MONOGRAFIACOMUNEI GALDA DE JOSIstoric:Comuna Galda de Jos este situată în zona centrală a judeţului Alba, între MunţiiTrascăului şi culoarul Mureşului, pe cursul mijlociu al pârâului Valea Gălzii, în care se varsăpârâul Valea Cricăului şi pârâul Valea Cetii, cuprinzând zone de câmpie, de deal şi montane.Teritoriul administrativ al comunei are o suprafaţă de 10.169 ha, ceea ce reprezintă 1,6 %din suprafaţa judeţului şi cuprinde 11 sate: Galda de Jos – reşedinţa comunei, Oiejdea, Mesentea,Benic, Cetea, Galda de Sus, Poiana Galdei, Lupşeni, Zăgriş, Măgura şi Răicani.Comuna Galda de Jos a fost amintită documentar în anul 1237. La începutul sec. al XIVleaeste pomenit un drum de piatră, probabil drumul principal ce lega nordul de sudulTransilvaniei, trecând prin Galda, Ighiu, AlbaIulia,nefiind exclus ca acesta să fie chiar vechiuldrum roman. Ea este dominată de castelul familiei Kemeny, ridicat la sfârşitul sec. al XIXlea,peste un castel vechi, medieval, unde au fost închişi cinci ţărani participanţi la răzmeriţa dintârgul Câmpeni din 1782. În 1784, Cloşca a venit pe valea Arieşului, prin Mogoş şi Întregalde,cu gândul să atace castelul şi săielibereze pe ţărani. Armistiţiul de la Tibru laîmpiedicat săfacă acest lucru. Lângă castel se află biserica „Naşterea Maicii Domnului”, monument dearhitectură, construită la sfârşitul sec. XVII, menţionată în anul 1715, iar pictura poartă data de1752.Mesentea posedă o biserică din lemn din anul 1674, reclădită în anul 1782, declaratămonument de arhitectură datorită picturii deosebite, realizată în manieră tradiţională bizantină decătre Stan Zugravul.La Benic, localitate amintită documentar în 1209, se află ruinele unei biserici reformatedin perioada sec. XIII – XVI, transformată în sec. XVIII, declarată monument de arhitectură.

Localitatea Cetea, amintită documentar în 1337, este recunoscută în sec. al XVIleapentru activitatea logofătului Ioan Miroacea.La Galda de Sus, un protocol din 1762 menţiona o biserică veche, care a fost dărâmată în1804. Era locaşul pe care voievodul muntean Matei Basarab îl înzestrase în 1645 cu o cruceferecată în argint.Oiejdea apare atestată documentar în anul 1600, când saridicat o biserică din lemn,dispărută în anul 1940.Geografie:Vecinătăţile teritoriului administrativ al comunei Galda de Jos sunt:NNE– comuna Stremţ,E – oraşul Teiuş,S – SE comunaSântimbru,SV – comuna Cricău,V – comuna Întregalde.Reşedinţa de comună – localitatea Galda de Jos, se află la o distanţă de 17 km demunicipiul AlbaIulia,reşedinţa judeţului şi la 6 km de Teiuş, oraşul cel mai apropiat.Căile de comunicaţie rutiere ce străbat teritoriul comunei Galda de Jos sunt:DN1: Bucureşti – Sebeş – ClujNapoca– Oradea,DJ105 M: Oiejdea – Ighiu,2DJ107 H: Coşlariu – Galda de Jos – Ighiu,DJ107 K: Galda de Jos – Întregalde – Mogoş,DC76: Cetea – Dealu Geoagiului – Ilieşti,DC77: Stremţ – Cetea – Benic.Accesul la calea ferată se face în principal la gara Teiuş, dar şi la Coşlariu sau Sântimbru.Din punct de vedere geografic, comuna Galda de Jos se află situată în partea estică aMunţilor Trascăului, până spre culoarul Mureşului. Deşi priviţi în ansamblu creează impresia

unor munţi înalţi calcaroşi, rocile predominante careialcătuiesc sunt: ofiolitele, conglomerateleşi gresiile, argilele şi marnele; calcarele sunt cele dare creează spectaculozitatea reliefului.Calcarele în cea mai mare parte jurasice, sunt distribuite dealungul masivului pe treifâşii secţionate transversal în această zonă de Valea Gălzii şi afluenţii săi în Cheile Întregalde,Cheile Tecşeştilor şi în ostiolitele din Cheile Gălzii şi Cetii. Aceste calcare corespund în ordinecelor trei forme ale carstului din Munţii Trascăului: carst de platou, carst de creastă (ex. PiatraCetii – 1233 m) şi carst de masive izolate (olistolite în zona Cetea – Galda de Sus: Cheile Cetii –marmite torenţiale tipice numite „Băile Romane”, Cheile Gălzii, Piatra Măgurii, Bulzul Gălzii,Piatra Verde etc.Formele exocarstice sunt: lapiezurile, dolinele, cheile (Întregaldelor, Gălzii, Tecşeştilor şiCetii). Endocarstul este prezentat prin avenuri (avenul „Sunătoarea”) şi peşteri (în bazinul văiiGălzii sunt 7 peşteri).Relieful colinar de podiş ce face trecerea spre câmpiile din lunca Mureşului, esteconstituit dintrunmozaic de soluri: de la cernoziomuri cambice (cu levigare slabă), la soluribrun închise şi brune; se pretează păşunilor şi fâneţelor naturale.În culoarul depresionar al Mureşului, se regăsesc soluri aluviale pe luncă şi cernoziomuricambice (levigate) şi argiloiluviale podzolite, inclusiv podzolice pe terase, de regulă cu texturăfină, bogate în humus, având un potenţial agricol ridicat.Pe teritoriul comunei Galda de Jos nu sunt resurse ale subsolului care să facă obiectulunor exploatări.Clima este continentală, cu uşoare nuanţe de excesivitate în regiunile de şes şi de podiş, şimoderată cu uşoare nuanţe pluviale în regiunea montană. Temperatura medie anuală = 8 – 9*C,precipitaţiile medii anuale = 52,4 mm. O caracteristică aparte a climei o constituie existenţatopoclimatului cu efect de fohn, prezent pe versanţii estici a Munţilor Trascău şi până spreculoarul Mureşului. Aici primăverile sunt timpurii, verile calde şi senine, precipitaţiile mai

reduse, iar toamnele sunt lungi şi însorite, condiţii ce îmbunătăţesc potenţialul turistic al regiunii.Principala apă curgătoare care străbate comuna Galda de Jos este pârâul Valea Gălzii,care izvorăşte de sub Negrileasa Mogoşului la o altitudine de 1120 m şi are o lungime de 43 km(pe teritoriul comunei = 20 km). Valea Gălzii are un curs dominant VE,taie transversal MunţiiTrascăului, străbat zona premontană, apoi culoarul Mureşului şi se varsă în Mureş în dreptullocalităţii Sântimbru. În zona de munte, pe teritoriul comunei sunt numeroşi afluenţi de micăimportanţă, precum: pârâul Primăverii, pârâul porcului, pârâul Calului, Valea Doştinei , pârâulVerde, pârâul Bulzului, foarte activi în timpul ploilor abundente.Pe partea stângă, cel mai important afluent este pârâul Valea Cetii, care izvorăşte de laaltitudinea de 960 m din Muntele Cetii şi are o lungime de 15 km (din care 10 km pe teritoriulcomunei Galda de Jos); se varsă în Valea Gălzii, în dreptul satului Benic.Pe partea dreaptă, în satul Galda de Jos, pârâul valea Gălzii primeşte pârâul Tibrişor, iarîn aval, în satul Oiejdea, primeşte pârâul Valea Cricăului, cu o lungime de 21 km ( din care 5 kmpe teritoriul comunei).Distribuţia populaţiei în localităţile comunei este următoarea:__Nr.crt.Localitate Populaţie Număr gospodării1. Galda de Jos 2030 4902. Oiejdea 906 29033. Mesentea 223 704. Benic 524 1835. Cetea 487 1986. Galda de Sus 448 1537. Poiana Galdei 158 528. Răicani 31 149. Lupşeni 37 1610. Măgura 32 1211. Zăgriş 6 3Total comună 4.882 1.481Populaţia satului Galda de Jos = 2.030, rezultă din însumarea populaţiei stabile de =1.656 locuitori, cu bolnavii internaţi la căminulspital

C.R.R.N. – Galda de Jos = 374.Populaţie:Datele prezentate sunt rezultate în urma recensământului populaţiei şi locuinţelor din anul2002, precum şi al recensământului general agricol din anul 2003.numărulde locuitori, populaţie stabilă total = 4.882, din care:populaţiemasculină = 2.448populaţiefeminină = 2.434.structurapopulaţiei pe:sexeşi vârstă:Vârsta M F M+F Vârsta M F M+F0 – 4 ani 115 104 219 40 – 44 ani 164 127 2915 – 9 ani 115 134 249 45 – 49 ani 181 153 33410 – 14 ani 127 123 250 50 – 54 ani 175 156 33115 – 19 ani 151 118 269 55 – 59 ani 142 137 27920 – 24 ani 151 148 299 60 – 64 ani 138 153 29125 – 29 ani 178 154 332 65 – 69 ani 146 181 32730 – 34 ani 235 230 465 70 – 74 ani 126 164 29035 – 39 ani 166 116 282 > 75 ani 138 236 3744religie,etnie:TotalpopulaţieEtnie ReligieRomână 4.277 Ortodoxă 4.183Maghiară 553 Reformată 509Rromă 39 Grecocatolică71Germană 12 Romanocatolică50Turcă 1 Penticostali 20Martorii lui Iehova 6Adventişti de ziua a 7a30Alte 134.882 4.882 4.882studii:Populaţia de 10 ani şi peste, după nivelul şcolii absolvite:Superior de lungă durată 91Superior de scurtă durată 11

Postliceal şi de maiştri 91Liceal 742Profesional şi de ucenici 911Secundar inferior (gimnazial) 1.088Primar 932Fără şcoală absolvită 542Şcoala absolvită nedeclarată 6Populaţia de 6 ani şi peste, care urmează o şcoală, dupăforma de proprietate a acesteia:De stat 614Particulară 7ocupaţie:Situaţia economică:Populaţia activă 1.748Populaţia ocupată 1.392Şomeri 356Populaţia inactivă 3.134Elevi / Studenţi 600Pensionari 1.495Casnice 402Întreţinute de alte persoane 354Întreţinute de stat sau organizaţii 262Persoane cu altă situaţie economică 21Statutul profesional:Salariaţi 1.367Patroni 13Lucrători pe cont propriu 122Membri ai unor societăţi agric./coop. 1Lucrători familiali în gospodăria proprie 93Altă situaţie 37Sectorul în care lucrează persoana:Persoane din sectorul privat 1.020Persoane din sectorul de stat 473Persoane din sectorul mixt 35Persoane din gospodăria proprie 105Distribuţia populaţiei după ocupaţia în activitatea principală:Legislatori, membri ai executivului şi înalţi conducători ai administraţiei publice 3Conducători de unităţi economicosociale26Fizicieni, matematicieni şi ingineri 10Specialişti în biologie, agronomie şi ştiinţele vieţii 10Profesori în învăţământul superior, secundar şi asimilaţi 11Alţi specialişti cu ocupaţii intelectuale şi ştiinţifice 15Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii 27Tehnicieni în ştiinţele vieţii, ocrotirea sănătăţii şi asimilaţi 25

Învăţători şi asimilaţi 21Alte ocupaţii asimilate tehnicienilor 50Funcţionari de birou 61Funcţionari în servicii cu publicul 10Lucrători în servicii personale şi de protecţie 139Vânzători în magazine şi pieţe 33Agricultori şi lucrători calificaţi în agricultură şi silvicultură 241Meseriaşi şi muncitori calificaţi în industria extractivă şi construcţii 76Meseriaşi şi muncitori calificaţi în metalurgie, construcţii metalice şi asimilaţi 258Meseriaşi şi muncitori calificaţi în mecanică fină, artizanat, imprimerie şi asim. 54Meseriaşi şi muncitori calificaţi în industria alimentară şi alte meserii artizanale 167Operatori la instalaţiile fixe şi lucrători asimilaţi 20Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de maşini, echipamente şi alte produse 73Conducători de vehicule şi operatori la instalaţiile mobile 118Muncitori necalificaţi în servicii şi vânzări 82Muncitori necalificaţi în agricultură şi silvicultură 12Muncit. necal. în ind. minieră, construcţii, lucrări publice, ind. prelucrăt. şi transp. 84Forţele armate 7ratanatalităţii (anul 2004) = 0,57% din total populaţie stabilă.ratamortalităţii (anul 2004) = 1,63% din total populaţie stabilă.6Economie:ramurieconomice industriale prezente:agricultură– creşterea animalelor şi prelucrarea cărnii de pasăre, cultura vegetală(prestări servicii); producţie confecţii metalice, producţie utilaje de prelucrare a lemnului,prelucrare masă lemnoasă; transport persoane; morărit – panificaţie; tâmplărie; comerţetc.structuraagricolă:suprafaţăteren: total= 10.169 ha, din care: agricol= 6.534 haneagricol= 3.635 ha

păduri= 1.162 haterenulagricol: arabil= 3.087 hapăşuni= 1.932 hafâneţe= 1.148 havie= 133 halivadă= 234 hautilizareteren: arendăteren arabil = 1000 ha (S.C. MECSOL GALDA S.R.L., S.C.ZOO AGRO GALDA S.R.L., S.C. STAZOO S.R.L., S.C. AGRO LOTUS S.R.L., ŞteauGabriel, Boroş Francisc, Kiş Ladislau, Moiseş Daniel, Nemeş Traian).sere= 5 ha (HORTICOLA OIEJDEA – în lichidare).terenarabil utilizat individual = 2.082 ha.creştereaanimalelor: păsări:S.C. TRANSAVIA OIEJDEA S.A. (şi prelucrarea cărniide pasăre).vacilapte: S.C. ZOO AGRO GALDA S.R.L., Şteau Gabriel,Moiseş Daniel, Kadar Alexandru, Kadar Lorand, PătrânjanNicolae.porci:Valea Simion, Trif Teodor, S.C. MECSOL GALDAS.R.L, Moiseş Cornel, Moiseş Daniel.capre:Gaji Mihai.albine:Cristea Ion Frâncu (şi ambalare miere de albine), CristeaNicolae Flaviu, Jinar Cornel, Hulea Daniel.infrastructura:drumuri,pe raza comunei:DN 1 Bucureşti SebeşClujNapoca– Oradea, lungime = 6,80 km, stare foarte bună.DJ 105 M Oiejdea – Ighiu, lungime = 2,00 km, stare deplorabilă.

DJ 107 H Coşlariu – Galda de Jos – Cricău = 4,00 km, stare rea.DJ 107 K Galda de Jos – Întregalde – Mogoş = 17,45 km, stare rea (1,1 km ranforsat înloc. Benic, stare foarte bună).DC 76 Cetea – Dealul Geoagiului – Ilieşti = 11,81 km, balastat, stare acceptabilă.DC 77 Stremţ – Cetea – Benic = 4,75 km, din care 3 km asfaltat, stare acceptabilă.DC 71 Zăgriş = 2,00 km, balastat, stare rea.DC 71 Lupşeni = 3,00 km, balastat, stare rea.DC 71 Măgura = 3,00 km, balastat, stare rea.Străzi pietruite în sate: Galda de Jos = 7,00 km, din care 1,1 km asfaltată – stareacceptabilă,Oiejdea = 2,00 km, stare acceptabilă,Mesentea = 1,00 km, stare acceptabilă,Benic = 3,50 km, stare acceptabilă,Cetea = 3,00 km, stare acceptabilă,Galda de Sus = 2,50 km, stare acceptabilă,Poiana Galdei = 2,00 km, stare acceptabilă.gaze(lungime reţea):existent:Galda de Jos = 18.743 ml,Oiejdea = 9.153 ml,Mesentea = 3.188 ml.Total = 31.084 ml.necesar:Benic, Cetea, Galda de Sus = 16.899 ml.sistemulde distribuţie gaze naturale este concesionat de CPL CONCORDIAClujNapoca.telefon:nr.posturi existent = 860,necesarde înfiinţat noi posturi în Poiana Galdei.apa(lungime reţea):existent:Galdade Jos = 2,4 km, rezervor = 15 mc, sursa apei = puţ, gospodăriiracordate = 35, Şcoala cu cls. IVIII,ferma zootehnică a fostului CAP.Galdade Jos – C.R.R.N.Galda

de Jos = 3,0 km, rezervor = 30 mc, sursaapei = puţ.necesar:Esteîn derulare investiţia „Alimentare cu apă potabilă în com. Galda de Jos– lucrări noi” , cu finanţare prin Programul SAPARD, care va asigura alimentarea cu apăpotabilă în sistem centralizat, cu cişmele stradale, a satelor Galda de Jos, Mesentea şiOiejdea. La dimensionarea conductelor, saţinut cont de posibilitatea extinderii reţelei însatul Benic.canalizare:peraza comunei Galda de Jos nu există sistem centralizat de canalizare. Seare în vedere căutarea de surse financiare pentru realizarea acestei utilităţi.Staţie de epurare: peraza comunei Galda de Jos nu există staţie de epurare.situaţiarestituirii proprietăţii agricole, a imobilelor şi a altor proprietăţi:la31.12.2004, situaţia restituirii proprietăţii agricole se prezenta astfel:

Specificare Suprafaţa Număr titluriTotalăde pusînposesie(ha)Totalăpusă înposesie(ha)%col.2/col1Înscrisăîn titluriTotal deeliberatTotaleliberate%col.2/col1ÎnmânateA. Terenuriagricole

3.584 3.571 99,63% 3.612 2.315 2.1301. Legea18/19913.470 3.465 99,85% 3.512 2.249 2.0742. Legea1/2000114 106 92,98% 100 66 56B. Terenuriforestiere684 684 100% 297 189 1851. Legea18/1991106 106 100% 106 136 1362. Legea1/2000578 578 100% 191 53 49Total 4.268 4.255 99,69% 3.909 2.504 2.433 97,16% 2.352turism:obiectiveturistice, monumente istorice, monumente ale naturii, rezervaţii naturale:Lista monumentelor istorice:Nr.crt.Cod LMI 2004 Denumire Localitate Datare1. ABIIaB00185Ansamblul bisericiireformateBenic Sec. XIIIXVIII2. ABIImB00185.01Biserica reformată (ruine) Benic Sec. XIIIXVI,transf. sec. XVIII3. ABIImB00185.02Zid de incintă (fragmente) Benic Sec. XIIIXVI,transf. sec. XVIII4. ABIImA00219Biserica „Naşterea MaiciiDomnului”Galda de Jos Sec. XV 17155. ABIImA00220Biserica „Sf. Arhangheli” Galda de Sus Sec. XVII?1750 18006. ABIImA00252Biserica „CuvioasaParaschiva”Mesentea 1782la

Biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Mesentea au început lucrări de consolidare şirestaurare, fiind introdusă în circuitul turistic european, datorită picturii sale deosebite,realizate de pictorul Stan Zugravul.Denumire Localitate Acces Particularităţi1. Cheile Gălzii Între satele Galda deSus şi Poiana GaldeiDealungul DJ 107 K Floareade colţcreşte la cea maijoasă altitudine dinţară.Urmeleunuibaraj vechi, săpateîn stâncă, în zonacea mai apropiată acelor doi versanţi.2. Bulzul Gălzii(Piatra Bulzului)Poiana Galdei Din DJ 107 K, pe opotecă ce urcă cca. 2km pe Valea Bulzului.Bloc calcaros, înformă de creastăascuţită, ce dominăsatul PoianaGaldei.3. Cheile Întregalde Poiana Galdei şiparţial com.Întregalde, satulModoleşti.Dealungul DJ 107 K Cheile sunt situateîntre două masivecalcaroase:Plaiul(1174 m) la nord şiPleşa Caprei (1139m) la sud4. Piatra Cetii Răicani, la hotarul denord al comunelorÎntregalde şi Stremţ.Din Cetea şi din PoianaGaldei.

Înălţimeacea maimare de pe razacomunei – 1233 m.Pevârful acesteiase găseşte avenul„Sunătoarea”.Labaza acesteiaşi pe platoul dinvârf, în perioada11 – 15 maiînfloreşte spontannarcisa albă.5. Cheile Văii Cetii Cetea Din Cetea, pe un drumde căruţe, la cca. 1,5km.„Băile Romane”,cele mai tipicemarmite torenţiale,în cascade de 4 – 8mo La limita comunei Galda de Jos spre comuna Întregalde, în satul Poiana Galdei, segăseşte Tabăra şcolară „Roica”, întrozonă deosebit de pitorească, cu un numărde 150 locuri de cazare.o Pe tot cursul superior al Văii Gălzii, în zona montană, din satul Galda de Sus şipână la tabără, sauconstruit şi se mai construiesc case de vacanţă, valea fiindlargă, pitorească, situată dealungul DJ 107 K. Deficienţe prezintă starea precarăa drumului şi lipsa de curent electric pe o lungime de cca. 5 km, lipsă care sepoate compensa cu generatoare individuale.10listacu principalele firme private:Nr.crt.Firma Proprietar /ManagerTel., fax Domeniu deactivitate

Nevoi deinfrastructură1. S.C. TRANSAVIAS.A. – Oiejdea, nr.370Popa Ioan 814466813295creştereapăsărilorprelucrareacărniide pasăre2. S.C. MECSOLS.R.L. – Galda deJos, nr. 573SeneşanVasile846136 prestăriserviciilucrări agricole3. S.C. CUTEANCOMPANY S.R.L. –Cetea, nr. 1Cutean Ioan 847666 producereutilajede prelucrare alemnuluigazenaturalereparareadrumurilor4. S.C. ALBANIFOREX S.R.L.,Galda de Jos, nr.100AAlbaniRocchettiSimone844444 prelucraremasălemnoasăreparareadrumuriloralimentarecu apă

potabilăcanalizare5. S.C ZOO AGROGALDA S.R.L. –Galda de Jos, nr. 100Păstrav Tudor 846271 creştereaanimalelor6. S.C. VASIO S.R.L. –Mesentea, nr. 35Valea Ioan 846604 brutăriealimentarecu apăpotabilăsistemcentralizatcanalizare7. S.C. WELDENGINEERINGS.R.L. – Oiejdea, nr.371CPuşcaş Sirius(societatemixtă românoitaliană)806362806246producereconfecţii metalice8. S.C. BOIAN TRANSCOMPANY S.R.L. –Benic, nr. 15Boian Laurean 847012 transportpersoanereparareadrumurilorgazenaturaleÎnvăţământ:Nr.crt.Denumire(scoala/grădiniţa)Starea(şcoala/grădiniţa)Nr.claseNr.

elevi/copiiNr. cadredidactice1. Şcoala clasele IVIIIGalda de Josbună 9 198 142. Şcoala veche – Galda deJossatisfăcătoare 0 0 03. Şcoala clasele IIV–limba română, Oiejdeabună 2(4 simultan)23 24. Şcoala cu clasele IIV–limba maghiară, Oiejdeasatisfăcătoare 1(3 simultan)105. Şcoala clasele IIVMesenteasatisfăcătoare 1(4 simultan)7 16. Şcoala clasele IVIIIBenicsatisfăcătoare 2(4 simultan)+ 481 77. Şcoala clasele IIVCeteasatisfăcătoare 1(4 simultan)15 18. Şcoala clasele IIVGalda de Sussatisfăcătoare 2(2 simultan)26 29. Grădiniţa Poiana Galdei bună 1 9 110. Grădiniţa Galda de Jos satisfăcătoare 3 56 311. Grădiniţa – limbaromână, Oiejdeanesatisfăcătoare 1 16 1

12. Grădiniţa – limbamaghiară, Oiejdeasatisfăcătoare 1 14 113. Grădiniţa Benic bună 1 15 114. Grădiniţa Cetea bună 1 18 115. Grădiniţa Galda de Sus satisfăcătoare 1 16 1Sănătate:Nr.crt.Denumire Starea Nr. cadremedicaleexistentNr. cadremedicalenecesar1. Dispensar Uman – Galda deJos, cu 3 cabinete:medicfamilie dr. TodeaAna,medicfamilie dr. HenegarDaniela,cabinetstomatologic dr.Păstrav Ovidiufoartebună 3medici2cadre medii2. Cabinet medic familie – Benicdr.Henegaru Mihaibună1medic1cadru mediu3. Cabinet privat – Galda de Josdr.Henegaru Mihaifoartebună 1medic1

cadru mediu4. Centrul de Recuperare şiReabilitare Neuropsihiatrică Galdade Josfoartebună 3medici15cadre mediiAlte probleme sociale:numărpersoane cu handicap: 39adulţi28copiiCentrulde Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică – Galda de Jos, cel mai marecăminspitalcu acest profil din ţară, având 381 bolnavi internaţi şi 150 angajaţi. Clădirilesunt în stare foarte bună.12Mediul înconjurător:depozitareadeşeurilor, modul de colectare a acestora:colectareadeşeurilor se face de către S.C. SALPREST S.A. AlbaIulia,pe bază decontracte individuale cu cetăţenii şi cu agenţii economici şi instituţiile din satele Galda deJos, Oiejdea şi Mesentea. Ridicarea deşeurilor menajere se face săptămânal, cudepozitarea acestora la groapa de gunoi a municipiului AlbaIulia.urmeazăprocedura de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare prin concesionare,astfel că se va extinde în toate satele componente ale comunei şi colectarea se va faceselectiv.Massmedialocală:peraza comunei Galda de Jos se recepţionează posturile televiziunii naţionale, cu micideficienţe în zona montană.

Însatele Galda de Jos şi Oiejdea, există şi reţea de televiziune prin cablu, cu intenţia de ase extinde şi în celelalte localităţi.Altele:cluburisportive: dotări, activitate, succese:AsociaţiaSportivă „Recolta Galda”, are ca obiect de activitate echipele de fotbal dejuniori şi de seniori din comună, care joacă în Divizia D. Terenul de fotbal se află în satulGalda de Jos, dotat cu vestiare şi grup social.înbox, au obţinut succese deosebite la juniori, fraţii Dărămuş din satul Benic.cultura:structuri existente, necesităţi (cămine culturale, case de cultură, capacitatea şistarea acestora):Cămine culturale:Nr.crt.Localitate Număr locuri Starea clădirii1. Galda de Jossaînceput extinderea acestuia200 bună2. Oiejdea 100 bună3. Benic 200 bună4. Cetea 300 bună5. Galda de Sus 200 neterminatbibliotecacomunală are un număr de 7665 volume carte.personalităţioriginare din comună:scriitorOvidiu Hulea (decedat),publicistTeofil Frâncu (decedat), prieten cu Mihai Eminescu,profesorşi scriitor Petru Chitulea (decedat),poetă,emigrată în Canada, Vetuţa Pop (decedată),preotIoan Neagoe (decedat), conferenţiar ASTRA, în perioada interbelică,

AdrianOţoi (decedat), director al Băncii Naţionale în perioada interbelică,13profesoruniversitar Nicolae Lascu (decedat), prorector al Universităţii BabeşBolyaiClujNapoca,decan al Facultăţii de Istorie,profesoruniversitar Ioan Drăgan (pensionar), rector al Institutului Politehnic ClujNapoca,profesoruniversitar Aurel Chirilă (pensionar), Institutul Politehnic ClujNapoca,Facultatea de Mecanică Agricolă,lectoruniversitar Viorica Lascu (pensionară), Facultatea de Litere ClujNapoca,profesordr. ing. Nicolae Burnete, Decanul Facultăţii de Mecanică, UniversitateaTehnică ClujNapoca,profesoruniversitar Nicolae Lascu, prorector al Institutului de Arhitectură Bucureşti,profesoruniversitar Gheorghe Lascu, conferenţiar la Facultatea de Litere ClujNapoca,profesoruniversitar Ioan Lascu, la Facultatea de Chimie din Bordeaux,profesordr. ing. Sorin Grozav, Facultatea de Construcţii Maşini, Universitatea TehnicăClujNapoca,profesordr. ing. Ioan Teberean, Facultatea de Mecanică, Universitatea Tehnică ClujNapoca,profesorde istoriegeografieTraian Cădan, poet şi autor de monografii locale.evenimentedin „calendarul” localităţii:lahramul bisericilor din Oiejdea şi Cetea de sărbătoarea „Sf. Maria”, se adună fiiisatului din aceste localităţi.obiceispecific satului Cetea, „Făşangii”, la prinderea postului sfintelor sărbători de

Paşti, constă în mascarea unui grup de tineri cu roluri diferite, care ia la rost tinerele şitinerii necăsătoriţi, precum şi oamenii care se abat de la tradiţiile satului, strigânduleşarade pe la porţi, sau făcândulemici glume.laPrimăria comunei Galda de Jos există un CD cu prezentarea celor mai reprezentative aspecteale acesteia. 1

nu uita k ultimele cifre din pagina sunt pag numerotate,,, nu altceva!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!