Gabriel Cocu - Dresajul Cainelui de Companie A5

8/20/2019 Gabriel Cocu - Dresajul Cainelui de Companie A5

1/100


2/100

DRESAJ ESTE DOAR UN FEL DE A SPUNE În toamna anului 1997 m-a sunat un prieten şi mi-a

propus să particip la elaborarea proiectului unei reviste

„despre câini". Am acceptat cu rezerve, văzusem până laacea dată eşuând lamentabil o mul!ime de proiecte depublica!ii dar şi cu bucurie credeam atunci şi mai cred #ncă şiacum că, cel pu!in #n $omânia de azi, a scrie despre câini estemai plăcut şi mai pu!in dezonorant decât a scie despre%ominidul politic. #n &ne... 'a prima #ntâlnire cu tripleta care(orma „cole)iul director" al viitoarei reviste am (ost prezentat

unui tip care deborda de ener)ie şi vorbea despre câini cumvorbeşte *ămândul despre pâine şi #nsetatul despre apă. +nadevărat persona, pe numele său abriel ocu. /pecialist #ndresa şi probleme de comportament canin, mi s-a spus.

'a următoarele #ntâlniri am botezat revista „âinele meu"apoi, #ncet-#ncet, m-am deprins cu stilul impetuos şi pasionalal lui ocu şi am #n!eles că (elul său de a &, atunci când estevorba despre câini, poate & e0plicat #n două cuvinte dra)osteşi competen!ă.

În primăvara anului următor a apărut primul număr alrevistei „âinele meu" şi de atunci, lună de lună, număr denumăr, abriel ocu semnează #ntr-#nsa rubricile „Arta2resaului" şi „3si%olo)ie anină". /ondaele de opinie pe carele-am (ăcut #l plasează pe abriel ocu pe primele locuri #ntopul pre(erin!elor cititorilor. 40plica!ia e aceeaşi ca cea demai sus dra)ostea (a!ă de câini şi competen!a.

În plan personal, din rela!ia cu autorul acestei căr!i m-amales cu următoarele #n ordine cronolo)ică o ceartă

#n)rozitoare, o altă atitudine (a!ă de câini şi, #n &ne, cu oprietenie. 5ubeam câinii şi #nainte de a-l #ntâlni pe ocu6 de lael #nsă am a*at #n!elesuri noi ale unui cuvânt pe care-l

#nvă!asem de mult, de la icul 3rin! al lui Antoine de /aint

40uper8 apprivoiser . i anume a #mblânzi, a se obişnui cu, a


3/100

comunica, a #ndră)i, a te ataşa, a cunoaşte şi a iubi #n acelaşitimp.

abriel ocu ştie povestea omului care, din vremuriimemoriale, păşeşte alături de câinele său şi mai ştie şi

povestea câinelui care, tot de atunci, păşeşte alături deprietenul său, omul.Încă nu ştiu care va & titlul acestei căr!i, dar sunt si)ur că

el va con!ine cuvântul dresa. ai ştiu totodată şi că ea este,de (apt, o ars amandi arta de a-!i iubi câinele. ine nu vreasă se ini!ieze #n aceasta pierde, şi, crede!i-mă pe cuvânt, nicinu ştie ce pierde...

Lucian Vasilescu

1. SIMŢURILE CÂINELUI unoaşterea capacită!ilor şi totodată a limitelor câinelui

ne aută să #n!ele)em (elul #n care acesta percepe realitatea #nconurătoare. 3entru a ne e0plica mai bine comportamentulşi reac!iile câinelui avem nevoie de date re(eritoare lasim!urile acestuia, deoarece, prin intermediul sim!urilor, elprimeşte in(orma!ii ce #i determină şi #i in*uen!eazăcomportamentul.

Simțul tactilAcesta este primul sim! care se (ormează. 5mportan!a

sim!ului tactil se observă #ncă din primele zile de via!ă. ândse #ndepărtează prea mult de că!eaua-mamă, puiul #ncepe săo caute, plân)e şi #şi lea)ănă capul ca un pendul până ore)ăseşte, lipindu-se de corpul ei. Această atin)ere #lcalmează si #l eliberează de stres. /im!ul tactil #şi păstreazăimportan!a pe toată durata vie!ii câinelui. Atin)ereamân)âierea rămâne cea mai puternică recompensă, c%iar şi

pentru câinii care au (ost dresa!i (olosind drept stimulentmâncarea.


4/100

Gustulustul, la câini, este (unc!ional #ncă de la (ătare, dar

capacitatea sa este e0trem de redusă. /pre deosebire de

oameni, care au #n ur de 9.::: de papile )ustative, câinii aunumai apro0imativ 1.7:: de papile, dispuse #n zona ante-rioară a limbii după cum demonstrează dr. ;at%erine


5/100

Ast(el, un câine ciobănesc poate observa de la un Eilometruun semn (ăcut de mâna ridicată a ciobanului. 5n mod cert #nsă,câinele vede mult mai bine aproape decât la distan!ă.

'a #ntrebarea dacă un câine vede sau nu culorile nu se

poate da #ncă un răspuns (erm. În urma testelor realizate #nlaborator, unii specialişti sus!in că, rudimentar, câinii potdistin)e culori.

u cât un câine vede mai bine lateral, cu atât vederea #n(a!ă este mai redusă. Acesta este motivul pentru care uniicâini )ăsesc cu di&cultate ucăria ce se a*ă c%iar sub nasul lor.

3e timp de noapte, vederea câinilor se adaptează destul

de bine, #nsă nu atin)e nici pe departe per(orman!ele vederiipisicilor. Fricum, noaptea câinele vede mai bine decât omul.

Mi#$sul+n câine are apro0imativ : milioane de celule ol(active,

pe când omul are numai #n ur de ? milioane. 2r. $o)eru)(ord area Gritanie, 5nstitutul pentru /tudiulomportamentului anin sus!ine că, dacă membranele ce sea*ă #n nasul unui câine ar & puse una lân)ă alta, supra(a!aacoperită de acestea ar & mai mare decât supra(a!a #ntre)uluicorp al câinelui. +n câine obişnuit are sim!ul ol(activ e0tremde pronun!at. 4l poate detecta şi identi&ca mirosuri atât dediluate, #ncât nici cele mai sensibile instrumente nu le pot

#nre)istra. 2e unde şi observa!ia câinii „văd cu nasul".3e această #nsuşire e0cep!ională se bazează succesele

ob!inute de ec%ipele om-câine #n detectarea substan!elore0plozive, a narcoticelor, preluarea unei urme şi identi&careapersoanelor dispărute sau a in(ractorilor, )ăsirea şi salvareasinistra!ilor etc.

%. ELEMENTE DE PSI&OLOGIE CANIN'


6/100

âinii sunt animale de )rupă ce acceptă conducereaimpusă de un e0emplar dominant. 2in punct de vedere canin,ordinea #n )rupă nu poate & bazată decât pe rela!ia dedominare şi subordonare, rela!ie care are meritul de a !ine

)rupul #nc%e)at. Acest (apt implică e0isten!a unui conducătorşi stabilirea unei ordini ierar%ice. Întotdeauna, #n cadrul)rupei, un câine preia conducerea. $olul lui este (oarte binedeterminat, el &ind cel ce domină )rupa, stabileşteor)anizarea acesteia, men!ine disciplina şi ierar%ia #n )rupă.

+rmătorul pozi!ionat ierar%ic va & controlat numai deconducător şi, la rândul său, va controla restul )rupei. i tot

aşa, &ecare câine #şi cunoaşte pozi!ia ierar%ică şi rolul său #n)rupă. În activitatea )rupei, conducătorul #şi men!ine cu(ermitate pozi!ia. El este cel ce ini!iază ocuri, dă semnalulpentru vânătoare, mănâncă primul, #şi apără teritoriulpersonal, montează primul (emelele #n călduri, #şi proteează%rana şi )rupa cu orice pre!. Gine#n!eles că ordinea #n )rupăse sc%imbă cu trecerea timpului. #ntotdeauna e0istă al!i câinicare, la cel mai mic semn de slăbiciune a conducătorului, sunt)ata să provoace dispute pentru dreptul a accede la pozi!ia cecon(eră ma0imum de autoritate.

C()* +" lua,i u) c(i)- $*at" c- l/a,i a*us acas"0amilia *um)-a+$ast#" *-+i)- #u2a sau 3aita lui. 2eaceea, prin prisma celor men!ionate mai #nainte, este e0tremde important ca puiul să-şi cunoască pozi!ia ierar%ică #n(amilie. Acest lucru va asi)ura ec%ilibrul nervos al câinelui,liniştea (amiliei dumneavoastră şi, totodată, va determinacapacitatea câinelui de a se adapta la un pro)ram dedisciplinare.

Im2$#ta)t4 O #-la,i- *- ti2 *$mi)a)t/su5$#*$)at-st- im2-#ati+ )-c-sa#a 6) $#ic- -) *- *#-sa7i)*i0-#-)t *- m-t$*a 0$l$sit".

5deea că puiul trebuie să aibă un sin)ur stăpân #n (amilie

este total )reşită şi, mai mult decât atât, dă naştere unordevieri de comportament )reu de corectat #n timp, cum este


7/100

a)resivitatea (a!ă de membrii (amiliei #n special (a!ă de aceiacare sunt pozi!iona!i in(erior #n cadrul ierar%iei de )rupă. 2eaceea, este e0trem de important ca to!i membrii (amiliei sădobândească pozi!ia de conducător (a!ă de câine. 5ar acest

lucru se realizează stabilind un număr de re)uli pe care to!imembrii (amiliei trebuie să le aplice cu (ermitate, păstrând #nsă o atitudine plăcută şi c%iar dră)ăstoasă (a!ă de câine.

Fdată ce a!i reuşit să vă impune!i rolul de conducător,acesta trebuie men!inut #n permanen!ă. âinele, cu osurprinzătoare constan!ă şi subtilitate, vă va testa pentru a)ăsi o &sură #n ierar%ie. 4l va #ncerca să „câşti)e teren" prin

dră)ălăşenii, #nsă dacă va ob!ine pozi!ia dorită, vor apăreaprobleme de comportament care se vor a)rava odată cumaturizarea. 3entru evitarea apari!iei problemelor decomportament vă recomandăm să !ine!i seama de s(aturile ceurmează, pe care le propunem ca pe adevărate a0iome

- Hu lăsa!i puiul să stabilească direc!ia de mers atunci cândsunte!i la plimbare.

- ând tra)e #n lesa sau o ia #nainte, pur şi simplu bate!i dinpalme şi sc%imba!i direc!ia de mers.

- Hu lăsa!i puiul să doarmă #n pat, pe canapea sau pe (otolii.-


8/100

dispuşi. 4l desci(rează aceste stări urmărindu-ne pozi!iacorpului, e0presia (e!ei, )estica.

În cele ce urmează voi prezenta perioadele critice dinvia!a câinelui, perioade pe parcursul cărora comportamentul

acestuia este in*uen!at şi modi&cat de e0perien!ele speci&ce&ecărei vârste #n parte. 3erioada critică poate & de&nită ca&ind acea „(elie" de timp din via!a câinelui #n care oe0perien!ă aparent (ără #nsemnătate #i in*uen!ează, sau c%iar

#i modi&că pentru totdeauna comportamentul. 2acă ve!icunoaşte speci&cul &ecărei perioade şi ve!i ac!iona adecvat,câinele dumneavoastră se va dezvolta normal, armonios.

P-#i$a*- c#itic- 6) +ia,a c(i)-lui9I perioada neonatală de la (ătare până la 1 zileI perioada de tranzi!ie 1J-: de zileI perioada de conştientizare 1-> de zileI perioada de sodalizare la )rupa canină 1-D9 de zileI perioada de socializare la )rupa umană 7-1

săptămâniI prima perioadă de imprimare a (ricii >-1: săptămâniI perioada de stabilire a ierar%iei 1-1> săptămâniI perioada instinctului de e0plorare D-> luniI a doua perioadă de imprimare a (ricii B-1D luniI perioada de maturizare de la 1 la D ani2e men!ionat că prin ultimele trei perioade câinii de talie

mică trec mai repede.

P-#i$a*a )-$)atal" :*- la 0"ta#- 2()" la 1% il-;În aceasta perioadă puiul reac!ionează la stimuli termici

di(eren!e de temperatură, la stimuli mecanici atin)ere şi lastimuli ol(activi miros. Are nevoie de stimulare &zică pentru ade(eca şi urina. Hu vede şi nu aude. omportamentul puiului

nu se modi&că pe toată durata perioadei.


9/100

P-#i$a*a *- t#a)i,i- :18/%< *- il-;Acum se eviden!iază o serie de modi&cări &zice. 'a

#nceputul perioadei, oc%ii puiului se desc%id la #mplinirea acea 1J zile de via!ă. 3ână la :-1 de zile, cu toate că pupila

reac!ionează la lumină, puiul nu poate vedea obiectele şi nupoate percepe nici mişcarea. Cot acum, puiul #ncepe să sedeplaseze, mai #ntâi târându-se, apoi mer)ând #mpleticit.Atunci când se #ndepărtează şi nu mai poate localiza (ra!ii decuib şi mama, puiul are prima mani(estare de stres, vocalizândsc%eaună.

'a apro0imativ : de zile de la (ătare apar primii din!i, iar

puiul #i şi (oloseşte #ncepe să roadă şi să muşte. 4ste şiperioada #n care puiul #ncepe să audă (ără #nsă a putealocaliza sursa de sunet şi să dea din coadă. #ntr-o sin)urăsăptămână de evolu!ie rapidă, puiul trece de la perioadaneonatală la perioada de conştientizare.

P-#i$a*a *- c$)=ti-)tia#- :%1/%> *- il-;Aceasta este prima săptămână #n care puiul aude şi vede.

Acum, puiul deprinde primele no!iuni ale comportamentuluicaracteristic speciei şi #nva!ă să comunice cu ceilal!i membriai cuibului. 2acă #n această perioadă puii sunt separa!i demamă, acest lucru va marca ne)ativ comportamentul lor demai târziu. Ast(el, puii separa!i de cuib acum, pot mani(estamai târziu labilitate psi%ică, dezvoltând totodată o dependentă

#mpinsă la e0trem (ată de toti membrii (amiliei sau numai (a!ăde unul dintre ei.

P-#i$a*a *- s$*alia#- la #u2a ca)i)" :%1/?@ *-

il-;Acum, puiul deprinde şi #ncepe să (olosească un

comportament speci&c speciei. 3entru a aun)e să valori&cein(orma!ia transmisă )enetic, puiul trebuie să stea #n cuib cu

mama şi cu (ra!ii săi. Ast(el, puiul #nva!ă să comunice prinintermediul pozi!iilor corpului, al atitudinilor şi e0presiilor (e!ei,


10/100

al vocalizărilor mârâit, sc%eunat, #ncercând e(ectul acestoraasupra mamei şi a (ra!ilor săi. Cot acum puii #nva!ă ce

#nseamnă să muşte şi să &e muşca!i, ce #nseamnă să latre şisă &e lătra!i. ai #nva!ă comportamentul şi atitudinea

speci&ce vânătorii, cum să urmărească si cum să prindăvânatul. 'uptându-se #n oacă, puiul #nva!ă să răspundă ladi(eritele pozi!ii ale corpului adversarului, când şi cum săatace şi să se apere. +na dintre cele mai importante lec!ii pecare puiul o primeşte #n această perioadă este să acceptedisciplina. 'ec!iile de disciplină le administrează că!eauamamă, care #şi #nva!ă puii să nu muşte (oarte tare, să nu vină

la supt decât atunci când ea le permite.ea mai severă lec!ie de disciplină o primesc puii cândmama #i mârâie şi le interzice să se apropie #n timp ce eamănâncă. Îmi amintesc cum ;aruEa, o (emelă de iobănescAsiatic, #şi lua osul pe care i-l o(eream #n a(ara cuibului şi #lducea #ntre cei şase pui ai ei. Gine#n!eles că puii se repezeaula os, dar ;aruEa #i punea imediat la punct cu un mârâit

#n(ricoşător. +nul dintre puii masculi, e0emplarul dominant alcuibului, a #ncercat să revină la os. ;aruEa a lătrat scurt şi s-arepezit amenin!ătoare la el, #nsă (ără să-l muşte. 3uiulinsistent s-a retras, speriat. ;aruEa a continuat să roadă osulşi al!i trei pui au #ncercat să-i dea târcoale, dar au avut partede acelaşi tratament. Am (ost surprins de inteli)en!a cu care;aruEa a re)izat „şedin!a" pentru a-i #nvă!a pe pui ce

#nseamnă respectul. Fdată lec!ia #nvă!ată, ;aruEa s-a #ntorscătre pui, i-a #mpins tandră cu botul, iar pe cel mai speriat,care rămăsese culcat pe spate, l-a lins şi l-a liniştit.

D- #-,i)ut4 I) ac-asta 2-#i$a*a 6)t#- a t#-ia =i a=a2t-a s"2t"m()a *- +ia,a 2uiul 6)+a,"c$m2$#tam-)tul ca#act-#istic s2-ci-i. I$la#-a *- cui5a 2uiului 6)ai)t- *- 6m2li)i#-a a =a2t- s"2t"m()i a#-i)u-),- )-ati+- asu2#a *-+$lt"#ii lui ult-#i$a#- 6i

2$at- c#-a s-#i$as- 2#$5l-m- *- a*a2ta#- c- c$)*uc la


11/100

tul5u#"#i *- c$m2$#tam-)t 0a," *- al,i c(i)i =i 0a," *-#u2a uma)".

P-#i$a*a *- s$cialia#- la #u2a uma)" :B/1%

s"2t"m()i;În acest interval de timp puiul poate & separat (ărăprobleme de cuib şi de mamă. 4ste perioada optima #n carepuiul poate & cumpârat. Acum el este (oarte receptiv şi #nva!ădin toate e0perien!ele prin care trece. 2e aceea, vă recomandca acum să-i „re)iza!i" câinelui cât mai multe e0perien!emersul pe scări, mersul cu li(tul, mersul pe supra(e!e

alunecoase, să-i „(ace!i cunoştin!ă" cu cât mai multepersoane de vârste di(erite, să-l #ncuraa!i #n aportarea ucărieişi să-l obişnui!i cu z)omote diverse. Acum, orice e0perien!adură, traumatică, #nspăimântătoare, dureroasă, are asupracâinelui un impact puternic şi o in*uen!ă pe termen lun), iarimprimarea (ricii este permanentă ve!i avea un câine (ricos.4vita!i orice situa!ie care poate deveni stresantă pentru pui.

Ki!i (oarte aten!i, deoarece situa!ii pe care le considera!icomune pot & percepute di(erit de către câineledumneavoastră. 5n această perioadă, certând cu (ermitatecâinele, #l pute!i dezobişnui pentru totdeauna să (acă lucrurinepermise să roadă cablurile electrice din casă, să accepte%rană de la o persoană străină etc.

P-#i$a*a *- sta5ili#- a i-#a#3i-i :1%/1> s"2t"m()i;

În această perioadă puiul (or!ează nota, #ncercând să preiaconducerea )rupei. Începe să muşte mai tare, să latre maiinsistent, să mârâie, des(ăşurând un #ntre) arsenal pentru a seimpune #n (a!a dumneavoastră, pentru a domina. ând esteadresat stăpânului, acest )en de comportament trebuiedescuraat cu (ermitate. 3entru câine, stabilirea ierar%iei este(oarte importantă. 2acă nimeni din noua sa (amilie nu va

prelua controlul şi conducerea, o va (ace câinele (ără să steape )ânduri. Acest lucru este valabil pentru to!i câinii,


12/100

indi(erent de talie şi de rasă. u cât puiul este mai dominant,cu atât mai (erm trebuie sâ vă #mpune!i #n această perioadă.Acum este timpul să consulta!i un instructor de dresa sau sâvâ adresa!i unei şcoli de dresa, pentru a #ncepe educa!ia

câinelui dumneavoastră. Aceasta este deci perioada #n caretrebuie să stabili!i şi să vă consacra!i pozi!ia (a!ă de câine. P-#i$a*a i)sti)ctului *- -2l$#a#- :?/> lu)i;âinele #ncepe să inspecteze mediul #n care trăieşte, să se

aventureze pe cont propriu „#n necunoscut". Cot acum se vapre(ace că nu aude când este c%emat, atitudine care poate

dura de la câteva zile la câteva săptămâni. Kelul #n care ve!iproceda #n această perioadă va (ace di(eren!a dintre un câinecare, mai târziu, vine sau nu vine atunci când este c%emat.

Atunci când puiul nu mai răspunde la c%emare şi pare săvă i)nore, nu vă pierde!i calmul repeta!i c%emarea şiaştepta!i-l să vină la dumneavoastră. În nici un caz nu trebuiesă pedepsi!i câinele când se #ntoarce la dumneavoastră, c%iardacă a!i ră)uşit c%emându-l. 2acă #l certa!i sau #l pedepsi!i,acest lucru nu va (ace decât să-l #ncuraeze să stea departe.3entru câine, c%emarea la stăpân trebuie să &e #ntotdeaunaun prile de bucurie.

În cele mai multe cazuri, la această vârstă are loc şisc%imbarea denti!iei. a să nu vă roadă papucii şi mobila,cumpăra!i-i câinelui ucării şi „oase" speciale, de la unma)azin de pro&l.

A *$ua 2-#i$a*" *- im2#ima#- a 0#icii :/1? lu)i;3erioada este marcată de o sc%imbare importantă #n

comportamentul câinelui dintr-odată #ncepe să-i &e teamă deobiecte sau de persoane care, până mai ieri, #i erau (amiliare,

#n ast(el de situa!ii, câinele nu trebuie (or!at să aibă ocon(runtare desc%isă cu obiectul sau persoana care-i provoacă

(rica, nici nu trebuie mân)âiat când #şi mani(estă teama.Încuraa!i câinele să evalueze sin)ur situa!ia, lăsa!i-l să


13/100

descopere sin)ur că teama sa este ne#ntemeiată. 5n aceastăperioadă, cu autorul unui instructor de dresa, câinele poatecăpăta mai multă #ncredere #n sine, poate deveni mai „stăpânpe situa!ie".

P-#i$a*a *- matu#ia#- :*- la 1 la ? a)i;Fdată cu maturizarea se constată o creştere a a)resivită!ii

câinelui şi are loc o nouă #ncercare a acestuia de a preluaconducerea #n rela!ia cu dumneavoastră. reştereaa)resivită!ii nu are, neapărat, conota!ii ne)ative. 2e re)ulă, #naceastă perioadă, un câine care a (ost prietenos cu toată

lumea devine mai selectiv, devine un câine de pază, carelatră, de e0emplu, când sună cineva la uşă. Cotodată, câinele #ncepe sâ se bată sau sâ provoace la bătaie câini cu care,până nu demult, se uca.

Houa #ncercare a câinelui de a prelua „şe&a" )rupeitrebuie descuraată (erm şi autoritar. 2e câte ori este nevoie,pune!i câinele să e0ecute e0erci!ii de men!inere a disciplinei sinu uita!i să-l lăuda!i atunci când le e0ecută corect.

?. TESTAREA SI E!ALUAREA PUIULUI NAINTE DE

ADOPTARE Ale)erea la #ntâmplare a unui pui dintr-un cuib poate avea

urmări neplăcute după ce acesta aun)e adult, (apt constatatde mul!i posesori de câini care, neavând in(orma!iile necesareevaluării, şi-au ales puiul care le-a ieşit primul #n #ntâmpinarecon(orm principiului „dra)oste la prima vedere".

Alte „criterii" de selec!ie des auzite, sunt „era cel maisperios, sărăcu!ul", „era cel mai mic" sau „cel mai rău dintreto!i", şi e0emplele pot continua. Aceasta este #nsă o abordaresentimentală a lucrurilor. F analiză atentă a puiului #nainte deac%izi!ie presupune testarea trăsăturilor de caracter cum ar &

)radul de dominare pe care-l va avea puiul, %ipersensibilitateala atin)ere, orientarea către o sursă de sunet, teama de sunet.


14/100

=e!i avea ast(el in(orma!ii despre adaptabilitatea puiului la unpro)ram de dresa şi despre uşurin!a cu care el se va adaptaşi inte)ra #n via!a şi ritmul (amiliei dumneavoastră.

Kolosirea pro)ramelor de evaluare a aptitudinilor la pui nu

sunt o noutate, aceste pro)rame e0istă #ncă din 19:-19J:,când pentru prima dată au (ost elaborate şi (olosite #n modsistematic #n 4lve!ia, #n proiectul Kortunate Kields, oor)aniza!ie &lantropică ce urmărea evaluarea iobănesculuierman #n vederea pre)ătirii pentru conducerea orbilor. +nuldintre cele mai apreciate pro)rame de evaluare este celalcătuit de Loac%im şi Mend8 =ol%ard. #n acest pro)ram sunt

combinate elemente din &ecare test apărut anterior KortunateKields, 3%aNenber)er şi ampbell.4ste de pre(erat ca testarea aptitudinilor puiului să se (acă

#n urul vârstei de şapte săptămâni. 2acă puiul este testat #nainte de şase săptămâni, când (unc!iile cerebrale sunt #ncănematurizate, rezultatul ob!inut nu va & relevant. 2acătestarea are loc #ntre > şi 1: săptămâni, puiul va & #n primaperioadă de imprimare a (ricii şi stabilirea temperamentului şia aptitudinilor nu va & concludentă.

Cestul #n sine durează apro0imativ 1:-1? minute şi se (ace,de pre(erat, #nainte de masă, atunci când puii sunt activi.Kiecare pui este testat individual, #ntr-un teritoriu sau camerănecunoscute acestuia, de către o persoană străină. Kazeletestului trebuie parcurse (ără pauze mari #ntre ele.

3rimul test evaluează temperamentul şi se bazează #n #ntre)ime pe testarea puilor elaborată de ampbell. Acesta nedezvăluie atrac!ia puiului (a!ă de )rupa umană, )radul decompatibilitate socială şi uşurin!a cu care puiul acceptăierar%ia stabilită de stăpân.

T-sta#-a Cam25-ll / E+alua#-a t-m2-#am-)tului

At#acția s$cial"


15/100

/tabileşte )radul de atrac!ie socială, #ncrederea saudependen!a. 3une!i puiul #n zona de testare. 2e la 1-J metric%ema!i puiul pocnind din palme uşor, #n acelaşi timp lăsându-vă pe )enunc%i. %ema!i puiul dintr-un punct opus intrării #n

zonă sau cameră.

omportament punctaI =ine imediat, sare şi muşcă de mâini, coada sus 1pI =ine imediat, dă cu labele şi lin)e palmele, coada sus

p

I =ine imediat, coada sus JpI =ine imediat, coada os DpI 4zită la venire, coada os ?pI Hu vine Bp )s$ți#-a/tabileşte )radul de atrac!ie #n #nso!ire. 'ipsa oricărei

atrac!ii #n #nso!ire indică independen!ă. $idica!i-vă şi #ndepărta!i-vă de pui cu mers normal. Ki!i si)ur că puiul văvede când vâ #ndepărta!i.


16/100

omportament punctaI =ă urmează imediat, intră printre picioare, muscă, Oine

coada sus 1p

I =ă urmează imediat, intră printre picioare, coada suspI =ă urmează imediat, coada sus JpI =ă urmează imediat, coada os DpI 4zită să vă urmeze, coada os ?pI Hu vă urmează sau se #ndepărtează Bp

Im$5ilia#-a/tabileşte )radul de dominare sau tendin!a de umilin!ă./tabileşte modul #n care puiul va accepta stresul când va &dominat &zic sau social. %emui!i-vă lân)ă pui şi, cu blânde!e,roti!i-l pe spate, imobilizându-l la sol cu o sin)ură mână.en!ine!i-5 #n această pozi!ie timp de J: de secunde.

omportament puncta


17/100

I /e zbate violent, z)ârie, muşcă 1pI /e zbate violent, z)ârie pI /tă liniştit, se zbate, stă iar liniştit, vă acceptă privirea

Jp

I /e zbate, apoi se linişteşte DpI Hu se zbate ?pI Hu se zbate, vă evită privirea Bp D$mi)a#-a s$cial"/tabileşte )radul de acceptare a dominării sociale. 3uiul s-

ar putea să #ncerce să domine, sărind la mână sau #ncercând

să o muşte. /au #şi va arăta independen!a plecând pur şisimplu. 'ăsa!i puiul să se ridice, apoi mân)âia!i-l cu blânde!e,apăsând uşor cu palma pornind de pe cap, până spre coadă.ontinua!i până vede!i o reac!ie #n comportamentul puiului.

omportament punctaI /are la mână, loveşte cu labele, muşcă, mârâie 1pI /are la mână, loveşte cu labele pI /e cuibăreşte lân)ă dumneavoastră şi #ncearcă să vă

lin)ă pe (a!ă JpI /e lasă pe burtă, lin)ându-vă mâna DpI /e #ntoarce pe spate arătându-şi burtica, vă lin)e mâna

?pI 3leacă şi stă departe de dumneavoastră Bp D$mi)a#-a 2#i) #i*ica#- *- la s$l/tabileşte )radul de acceptare a dominării atunci când

puiul nu are control asupra situaOiei. $idicaOi puiul de burtică Pipiept cu ambele mâini Pi OineOi-l suspendat timp de J: desecunde.


18/100

omportament punctaI /e zbate violent, muşca şi mârâie 1pI /e zbate violent pI Hu se zbate, este rela0at JpI /e zbate, se linişteşte, vâ lin)e mâinile Dp

I Hu se zbate, vă lin)e mâinile ?pI Hu se zbate, rămâne #n)%e!at de (rică Bp T-sta#-a !$l3a#* / A2titu*i)i 2-)t#u *#-sa7 A2$#tul/tabileşte dorin!a de a lucra cu dumneavoastră şi )radul

de adaptabilitate la un pro)ram de dresa. Apropia!i-vă de puişi atră)e!i-i aten!ia cu o min)e de tenis. ând arata interes,arunca!i min)ea la 1- metri #n (a!a puiului.


19/100

omportament punctaI +rmăreşte min)ea, o ia #n )ură şi (u)e 1p

I +rmăreşte min)ea, rămâne #n picioare deasupra ei, darnu se #ntoarce p

I +rmăreşte min)ea, o prinde şi se #ntoarce cu ea ladumneavoastră Jp

I +rmăreşte min)ea şi se #ntoarce (ără min)e ladumneavoastră Dp

I Începe să urmărească min)ea apoi #şi pierde interesul

?pI Hu urmăreşte min)ea Bp S-)si5ilitat-a la ati)-#-/tabileşte )radul de rezisten!ă la atin)ere. 3rinde!i o

lăbu!ă din (a!ă a câinelui #ntre de)ete şi aplica!i o presiunecrescânda #n timp ce număra!i până la 1:, nu (oarte repede.


20/100

omportament punctaI >-1: până ce puiul are o reac!ie 1p

I B-7 până ce puiul are o reac!ie pI ?-B până ce puiul are o reac!ie JpI -D până ce puiul are o reac!ie DpI 1 - până ce puiul are o reac!ie ?p S-)si5ilitat-a la su)-t/tabileşte )radul de sensibilitate la sunet, totodată poate

& şi un test rudimentar pentru depistarea surzeniei. 3une!ipuiul #n milocul camerei sau al spa!iului unde se (ace testareaşi lăsa!i să cadă pe sol un taler mic, un capac de oală sau unobiect din tablă #n cazul nostru, o cutie de ness cu o le)ăturăde c%ei.


21/100

omportament punctaI Asculta, localizează z)omotul şi mer)e spre sursalâtrând 1p

I Ascultă, localizează sunetul şi latră pI Ascultă, localizează sunetul, arată interes şi mer)e către

sursă JpI Ascultă şi localizează sunetul DpI /e lasă la pământ cu teamă, se dă #napoi, se ascunde

?pI 5)noră sunetul, nu arată curiozitate Bp R-acția la $5i-ct- )$i/tabileşte )radul de inteli)en!ă adaptabilă la apari!ia unor

obiecte necunoscute. 3une!i puiul #n milocul camerei sau alspa!iului unde se (ace testarea. 'e)a!i un prosop mic sau obucată de cârpă cu o s(oară şi arunca!i-o pe sol, la 1 - metri


22/100

de pui, apoi tra)e!i de s(oara #ndepărtând cârpa de pui cumişcări bruşte, aşa cum v-a!i uca cu o pisică.

omportament puncta

I /e uită la cârpă, atacă şi muşcă 1pI /e uită la cârpă, coada sus şi latră pI /e uită la cârpă curios şi se apropie să investi)%eze JpI /e uită la cârpă, latră, coada #ntre picioare DpI Ku)e, se ascunde ?p I)t-#2#-ta#-a 2u)cta7ului / C$)cluii

Pu)cta7 ma7$#ita# 13uiul ce intră #n această cate)orie este e0trem de

dominant, poate & cu uşurin!ă provocat să muşte. 3rin naturasa dominantă va avea tendin!a să se opună stăpânului şi dacănu este condus de o mână (orte va prelua de #ndatăconducerea )rupei. Ac%izi!ia se recomandă numai dacă ave!ie0perien!ă cu ast(el de câini. Acest )en de pui va avea #nsărezultate bune #n pază şi protec!ie.

Pu)cta7 ma7$#ita# %3uiul este dominant şi #ncrezător #n sine. 3oate & provocat

să muşte, #nsă acceptă cu uşurin!ă să &e condus de stăpândacă acesta este (erm si consecvent #n ceea ce #i cere. Acestpui nu se recomandă persoanelor care nu au mai avut câinisau sunt, #n )eneral, indecise. 3e mâna unui pasionat puiulpoate deveni un câine bun de lucru #n dresa şi un prieten denădede pentru (amilia care l-a adoptat.

Pu)cta7 ma7$#ita# 8Acest pui este rela0at, prietenos, şi se va adapta cu

uşurin!ă la mai orice situa!ie datorită temperamentului său

*e0ibil. Are o mare nevoie de e0erci!iu &zic şi pe acest


23/100

considerent nu se recomandă (amiliilor cu copii mici saupersoanelor #n vârstă.

Pu)cta7 ma7$#ita# ?

3uiul cu acest puncta este uşor de controlat, seadaptează uşor şi are o natură umilă care #l va (ace să cauteconducerea şi decizia stăpânului #n permanen!ă. Acest pui,plin de blânde!e şi dră)ălăşenie, va & uşor de dresat şi un buncompanion pentru copii.

Pu)cta7 ma7$#ita#

Acest pui este e0trem de umil şi nu are #ncredere #n sine.2ezvoltă o dependen!ă pronun!ată (a!ă de stăpân şi arenevoie de multă #ncuraare pentru a se men!ine pe linia deplutire.

/unt şanse mari să devină un câine (ricos. Pu)cta7 ma7$#ita# 3uiul din această cate)orie este #n mod constant

independent şi nu arată interes pentru (amilie şi stăpân. /e vamaturiza #ntr-un câine ce nu are a(ec!iune (ată de (amilie si nusimte nevoia prezen!ei umane. 5n )eneral o)arii, Gasenii şiunele rase nordice au o predispozi!ie către acest )en deindependen!ă.

C$)clui-

Aceste două teste stabilesc aptitudinile de lucru alecâinilor şi dau o ima)ine )enerală asupra inteli)en!ei,ec%ilibrului şi dorin!ei de lucru cu stăpânul. 3entru maoritateaoamenilor, puii cu puncta predominant J şi D se dovedesc aavea calită!ile unui bun companion. ei cu puncta maoritar 1sau au calită!i deosebite pentru a deveni câini de serviciu,pază şi protec!ie.

. REGULI PENTRU O UN' CON!IEŢUIRE


24/100

CU PUIUL DUMNEA!OASTR' R-uli *- ii-)". U) 2#$#am *- -c- il-

P#-"ti#-a 2#$#amului=ă o(erim câteva in(orma!ii utile #n problemele stabiliriiamplasamentului şi amenaării cuibului pentru câineledumneavoastră. 3entru persoanele care nu a)reează ideeaprezen!ei unei cutii sau a unei cuşti #n casă, delimitareacuibului se poate (ace #mpremuind un col! al bucătăriei sau al%olului cu o ramă de lemn pe care pute!i prinde plasă de

sârmă. Hu scăpa!i din vedere (aptul că, din interiorul cuibului,puiul trebuie să poată urmări ce se #ntâmplă #n urul său.2imensiunile cuibului di(eră #n (unc!ie de comportamentulpuilor. +nii dintre ei men!in cură!enia #n #ncăpere (ăcându-şinevoile #ntr-un col!işor, iar al!ii destul de aproape de loculunde dorm de cuib. /tabili!i amplasamentul şi supra(a!acuibului, iar dacă puiul murdăreşte interiorul zonei, micşora!isupra(a!a cuibului pu!in câte pu!in până când puiul nu-şi mai(ace nevoile acolo. 3uii care trăiesc #n apartament trebuieneapărat #nvă!a!i să accepte lesa şi z)arda, #nainte de

#nceperea pro)ramului de (ormare a obiceiului de a urina side(eca #n a(ara casei.

Fbişnui!i puiul să poarte z)ardă de #ndată ce l-a!i adusacasă. ând dea se arată obiPnuit cu z)arda, este momentulsă ataPaOi o lesă uPoară. Acomodarea cu lesa trebuie (ăcută #nmod plăcut.

Su5 )ici$ 0$#m" )u scutu#ați *- l-s" 6)t#uc(t ac-stluc#u )u a# 0ac- *-c(t s" s2-#i- 2uiul.

ai de)rabă stri)a!i-l pe nume pocnind din palme, #ncuraându-l #n (elul acesta să vă urmeze. ând o (ace,lăuda!i-l entuziast. Acum sunte!i )ata să #ncepe!i pro)ramulde 1: zile pentru stabilirea obiceiului de a urina şi de(eca #n

a(ara casei.


25/100

Im2$#ta)t4 Nu sc$at-,i 2uiul a0a#a *-c(t 2-)t#u au#i)a =i a *-0-ca.

2upă ce o (ace, duce!i imediat puiul #napoi, #n casă. eeace vă interesează acum este ca puiul să asocieze ieşitul a(ară

cu urinarea şi de(ecarea. Învă!a!i puiul să urineze şi să de(eceaproape de casă, pentru a evita problemele ce se ivesc pe ovreme ploioasă sau pe ninsoare. Fdată stabilit un loc pentruurinare, puiul #l va căuta şi-şi va (ace nevoile tot acolo #nplimbările viitoare. Kemelele urinează lăsându-se pe labele dinspate, iar masculii procedează la (el până la 7-1: luni când

#ncep să ridice piciorul #ncercând să marc%eze locul cât mai

sus. Acest ritual de marcare cu urină a teritoriului estecaracteristic masculilor care #şi anun!ă #n acest (el prezen!aspre ştiin!a celorlal!i masculi din zonă. /unt ast(el marcateteritoriile de vânătoare, teritoriul personal şi unele obiecte.asculii e0trem de dominan!i pot marca #n acest (el c%iar şial!i câini din )rupă.

P#$#am *- luc#u *- 1< il-/e poate realiza cu mai mare uşurin!ă de către o persoană

care stă acasă pe durata pro)ramului. 3remer)ător #nceperiipro)ramului, cu o seară #nainte, sta!i cu puiul a(ară până ce #şi(ace nevoile. 5ntra!i #n casă şi pune!i puiul #n cuibul său, locunde #şi va petrece noaptea. Hu uita!i să-i o(eri!i păturicapre(erată şi, eventual, o ucărie care #l va !ine ocupat.2iminea!a, trezi!i-vă mai devreme decât de obicei şi scoate!iimediat puiul a(ară pentru a-şi (ace nevoile. 4ste de pre(eratsâ !ine!i puiul #n bra!e până #l scoate!i din casă, pentru caacesta să nu urineze #n drum spre ieşire.

2uce!i puiul #n zona unde a!i dori să-şi (acă nevoile şilăsa!i-i timp să miroasă şi să-şi alea)ă locul. 2e #ndată ce #şi(ace nevoile, lăudati-l, luati-l #n bra!e si duceti-l #n casă. Aicilăsati-l să stea #n bucătărie #n timp ce #i pre)ăti!i masa, #nsă

nu-l scăpa!i din oc%i şi nu-i permite!i accesul #n restul casei.2ati-i mâncarea si după 1: minute ridica!i (ar(uria si o(eri!i-i


26/100

apa. 'ăsa!i-5 să bea cât vrea, #nsă ridica!i vasul cu apă după ?minute. Aşa ve!i proceda pe toată durata pro)ramului. Apa nuva & o(erită la discre!ie până ce obiceiul de a urina şi de(ecanu este bine &0at. 'a 1:-1? minute după ce puiul a băut apă,

lua!i-l #n lesă şi duce!i-l #n acelaşi loc unde şi-a (ăcut nevoileprima dată. Aştepta!i până când urinează şiQsau de(ecă, apoilăuda!i-l şi duce!i-l #n casă.

În cazul #n care nu #şi (ace nevoile, duce!i-l #n casă, pune!i-l #n cuib şi #ncerca!i din nou peste 1:-1? minute. /-ar putea să&e necesar să #l scoate!i de D-? ori #n prima diminea!ă, #nsăeste important ca puiul să asocieze ieşirea din casa cu (ăcutul

nevoilor a(ara. ând puiul #şi (ace nevoile a(ara după primamasă, acesta poate bene&cia de 1?-: minute libere princasă, cu condi!ia să-l suprave)%ea!i. Încet, #ncet, puiul vaaun)e să stea #n casă :-J: de minute până ce va arăta dinnou că vrea să iasă să-Pi (acă nevoile. 2umneavoastră trebuiesă urmări!i ca perioadele de timp dintre momentele când puiuldă semne că vrea să-şi (acă nevoile să &e din ce #n ce mailun)i.

În casă, #ntre plimbările a(ară, puiul trebuie permanent

suprave)%eat. 3uiul trebuie scos a(ara să-şi (acă nevoileI imediat după ce se trezeşte diminea!aI după &ecare masă şi după ce bea apăI după ce se scoală din somn #n timpul zileiI după ce se oacăI mai ales #nainte de culcareAcorda!i aten!ie mani(estărilor ce premer) şi anun!ă

urinarea şi de(ecarea scâncet uşor, puiul se mişcă de colo-colo părând că nu-şi )ăseşte locul, miroase pardoseala, se

#nvârte #n cerc. ând observa!i oricare din aceste semnale,capta!i aten!ia puiului, lua!i-l #n bra!e sau #n lesă şi duce!i-l #nlocul ales pentru urinare şi de(ecare. Acolo aştepta!i până ce

puiul #ncepe să miroasă, lăuda!i-l şi aştepta!i să-şi (acănevoile. Apoi lăuda!i-l entuziast. ai mult ca si)ur că #n


27/100

primele 1: zile ve!i & nevoit să-l scoate!i a(ară de 1:-1 ori,dar apoi, când puiul se va obişnui cu ritmul impus dedumneavoastră, #l ve!i scoate de apro0imativ ?-B ori pe zi.

Nu uita,i4 Succ-sul *-m-#sului *um)-a+$ast#"

*-2i)*- *- c(t *- st#ict su)t-,i 6) #-s2-cta#-a2#$#amului im2us =i a #-ulil$# mai 6)ai)t--)um-#at-.

Gine#n!eles că vor mai & si accidente. #n ast(el de cazuri nupedepsi!i &zic puiul. 2acă surprinde!i puiul că urinează saude(eca #ntr-un loc nepermis, admonesta!i-l verbal rostind cu(ermitate K+5 sau H+, apoi lua!i-l #n bra!e si cluceti-l #n zona

unde urinează şi de(ecă #n mod normal. Aici aştepta!i ca puiulsă miroasă terenul, lăuda!i-l entuziast şi aştepta!i să urinezesau să de(ece6 apoi lăuda!i-l şi mân)âia!i-l.

2acă se #ntâmplă ca puiul sâ urineze sau să de(ece #ncasă, nu cură!a!i niciodată pata de urină sau (ecalele #nprezen!a acestuia. /coate!i puiul din #ncăpere, cură!a!i binelocul cu apă şi deter)ent, apoi cu o cârpă #nmuiată #ntr-osolu!ie de ?@ o!et #n apă. Humai după ce a!i cură!at loculpute!i aduce puiul #napoi #n cameră. 2acă puiul se duce 5alocul cu pricina şi-l miroase, admonesta!i-l verbal, rostind cu(ermitate K+5 sau H+. um pleacă de acolo, lăuda!i-l.

Im2$#ta)t4 U) #$l im2$#ta)t 6) #-u=ita 2#$#amului 6l a#- cu#",-)ia 2uiului. Ht-#-,i/i l"5u,-l- =i 5l")i,a2-#i$*ic $ *at" sau *- *$ua $#i 2- i.

2acă pre(era!i ca puiul să urineze şi să de(ece #n casă, #ntr-un loc anume, pro)ramul şi procedura sunt aceleaşi cudi(eren!a că nu ve!i scoate puiul a(ară ci #l ve!i duce #n acel locatunci când este cazul sau când el #si va semnala intenOiile. 2eobicei, locul ales este #n baie sau pe balcon. 4ste bine săacoperi!i supra(a!a cu pricina cu ziare. /c%imba!i ziarele dedouă-trei ori pe zi şi nu o(eri!i puiului %rană sau apă #napropiere. 2upă câteva zile o să pute!i reduce por!iunea

acoperită cu ziare, #ntrucât puiul o să #nceapă să mani(estepre(erin!ă către un anume loc. 'ăudaOi-5 entuziast de câte ori


28/100

urinează sau de(ecă pe ziare. Hu uita!i să-i men!ine!icură!enia, sc%imbând ziarele periodic Pi curăOându-i labele Piblana, alt(el mirosul de urină Pi de (ecale va & prezent şi #nrestul casei, situa!ie #n care puiul ar putea urina accidental #n

locuri nepermise.5ndi(erent dacă dori!i ca puiul să-şi (acă nevoile #n casăsau a(ară, este important să păstra!i cu stricte!e pro)ramulstabilit #n prima zi, precum şi o suma de re)uli pe care le voienumera mai os

1. /tabili!i şi respecta!i orele de masă. Acest lucruconstituie o parte importantă a pro)ramului. $e)ula trebuie

aplicată #ncă din ziua #n care a!i adus puiul acasă. Fdatăpro)ramul de masă &0at, ave!i )riă să nu lăsa!i mâncarea ladispozi!ia puiului mai mult de 1? minute. 2acă %răni!i câinele

#ntre mese, acesta poate deveni un mo(turos. 3entru un puisunt normale D sau ? mese pe zi. +ltima masă a zilei trebuie&0 ată cu cel pu!in o oră #nainte de culcare, dându-i ast(elpuiului timp să di)ere mâncarea, să urineze şi să de(ece

#nainte de ora culcării. Apa constituie un element important almesei zilnice. Apa se va o(eri şi se va lua odată cu mâncarea.Accesul limitat la apă se va men!ine doar #n timpul aplicăriipro)ramului, urmând ca după ce obiceiurile de urinare şide(ecare au (ost &0ate, apa să &e o(erită la discre!ie, pe tottimpul zilei.

. 'ăuda!i cu entuziasm puiul atunci când acesta de(ecaşi urinează #n zona permisă. 'auda reprezintă o recompensăputernică #n orice metodă de dresa şi trebuie o(erită cu)enerozitate atunci când dorim să #ntărim un anumit răspunsdin partea puiului.

J. ură!a!i cu promptitudine locurile din casă unde puiulşi-a (ăcut accidental nevoile. 3ata trebuie cură!ată ast(el #ncâtpuiul să nu o mai poată localiza. În caz contrar, puiului i se vadeclanşa re*e0ul de a urina sau de(eca #n acel loc. ură!area

locului se va (ace, aşa cum am mai spus, după ce puiul a (ostdus #n altă cameră de unde nu poate vedea e(ectul „ac!iunii"


29/100

sale accidentale. În nici un caz nu certa!i puiul dacădescoperi!i că si-a (ăcut nevoile altundeva decât #n loculpermis. /in)ura situa!ie #n care pute!i să-l admonesta!i esteatunci când #l prinde!i „asupra (aptului". 3uiul va &

admonestat verbal si dacă revine si miroase locul unde si-a(ăcut accidental nevoile.D. /tabili!i si men!ine!i un loc unde puiul va dormi, loc ce

va constitui cuibul acestuia. În cazul #n care (olosi!i pentru cuibo cutie sau o cuşcă, acestea trebuie să &e bine ventilate şi săpermită puiului să vadă ce se #ntâmplă #n urul lui.2imensiunea cuştii este importantă trebuie să &e su&cient de

mare pentru ca puiul să nu atin)ă cu capul partea superioară,să se poată #nvârti, răsuci şi tolăni #n voie. uşca nu trebuie să&e #nsă prea mare, deoarece ar da puiului posibilitatea săurineze sau să de(ece #ntr-un col! al acesteia.

?. /tabiliOi Pi respectaOi un pro)ram (erm pentru orele deplimbare.

. NOŢIUNI DE PREDRESAJ AL PUILOR

Fdata, a luat le)ătura cu mine o persoană care se

interesa de e0isten!a unui pro)ram de dresa pentru puiul de2obermann, #n vârstă de J luni, ac%izi!ionat de curând. 2oreasă stie dacă este adevărat că va trebui să aştepte până cândpuiul va aun)e la 1:-1 luni pentru a #ncepe educa!ia lui.În)rozită de perspectiva de a avea #ncă 7-> luni casa distrusăde un că!el plin de ener)ie şi complet needucat, stăpânapuiului a răsu*at uşurată când i-am spus că e0istă un pro)ramde predresa pentru puii de -? luni. 3uiul intră #ntr-un procescontinuu de #nvă!are şi (ormare de noi re*e0e #ncă din primelezile de convie!uire #n noua casă. Atunci, dacă tot #nva!ă, de cenu am (olosi acest proces #n avantaul nostru şi al ec%ipeistăpân-câine R

R-uli *- 5a"


30/100

Înainte de prezentarea no!iunilor de predresa, iată celezece re)uli ce stau la baza oricărui pro)ram de dresa, aşacum le subliniază Gruce Ko)le #n cartea sa „C%e 2o)Ss ind"

- orice câine sănătos poate #nvă!a la orice vârstă, până ce

bătrâne!ea #i deteriorează capacită!ile.- cel mai bine, dresaul se (ace cu răbdare şi recompenseadecvate. $ecompensa se atribuie #n momentul e(ectuăriie0erci!iului sau la o secundă după aceea.

- recompensa intermitentă a unei ac!iuni #ntăreşte re*e0ul şi #l (ace mai )reu de stins.

- valoarea recompensei trebuie sâ &e propor!ională cu

precizia şi intensitatea răspunsului din partea câinelui. - procesul #nvă!ării trebuie să &e plăcut. edin!a de lucru nuva depăşi 1: minute. /e pot lucra -J şedin!e pe zi. +n câineobosit nu #nva!ă cu uşurin!a. Activitatea lui mentală este multmai obositoare decât cea &zică.

- primele e0erci!ii se e(ectuează #ntr-o zonă lipsită de stimuliputernici. 2e #ndată ce răspunsul este bun, se poate lucra #ntr-o zonă cu stimuli, unde se repetă e0erci!iile dea lucrate.

- câinele trebuie să #nve!e comenzile A55, 4T5-AC4A3CA,+'AC-AC4A3CU, #n această ordine. 5n cazul #n care un câinenu #nva!ă sau nu trece peste unul din e0erci!iile men!ionate,nu trebuie pedepsit, ci trebuie revenit la nivelul anterior şireluat procesul #nvă!ării. Întotdeauna şedin!a trebuie &nalizatăcu un e0erci!iu pe care câinele #l lucrează corect, un bun prilepentru a-l lăuda.

- pentru ob!inerea atentei, (olosi!i numele câinelui.omenzile, #n )eneral, trebuie să &e scurte.

- când câinele răspunde la comenzile unui membru al(amiliei, el trebuie să treacă printr-un pro)ram ce con!ineaceleaşi e0erci!ii dea cunoscute si cu ceilal!i membri6 #nacest (el #nva!ă că, #n ierar%ia (amiliei, el nu are o pozi!ieautoritară.


31/100

- pedepsele nu dau #ntotdeauna rezultate. 4le trebuie să &e(olosite cu multă aten!ie si discernământ. Conul vocii şi oprivire insistentă asupra câinelui pot da rezultate de e0cep!ie.

4u aş adău)a listei o(erite de Gruce Ko)le #ncă două re)uli- &Oi consecvenOi. Întotdeauna, (olosi!i aceeaşi comandăpentru un e0erci!iu. Întotdeauna, cere!i câinelui să lucrezeaceeaşi comandă la (el de precis si #n aceeaşi manieră.onsecven!a este „secretul" care vă aută să ob!ine!i rezultateşi #n predresaul puilor. 3ornind de la păstrarea pro)ramului dealimentare şi respectarea orelor de masă, până la men!inerea

aceluiaşi ritm pe &ecare şedin!ă de lucru, consecven!a #şispune cuvântul. Arăta!i consecventă #n comenzi, #n corec!ie,dar si #n laudă, şi rezultatele nu vor #ntârzia să apară.

- nu cere!i puiului ceva ce nu poate să (acă. 3uiul trebuie mai #ntâi să #nve!e să se oace şi abia după aceea poate & #nvă!atsă e0ecute comenzi. În maoritatea cazurilor, lauda şimân)âierea sunt cele mai bune recompense. 3uiul poate &corectat dacă #n prezen!a dumneavoastră (ace vreo năzbâtie.

#n maoritatea cazurilor, acest lucru se (ace cu uşurin!ă printr-o admonestare verbală, (ăcută pe un ton mai serios.

Nu uita,i4 Su)t-,i la 6)c-2ut =i a=a cum +( 0$#ma,i2uiul a=a $ s(/l a+-,i =i c()* -l +a *-+-)i u) c(i)-matu#.

3redresaul şi dresaul nu #nseamnă numai obli)a!ia puiuluisau a câinelui adult de a răspunde la un număr de comenzi, cireprezintă mai de)rabă un e(ort de ec%ipă, având #n vedere(aptul că stăpânul poate şi trebuie sâ contribuie (oarte mult lareuşita e0ercitiilor. Ar & inuman si nerealist să aşteptăm caprietenul nostru patruped să depună tot e(ortul iar noi să)ustăm doar roadele. 5ma)inea de e0cep!ie pe care un câinedresat o dă lân)ă stăpânul său rezultă din #mbinareae(orturilor amândurora. 2e aceea recomand aten!ie şi răbdare

#n corelarea mişcărilor dumneavoastră cu cele ale câinelui.


32/100

R-2-t4 Hu accepta!i la pui un )en de comportament carev-ar derana la un câine adult, de e0emplu săritul pedumneavoastră şi pe musa&ri, urcatul #n bra!e, mâncatul depe masă, dormitul #n pat etc. Ave!i ocazia să-i (orma!i puiului

un comportament civilizat. Hu o rata!iR L-sa i a#*a

#n )eneral, puiul este ac%izi!ionat la vârsta de B-1:săptămâni, #ncă din primele zile este bine să-i pune!i o z)ardădin piele sau din material te0til. 2e acum #ncolo lăsa!i tottimpul z)arda la )âtul puiului. Asocierea cu lesa trebuie să &e

plăcută. =orbi!i cu puiul aşa cum a!i vorbi cu un copil.Gine#n!eles că el nu va #n!ele)e ce-i spune!i, dar aten!ia pecare i-o acorda!i #i va (ace plăcere şi va auta la (ormarea uneile)ături strânse #ntre dumneavoastră şi pui.

Ataşa!i lesa la z)ardă numai atunci când #l scoate!i laplimbare şi când lucra!i e0erci!ii de predresa. Hu #l le)a!i culesa şi nu #l lăsa!i să o târască după el. În timpul deplasării,ave!i )riă să men!ine!i lesa slabă, ast(el #ncât să (ormeze obuclă lân)ă z)ardă. În cazul #n care puiul tra)e #n lesăstabilind direc!ia de mers, (ace!i câ!iva paşi, apoi sc%imba!idirec!ia şi #ncuraa!i-l să vă urmeze. 'ăuda!i puiul când văurmează şi nu după mult timp ve!i avea un pui ce-şi urmeazăstăpânul şi nu unul care-l conduce. În (elul acesta vă stabili!i siautoritatea si pozi!ia de conducător.

C$ma)*a AICI3rimul e0erci!iu, e0trem de important, este c%emarea. În

(ormarea acestui re*e0 stăpânul se (oloseşte de pornireanaturală a puiului de a se alătura )rupei. 3ăşind #napoi,c%ema!i puiul pe nume şi lăuda!i-l entuziast atunci când vine.Su5li)i-9 C$ma)*a,i AICI si 2#$)u),a,i )um-l- c(i)-lui 6) tim2 c- 2"=i,i 6)a2$i. $ecompensa pentru venirea la

stăpân poate & mâncare, min)e sau mân)âiere.


33/100

Im2$#ta)t4 Nici$*at" )u 2-*-2si,i 2uiul c()* 6)t(#i- s" +i)" la c3-ma#- =i )ici$*at" )u/l c3-ma,i cas"/l 2-*-2si,i.

=enirea la stăpân nu trebuie să aibă niciodată urmărineplăcute. ai văd, prin parcuri, câte un stăpân care,e0asperat de (aptul că puiul nu vine imediat sau a pornit #ntr-o

oacă nebună #mpreună cu al!i câini, #l stri)ă, #l c%eamă, iarcând #ntr-un târziu puiul se #ntoarce, stăpânul )ăseşte decuviin!ă să-l pedepsească e0act atunci când ar trebui să-llaude. 2ata viitoare, cu certitudine puiul nu o să revină cuuşurin!ă. i este de #n!eles. 2e ce ar veni cu plăcere cândc%emarea pentru el #nseamnă „)ata cu oaca, plecăm acasă"sau, mai rău, o urec%eală zdravănă.

5deal este să c%ema!i puiul destul de des ladumneavoastră, şi de &ecare data când vine, sâ-l mân)âia!i şisă-l trimite!i #napoi la oaca. $epeta!i e0erci!iul ori de câte orimer)e!i #n parc, c%emându-l des, (ără să-l opri!i sau să-l lua!iacasă, şi ve!i avea un pui care va reac!iona cu bucurie la auzulcomenzii A55 pentru câ asocierea (ormata va & una plăcută.40erci!iile de predresa şi dresa trebuie să se des(ăşoare,

pentru #nceput, #ntr-o zona liniştita, lipsită de stimuli deosebi!i,pentru că #n procesul #nvă!ării sau (ormării de re*e0e avemnevoie de aten!ieQnecondi!ionată a câinelui. +n câine neatent,


34/100

care nu se poate concentra, nu poate asimila consisten!a şiritmicitatea e0erci!iului.

3entru pui #n special, recomand ca no!iunile de predresasă &e introduse treptat, #n casă.

C$ma)*a EKI2upă c%emarea la stăpân, următorul e0erci!iu este

comanda 4T5. Acest e0erci!iu este #nvă!at cu multăuşurin!ă de către pui dacă este stimulat corespunzător. Vine!i

#n mâna dreaptă o bucă!ică de mâncare sau o min)e dupăcare puiul este #nnebunit şi ridica!i mâna ast(el #ncât

stimulentul să-i aun)ă deasupra capului, iar el sâ #lurmărească cu privirea. 2ati comanda W4T5 si plimba!i mânacătre spatele puiului. Acesta, urmărind stimulentul cu privirea,va veni #n şezut. 5mediat ce (ace asta, recompensa!i-l custimulentul, spunându-i G$A=F si '5G4$.

2upă 7-> repetări, puiul va e0ecuta 4T5 la comandăverbală. $ecompensa!i puiul de &ecare dată cu stimulentul(olosit la acest e0erci!iu şi prin mân)âiere. omanda 4T5trebuie, de asemenea, (olosită #nainte de a i se da mâncarea.

ere!i puiului să e0ecute 4T5 #nainte să-i o(eri!i castronul cumâncare, iar dacă nu e0ecută, stimula!i-l la (el, ridicândcastronul pu!in deasupra capului şi către #napoi. $epeta!i


35/100

comanda 4T5 şi, când o e0ecută, lăuda!i-l cu G$A=F şi lăsa!i-lsă mănânce.

Fdată ce c%emarea A55 si comanda /4T5 sunt #nvă!ateasta nu ar trebui să vă ia mai mult de -J zile, pute!i trece lacomanda +'AC.

C$ma)*a CULCAT 2in pozi!ia aşezat a puiului, cu stimulul #n mâna dreaptă,

cobori!i cu viteză mâna #n (a!a labelor anterioare ale puiului,dându-i comanda +'AC. 'ăsa!i pumnul uşor #ntredesc%is, #nasa (el #ncât el să poată mirosi stimulul. 5n cazul #n care nu selasă pe labele din (a!ă #n pozi!ia +'AC, au-ta!i-l tră)ându-ilabele spre #nainte, ast(el #ncât puiul să alunece uşor #n

+'AC. 2e #ndată ce (ace asta, desc%ide!i pumnul şirecompensa!i-l cu stimulul, lăudându-l şi dându-i comanda'5G4$. 2upă 7-> repetări, ar trebui să ave!i un răspuns bun laini!ierea comenzii. %iar dacă se lasă #n +'AC dupăcâteva repetări, nu renun!a!i la semnul mâinii drepte cecoboară către sol, #n (a!a labelor, deoarece re*e0ele se(ormează şi se &0ează cu mai multă uşurin!ă când sunt autate

şi de o semnalizare clară ce #nso!eşte comanda verbală.


36/100

C$ma)*a PE LOCAcest e0erci!iu se #ncepe din pozi!ia +'AC cu stimulul

#ncă #n mâna dreapta, aproape de nasul câinelui, #n timp ce-ida!i comanda 34 'F, ridica!i şi #ndepărta!i mâna ast(el #ncâtpuiul să se ridice #n picioare şi, de #ndată ce (ace asta,recompensa!i-l. +nii dintre pui s-ar putea să aibă nevoie de

pu!in autor şi #ncuraare. 5ntr-un mod delicat, ca să nu-lsperia!i, bă)a!i-i mâna stân)a sub burtică şi auta!i-l să seridice, timp #n care, repetând comanda, cu mâna dreaptăe(ectua!i mişcarea descrisă mai sus. Hu #ntârzia!i sărecompensa!i puiul de #ndată ce e(ectuează e0erci!iul. i maiales, nu-l plictisi!i şi nu-5 obosi!i cu prea multe repetări.


37/100

C$ma)*a PASersul la pas este un e0erci!iu de aliniere #n mişcare a

puiului la piciorul stân) al stăpânului, mai precis pieptulpuiului la )enunc%iul stân) al stăpânului. 3e durata deplasăriicâinele trebuie să-şi men!ină aten!ia asupra dumneavoastră.

Im2$#ta)t4 P$i,i$)a#-a c$#-cta a 2uiului 2- *u#ata*-2las"#ii 6) c$ma)*a PAS 6l i)stal-a" 2- ac-sta 6)c--a c- -u )um-sc $)a *- siu#a),a.

Acest lucru #nseamnă că, atât timp cât puiul sau câineleadult se a*ă paralel cu dumneavoastră, cu pieptul aliniat la)enunc%iul dumneavoastră stân) şi păstrează alinierea, staticsau #n mişcare, e se a*a #n zona de si)uran!a.

I) $)a *- siu#a)," c$#-c,iil- *- $#ic- )atu#a su)ti)t-#is-.40erci!iul #ncepe având puiul #n 4T5 #n stân)a

dumneavoastră. u stimulentul la vedere, #n mâna stân)ă, #ntr-un moment #n care puiul urmăreşte cu privireastimulentul, rosti!i numele puiului şi comanda 3A/, păşind

#nainte 1- paşi, #ncuraând puiul să vă urmeze, lăudându-l şi

păstrându-i aten!ia asupra stimulentului pe durata deplasării.$ecom-pensa!i-l la &ecare pas şi după 1- paşi daOi-i '5G4$,lăuda!i entuziast puiul şi uca!i-vă cu el. $epeta!i e0erci!iul


38/100

adău)ând câte 1- paşi pe măsură ce puiul arată #ncredere şianticipează recompensa. 3entru primele zile un ma0imum deD paşi este su&cient.

Nu uita,i4 I) *#-sa7 =i 2#-*#-sa7 )u -ist"scu#tatu#i. Puiul t#-5ui- s( t#-ac" 2#i) 2#$c-sul *-2#-*#-sa7 2a#cu#()* -ca#- 0aa *- 2#-"ti#- 6)

2a#t-.Adău)ând 1 - paşi la &ecare zile, #n săptâmâni ar

trebui ca puiul să e0ecute 3A/ pe distan!a de 1:-1? m,acordând stăpânului o aten!ie de-a dreptul e0emplară. 3entrumen!inerea aten!iei se cere ca stimulentul să prezinte pentrupui un interes ma0im. /ă-i &e acordat acestuia #n bucă!i mici şinumai când lucrează corect e0erci!iul respectiv. 3e durata

pauzei #ntre e0erci!ii puiul nu trebuie recompensat. âna custimulentul trebuie pozi!ionată ast(el #ncât puiul să &e obli)atsă privească #n sus şi spre dumneavoastră, ca să-l poatăvedea.

Im2$#ta)t4 Nu/i $0-#i,i stimul-)tul *-c(t *aca 2uiul-st- t$tal i)t-#-sat si c3ia# s- #i*ica 6) m-#s 6)c-#c()*s" a7u)" la m()a *um)-a+$ast#" sau +" l$+-=t-

2alma cu 5$tul 6)c-#c()* s" +" c$)+i)" s"/l#-c$m2-)sa,i.


39/100

Fdată aunşi #n acest stadiu, sunte!i )ata să introduce!ie0erci!iile dea #nvă!ate 4T5, +'AC, 34 'F #n mersul lapas. În e0erci!iul pentru comanda 3A/ este de pre(erat săpleca!i cu piciorul stân), iar oprirea pentru comenzile 4T5,

+'AC şi 34 'F să o (ace!i pe piciorul drept, cu stân)ulaliniindu-se la acesta.Hu (olosi!i comanda 3A/ decât atunci când sunte!i pre)ătit

să ob!ine!i reac!ia prompta a puiului şi precizie #n e0ecu!ie.3entru simple plimbări, (olosi!i alte #ndemnuri, cum ar & „%ai",„%ai să mer)em" sau oricare altele, dar sub nici o (ormă nu(olosi!i comanda 3A/.

Hu uita!i că 3A/ este comanda pentru un e0erci!iu deprecizie care implică ma0imum de aten!ie din partea puiului şise e0ecută strict #n interiorul zonei de si)uran!ă. 3entru

#mplinirea educa!iei, ideal este să se lucreze cu puiul -Jşedin!e pe zi, cu un ma0imum de D-? minute pe şedin!ă, pe operioadă de 1- luni.

C$ma)*a SEKI *i) mica#-3orni!i din 4T5 cu comanda 3A/. 2upă J-D paşi, timp #n

care a!i recompensat puiul la &ecare pas pentru men!inereaaten!iei, interesului si alinierii la piciorul stân), opriti-văcomandând 4T5. În acelaşi timp, coborâ!i mâna stân)ă custimulentul lân)ă botul puiului, dar nu-l recompensa!i decâtatunci când a e0ecutat W4T5.

ai mult ca si)ur că, la primele #ncercări, puiul va rămânepe loc nedumerit şi ve!i & nevoit să plimba!i mâna custimulentul la vedere, uşor către spatele puiului, ast(el #ncâtacesta, urmărind stimulentul cu privirea, să aun)ă #n 4T5.ai sunt cazuri #n care puiul va (ace pas #napoi, ne#n!ele)ânde0act ce vre!i de la el. 5n ast(el de situa!ii auta!i-l pu!in,apăsându-l uşor pe crupă şi ridicând de lesă #n acelaşi timp.$ecompensa!i-5 de #ndată ce e0ecută mişcarea. $epeta!i

e0erci!iul până ce puiul are un răspuns bun la oprirea mişcăriidumneavoastră si pronun!area comenzii /4T5.


40/100

Im2$#ta)t4 C3ia# =i atu)ci c()* 2uiul a *-+-)it#a2i* =i 2#-cis i) --cuta#-a --#ci,iului )u #-)u),a,ila s-m)alul cla# 2- ca#- 6l $0-#" mi=ca#-a m(i)ii custimul-)tul u=$# c(t#- 6)a2$i.

'a oprirea mişcării şi ini!ierea comenzii 4T5, unii pui vorieşi din pozi!ie şi din zona de si)uran!ă pentru a vă vedea maibine şi pentru a păstra o privire mai clară asuprastimulentului. În acest caz, anticipa!i ieşirea clin pozi!ie şibloca!i deplasarea puiului cu mâna stân)ă, limitându-imişcarea #n lateral, apăsându-l totodată cu blânde!e pe crupăşi autându-l ast(el să intre #n 4T5. 5mediat ce a e0ecutat

comanda, da!i '5G4$ puiului şi uca!i-vă cu el. Kinaliza!i #ntotdeauna şedin!a de lucru cu un e0erci!iu pe care puiul #lcunoaşte şi #l e0ecută bine. Ast(el ve!i #nc%eia #ntr-o notăpozitivă iar lauda, mân)âierile şi oaca vor & usti&cate.

C$ma)*a PE LOC *i) mica#-40erci!iul presupune oprirea puiului din mişcare (ără ca

acesta să treacă #n W4T5 sau +'AC si (ără să miroasă solul.3ur şi simplu să rămână #n patru labe, pe loc, cu aten!ia lastăpân.

2in mers la pas i se dă puiului comanda 34 'F şi serecompensează cu mâna #n dreptul botului, #mpiedicându-last(el să-şi modi&ce pozi!ia. 2e #ndată ce puiul a consumatstimulentul, i se dă '5G4$ şi este mân)âiat şi lăudat. 2upă J-Drepetări ale e0erci!iului 34 'F, se revine la mersul la pas şi,după -J paşi e0ecuta!i cu aten!ia către stăpân, puiului i se dă'5G4$ şi este lăudat şi mân)âiat.

Având #n vedere că puii nu se pot concentra perioadelun)i de timp, la predresa este de pre(erat să aprecia!i şi săpune!i accent pe aten!ia, precizia şi viteza de e0ecu!ie ae0erci!iilor, şi mai pu!in pe durata lor #n timp.

C$ma)*a CULCAT *i) mica#-


41/100

3ornind cu puiul din 4T5 #n comanda 3A/, după -J paşie0ecuta!i corect, #n aliniere si aten!ie, coborâ!i mâna custimulentul la vedere prin (a!a puiului, către sol, comandând+'AC. 2acă static puiul a e0ecutat +'AC la comandă şi a

(ost recompensat la timp, ar trebui să nu aibă probleme,adaptându-se şi la e(ectuarea e0erci!iului din mişcare. În cazul #n care puiul dă semne că nu #n!ele)e ce anume dori!i de la el,este recomandat să #l apăsa!i cu blânde!e pe )reabăn şi maiapoi pe crupă. 2e #ndată ce aun)e #n +'AC, recompensa!i-l,lăsându-l să mănânce stimulentul şi da!i-i '5G4$, lăudându-lentuziast. $epeta!i e0erci!iul de D-? ori şi ve!i avea un răspuns

bun. /i)uran!a #n e0ecu!ie va apărea #n cel mult -J zile. B. SOCIALIKAREA PUIULUI

/ocializarea puiului se re(eră la e0punerea acestuia la

mediul #nconurător, la diverse e0perien!e care, având loc #nperioada de dezvoltare a puiului până la maturitate,marc%ează comportamentul acestuia şi, de multe ori, c%iar #lmodi&că. 5n (unc!ie de cât de bine este realizată socializarea,puiul va putea sau nu să aibă o via!ă &rească, normală,adaptată la via!a de )rup.

3rima perioadă importantă de socializare este perioada dee0punere la via!a de cuib. Între D şi 7 săptămâni, adică #nperioada de socializare la )rupa canină, puiul #nva!ă cum secomportă câinii. #nva!ă să primească mesae şi să reac!ionezela ele. #nva!ă ce #nseamnă să muşte si să &e muscat. 3rinlimbaul trupului, adoptând di(erite pozi!ii, puiul reuşeşte să-şi)ăsească un loc #n )rupă, mai precis #n ierar%ia acesteia.$ela!iile dintre pui sunt de natură subordonat-dominantă, (ărăca această ierar%ie să &e permanentă. 3rin intermediulmesaelor amintite, ierar%ia se poate sc%imba.

/ocializarea la )rupa umană este optim să #nceapă #ntre

vârsta de 7 şi > săptămâni. um am mai spus, aceasta estevârsta la care puiul poate & ac%izi!ionat şi separat de cuib.


42/100

Fdată dus #n noua sa casă, puiul #ncepe să treacă prine0perien!e noi ce #l vor auta #n adaptarea la noua (amilie.

/ocializarea la mediu poate & #ncepută numai dupăimunizarea câinelui seria de vaccinuri obli)atorii. 3rima ieşire

a câinelui este deosebit de importantă şi trebuie pre)ătită cuaten!ie. 4ste important să ieşi!i cu câinele #n lesă şi să ave!i ladumneavoastră o ucărie, poate o min)e, şi c%iar un pic demâncare %rană uscată sau cubule!e din carne de vită &artă.3uiul trebuie lăsat să e0ploreze având #nsă )riă cae0perien!ele prin care trece să &e de natură pozitivă. 3entruprimele zile, plimbările trebuie să &e scurte, iar aten!ia puiului

puternic motivată către dumneavostră. =or & trecători care, lavederea unui pui, vor vrea să-l mân)âie şi poate c%iar să se oace cu el. Acest )en de contact este pozitiv, deoarecepre)ăteşte puiul pentru diversitatea persoanelor care vorapărea #n via!a lui. Hu uita!i #nsă că mân)âierea prelun)ită şi

oaca (ormează adânci le)ături de prietenie şi, uneori, c%iardependen!ă. 3ersoane străine de (amilie pot să mân)âiepentru scurt timp puiul, #nsă niciodată nu lăsa!i pe altcinevasă se oace cu puiul mai mult decât o (ace!i dumneavoastră.

Kolosind stimulentele amintite mai #nainte, e0pune!ipro)resiv puiul la di(erite situa!ii noi sunete, tra&c, plimbăripe sol cu di(eren!e de nivel, scări, interior de li(t, pasae demetrou etc. 'ăsa!i ima)ina!ia să lucreze pentru că, cu cât va &mai e0pus, puiul va #nvă!a mai uşor. ând vorbim de #nvă!at,ne re(erim evident la (ormarea şi men!inerea re*e0elor, lapro)ramul de dresa.

>. STRESUL UN FACTOR IMPORTANT N DRESAJ

/tresul este vital pentru o dezvoltare armonioasa şi

sănătoasă a câinelui. +n nivel uşor de tolerat este sănătos,stimulativ şi #ntăreşte sistemul imunitar al patrupedului. Abia

atunci când câinele este pus #ntr-o situa!ie (ără ieşire, nivelulstresului se #ndreaptă către ne)ativ şi starea de an0ietate


43/100

pune stăpânire pe el. ontinuarea e0punerii la acest nivel destres poate duce la imposibilitatea câinelui de a mai„(unc!iona".

Adaptarea câinelui la situa!ii noi şi parcur)erea unui

pro)ram de socializare e0punerea puiului #n conte0tenecunoscute, #n mediul #nconurător, de predresa şi de dresaimplică e0punerea acestuia la stres. 2e #n!ele)erea pe care oarăta!i (a!ă de câine şi de limitele sale va depinde nivelulma0im de stres la care #l pute!i e0pune pe durata educării./tresul impune câinelui o anumită reac!ie, ca răspuns la ositua!ie creată &zic sau mental. $eac!ia câinelui este măsura

stresului la care este supus. /tresul măreşte viteza decircula!ie a sân)elui, accelerează bătăile inimii şi respira!ia.$eac!ia la stres &ind „pro)ramată" )enetic, câinele nu poatee0ercita nici un control asupra ei. 40punerea la stres peperioade #ndelun)ate se mani(estă des prin reac!ii nevrotice şiprin imposibilitatea de a #nvă!a şi de a se adapta #n mod &rescunor situa!ii. În (unc!ie de nivelul de stres, in*uen!a acestuiaasupra câinelui poate & pozitivă sau ne)ativă.

/tresul pozitiv se mani(estă prin %iperactivitate de )enulI câinele alear)ă pe lân)ă dumneavoastră ca o căpri!ăI latră ve%ementI mer)e, plin de bucurie, #n (a!a dumneavoastrăI anticipează unele comenziI vă prinde cu )ura de mâini, %aine sau panto&

/tresul ne)ativ se mani(estă printr-o stare ce poate lua mai

multe (ormeI câinele rămâne complet nemişcat, #n patru labe, aşezat

sau culcatI se pozi!ionează des #n spatele dumneavoastrăI reac!ionează e0trem de lent la comenzi

I pare dezinteresat de ceea ce se #ntâmplă #n urI pare obosit şi, des, vrea să se culce


44/100

I (u)e de dumneavoastrăI !ine capul aplecat şi coada #ntre picioare, lipită de burtăI are mersul lăsat sub #năl!imea normalăI salivează e0cesiv

I corpul #i tremură vizibilI #i transpira labele atât de puternic #ncât lasă urme pe unteren uscat

I are pupilele dilatate6 capul râmâne nemişcat #n timp ceoc%ii, mări!i, urmăresc ce se #ntâmplă #n ur.

At-),i-4 6) cau#i -t#-m- *- st#-s )-ati+ s- 2$at-

a7u)- la u#i)a#- =i *-0-ca#- :a*-s-a 6) 0$#ma *ia#-ica;sau =i mai #a+ la aut$mutila#-.=ede!i bine ce importan!ă are nivelul de stres #n dresa, ca

şi #n via!a de zi cu zi. 3e acest considerent, orice pro)ram deeduca!ie trebuie #nceput #n condi!ii de stres pozitiv, mai preciscu stimularea câinelui (olosind mâncarea. Abia după cecâinele răspunde bine la comenzi, #n condi!iile sus-amintite, sepoate trece la &0area re*e0elor, ceea ce presupune aplicareaunui stres ne)ativ. Atunci se va avea #nsă #n vedere ca limitelestresului să &e uşor de tolerat, iar #ncrederea câinelui să &e

#ntărită prin laude şi pauze dese./tresul ne)ativ #şi (ace apari!ia #n dresa odată cu

introducerea corec!iei şi concomitent cu scoaterea câinelui depe recompensa cu mâncare. um câinele nu mai răspunde la(el de bine atunci când nu mai este recompensat cu mâncare,stăpânii se simt (rustra!i şi au senza!ia că bat pasul pe loc.Această stare de nervozitate este percepută de câine care, deobicei, este cuprins de nesi)uran!ă, ceea ce a(ectează şi maiputernic pro)ramul de lucru.

3ăstrarea pro)ramului de lucru la 1:-1? minute, cu pauzedese eventual după &ecare e0erci!iu bine e0ecutat (ace canivelul de stres ne)ativ să rămână #n limite uşor de tolerat. Hu

uita!i că prima impresie marc%ează câinele şi, de aceea,introducerea unor noi e0erci!ii şi trecerea la alte etape de


45/100

dresa trebuie să se (acă #n mod pro)resiv, dând câinelui timpsă asimileze sc%imbarea.

Fbserva!i si analiza!i modul #n care câineledumneavoastră răspunde la stres şi care sunt limitele lui.

3entru situa!iile #n care câinele se stresează pozitiv #ne0tremă, adică atunci când sare pe dumneavoastră, pemusa&ri sau #şi mani(estă #n mod necontrolat bucuria, (olosi!icomenzile ştiute 4T5, +'AC, AC4A3CU sau #ncepe!i unpro)ram de dresa cu autorul căruia sâ #nvâtati câinele acestecomenzi.

um contactul &zic mân)âieri prelun)ite sau lauda

e0uberanta provoacă, de re)ulă, aceste #ncărcări de strespozitiv, evita!i atin)erea câinelui, iar pentru comandă (olosi!iun ton calm şi uşor distant. Kiecare comportament )enerat destres, &e pozitiv, &e ne)ativ, necesită o perioadă de timppentru mani(estare. 2e aceea, este o c%estiune de e0perien!ăsă a*a!i câtă vreme #i trebuie câinelui dumneavoastră pentrua se calma şi care este limita de stres la care pute!i lucra cuel.

Atunci când câinele este sever marcat de starea de stres,el nu mai poate nici #nvă!a, nici deprinde re*e0e pozitive, nicimăcar e0ecuta comenzi dea ştiute. 2epinde dedumneavoastră să păstra!i câinele #n limite de stressuportabile. #n cazul #n care constata!i mani(estări de stresne)ativ, solu!ia este să opri!i dresaul pentru o perioadă detimp şi să-i o(eri!i câinelui o plimbare rela0antă, autându-last(el să-şi stabilizeze viteza de circula!ie a sân)elui şirespira!ia normală. +n masa uşor #n zona )reabănului #l varela0a, iar (olosirea unui stimulent mâncare, min)e #l vaauta să treacă peste momentul di&cil.

) )ici u) ca )u a2lica,i c$#-c,i- u)ui c(i)- st#-sat)-ati+4

Acest )est ar putea avea ca e(ect sporirea stresului, cu

rezultatele descrise anterior.


46/100

Im2$#ta)t4 Hu uita!i că un câine nu are control asupracomportamentului său atunci când este marcat de stres. 4stedatoria dumneavoastră sâ păstra!i rela!ia cu câinele #n limitede stres uşor de tolerat, #n timpul lucrului şi #n via!a de &ecare

zi. u răbdare şi su&cient de multe repetări ale e0erci!iilor depredresa şi dresa, câinele va #nvă!a să (acă (a!ă cerin!elor şicomenzilor dumneavoastră, precum şi situa!iilor di&cile #n)eneral.

@. PROGRAM DE DRESAJ PENTRU CÂINII

CARE AU MPLINIT LUNI Acest pro)ram este alcătuit pentru câinii care nu au

parcurs pro)ramul de predresa.3rimul pas constă #n ale)erea ec%ipamentului (olosit. Aici

vă recomand o lesă din piele sau !esătură uşoară, #nsărezistentă, de lun)ime #ntre 1,?:- m. 3ute!i (olosi z)ardă de(or!ă sau o z)ardă stran)ulantă. Koarte important z)ardatrebuie să aibă o lăr)ime corespunzătoare să nu atârne #n

urul )âtului ast(el #ncât să pute!i e(ectua o corec!ie tră)ândde lesă nu mai mult de -J cm.

F condi!ie primordială pentru reuşita pro)ramului dedresa este captarea aten!iei câinelului şi men!inerea acesteiaasupra dumneavoastră.

3rocesul de dresa se #mparte #n patru etape distincteI motivarea câineluluiI #nvă!area e0ercitiilorI introducerea corec!iei #n e0erci!iiI veri&carea re*e0elor #n situa!ii create. M$ti+a#-a c(i)-lui 3entru realizarea motivârii câinelui se (oloseşte atrac!ia

deosebita pe care acesta o arata cătreI mâncare


47/100

I mân)âiere şi laudăI min)e, bă! sau un alt obiectI cârpă şi dorin!a de a prinde cârpaotivarea se realizează condi!ionând accesul câinelui la

stimulentul pe care acesta #l consideră e0trem de atractiv.3entru ca asocierea să &e bine (ăcută, oricare ar & stimulentulpre(erat de câine, acesta se acordă numai pe durata şedin!eide lucru şedin!a nu durează mai mult de ?-1: minute. 4stede pre(erat să se lucreze două şedin!e pe zi. 40erci!iul pentrumotivare constă #n c%emarea câinelui pronun!ând numeleacestuia, apoi comanda A55, #n acelaşi timp e0ecutând J-D

paşi #napoi. 5mediat ce câinele a auns lân)ă dumneavoastră,spune!i-i G$A=F şi acorda!i-i stimulentulI dacă (olosi!i mâncare, ave!i )ria să nu scăpa!i nimic pe

os, #ntrucât a!i (orma un re*e0 de cercetare a solului.I dacă (olosi!i mân)âierea şi lauda, lăudati-l entuziast si

mân)âia!i-l, apoi aler)a!i pu!in cu el.I dacă (olosi!i min)e sau bă!, cum a auns lân)ă

dumneavoastră lăudati-l cu G$A=F si arunca!i-i min)ea saubă!ul lăudându-l entuziast.

I dacă (olosi!i cârpa, aler)a!i pu!in o(erind cârpa cătreurmărire iar mai apoi lăsa!i-l să (acă priză pe cârpă şi uca!i-văcu el, dumneavoastră !inând de un capăt iar câinele decelălalt, pentru ?-1: secunde.

2upă oricare din variantele descrise urmează o aler)are şi oacă. În această primă etapă, pe lân)ă motivare, #ncepe de(apt şi lucrul la comanda A55 precum şi pre)ătirea aten!ieicâinelui către stăpân. 40erci!iile pentru motivare trebuierealizate #n zona #n care inten!iona!i să lucra!i dresaulcâinelui. Această zonă trebuie aleasă cu )riă, #ntrucât trebuiesă &e lipsită de stimulen!i puternici o zonă retrasă, (ărăz)omote puternice şi circula!ie intensă, (ără câini liberi etc.=e!i lucra la (ormarea de re*e0e noi si ave!i nevoie de aten!ia

cât mai concentrată a câinelui.


48/100

Abia după ce trece!i de etapa introducerii corec!iei şicâinele răspunde bine, se recomandă, şi c%iar este necesar, săsc%imba!i locul, zona unde lucra!i. 4tapa de motivare acâinelului poate dura de la -J zile până la 1:-1 zile.

C$ma)*a EKI 0#$)talÎnvă!area acestui e0eciOiu se (ace prin stimularea cu

mâncare. Cineti stimulentul #n mâna stân)ă şi lăsa!i câinele săvă miroasă mâna, iar când arată interes către mâncare ridica!imâna deasupra capului şi uşor către spatele câinelui, #nacelaşi timp comandând W4T5. Atras de mirosul mâncării,

câinele s-ar putea să sară pe dumneavoastră, să (acă un pas #napoi sau c%iar să latre. 5)nora!i aceste reac!ii şi repeta!ie0erci!iul până ce câinele se aşează. 5mediat recompensa!i-ldându-i să mănânce bucă!ica de mâncare.

2aOi-i '5G4$ Pi nu-l %răni!i pe durata liberului. 5ni!ia!i dinnou e0erci!iul Pi recompensa!i-l când răspunde prin aşezare.2upă >-1: repetări, câinele va lucra cu uşurin!ă, anticipândrecompensa.

C$ma)*a AHTEAPT'

/e introduce pro)resiv, prin recompensarea continuă timpde J-? secunde după ce a e0ecutat /4T5 si a primit comandaAC4A3CU.


49/100

AC4A3CU se poate prelun)i #n timp, arătându-i câineluirecompensa şi aşteptând de la -J secunde, pro)resiv, până la1?-J: secunde, după care #l recompensa!i. 3e durataaşteptării, câinele nu are voie să se ridice din 4T5. 5n cazul #n

care se ridică, #l repune!i #n pozi!ie (olosind recompensa numaica stimulent, (ără #nsă a i-o acorda. Abia după ce e(ectueazăcâteva secunde de aşteptare #i acorda!i recompensa. Ar trebuisă aun)e!i la J: secunde de aşteptare după 7-> zile de laprimul e0erci!iu.

C$ma)*a EKI 6) lat-#alAvând câinele #n 4T5 (rontal, #n timp ce #l recompensa!i

pentru aşteptare, pozi!iona!i-vă lateral, #n dreapta câinelui,ast(el #ncât omoplatul drept al acestuia să &e aliniat cu)enunc%iul dumneavoastră stân), iar corpul să-i &e paralel cu

dumneavoastră. ontinua!i să recompensa!i câinele cu mânastân)ă, Oinându-i aten!ia orientată către dumneavoastră. 2upăcâteva secunde elibera!i-l cu '5G4$ si ucati-vă cu el.

Începe!i să vă uca!i cu câinele aruncându-i min)ea spreurmărire, min)e pe care nu-l lăsa!i să o prindă min)ea estele)ată cu o s(oară şi oaca se (ace ca şi cum a!i necăi opisică. ând câinele este mai „#nnebunit", ridica!i mâna cu

min)ea si dati comanda W4T5, aPa cum aOi lucrat cu mâncarea.2e #ndată ce e0ecută comanda, arunca!i cu putere min)ea

razant cu pământul dinspre câine către un punct e0terior,


50/100

dându-i '5G4$ şi lăudându-l6 pentru #nceput, nu lucra!i maimult de -J 4T5 cu aruncarea min)ii #ntr-o şedin!ă. 'a (el seprocedează pentru 4T5 lateral. +rmări!i precizia pozi!iei şiapoi, după ce a!i comandat AC4A3CU şi câinele a aşteptat 1-

secunde, arunca!i-i min)ea.Întrucât mul!i câini vor re(uza să cedeze min)ea dupăprima aruncare, vă su)erez să vă pre)ăti!i cu două min)i unale)ată cu s(oară şi una liberă. Atunci când câinele nu vrea săaducă min)ea #napoi sau nu o cedează, nu insista!i, ci #ncepe!isă vă uca!i cu cealaltă min)e, invitându-l să participe la

oacă. 2acă renun!ă la min)ea pe care o are, arunca!i-i

cealaltă min)e. Locul se termină când dumneavoastră, avândo min)e, #l păcăli!i că o arunca!i după ce el a cedat-o pecealaltă şi ast(el ave!i amândouă min)ile. 4ste de pre(erat carecompensarea, după e(ectuarea e0erci!iului, să &e (ăcută cumin)ea le)ată cu s(oară, #ntrucât pe aceasta o pute!i recuperamult mai uşor. Hu tra)e!i #nsă continuu de s(oară, deoarececâinele va !ine puternic cu din!ii de min)e. ai bine lăsa!i-l săse oace pu!in, iar când nu se aşteaptă, smul)e!i-i min)eaprintr-o smucitură uşoară.

Crecerea la stimularea cu min)ea ne auta să scoatemcâinele din dependenOa (aOă de mâncare, #ntărind re*e0ul dea(ormat. 3roblema creata de apari!ia min)ii #n pro)ram o să &euna de precizie. âinele, anticipând recompensarea cumin)ea, va ieşi din pozi!ie (oarte des, propor!ional cuintensitatea atrac!iei pe care o mani(estă (a!ă de min)e.

Crecerea la lucrul cu min)ea nu este obli)atorie. /untstăpâni care nu pot (ace (a!ă e0ploziei de ener)ie pe careapari!ia min)ii o creează. 3entru aceştia men!ionez că sepoate depăşi stadiul recompensării cu mâncare prin ceea cese numeşte recompensare intermitentă.

$ecompensarea intermitentă #ntăreşte re*e0ele (ormate,ast(el #ncât devin e0trem de )reu de şters. Aceasta se

realizează după cum urmează după ce câinele răspunde cuviteză şi precizie la comandă, după perioada de (ormare şi


51/100

#ntărire a re*e0ului perioadă de ?-7 săptămâni, se poatetrece la ruperea ritmului de recompensare. 2acă până acuma!i recompensat la &ecare 4T5 sau altă comandă, de acumve!i #ncepe câte un pro)ram nou #n &ecare şedin!ă

F recompensare la &ecare 4T5, #n prima şedin!ă. În adoua şedin!ă, la &ecare două comenzi P.a.m.d., ast(el #ncâtcâinele să anticipeze continuu, nemaiavând si)uran!a cărecompensa i se va acorda, dar ştiind că dacă va continua sălucreze va & recompensat #n cele din urmă. 4ste pre(erabil să

#mbina!i mân)âierea şi lauda cu recompensarea cu mâncare.

C(t-+a cu+i)t- *-s2#- c$#-cți-orec!ia este o componentă importantă a dresaului şi dee&cien!a acesteia depinde succesul pro)ramului de &0are şi

#ntărire a re*e0elor. 4ste e0trem de important să stabili!irezisten!a câinelui la stres şi la durere. orec!ia trebuie să &esu&cient de puternică dar nu trebuie să producă o reac!ie deteamă. Întotdeauna, corec!ia trebuie urmată de laudă.

F corec!ie bine aplicata este cea care strân)e pentru o(rac!iune de secunda zalele z)ârzii şi apoi le eliberează.orec!ia adevărata se bazează pe şoc, surpriză,dezec%ilibrare. 3entru a-şi atin)e scopul, corec!ia se dă #nmomentul ini!ierii de către câine a ac!iunii )reşite, #n timpulac!iunii )reşite sau imediat după )reşeală. 3entru a realizaacest lucru, dresaul vă cere aten!ie şi concentrare asupraactivită!ii câinelui pe durata lucrului.


52/100

oncomitent cu (olosirea corec!iei din lesă şi z)ardă, văsu)erez să (olosi!i şi o corec!ie verbală cu o tonalitateadecvată a vocii. 5n urma asocierii (ormate, spre s(ârşitulpro)ramului de dresa corec!ia verbală va prelua #n totalitate

locul celei &zice. a #ntotdeauna, nu uita!i să &naliza!i şedin!ade dresai #ntr-o notă pozitivă, cu un e0erci!iu pe care câinele #le0ecută (oarte bine, cu laudă, mân)âiere şi oacă.

I)t#$*uc-#-a c$#-cți-i 3e măsură ce intervine recompensarea intermitentă sau

min)ea pentru cei care au trecut la lucrul cu min)ea, câiniivor #ncepe să (acă )reşeli, se vor arăta mai nerăbdători.Acesta este momentul #n care intervine corec!ia din z)ardă.Întrucât până acum, pe toată durata pro)ramului, câinele apurtat z)arda cu lesa ataşată, trecerea la corec!ie nu va &di&cilă. /e cere să vă păstra!i aten!ia asupra câinelui ast(el

#ncât să-l repune!i #n pozi!ie scuturând uşor de lesă im-*iatce acesta părăseşte pozi!ia. um a revenit #n comandă,elibera!i-l cu '5G4$ şi uca!i-vă cu el. 3entru AC4A3CU vatrebui să o porni!i de la zero, #ncet, #ncet, aun)ând la cele J:de secunde de aşteptare.


53/100

Hu toti câinii arată aceeaşi limită la durere si la stres. 4stela latitudinea dumneavoastră să a*a!i care este această limităşi să aplica!i corec!ia cu intensitatea necesară păstrăriidisciplinei, (ără #nsă a #n)rozi câinele. 2acă, după ce l-a!i

repus #n pozi!ie #n urma corec!iei, câinele se lasă pe burtă, #nseamnă că, poate, corec!ia a (ost prea puternică. 2acă, dincontră, câinele continuă să se ridice, asta va #nsemna căintensitatea corec!iei a (ost ne#nsemnată. Cotodată, o corec!ie(oarte puternică poate #mpin)e câinele sâ părăsească deteamă pozi!ia.

u alte cuvinte, este important să vă cunoaşte!i câinele şi

să vă da!i seama dacă este vorba de o )reşeală a acestuia, derea voin!ă, de con(uzie sau pur şi simplu de (rică.orec!ia pentru păstrarea comenzii 4T5-AC4A3CU se dă

paralel cu solul, printr-un şoc uşor nu tra)e!i continuu delesă dinspre cap către coada câinelui şi se e(ectuează dupăce a!i repozi!ionat câinele #n 4T5. u alte cuvinte, aceastăcorec!ie se dă pentru ridicarea din AC4A3CU.

orec!ia pentru ieşirea din 4T5 se dă prin ridicarea leseisau, #n cazul #n care câinele se a*ă #n zona de si)uran!ă,printr-un cuplu de (or!e ce se realizează ridicând lesa, #n timpce, cu mâna stân)ă, apăsa!i pe crupă.

Elimi)a#-a stimul-)tului 6)t"#i#-a #--ului i

+-#ica#-a c$m-)ii EKI 6) situații c#-at-Fdatâ ce câinele lucrează comanda 4T5 rapid şi precis,

iar AC4A3CU #n /4T5 a auns la o durata de J-? minute, se va #ncepe lucrul pentru #ntărirea re*e0ului şi veri&carea comenzii.

2a!i comanda 4T5-AC4A3CU poate & (rontal sau lateralşi pozi!iona!i-vă la 1 m de câine, având lesa #n mână. $u)a!iun prieten să stri)e câinele pe nume şi să-i dea '5G4$. 2e

#ndată ce câinele se ridică din 4T5, aplica!i o corec!ie dinz)ardă, repunându-l #n aceeaşi pozi!ie şi dând comanda

AC4A3CU. $epeta!i e0erci!iul până ce câinele nu se mai ridică


54/100

la comanda prietenului dumneavoastră şi imediat ce o (acelăudati-l cu G$A=F, dati-i liber si ucati-vă cu el.

'ucra!i #ncă două repetări pentru acelaşi rezultat, apoiopri!i şedin!a de dresa pentru ziua respectivă. 2upă -J zile

de lucru cu autorul aceluiaşi prieten, este timpul să c%ema!i oaltă persoană cu care să repeta!i e0erci!iul. 2upă ce ob!ine!iacelaşi )en de răspuns #n -J zile, reveni!i la prima persoanăşi lucra!i acelaşi e0erci!iu. 2e data aceasta prietenuldumneavoastră #i va arunca o min)e sau un alt obiect pe carecâinele #l pre(eră.

At-),i-4 O5i-ctul )u s- a#u)ca 6) c(i)- ci 2#i) 0a,a

ac-stuia la a2#$imati+ 1/% m.În )eneral, #n acest punct, mai to!i câinii se ridică şistăpânii trebuie să le dea o corec!ie imediată şi să-i repună #npozi!ie cu comanda AC4A3CU, dată pe un ton (erm. ândcâinele răspunde bine, este eliberat de către stăpân cucomanda '5G4$ şi urmează oacă şi aler)are cu stăpânul.

Acelaşi e0erci!iu se mai poate realiza având autorul unuiprieten sau asistent care, cu un câine #n lesă, mer)ând la pas,trece prin apropierea dumneavoastră şi a câineluidumneavoastră şi dă liber câinelui său. #n cazul #n care câineledumneavoastră se ridică, aplica!i-i imediat corec!ia dinz)ardă, repunându-l #n pozi!ie şi dându-i AC4A3CU. Apoi,asistentul dumneavoastră #şi va c%ema câinele, #l va pune #nlesă şi ve!i relua e0erci!iul până ce câinele nu se mai ridică dinpozi!ie. 2e #ndată ce e0ecută corect aşteptarea pentru J-?secunde, da!i-i liber, lăuda!i-l şi uca!i-vă cu el. 3erioada deaşteptare se măreşte #n timp, de la ? secunde la J-? minute.

C$ma)*a CULCATÎnainte de #nceperea #nvă!ării comenzii +'AC, se

lucrează motivarea câinelui. onditionaOi accesul câinelui la unstimulent (ată de care el arată o atrac!ie deosebită. a

stimulent pute!i (olosi mâncare, mân)âiere şi laudă, min)e,bă! sau un alt obiect, cârpa. otivarea câinelui se (ace #n mod


55/100

ener)ic pentru :-J: secunde, #nainte de #ncepereae0erci!iilor.

Având câinele #n W4T5 lateral, coborâ!i mâna dreaptă custimulentul la vedere, perpendicular pe sol, #ntre labele din

(ată ale câinelui. Acordati-i câinelui stimulentul de #ndată cee(ectuează e0erci!iul. 2e pre(erat este să porni!i (olosindmâncare ca stimulent. a şi #n predresa, mâncarea se punepe sol #ntre labele din (ată ale câinelui. Ast(el, el #şi primeşterecompensa la nivelul solului şi nu din mâna dumneavoastră.5n caz contrar, această ac!iune creează re*e0ul nedorit de aurmări mâna, iar câinele se va ridica din pozi!ia +'AC.

3ozi!ia corectă a câinelui #n comanda culcat este #n „s&n0".

Kolosind stimulentul corect, comanda +'AC se #nva!ă #n>-1: repetări. $ecompensând imediat câinele, re*e0ul se va

#ntări cu uşurin!ă. 2upă J-D zile de repetări, (olosind carecompensă mâncarea, timp #n care câinele e0ecută corect şirapid mişcarea, se trece la stimularea

Date post:	07-Aug-2018
Category:	Documents
Upload:	daniel-dragne
View:	331 times
Download:	30 times

Gabriel Cocu - Dresajul Cainelui de Companie A5

Documents