Gastrita reprezint inflamaia acut sau cronic a mucoasei gastrice.

Aceast inflamaie duce la apariia de leziuni ce pot avea o evoluie variabila,de la autocicatrizare pn la complicaii grave cum ar fi hemoragia sau perforaia.Gastrita poate fi: Acut cu o evoluie de scurt durat i cu posibilitate de vindecare rapid, dup eliminarea posibililor factori determinani i efectuarea tratamentului. Cronic prezint simptome pentru un interval lung de timp i are o evoluie ndelungat, care poate sfri prin apariia atrofiei mucoasei gastrice. Durerile pot fi permanente, dar exist i varianta ca acestea s nu existe

Exista numeroase cauze, cele mai frecvente fiind reprezentate de consumul de alcool, abuzul de cafea, consumul alimentelor prea reci sau prea fierbinti, anumite boli infectioase, stresul, etc. Cauze medicamentoase - aspirina, ibuprofen si naproxen -cocaina, fierul-agentii chimioterapeutici: mitomicina, floxuridina. -bauturile alcoolice. Cauze infectioase virale, fungice si parazitice: -candidoza , histoplasmoza, ficomicoza Alte cauze: -ischemice: soc vascular, hemoragie -alergie la alimente -iradiere, stress acut, trauma directa.-mncruri fierbini -suprancrcarea stomacului -iritaii produse de:alcool,tutun.

Adesea gastrita nu prezinta simptome. Alteori se manifest printr-o senzaie de arsur in partea superioar a abdomenului.

Printre simptomele gastritei pot fi incluse:-lipsa apetitului; - balonare; -greata si ameteli-inrutirea disconfortului abdominal dup fiecare masa;-vrsturi ;-dureri de cap;Netratarea duce la cronicizare!Ct de grav este gastrita?n majoritatea cazurilor, simptomele de gastrit sunt relativ blnde. Nu reprezint un pericol real i nu au efecte de durat, mai ales dacdiagnosticul este stabilit n faz incipient.

Tratarea gastritei necesit att uzarea de un tratament medicamentos ct i adoptarea unui regim alimentar corespunztor. Medicametele indicate au ca scop principal stoparea secreiei acide sau inhibarea acesteia. Din clasa acestora fac parte antiacidele sau antisecretorii. Foarte des utilizate sunt i pansamentele gastrice.

Dieta bolnavului de gastrit este extrem de important. n cazul descoperirii acestui diagnostic trebuie eliminate din alimentaie produsele condimentate, expuse la temperaturi extreme (foarte cald, foarte rece), buturile carbogazoase, alcoolul, tutunul, etc. Foarte nocive sunt i produsele imbogite cu E-uri, cu aditivi sintetici sau foarte dulci. Legumele i fructele, de asemenea, se cer a fi consumate cu grij, fr excese.

alcool; tutun; condimente picante; carnea; dulciurile; ceaiul negru si cafeaua; alimentele grase; muraturile; pastele; apa minerala.

Plantele medicinale au un rol foarte important in tratarea gastritei. Este vorba de ierburile si radacinile cu efect calmant, cicatrizant si de refacere a finelor straturi de protectie de pe peretii stomacului.

Obligeana - este fara indoiala regina plantelor folosite in tratamentul bolilor de stomac.Multi medici au relatat ca folosirea obligenei, fara nici un alt tratament, a rezolvat cazuri de gastrita extrem de refractare la alte tipuri de terapie, alopata sau naturista.Pentru ca pe langa faptul ca are efecte antibacteriene si calmante gastrice foarte puternice, obligeana are o subtila actiune de armonizare la nivel psihic,

in conditiile in care stresul si nervozitatea constituie cauza numarul unu in aparitia acestei boli.Musetelul - blanda romanita, cu micile sale flori albe si parfumate.

Coada-soricelului - se administreaza sub forma de pulbere - o lingurita de patru ori pe zi in cazurile avansate de gastrita si de ulcer, deoarece are efecte cicatrizante si regenerative puternice si foarte rapide.

Sunatoare are remarcabile proprietati cicatrizante. Galbenelele- sunt considerate foarte benefice in tratamentul gastritei. Se infuzeaza 1 lingura de planta uscata si se bea din continut de doua ori pe zi. Orezul-constituie de asemenea un alt remediu cu efect de "tampon" pentru stomacul bolnav. Este indicat in gastritele acute. Cartofii. Sucul de cartofi s-a dovedit a fi extrem de benefic in eliberarea simptomelor cauzate de gastrita.

1. Alimentatie corecta Regimul trebuie sa contina cat mai multe fructe si legume proaspete, carne de vita sau peste, cereale integrale si multe lactate. Mesele trebuie sa fie usoare, sa existe si gustari intre ele si sa nu se prelungeasca mai mult de ora 18 seara. 2 . Practicarea exercitiilor fizice Exercitiile aerobice pot creste frecvena respiratorie, frecvena cardiac i pot stimula, de asemenea, activitatea musculaturii intestinale. Specialistii recomanda 30 de minute de sport zilnic.3. Evitarea stresului Stresul este responsabil de numeroase probleme cronice de sanatate care se pot rasfange si asupra sistemului gastrointestinal, determinand reducerea peristaltismului si scazand productia acida a sucurilor digestive. Stresul poate fi greu de evitat, insa exista o serie de sfaturi care pot ameliora felul in care acesta influenteaza calitatea vietii. Specialistii recomanda petrecerea a cat mai mult timp in aer liber, dieta sanatoasa, odihna corespunzatoare si mult sport.

1. Nu trebuie sa combini mai multe alimente la o masa. 2. Mananca inainte cu 2 ore de a te baga la somn. 3. Nu bea apa in timpul meselor, deoarece dilueaza sucurile digestive si ingreuneaza digestia. 4. Bea zilnic 8-10 pahare cu apa. 5. Nu te grabi cu masa, ci incearca sa mananci incet. 6. Aplica comprese cu apa calda sau o sticla cu apa calda pe stomac, de doua ori pe zi.