- 1 -

CURSURI DREPT CIVIL SEMESTRUL IICURS 1.

Nulitatea actului civilDef: Reprezinta acea sanctiune de drept civil care lipseste actul juridic civil de acele efecte care suntcontrarii normelor edictate pt includerea sa valabila .

Sediul materei→ de lege lata nu exista o reglementare unitara a parlamentului

Normele ce alcatuiesc aceasta institutie sunt raspandite in tot Codul Civil precum si in legile civilespeciale .

Functiile nulitatii:

1. functia preventive – face ca subiectele de drept civil sa fie descurajate in a incalca legea civila avandreprezenatrea consecinelor

2. functia sanctionare – presupune inlaturarea efectelor actului juridic ce sunt contrare legii

3. functia de mijloc de garantie a principiului legalitatii

Delimitarea nulitatii de alte institutii juridice

Nulitate/rezolutiune – consta in desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare uno ictu (dintr-odata ) pt neexecutarea culpabila a obligatiilor de catre una din parti.

Asemanari – ambele cause de ineficacitate a actului juridic civil

– produc efecte ex truc (retroactive, pt trecut)

– sunt in principiu judiciare ( e necesar interventia unui organ juridic )

Deosebiri – nulitatea – presupune un act nevalabil incheiat → presupune un act valabil incheiat

- nulitatea – se aplica tuturor actelor juridice → doar contractelor sinalagmatice (cu executare unoictu)

- acuzele nulitatii sunt anterioare/concomitente momentului inchiderii contractului → cauzele suntulterioare momentului inchiderii contractelor

- regulile regulile prescriptiei extintive sunt diferite →Nulitate/Reziliere – pt contracte cuexecutare succesiva ex:contractile de inchiriere ,2 efecte pt viitor (ex nunc)

Nulitate/Caducitate – cauza de ineficacitate a actului juridic care consta in lipirea actului juridic de toateefectele sale datorate unor cauze ulterioare includera actului juridic si independent de vointa autorului.

ex: predecesorul legatarului (mostenit)-mostenitorul moare inaintea testatorului

Asemanari – cauze de ineficacitate

Deosebiri – nulitatea – un act nevalabil

- caducitatea – act valabil incheiat

- nuliatatea – efecte ex trunc

- 2 -

- caducitatea – efecte ex nunc

Cauze – nuliatea – anterioare sau concomitente incheierii actului

- caducitatea – cauze ulterioare si independente de vointa autorului

Nuliatea/ Revocare – sanctiune de dr civil care inseamna desfiintarea actului ca urmare amgratitudiniigraticatului/ ca urmare a neindeplinirii sarcinii ex: revocarea donatiei

Asemanari – cauze de inficacitate

Deosebiri – ca la rezolutiune

Nulitatea / Inopozabilitatea – sanctiune ce intervine in cazul reefectuarii formelor de publicitate fatade tert a depasirii lipsei puterii de reprezentare ca si in cazul incheierii unor acte frauduloase in daunacreditorilor

Asemanari – cauze de ineficacitate , lipsa de eficacitate

Deosebiri – nulitatea – act nevalabil incheiat

- inopozabilitatea – act valabil incheiat

- nulitatea – efecte fata de parti si terti

- inopozabilitatea – efecte fata de terti

Cauze – nulitatea – anterioare si concomitente

- inopozabilitatea neindeplinirea unor formalitati ulterioare

Modalitati de remediere

nulitatea relative poate fi confirmata

inopozabilitatea – confirmata prin ratificare

Clasificarea nulitatii

1. Dupa natura interesului ocrotit general/individual prin dispozitia legal incalcata:

- nuliatea absoluta – aceea care sanctioneaza nerespectarea la incheierea actului juridic a unei normecare ocroteste un interes general obstesc

- nuliatatea relativa – sanctiunea nerespectarii nulitatii ….interes individual

D.p.d.v. terminologic nulitatea absoluta e desemnata prin expresii ca : ”actul e nul de drept / actul enul “ sau “actul e nul de prim drept”

D.p.d.v. terminologic nulitatea relative – “actul e anulabil sau poate fi anulat “.

2. D.p.d.v. al intinderii efectelor

- nulitatea partiala – lipseste actul juridic doar de unele dintre efecte

- nulitatea totala – defineste actul juridic in intregime .

- 3 -

3. Dupa modul de cosacrare legislative

- nulitatea expresa – exista prevazuta ca atare intr-o dispozitie legala

- nulitatea virtuala(implicita/tacita) – rezulta din modul in care e reglata o anume conditie devalabilitate a actului juridic( 113/c.c.)

4. Dupa felul conditiei de valabilitate

- nulitate de fond pt nerespectarea unei conditii de fond

- nulitate de forma

Cauzele de nulitate

Cauzele de nulitate absoluta (se refera la cond de fond )

Incalcarea regulilor privind capacitatea civila a persoanelor in urmatoarele cazuri:

Nerespectarea unei incapacitati speciale impuse pentru ocrotirea unui interes obstesc general (ex : vanzareaintre soti)

Lipsa capacitatii de folosinta a persoanei juridice

Nerespectarea pr. specialitatii capacitatii de folosinta

Lipsa totala a consimtamantului inclusive in cazul erorii obstacol

Nevalabilitatea obiectului actului juridic

Lipsa cauzei / cauza ilicita sau imorala

Lipsa lipsa formei cerute ad validitatem

Lipsa are nevalabilitatea autorizatiei in cazurile expres prevazute de lege

Incalcarea ordinii publice

Frauda legii

Cauze de nulitate relativa

Viciile de consimtamant

Lipsa discernamantului in situatiile:

actul e incheiat de o persoana lipsita de capacitate de exercitiu

actul e incheiat de minorul intre 14-18 ani fara incuviintarea ocrotitorului legal si e lezionar pt minor.

Actul e incheiat fara incuviintarea autoritatii tutelare

Actul e incheiat cu nerespectarea unor capacitati instituite pt protectia unor interese individuale.

- 4 -

Regimul juridic al nulitatii(regulile la care e supusa nulitatea )

Absolute

Relative

Pentru a determina regimul juridic trebuie sa raspundem la 3 intrebari :

Cine poate invoca nulitatea?

Cat timp poate fi invocata?

Daca nulitatea poate fi acoperita prin confirmare sau nu .

Regimul juridic al nulitatii absolute

Nulitatea poate fi invocata de oricine are interes

Actiunea in constatarea nulitatii absolute e imprescriptibila extintiv – invocate oricand

Nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare.

Regimul juridic al nulitatii relative

Nulitatea relativa poate fi invocata doar de persoana al carei interes a fost nesocotit la incheierea actuluijuridic.

Nulitatea relativa poate fi invocata numai in termenul de prescriptive extintiva actiunea in anulare fiindprescriptibil extintiv.

Nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmare in mod expres sau tacit.

CURS 2

Efectele nulitatii actului juridic

Efectele nulitatii - consecintele juridice ale aplicarii sanctiunii nulitatii. Efectele nulitatii pot fi mairestranse sau mai extinse,in functie de nulitatea partiala sau totala a actului juridic.

Efectele nulitatii actului juridic in functie de urmatoarele ipoteze:

1.Actul juridic nu a fost executat inca.In aceasta situatie,aplicarea nulitatii inseamna k acel act juridic nu vamai putea fi executat.

2.Actul juridic civil a fost executat total sau partial.In aceasta ipoteza,efectele nulitatii constau in:

a.Desfintarea retroactiva a actului juridic.

b.Restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat.

3.Dibanditorul de drepturi in temeiul actului juridic anulat a transmis mai departe aceste drepturi unor tertisubdobanditori.

In aceasta situatie:

a.Desfintarea retroactiva a actului juridic.

b.Repunerea partilor in situatia anterioara.

c.Desfintarea actului subsecvent.

- 5 -

Potrivit acestor ipoteze exista 3 principii ale efectelor nulitatii:

1.Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii.

2.Principiul repunerii partilor in situatia anterioara (restitio in integrum)

3.Principiul desfintarii actului subsecvent (resoluto iure dontis resolvitut accipientis)

I.Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii actului juridic civil- nulitatea nu produce efectenumai pentru viitor (ex: nunc) ci produce efecte si pentru trecut (ex: tunc).Actul juridic este considerat a finul(ca nu a existat niciodata) din chiar momentul inchieierii lui si nu din momentul anularii sau constatariinulitatii absolute.

Exceptii: -acele situatii in care nulitatea produce efecte numai pentru viitor (ex: nunc):

a.Situatia contractelor cu executare succesiva.

Ex:Contractul de locatiune,intretinere.

b.Pastrarea fructelor culese anterior anularii decatre posesorul de buna credinta- articolul 485.

c.Articolul 58 din legea societatilor comerciale 31/1990.

II. Principiul repunerii partilor in situatia anterioara (restitio in integrum). Acest pricipiu esteregula de drept potrivit cu care tot ceea ce s-a executat trebuie restituit astfel incat partile actului juridic saajunga in situatia in baza unui act anulat care s-ar fi aflat daca actul nu s-ar fin incheiat.

Observatie: sub aspect procesual exista 2 actiuni:

1.O actiune in anularea/constatarea nulitatii actului juridic civil.

2.Actiunea in restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat.Plata nedatoarata-izvorul obligatiei.

Exceptii – acele situatii in care partile nu usnt obligate sa restituie ceea ce au primit in temeiul actuluianulat.

Cazul incapabilului care este obligat sa restituie numai in masura imbogatirii sale (Art. 1164 Cod Civil)

Cazul aplicarii principiului nemo auditut propriam turpitudinem alegraris – nimeni nu poate invoca propriaculpa pentru apararea unui drept.

Ex. : in cazul nulitatii unei donatii pentru cauza imorala din partea donatorului, acesta nu poate solicita siobtine restiruirea bunului donat.

partile negociaza o anumita suma de bani cu conditia ca cel vatamat sa nu-si retraga/depuna plangerea

III. Principiul anularii actului subsecvent.

Daca primele 2 puncte priveau rap. dintre parti acest principiu priveste lf. nulitatii fata de terti. Eleste o consecinta a celorlalte doua principii precum si a altui principiu de drept potrivit cu care nimeni nupoate transmite mai mult decat ceea ce are (memo plus iuris ad alium transfere potest quam ipse habent)

In consecinta acest principiu este acea regula de drept potrivit cu care anularea actului initial atrageanularea actului subsecvent.

Exceptii – acele situatii in care desi actul principal este anulat, actul subsecvent este mentinut.

- 6 -

Motive :

1. Principiul ocrotirii bunei credinte

2. Principiul asigurarii stabilitatii circuitului civil

Exceptii :

1. cazul aplicarii art. 1990 al Cod Civil potrivit caruia posesia de buna credinta valoreaza proprietate –bunuri mobile doar art. 972

2. Art. 20, al. 2 din Decretul 31/1954 potrivit cu care in cazul anularii hotararii declerative de moarte,cel care a fost declarat mort poate cere inapoierea bunurilor sale cu exceptia situatiei dobanditorului cu titluoneros de buna credinta. -> situatia subdobanditorului de buna credinta si cu titlu oneros a unui bun imobil.

Principii de drept care inlatura regula quod nullum est, nullum producit efectum (ceea ce estenul, produce efecte nule)

Principiul conversiunii actului juridic – conversiunea inseamna inlocuirea unui act juridic nul cu unalt act juridic valabil.

Ex.1 : instrainarea de catre un mostenitor a unui bun din masa succesorala desi este nul ca si contract devanzare-cumparare, este valabil ca acceptare tacita a succesiunii.

Ex.2 : cazul manifestarii de vointa care nula ca si vanzare-cumpararea valoreaza act de contract de vanzare-cumparare.

Ex.3 : cazul in care actul de instrainare este lovit de nulitate, dar este valabil ca revocare a legatului ce aveaca obiect bunul ce forma obiectul actului de instrainare.

Principiul error communis facitus (eroarea comuna creeaza drepturi) – principiul validitatii aparenteide drept -> L. 119/1996 privind actele de stare civila

Principiul raspunderii civile delictuale – Art. 1159 Cod Civil potrivit cu care minorul ce face osimpla declaratie ca este major are actiunea resciziune. -> Potrivit art. 1162 Cod Civil minorul nu are actiunein resciziune contra obligatiilor ce rezulta din delictele sau quasidelictele (din culpa) sale. Astfel, intreprincipiul ocrotirii minorului si principiul raspunderii civile delictuale are castig de cauza cel de-al doilea insensul ca cea mai buna reparare a prejudiciului cauzat de minor este considerarea actului ca fiind valabil.

CURS 3.

Prescriptia extinctiva

I. Notiune si reglementare

Art. 1 din decretul 167/1958, privind prescriptia extinctiva, dreptul la actiune, avand un obiectpatrimonial prin prescriptie daca nu a fost exercitat in termenul stabilit de lege. Pornind de la acestadispozitie legala vom defini prescriptia extinctiva ca fiind stingerea dreptului la actiune, neexercitat intermenul stabilit de lege. Sub aspect terminologic, expres, presriptia extinctiva este folosita in douaacceptiuni :

- prin prescriptie se intelege institutia dreptului civil cu aceasta denumire

- 7 -

- prescriptia reprezinta stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul prevazut de lege, adica stingereadreptului de a cere de la debitor, prin intermediul instantei, executarea obligatiilor care ii revin.

Normele juridice care formeaza institutia prescriptiei extinctive se gasesc in principalin decretul167/1998, care reprezinta dreptul comun in materie.

Norme privind prescriptia se mai gasesc in Codul Civil, Codul Familiei, etc. Normele carereglementeaza perspectiva extinctiva sunt imperative(nu se deroga) a.i. prescriptia extinctiva poate ficalificata ca o intitutie de ordine publica.

II. Natura juridica si delimitarea prescriptiei extinctive

Prescriptia extinctiva stinge dreptul la actine, in sens material, adica actiunea intentata de subiectul activdupa implinirea termenului de prescriptie va fi respinsa ca prescrisa, ceea ce echivaleaza cu refuzulconcursului fortei de constrangere a statutului solicitat de titularul dreptului subiectiv supus prescriptieiextinctive. Pentru subiectul pasiv implinirea termenului de prescriptie echivaleaza cu inadmisibilitateaobligarii sale la executarea obligatiei prin darea unei hotarari care sa poata fi pusa in executare silita. Totusi,potrivit art. 20, al. 1, din decretul 197/1958, debitorul care a executat obligatia dupa ce dreptul la actiuneacreditorului s-a prescris, nu au dreptul sa ceara inapoierea prestatiei, chiar daca la data executarii nu stia catermenul de prescriptie era implinit.

In concluzie, prescriptia extinctiva transforma dreptul subiectiv civil si obligatia civila din perfecte,adica inzestrate cu actiune in justitie, in imperfecte, adica naturale.

Delimitarea prescriptiei extinctive de :

1. Prescriptia achizitiva/uzucapiunea – reprezinta nasterea dreptului de proprietate sau a altui dreptreal asupra unui bun imobil prin posedarea lui de catre o persoana in termenul si in conditiile prevazute delege.

Asemanari : - ambele sunt institutii de drept civil

- ambele sunt sanctiuni pentru titularii drepturilor subiective civile inactivi

- ambele presupun termene

- exista reguli comune privind calculul, intreruperea si suspendarea prescriptiei

Deosebiri : - prescriptia extinctiva este reglementata in decretul 167/1958, iar cea achizitiva

in Codul Civil

- termenele de prescriptie extinctiva sunt mai multe si mai scurte, pe cand

termenele de prescriptie achizitiva sunt numai 2 si mai lungi (cel de 30 de ani si

cel de 10-20 ani)

- daca prescriptia extinctiva stinge dreptul la actiune, in sens material, prescriptia

achizitiva conduce la dobandirea unui drept real principal.

2. Prescriptia de decadere – decaderea reprezinta stingerea dreptului subiectiv civil neexercitat intermenul prevazut de lege.

Asemanari : - ambele sunt institutii de drept civil

- ambele presupun termene

- 8 -

- ambele au efect extinctiv

Deosebiri : - prescriptia extinctiva stinge dreptul la actiune, in sens material, pe cand decaderea stinge

chiar dreptul subiectiv civil

- prescriptia extinctiva presupune termene lungi si numeroase, iar decaderea

termene scurte si mai putine

3. Termenul extinctiv

Asemanari : - ambele au efect extinctiv

- ambele sunt institutii de drept civil

Deosebiri : - ca izvor, termenele de prescriptie sunt numai legale, pe cand termenul extinctiv

poate fi legal, conventional sau jurisdictional

- prescriptia extinctiva stinge dreptul la actiune, iar termenul extinctiv marcheaza

stingerea dreptului subiectiv si a obligatiei corelative

- daca termenul extinctiv poate fi modificat prin acordul partilor, termenul de

prescriptie extinctiva nu poate fi modificat prin acordul partilor.

Efectul prescriptiei extinctive - in doctrina nu exista un punct de vdere unitar in legatura cusolutionarea problemei de a sti ce anume se stinge prin prescriptia extinctiva. Potrivit unei opinii ramasaizolata prin prescriptie se stinge chiar dreptul subiectiv civil si obligatia corelativa. Potrivit opinieidominante, prin prescriptie se stinge numia dreptul la actiune, in sens material, nu si dreptul subiectiv siobligatia corelativa.

In sprijinul acestei opinii pot fi aduse urmatoarele argumente :

- argumentele de interpretare gramaticala a legii a art. 1, al. 1 din decretul 167/1958 – dr. la actiuneavand un obiect patrimonial, se stinge prin prescrriptie. In text este folosita expresia dreptul la actiune sinu dreptul subiectiv civil.

- argumente de interpretare logica a dispozitiilor art. 19, al. 1, din decretul 167/1958, care arata cainstanta judecatoreasca poate, in cazul in care constata, ca fiind temeinic justificate, cauzele pentru caretermenul de prescriptie a fost depasit, sa dispuna, chiar din oficiu, judecarea sau rezolvarea actiunii ori sainfiinteze executarea silita. Daca prin prescriptie s-ar stinge chiar dreptul subiectiv civil, atunci nu s-armai justifica aceasta dispozitie deoarece instanta nu ar avea ce sa ocroteasca.

- rezulta din interpretarea gramaticala a art. 20, al. 1 din decret, respectiv debitorul/situatia, a executatobligatia dupa ce dreptul la actiune s-a prescris.

- 9 -

Principiile prescriptiei extinctive :

1. Consacrat in decretul 167/1958 : “odata cu stingerea dreptului la actiune privind un drept principal sestinge si dreptul la actiune privind drepturile accesorii”. Acest principiu este o consecinta a regulii“accesoriul urmeaza doarta principalului”. Consacrarea expusa a acestui principiu in materia prescriptieiextinctive inseamna consacrarea implicita a consecintelor ce decurg din el, si anume:

a. imprescriptibilitatea dreptului subiectiv civil principal are ca efect imprescriptibilitatea dreptului subiectivcivil accesoriu ;

b. stingerea dreptului la actiune privind un drept accesoriu nu atrage si stingerea dreptului la actiune privindun drept principal ;

2. Consacrat in art. 12 din decret astfel : In cazul in care un debitor este obligat la prestatii succesivedreptul la actiune cu privire la fiecare dintre prestatii se stinge printr-o prescriptie deosebita.

Domeniul prescriptiei extinctive

Prin domeniul prescriptiei extinctive se intelege sfera drepturilor subiective civile ale caror actiunicad sub incidenta acestei institutii. Prin determinarea domeniului prescriptiei extinctive se intelege sferadreptutrilor subiective civile adic stabilirea acelor drepturi care sunt rescriptibile extinctiv si delimitarea lorde cele imprescriptibile extinctive.

Sfera drepturilor subiective civile supuse prescriptiei extinctive se determina prin utilizareaurmatoarelor criterii :

- dupa natura drepturilor subiective civile in functie de care distingem intre domeniul prescriptiilorextinctive in categoria drepturilor nepatrimoniale si domeniul prescriptiilor extinctive in categoriadrepturilor nepatrimoniale.

- actul normativ care reglementeaza prescriptia extinctiva respectiv domeniul prescriptiei extinctivereglementate de devretul 157/1958 domeniul prescritptiei extinctive guvernat si domeniul prescriptieiextinctive care rezulta din aplicarea ator acte normative

CURS 4Prescriptia extinctiva si drepturile de creanta

In principiu drepturile de creanta sunt prescriptibile extinctiv indiferent de izvorul lor (art. 1, al. 1, D167/1958). Exceptii de la acest principiu se refera la actiunea in restituirea depunerilor la CEC (aceastaactiune este imprescriptibila) si la actiunea avand ca obiect partea cuvenita din rezerva de prime inasigurarile facultative de persoane.

Prescriptia extinctiva si drepturile reale principale

- actiuni reale imprescriptibile extinctiv

1. actiunea in revendicare imobiliara – este imprescriptibila extinctiv

2. actiunea in revendicare mobiliara si imobiliara intemeiata pe dreptul de proprietate publica (inalienabile,insesizabile, imprescriptibile)

- 10 -

3. actiunea in partaj : actiune declarativa prin care se valorifica un dezmombramant al dreptului deproprietate : uz, uzufruct, habitatie, servitute, superficie

- actiuni reale prescriptibile extinctiv

1. actiunea in revendicaremobiliara intemeiata pe dreptul de proprietate privata prescriptibila ; termen 30 ani

2. actiunea in revendicare mobiliara intemeiata pe accesiunea imobiliara naturala este prescriptibila ;termen : 1 an

3. actiunea confesorie se urmareste apararea drepturilor de uz,uzufruct, habitatie si servitute (fara superficie)

4. actiunea in evictiune asupra unui imobil adjudecat prin licitatie publica se prescrie in termen de 3 ani de ladata inscrierii actului de adjudecare in Cartea Funciara.

Domeniul prescriptiei extinctive in cazul dreptului nepatrimonial

Principiul este acela al imprescribilitatii drepturilor personal nepatrimoniale. Rezulta dininterpretarea per a contrario a dispozitiilor art. 1, al.1 din dispozitia D 167/1958 “dreptul la actiune avand unobiect patrimonial se stinge prin prescriptie daca nu a fost exercitat in termentul prevazut de lege”.

Exceptii :

- actiunea in anubilitate unui act juridic civil se prescrie; termen: 3 ani

- actiunea in nulitatea relativa a casatoriei; termen: 6 luni

- actiunea in tagada paternitatii se prescrie 6 luni de la data cand tatal a cunoscut despre nastere

- stabilirea paternitatii copilului din afara casatoriei

Probleme privind domeniul prescriptiei extinctive

Apararea dreptului subiectiv civil pe calea exceptiei

- exceptiile reprezinta mijloace de aparare intr-un proces si sunt de doua feluri :

- exceptii procesuale – fac obiectul dreptului procesual civil (ex. : nu a fost corect citat)

- exceptii de fond – fac obiectul dreptului civil (cu exceptia prescriptiei si a nulitatii)

Problema care se ridica este aceea a prescriptibilitatii unui drept subiectiv civil invovat pe cale deexceptie. SOLUTIE : daca dreptul subiectiv civil este prescriptibil pe calea actiunii atunci el esteprescriptibil si daca este invocat pe calea exceptiei.

Actiunea in constatare – actiunea prin care se solicita constatarea existentei sau inexistentei unuidrept subiectiv civil (art. 111 Cod procedura civila). Intrucat actiunea in sonstatare are un caracter susidiar(nu poate fi exercitata cat timp titularul are la indemana o actiune in realizare) se considera ca esteimprescriptibila extinctiv.

Actiunile mixte – sunt mixte acele actiuni care au caracter de actiuni reale cat si de actiuni personale.Ex : petitia de creditate. Prescritibilitatea acestor actiuni se analizeaza de la caz la caz in functie decalificarea concereta.

Dualitatea de actiuni – acea situatie in care titularul dreptului subiectiv civil are la indemana douaactiuni pentru protectia dreptului sau :

- 11 -

a. O actiune personala (ex. : contractul ) care deriva dintr-un contract civil si este supusa prescriptiei potrivitart. 167/1958

b. O actiune reala in revendicarea bunului supusa prescriptiei potrivit Codului Civil.

Termenele de prescriptie extinctiva

Def : Intervalul de timp stabilit de lege inlauntrul caruia trebuie exercitat dreptul la actiune in sensmaterial sub sanctiunea pierderii acestui drept.

Termenul general de prescriptie – este general acel termen de prescriptie care-si gaseste aplicatiepractica ori de cate ori nu-si gaseste aplicatie un termen special de prescriptie. Termenul general deprescriptie este de 3 ani, reglementat de art. 3, al. 1, D 167/1958. Termenul general de prescriptie esteaplicabil actiunilor personale intemeiate pe dreptul de creanta.

Observatie : Codul Civil art. 1890 reglementeaza un termen genral de prescriptie de 30 de ani, care esteaplicabil numai actiunilor reale : actiuni in revendicare mobiliara intemeiate pe dreptul de proprietate privataprecum si actiuni confesarii.

Termenele speciale de prescriptie :

- aplicabile actiunilor personal nepatrimoniale

- termenul de 6 luni pentru actiunea in anulabilitatea casatoriei (conditii de fondiforma), termenul de 6 lunipt. actiunea in tagada paternitatii, termenul de 1 an pentru stabilirea paternitatii (Codul Familiei)

- termenele speciale plicate actiunilor personale intemeiate pe dreptul de creanta :

1. termenul de 2 ani in materia asigurarii

2. termenul de 6 luni aplicabil actiunii in raspundere pentru vicii ascunse fara viclenie (vicii de calitate)

CURS 5.Exceptii de la regula generala

1. Dreptul subiectiv civil pur si simplu nu e afectat de modalitati : prescriptia dreptului la actiune incepe sacurga din momentul nasterii rap. Juridic. D167/1958 – Art. 7, Al. 2. In principiu data nasterii rap. Juridic estechiar data incheierii actului jur (ex. : contractul de vanzare-cumparare).

2. Dreptul afectat de termenii suspensivi sau conditie suspensiva. Termenul suspensiv : acte juridice afectatede modalitati. (ex. Imprumutul de obligatie de restituire supa 3 luni ; dupa 3 luni curge termenul deprescriptie, dupa implinirea termenului suspensiv de 3 luni). Prescriptia dreptului la actiune incepe sa curgadin momentul implinirii termenului sau implinirii conditiei (art. 7, al.3, D167/1958)

3. In cazul actiunii in raspundere pentru paguba cauzata prin fapta ilicita si-n cazurile asimilate prescriptiaincepe sa curga din momentul in care pagubitul a cunoscut sau putea ori trebuia sa cunoasca paguba precumsi col. care raspunde de ea.

4. Prescriptia actiunii in declararea nulitatii relative incepe sa curga din momentele diferite in functie decauza de nulitate relativa. In ceea ce priveste anularea unui act juridic pentru violenta presc. Ex. : incepe sacurga de la data incetarii violentei. In cazul erorii sau doliului precum si in celelalte cauze de nulitaterelativa, prescriptia extinctiva curge din momentul in care cel indreptatit – reprezentantul legal sau

- 12 -

ocrotitorul legal- a cunoscut cauza anularii insa cel mai tarziu la implinirea a 18 luni de la incheierea actuluijuridic.

5. Prescriptia dreptului la actiune privind viciile ascunse ale unui lucru, lucrari sau constructii. Prescriptiaincepe sa curga in aceasta materie de la implinirea termenului de garantie pentru aceste vicii. Art. 11D167/1958 prescriptia dreptului la actiune privind viciile ascunse ale unui lucru transmis sau a unei lucrariexecutate incepe sa curga de la data descoperirii viciilor insa cel mai tarziu la implinirea unui an de lapredarea lucrului sau lucrarii.

In ceea ce priveste constructiile termenul de 1 an este inlocuit cu termenul de 3 Ani. Termenul de 1an si de 3 ani sunt termene de garantie.

Alte reguli speciale privind inceputul principiului dreptului la actiune :

1. Prescriptia dreptului de optiune succesorala : reglementata de art. 700 C.C., incepe sa curga de la datadeschiderii succesiunii care este data mortii persoanei respective (termenul de prescriptie este de 6 luni)

2. Prescriptia actiunii in tagada paternitatii : incepe sa curga de la data la care sotul mamei a cunoscut desprenasterea copilului. Daca sotul mamei a fost pus sub interdictie un nou termen incepe sa curga pentru tutorede la data cand acesta a aflat de nasterea copilului.

3. Prescriptia actiunii stabilirii paternitatii copilului din afara casatoriei : curge de la nasterea copilului sau dela data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care copilul a pierdut calitatea de copil din casatorie.In situatie in care mama a convietuit cu pretinsul tata ori acesta a prestat copilului intretinere, prescriptia vaincepe sa curga in momentul inceptarii convietuirii ori prestarii intretinerii.

Suspendarea prescriptiei extinctive

DEF. Acea modificare a cursului prescriptiei care consta in oprirea de drept a curgerii termenului depreascriptie pe timpul at dureaza situatiile limitativ prevazute de lege in care titularul dreptului la actiuneeste in imposibilitatea de a actiona.

Cauze de suspendare : (reglementate de art. 13, 14 din Decretul 167/1958)

1. Cat timp cel impotriva caruia curge este impiedicat de un caz de forta majora sa faca acte de intrerupere

2. Cat timp creditorul sau debitorul face parte din Fortele Armate ale Romaniei iar acestea se afla pe piciorde razboi

3. Pana la rezolvarea reclamatiei administrative

4. Prescriptia nu curge intre parinti sau tutore si cei ce se afla sub ocrotirea lor(, ci) intre curator si aceia pecare ii reprezinta precum si intre orice alta persoana care in temeiul legii sau a unei hotarari judecatorestiadministreaza bunurile altora si cei ale caror bunuri sunt administrate cat timp socotelile nu au fost date siaprobate. De asemenea, prescriptia nu curge impotriva celor lipsiti de capacitate de exercitiu cat timp nu areun reprezentant legal si nici impotriva celor cu capacitate de exercitiu restransa cat timp nu au ocrotitor legal.Prescriptia nu curge intre soti pe timpul casatoriei.

- 13 -

Efectele suspendarii prescriptiei extinctive

Anterior intervenirii cauzei de suspendare, suspendarea nu produce nici un efect a.i. timpul scurs dinmomentul inceperii (efectelor) prescriptiei pana in moemntul intervenirii cauzelor de suspendare intra incalculul termenului de prescriptie.

Perioada de timp dintre momentul intervenirii cauzei de suspendare si momentul incetarii cauzei desuspendare nu intra in calculul termenului de prescriprtie, prescriptia fiind suspendata.

Uleterior momentul incetarii cauzei de suspendare cursul prescriptiei se reia astfel incat aceastaperioada intra in calculul termenului de prescriptie.

Efectul special al suspendarii art. 15, al.2, D 167/1958 “prescriptia nu se va implini, totusi, inainte deexpirarea unui termen de 6 luni socotit de la data incetarii cauzei de suspendare cu exceptia termenelor deprescriptie mai mici de 6 luni care nu se vor implini decat dupa expirarea unui termen de 1 luna de lasuspendare.”.

Efectul special al suspendarii consta in prorogarea sau prelungirea termenului de prescriptie a.i. intremomentul incetarii cauzei de suspendare si momentul implinirii termenului nu se poate scurge o perioadamai mica de 6 luni, respectiv 1 luna.

Intreruperea prescriptiei extinctive

Modificarea cursului prescriptiei extinctive care consta in inlaturarea prescriptiei scursa inainteaaparitiei unei cauze interuptive si inceperea unei alte prescriptii extinctive (art. 16, D 167/1958).

Cauze (art. 16, D 167/1958)

1. Prin recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia.

2. Prin introducerea unei cereri de chemare in judecata sau de arbitrare chiar la o instanta sau arbitrajnecompetente.

3. Printr-un act incepator de executare.

Efecte

Intreruperea sterge prescriptia inceputa inainte de intervenirea cauzei de intrerupere si incepe sa sescurga o noua prescriptie. (difera in functie de cauza intreruperii)

Repunerea in termen (are caracter judiciar, suspendarea si intreruperea intervin de drept)

- Beneficiarul acordat de lege titularului dreptului la actiune care din motive temeinice nu a pututformula actiunea in justitie inlauntrul termenului de prescriptie a.i. organul jurisdictional poate sasolutioneze pe fond cererea de chemare in judecata desi a fost depusa dupa implinirea termenului deprescriptie.

- Motivele temeinice nu sunt prevazute ca atare in art. 19, al. 1, in D 167/1958 ele fiind stabilite inconcret de catre instanta de judecata

- In ceea ce priveste domeniul repunerii in termen acesta incepe unde inceteaza culpa si inceteaza undeincepe forta majora.

-Cererea de repunere in termen va fi, putand fi facuta numai in termen de 1 luna de la incetarea cauzelorcare justifica repunerea in termen

- 14 -

- Acest termen de 1 luna este un termen de prescriptie care poate fi supus suspendarii intreruperii saurepunerii in termen.

Calculul termenului de prescriptie

- in cazul termenului de prescriptie stabilit pe an si pe luni potrivit art. 100, al. 3, 4 Cod procedura civilatermenul de prescriptie se implineste in ziua corespunzatoare din ultimul an sau ultima luna.

- In cazul in care nu exista o zi corespunzatoare termenul se implineste in ultima zi a lunii respective

- In cazul termenului pe zile sistemul de calcul este cel intermediar, ziua in care incepe sa curga termenulde prescriptie nu este luata in calcul dar este luata in calcul ultima zi a termenului de prescriptie.

CURS 6.

Persoana fizicaCapacitatea de folosinta a persoanei fizice

Def: Aptitudinea generala si abstracta a persoanei fizice de a avea drepturi si obligatii civile.Exista si odiferenta legala a capacitatii de folosinta- art. 5 al. 2 Decretul 31/1954 - capacitatea de folosinta estecapacitatea de a avea drepturi si obligatii.

Secretul materiei: Decretul 31/1954 privitor la persoana fizica si persoana juridica

Caracterele juridice ale capacitatii de folosinta:

1. legalitatea

2. generalitate

3.inalienabilitate

4. intangibilitate

5. egalitate

6. universalitate.

1. Legalitatea: insusirea capacitatii de folosinta de a nu putea fi reglementata decat prin lege. In consecintacapacitatea de folosinta a persoanei fizice nu reprezinta domeniul vointei individuale.

2. Generalitatea: capacitatea de folosinta reprezinta o aptitudine generala si abstracta a omului de a aveatoate drepturile si obligatiile civile.

Capacitatea de folosinta nu se confunda cu aceste drepuri ci exprima numai aptitudinea de a le dobandi.

3. Inalienabilitatea: capacitatea de folosinta nu poate forma obiect de renuntare in tot / in parte si nu poatefi instrainat - art. 6 al. 2 din Decretul 31/1954 potrivit cu care nimeni nu poate renunta nici in tot nici in partela capacitatea de folosinta.

In consecinta vor fi lovite de nulitate toate actele juridice prin care se renunta sau se instraineazacapacitatea de folosinta.

- 15 -

Observatie!!! Renuntarea sau instrainarea unui drept nu se confunda cu renuntarea in tot sau in parte lacapacitatea de folosinta.

ex: o persoana poate sa renunte la o mostenire, nu poate sa renunte la dreptul de a dobandi..

4. Intangibilitatea: caracteristica acesteia de a nu i se putea aduce limitari, ingradiri, decat in situatiileexpres prevazute de lege(art 6. al. 1 Decretul 31/1954)

5. Egalitatea : acest caracter este prevazut in art. 4 al. 2 din Decretul 31/1954 -"sexul, rasa, nationalitatea,religia, gradul de cultura sau originea nu au nici o influenta asupra capacitatii de folosinta. Acest caractereste prevazut si in acte internationale: Conventia europeana pt apararea drepturilor omului si libertatilorfundamentale- art. 14 precum si Pactul international privind dr civile si politice ale omului - art. 3

6. Universalitatea - insusirea capacitatii de folosinta de a fi recunoscuta si atribuita tuturor oamenilor - art. 4al. 1 Decretul 31/1954

Inceputul capacitatii de folosinta al persoanei fizice

Regula - art. 7 al. 1 din Decretul 31/1954 potrivit cu care capacitatea de folofinta incepe de la nastereapersoanei.Nasterea persoanei se dovedeste prin actul de nastere,

Exceptie: art.7 al. 2 din Decretul 31/1954 potrivit cu care drepturile copilului sunt recunoscute de laconceptiune insa numai daca el se naste viu.De asemenea in materia capacitatii succesorale art. 654 CodCivil prevede ca pentru a succede trebuie neaparat ca persoana care succede sa existe in momentuldeschiderii succesiunii.

Copilul conceput se considera ca exista.

Aceasta exceptie se exprima in adagiul infans conceptus pronato habetus quotes decommodis aejus agitur.

Cele 2 conditii ale existentei exceptiei, respectiv ale capacitatii de folosinta anticipate sunt:

1. sa fie vorba de drepturile copilului

2. copilul sa se nasca viu( nu si viabil - sa traiasca dupa nastere)

1. problema succesiunii, respectiv a capacitatii unei persoane de a mosteni inca din momentul conceptiei.Copilul conceput dar nenascut va dobandi mostenirea sub beneficiul de inventar in sensul ca va raspunde ptpasivul succesoral numai in limita activului.

2. Copilul este considerat ca s-a nascut viu daca a respirat cel putin odata dupa nastere- proba dacibozei -proba prin care copilul se constata ca s-a nascut viu.

In situatia in care a murit imediat dupa nastere se intocmeste atat un act de nastere cat si un act de deces.

Art. 61 din Codul Familiei stabileste 2 prezumtii:

1. prezumtia celei mai lungi gestatii - 300 de zile ; prezumtia celei mai scurte gestatii - 180 de zile Aceastaprezumtie este o prezumtie absoluta - juris et de jure - care nu poate fi rasturnata prin proba contrara

2. prezumtia potrivit cu care conceptia copilului era posibila in oricare dintre zilele cuprinse intre a 300 si180 a zi inainte de nastere - prezumtia relativa - juris tantum - poate fi rasturnata prin proba contrara.

- 16 -

Aceste ingradiri pot fi calificate ca incapacitati de drept civil. Clasificari ale ingradirilor:

I. Dupa finalitatea lor: a) incapacitati cu caracter de sanctiuni

b) incapacitati cu caracter de masuri de protectie sau de ocrotire

II. Dupa modul cum opereaza: a) ingradiri care opereaza de drept - ope legis

b) ingradiri care opereaza prin efectul unei hotarari judecatoresti ramasedefinitiva si irevocabila

III. Dupa izvorul lor: a) ingradiri stabilite de legea civila

b) ingradiri stabilite de legea penala

I. Ingradiri sanctiune

1. ingradiri cu caracter de pedeapsa penala

- pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi;

- pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi

In conformitate cu art 64 Cod Penal pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi consta ininterzicerea unor sau a unuia din urmatoarele drepturi: printre acestea se afla drepturile parintesti si dreptulde a fi tutore sau curator. Potrivit art. 71 Cod Penal pedepsele accesorii constau in interzicerea tuturordrepturilor prevazute in art. 64 pe perioada executarii pedepselor principale.

2. Ingradit cu caracter de pedeapsa civila

Decaderea din drepturile parintesti in conditziile art. 109 din codul familiei

In al 2-lea rand avem pedepsele civile stabilite in materie succesorala.. ex: nedemnitatea succesoralapotrivit art 655 cod civil sunt nedemni de a succede si prin urmare sunt exclusi de la succesiune:

a) condamnatul pentru ca a omorat sau a incercat sa omoare pe defunct;

b) acela care a facut contra defunctului o acuzatie capitala declarata de judecata calomnioasa;

c) mostenitorul major care avand cunostinta de omorul defunctului nu a denuntat aceasta justitie.

II. Ingradiri cu caracter de masuri de protectie

a) incapacitati prevazute in codul civil

Potrivit art. 806 Cod Civil minorul mai mic de 16 ani nu poate dispune nici prin donatie nici prin testamentde bunurile sale;

b) art. 807 Cod Civil - minorul de 16 ani care poate dispune prin testament di numai pentru jumatate dinbunurile de care dupa lege poate dispune majorul;

c) art 809 Cod Civil - minorul de 16 ani nu poate sa dispuna prin testament in favoarea tutorului sau;

d) art. 801 C.Civil - doctorii in medicina sau in chirurgie, ofiterii de sanatate sau spiterii (medicii saufarmacistii) care au tratat o persoana in boala de care nu are nu pot profita de dispozitiile intregi sautestamentare ci dansa a facut in favoarea lor in cursul acestei boli

- 17 -

e) art 833 Cod Civil- testamentul facut pe mare nu va putea cuprinde nici o dispozitie in favoarea ofiterilorbastimontului daca dansii nu sunt rude cu testatorul;

f) art 1307 al. 1 Cod Civil - vanzarea intre soti este interzisa

g) art 1308 Cod Civil - sub pedeapsa de nulitate nu pot fi adjudecatori nici prin direct nici prin persoaneinterpuse:

- tutorii ai averii celor de sub a lor tuttela

- mandatarii ai averii celor instrainati sa vanda;

- administratorii ai averii comunelor sau stabilimentelor incredintate ingrijirii lor;

- functinarii publici ai averilor statului ale caror vanzari se fac prin dansii

h) art. 1309 cod civil - judecatorii, procurorii si avocatii nu pot fi cesionari de drepturi litigioase care sunt decompetenta tribunalului in a carui raza isi desfasoara activitatea

III. Ingradiri prevazute in Codul familiei

a) art 128 cod famililei - este oprit sa se incheie acte juridice intre tutore , sot, o ruda in linie dreapta, fratiisi surorile tutorelui de o parte si minor pe de alta parte;

b) art 133 al. 3 - minorul nu poate sa faca nici chiar cu incuviintare donatii si nici sa garanteze obligatiaaltuia.

Incetarea capacitatii de folosinta a persoanei fizice

Capacitatea de folosinta a persoanei fizice inceteaza odata cu moartea acestuia ( art. 7 al 1 Decretul31/1954). In ceea ce priveste moartea persoanei-2 ipoteze:

a) Ipoteza mortii constatate fizic in mod divers(prin examinarea cadavrului)

b) Ipoteza disparutului - a carui moarte nu poate fi considerata fizic fiind necesara declararea judecatoreascaa mortii

In ambele ipoteze data incetarii capacitatii de folosinta este data mortii.

Declararea judecatoreasca a mortii

Sediul materiei: art 16-21 Decretul 31/1954 - normele de drept material

art 36-43 Decretul 32/1954 - normele de drept procesual

Exista 2 feluri de situatii in care intervine declararea judecatoreasca:

1. declararea judecatoreasca a mortii precedatat de dclaratia juridica a disparitiei;

2. declararea judecatoreasca a mortii neprecedata de dclararea juridica a disparitiei(exceptie);

1. Declararea judecatoreasca a disparitiei - conditia esentiala este aceea ca de la data ultimelorstiri de la care rezulta ca persoana era in viata sa fi trecut cel putin un an.Data ultimelor stiri se stabileste pebaza de probe(o zi anume a ultimelor stiri). In masura in care nu exista probe pentru a se stabili aceasta zi, inconformitate cu art 17 al 1 din decretul 31/1954, ziua ultimelor stiri iar in cazul in care nu se poate stabili

- 18 -

nici ziua se va socoti la sfarsitul lunii ultimelor stiri.Cand nu se poate stabili nici luna la sfarsitul anuluicalendaristic.

Procedura:

Prima faza: cererea de declarare a disparitiei se introduce la instanta de judecata- tribunalul incircumscriptia caruia domicilia persoana disparuta

A doua faza: procedura prealabila- culegerea de informatii de catre organele de politie, organele primariei ladispozitia presedintelui instantei cererea de declarare a disparitiei se va afisa la Primarie si la ultimuldomiciliu al persoanei disparute timp de 45 de zile.

A treia faza: faza de judecata: cu participarea procurorului.Se pronunta o hotarare judecatoreasca care dupace a ramas irevocabila se afiseaza timp de 30 de zile la usa instantei de fond si la sediul primariei ultimuluidomiciliu al disparutului

Efectul declararii disparitiei !

Un singur efect - indeplinirea conditiei de fond pentru declararea judecatoreasca a mortii in prima ipoteza.Persoana declarata disparuta este prezumata a fi in viata astfel incat nu exista nici un efect in ceea ce privestecapacitatea de folosinta a acestuia.

CURS 7.2. Declararea judecatoreasca a mortii precedata de declararea disparitiei(art 16 al 2decretul 31/1954)

1) sa existe o hotarare judecatoreasca de declarare a disparitiei ramasa irevocabila care sa fi fost afisata 30 dezile

2) de la data ultimelor stiri de la care rezulta ca persoana era in viata sa fi trecut 4 ani

3) de la data afisarii extrasului de pe hotararea de declarare a disparitiei sa fi trecut 6 luni

Declararea judecatoreasca a mortii neprecedata de declararea disparitiei (art 16 al 3 Decretul 31/1954)

Conditii:

1) persoana sa fi disparut in conditii care prezuma decesul acesteia datorita naturii lor cum ar fi : starea derazboi, naufragiu, accident aviatic

2) de la data imprejurarii disparitiei persoanei sa fi trecut cel putin un am

Observatie: imprejurarile exceptionale si data producerii sunt chestiuni de fapt, pot fi probate prin oricemijloc de proba

Procedura declaratiei judecatoresti a mortii

- este aceeasi cu declararea judecatoreasca a disparitiei

- in ceea ce priveste data mortii cu an, luna, zi acestea trebuie sa fie prevazute in mod obligatoriu de catrehotararea judecatoreasca declarativa de moarte

Instanta de judecata va stabili data mortii:

1. daca exista indicii sau probe, moartea s-a produs intr-o zi anume, data mortii va fi acea zi ;

2. atunci cand nu se poate stabili cu exactitate pe baza de probe, data mortii se stabileste:

- 19 -

- ultima zi a termenului de 4 ani in cazul declararii mortii precedata de declararea disparitiei;

- ultima zi a termenului de 1 an in cazul declararii mortii neprecedata de declararea disparitiei.

Observatie: data mortii nu trebuie confundata cu data ultimelor stiri, data pronuntarii sau data ramaneriiirevocabile a hotararii declarative de moarte. in conformitate cu art 18 din decretul 31/1954 instanta dejudecata va putea rectifica data mortii daca exista dovezi care stabilesc adevarata o alta data.

Efectele hotararii declarative de moarte

- capacitatea de folosinta a persoanei fizice inceteaza, acest efect se produce de la data stabilita prinhotarare ca fiind data mortii;

- de incetare a capacitatii de folosinta sunt legate evenimentele importante: deschiderea succesiunii,stingerea drepturilor in vigoare

Anularea hotararii judecatoresti declarative de moarte:

- art 20 din Decretul 31/1954 cauza anularii: persoana declarata moarta este in viata;

- actiunea in anulare poate fi intentata de orice persoana interesata;

-actiunea se introduce la instanta care a pronuntat hotararea declarativa de moarte, judecata se face deurgenta cu citarea partilor si ascultarea concluziilor procurorului.

Efectele anularii hotararii declarative de moarte se produc atat in dreptul civil cat si in alte ramuri.

- aspectul nepatrimonial: incetarea capacitatii de folosinta este inlaturata;

- efectele patrimoniale: art 20 al 2 Decretul 31/1954 in sensul ca cel care a fost declarat mort poatecere inapoierea bunurilor sale;

- pe cale de exceptie dobanditorul cu titlu oneros nu este obligat sa inapoieze bunurile daca a fost debuna credinta la data dobandirii bunurilor nu stia ca persoana era in viata;

Comorientii: - art 21 decretul 31/1954 potrivit cu care in cazul in care mai multe persoane au murit inaceeasi imprejurare fara sa se poata stabili daca una a supravietuit celeilalte ele sunt considerate ca au muritdeodata

- aceasta reglementare are importanta in materia succesiunii unde pentru a veni la succesiune o persoanatrebuie sa aiba capacitate succesorala: sa fie in viata la data deschiderii succesiunii;

- problema care s-a ridicat privitoare la acest text a fost aceea a solutiei in cazul in care 2 persoanedecedeaza in imprejurari diferite fara a se putea stabili daca una a supravietuit celeilalte;

- si-n aceasta situatie sunt aplicabile regulile comorientilor printr-o interpretare extensiva a dispozitiilorart 21 din decretul 31/1954

Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice

Def: intelegem capacitatea persoanei de a-si exercita drepturile si asuma obligatiile prin incheierea de actejuridice civile:

1. legalitatea

2. generalitatea

- 20 -

3. inalienabilitatea

4. intangibilitatea

5. egalitatea

1. Lipsa capacitatii de exercitiu: art 11 al 1 Decretul 31/1954

- nu au capacitate de exercitiu minorii care nu au implinit 14 ani si persoana pusa sub interdictie;

- aceasta enumerare este limitativa;

- in materie succesorala limita de varsta este de 16 ani;

- in materie contractuala civila lipsa capacitatii de exercitiu este prevazuta de Codul civil.

Reprezentarea persoanelor lipsite de capacitatea de exercitiu:

- art 11 al 2 Decret 31/1954 pentru cei ce nu au capacitate de exercitiu se fac de catre reprezentantii lor legali(parintele, tutorele sau curatorul);

- actele juridice pe care cei lipsiti de capacitatea de exercitiu le pot face singuri sunt:

1. actele de conservare;

2. actele marunte, se incheie zilnic pentru nevoile obisnuite ale vietii

2. Incetarea lipsei capacitatii de exercitiu:

- la implinirea varstei de 14 ani - dobandeste capacitate de exercitiu restransa;

- la data decesului;

- lipsa capacitatii de exercitiu inceteaza prin ridicarea interdictiei sau prin moartea persoanei pusa subinterdictie.

3. Capacitatea de exercitiu restransa:

- aptitudinea minorului intre 14-18 ani de a dobandi si a exercita drepturi civile, de a-si asuma si executaobligatii civile prin incheierea personala a anumitor acte civile;

- art 9, art 10 al 4 Decretul 31/1954 precum si mai multe texte din Codul Familiei;

- incepe la inplinirea varstei de 14 ani

Continut: acte juridice pe care minorul le poate incheia singur:

1. actele de conservare si actele marunte;

2. depozitul la CEC;

3. acte de administrare daca nu sunt lezionare;

4. daca a implinit 16 ani minorul poate dispune prin testament de jumatate din ceea ce ar fi putut dispunedaca ar fi fost major.

- 21 -

CURS 8.

Ocrotirea persoanelor fizice prin mijloace de drept civilI. Ocrotirea minorului:

1) ocrotirea parinteasca=mijlocul juridic de ocrotire a minorului in care drepturile si indatoririle cu privirela pers. si bunurile minorului se indeplinesc de catre parintii sai.

Principiile ocrotirii parintesti:

1)drepturile parintesti trebuie exercitate in interesul copilului.

2)parintii au aceleasi drepturi si obligatii fata de copiii lor minori.

3)parintii au aceleasi drepturi si obligatii fata de copiii lor minori indiferent daca acestia sunt din casatorieori din afara casatoriei ori din adoptie.

4)parintele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului si nici copilul asupra bunurilor parintelui in afarade dreptul la mostenire si la intretinere.

5)ocrotirea parinteasca se realizeaza sub controlul societatii,al statului.

Modalitati de exercitare:

Regula in aceasta materie este cea potrivit careia ocrotirea principiului se exercita de catre ambiiparinti de comun acord(art. 98 al.1 Codil familiei).

Exceptie-ocrotirea parinteasca se exercita numai de catre unul dintre parinti daca celalalt parinte estemort,este decazut din drepturile parintesti,pus sub interdictie sau din orice alta imprejurare se afla inneputinta de a-si manifesta vointa.

Observatie-exista anumite particularitati ale ocrotirii parintesti in situatia in care ne aflam in situatiadivortului,incredintarii unei terte persoane sau institutii de ocrotire.

Continutul ocrotirii parintesti:

Ocrotirea parinteasca are 2 laturi –personala;patrimoniala

Latura personala-ocrotirea persoanei copilului,astfel parintii au obligatia de a-i ingriji pe copiiimonori,obligatia de crestere a acestora ,care presupune grija fata de sanatatea si dezvoltarea fizica,educatia,pregatirea personala.

Latura patrimoniala-presupune :

1.administrarea bunurilor si reprezentarea minorului sub 14 ani in actele juridice civile.

2.incuviintarea actelor juridice ale minorului care a implinit 14 ani.

Raspunderea parintilor:

In situatia in care parintii nu-si indeplinesc obligatiile,atat cele care privesc latura patrimoniala cat sicea personala,in functie de consecinte se poate adauga easpunderea penala,contraventionala, raspunderea dedr. Familiei,civila.

- 22 -

II. Tutela minorului:

Este reglementata in Codul Familiei art. 113-141.

Def.: Acel mijloc juridic de ocrotire a minorului care este lipsit de ocrotire parinteasca.

Caractere juridice :

1)Legalitatea-instituirea tutelei,cazurile deschidere a tutelei,incetarea,continutul tutelei sunt reglementate denorme imperative.

2)obligativitatea-potrivit art. 118 Codul Familiei,tutorele nu poate sa refuze sarcina tutelei.

3)gratuitatea- tutela este o sarcina gratuita,dar gratuitatea este de natura tutelei si nu de esebta ei.

4)personalitatea-tutela este strict personala si se instituie in considerarea calitatilor personale aletutorelui,adica este intuitu personum.

Principii:

1)tutela se exercita exclusiv in interesul minorului.

2)autonomia patrimoniala.

3)tutela se exercita sub un permanent control cu autoritati tutelare.

Cazuri de deschidere a tutelei minorului:

Acestea sunt expres prevazute in art. 113 din Codul Familiei-situatia in care parintii suntmorti,necunoscuti,ambii sunt decazuti din dr. Parintesti,pusi sub interdictie,disparuti sau cand copilul estelipsit de ingrijirea ambilor parinti.

Persoanele sunt obligate sa anunte cazurile de deschidere a tutelei sunt urmatoarele:

1)persoane apropiate minorului,respectiv administratorii si locatarii casei in care locuieste minorul;

2)servicii de stare civila in cazul decesului unei persoane precum si biroul notarului public in cazuldeschiderii unei succesiuni;

3)instantele judecatoresti,Parchetul cand se ia o masura frecventiva care este frecventiva de libertate;

4)toate organele adminitrative publice precum persoana care are cunostinta de aceste cazuri.

Numirea tutorelui:

Se face de catre autoritatea tutelara in conformitate cu art. 116-119 Codul Familiei.Competenta apartineautoritatii tutelare de la domiciliul minorului.Decizia de numire a tutorelui se comunica acestuia,se afiseazala sediul Primariei de la domiciliul minorului,iar drepturile si indatoririle tutorelui incep de la datacomunicarii deciziei de numire.

Capacitatea de a fi tutore este capacitatea deplina in exercitiu.

Continutul ocrotirii minorului prin tutela:

O latura –personala;patrimoniala.

Latura personala-este identica cu cea a ocrotirii parintesti.

- 23 -

Latura patrimoniala:

a)admininstrarea bunurilor minorului;

b)reprezentarea legala in actele civile a minorului sub 14 ani;

c)incuviintarea prealabila actelor civile ptr minorul intre 14-18 ani.

Administrarea bunurilor minorului -3 momente:

-la deschiderea tutelei;pe parcursul tutelei;la incetarea tutelei.

Deschiderea tutelei: tutorele are urmatoarele obligatii-intocmirea unui inventar al bunurilorminorului de catre un delegat al autoritatii,tutelare in prezenta tutorelui,inventor supus aprobarii autoritatiitutelare.Autoritatea tutelara stabileste suma anuala printre intretinerea minorului si administrarea bunurilorsale.

Pe parcursul tutelei:tutela trebuie sa prezinte anual in fata autoritatii tutelare o dare de seama despremodul in care a administrat bunurile minorului.Aceasta dare de seama este verificata de catre autoritateatutelara care da descarcare tutorelui.Mai mult,autoritatea tutelara poate sa ceara dari de seama tutorelui ori decate ori considera ca este necesar.

La incetarea tutelei:tutorele avand obligatia de a prezenta o dare de seama generala in termen de 30de zile de la incetarea tutelei.Are obligatia sa predea toate bunurile fostului minor ,noului tutore saumostenitorului minorului.Dupa aprobarea darii de seama si predarea bunurilor,autoritatea tutelara dadescarcare tutorelui.

Incetarea puterii tutorelui:

2 categorii de cauze:

1)care tine de persoana tutorelui; moartea tutorelui

-indepartarea de la tutela

-tutela minorului este inlocuita cu tutela interzisului

-inlocuirea tutorelui la cerea sa

2)tin de persoana minorului.

a)dobandirea capacitatii depline de exercitiu

b)stabilirea filiatiei fata de cel putin a unia dintre parinti

c)ridicarea decaderii din drepturile parintesti

d)ridicarea interdictiei judecatoresti ptr cel putin unul dintre parinti

e)reaparitia a cel putin unuia dintre parintii declarati disparuti sau morti

f)moartea minorului.

- 24 -

Raspunderea tutorelui:

Penala,contraventionala,civila.D.p.d.v. penal,tutorele poate sa raspunda ptr gestiune frauduloasa-Cod PenalArt.214.

Tutorele poate sa fie indepartat de la tutela.Poate sa raspunda patrimonial si nepatrimonial .

Curatela minorului:

Curatela minorului-acel mijloc juridic temporar si subsidiar de ocrotire a minorului.Ca natura juridica neaflam in prezenta unei tutele ad-hoc a minorului.

In consecinta,toate regulile tutelei minorului se aplica si curatelei minorului.

Cazurile de instituire a curatelei minorului:

1)cazul contrarietatii de interese intre minor si reprezentantul sau ocrotitorul legal (in cazul mostenirii,litigii)

2)cazul inlocuirii unui tutore al minorului cu un alt tutore,dar nu imediat.

3)cazul punerii sub interdictie a minorului

4)cazul impiedicarii vremelnice a parintelui sau tutorelui de al ocroti pe minor.

Ocrotirea bolnavului psihic prin interdictie judecatoreasca:

Sediul materiei:cap.II din titlul 3 Codul Familiei

Decretul 32 din 1954 art.30-35

Interdictia judecatoreasca-acea masura de ocrotire de dr. Civil se aplica atunci cand o persoana nu sepoate ingriji de interesele sale datorita alienatiei sau abilitatii mentale si consta in lipsirea de capacitate deexercitiu tutelei.

Observatie:Nu trebuie confundat interdictia judecatoreasca cu ingradirile capacitatii de folosinta.

Nu trebuie confundata aceasta institutie cu tratamentul medical obligatoriu.

Conditii de fond ptr punerea sub interdictie art.142 Codul Familiei :

1)persoana sa fie lipsita de discernamant.

2)cauza lipsei discernamantului sa fie alienatia,delibilitatea mintala.

3)lipsa discernamantului sa nu-i permita persoanei sa se ingrijeasca de interesele sale.

Toate aceste conditii au un caracter limitativ si trebuie instruite cumulativ.

Procedura punerii sub interdictie:

Punerea sub interdictie poate fi ceruta fie de autoritatea tutelara fie de toate persoanele care pot cereinstituirea tutelei minorului.Competenta punerii sub interdictie apartine tribunalului de la domiciliul celuipus sub interdictie.

2 faze ale punerii sub interdictie:faza necontradictorie;faza contradictorie.

Faza necontradictorie-presedintele instantei dupa ce primeste cererea o inainteaza impreuna cuinscrisurile anexate procurorului,procuror care trebuie sa....efectuarea unei expertize de specialitate medico-

- 25 -

legale si sa constate medicul care supravegheaza persoana respectiva-f. contradictorie prin fixarea unuitermen de judecata de catre presedintele tribunalului,urmand sa se desf. un proces civil obisnuit.In acestproces este obligatorie ascultarea concluziilor procurorului precum si ascultarea paratului.

Efectele punerii sub interdictie:

1)lipsa de capacitate

2)instituirea tutelei interzisului

Dupa ce hotararea judecatoreasca a ramas irevocabila,ea se comunica autoritatii tutelare care numesteun tutore.Regulile de la tutela minorului se aplica si de la tutela interzisului.Momentul in care interdictia jud.isi produce efectele este acel al ramanerii irevocabile a hotararii.In situatia in care au incetat cauzele care auprovocat interdictia inst. jud. poate sa dispuna ridicarea acestuia,la concluziile procurorului.

CURS 9

IDENTIFICAREA PERSOANEI FIZICE

Definitie: identificarea omului in raporturile juridice-civile.

Mijloace de identificare ale persoanei fizice:

1. Numele2. Domiciliul3. Starea civila

Observatii: se mai numesc si attribute de verificare; numele – nume de familie, prenume, pseudonim.

Sediul materiei: Decretul 31/1954, Codul familiei, alte acte normative

Numele: acel atribut de identificare a persoanei fizice care consta in drepturile omului de a fiindividualizat in familie si in societate prin cuvintele stabilite in conditiile legii cu aceasta semnificatie.

Structura numelui: nume de familie si prenume

Continutul dreptului la nume:

1. Dreptul de a purta numele – de-al folosii2. Dreptul de a solicita indreptarea oricarei erori de scriere a numelui3. Dreptul de a se opune la folosirea fara indreptatire a numelui de o alta persoana

Caracterele juridice ale numelui:

1. Opozabilitatea erga-omnes2. Inalienabilitatea dreptului la nume – nu poate fi instrainatObservatii: numele poate fi transmis prin filiatie, casatorie, adoptie, situatii in care insa titularul

numelui nu este lipsit de acesta

3. Imprescriptibilitatea4. Personalitatea - numele poate fi folosit numai de titularul sau si nu prin reprezentare5. Universalitatea – toti oamenii au dreptul la nume

- 26 -

6. Legalitatea – legea este cea care prevede conditiile dobandirii, modificarii sau schimbareanumelui

7. Unitatea – desi este alcatuit din nume de familie si prenume, acesta individualizeaza persoanafizica.

Numele de familie; dobandirea numelui de familie:

Copilul din casatorie ia numele de familie comun al parintulor. Daca parintii nu au nume comun,copilul va lua numele de familie al unuia dintre parinti.

Alegerea numelui se face prin invoirea parintilor sau in caz contrar se va stabili de AutoritateaTutelara. In cazul in care filiatia este stabilita ulterior si fata de al doilea parinte, instanta va putea daincuvintarea copilului sa poarte numele acestuia din urma. In situatia in care filiatia e stabilita fata de ambiiparinti, se aplica art. 62, aln.2, Codul Familiei.

Observatie: - in situatia copilului care primeste incuvintarea purtarii numelui parintelui fata de care s-astabilit ulterior filiatia, ne aflam in prezenta unei modificari a numelui si nu in prezenta unei stabiliri anumelui de familie.

Situatia copilului gasit – nascut din parinti necunoscuti, situatie in care numele si prenumele sestabilesc prin decizie de Primarul in raza localitatii caruia a fost gasit copilul.

Modificarea numelui de familie:

In conformitate cu art. 12, aln. 3 – dec 31/1954, schimbarea numelui de orice fel: a numelui defamilie sau a prenumelui nu este ingaduita decat in cazurile si conditiile expres prevazute de lege.

Modificarea numelui de familie este determinate de schimbarile de stare civila a persoanei.

Observatie: trebuie sa facem distinctia intre modificarea numelui de familie si schimbarea pe caleadministrative a numelui de familie, care are un alt regim juridic.

Schimbarile de stare civila care determina modificarea numelui de familie pot fi grupate:

1. Schimbari ale filiatiei persoanei fizice2. Schimbari generate de adoptie3. Schimbari determinate de casatorie

a) Ipoteza schimbarii filiatiei copilului gasit, nascut din parinti necunoscuti; copilul al carui nume a foststabilit prin decizia primarului si caruia i-a fost stabilita filiatia cel putin fata de un parinte, el isi schimbastarea civila, devenind copil din casatorie sau din afara ei. Numele de familie va fi inlocuit cu numele defamilie care rezulta din aplicarea art. 64, 62 Codul Familiei.

b) Ipoteza stabilirii filiatiei copilului din afara casatoriei si fata de cel de-al doilea parinte.

c) Ipoteza fagaduirii paternitatii copilului din casatorie. Aceasta ipoteza nu este reglementata de lege, dar s-au admis urmatoarele solutii:

1. Cand mama copilului are nume comun cu al sotului, copilul pastreaza acest nume.

- 27 -

2. Cand mama copilului nu are nume comun cu cel al sotului, copilul va lua numele mamei dinmomentul nasterii.

3. Daca dupa tagada paternitatii se stabileste paternitatea fata de alt barbat, devine aplicabil art. 64 aln. 2.

4. Ipoteza contestarii – anularii recunoasterii filiatiei. Copilul se va afla intr-una din situatiile de lastabilirea numelui de familie.

Schimbari generate de adoptie: 3 ipoteze:

1. Ipoteza incuvintarii adoptiei – copilul primeste numele celui care il adopta. In situatia in care sotii careadopta nu au nume comun, sunt obligati sa declare instantei numele pe care copilul urmeaza sa-l poarte, sauva hotara instanta.

2. Ipoteza desfacerii adoptiei – copilul va revenii la numele de familie anterior adoptiei, dar pentru motivetemeinice, instanta poate incuvinta numele dobandit prin adoptie.

3. Ipoteza anularii adoptiei – copilul redobandeste numele avut anterior adoptiei.

Schimbari determinate de casatorie:

Ipoteza casatoriei – art. 27, Codul Familiei – sotii pot sa-si pastreze numele avut anterior casatoriei,pot sa ia numele unuia sau altuia, sau numele lor reunite.

Observatie: Ipotezele prevazute de lege sunt limitative.

Ipoteza divortului – au efect in ceea ce priveste numele de familie numai daca prin casatorie s-aprodus o modificare a acestuia.

Potrivit art. 40 Codul Familiei, in caz de divort, sotul care si-a modificat numele prin casatorie varevenii in principiu la numele avut anterior. Instanta poate incuvinta la cerere pentru motive temeinicepastrarea numelui avut in casatorie.

Ipoteza nulitatii casatoriei - nu este reglementata de lege, dar potrivit principiului dreptului comun seva revenii la numele anterior casatoriei.

Ipoteza incetarii casatoriei prin moartea unuia dintre soti nu e reglementata de lege. Se aplicaargumentul de interpretare logica “a fortiori” – sotul supravietuitor pastreaza numele dobandit prin casatorie.

- 28 -

CURS 10

SCHIMBAREA NUMELUI DE FAMILIE PE CALE ADMINISTRATIVA

Definitie: Schimbarea/ inlocuirea numelui de familie cu altul la cerere prin decizie administrativa.

Cererea se depune la serviciul local de evidenta a persoanelor de pa Primaria de domiciliu.

Aceasta cerere trebuie motivate si insotita de actele de stare civila corespunzatoare, respectiv:

- certificat de nastere;- certificate de casatorie;- orice acte de sustinere a cererii.

Aceasta cerere se publica in Monitorul Oficial in termen de 30 de zile; orice persoana interesata poate faceopozitie, care se depune la aceiasi Primarie unde s-a depus cererea.

Dupa trecerea termenului, cererea cu actele doveditoare se inainteaza prin organele de politie catreinspectorul national pentru Evidenta a Persoanelor din cadrul M.A.I.

Competenta de solutionare a cererii apartine acestui organ care se pronunta printr-o decizie motivate deadmitere sau respindere in 60 de zile de la primirea dosarului.

Decizia de admitere se comunica primariei, se inscrie prin mentiune pe marginea actului de nastere,inscriere de la care isi produce efectele juridice.

In caz de respingere a cererii, decizia poate fi atacata in 30 de zile catre Ministrul Administratiei siInternelor.

Dovada schimbarii numelui se face prin eliberarea unui nou certificate de stare civila.

Retranscrierea numelui de familie:

Reglem. Art. 19, dec. 975/1968

Definitie: prin retranscriere se intelege schimbarea ortografiei sau traducerea numelui de familie din altalimba.

Aceasta cerere se depune la Serviciul Public Comunitar Local al Primariei de la locul de domiciliu si seaproba de catre Primar facandu-se mentiune pe marginea actului de stare civila.

Efectele aprobarii se extend asupra copiilor minori iar cand persoana este casatorita, iar sotii au numecomun, si asupra celuilalt sot.

In caz de respingere a cererii, decizia poate fi atacata la Judecatoria locului de domiciliu in 30 de zilede la comunicare.

Prenumele:

Def.: Este acea parte a numelui lato-sensu care individualizeaza persoana fizica, mai ales in familie.

Prenumele mai are rolul de a distinge persoana respectiva de alte persoane care au acelasi nume defamilie, dar provine din familii diferite.

- 29 -

Au aceleasi caractere juridice ca numele de familie:1. opozabilitatea erga-omnes;

2. inalienabilitate;

3. personalitate;

4. universalitate.

Stabilirea prenumelui

Potrivit art.2 din 2.12 975/1968-prenumele se stabileste la data inzestrarii pe baza declaratiei denastere facuta de cel ce declara nasterea.

Nu exista criterii privind prenumele,parintii find liberi,iar legea nu reglementeaza limitareanumarului de cuvinte ce pot fi atribuite cu titlu de prenume.

Potrivit art.15 aln2,legea 119/1996,ofiterul de stare civila poate refuza incrierea unor prenume caresunt formate din cuvinte indecente sau ridicole.

Prenumele poate fi schimbat pe cale administrativa urmandu-se procedura de la numele defamilie.Deasemenea reglementarile privind retranscrierea numelui de familie se aplica si prenumelui.

Pseudonimul si porecla

Pseudonimul-individualizeaza persoana fizica in societate intr-un anumit domeniu.Acesta formeazaobiectivul dreptului subiectiv la pseudonim.Este reglementat in mai multe acte normative:art.54,dec,31/1954,legea 8/1996-privind dreptul de autor.Caracteristica principala este autodesemnarea.Pseudonimul nu este supus normelor privind stabilirea,modificarea pe cale administrativa.

Porecla-nu se confunda cu pseudonimul.Este un supranume dat unei persoane uneori cu titlul debatjocora,evidentiand o caracteristica a infatisarii sau a activitatii sale.Nu se bucura de nici o protectie legalasi nu formeaza obiectul unui drept subiectiv.

Domiciliul

Acesta este reglementat in dec 31/1954,art.13-15;Codul familiei;legea 105/1996-evidenta polulatiei,etc.

Importanta domiciliului

In dreptul civil,domiciliul persoanei fizice are importanta in ceea ce priveste Domeniul obligatieicivile.Are importanta in toate ramurile de drept.In domiciliul succesoral,locul deschiderii succesiunii esteultimul domiciliu al defunctului.

Caractere juridice:opozabilitatea-erga-amnes; inalienabilitatea,personalitatea,univeralitatea.

Alte 3 caractere specifice domiciliului:

-Stabilitatea-caracterizeaza domiciliul de dreptul comun si pe cel legal.Astfel domiciliul este desemnat cao locuinta statornica.Prin acest caracter domiciliul se diferentiaza de resedinta.

- 30 -

-Unicitatea-la un moment dat o persoana nu poate avea decat un singur domiciliu(locuinta principala).

-Obligativitatea-decurge din functia sociala-juridica a domiciliului,de a fi mijloc de individualizare inspatiu a persoanei fizice.

Felurie domiciliului:

1) Domiciliul de drept comun(voluntar)

2)Domiviliul legal

3)Domiciliul conventional

Alte clasificari ale domiciliului:

-in tara/in strainatate;

-Domiciliu comun/Domicilii separate.

In conformitate cu art.34,dec,31/1954,cetatenii din Romania au dreptul sa-si stabileasca domiciliulori resedinta in orice localitate din tara in conditiile legii.

Definitie:Acel drept al persoanei fizice de a se individualiza in spatiu prin locuinta sa statornica.

Dreptul la domiciliul de drept comun apartine persoanei fizice cu capacitate deplina de exercitiu siprin exceptie minorului de peste 14 ani.

Astfel,potrivit art.102,Cod.Fam.,autoritatea tutelara poate incuviinta,la cererea acestuia dupaimplinirea vartei de 14 ani sa schimbe felul invataturii profesionale sau sa aiba locuinta pe care o cere.

Schimbarea domiciliului

A fost reglementata in cap.III,legea 105/1996,procura fiind administrativa.Astfel,persoanele care isischimba domiciliul au obligatia ca in 15 zile de la data mutarii sa se prezinte la serviciul public comunitarlocal de evidenta a persoanei pt eliberarea unei noi carti de identitate.Dovada domiciliului de drept comun seface cu cartea de identitate reglementata de legea 105/1996.

Domiciliul legal

A fost reglementat in art.5,dec,31/1954,art.100-102,Cod.Fam.

Potrivit art.14,dec,31/1954,domiciliul minorului este la parintii sai sau la acela dintre parinti carelocuieste in mod statornic.Daca parintii nu locuiesc impreuna acestia stabilesc la care dintre ei va locuicopilul.In caz de neintelegere intre parinti,Instanta Judecatoreaca va stabili domiciliul minorului cuascultarea autoritatii tutelare si a minorului daca a implinit 10 ani.In cazul tutelei,domiciliul minorului se aflala tutore.

Definitia domiciliului legal:Se intelege acel domiciliu care este stabilit de lege pt anumite categorii depersoane fizice.

Feluri de domiciliu legal:

- minorul are domiciliul stabil la parinti,la parintele care locuieste statornic,la parintele care il ocrotestesau la tutore.

- 31 -

- Interzisul Judecatoresc-are domiciliul legal la tutore.

-persoana ocrotita prin curatela are domiciliul legal la curator daca aceasta persoana are dreptul sa-lreprezinte.

- copilul aflat in dificultate are domiciliul legal la persoana fizica-juridica caruia i-a fost incredintat oriplasat.

- cei chemati la mostenire au domiciliul legal la custode sau la curator in masura in care acestia pot sa-ireprezinte.

Schimbarea domiciliului legal

Se face odata cu schimbarea domiciliului de drept comun al persoanei fizice sau sediul persoanei juridicecare realizeaza ocrotirea.

Dovada domiciliului legal se face prin aprobarea domiciliului de drept comun al persoanei care asiguraocrotirea celui cu domiciliu legal.

Domiciliul conventional

A fost reglementat in Codul de Procedura Civila,Cod Civil

Definitie: Intelegem locuinta stabila prin acordul de vointa al partilor actului in vederea executarii sale inacel loc sau pt solutionarea litigiului si comunicarea actelor de procedura.

Natura Juridica:este o convetie accesorie care are ca efect prerogarea de competenta teritoriala.

Resedinta

Definitie:Acel atribut de identificare in spatiu a persoanei fizice prin indicarea locuintei vremelnice sautemporare.

Potrivit art.24,aln.1,legea 105/1996,cetatenii romani au domiciliul in Romania,au dreptul sastabileasca sau sa-si schimbe domiciliul sau resedinta in orice localitate din tara in conditiile legii.

Spre deosebire de domiciliu,resedinta,nu se bucura de stabilitate si obligativitate.

Caractere juridice specifice:

-Unicitatea;

-Vremelnicia;

-Caracterul facultativ.

Stabilire- potrivit art.29,legea 105/1996,o persoana care locuieste mai mult de 45 zile la o alta adresaeste obligata sa se prezinte la Formatiunea de evidenta a populatiei pt inscrierea in Cartea de identitate si indocumentele de evidenta.

Regulie aplicabie stabilite resedintei se aplica si schimbarii ei.

Dovada resedintei se face cu mentiunea inscrisa in actul de identitate.