OBSERVATOR

ULTURALSUPLIMENT

C

OBSERVATORCULTURAL Inr. 294 (552) 25 noiembrie-1 decembrie 2010 SUPLIMENT

Pe la jum`tatea anilor ’70, tat`l meu, IonRa]iu, a hot`rît s` se retrag` din lumeaafacerilor [i s`-[i investeasc` toat`

energia în lupta împotriva regimului opresivdin România [i pentru promovarea României[i a culturii române în Occident, mai ales c`atunci nu se întrevedea c`derea dictaturii luiCeau[escu sau a Cortinei de Fier.

Ceea ce a construit tat`l meu în acei anis-a dovedit a fi baza pentru ceea ce esteast`zi Funda]ia Ra]iu din Marea Britanie, în-fiin]at` în 1979 de p`rin]ii mei, Ion [i Elisa-beth Ra]iu.

R`sfoind recent jurnalele nepublicate alelui Ion Ra]iu, am g`sit o not` din iunie 1978,cu un an înaintea înfiin]`rii funda]iei, în caretat`l meu scrie despre planul s`u de a punebazele unei organiza]ii care s` „promovezeeduca]ia [i cultura – în sensul mai larg al cu-vintelor“ [i care s` poat` publica [i finan]ac`r]i [i studii de cercetare.

Îmi amintesc foarte bine momentul încare tata ne-a invitat la mas`, pe fratele meuIndrei [i pe mine, s` ne anun]e ce a hot`rît.Ne-a spus – [i jurnalele îmi confirm` aminti-rile – c` nu i-ar pl`cea ca organiza]ia s` senumeasc` Funda]ia „Ion Ra]iu“, ci Funda]iaRa]iu, accentuînd faptul c` toat` familiaurma s` participe [i s` contribuie la dezvol-tarea ei. Glumind, ne-a spus [i c` noi – ceidoi fii ai s`i, avînd pu]in peste 30 de ani

atunci –, în cazul în care nu sîntem de acordcu planurile lui, putem s` ne schimb`m nu-mele de familie. Cum pute]i remarca, atît fra-tele meu, Indrei, cît [i eu, înc` mai purt`mnumele Ra]iu!

Familia a participat activ înc` de la înce-put la organizarea [i sus]inerea activit`]iiFunda]iei. Board-ul organiza]iei este formatnumai din membri ai familiei Ra]iu – Elisa-beth Ra]iu, Indrei Ra]iu, Ioana Ra]iu, KittyWillis, Ileana Troiano-Tilea [i dr. Dan Dan –,în timp ce mie îmi revine onoarea de a fiPre[edinte. De dou` ori pe an, Board-ul eva-lueaz` aplica]iile primite [i decide cî[tig`toriicelor 100 de burse destinate tinerilor veni]iîn Marea Britanie pentru studii postuniver-sitare [i pentru realizarea unor proiecte cul-turale, [tiin]ifice sau destinate societ`]ii civi-le.

Ion Ra]iu a gîndit Funda]ia ca pe o orga-niza]ie menit` „s` creasc` [i s` se înt`-reasc`... în perpetuitate – în m`sura în careperpetuitatea poate fi asigurat` în lumea în

care tr`im“, a[a cum noteaz` în jurnalul s`uîn decembrie 1999, cu pu]in timp înainte s`ne p`r`seasc`. Tot atunci [i-a îmbun`t`]it [irecomand`rile c`tre Board, mai ales în pri-vin]a dezvolt`rii Funda]iei: „în beneficiul ex-clusiv al românilor, ca na]iune [i ca indivizi“.

Probabil c` ideea înfiin]`rii unei funda]iicare s`-i ajute pe românii talenta]i s`-[i rea-lizeze la maximum propriul poten]ial i-a venitlui Ion Ra]iu din amintirile despre Eforia fa-miliei, prima funda]ie caritabil` deschis` laTurda de preotul Basiliu Ra]iu în 1867. Pelîng` ajutarea nevoia[ilor, Eforia oferea bursetinerilor români, pentru a-i ajuta s` mearg`la studii. Mai tîrziu, la începutul secolului alXX-lea, Eforia a contribuit la înfiin]area {coliide Arte [i Meserii din Turda. Primul pre[edin-te al Eforiei a fost dr. Ioan Ra]iu, ini]iator alMemorandumului adresat împ`ratului FranzIosef, prin care se cereau drepturi egale pen-tru românii din Transilvania [i Ungaria.

Istoria familiei, împreun` cu propria do-rin]` a tat`lui meu de a construi ceva în be-

neficiul poporului s`u, au fost cu siguran]`factorii care l-au convins pe Ion Ra]iu s` în-fiin]eze Funda]ia Ra]iu din Marea Britanie.

Înc` de la înfiin]are, scopurile Funda]ieisînt promovarea [i sus]inerea programeloreduca]ionale [i de cercetare în domeniile stu-diilor culturale [i istorice, în special, româ-ne[ti, precum [i stimularea [i sprijinirea so-ciet`]ii civile în încerc`rile de a în]elege [iaplica valorile [i principiile democratice în în-treaga lume.

Sper`m c` îndeplinim în continuarea[tept`rile foarte exigente ale familiei noastre[i, mai ales, dorin]a lui Ion Ra]iu.

Am încrederea c` materialele publicateaici, eviden]iind proiectele culturale aleFunda]iei Ra]iu din Marea Britanie, v` vor în-demna s` descoperi]i o parte important` aactivit`]ii noastre, menite s` perpetuezemo[ternirea lui Ion Ra]iu. Sper c` acestetexte vor înlesni descoperirea modului admi-rabil în care acest om, care [i-a dedicat toat`via]a sus]inerii poporului s`u, a preg`tit îndetaliu, înainte de moarte, continuarea petermen lung a lucrurilor în care credea.

Nicolae Ra]iu este pre[edintele Funda]ieiRa]iu din Marea Britanie.

�

Funda]ia Ra]iu30 de ani de lobby în Marea Britanie

„…în beneficiulexclusiv al românilor“

Nicolae RA}IU

Ion Ra]iu [i fiii s`i, Indrei (stînga) [i Nicolae (dreapta), la petrecerea dat` cu ocazia celei de-a optzecea anivers`ri (Londra, iunie 1997)

Ion Ra]iu a fost o personalitate poliva-lent`, bine cunoscut ca politician, omde afaceri, avocat, jurnalist, scriitor [i

filantrop. Ion Ra]iu a fost un constant [iacerb opozant al dictaturii comuniste dinRomânia [i al lui Nicolae Ceau[escu. Capre[edinte al Uniunii Mondiale a Români-lor Liberi, vocea lui s-a ridicat de nenu-m`rate ori împotriva abuzurilor puterii dela Bucure[ti.

Jurnalist de pres` [i radio, autor al mul-tor volume politice, precum [i al unor piesede teatru, Ion Ra]iu a fost [i un om de afa-ceri de succes, în domeniul transporturilormaritime [i al imobiliarelor. Imediat dup`Revolu]ia din 1989, s-a întors în Româniapentru a continua lupta împotriva r`m`-[i]elor elitei comuniste. A fost ales deputatîn Parlamentul României, reprezentînd Mu-nicipiul Cluj [i, apoi, Arad, devenind dup`aceea vicepre[edinte al Camerei Deputa]ilor.Ion Ra]iu a candidat, de asemenea, lapre[edin]ia României [i a fost un ambasa-dor neoficial al României, negociator al inte-gr`rii ]`rii sale în structurile NATO.

Ion Ra]iu s-a n`scut la Turda, pe 6iunie 1917. A absolvit Dreptul la Cluj [iapoi a intrat în armat`, studiind la {coalade Ofi]eri de Artilerie. În aprilie 1940 a in-trat în serviciul diplomatic [i a fost trimisla Londra, pe postul de cancelar diurnistal Lega]iei române, sub conducerea minis-trului plenipoten]iar Viorel V. Tilea. Lapu]in` vreme dup` sosirea sa în Anglia,odat` cu alierea României cu puterile Axei,tîn`rul Ra]iu a demisionat [i a ob]inut azilpolitic în Marea Britanie. A cî[tigat o burs`[i [i-a continuat studiile, de data aceasta{tiin]ele Economice, la St. John’s Collegedin Cambridge. În 1945 s-a c`s`torit, laLondra, cu Elisabeth Pilkington.

Dup` venirea la putere a comuni[tilorîn România, în 1947, Ion Ra]iu a ales s`r`mîn` în exil la Londra. Înc` din timpulcelui de-Al Doilea R`zboi Mondial, s-aal`turat luptei împotriva totalitarismuluide orice culoare politic`, contribuind la for-marea Central European Student andYouth Society.

Spre sfîr[itul anilor 1950, Ion Ra]iu aînceput s` publice pe cont propriu PresaRomân` Liber` (The Free Romanian Press),un buletin de [tiri s`pt`mînal. A colaboratîn mod constant cu serviciul român alBBC, cu Radio Europa Liber` [i cu VoceaAmericii. În 1957, a publicat Policy for theWest, o carte de mare succes prin care acriticat atitudinea Occidentului fa]` deUniunea Sovietic` [i comunism.

În 1975, anul în care a publicat Con-temporary Romania, Ion Ra]iu a decis s`-[idedice toat` energia luptei pentru o Româ-

nie liber`, democratic`. A jucat un rol de-cisiv în înfiin]area Uniunii Mondiale a Ro-mânilor Liberi. A fost ales pre[edinteleacestei organiza]ii în cadrul primuluicongres, ]inut la Geneva, în 1984. Imediatdup` aceea, a început s` publice RomânulLiber/ The Free Romanian, un ziar lunarcu edi]ii în român` [i englez`. Acest ziar afost, în cuvintele lui Ion Ra]iu, „locul undeam putut prezenta problemele României;aici am antamat [i discutat toate proble-mele majore [i le-am prezentat întregiilumi libere. Românul Liber a fost primit, [ieste primit în continuare [în 1990], detoate cancelariile occidentale, de toate ma-rile ziare, [i am avut nenum`rate articolepreluate“.

Dup` întoarcerea în România, în 1990,Ion Ra]iu a fost nominalizat candidatul lapre[edin]ie al Partidului Na]ional }`r`-nesc, Cre[tin [i Democrat (PN}-CD), în ca-drul primelor alegeri libere de dup` c`-derea regimului comunist. Cu toate c` aintrat în Parlament, servindu-[i ]ara cu de-votament mul]i ani, Ion Ra]iu a suferit odezam`gire în urma insuccesului din ale-gerile preziden]iale. Chiar [i în ziua de azi,mul]i români î[i amintesc de el cu simpa-tie, numindu-l „cel mai bun pre[edinte pecare România nu l-a avut“.

Prin felul s`u de a fi, deschis [i blajin,prin manierele elegante, impecabile [i sti-lul s`u de extrac]ie britanic` – pentru a numen]iona idealurile sale înalte [i muncaneobosit` pentru binele ]`rii –, Ion Ra]iu a

fost un personaj întru totul aparte pe e[i-chierul politic românesc. Mul]i oameni l-ausimpatizat [i datorit` obiceiului s`u de apurta întotdeauna papion. Dragostea sapentru acest obiect vestimentar l-a f`cuts` fie cunoscut în toat` ]ara ca „DomnulPapion“. Dar „Domnul Papion“ a fost privitnu numai cu simpatie, ci [i cu admira]iepentru calmul s`u perfect [i pentru pute-rea de a impune lini[te [i respect – dup`cum a dovedit [i în timpul mineriadei dinseptembrie 1991, cînd minerii au ocupatCamera Deputa]ilor în mar[ul lor sprePia]a Victoriei.

Dup` o scurt` suferin]`, Ion Ra]iu amurit la Londra, pe 17 ianuarie 2000, în-conjurat de familie. Conform dorin]elorsale, a fost înmormîntat în ora[ul natal,Turda. Cortegiul funerar a num`rat maimult de zece mii de persoane.

������ CCrreeddoo--uull ddeemmooccrraattiiccaall lluuii IIoonn RRaa]]iiuu

„Chintesen]a democra]iei se poate ex-prima într-o singur` fraz`: voi lupta pîn`la ultima mea pic`tur` de sînge ca s` aidreptul s` nu fii de acord cu mine.“ Fraza afost rostit` pentru prima oar` într-un in-terviu luat de Emanuel Valeriu pentru Te-leviziunea Român` [i difuzat cînd IonRa]iu era în campanie electoral` pentrufunc]ia de pre[edinte, în primele alegeri de-mocratice din România, în mai 1990.

������ CCoottiiddiiaannuull –– ddee llaapprriimmaa eeddii]]iiee ppîînn`̀ aasstt`̀zzii

Ion Ra]iu s-a întors în România, în ia-nuarie 1990, cu dorin]a de a fonda un co-tidian na]ional independent – primul de lac`derea comunismului. Pîn` pe 10 martie1990, o instala]ie tipografic` a fost montat`în subsolul Teatrului Na]ional din Bucu-re[ti – singurul spa]iu suficient de mareg`sit, astfel încît s` fie îndeplinite toate nor-mele legale. Guvernarea Iliescu a emis ime-diat un ordin de evacuare [i a întreruptfunc]ionarea utilit`]ilor, împiedicînd, ast-fel, apari]ia ziarului înainte de alegerile din10 mai. În 13-14 iunie 1990, minerii audistrus tot echipamentul existent. Insta-la]ia tipografic` a fost apoi mutat` încl`direa din Calea Plevnei [i prima edi]ie aziarului a ap`rut pe 10 mai 1991. Cotidia-nul s-a impus, apoi, foarte repede drept unziar obiectiv, nepartizan, con]inînd [tiriimpar]iale [i comentarii. Mul]i dintre ceimai cunoscu]i ziari[ti, caricaturi[ti, anali[ti[i oameni de pres` de azi au înv`]at mese-rie la Cotidianul. În 2002, Cotidianul a fu-zionat cu Academia Ca]avencu [i mai tîrziua fost absorbit de Grupul Media Realitatea.Ziarul Cotidianul a ap`rut pentru ultimaoar` în variant` tip`rit` în decembrie 2009.

������ CC`̀rr]]iillee lluuii IIoonn RRaa]]iiuu

Jurnalist extrem de prolific, Ion Ra]iu ascris [i cîteva c`r]i despre subiectele sale deinteres: influen]a Uniunii Sovietice, demo-cra]ia [i – bineîn]eles – România. Prima sacarte a fost Policy for the West, Harvill, Lon-dra, 1957. A fost urmat` de ContemporaryRomania, Foreign Affairs Publishing, Londra,1975. Aceasta a fost publicat` concomitentîn francez`, cu titlul La Roumanie d’au-jourd’hui, Grassin, Paris, 1975, în polonez` –Rumunia Wspolczesna, Polonia Book Fund,London, 1975, [i în român`, ca România deast`zi, Londra, 1977 (republicat` în 1990 deEditura Românul Liber la Londra). În 1986,Ion Ra]iu a lansat Moscow Challenges theWorld, The Sherwood Press, Londra. Dup`întoarcerea în România, a publicat volumulCine m` cunoa[te în ]ar` a[a cum sînt, Edi-tura Progresul Românesc, Bucure[ti, 1991,o scurt` autobiografie menit` s` contracare-ze campania de dezinformare lansat` la în-ceputul anilor ’90 de guvernarea provizorie(ex-comunist`). O alt` carte publicat` de IonRa]iu a fost Clive [i Anna, Editura ProgresulRomânesc, Bucure[ti, 1995 – traducerea înlimba român` a piesei sale de teatru, cu su-biect politic, Templeton, scris` în 1958.

�

OBSERVATORCULTURALIInr. 294 (552) 25 noiembrie-1 decembrie 2010SUPLIMENT

SU

PL

IME

NT

Ion Ra]iu(6 iunie 1917 – 17 ianuarie 2000)

În data de 26 septembrie1991, minerii adu[i de MironCozma în Bucure[ti (în timpula ceea ce a r`mas în istoria re-cent` a României ca Cea de-apatra Mineriad`) p`trund însala de [edin]e a Camerei De-puta]ilor. În mijlocul haosului,deputatul Ion Ra]iu ia cuvîn-tul, calmînd spiritele.

Ion Ra]iu, coborînd dinavion la Aeroportul Otopeni,

la revenirea în România,pentru prima dat` dup`aproape 50 de ani, în ia-

nuarie 1990

OBSERVATORCULTURAL IIInr. 294 (552) 25 noiembrie-1 decembrie 2010 SUPLIMENT

SU

PL

IME

NTL

a începutul anului 2002 m-am sta-bilit la Londra. {i de atunci lucrez îndomeniul promov`rii culturii româ-

ne în Marea Britanie, ca director al Fun-da]iei Ra]iu [i al Centrului Cultural Româ-nesc din Londra.

Ace[ti nou` ani au urmat altor cinciani de lucru în acela[i domeniu, [i anume:doi ani ca ata[at cultural la Ambasada Ro-mâniei din Londra (1999-2001) [i anterior,al]i trei, ca director de PR la Funda]ia Cul-tural` Român` din Bucure[ti (1996-1999).A[adar, dup` anii de promovare cultural`la nivel interna]ional, în slujba statuluiromân, am trecut „de partea cealalt` a ba-ricadei“, [i anume: în sistemul privat dinMarea Britanie.

Astfel c`, la începutul lui 2002, înurma termin`rii premature a postului di-plomatic de la Londra [i dup` trei luni pe-trecute la Bucure[ti (pentru un proiect alFunda]iei „Mihai Eminescu“, comisionat dePrin]ul Charles), am avut [ansa s` revin laLondra pentru a începe slujba la Funda]iaRa]iu.

În paralel cu administrarea burselorfunda]iei [i preg`tirea [edin]elor Board-ului, am început lucrul, pe baz` de volun-tariat, pentru Centrul Cultural Românescde la Londra pe care l-am preluat, în celedin urm`. Centrul func]ioneaz` înc` din1994 ca asocia]ie nonguvernamental` cepromoveaz` programe culturale române[ti,men]ine leg`turi cu comunitatea româ-neasc` din Marea Britanie, faciliteaz`schimburi culturale între Marea Britanie[i România [i func]ioneaz` ca punct de in-forma]ii [i baze de date. (Detalii la: www.romanianculturalcentre.org.uk.)

Nu mi-a luat foarte mult timp s`înv`] c` sistemul în care func]ionamacum era liber, flexibil, independent,creativ, iar sus]inerea financiar` nu lip-sea. Am reu[it s` trec în scurt` vremepeste temerile unui nou început, în spe-cial dup` ce am descoperit c` accentulse punea nu pe îndeplinirea unui plande munc` în care trebuie bifate eveni-mente prestabilite printr-o strategie depromovare gîndit` departe de „locul fap-tei“, ci pe creativitate neîngr`dit` deconsiderente politice [i pe atragerea tu-turor celor interesa]i de „fenomenul ro-mânesc“, indiferent de na]ionalitate, înspiritul muncii întreprinse de Ion Ra]iupre] de 50 de ani.

Bineîn]eles, m-a ajutat foarte mult fap-tul c` am beneficiat de sprijinul constantal pre[edintelui Funda]iei Ra]iu, NicolaeRa]iu, care mi-a pus în vedere un singurlucru, atunci cînd am început munca la

Funda]ie: „The sky is the limit“. A[adar...mîn` liber`. {i responsabilit`]i pe m`sur`!

������ ÎÎmmii ttrreebbuuiiaaoo eecchhiipp`̀

Pentru c` voiam s` extind vizibilitatea[i activit`]ile Funda]iei [i ale CentruluiCultural, aveam nevoie de o echip`. Am în-ceput, a[adar, s` caut voluntari. {i, pe totparcursul acestor nou` ani, una dintrepreocup`rile importante [i constante ar`mas construirea unei echipe de volunta-ri. Am reu[it, cu ajutorul familiei, al prie-tenilor apropia]i [i al bursierilor no[tri, s`construiesc o echip` de profesioni[ti pasio-na]i, inspira]i, loiali [i integri.

Echipa de baz` este compus` din zecepersoane, al`turi de care lucreaz` maimul]i voluntari [i interni în cadrul diferite-lor noastre programe. Astfel, Mihai Rî[no-veanu este designer-ul „in house“, ocupîn-du-se, de asemenea, [i de coresponden]`[i management de eveniment împreun` cumine; Dan Mitric` a creat bazele de date [imen]ine site-ul Funda]iei Ra]iu; LauraLaz`r administreaz` bazele de date, proce-seaz` toate aplica]iile de finan]are pe care

le primim [i lucreaz` pentru ProPatrimo-nio (o funda]ie condus` de arhitectul{erban Cantacuzino, care se ocup` cu pro-tejarea patrimoniului românesc); Irina Io-nescu se ocup` de Departamentul deMedia [i PR; Eugen Androne se ocup` deadministra]ie [i ajut` la managementulevenimentelor în sine; Tudor Pris`cariueste designerul site-ului Centrului Cultu-ral [i al Festivalului de Film Românesc,fiind, în acela[i timp, [i fotograful nostruoficial; Lauren]iu Garofeanu se ocup` cufilmarea evenimentelor [i editarea video-rapoartelor noastre; scriitorul [i istoriculMike Phillips este moderatorul serieinoastre de prezent`ri [i seminarii „CulturePower“ [i, de asemenea, corector [i editorde text. {i, nu în ultimul rînd, îl num`r`mîn echipa noastr` pe Nicolae Ra]iu (pre[e-dintele Funda]iei!), constant consilier, co-rector de text [i gazd` a evenimentelornoastre. În ritmul acesta, tot ceea ce-mir`mîne de f`cut este s` ac]ionez ca mana-ger al echipei de lucru, s` o men]in activ`prin aducerea de noi idei [i programe [iprin feedback obiectiv. În acest fel, reu[ims` mergem cu toat` viteza înainte, navi-gînd prin programe [i evenimente diverse:de la festivaluri de film la seminarii [i de la

recep]ii la vizite ale unor grupuri de tinericuratori [i manageri culturali.

Dac` am un regret, acesta este c` nuam apucat s` îl cunosc mai îndeaproapepe Ion Ra]iu. L-am întîlnit cu cîteva ocaziioficiale, f`r` a avea [ansa de a discuta cuel, din p`cate. Îmi amintesc c` am fost im-presionat` de incredibila energie pe care oradia în jurul lui.

Ajungînd s` lucrez pentru Funda]iaRa]iu, îns`, am început s`-l cunosc pe IonRa]iu prin intermediul jurnalului s`u, alarhivei, al c`r]ilor sale. Mi-am dat seamac` se cunosc prea pu]ine lucruri despreacest om extraordinar [i despre munca sade o via]` pentru ]ara de care a fostdesp`r]it atît de mult` vreme. Pentru minea fost o revela]ie s` descop`r „Cele zece po-runci ale exilului românesc“, pe care le-acitit la primul congres al Uniunii Mondia-le a Românilor Liberi, la Geneva, în 1984.Aceste porunci, la fel de relevante acum,ca [i atunci, mi-au ar`tat c` dragosteapentru România se demonstreaz` cel maibine nu prin texte patriotarde, ci prin cî[ti-garea de noi prieteni printre to]i cei inter-esa]i de România, indiferent de ]ara [ina]ionalitatea din care provin. De aseme-nea, Ion Ra]iu ne îndemna s` renun]`m lacriticarea, fie ea [i „constructiv`“, a efortu-rilor celorlalte organiza]ii române[ti – pen-tru c` orice critic` trebuie „s` se afirmeprin fapt`, f`cînd mai mult [i mai bine“.

Cu toate c` anul acesta s-au împlinitzece ani de la moartea sa, îmi place s` credc`, de acolo de unde se afl`, Ion Ra]iuzîmbe[te mul]umit, [tiind c` munca saeste continuat`, atît în Marea Britanie, cît[i în România [i în Statele Unite. Acestaeste unul dintre motivele pentru care, înfiecare an, prefer`m ca în locul unei come-mor`ri, s` s`rb`torim via]a [i împlinirilesale printr-o recep]ie la care particip`membrii familiei, precum [i bursieri, fo[tibursieri [i parteneri de proiect ai Funda]ieiRa]iu. În ultimii trei ani, evenimentul s-atransformat în Petrecerea Papionului, o ziîn care acest obiect vestimentar, cu careIon Ra]iu înc` este identificat în România,este purtat de to]i participan]ii.

Sper din tot sufletul c`, prin tot ceea cefacem, sîntem la în`l]imea a[tept`rilorcelui care a spus: „Voi lupta pîn` la ultimamea pic`tur` de sînge ca s` ai dreptul s`nu fii de acord cu mine“.

Ramona Mitric` este director al Funda]iei Ra]iu/

Centrului Cultural Românesc.

�

Ce-am f`cut înultimii nou` ani?

Ramona MITRIC~

Au fost citite de Ion Ra]iu în 1984 la Geneva, la primulCongres al Uniunii Mondiale a Românilor Liberi (UMRL).Chiar dac` denumirea de „exil românesc“ nu se mai aplic`ast`zi românilor care tr`iesc în afara României (atîtsitua]ia din ]ar`, cît [i cea din diaspora fiind foarte diferitede cele din anul 1984), acest crez este înc` actual. Subli-niaz`, înainte de toate, faptul c` trebuie s` fim mîndri deceea ce sîntem [i de locurile din care venim. Vorbe[te, apoi,despre respectul de sine [i despre respectul fa]` de ceilal]i.Ne încurajeaz` s` colabor`m, s` facem ceea ce putem, po-trivit propriilor noastre puteri, pentru ]ara noastr`. S` nucritic`m eforturile celorlal]i, ci s` încerc`m s` impunem unexemplu prin ceea ce facem [i prin felul în care facem acelelucruri.

1. Fii mîndru c` e[ti român. Afirm`-te întotdeauna caatare. Sîntem un popor nobil, vechi. Civiliza]ia arer`d`cini adînci în p`mîntul ]`rii noastre.

2. Afirm`-]i dragostea pentru patrie de cîte ori ai oca-zia. Nu pentru c` e[ti [ovin, ci pentru c` dore[ti s`-isluje[ti pe cei r`ma[i acas`.

3. Ap`r` drepturile poporului român în totalitatea lui:nu reg`]eni, transilv`neni, basarabeni, b`n`]eni, timo-ceni, aromâni sau megleni]i. To]i sîntem români.

4. Ajut`-]i compatrio]ii: din mult-pu]inul ce-l ai, d`-]itainul; nu-l precupe]i.

5. Sus]ine institu]ii române[ti din diaspora, oricît demodeste [i imperfecte ar fi.

6. Nu-l critica niciodat`, nici m`car „prietene[te“, peromânul care se str`duie[te s` apere sau s` promovezecauza na]ional`. F` tu mai bine.

7. Nu aduce nici o critic`, nici m`car „constructiv`“,semenului t`u care lupt`. Critica ta s` se afirme prinfapt`; f`cînd mai mult [i mai bine decît face el.

8. Fii totdeauna con[tient c` gelozia, invidia [i calom-nia constituie ultimul refugiu al omului frustrat [i slabcare nu mai are nici ]ar` [i nici pozi]ie în societate. Nu tel`sa prad` acestor sentimente inferioare.

9. Opune-te numai celor care guverneaz` la Bu-cure[ti, pentru c` ei siluiesc voin]a poporului român.Opozi]ia fa]` de eforturile altor patrio]i români este iro-sire de energie.

10. F` ceva pozitiv pentru ]ara ta, pentru ]ara dincare te tragi [i pentru compatrio]ii t`i, oricît de modestsau neînsemnat; dar f`-o în fiecare zi.

Cele 10 porunci aleexilului românesc

Ramona Mitric`, regizorul de teatru [i film Sir Richard Eyre [i Nicolae Ra]iu, cu oca-zia deschiderii oficiale a celei de-a cincea edi]ii a Festivalului de Film Românesc

de la Londra (aprilie 2008)

OBSERVATORCULTURALIVnr. 294 (552) 25 noiembrie-1 decembrie 2010SUPLIMENT

SU

PL

IME

NT

Înfiin]at` în 1979 la Londra, de c`tre Ion[i Elisabeth Ra]iu, pentru a promova [isus]ine înv`]`mîntul [i cercetarea în dome-niul culturii [i al istoriei poporului român,Funda]ia Ra]iu din Marea Britanie acord`în prezent peste 100 de burse anual pentrustudii de masterat [i doctorat în Marea Bri-tanie, programe de cercetare în domenii va-riate [i proiecte româno-britanice care sedesf`[oar` în România [i Marea Britanie.

Funda]ia Ra]iu sus]ine [i finan]eaz`mai multe organiza]ii independente, atît înMarea Britanie, cît [i în România. În MareaBritanie, Funda]ia g`zduie[te [i finan]eaz`Centrul Cultural Românesc de la Londra,Funda]ia ProPatrimonio pentru conserva-rea patrimoniului din România, organiza]iade caritate Relief Fund for România [i {coa-la Româneasc` de Cultur` [i Civiliza]ie. ÎnRomânia, Funda]ia finan]eaz` CentrulRa]iu pentru Democra]ie din Turda [iFunda]ia Ra]iu România din Bucure[ti.

Printre proiectele organizate [i finan]atede Funda]ie se num`r`: Festivalul de FilmRomânesc de la Londra, Premiul pentruTraducere din Poezia European` „CorneliuM. Popescu“, seria de conferin]e „CulturePower“, expozi]ii de fotografie, publica]iielectronice, editarea jurnalelor lui Ion Ra]iudin perioada de exil, 1940-1989.

Detalii la: www.ratiufamilyfoundation.com[i www.romanianculturalcentre.org.uk.��� Bursele Funda]iei Ra]iu sînt acor-

date anual tinerilor români afla]i la studii înMarea Britanie, indiferent de domeniul lorde interes. Bursele ofer` [ansa tinerilorproasp`t licen]ia]i sau profesioni[tilor la în-ceputul carierei s` dobîndeasc` noi compe-ten]e [i aptitudini. Pentru acordarea aces-tor burse au loc dou` sesiuni de selec]ie pean, termenele-limit` pentru înscriere fiind:15 ianuarie [i 15 august. Rezultatele sesiu-nilor de selec]ie sînt anun]ate în maximum90 de zile lucr`toare de la data termenuluilimit`. Bursele sînt acordate pentru studiipostuniversitare, doctorale sau de speciali-zare, pentru proiecte de cercetare acade-mic`, particip`ri la conferin]e sau mobilita-te profesional`. Profilul candidatului idealeste definit de excelen]` academic` sau pro-fesional`; dorin]a de a reveni în ]ar` [i de acontribui la dezvoltarea socio-economic` aRomâniei, prin implementarea cuno[tin-]elor dobîndite în Marea Britanie; calit`]i delider. Aplican]ii trebuie s` urmeze indepen-dent procesul de înscriere în cadrul uneiinstitu]ii de înv`]`mînt britanice, Funda]iaRa]iu neputînd oferi sprijin sau asisten]` înalegerea programelor de înv`]`mînt sau încomunicarea cu reprezentan]ii oficiali aiacestor institu]ii. Bursele sînt acordate ul-

terior admiterii la o form` de înv`]`mînt su-perior.

Funda]ia Ra]iu din Marea Britanie ofer`anual sprijin financiar [i pentru implemen-tarea unor proiecte independente [i inova-toare, în special în România, pentru dezvol-tarea artei [i civiliza]iei române[ti, pentruvalorificarea patrimoniului, pentru consoli-darea societ`]ii civile, a democra]iei [i pen-tru protejarea mediului înconjur`tor. Pro-iectele sînt evaluate periodic de conducereaFunda]iei Ra]iu din Marea Britanie.

������ SSTTEEPPddoocc

Grant de mobilitate anual în valoare de1.500 de lire sterline al Funda]iei Ra]iu dinMarea Britanie, destinat stimul`rii filmuluidocumentar românesc. Grantul se acord`,de preferin]`, tinerilor cinea[ti la începutulcarierei, pentru proiecte specifice de cerce-tare în Marea Britanie [i pentru stabilireaunor rela]ii profesionale cu organiza]ii bri-tanice din domeniu, în scopul dezvolt`riiunor proiecte de cooperare. Acordarea gran-tului de mobilitate nu implic` din partea

Funda]iei Ra]iu [i alocarea fondurilor des-tinate realiz`rii produc]iei cinematografice.Au prioritate aplica]iile primite din partealiber-profesioni[tilor [i a produc`torilor in-dependen]i. În Marea Britanie, cî[tig`toruleste responsabil pentru stabilirea tuturordetaliilor privind cazarea [i traiul de zi cu zi.Funda]ia Ra]iu din Marea Britanie poateoferi, la cerere, consultan]` în privin]a me-diului profesional din cinematografia brita-nic`. Logoul Funda]iei Ra]iu din Marea Bri-tanie [i men]iunea STEPdoc trebuie s`apar` pe genericul documentarului realizat.Cî[tig`tori ai grantului de mobilitate, de lainstituirea lui [i pîn` în prezent, au fostcinea[tii: Adina Pintilie [i Corina Radu(2007), Matei Alexandru Mocanu (2008) [iMiruna Boruzescu (2009).

������ BBuurrssaa „„GGaabbrriieellaa TTuuddoorr““ ppeennttrruu

mmaannaaggeemmeenntt ccuullttuurraall

Funda]ia „Gabriela Tudor“ [i Funda]iaRa]iu din Marea Britanie vor acorda în 2011o a doua burs` anual` destinat` manageri-

lor culturali români. Obiectivul Bursei „Ga-briela Tudor“ este de a oferi oportunit`]i deperfec]ionare profesional` la nivel europeantinerilor manageri culturali din România [ide a crea noi contacte între scena cultural`româneasc` [i cea britanic`. Bursa, în va-loare de 2.500 de lire sterline, se va derulaîn Marea Britanie în perioada iunie-iulie2011 [i va consta într-un stagiu de forma-re profesional` cu o durat` de patru s`pt`-mîni. Bursierul va beneficia de un programde mentorat pe toat` perioada stagiului.Prima burs` Gabriela Tudor a fost oferit`Corinei Bucea, managerul Fabricii de Pen-sule, centru independent de art` contempo-ran` din Cluj.

������ MMaannaaggeerrii ccuullttuurraallii rroommâânnii

llaa LLoonnddrraa

Alte cinci candidaturi dintre cele trimisepentru acordarea Bursei „Gabriela Tudor“vor fi selectate pentru programul „Managericulturali români la Londra“, un programlansat în 2010 de Funda]ia Ra]iu din MareaBritanie pentru revigorarea managementu-lui cultural din România, prin stabilireaunor rela]ii profesionale care s` permit`preg`tirea unor noi proiecte de colaborarecu mediul cultural britanic. Programul esterealizat cu sprijinul Visiting Arts, ProFusionInternational Creative Consultancy, precum[i al Centrului Cultural Românesc de laLondra. Participan]ii la edi]ia 2010 a pro-gramului sînt: Bogdan Georgescu (Bucu-re[ti, regizor [i dramaturg, ini]iator al pro-gramului de teatru comunitar [i art` impli-cat` – Tanga Project, precum [i membrufondator al Ofensivei Generozit`]ii), Irina-Andreea Malcea (Bucure[ti, Institutul Cul-tural Român, Direc]ia Arte Vizuale), MirelaN`st`sache (Bucure[ti, teatrolog, secretarliterar la Teatrul Mic, coordonator Pres` [iRela]ii Publice la Festivalul Na]ional de Tea-tru, ini]iator al www.textextract.ro, websitededicat tinerilor dramaturgi români), Andra-da Vaida (Timi[oara, manager cultural liberprofesionist, specializat` în politici cultura-le europene [i arte vizuale), Monica Zårna(Arad, specializat` în afaceri culturale euro-pene, unul dintre produc`torii festivalurilorde Teatru Underground [i Euromarionete).

������ BBuurrssaa RRaa]]iiuullaa UUnniivveerrssiittaatteeaa KKeenntt

Funda]ia Ra]iu din Marea Britanie [iUniversitatea Kent ofer` anual, în partene-

Funda]ia Ra]iu din Marea Britanie

Elisabeth Ra]iu [i violonistul {erban Lupuîn timpul întîlnirii anuale a Funda]iei Ra]iu,16 octombrie 2010. În anii ’80, excep]iona-lul muzician român {erban Lupu a ajuns laLondra pentru a studia la {coala deMuzic` Guildhall. Pianista Lory Wallfisch,care îi cuno[tea talentul, [i-a dat seama c`vioara la care cînta nu era pe m`sura ta-lentului s`u [i i-a scris lui Ion Ra]iu, cerîn-du-i ajutorul. Acesta a fost de acord ime-diat [i, în scurt timp, a achizi]ionat pentru{erban Lupu o vioar` „Nicolo Gagliano“realizat` în anul 1760. {erban Lupu, careeste acum profesor la Conservatorul dinChicago, cînt` în continuare la acest instru-ment valoros.

Nicolae Ra]iu primind Premiul UNITER de la Ion Caramitru, ca recunoa[tere a sprijinuluiacordat de Funda]ia Ra]iu programului „Arti[tii pentru arti[ti“ (aprilie 2004)

OBSERVATORCULTURAL Vnr. 294 (552) 25 noiembrie-1 decembrie 2010 SUPLIMENT

SU

PL

IME

NT

riat, dou` burse postuniversitare în imagis-tic` biomedical` [i securitatea informa]iilor,biometric` (MSc in Biomedical Imaging [iMSc in Information Security and Biometrics).Bursa acoper` taxele de [colarizare [i sumade 3.000 de lire sterline pentru cheltuieli deîntre]inere pe durata studiilor postuniversi-tare. Universitatea Kent este recunoscut`pe plan interna]ional pentru calitateaproiectelor de cercetare pe care le realizeaz`,fiind cotat` printre cele mai bune 20 de ins-titu]ii academice britanice. Pentru BursaRa]iu sînt eligibili studen]i români (cu do-miciliul în România, la data aplica]iei) cuparcursuri academice reprezentative. Auprioritate tinerii licen]ia]i în România. Pen-tru mai multe informa]ii, University of KentScholarships Unit: scholarships@kent.ac.uk.

������ RReezziiddeenn]]eellee [[iiiinnvviittaa]]iiii FFuunnddaa]]iieeii RRaa]]iiuu

ddiinn MMaarreeaa BBrriittaanniiee

Din dorin]a de a perpetua experien]a for-mativ` a lui Ion Ra]iu, care a putut desco-

peri începînd cu 1940, ca tîn`r diplomat [iapoi, la scurt timp, drept azilant politic, spi-ritul democra]iei [i al culturii britanice,Funda]ia Ra]iu a dezvoltat un program dereziden]e care ofer` tinerilor români [ansaunor vizite profesionale la Londra. Progra-mul este destinat cercet`torilor, scriitorilor,arti[tilor [i tuturor profesioni[tilor ([tiin]eumaniste [i sociale/ politice, management)care doresc s` dezvolte proiecte de coopera-re româno-britanice. Printre primii benefi-ciari ai programului de reziden]e s-aunum`rat istoricul Stej`rel Olaru, curatorulMihnea Mircan, teatrologul Octavian Saiu[.a.

������ PPrreemmiiuull ppeennttrruuTTrraadduucceerree

ddiinn PPooeezziiaa EEuurrooppeeaann`̀ „„CCoorrnneelliiuu MM.. PPooppeessccuu““

Premiul a fost instituit de Ion Ra]iu laînceputul anilor ’80, pentru a celebra celemai bune colec]ii de poezie traduse dinlimbi europene în limba englez`. Premiulpoart` numele traduc`torului care a f`cutaccesibile publicului de limb` englez` ver-surile lui Mihai Eminescu. Corneliu M. Po-pescu s-a stins din via]` la vîrsta de 19 ani,în cutremurul din 4 martie 1977. Premiuleste acordat, o dat` la doi ani, de c`tre Poe-try Society [i Funda]ia Ra]iu din Marea Bri-tanie. Printre cî[tig`torii edi]iilor anterioares-au num`rat David Constantine (2003)pentru traducerile din limba german` alepoeziilor lui Hans Magnus Enzensberger;Adam J. Sorkin [i Lidia Vianu (2005), pen-tru traducerea versurilor lui Marin Sorescu;Ilmar Lethpere (2007), pentru traduceri dinpoeziile în limba estonian` ale KristiineiEhin, [i Randall Couch, pentru traducerileversurilor din limba spaniol` ale GabrieleiMistral. Valoarea premiului este de 1.500de lire sterline.

������ AArrhhiivvaa IIoonn RRaa]]iiuu

Fiind o persoan` foarte organizat`, IonRa]iu a arhivat un num`r foarte mare dedocumente, începînd cu 1940 [i pîn` lamoartea sa, în 2000. Arhiva de la Londracon]ine peste 2.000 de dosare, printre carepoate fi reg`sit` coresponden]` cu impor-tan]i oameni politici [i jurnali[ti occi-

dentali, cu membri [i lideri ai diasporei ro-mâne[ti din Marea Britanie, Vestul Euro-pei, S.U.A. [i Australia. Dat fiind c` IonRa]iu a fost pre[edinte al Uniunii Interna-]ionale a Românilor Liberi, multe documen-te [i scrisori se refer` la activitatea [i lacongresele Uniunii. Alte documente reflect`activitatea organiza]iilor pe care le-a fondatsau reprezentat: Uniunea Interna]ional` aRomânilor Liberi, ziarul Românul Liber [icel care l-a precedat, Presa Român` Liber`.Exist`, de asemenea, scrisori despre pro-blemele exilului românesc [i despre lupta[i lobby-ul f`cut pentru respectarea drep-turilor omului [i a democra]iei în România[i în Europa de Est, al`turi de documentedespre probleme punctuale, specifice aleexila]ilor [i refugia]ilor din spatele Cortineide Fier, în special din România. Multe scri-sori con]in [i anexe: t`ieturi din pres`, arti-cole, poezii [i texte trimise spre tipar, chiarbro[uri sau c`r]i. Arhiva Ion Ra]iu a fostcatalogat`, dar înc` nu a fost investigat` îndetaliu, de[i cercet`tori de la Muzeul Holo-caustului din Washington [i istorici pre-cum Stej`rel Olaru [i Marius Oprea au stu-

diat-o cu diferite ocazii. Arhiva este catalo-gat` [i depozitat` în sediul de la Londra alFunda]iei Ra]iu din Marea Britanie.

������ AArrhhiivvaa VViioorreell TTiilleeaa

Viorel Tilea CBE (1896-1972) a fost di-plomat român, cunoscut îndeosebi pentrude]inerea mandatului de ambasador înMarea Britanie în timpul celui de-al DoileaR`zboi Mondial (din 1938 pîn` în 1940). Afost trimis la Londra dup` o carier` diploma-tic` de succes, care l-a purtat de la Confe-rin]a de Pace de la Paris din 1919, la postulde secretar al prim-ministrului AlexandruVaida-Voevod [i diverse func]ii în guvernesuccesive. Cînd România s-a aliat cu Ger-mania în 1940, Viorel Tilea a demisionat [ia cerut azil politic în Anglia. A murit în An-glia, în 1972. Viorel Tilea a fost unchiul luiIon Ra]iu [i, fiind la Londra, [i-a invitat ne-potul s` lucreze pentru Ministerul AfacerilorExterne al României. Aceast` [ans` l-a aduspe tîn`rul Ion Ra]iu la Londra ca secretar delega]ie, în aprilie 1940. Documentele [i co-responden]a lui Viorel Tilea se afl` în pose-sia Funda]iei Ra]iu din Marea Britanie. Do-cumentele sînt datate începînd cu anul1918, de[i exist` [i acte oficiale mai vechi,legate în special de activitatea dr. Ioan Ra]iu(unul dintre str`mo[ii s`i) [i a lui IuliuManiu. Arhiva con]ine [i documente din pe-rioada în care Tilea f`cea parte din Cabine-tul prim-ministrului Alexandru Vaida-Voe-vod sau de]inea alte func]ii guvernamenta-le, pîn` la numirea sa ca ambasador la Lon-dra. Arhiva Viorel Tilea, depozitat` la sediulFunda]iei Ra]iu din Marea Britanie, se afl`în plin proces de catalogare.

În vara anului 2011, Funda]ia Ra]iuinten]ioneaz` s` deschid` arhivele Ra]iu [iTilea pentru cercetare, în cadrul unui pro-gram de reziden]` la Londra de maximum olun`. Cercet`torii (masteranzi, doctoranzi,universitari, afilia]i sau neafilia]i unei in-stitu]ii de înv`]`mînt superior) sînt invita]is` trimit` propuneri de studiu la adresamail@ratiufamilyfoundation.com, în aten]iaRamonei Mitric`, Director. Data limit` deprimire a propunerilor este 1 mai 2011.

Pentru toate bursele, reziden]ele [i gran-turile de mobilitate acordate de Funda]iaRa]iu din Marea Britanie, vizita]i periodic

site-ul wwwwww..rraattiiuuffaammiillyyffoouunnddaattiioonn..ccoomm.

�

Scriitorul [i istoricul Mike Phillips [i actorul Constantin Chiriac, directorul Teatrului Na]ional „Radu Stanca“ din Sibiu, la Liverpool(noiembrie 2008). Funda]ia Ra]iu a fost unul dintre coorganizatorii acestui proiect (împreun` cu ProFusion International Creative Consul-tancy, condus de Mike Phillips), care a adus pentru prima dat` un teatru din România la Liverpool, în cadrul manifest`rilor din progra-

mul de schimburi culturale dintre cele dou` Capitale Culturale Europene – Sibiu 2007 [i Liverpool 2008.

Viorel Virgil Tilea (1896 –1972), om de stat [i diplomat. Ministru plenipoten]iar al Românieiîn Marea Britanie din 1938, Tilea l-a încurajat pe tîn`rul Ion Ra]iu s` intre în serviciul di-plomatic. Cînd România s-a aliat cu Germania în 1940, Viorel Tilea, împreun` cu o bun`

parte a func]ionarilor Lega]iei, a demisionat [i a cerut azil politic în Marea Britanie, lucrîndpentru crearea unei Mi[c`ri a românilor liberi. A murit în Anglia în 1972.

În 1938, dup` terminarea studiilor dedrept în Cluj, Ion Ra]iu a intrat ca avocat

stagiar în baroul Turda. Aceast` fotografieprovine din legitima]ia sa de avocat.

OBSERVATORCULTURALVInr. 294 (552) 25 noiembrie-1 decembrie 2010SUPLIMENT

SU

PL

IME

NT

��� Premiul Ion Ra]iu pentru Demo-cra]ie î[i propune s` confere vizibilitatesporit` [i recunoa[tere interna]ional` idei-lor [i muncii acelor persoane care, prineforturile lor, propag` ideile democraticepretutindeni în lume. Premiul exprim` cre-din]a în democra]ie profesat` de Ion Ra]iuîn întreaga sa existen]`, prin activitatea sapolitic`, prin c`r]ile sale, precum [i prin in-teresul constant pentru transform`rile de-mocratice din lume. Premiul „Ion Ra]iu“pentru Democra]ie se acord` activi[tilorexila]i [i oponen]ilor regimurilor opresive,cît [i reprezentan]ilor noilor democra]ii.Premiul î[i propune s` le ofere acestor per-soane [ansa de a tr`i experien]e care s` lepoat` schimba via]a. O astfel de experien]`a fost tr`it` de Ion Ra]iu în anii 1970-1980în capitala Statelor Unite.

Oleg Kozlovsky, activist politic [i cofon-dator al Mi[c`rii Solidarnost (Mi[carea De-mocratic` Unit` din Rusia), va primi Pre-miul Ion Ra]iu pentru Democra]ie joi, 2 de-cembrie 2010, în cadrul unei conferin]e cutitlul Democra]ie: noi instrumente pentrulupt`, la Centrul Woodrow Wilson din Wa-shington DC. În prezent, Oleg Kozlovskyeste directorul executiv al Funda]iei „Viziu-ne pentru Mîine“ [i analist în cadrul Cen-trului de Cercetare pentru Politici Antico-rup]ie la Înalta {coal` de Economie de laMoscova. A organizat numeroase ac]iuni [imar[uri nonviolente pentru ap`rarea de-mocra]iei [i a drepturilor omului în Rusia,Belarus, Ucraina [i Moldova. A fost arestat[i re]inut de mai multe ori pentru activita-tea sa, fiind chiar înrolat în mod ilegal înarmat` [i eliberat doar în urma unei cam-panii civice interna]ionale. În timpul ulti-mei deten]ii, în mai 2008, Oleg Kozlovskya fost recunoscut de Amnesty Internatio-nal drept „prizonier al con[tiin]ei“. Dup`îndeplinirea sentin]ei, Oleg a fost exonerat.

Premiul „Ion Ra]iu“ pentru Democra]iese afl`, în 2010, la a VI-a edi]ie, laurea]iiedi]iilor anterioare fiind: Sergio Aguayo(Mexic, 2005), Saad El-Din Ibrahim (Egipt,2006), Anatoli Mikhailov (Belarus, 2007),Eleonora Cercavschi (Moldova, 2008) [iAdam Michnik (Polonia, 2009). Începînd cu2010, Premiul „Ion Ra]iu“ pentru Demo-cra]ie const` într-un stagiu de cercetare deo lun` de zile la Centrul Woodrow Wilson,în Washington DC. Laurea]ii vor avea, ast-fel, [ansa de a se conecta la mediile acade-

mice, politice [i nonguvernamentale dinWashington DC.

��� Catedra de Studii Române[ti „IonRa]iu“ de la Universitatea Georgetown dinWashington DC a fost ini]iat` de Ion Ra]iula finalul anilor ’80, ca un centru de cerce-tare [i excelen]` academic` dedicat Româ-niei sale natale, în ora[ul pe care îl consi-dera capitala lumii libere [i democrate. Ca-tedra î[i propune s` l`rgeasc` cadrul decunoa[tere a culturii, politicii [i istoriei Ro-mâniei moderne [i s` ofere administra]ieiStatelor Unite ale Americii speciali[ti [i re-surse atît în domeniile men]ionate, cît [i înprivin]a realit`]ilor curente. În momentulînfiin]`rii, a fost prima catedr` de studii ro-mâne[ti din lume. Func]ionarea Catedreide Studii Române[ti „Ion Ra]iu“ este posi-bil` gra]ie sprijinului financiar al Funda]ieiRa]iu din Marea Britanie.

Pe data de 30 noiembrie 2010, la Biblio-teca Riggs, va avea loc conferin]a inaugural`„Ion Ra]iu“ sus]inut` de dr. Cristina AdrianaBejan [i intitulat` Cultur`, modernitate [i ex-tremism. Asocia]ia Criterion, Bucure[tiul inter-belic (1932-1935).

��� Funda]ia Ra]iu România (FRR).Înfiin]at` la Bucure[ti, în 1993, de ElisabethRa]iu, pentru sprijinirea copiilor bolnavi deleucemie, Funda]ia s-a ocupat de-a lungultimpului de cei mai vulnerabili membri ai so-ciet`]ii. În 2008, a lansat programul „Art`pentru implicare social`“ dedicat b`trînilor[i tinerilor din zone rurale [i urbane mar-ginalizate. Alte proiecte au atras aten]iaasupra violen]ei în [coli, printre adoles-cen]ii cu vîrste cuprinse între 15 [i 19 ani,precum [i asupra obligativit`]ii unei îngriji-ri responsabile [i angajate a persoanelor învîrst`. Zonele de interes ale Funda]iei sîntactivismul social, dezvoltarea comunit`]ilor,accesul la cultur` [i educa]ie, protejareamediului înconjur`tor. Func]ionarea FRReste posibil` gra]ie sprijinului financiar alFunda]iei Ra]iu din Marea Britanie.

Pentru mai multe informa]ii: www.fun-datiaratiuromania.eu.

��� Centrul Ra]iu pentru Democra]ie(CRD).. Ideea înfiin]`rii unui Centru pentruDemocra]ie în zona Cluj/ Turda în memo-ria lui Ion Ra]iu le-a apar]inut rectoruluiUniversit`]ii Babe[-Bolyai (unde Ion Ra]iu

[i-a f`cut studiile), prof. Andrei Marga,pre[edintelui Funda]iei Ra]iu din MareaBritanie, Nicolae Ra]iu, [i lui Indrei Ra]iu,cel care conduce [i ast`zi activitatea CRD.Acordul de înfiin]are a fost semnat în lunaseptembrie a anului 2003. Misiunea Cen-trului este promovarea comportamentuluidemocratic la nivel local, na]ional [i inter-na]ional. Conform acestui deziderat, Cen-trul organizeaz` proiecte de informare, cer-cetare, educa]ie [i implementare a valori-lor democratice. Pentru a implica cît maimult comunitatea local` în sus]inerea acti-vit`]ii pe care o desf`[oar`, Centrul [i-acreat o re]ea de peste 130 de voluntari detoate vîrstele. Func]ionarea CRD este po-sibil` gra]ie sprijinului financiar al Fun-da]iei Ra]iu din Marea Britanie. Pentrumai multe informa]ii: www.ratiudemocra-cycenter.org.

��� Biblioteca „Ra]iu-Tilea“. G`zduitini]ial de Funda]ia Ra]iu din Marea Brita-nie, fondul de carte a fost transferat, la în-ceputul anului 2009, la Sala „Ra]iu-Tilea“din cadrul Bibliotecii Centrale Universitare„Lucian Blaga“ din Cluj (UniversitateaBabe[-Bolyai). Fondul de carte, preluat dela unchiul s`u, ambasadorul Viorel Tilea,dar îmbun`t`]it [i l`rgit de Ion Ra]iu, cu-prinde aproximativ 5.500 de c`r]i de art`,biografii, memorii, literatur`, precum [i vo-lume cu subiecte de specialitate precum di-ploma]ie, economie, drept, [tiin]e politice,religie [i publica]ii academice în limbileromân`, englez`, german`, francez`, ma-ghiar` etc. Publica]iile române[ti din exilsînt, îndeosebi, foarte pre]ioase, ele demons-trînd [i interesul deosebit al lui Ion Ra]iupentru democra]ie [i filozofii [i sisteme poli-tice alternative. Fiind atît de divers`, Biblio-teca „Ra]iu-Tilea“ ofer` o imagine corect` [isingular` a secolului al XX-lea [i constituie,totodat`, o resurs` foarte pre]ioas` pentrucercet`torii istoriei recente [i contemporane.Funda]ia Ra]iu din Marea Britanie a trans-ferat, de asemenea, Bibliotecii Centrale Uni-versitare „Lucian Blaga“ colec]ia unic` a zia-rului Românul liber (de la prima apari]ie, înmai 1985, pîn` în 1995). Pentru mai multeinforma]ii despre Biblioteca „Ra]iu-Tilea“ [icondi]ii de acces: www.bcucluj.ro.

�

Washington,Bucure[ti, Turda

[i Cluj

Nicolae Ra]iu înmînîndu-i lui AdamMichnik Premiul Ion Ra]iu pentruDemocra]ie, la Centrul Woodrow Wilsondin Washington DC (decembrie 2009)

Elisabeth Ra]iu (n`scut` Pilkington) este cofondator al Funda]iei Ra]iu, în 1979, împreun`cu Ion Ra]iu, ac]ionînd în continuare ca membru al Consiliului de administra]ie al

Funda]iei. A \nfiin]at Funda]ia Ra]iu România în 1993, la Bucure[ti. S-a c`s`torit în 1945cu Ion Ra]iu, dup` terminarea studiilor la London College of Economics.

OBSERVATORCULTURAL VIInr. 294 (552) 25 noiembrie-1 decembrie 2010 SUPLIMENT

SU

PL

IME

NT

��� FFeessttiivvaalluull ddee FFiillmm RRoommâânneessccddee llaa LLoonnddrraa

F`r` doar [i poate, cel mai spectacu-los proiect organizat de Funda]ia Ra]iu,prin intermediul Centrului Cultural Româ-nesc, este Festivalul de Film Românesc dela Londra. Cea mai nou` edi]ie, a [aptea,a avut loc în iulie 2010, aducînd la Londrapersonalit`]i de marc` precum Dan Pi]a,Victor Rebengiuc, Corneliu Porumboiu.

Începutul aventurii Funda]iei Ra]iu înlumea filmului dateaz`, îns`, din toamnaanului 2002, cînd am înfiin]at primul clubde film românesc din Marea Britanie, cuproiec]ii lunare, într-un cinematograf dincentrul Londrei, [i invita]i speciali din Ro-mânia pentru discu]ii libere cu publicul.Printre invita]ii clubului de film se num`r`Cristian Mungiu (2003, Occident) [i IonCaramitru (2004, {tefan Luchian).

Popularitatea clubului de film a creatnecesitatea organiz`rii unui festival, ac`rui prim` edi]ie a avut loc în octombrie2003, prezentînd cele mai noi filme româ-ne[ti ale momentului. Au urmat Retrospec-tiva Lucian Pintilie (octombrie 2004), Tineriregizori din România (februarie 2006), Trecutimperfect, prezent continuu (aprilie 2007),Acas` [i aiurea (aprilie 2008), All change!(mai 2009) [i, cel mai recent, Românesc,adjectiv (iulie 2010).

În fiecare an, programul a inclus atîtproduc]ii de ultim` or`, cît [i filme clasice dereferin]`. Au fost invita]i, de asemenea, spe-ciali[ti români din lumea filmului – regizori,actori, scenari[ti, critici de film –, pentru aputea recrea contextul în care s-a dezvoltatfenomenul cinematografic românesc actual.Printre personalit`]ile care au vizitat Londraîn cadrul festivalului se num`r` regizorii Lu-cian Pintilie, Dan Pi]a, Stere Gulea, Corne-liu Porumboiu, Nae Caranfil [i Radu Mun-tean, actorii Victor Rebengiuc, Hora]iuM`l`ele, R`zvan Vasilescu, Anamaria Marin-ca, Andi Vasluianu [i Ada Condeescu, criticiiAlex. Leo {erban, Mihai Chirilov, MagdaMih`ilescu [i Mihai Fulger, produc`torii An-drei Boncea [i Dan Burlac [.a.

Partenerul cel mai fidel al Festivalu-lui de Film Românesc de la Londra esteCentrul Na]ional al Cinematografiei, carepune la dispozi]ie, an de an, majoritateafilmelor din festival. Festivalul lucreaz`, deasemenea, cu re]eaua de cinematografeCurzon, gazda evenimentului începînd cu2006, precum [i cu diferi]i distribuitori defilm britanici, precum Artificial Eye, Trini-ty, Soda Pictures [i Dogwoof.

Programul festivalului este realizatde un curator extern (Verena von Stac-kelberg), specialist în film european, careprezint` propunerile de program directo-rului festivalului (Ramona Mitric`) [iBoard-ului de consilieri ai Centrului Cul-tural Românesc. Toate filmele sînt pre-zentate cu subtitluri în limba englez`,într-un cinematograf din centrul Londrei– Curzon Mayfair. Marea majoritate a fil-melor proiectate sînt premiere londone-ze. Festivalul se bucur` de cronici poziti-ve în presa britanic` [i de foarte bune

rela]ii cu importan]i critici [i speciali[tide film britanici.

Dup` [apte edi]ii de succes, Festivalulde Film Românesc de la Londra este dejaun eveniment de tradi]ie în calendarul cul-tural londonez, atr`gînd un public mixtformat atît din români, cît [i din britanici,atît speciali[ti, cît [i simpli amatori de ci-nema de cea mai înalt` calitate.

Mai multe detalii despre Festivalul deFilm Românesc de la Londra pot fi g`site lawww.romanianculturalcentre.org.uk/film-festival

��� „CCuullttuurree PPoowweerr““

Seria de prezent`ri [i seminarii „Cultu-re Power“ a fost ini]at` de Funda]ia Ra]iuîn anul 2005, pentru a le oferi bursierilor,partenerilor [i invita]ilor speciali ai Fun-da]iei o platform` deschis` dialoguluiconstructiv [i disemin`rii informa]iei. Pîn`în momentul de fa]`, prezent`rile au aco-perit o gam` foarte larg` de interese, de lapolitica extern` a României pîn` la transfe-ruri interna]ionale de bani, trecînd prinprobleme de art` contemporan` româ-neasc`, drepturile comunit`]ii rome, teatrusau democra]ia în Republica Moldova. Eve-nimentele „Culture Power“ constau într-oprezentare de maximum 40 de minute,urmat` de o discu]ie cu publicul, de obiceicu moderator. Moderatorul seriei este scrii-torul [i istoricul britanic dr. Mike Phillips,ofi]er al Ordinului Britanic, un bun prieten[i cunosc`tor al României. Printre invita]iispeciali ai seriei „Culture Power“ se num`r`arti[tii plastici Dan Perjovschi, Adrian Ghe-nie, Matei Bejenaru [i colectivul britanicFrenchMottershead, regizorul de teatruRadu Alexandru Nica, scriitoarele britani-ce Jessica Douglas-Home [i Caroline Juler,arhitec]ii Augustin Ioan [i C`t`lin Berescu,dramaturgii Saviana St`nescu, AndreeaV`lean [i Gabriel Pintilei, fostul ambasadorS.U.A. la Bucure[ti, James Rosapepe, [iso]ia sa, jurnalista Sheilah Kast, jurnalis-tul britanic Nick Thorpe, universitarii Den-nis Deletant (University College London) [iAlex Drace-Francis (University of Liverpool),specialista în rezisten]a anticomunist` dinRomânia Ioana Voicu-Arn`u]oiu, teatrolo-gul Octavian Saiu, anali[tii politici AlinaMungiu-Pippidi, Sever Voinescu [i R`zvanOr`[anu [.a.

Numitorul comun al tuturor prezen-t`rilor este dat de interesul publicului lon-donez pentru diferite aspecte contempora-ne române[ti – fie acestea culturale, socia-le, politice sau economice –, precum [i dedorin]a Funda]iei Ra]iu de a aduce lalumin` [i de a pune în valoare cercet`ri [ifenomene române[ti care s` explice proble-me contemporane relevante. Pentru bur-sierii Funda]iei Ra]iu, „Culture Power“ re-prezint` atît o platform` prin care s` î[ipromoveze [i s`-[i evalueze munca de cer-cetare, cît [i un loc în care pot întîlni per-soane cu preocup`ri asem`n`toare cu cares` poat` colabora în viitor.

�

ProgrameleFunda]iei Ra]iu

din Marea Britanie

Actorii Victor Rebengiuc [i Hora]iu M`l`ele în timpul unei discu]ii cu publicul, în cadrulcelei de-a [asea edi]ii a Festivalului de Film Românesc de la Londra (mai 2009)

Regizorul Corneliu Porumboiu discutînd cu criticul de film britanic Ian Haydn Smithdup` proiec]ia filmului PPoollii]]iisstt,, aaddjjeeccttiivv, în deschiderea celei de-a [aptea edi]ii a

Festivalului de film românesc de la Londra (iulie 2010)

Ioana Voicu-Arn`u]oiu vorbind despre

Toma Arn`u]oiu [i rezisten]a armat`anticomunist` din România, în timpul

unei prezent`ri din seria „Culture Power“ (iulie 2010)

Artistul Dan Perjovschi la Funda]ia Ra]iudin Londra; ini]iator [i consilier artistic al

programului de schimb de experien]`dintre curatorii români [i britanici; invitat

special în cadrul seriei de seminarii [iprezent`ri „Culture Power“ (mai 2009)

OBSERVATORCULTURALVIIInr. 294 (552) 25 noiembrie-1 decembrie 2010SUPLIMENT

SU

PL

IME

NT

În urm` cu cîteva luni, am primit cupl`cere propunerea familiei Ra]iu de a editajurnalul nepublicat al omului politic român.Primele rînduri ale jurnalului au fost scrise înnoiembrie 1940, pe atunci Ion Ra]iu avea 23de ani [i se afla la Londra. Spre recuno[tin]anoastr`, a continuat aceast` munc` pîn` lasfîr[itul vie]ii sale. De[i a fost una dintredorin]ele sale, Ra]iu nu a reu[it s`-[i vad`jurnalul publicat integral. Aceast` datorie arevenit so]iei [i celor doi fii ai s`i, Elisabeth,Nicolae [i Indrei Ra]iu.

Avînd speran]a c` în urm`torii ani se vorpublica volumele care cuprind perioada1940-1989, oferim cititorilor OObbsseerrvvaattoorruulluuiiccuullttuurraall cîteva pagini din acest material va-loros. Este vorba de 13-16 iunie 1978, zileleîn care Nicolae [i Elena Ceau[escu au vizitatLondra la invita]ia Reginei Elisabeta a II-a aMarii Britanii. În acele zile, o mîn` de româ-ni stabili]i la Londra urmau s` protesteze înstrad`, la cî]iva pa[i de cuplul Ceau[escu.Tot ce doreau era ca lumea s` afle „faptul c`se lupt` exila]ii pentru soarta celor din ]ar`“,dup` cum scrie chiar autorul jurnalului. Celcare îi conducea era Ion Ra]iu... (Stej`relOLARU)

���MMaarr]]ii,, 1133 iiuunniiee 11997788[…] Plec`m cu taxiul de la Arlington.

G`sim toate str`zile blocate. Evident, ar fitrebuit s` mergem cu metroul. În fine,sosim din spatele sta]iei Victoria [i de acoloultimele sute de metri pe jos. Lume foartemult`, nea[teptat de mult`. Ne îmbulzim [ireu[im s` ajungem la punctul de întîlnire.Cuco[ e acolo, Marie Jeanne McDonald [inoi. Dar nu Str`nescu, care trebuia s` vin`cu placardul. Vorbesc cu cei de pe platfor-ma ITN. Nici Stevens nu era acolo. Teribil dedezam`git, accept situa]ia, c`ci n-aveam în-cotro.

Rînd pe rînd, vine garda de infanterie,apoi cea c`lare, fanfara etc. Totul, foartespectaculos. În fine, sosesc suveranii cuma[ina, cu suita lor. Zece minute mai tîr-ziu, Regina iese din gar` înso]it` de Ceau-[escu [i Elena Ceau[escu, de Prin]ul Phil-lip. Inspecteaz` garda regal`, se urc` încalea[c` [i cortegiul porne[te pe ruta binestabilit`. N-am v`zut absolut nici o manifes-ta]ie. Ai no[tri au strigat „Ce cau]i aici, cri-minalule?“, dar s-a pierdut în g`l`gia carac-teristic` acestor ocazii. Trebuia s` avem pla-carda preg`tit`, cu lozinca: „Why Ceau-[escu? Why not Amin Dada?“, ca s` avemun efect.

Lu`m masa cu Steven la micul restau-rant Massimo. Foarte pl`cut. Mircea îmi estefoarte drag. {i Rodica e o femeie bine.S`raca, tare e gîndit` de cînd au sosit. Tîr-ziu, aud explica]ia de la Str`nescu. Ei sosi-ser` la timp, dar a cerut permisiune de la unpoli]ist s` mearg` cu placarda. Bineîn]eles,acesta i-a interzis s-o fac`. Era datoria lui,dar Str`nescu nu trebuia s`-l întrebe.

Nici nu [tiu cum am uitat s` scriudespre întrevederea ce am avut cu Barbu

C`linescu, la cererea lui, aici, la ArlingtonHouse. S-a întîmplat duminica trecut`. Tre-buie c` în subcon[tientul meu n-a fost impor-tant`. Barbu a sosit pe la 3.45 dup`-amiaz`.Mi-a vorbit necontenit de importan]a mea înexil [i de faptul c` Ceau[escu recunoa[te c`eu sînt singurul care reprezint` ceva real.De asemenea, „]ara“ se a[teapt` ca eu s`ap`r drepturile României asupra Transilva-niei. S` l`s`m s` treac` trepida]ia vizitei luiCeau[escu [i, apoi, s` începem un dialogîntre ]ar` [i exil care va fi în beneficiul tu-turor românilor. Mai în glum`, mai în se-rios, i-am spus c` dac` Ceau[escu vrea undialog cu mine, s` vin` aici în apartamen-tul meu. E foarte aproape de palat. Ar puteas` ajung` la mine, pe jos, în zece minute.Am rîs amîndoi, bineîn]eles. Altfel, felicit`ric` a sosit Mircea etc. […]

��� JJooii,, 1155 iiuunniiee 11997788Lucrez toat` ziua la birou s` scoatem

buletinul FRP cu Ceau[escu [i s` punemordine în rîndurile abona]ilor. M` ajut`Christine Hall. Pe la 6.30 ne adun`m la noi,la Arlington, Marie-Jeanne McDonald [iso]ii Str`nescu. Ei aduc patru placarde spe-cial preg`tite, cu diverse sloganuri. „WhyCeau[escu? Why not Idi Amin, or Pinochet?“,„Communist at 16, King at 61“ (asta pentruc` Ceau[escu spusese odat` c` e comunistde la vîrsta de 16 ani, dar c` e român dinna[tere), „Human Rights în România“, cuvorba „Censored“ în ro[u, suprapus`. {i, alpatrulea „1984 alive în România since1948!“.

Eu l-am luat pe cel cu „Human Rights“.Ne-am dus apoi în dou` ma[ini pîn` la Cla-ridges. Am f`cut turul blocului s`-mi dauseama unde am putea face demonstra]ia [ine-am oprit în Davis Street, cam la vreo 50m. de col]ul cu Brook St. La 7.30 exact,i-am instruit pe Mircea [i Rodica cum s`

mearg` ca s` ajung` cît mai aproape de in-trarea „Ballroom“ a hotelului Claridges. Eiau mers întîi spre Grosvenor Sq, f`cînd unocol mai mare. Eu am mai a[teptat vreodou` minute [i am plecat în direc]ie opus`ca s` ajung la est de intrarea la „Sala deBal“.

Îndat` ce am sosit, am desf`[urat pla-carda mea ]inînd-o cît am putut mai sus.Rînd pe rînd au venit [i al]ii. Mircea [i Ro-dica, un englez care se a[tepta s` participela o manifesta]ie religioas`, preoteasa Gaf-ton, Ingrid [i Stan Clapham, Christine Hall[i, bineîn]eles, Dan [i Yolanda Str`nescucare au preg`tit placardele.

Totul a mers bine pîn` pe la orele 8.Atunci poli]ia a construit un fel de ]arc înjurul nostru, cu ni[te bariere de fier de tipulcare se utilizeaz` pentru a îngr`di circula]ia,li se spune chiar crowd control barriers. Apoiau adus un autobuz enorm, verde, [i l-auoprit în a[a fel ca s` ne ascund` completdin vedere. Am c`utat s` ies din ]arc, darun poli]ist m-a împins înapoi foarte brutal.Neavînd o alt` modalitate de a-mi exprimaopinia, am trecut peste bariera de fier [i amîncercat s` trec pe dup` autobuz. N-a fostchip, 3 poli]i[ti m-au luat în bra]e, m-aubruftuluit [i împins. Eu le-am spus c` sîntom liber [i c` [tiu care-mi sînt drepturile.Ei n-au dreptul s` suprime exprimarea opi-niei mele, mai ales c` o fac cu for]a. M-auarestat [i m-au dus, apoi, la poli]ie. Dup`un interogatoriu, m-au b`gat într-o celul`de o murd`rie extraordinar`. M-au ]inutacolo pîn` la cinci minute dup` miezulnop]ii. Cînd mi-au dat drumul, mi-au spus:„Acum po]i s` pleci, pre[edintele dumitalea plecat de la Claridges“. I-am spus c`Ceau[escu nu e pre[edintele meu.

E un fel de justi]ie poetic`: Ceau[escud`dea un banchet Reginei [i eu m` r`co-ream în închisoare, într-o celul` plin` de

nume zgîriate pe pere]i. Mi-aduc aminte deuna în special, „Danny Heyes woz ere on 7armed robary charges“. Mi-au dat drumuldup` miezul nop]ii. Acela[i Chief Superin-tendent Howlett a venit s` m` pun` în liber-tate, pentru c` el a fost cel care m-a arestat,numai el putea s-o fac`. Mi-am dat seamac` n-a f`cut-o decît dup` plecarea luiCeau[escu de la Claridges.

La ie[ire din sta]ia de poli]ie din SavilleRow m` a[teptau ai mei: Elisabeth, Mircea,Rodica, Dan [i Yolanda Str`nescu [i RichardDavy cu so]ia. Am fost încîntat. Ne-am în-tors acas`. Am mîncat [i eu ceva, pentru c`Elisabeth preg`tise un Saumon foarte gus-tos pentru cina ce trebuia s` avem cu so]iiDavy. {i am luat un pahar împreun`. Ri-chard recunoa[te c` el ar fi scris articolul defond asupra lui Ceau[escu [i asupra Româ-niei pe scena mondial`, care va apare mîine.

��� VViinneerrii,, 1166 iiuunniiee 11997788La judec`torie înso]it de Lionel Bloch.

Vin apoi [i so]ii McDonald [i Str`nescus`-mi dea suport moral. Mi-a f`cut multbine acest gest de solidaritate. Howlett, cînda v`zut c` eu am avocat, a cerut amînareaprocesului. S-a fixat o nou` dat`, 19 sep-tembrie, [i a trebuit s` depun o cau]iune de£150 – ceea ce am f`cut imediat.

Ziarele de diminea]`, Times [i Daily Te-legraph, au publicat [tirea arest`rii mele. Lafel, ziarul de dup` mas` Evening News amen]ionat, la „ultimele [tiri“, c` am fost datîn judecat`. Mircea Vasiliu vine la mine labirou s`-mi spun` c` Bernard nu vrea s`dea [tirea c` am fost arestat. Îi telefonez ime-diat la München [i constat c`, într-adev`r,dup` Bernard faptul c` am fost arestat nu einteresant!? Îi atrag aten]ia c` asta e ceea ce-i intereseaz` în România, faptul c` se lupt`exila]ii pentru soarta celor din ]ar`. A rîs;„Ce, vrei s` fii erou?“. Nici nu i-am r`spunsm`car, pentru c` n-are nimic de-a face cucine a fost arestat. În definitiv, s` nu dea nu-mele meu, dar s` spun` c` un român, carea manifestat la Claridges, a fost arestat. Astae important. Mi-a promis c` va da [tirea.

La BBC, cu Andrew Piper. Mititelu îmiia un interviu. Nu lung, dar în leg`tur` cuarestarea mea [i cu manifesta]ia ce amf`cut în fa]a hotelului Claridges. M` în-treab`, de asemenea, despre ACARDA.1

1 ACARDA (Asocia]ia Cultural` a Românilor dinAnglia) a fost fondat` în 1965, la Londra, de IonRa]iu [i Horia Georgescu. ONG independent, ACAR-DA promova cultura [i tradi]iile române[ti în MareaBritanie, fiind deschis` atît românilor, cît [isus]in`torilor britanici sau de alte na]ionalit`]i careluptau pentru o Românie liber` [i democratic`. Aso-cia]ia a reu[it s` provoace apari]ia în presa brita-nic` a numeroase articole despre abuzurile comisede autorit`]ile comuniste împotriva cet`]enilor ro-mâni [i a protestat împotriva rela]iilor cordiale aleMarii Britanii cu regimul Ceau[escu.

�

Fragmente de jurnalIon RA}IU

Ion Ra]iu arestat de poli]ia britanic`pentru „deranjarea ordinii publice“ întimpul manifesta]iei împotriva luiNicolae Ceau[escu, în fa]a HoteluluiClaridges din Londra (iunie 1978)

Ion Ra]iu la lansarea volumului MMoossccooww CChhaalllleennggeess tthhee WWoorrlldd (1987)

Coordonator supliment: Irina Ionescu /Editare texte: Ramona Mitric`, Mihai Rî[noveanu /Fotografii: Tudor Pris`cariu, Lauren]iu Garofeanu, Adrian Cherciu, Centrul Woodrow Wilson, UNITER,

Arhiva Ra]iu Ratiu Foundation UK/ Romanian Cultural Centre (RCC) in London - Manchester Square, 18 Fitzhardinge Street, London W1H 6EQmail@ratiufamilyfoundation.com; mail@romanianculturalcentre.org.uk

www.ratiufamilyfoundation.com; www.romanianculturalcentre.org.uk Facebook: Romanian Cultural Centre YouTube: www.youtube.com/user/RoCulturalCentre