+ All Categories
Home > Science > Gabriela cristiana duțu. curenții oceanici

Gabriela cristiana duțu. curenții oceanici

Date post: 14-Jan-2017
Category:
Upload: gabrielacdutu
View: 237 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
14
CURENȚII OCEANICI UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI FACULTATEA DE GEOGRAFIE SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI GABRIELA CRISTIANA DUȚU GRUPA 107
Transcript
Page 1: Gabriela cristiana duțu. curenții oceanici

CURENȚII OCEANICI

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTIFACULTATEA DE GEOGRAFIE

SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI

GABRIELA CRISTIANA DUȚUGRUPA 107

Page 2: Gabriela cristiana duțu. curenții oceanici

Cuprins:

1. Cauze ale curenților oceanici2. Forța Coriolis3. Curenții de limită vestică4. Curenții de limită estică5. Curenții orintați Est - Vest6. Curenții Oceanului Atlantic7. Curenții Oceanului Pacific8. Curenții Oceanului Indian9. Procesele de upwelling și downwelling10. Curenții geostrofici11. Circulația termohalină12. Curenții litorali longitudinali și curenții de retur13. Curenții de maree

Page 3: Gabriela cristiana duțu. curenții oceanici

1. Curenții oceanici sunt determinați de:• Atmosferă• Structura moleculară a apei• Temperatura, salinitatea și densitatea apei

2. Forța CoriolisMișcarea generală a apelor oceanice este determinată de distribuirea neuiniformă a uscatului, dar și de forța Coriolis, care duce la o deplasare spre dreapta în Emisfera Nordică și spre stânga în Emisfera Sudică a apelor oceanice de suprafață.

Page 4: Gabriela cristiana duțu. curenții oceanici

3. Curenții de limită vestică- Au o deplasare spre Nord și spre Sud- Transportă un volum mare de apă- Se datorează variației forței Coriolis cu latitudinea- Sub influența Derivei Vânturilor de Vest, curenții traversează

oceanul și dau naștere curenților care curg înapoi în zona ecuatorială => o amplă mișcare giratorie

- Gulf Stream și Kuroshivo – sunt cei mai mari curenți din Oceanul Planetar, au o viteză de 40-120 km/zi și o adâncime de 1000 m. Se regăsesc în Emisfera Nordică.

- Curentul Braziliei și Curentul Australiei de Est – transportă un volum de apă redus în comparație cu Gulf Stream-ul și Kuroshivo. Se regăsesc în Emisfera Sudică.

Page 5: Gabriela cristiana duțu. curenții oceanici

4. Curenții de limită estică- Au orientări Nord – Sud- Au o viteză de 3-7 km/zi- Sunt responsabili de advecția maselor de apă rece către

latitudini joase - Curentul Californiei, Curentul Peru, Curentul Benguelei, Curentul

Canalelor, Curentul Australiei de Vest

5. Curenții orientați Est – Vest- Închid celulele de circulație a maselor de apă- Transportă apa dintr-o celulă în alta

Page 6: Gabriela cristiana duțu. curenții oceanici

6. Curenții din Oceanul Atlantic- Două sisteme majore în:• Atlanicul de Nord• Atlanticul de Sud- Curentul Ecuatorial de Nord (15-20 gr. lat.) prelungit de Curentul

Antilelor, care împreună cu cel al Floridei formează Gulf Stream-ul- Curentul Atlanticului de Nord (Deriva nord-atlantică) reprezintă o

prelungire a Curentului Ecuatorial de Nord către coastele de Vest ale Europei

- Curentul Groenlandei de Est (coboară spre Sud) împreună cu cel Irminger formează o celulă închisă de Curentul Norvegiei

- Curentul Groenlandei de Vest- Curentul Labradorului – determină deplasarea spre Sud a iceberg-

urilor și răcirea climatului de pe coastele estice ale Americii

Page 7: Gabriela cristiana duțu. curenții oceanici

7. Curenții Oceanului Pacific-Curentul Ecuatorial de Nord (10-12 gr. lat.), prelungit cu cel Kuroshivo-Deriva nord-pacifică (sau Curentul Pacificului de Nord)-Curentul Californiei (care închide celula)-Contracurentul Ecuatorial ( prelungit de Curentul Ecuatorial de Sud și Curentul Australiei de Est) separă marile celule, având o deplasare spre Est

Sisteme regionale de circulație: Curentul Oyashivo și Curentul Alaska (Sistemul Aleutinelor)

8. Curenții Oceanului Indian- Circulația maselor de apă este mai simplificată, cauza fiind existența continentului în Nordul oceanului - O singură celulă majoră în Oceanul Indian de Sud- Curentul Ecuatorial de Sud (cu direcția Est – Vest) se împarte în Curentul

Somaliei (în Nord) și Curentul Madagascar (în Sud) care împreună cu cel al Mozambicului formează Curentul Acelor, iar mai apoi Deriva Vânturilor de Vest

- Curentul Australiei de Vest închide celula- Musonii (inversări bi-anuale ale circulației atmosferice) complică circulația maselor de apă. Iarna, Curentul Somaliei are direcție spre Sud, iar vara spre Nord

Page 8: Gabriela cristiana duțu. curenții oceanici

Tabelul 1. Viteza și transportul unora dintre curenții oceanici majori (După WARREN, 1966)

Page 9: Gabriela cristiana duțu. curenții oceanici

Fig. 1 Principalii curenți de suprafață ai oceanului. Pentru Oceanul Indian sunt prezentate condiții de iarnă (După Sverdrup și colab., 1942).

Page 10: Gabriela cristiana duțu. curenții oceanici

9. Procesele de upwelling și downwelling- În Emisfera Nordică, dacă vânturile din Sud sunt paralele cu linia

țărmului, se va produce o deplasare a apelor de suprafață spre larg (ape calde), ape ce vor fi înlocuite de unele mai reci. Acest proces se numește UPWELLING. Schimbarea de situație conduce la acumularea apelor spre țărm, determinând o deplasare a apelor spre adâncime, acest proces numindu-se DOWNWELLING.

- Upwelling-ul este specific țărmurilor vestice ale continentelor, iar vara conduce la apariția ceții. Se întâlnește până la adâncimi de 100-200 m.

Page 11: Gabriela cristiana duțu. curenții oceanici

Fig. 2 a) Upwelling; b) Downwelling

Page 12: Gabriela cristiana duțu. curenții oceanici

10. Curenții geostrofici- Curenții majori din Oceanul Planetar sunt de tip geostrofic, însă alții

sunt doar în parte geostrofici (curenți submarini)- Curenții submarini au direcții opuse de deplasare față de cei de

suprafață (upwelling, downwelling) - Curentul Submarin Ecuatorial din Pacific (Curentul Cromwell) se

deplasează pe linia imaginară a Ecuatorului, pe direcția Vest – Est, la adâncimi de 100 m sau mai mari sub suprafața oceanului. Are 300 km lărgime, câteva sute de m grosime și o viteză de 150cm/s (3 noduri)

11. Circulația termohalină- Un proces de apă adâncă- Generată de variațiile densității apei (apar la interfața apă-aer) =>

curenții determinați de vânt și cei ai circulației termohaline se află în strânsă legătură

- Proces de convecție în cadrul căruia apa densă și rece de la suprafața oceanului coboară și se deplasează lent către Ecuator

Page 13: Gabriela cristiana duțu. curenții oceanici

12. Curenții litorali longitudinali și curenții de retur- După ce valurile se sparg, pe plajă rămâne un strat de apă, din

care o parte revine în mare pe fundul zonei de deferlare; apa va crește ușor creându-se de-a lungul liniei de coastă un curent litoral longitudinal

- Acest curent se dezvoltă până când devine mai puternic decât valurile ce înaintează spre plajă => curent de retur (apa se retrage spre mare) a cărui direcție este spre larg și care depinde de topografia submarină, de panta plajei și de înălțimea și perioada valurilor

13. Curenții de maree- Mareele generează variații ale nivelului Oceanului Planetar =>

curenți de maree, relativ slabi în larg, însă care în apropierea țărmului pot atinge viteze de câțiva km/h

- Curenții de maree din golfuri și estuare pot transporta cantități mari de sedimente

Page 14: Gabriela cristiana duțu. curenții oceanici

BIBLIOGRAFIE

• Ross, D. (1976), „Introducere în Oceanografie”, Editura științifică și enciclopedică, București

• http://oceanclass.blogspot.ro/


Recommended