FUNDAMENTAREA SI FINANTAREA CHELTUIELILOR BUGETARE LA SERVICIUL JUDETEAN DE AMBULANTA IASI

FUNDAMENTAREA ȘI EXECUȚIA CHELTUIELILOR BUGETARE LA O

INSTITUȚIE DIN DOMENIUL SANITAR

SERVICIUL JUDEȚEAN DE AMBULANȚĂ

IAȘI

Îndrumător: Studentă:

Prof.univ.dr. Ștefura Gabriel Rotilă Delia-Maria

Gr:15

Iași

2013

1

CUPRINS

CAP.1. ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONALITATE LA SERVICIUL JUDEŢEAN DE

SALVARE IAŞI ............................................................................................................................ 2

1.1. Scurt istoric .......................................................................................................................... 2

1.2. Domeniu de activitate........................................................................................................... 3

1.3. Organizare internă ................................................................................................................ 9

1.4. Funcţionalitate .................................................................................................................... 14

1.5. Structura de personal .......................................................................................................... 16

1.6. Relaţiile externe.................................................................................................................. 18

1.7. Structura și evoluția principalelor venituri/cheltuieli bugetare în perioada 2008-2011 ..... 21

CAP.2. FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR PUBLICE .............................................. 27

2.1. Cadru juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare ........................................... 27

2.2. Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare ...................................................... 32

2.3 Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare ......................... 42

CAP.3. EXECUŢIA CHELTUIELILOR BUGETARE .......................................................... 52

3.1. Surse de finanţare a instituţiilor publice ............................................................................. 52

3.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare ......................................... 57

3.2.1. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare- pentru bugetul de stat ...................... 59

3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăti pentru cheltuieli .... 60

Bibliografie

Webografie

2

CAP.1. ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONALITATE LA

SERVICIUL JUDEŢEAN DE SALVARE IAŞI

1.1. Scurt istoric

Serviciul de ambulanţă este un serviciu cu tradiţie, astfel această a fost

prima staţie de salvare din România din sistemul de sănătate.

Pe 01.07.1995 devine o instituţie publica având personalitate juridică cu scopul

de a acorda asistenţă medicală publica de urgenţă prin HGR 174/1995 şi OMS

923/1995.

SAJ Iaşi este unitate sanitară publică de importanţă strategică, aflată în coordonarea

departamentului de specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii

În august 1996, Staţia de Salvare Judeţeană este reorganizata şi se preia trei staţii zonale

şi anume: Târgul Frumos, Paşcani şi Hârlău.

În perioada 1997-2010, unele staţii zonale au mai fost preluate iar unele nou înfiinţate.

Acestea fiind în număr de şase: Bivolari, Raducănesti, Ţibăneşti, Vlădeni, Mirceşti şi Podul

Iloaie.

Populaţia judeţului Iaşi din mediul urban cât şi din mediul rural se adresează către

sistemul medical cu ajutorul serviciului medical de urgenţă prespital. Aceasta este de 825.773

locuitori, dintre care aproximativ 387.549 trăiesc în mediul urban iar restul de 438.224 locuiesc

în mediul rural. Populaţia urbană este divizată în 2 municipii, Iaşi şi Paşcani şi 3 oraşe Târgul

Frumos, Hârlău şi Podul Iloaie. În ceea ce priveşte populaţia rurală, este şi ea divizată în 93 de

comune, care au la rândul lor în subordine 418 de sate.

În urma unei statistici realizate, în anul 2010, s-a demonstrat faptul că un locuitor din 11, a avut

parte de asistenţă medicală de urgenţă prespital asigurată de Serviciul Judeţean de Ambulanţă

Iaşi.

În prezent serviciul judeţean de ambulanţă este format din 10 subunităţi adică Staţia

Centrală şi 9 substaţii, menţionate mai sus, ce sunt distribuite pe întreg teritoriu judeţean pentru

că timpul de ajungere la solicitare să se încadreze în standardele prevăzute în Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătăţii actualizata, şi anume:

3

15 minute pentru echipajele de urgenţă sau de terapie intensivă în zonele urbane la cel puţin

90% din cazurile de urgenţă;

20 minute pentru echipajele de urgenţă sau de terapie intensivă în zonele rurale la cel puţin 75%

din cazurile de urgenţă.

1.2. Domeniu de activitate

Serviciul de Ambulanţă Judeţean Iaşi asigura asistenta medicală publica de urgenţă în

faza prespital şi transport sanitar, răspunzând la solicitări non-stop (24 din 24h, 7 zile din 7)

utilizând personal medical superior şi/său mediu calificat la diferite niveluri, precum şi

conducători auto formaţi ca ambulantieri.

Activitatea se concretizează prin numărul de solicitări realizate. În 2011 activitatea

concretizându-se la un număr total de 120.000 de solicitări pe lună.

Coordonarea activităţii operative se realizează de către Dispeceratul medical judeţean în

legătură cu Dispeceratul ISU-SMURD. Conectarea subunităţilor la acest dispecerat central se

realizează printr-un sistem VPN fiind suportul pentru transmisia de date dar şi cea de telefonie.

Atribuţiile principale ale SAJ Iaşi sunt următoarele1:

1. Acordarea asistenţei medicale de urgenţă la diferite niveluri de către medici şi asistenţi

medical cu diferite grade de pregătire;

2. Acordarea asistenţei medicale publice de urgenţă la nivel prespitalicesc asigurată prin echipaje

medicale de urgenţă şi echipaje de consultaţii de urgenţă la domiciliu;

3. Efectuează transport sanitar neasistat al pacienţilor care nu se află în stare critică şi nu necesită

monitorizare şi îngrijiri medicale speciale pe durata transportului;

4. Efectuează transport medical asistat al pacienţilor care necesită monitorizare şi îngrijiri

medicale pe durata transportului;

5. Colaborează cu celelalte instituţii sanitare şi intră în relaţii economice şi juridice rezultate din

îndeplinirea atribuţiilor sale;

1 Informatii preluate de pe site-ul Ambulantei Judetene Iasi, http://www.ambulantaiasi.ro, accesat la data de 20

martie 2013

4

6. Colaborează cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Poliţia sau unităţi ale Ministerului

Apărării Naţionale, Sistemul naţional unic pentru apelurile de urgenţă 112, pe baza unor

protocoale;

7. Desfăşoară activitate prin dispecerat medical de urgenţă, de preluare şi tratare a apelurilor de

urgenţă cu caracter medical, primite prin centrul unic de apel de urgenţă, la numărul unic de apel

112;

8. Acordă asistenţă medicală de urgenţă la spectacole în aer liber, festivaluri şi manifestări

sportive solicitată de către organizatori, în baza unor contracte încheiate cu SAJ Iaşi;

9. Împreună cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă al Jud. Iaşi, participă la întocmirea

planului de acţiune în situaţii de urgenţă pe baza listelor cu mijloacele din dotare şi cu personal

transmise de toate instituţiile cu atribuţii în domeniu;

10. Efectuează controlul calităţii în acordarea asistenţei medicale de urgenţă, prin monitorizarea

activităţii echipajelor de intervenţie din punct de vedere operativ, analiza retroactivă a cazurilor

din punct de vedere medical, monitorizarea intervenţiilor prin intermediul unor persoane cu

experienţă desemnate pentru această activitate, analiza lunară a mortalităţii şi morbidităţii,

verificarea inopinată periodică a mijloacelor de intervenţie şi efectuarea de sondaje de opinie

anonime în rândul pacienţilor şi al familiilor acestora;

11. În cazul unor accidente colective sau al unor calamităţi cu efect limitat, desfăşoară activităţi

de intervenţie specifice în conformitate cu planul roşu de intervenţie al serviciilor de urgenţe

prespitaliceşti, declanşat la solicitarea inspectorului-şef al Inspectoratului pentru Situaţii de

Urgenţă sau, după caz, a prefectului jud. Iaşi;

12. Efectuează transportul medicamentelor, produselor biologice şi al organelor pentru

transplant, precum şi al personalului medical la locul solicitării, în program continuu necesar

acordării asistenţei medicale de urgenţă pe întreg teritoriul judeţului Iaşi.

Serviciul de ambulanţă judeţean Iaşi asigura asistenta medicală în următoarele cazuri2:

Urgente medico-chirurgicale majore:

Stop cardiorespirator (fibrilaţie/tahicardie ventriculară fără puls, asistolia, disociaţia

electromecanică);

Accidente coronariene acute (angină instabilă, infarct miocardic acut);

2 Informaţii preluate de pe site-ul Ambulantei Judetene Iasi, http://www.ambulantaiasi.ro, accesat la data de 21

martie 2013

5

Politraumatisme (accidente auto, casnice, incendii);

Colaps - şoc (traumatic, anafilactic, hipovolemic, cardiogen, toxico-septic);

Monotraumatisme grave (cranio-cerebrale, inclusiv traumatismele faciale cu interesarea

globului ocular sau a căilor aeriene superioare, fractură de coloană vertebrală, inclusiv

traumatismele gâtului cu interesarea căilor aeriene superioare, traumatisme toracice cu

pneumotorax cu presiune sau tamponadă, traumatisme abdominale cu afectarea organelor

abdominale, cu abdomen acut şi/său şoc hipovolemic, traumatisme de bazin cu fractură

de bazin sau ruptură de vezică urinară ori ureter, traumatisme de perineu şi/sau de organe

genitale cu şoc hipovolemic);

Fracturi deschise ale membrelor cu afectarea pachetului vasculonervos;

Plăgi cu hemoragie masivă;

Hemoragii interne exteriorizate, masive, cu semne de şoc hipovolemic (epistaxis,

hematemeză, hemoptizie, hematurie, metroragie, melenă, rectoragie);

Amputaţii de diferite segmente;

Arsuri termice de gradele 1 şi 2, mai mari de 10% din suprafaţa corporală, şi arsuri

termice de gradele 3 şi 4, indiferent de suprafaţă;

Arsuri chimice;

Arsuri electrice;

Accident cerebrovascular acut;

Tulburări paroxistice de ritm;

Bloc atrioventricular de gradul 3;

Criză de hipertensiune arterială cu complicaţii (edem pulmonar acut, encefalopatie

hipertensivă);

Insuficienţă respiratorie acută (hipoxia hipoxică, hipoxia respiratorie - corp străin în căile

aeriene superioare, edem laringian, astmul acut grav, bronhopneumonia, pleurezii cu

lichid masiv, hipoxia cardiacă, şocul cardiogen, edem pulmonar acut, hipoxia anemică

severă cu hemoglobină sub 7 g/dL;

Embolie pulmonară;

Sincope;

Lipotimii;

Come;

6

Abdomen acut;

Pancreatită acută;

Septicemie;

Meningită la copii;

Encefalită;

Deshidratare severă;

Şoc hipotermic;

Tentative de suicid;

Intoxicaţii involuntare;

Supradozare droguri;

Convulsii;

Înec;

Electrocutare;

Viol;

Coagulopatii (trombocitopenii, hemofilii, epistaxis) cu hemoragii masive;

Sindrom de coagulare intravasculară diseminată;

Insuficienţă renală acută;

Sarcină ectopică ruptă;

Avort complicat cu infecţie sau cu şoc hemoragie;

Placentă praevia;

Apoplexie uteroplacentară;

Ruptură uterină; Eclampsie şi preeclampsie;

ÎI P - multipară, contracţii uterine dureroase, membrane rupte;

LVII contracţii uterine dureroase;

Atac de glaucom;

Dezlipire de retină;

Stări depresive severe;

Stări halucinante delirante;

Stări confuzionale;

Starea stuporoasă;

Ischemie acută periferică;

7

Stările de inconştienţă;

Dispneea;

Durerea toracică anterioară;

Tulburările de conducere cu afectarea funcţiei de pompă;

Stările febrile la nou-născut, sugar şi copil mic;

Solicitările pentru cazurile preluate din locurile publice;

Înţepătura de insecte sau muşcătura de şarpe, cu stare generală alterată.

Urgente medico-chirurgicale de grad 2

Angină pectorală (în afară de angina instabilă);

Entorse; Luxaţii;

Fracturi închise ale membrelor şi fără leziuni ale pachetului vasculonervos;

Reumatism articular acut în criză;

Sindroame de compresie şi/sau iritaţie radiculară (nevralgia cervicobrahială, lombalgie şi

lombosciatică) în faza acută;

Artrite septice;

Arsuri termice de gradele 1 şi 2, sub 10% din suprafaţa corpului, cu localizări care fac

imposibilă deplasarea;

Hemoragii interne exteriorizate, fără semne de şoc hipovolemic;

Ischemie cerebrală tranzitorie;

Criză de hipertensiune arterială fără complicaţii;

Tromboflebită acută;

Arterită, fără sindromul de ischemie periferică acută, cu confirmare oscilometrică;

Corpi străini în nas, faringe, fără dispnee, la copii, corpi străini auriculari la copii până la

3 ani;

Insuficienţă cardiacă decompensată;

Colică biliară, renală, abdominală;

Sindrom subocluziv;

Hernii strangulate fără abdomen acut;

Apendicită acută fără abdomen acut;

Anurie; Retenţie de urină;

8

Meningită la adulţi, holeră, difterie, tetanos, botulism, boală diuretică cu stare generală

alterată;

Agitaţii psihomotorii sau catatonicii;

Politraumatisme minore;

Avort necomplicat;

Diabet zaharat decompensat;

Primipară contracţii uterine dureroase, sarcină până în luna a VII-a cu contracţii uterine

dureroase;

Stare febrilă cu alterarea stării generale;

Afecţiuni reumatologice cronice confirmate în puseu inflamator, cu deficit motor al

membrelor inferioare;

Ciroză hepatică decompensată.

Şi asigură de asemenea transport medical:

Transportul urgenţelor medico-chirurgicale;

Transportul bolnavilor cu boli infectocontagioase;

Transportul urgenţelor toxicologice voluntare sau involuntare;

Transportul urgenţelor apărute ca urmare a acţiunii agenţilor fizici, chimici, naturali

(arsuri, înec, îngheţ), cu excepţia accidentelor de muncă;

Transportul urgenţelor ginecologice, obstetricale şi al gravidei în vederea naşterii;

Transportul accidentaţilor în urma unor accidente de circulaţie;

Transportul victimelor care apar în urma dezastrelor;

Transportul copiilor prematuri în condiţii corespunzătoare de la locul de naştere la

unităţile sanitare de specialitate şi de la acestea la domiciliu;

Transportul la spital pentru internare sau investigaţii al persoanelor nedeplasabile:

asiguraţii de orice vârstă cu insuficienţă motorie a trenului inferior din orice cauză,

insuficienţă cardiacă clasa IV-NIHA, bolnavi în fază terminală numai la recomandarea

medicului de familie sau a medicului de specialitate din ambulatoriul de specialitate;

Transportul la spital al nou-născutului şi al lehuzei care a născut la domiciliu;

Transportul de sânge şi derivate, ţesuturi şi organe în condiţii de urgenţă de la furnizor

către unitatea spitalicească;

9

Transportul asiguraţilor dializaţi în vederea efectuării dializei, în centrele pilot, de la/la

domiciliu;

Externarea bolnavilor cu fracturi ale membrelor inferioare imobilizate în aparate gipsate,

ale centurii pelviene, coloanei vertebrale, bolnavi cu deficit motor neurologic major;

asiguraţii care necesită transport la externare, nefiind transportabili cu mijloace de

transport convenţionale, pot fi transportaţi inclusiv în alt judeţ, cu avizul casei de

asigurări de sănătate cu care furnizorul de servicii de transport sanitar a încheiat contract;

Transportul medicului dus-întors în vederea constatării unui deces în zilele de vineri,

sâmbătă, duminică şi în zilele de sărbători legale pentru eliberarea certificatului

constatator al decesului în condiţiile prevăzute de lege, cu excepţia situaţiilor de

suspiciune ce necesită expertiză medico-legală.

1.3. Organizare internă

S.A.J. Iaşi este formată din 18 compartimente operative distincte conform Legii 95/2006:

Compartimentul de asistenţă medicală de urgenţă şi transport medical asistat;

Compartimentul de consultaţii de urgenţă şi transport sanitar neasistat;

substaţii de ambulanţă – centre zonale (Tg. Frumos, Paşcani, Răducăneni, Hârlău,

Bivolari, Ţibăneşti, Vlădeni, Podul Iloaie, Mirceşti)

Dispeceratul medical de urgenţă;

Farmacia;

Compartimentul de formare profesională;

Compartimentul de transport medical neasistat planificat;

Compartimentul de evidenţă şi întreţinere clădiri;

Compartimentul mişcare şi exploatare auto, Atelierul întreţinere şi reparaţii auto,

Compartimentul tehnic, revizie tehnică, transport şi administrativ, Compartimentul

telecomunicaţii;

Compartimentul Runos;

Secretariat;

Compartimentul securitate în muncă, PSI, evidenţă militară şi apărare civilă;

Compartimentul audit intern;

Compartimentul statistică şi informatică;

10

Compartimentul legislaţie şi contencios;

Compartimentul financiar-contabilitate;

Compartimentul achiziţii publice şi aprovizionare;

Compartimentul arhivă şi registratură.

Din toate aceste compartimente, o importanţă deosebită o are compartimentul financiar-

contabilitate fiind subordonat directorului economic şi are următoarele atribuţii3:

1. Răspunde de organizarea şi funcţionarea în bune condiţii a evidenţei valorilor patrimoniale ale

unităţii, de respectarea cu stricteţe a integrităţii patrimoniului unităţii, efectuarea controlului

financiar preventiv şi de gestiune;

2. Asigură efectuarea corectă şi la timp a înregistrărilor contabile;

3. Asigură şi răspunde de confruntarea evidenţelor analitice cu cele sintetice;

4. Orice operaţiune patrimonială să fie consemnată în momentul efectuării ei alături de

documente justificative care vor sta la baza înregistrărilor în contabilitate;

5. Ţine evidenţa contabilă a valorilor materiale, obiectelor de inventar, cantitativ şi calitativ;

6. Ţine evidenţa contabilă a clienţilor şi furnizorilor, a celorlalte creanţe, popriri şi obligaţii pe

categorii, persoană fizică sau juridică;

7. Ţine evidenţa contabilă a veniturilor, pe categorii pe venituri, după natura lor;

8. Pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operaţiunilor patrimoniale întocmeşte

lunar balanţă de verificare şi trimestrial bilanţul contabil;

9. Întocmeşte bugetul de venituri şi cheltuieli, analizează şi urmăreşte executarea acestuia;

10. Analizează periodic modul de utilizare a bunurilor materiale cu luarea măsurilor ce se impun

în cazul stocurilor supranormative, cu mişcare lentă sau fără mişcare;

11. Adoptă măsurile corespunzătoare pentru asigurarea integrităţii patrimoniului şi recuperarea

pagubelor;

12. Efectuează inventarierea anuală a tuturor valorilor patrimoniale şi urmăreşte definitivarea

rezultatelor acesteia;

13. Răspunde de întocmirea la timp şi în conformitate cu prevederile dispoziţiilor legale a dărilor

de seamă contabile;

14. Organizează ţinerea corectă şi la timp a evidenţei tehnico-operative;

3 Informaţii preluate din REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE AL SERVICIULUI DE

AMBULANŢĂ JUDEŢEAN IAŞI, 2012

11

15. Exercită controlul financiar preventiv şi de gestiune conform prevederilor în vigoare;

16. Asigură întocmirea la timp a notelor contabile;

17. Răspunde de organizarea şi efectuarea verificărilor periodice ale gestiunilor;

18. Asigură efectuarea corectă şi în concordanţă cu dispoziţiile legale în vigoare a operaţiilor de

încasări şi plăţi;

19. Răspunde de asigurarea creditelor bugetare corespunzătoare comenzilor şi contractelor

încheiate, în limita creditelor aprobate;

20. Organizează întocmirea documentelor de plată;

21. Verifică documentele justificative ale cheltuielilor efectuate conform legislaţiei în vigoare;

22. Efectuează controlul periodic al casieriei, verifică existenţa faptică a numerarului şi a

celorlalte valori aflate în casă, confruntă rezultatele cu datele din evidenţa contabilă şi întocmeşte

procesul-verbal de verificare;

23. Întocmeşte cererile de credite bugetare adresate Direcţiei de Sănătate Publică a Municipiului

Bucureşti;

24. Urmăreşte întocmirea la termen a balanţelor de verificare pentru debitori, creditori, furnizori

şi cheltuieli efective;

25. Verifică actele pentru operaţiunile de plăţi şi încasări privitoare la: statele de plată a

drepturilor salariale cuvenite salariaţilor, încasările de orice fel supuse controlului ulterior, plăţile

de orice fel către bugetul de stat şi diverşi creditori, cererile prin care se solicită credite bugetare,

precum şi documentele referitoare la deschiderea finanţării şi decontarea lucrărilor de investiţii;

26. Are obligaţia de a informa în scris în timp util managerul general despre orice neregulă

identificată în evidenţele contabile.

Întreaga activitatea este coordonată de către Dispeceratul Medical Judeţean, care se afla

în cooperare cu Dispeceratul ISU-SMURD.

Fiecare compartiment are atribuţiile sale iar relaţiile între acestea şi fluxul informaţional

sunt generate de caracteristicile particulare ale activităţii fiecărui compartiment în parte. Spre

exemplu în vederea înregistrării în contabilitate achiziţionarea unor active fixe corporale se

desfăşoară următorul circuit al documentelor.

Conform legii 95/2006, compartimentul de asistenţă medicală de urgenţă trebuie să aibă

în dotare ambulante de tip B şi C şi alte mijloace de intervenţie autorizate în vederea asigurării

asistenţei medicale de urgenţă cu sau fără medic. Ambulantele de cele două tipuri şi celelalte

12

mijloace de intervenţie nu vor fi utilizate în scop de consultaţii de urgenţă la domiciliu sau

transport sanitar neasistat al pacienţilor stabili, fără a avea probleme medicale acute.

Tabel nr.1: Situaţia parcului auto şi repartizarea teritorială

Staţia

Ambulanta

de tip C

Ambulanta de tip B Ambulanta de tip A1 şi A2 Ambulante

necalificate

Mercedes Fiat Ford Iveco Dacia

Break

Tv VW Aro Dacia

berlina

Şenileta

Iaşi 2 7 7 1 5 8 1 5 1

Paşcani 2 1 1 4

Hârlău 1 1 3 1

Tg. Frumos 1 1 3 1 1

Bivolari 2

Podu Iloaie 2 1

Răducăneni 3 1

Ţibăneşti 1 1

Mirceşti 2

Vlădeni 2

Total 2 7 10 3 8 30 4 8 1

Sursa: http://www.ambulantaiasi.ro

Ambulantele de tip C şi B1 sunt cele mai dotate şi care nu pleacă fără cel puţin un medic,

cele de tip B2 sunt prevăzute numai cu asistenţi medicali şi răspund solicitărilor mai puţin grave

şi ambulantele de tip A1 şi A2 sunt folosite doar pentru transport.

Conform organigramei Serviciului de Ambulanţă Judeţean, acest serviciu este format din:

http://www.ambulantaiasi.ro/

13

Managerul general aflându-se pe nivelul ierarhic superior este ajutat de Serviciul/Biroul

RUNOS (Serviciul resurse umane, normare, organizare, salarizare), informaţiile venite de la

acesta din urmă sunt preluate de un secretariat care la transmite managerului general.

Managerul general mai are în subordine un compartiment de formare profesională a

personalului medical şi auxiliar, de biroul de statistică şi informatica împreună cu

departamentul de legislaţie şi contencios şi compartimentul de audit intern.

Comitetul Director este subordonat managerului general, format din:

Directorul Medical- care la rândul său colaborează cu coordonatorii de staţii şi

substaţii;

- Răspunde de activitatea Compartimentului de Asistenţă Medicală

de Urgenţă şi Transport medical asistat, de Dispeceratul Medical şi de Asistentul

medical şef care are în subordine punctul farmaceutic;

- Răspunde şi de activitatea Compartimentul de Consultaţii de

Urgenţă la domiciliu şi Transport Sanitar neasistat;

- Este coordonator de activitate de transport sanitar- Aş Med.

Directorul Tehnic – care are în subordine Serviciul/Biroul Mişcare şi Expl. Auto

şi Nave sanitare, Atelier Întreţinere şi reparaţii auto, Revizie tehnică şi

departamentul de Telecomunicaţii

Directorul economic- care are în subordine Serviciul/Biroul Financiar-

Contabilitate şi Serviciul/Biroul Aprovizionare, Achizicii publice Transport,

Administrativ, Paza, Protecţia Muncii, PSI Evidenta militară, Apărare Civilă,

Întreţinere şi reparaţii instalaţii şi clădiri.

14

1.4. Funcţionalitate

După cum s-a observat în organizarea SAJ IAŞI, exercitarea conducerii se realizează

centralizat şi sitemul de comunicare funcţionează atât orizontal cât şi vertical.

Toată activitatea acestui serviciu o dirijează managerul general fiind şi un ordonator de

credite care supraveghează toată activitatea.

Atribuţiile managerului general (Dr. Florin Eugen Agapi) în domeniul economico-financiar

sunt4:

Probă şi urmăreşte realizarea planului anual de achiziţii publice

Aproba bugetul de venituri şi cheltuieli al serviciului

Aproba repartizarea bugetului de venituri şi cheltuieli al serviciului pe baza propunerilor

fundamentate ale directorului medical precum şi ale coordonatorilor de compartimente şi

substaţii din structura serviciului

Urmăreşte execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pe compartimente şi substaţii,

conform contractului încheiat cu coordonatorii acestor structuri ale serviciului

Răspunde de respectarea disciplinei economico-financiare la nivelul serviciului,

împreună cu directorul economic

Efectuează plăti, fiind ordonator terţiar de credite, conform legii

Împreună cu comitetul director, identifica surse pentru creşterea veniturilor proprii ale

serviciului, în limitele legii

Negociază şi încheie, în numele şi pe seama serviciului, contracte de furnizare de servicii

medicale cu Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi

Răspunde de organizarea şi desfăşurarea activităţii de audit public intern, conform legii.

Directorul medical are următoarele atribuţii5:

. Participă la elaborarea proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli al serviciului, pe

baza centralizării propunerilor fundamentate ale coordonatorilor compartimentelor,

4 Informatii preluate din REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE AL SERVICIULUI DE

AMBULANTA JUDETEAN IASI, 2012 5Informatii preluate din REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE AL SERVICIULUI DE

AMBULANTA JUDETEAN IASI, 2012

15

statiilor şi substaţiilor din structura serviciului, pe care îl supune aprobării managerului

general

Urmăreşte, în domeniul său de responsabilitate, realizarea indicatorilor privind execuţia

bugetului de venituri şi cheltuieli pentru încadrarea în bugetul alocat

Analizează, în domeniul său de responsabilitate, propunerile comisiilor numite de

managerul general privind utilizarea fondului de dezvoltare, pe care îl supune spre

aprobare managerului general;

Întocmeşte, pentru domeniul său de responsabilitate, informaţi lunare, trimestriale şi

anuale cu privire la execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, pe care le analizează cu

comisiile numite de managerul general, urmând să le prezinte managerului general al

serviciului

Directorul economic are anumite atribuţii specifice şi anume6:

asigură şi răspunde de buna organizare şi desfăşurare a activităţii financiare a unităţii, în

conformitate cu dispoziţiile legale

organizează contabilitatea în cadrul unităţii, în conformitate cu dispoziţiile legale şi

asigură efectuarea corectă şi la timp a înregistrărilor

asigura întocmirea la timp şi în conformitate cu dispoziţiile legale a balanţelor de

verificare şi a bilanţurilor anuale şi trimestriale

asigură executarea bugetului de venituri şi cheltuieli a serviciului, urmărind realizarea

indicatorilor financiari aprobaţi şi respectarea disciplinei contractuale şi financiare

propune defalcarea pe trimestrial a indicatorilor financiari aprobaţi în bugetul de venituri

şi cheltuieli

participă la negocierea contractului de furnizare de servicii medicale cu casele de

asigurări de sănătate

Evaluează, prin bilanţul contabil, eficienta indicatorilor specifici

Asigura îndeplinirea, în conformitate cu dispoziţiile legale, a obligaţiilor unităţii către

bugetul statului, trezorerie şi terţi

6 Informatii preluate din REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE AL SERVICIULUI DE

AMBULANTA JUDETEAN IASI, 2012

16

Asigura plata integral şi la timp a drepturilor băneşti cuvenite personalului încadrat în

unitate

Asigura întocmirea, circuitul şi păstrarea documentelor justificative care stau la baza

înregistrărilor în contabilitate

Răspunde de îndeplinirea atribuţiilor ce revin serviciului financiar-contabilitate cu privire

la exercitarea controlului financiar preventive şi al asigurării integrităţii patrimoniului.

1.5. Structura de personal

Acest serviciu are un total de -515 posturi aprobate prin statul de funcţii de către Direcţia

Judeţeană de Sănătate

- 483 posturi ocupate

- 32 posturi vacante

- 24 de medici.

Dintre care 85% este personal operativ (medici, asistenţi medicali, ambulantieri, ORU,

tesa şi auxiliari). Toate solicitările realizându-se pe coduri (roşu, galben, verde).

Personalul este împărţit în 3 categorii şi anume7:

1. Personalul medico-sanitar este format din personalul de execuţie (medici, asistenţi)

2. Personalul auxiliar format din personal de conducere (ingineri) şi personalul de

execuţie (tehnicieni)

3. Personal din aparatul funcţional format din personalul de conducere (director

economic, contabil şef), personalul de execuţie (economişti, contabili) şi personalul de

execuţie administrativă (merceolog, gestionari)

Programul de lucru8:

Directori 7,30 – 15,30

Medici 12/24; 12/48

Cadre medicale 12/24; 12/4

ORU + registratori medicali 12/24; 12

7 Informaţii preluate de pe site-ul Ambulanţei Judeţene Iaşi, http://www.ambulantaiasi.ro/Personal.htm, accesat la

data de 25 martie 2013 8 Informaţii preluate de pe site-ul Ambulanţei Judeţene Iaşi, http://www.ambulantaiasi.ro/Personal.htm, accesat la

data de 25 martie 2013

17

Statistică 7,30 – 15,30

Alt personal cu studii superioare: 7 – 15

Psiholog + bioingineri medicali 7 h: 8 – 15

Ambulanţieri şi conducător autosanitară 12/24; 12/48

Muncitori calificaţi – atelier 7 – 15

Muncitori necalificaţi 6 – 14

Tabel nr.2 Situaţia personalului şi repartizarea teritorială

Staţia Medici Asistenţi

medicali

Ambulanțieri Oru Tesa şi

auxiliari

Iaşi 24 88 94 24 45

Paşcani 20 16

Hârlău 15 15

Tg. Frumos 18 14

Bivolari 2 2

Podu Iloaie 5 5

Răducăneni 5 5

Ţibăneşti 5 5

Mirceşti 3 3

Vlădeni 5 4

Total 24 166 163 24 45

Sursa: http://www.ambulantaiasi.ro

Pentru o formare continuă sau o perfecționare a personalului medical operativ a fost înfiinţat

Centrul de formare a personalului operativ având în dotare manechine, sistem multimedia şi reţea

locală de calculatoare cu aplicaţia MicroSim Prehospital.


18

1.6. Relaţiile externe

Partenerii cu care intra în contact Serviciul de Ambulanţă Judeţean Iaşi sunt persoanele

fizice şi juridice stabilindu-se diferite rapoarte. Astfel, SAJ este obligată să intre în relaţie atât cu

organele ierarhic superioare de la care primeşte fondurile necesare şi aceia sunt: Ministerul

Sănătăţii, Direcţia de Sănătate Publică, Casa de Asigurări de Sănătate, aceştia fiind ordonatorii

principali de credite, cât şi cu persoanele fizice şi juridice reprezentate de furnizorii de materiale

şi servicii.

Relaţia cu Ministerul Sănătăţii se desfăşoară prin faptul că SAJ îi este subordonată

direct din 1 martie 2013 trimiţându-i raportări care constituie baza de date, la nivel naţional în

vederea deciziilor majore şi pentru raportările necesare organismelor Uniunii Europene şi

Organizaţiei Mondiale de Sănătate. Ministerul elaborează normativele de personal, aproba

structura organizatorică a serviciului şi reorganizarea acestuia etc.

SAJ trimite către minister situaţia veniturilor şi a cheltuielilor bugetare şi diverse cereri

de finanţare iar ministerul în limita bugetului acordat de stat va onora cererile serviciului.

Relaţia cu Trezoreria publică

Trezoreria reprezintă bancă cu care lucrează SAJ şi prin aceasta îşi primeşte fundurile de

la autorizaţiile publice superioare şi unde la rândul său SAJ-ul îşi depune sumele provenite din

veniturile proprii rezultate din activitatea desfăşurată.

Trezoreria îndeplineşte un rol destul de important deoarece aici exista conturile de

disponibil prin intermediul căreia îşi desfăşoară activitatea de decontare atât cu bugetul de stat,

bugetele asigurărilor sociale, a Direcţiei pentru probleme de muncă şi ocrotirea sănătăţii cât şi cu

o serie de furnizori de materiale şi servicii, agenţi economici, persoane fizice.

Trezoreria are un rol în a exercita un control în privinţa tuturor platilor dispuse de

ordonatorii de credite urmărind următoarele:

Încadrarea cheltuielilor în creditele sau fondurile bugetare aprobate

Respectarea dispoziţiilor legale prin care se autorizează realizarea cheltuielilor

Respectarea utilizării fondurilor potrivit destinaţiilor specificate pe subdiviziuni

ale clasificaţiei bugetare

Restrângerea cheltuielilor la strictul necesar.

19

După ce a avut loc o verificare a documentelor primite, Trezoreria urmăreşte ca plăţile dispuse să

se încadreze în conţinutul şi structura capitolelor şi subcapitolelor de cheltuieli prevăzute în

bugetul de venituri şi cheltuieli.

Relaţia cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

Până în 1 martie, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a fost principala sursă de

finanţare a SAJ Iaşi împreună cu Direcţia de Sănătate Publica în vederea obţinerii fondurilor

necesare în vederea funcţionării normale ale serviciului. Pe baza bugetului de venituri şi

cheltuieli întocmit de SAJ pe anul următor, principalii ordonatori de credite menţionaţi anterior

acordau resursele necesare. În vederea finanţării, până pe 5 ale fiecărei luni, SAJ este obligat să

predea la Casa Naţională de Asigurări documentele necesare în vederea decontului.

Relaţia cu beneficiarii

În acest caz, beneficiarii sunt în principal persoanele care care au nevoie de a i se acorda

asistenţă medicală prespital la orice oră de către Serviciul de Ambulata Judeţean Iaşi. Asistenţa

medicală de urgenţă se acordă fără nicio discriminare legată de venituri, sex, vârstă, etnie,

religie, cetăţenie sau apartenenţă politică, indiferent dacă pacientul are sau nu calitatea de

asigurat medical.

Relaţia cu furnizorii

Furnizorii sunt persoanele juridice care alimentează Serviciul de Ambulanţă Judeţean Iaşi

cu energie, căldura, apa, medicamente, aparate medicale, etc. Fiind grupaţi în funcţie de natura

serviciilor prestate şi a produselor furnizate astfel:

Furnizorii de medicamente, materiale sanitare: BIOSFARM EST MEDICA SĂ,

EUROPHARM HOLDING SĂ (iaşi), PARAFARM MED SĂ, RELAND PHARM

(bucureşti), etc

Furnizorii de utilităţi: E-ON moldova, E-ON gaz, CET, Romtelecom, etc

Alţi furnizori care furnizează carburanţi şi lubrifianţi, materiale de curăţat, etc.

Relaţia cu băncile

SAJ Iaşi are relaţii cu o singură bancă şi anume BRD. Prin această bancă, salariaţii

serviciului îşi primesc salariile, şi la rândul său SAJ-ul poate primi bani din alte surse (donaţii).

20

Figura nr. 1 Fluxul informational privind realtiile cu exteriorul

Serviciul de

Ambulanta

Judetean Iasi

Ministerul

Sanatatii

Casa Nationala

de Sanatate

Trezorerie

Banca

(BRD)

Casa Judeteana

de Sanatate

Directia de

Sanatate Publica

Furnizori

Populatia Administratia

Financiara

Agentia Judeteana

de Ocupare a Fortei

de Munca

Inspectorul

teritorial de munca

1 2

4

3

5

6

7

8 9

10

11

12

13 14

1- cerere de finanţare

2- acordare de fonduri

3- cerere de finanţare

4,5- acordare de fonduri

6- transmiterea rapoartelor lunare

7- declaraţiile cu privire la calculul, reţinerea, vărsarea impozitului pe salarii

8- raportări cu privire la posturile vacanţe

9- declaraţii lunare privind contractele individuale şi colective de muncă

10- acordarea de asistenţă medicală prespital

11- facturări

12- încasări

13- plăti

14- plăti cu salariile

15- acordarea salariilor

începând cu 1

martie 2013

21

1.7. Structura și evoluția principalelor venituri/cheltuieli bugetare în perioada

2008-2011

Tabel nr.3 Bugetul de venituri și cheltuieli pe anii 2008, 2009, 2010, 2011

Denumirea indicatorilor 2008

(mii lei)

2009

(mii lei)

2010

(mii lei)

2011

(mii lei)

TOTAL VENITURI PROPRII 31340,86 56201,7 57099,6 55507,9

I. VENITURI CURENTE 30740,86 54087,7 54971,6 52523,9

C. VENITURI NEFISCALE 30740,86 54086,5 54971,6 52523,9

C1. VENITURI DIN PROPRIETATE 0 0 0 0

Venituri din concesiuni si inchirieri 0 0 0 0

Alte venituri de proprietate 0 0 0 0

C2. VANZARI DE BUNURI SI SERVICII 30740,86 54086,5 54971,6 52523,9

Venituri din prestari servicii si alte activitati 30740,86 54085,9 54971,6 52523,9

Venituri din prestari servicii 466,86 297,42 271,6 500,18

Venituri din contracte cu casele de asigurari de sanatate 30274 53760 54700 52023,7

II. VENITURI DIN CAPITAL 0 0 0 0

VENITURI DIN VALORIFICAREA UNOR BUNURI 0 0 0 0

III. SUBVENTII 600 2114 2128 2984

SUBVENTII DE LA BUGETUL DE STAT 600 402 932 2452

Programe nationale de sanatate 20 82 62 52

Actiuni sanitare 580 320 870 510

II. TOTAL CHELTUIELI DIN VENITURI PROPRII (

II.1+ II.2 + II.3 + II.4)

31344,04 56623,32 57299,46 55664,84

01. CHELTUIELI CURENTE 0 56548,32 57152,74 55392,24

TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL 24805,94 45662,5 45102,08 37380,48

Cheltuieli salariale in bani 18510,26 34531,82 33996,58 27878,06

Salarii de bază 7726,3 13945,82 18384,16 16062,8

Indemnizaţii de conducere 84,34 112,84 10,48 0

Spor de vechime 1100,02 1962,3 175,68 0

Sporuri pentru condiţii de munca 3693,9 10197,84 962,6 42,08

Alte sporuri 3429,71 4469,14 12611,5 11271,66

Ore suplimentare 514,34 791,34 0 0

Fond de premii 868,22 2069,94 1055,32 0

Fond aferent plaţii cu ora 288,38 473,7 399,8 358,36

Indemnizaţii de delegare 0 0 0,2 0,42

Alte drepturi salariale in bani 813 508,9 396,84 142,74

Cheltuieli salariale in natură 1123,46 1727,86 1722,38 1735,94

Tichete de masă 1123,46 1727,86 1722,38 1735,94

Contribuţii 5172,2 9402,82 9383,12 7766,48

22

Contribuţii pentru asigurări sociale de stat 3625,86 7019,5 7057,38 5834

Contribuţii pentru asigurările de şomaj 202,5 173 169,58 138,9

Contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate 1031,1 1798,4 1763,68 1454,52

Contribuţii de asigurari pt accidente de munca si boli profes. 145,66 117,98 103,82 85,8

Contribuţii pentru concedii si indemnizaţii 162,94 293,94 288,66 253,26

TITLUL II BUNURI ŞI SERVICII 6291,46 10810,83 12050,66 18011,76

Bunuri şi servicii 4776,66 8033,66 9406,36 12621,5

Furnituri de birou 25,62 52,02 37,12 76,72

Materiale pentru curăţenie 8,8 22,54 21,34 31,12

Iluminat, incălzit şi forţă motrică 204,54 358,21 373,24 637,56

Apă, canal si salubritate 49,54 83,32 101,24 110,2

Carburanţi si lubrifianţi 2490,34 3404,02 3670,7 4930,66

Piese de schimb 454,96 905,11 1217,46 2251,06

Poştă, telecomunicatii, radio, tv, internet 258,36 348,96 370,3 401,9

Materiale si prestări de servicii cu caracter funcţional 541,94 1374,56 1568,38 1860,6

Alte bunuri şi servicii pentru întreţinere si funcţionare 737,56 1474,92 2046,58 2321,68

Reparaţii curente 48,94 186,4 302,92 1378,14

Medicamente şi materiale sanitare 297,08 555,82 850,72 1155,6

Medicamente 112,49 110,58 168,62 167,94

Materiale sanitare 164,5 402,56 663,04 942,06

Dezinfectanţi 20,74 42,68 #REF! 45,6

Bunuri de natura obiectelor de inventar 234,94 180,96 112,42 792,3

Uniforme si echipament 108,96 84,62 0 445,24

Alte obiecte de inventar 67,92 96,34 112,42 347,06

Cărti, publicaţii si materiale documentare 1,6 8,46 0,44 0

Pregatire profesională 0 47,56 40,2 64,2

Protecţia muncii 5,16 5,86 5,08 4,52

Alte cheltuieli 898,66 1800,9 1332,52 1995,5

Prime de asigurare non-viaţă 771,34 1544,28 1236 1842,76

Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii 127,32 256,62 96,52 152,74

TITLUL IX ASISTENTA SOCIALA 0 150 0 0

Asigurari sociale 0 0 0 0

Ajutoare sociale 0 150 0 0

Tichete cadou acordate pentru cheltuieli sociale 0 150 0 0

CHELTUIELI DE CAPITAL 5,2 0 146,72 272,6

TITLUL X ACTIVE NEFINANCIARE 5,2 0 146,72 272,6

Active fixe 5,2 0 146,72 272,6

Maşini, echipamente si mijloace de transport 5,2 0 135,34 194,56

Alte active fixe 0 0 11,38 78,04

Servicii de urgenţă prespitaliceşti şi transport sanitar 31344,04 0 57299,44 55664,84

Denumirea indicatorilor

23

II.1. CHELTUIELI DIN VENITURI PROPRII (altele decât

subvenţiile)

31224,04 54509,32 55171,46 52680,84

I. CHELTUIELI CURENTE 31211,66 54434,92 55024,74 52408,24

TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL 24805,94 45662,5 45102,08 37380,48

Cheltuieli salariale in bani 18510,26 34531,82 33996,58 27878,06

Salarii de bază 7726,32 13945,82 18384,16 16062,8

Indemnizaţii de conducere 66,23 112,84 10,48 0

Spor de vechime 2620,02 1962,3 175,68 0

Sporuri pentru condiţii de munca 369,39 10197,84 962,6 42,08

Alte sporuri 9783,7 4469,14 12611,5 11271,66

Ore suplimentare 2828,34 791,34 0 0

Fond de premii 868,2 2069,94 1055,32 0

Fond aferent plaţii cu ora 288,38 473,7 399,8 358,36

Indemnizaţii de delegare 0 0 0,2 0,42

Alte drepturi salariale in bani 813 508,9 396,84 142,74

Cheltuieli salariale in natură 1123,46 1727,86 1722,38 1735,94

Tichete de masa 1123,46 1727,86 1722,38 1735,94

Contribuţii 5172,22 9402,82 9383,12 7766,48

Contribuţii pentru asigurări sociale de stat 3625,86 7019,5 7057,38 5834

Contribuţii pentru asigurările de şomaj 202,54 173 169,58 138,9

Contribuţii pentru asigurările sociale de sănătate 1028,58 1798,4 1763,68 1454,52

Contribuţii de asigurări pt accidente de munca şi boli profes. 805,64 117,98 103,82 85,8

Contribuţii pentru concedii si indemnizaţii 162,9459 293,94 288,66 253,26

TITLUL II BUNURI ŞI SERVICII 5932,9 8697,42 9922,66 15027,76

Bunuri şi servicii 4776,66 8005,46 9406,36 12621,5

Furnituri de birou 25,72 52,02 37,12 76,72

Materiale pentru curăţenie 8,84 22,54 21,34 31,12

Iluminat, incălzit şi forţă motrică 203,84 358,21 373,24 637,56

Apă, canal si salubritate 49,54 83,32 101,24 110,2

Carburanţi si lubrifianţi 2495,34 3404,02 3670,7 4930,66

Piese de schimb 454,96 905,11 1217,46 2251,06

Poştă, telecomunicatii, radio, tv, internet 258,36 348,96 370,3 401,9

Materiale si prestări de servicii cu caracter funcţional 541,94 1374,56 1568,38 1860,6

Alte bunuri si servicii pentru întreţinere si funcţionare 737,56 1474,92 2046,58 2321,68

Reparaţii curente 48,94 186,4 302,92 1378,14

Medicamente şi materiale sanitare 151,11 43,46 20,72 45,6

Medicamente 42,96 0,78 0,02 0

Materiale sanitare 87,4 0 1,64 0

Dezinfectanţi 20,74 42,68 19,06 45,6

Bunuri de natura obiectelor de inventar 234,92 180,96 76,42 792,3

Uniforme si echipament 108,96 84,62 0 445,24

Alte obiecte de inventar 67,92 96,34 76,42 347,06

24

Carţi, publicaţii si materiale documentare 1,77 8,46 0,44 0

Pregatire profesională 0 3,56 14,2 20,2

Protecţia muncii 5,43 5,86 5,08 4,52

Alte cheltuieli 706,08 263,26 96,52 165,5

Prime de asigurare non-viaţă 571,34 14,64 0 12,76

Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii 134,52 248,62 96,52 152,74

TITLUL VIII PROIECTE CU FINANTARE DIN

FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE

POSTADERARE

0 0 0 0

TITLUL IX ASISTENTA SOCIALA 0 150 0 0

Asigurari sociale 0 0 0 0

Ajutoare sociale 0 150 0 0

Tichete cadou acordate pentru cheltuieli sociale 0 150 0 0

CHELTUIELI DE CAPITAL 5,1 0 146,72 272,6

TITLUL X ACTIVE NEFINANCIARE 5,1 0 146,72 272,6

Active fixe 5,1 0 146,72 272,6

Masini, echipamente si mijloace de transport 5,1 0 135,34 194,56

Alte active fixe 0 0 11,38 78,04

DIN CHELTUIELI TOTALE: 0 0 0 0

SĂNĂTATE 30745,04 0 55171,44 52680,84

Servicii de urgenţă prespitaliceşti şi transport sanitar 30745,04 0 55171,44 52680,84


II. 2. CHELTUIELI DIN SUBVENŢII DE LA BUGETUL

DE STAT***

600 402 932 2452

01. CHELTUIELI CURENTE 600 402 932 2452

TITLUL I CHELTUIELI DE PERSONAL 0 0 0 0

TITLUL II BUNURI ŞI SERVICII 600 402 932 2452

Bunuri şi servicii 16,6 20 0 0

Furnituri de birou 6,2 0 0

Materiale pentru curăţenie 13,8 0 0

Medicamente şi materiale sanitare 260 110 328 1110

Medicamente 122,56 35,62 63,72 167,94

Materiale sanitare 136,36 74,38 264,28 942,06

Bunuri de natura obiectelor de inventar 3,4 0 36 0

Alte obiecte de inventar 3,4 0 36 0

Pregatire profesională 0 44 26 22

Alte cheltuieli 320 228 542 1320

Reclamă şi publicitate 0 0 0 0

Prime de asigurare non-viaţă 320 220 542 1320

Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii 0 8 0 0

DIN CHELTUIELI TOTALE:

SĂNĂTATE 600 0 932 2452

Servicii de urgenţă prespitaliceşti şi transport sanitar 600 0 932 2452

25


II.4. CHELTUIELIDIN SUME ALOCATE DIN BUGETUL

CONSTITUIT DIN CONTRIBUŢIILE CU PRODUCEREA,

IMPORTUL ŞI PUBLICITATEA PENTRU PRODUSE DIN

TUTUN ŞI ALCOOL ***

0 1712 1196 532

01. CHELTUIELI CURENTE 0 1712 1196 532

TITLUL II BUNURI SI SERVICII 0 1712 1196 532

Medicamente şi materiale sanitare 0 402,36 502 0

Medicamente 0 74,18 104,88 0

Materiale sanitare 0 328,18 397,12 0

Pregatire profesională 0 0 0 22

Alte cheltuieli 0 1309,64 694 510

Prime de asigurare non-viaţă 0 1309,64 694 510

Deficit din anul curent -3,18 -421,58 -199,86 -156,96

Excedent din anul precedent 3,18 421,58 199,86 156,96

Figura nr. 2 Reprezentare grafică privind veniturile din 2008 pana in 2011

După cum se poate observa din reprezentarea grafică de mai sus în 2008 SAJ Iaşi a

obţinut venituri destul de reduse faţă de ceilalţi ani fiind un an de criză, înregistrându-se o

diferenţă de aproape 20.000 mii lei faţă de ceilalţi ani.Şi în privinţa subvenţiilor s-a înregistrat un

nivel redus.

În ceea ce priveşte veniturile, în ultimii 2 ani, SAJ i s-a stabilit un nr de puncte pe nr de

locuitori, adică primeşte 31,5 puncte pe an asta însemnând că statul acorda 31 RON pentru

fiecare om. După un simplu calcul matematic, statul acorda (825775 locuitori *31.5)

26.011.850RON pe an.

30740,86

54087,7 54971,6 52523,9

600 2114 2128 2984

31340,86

56201,7 57099,6 55507,9

2008 2009 2010 2011

VENITURI CURENTE SUBVENTII TOTAL VENITURI PROPRII

26

Figura nr. 3 Reprezentare grafica privind cheltuielile din 2008 pana in 2011

Se poate observa că în 2010 s-a înregistrat cele mai multe cheltuieli din veniturile proprii

faţă de ceilalţi ani, însă în privinţa cheltuielilor de personal un nivel ridicat la înregistrat în anul

2009.În privinţa cheltuielilor de capital în 2009 nu s-au înregistrat însă a avut un trend ascendent

astfel că în 2011 au fost înregistrate 272.6 mii lei.

În ceea ce priveşte cheltuielile, din totalul acestora, 80% reprezintă cheltuieli de personal

şi dora 20% cheltuieli cu bunuri şi servicii.

2008 2009 2010 2011

24805,94

45662,5 45102,08

37380,48

6291,46 10810,83 12050,66

18011,76

5,2 0 146,72 272,6

31344,04

56623,32 57299,46 55664,84

CHELTUIELI DE PERSONAL BUNURI ŞI SERVICII

CHELTUIELI DE CAPITAL TOTAL CHELTUIELI DIN VENITURI PROPRII

27

CAP.2. FUNDAMENTAREA CHELTUIELILOR PUBLICE

2.1. Cadru juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare

În determinarea calculării indicatorilor financiari de venituri sau cheltuieli, cadrul juridic

poate să aibă atât efecte directe cât şi indirecte, astfel este nevoie să se cunoască prin intermediul

actelor normative ce cauzează efecte generale cu un caracter indirect pentru fiecare situaţie.

Pentru fiecare acţiune pe baza sarcinilor şi a indicatorilor de plan, fundamentarea

cheltuielilor se face pe baza unor formulare corespunzătoare ce se vor anexă la bugetul de

venituri şi cheltuieli.

Marea majoritatea a instituţiilor publice precum şi alte unităţi economice ca de exemplu

regiile, societăţile comerciale cu capital de stat, sunt în calitate de consumatori de fonduri

publice, ordonatori de credite bugetare în privinţa înscrieri cheltuielilor bugetare publice. În

cazul instituţiilor din domeniul sănătăţii, acestea apar în calitate de consumatori finali ai

fondurilor bugetare publice, fiind prevăzute cu o anumită documentaţie de întocmit în bugetele

de venituri şi cheltuieli.

În cadrul fundamentării cheltuielilor bugetare, cu privire la localizarea de responsabilităţi

şi competente, acestea sunt structurate ca niveluri de implicare în acţiune astfel: instituţiile

publice specializate în gestiunea bugetelor publice, instituţii publice din diverse domenii de

activitate, unităţi administrativ-teritoriale, toate acestea potrivit cu o anumită structura şi o

ierarhie, şi populaţia în calitate de sursa de informare şi nevoie de implicare, situate într-o

anumită structura socio-demografică corelată cu cerinţe social-materiale ale acesteia, fiind

considerate de ordin publice şi care cere o anumită comunicare cu celelalte instituţii pubice

menţionate anterior şi nu în ultimul rând agenţii economici ce sunt prevăzuţi în legea bugetară

având drepturi băneşti de a solicita fonduri publice şi pentru care sunt utile calcule şi

fundamentări riguroase ale cheltuielilor.

În planificarea instituţiilor bugetare, normele de cheltuieli, care stau la baza

fundamentării acestora, sunt clasificate după anumite criterii.

După caracterul normelor, acestea sunt:

Norme obligatorii ce sunt stabilite prin acte normative fără posibilitatea de

modificare (bursa, alocaţia de hrană, retribuţia tarifară)

28

Norme indicative care pot fi facultative sau orientative, reprezintă medii ale

consumurilor de materiale ale cheltuielilor realizate de unităţile bugetare de

acelaşi fel. Aceste norme pot fi împărţite în 2 categorii:

Din punct de vedere al formei de exprimare sunt materiale (ex: cantitate de materiale şi

materii pe o anumită unitate de măsură) şi financiare adică presupun transformarea

normei materiale în cea valorica.

Din punct de vedere al conţinutului, acestea sunt individuale şi combinate calculate prin 2

procedee: pe bază de medii valorice (norma se determina prin a raporta creditele bugetare

consumate de unitate la numărul mediu de indicatori realizaţi) şi cu ajutorul însumării

normelor individuale financiare.

Planul tip de cheltuieli ce cuprinde aceleaşi date ca şi în norma combinată doar cu o singură

diferenţă şi aceea că nu se referă doar la un singur indicator ci la cheltuielile totale ale instituţiei

bugetare.

După sursele de finanţare a indicatorilor operativi, normele pot fi:

Norme bugetare referindu-se la totalul de fonduri pus la dispoziţia instituţiilor

bugetare prin intermediul bugetului pentru întreţinerea unor indicatori pe timp de

un an

Norme pentru autofinanţare fac referire la suma de bani pe care o încasează

instituţia de terţe persoane, utilă pentru întreţinerea indicatorilor

Norme financiare se referă la totalul fondurilor bugetare şi din autofinanţare

necesare pentru a întreţine un indicator pe o perioadă determinată de timp, în

general 1 an bugetar.

În teorie dar şi în practică se foloseşte metoda normativă în privinţa dimensionării

cheltuielilor pentru care nu sunt stabilite norme obligatorii. Uneori această metodă întâmpina

dificultăţi din cauza diferitelor instituţii şi diferenţele între acestea dar şi din cauza amplasării lor

în teritoriu. Datorită acestor impedimente, se foloseşte metoda stabilirii cheltuielilor pe baza

execuţiei din anul precedent şi a influenţei diferitelor modificări pentru perioada următoare.

Din 1997, s-a trecut la folosirea costului mediu pe indicator în planificarea financiară.

În constituţia României, sănătatea este unul din cele mai importante drepturi ale omului,

iar statul este responsabil de a menţine starea de sănătate a tuturor membrilor societăţii.

29

Asistenta medicală din România, în prezent, este reglementată prin următoarele:

Anexa Ordin nr.264/407/2010 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizarea a

programelor naţionale de sănătate în 2010.

Ordin privind modificarea ordinului ministerului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS

nr.265/408/2010 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a contractului –

cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări

sociale de sănătate pentru anul 2010

Normele adoptate privind contractul cadru în vederea acordării asistenţei medicale în

cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2010

Hotărârea privind probarea contractului cadru privind acordării asistenţei medicale în

cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2010.

Legea 95 din 2006 actualizata cu privire la reforma în domeniul sănătăţii la data

26.03.2010.

Proiectul de lege în privinţa modificării şi completării Legii 95 din 2006 actualizata cu

privire la reforma în domeniul sănătăţii

Proiectul de hotărâre pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate în 2010

Ordinul 173 din 3 martie 2010 pentru modificarea şi completarea ordinului ministerului

sănătăţii nr 426/2009 privind aprobarea listei şi preţurile de decontare ale medicamentelor

care se acorda bolnavilor în cadrul programelor naţionale de sănătate nominalizate prin

hotărârea guvernului nr. 367/2009 pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate în

2009, fiind publicat în monitorul oficial 155 din 10 martie 2010

Ordinul 131 din 23 februarie 2010 pentru modificarea ordinului ministerului sănătăţii nr.

326 din 2009 cu privire la înfiinţarea comisiilor de specialitate ale ministerului sănătăţii şi

a comisiei naţionale de transparentă, ce a fost publicat în monitorul oficial 136 din 1

martie 2010

Ordinul 44 din 20 ianuarie 2010 privind aprobarea unor măsuri de eficientizare a

activităţii la nivelul asistenţei medicale ambulatorii cu privire la creşterea calităţii actului

medical în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, ce a fost publicat în

monitorul oficial 136 din 1 martie 2010

Ordinul 199 din 17 februarie 2010 privind criteriile de clasificare pe categorii a unităţilor

şi subunităţilor sanitare, stabilirea nivelului de salarizare pe grade şi trepte de salarizare în

30

cazul funcţionarilor publici, pentru personalul cu funcţii de conducere, precum şi a

indemnizaţiei pentru îndeplinirea unor sarcini, activităţi şi responsabilităţi suplimentare

funcţiei de bază, fiind publicat în monitorul oficial 126 din 24 februarie 2010

Ordinul 3621 din 24 februarie 2010 pentru modificarea şi completarea ordinului

preşedintelui CNAS nr 563/2009 pentru aprobarea utilizării formularelor unice pe ţara,

fără a avea vreun regim special, necesare raportării activităţii furnizorilor de servicii

medicale.

Ordinul 64 din 29 ianuarie 2010 pentru aprobarea listei naţionale de medici cu

specialitate medicală de urgenţă sau anestezie terapie intensivă care activează inclusiv

într-o structură prespitaliceasca şi a listei naţionale de ingineri auto. Care pot face parte

din comisiile de autorizare a furnizorilor privaţi de servicii de asistenţă medicală de

urgenţă prespitaliceasca şi de transport medical asistat şi transport sanitar neasistat, a

serviciilor de ambulanţă judeţene şi al municipiului Bucureşti şi a serviciilor mobile de

urgenţă, reanimare şi descarcerare SMURD, fiind publicat în monitorul oficial 100 din 15

februarie2010

Proiect de hotărâre pentru aprobarea standardelor de cost pentru unele servicii medicale,

pentru activităţi de asistenţă medicală comunitară şi de mediatori sanitari rromi.

Ordonanţa 12 din 29 ianuarie 2010 pentru modificarea şi completarea ordonanţei de

urgenţă a guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuţii şi

competente exercitate de ministerul sănătăţii către autorităţile administraţie publice locale

Proiect de ordin pentru aprobarea regulamentului privind acordarea sporului la salariile

de bază în conformitate cu prevederile din nota la anexă nr. ÎI/2 la legea cadru privind

salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 330/2009.

Proiect de ordin pentru aprobarea regulamentului privind acordarea sporurilor la salariile

de bază în conformitate cu prevederi art.5 din anexa nr. I, art.3 din Anexa nr. ÎI şi art.9 şi

10 din anexa nr. III la legea cadrului privind salarizarea unitară a personalului plătit din

fonduri publice nr. 330/2009.

Ordinul nr 1125 din 24.12.2009 pentru modificarea şi completarea ordinul preşedintelui

CNAS nr. 696/30.06.2009. Lista medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în

tratamentul ambulatoriu, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie

31

medicală, în sistemul de asigurării sociale de sănătate începând cu data de 01.01.2010 cu

modificări şi completări ulterioare.

Până la data de 15 iulie a fiecărui an, ordonatorii principali de credite, respectiv Ministerul

Sănătăţii Publice, au obligaţia să depună la Ministerul Finanţelor Publice propunerile pentru

proiectul de buget şi anexele la acesta privind anul bugetar următor, cu încadrarea în limitele de

cheltuieli, împreună cu documentaţia şi fundamentarea detaliată.

Ministerul Finanţelor Publice la rândul său, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor

principali de credite şi a bugetului propriu, întocmeşte proiectele legilor bugetare şi proiectele

bugetelor care le depune la Guvern până la 30 septembrie în fiecare an.

Parlamentul aprobă bugetul pe ansamblu, pe părţi, capitole, subcapitole, titluri, articole,

aliniate, şi posibil şi pe ordonatori principali de credite pentru anul bugetar, dar şi creditele de

angajament în privinţa unor angajamente multianuale.

Cheltuielile sistemului bugetar, cumulate la nivel naţional, alcătuiesc cheltuielile bugetare

totale care după consolidare, se va evidenţia dimensiunile efortului financiar publice pentru anul

în cauză şi starea de echilibru sau dezechilibru.

Cheltuielile bugetare, în bugetul de stat, sunt grupate într-o ordine unitară şi obligatorie,

bazându-se pe criterii stabilite în clasificaţia bugetară. Structura clasificaţiei bugetare este

alcătuită di diviziuni şi subdiviziuni, încadrându-se şi cheltuielile bugetare. Orice sumă care este

încasata pentru buget şi plătită în contul bugetului, trebuie încadrată într-o subdiviziune a

clasificaţiei bugetare fiind corespunzătoare cheltuielilor realizate.

În fundamentarea şi întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli, principalul instrument

folosit este: “Clasificaţia vaniturilor şi cheltuielilor bugetare”.

Aceasta clasificaţie este un instrument de lucru în plan informaţional prin care face

referire la relaţiile bugetare concretizate prin balanta financiar- operativă în toate etapele

procesului bugetar, în special în elaborarea proiectelor de bugete publice şi referindu-se cu

precădere la execuţia bugetară. Aceasta clasificaţie asigura o grupare sistematică a celor două

părţi ale bugetului aducând la cunoştinţă conţinutul acesteia şi făcând posibilă adoptarea unor

măsuri corespunzătoare în vederea încadrării la timp a veniturilor, făcând posibilă în acelaşi timp

şi efectuarea cheltuielilor în concordanţă cu bugetul aprobat.

Până la data de 1 iunie în fiecare an, ministrul finanţelor publice trensmite ordonatorilor

principali de credite, o scrisoare- cadru care evidenţiază contextul macroeconomic pe baza căruia

32

se vor întocmi proiectele de buget, metodologiile de elaborare a acestora şi limitele de cheltuieli

aprobate de Guvern. Dacă apar modificări în cadrul macroeconomic cu privire la limitele de

cheltuieli, aceste modificări sunt aprobate de Guvern.

Până la 15 iunie, Ministerul Finanţelor Publice anunţa ordonatorii principali de credite

limitele modificate în vederea definitivării proiectelor de buget.

Chiar dacă se foloseşte cadrul general comun, în cazul activităţii de planificare

economică, Serviciul de Ambulanţă Judeţean Iaşi foloseşte numai anumite articole de cheltuieli

deoarece celelalte nu sunt relevante.

Această unitate îşi fundamentează bugetul de venituri şi cheltuieli anual în vederea

prezentării pentru a fi aprobat de ordonatorul principal de credite.

Fundamentarea indicatorilor de venituri şi cheltuieli se realizează în funcţie de necesităţile

impuse de desfăşurarea normală a activităţii şi de respectarea normelor de igienă sanitară care

sunt impuse de minister.

Comitetul Director elaborează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli, având la baza

propuneri fundamentate ale conducătorilor secţiilor şi compartimentelor din structura spitalului,

fiind în conformitate cu normele metodologice aprobate de Ministerul Sănătăţii.

Ordonatorul de credite ierarhic superior, la propunerea managerului general, bugetul de


Execuţia acestui buget se va raporta lunar şi trimestrial Casei Naţionale de Sănătate Iaşi.

Şi se va publica pe site-ul Ministerului Sănătăţii.

2.2. Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare

Pentru a se putea calcula fundamentarea cheltuielilor, mai întâi este nevoie să se specifice

câteva criterii după care se realizează fundamentarea. Criteriile utilizate sunt bază legală a

cheltuielilor, legat de acest criteriu trebuie să se specifice că nicio cheltuială nu poate să fie

trecută în bugetul de venituri şi cheltuieli dacă nu este reglementată printr-un act normativ;

următorul criteriu este execuţia preliminară pentru anul de bază, realizându-se pe o anumită

perioadă de timp şi se poate realiza şi la sfârşitul anului fiind modificată cu eventualele influenţe;

al treilea criteriu îl constituie analiza şi studierea comparativă a cheltuielilor, realizându-se pe

total, structura şi dinamică. Acest criteriu este util în vederea unei evoluţii pe o anumită perioadă

33

de timp realizându-se totodată şi o comparare cu cheltuielile instituţiilor sanitare între ele.

Organul ierarhic superior realizează această analiză în cadrul etapei de analiză a proiectului de

buget primit de la instituţia subordonată.

Penultimul criteriu îl reprezintă preţurile şi tarifele diferitelor servicii care au influenţe

directe asupra structurii şi evoluţiei cheltuielilor. Acest criteriu este factorul cel mai imprevizibil

în privinţa evoluţiei diferitelor categorii de cheltuieli, influenţat în mare parte caracterul

inflaţionist al economiei.

Ultimul criteriu îl constituie baremurile de cheltuieli fiind norme legale prin intermediul

anumitor cheltuieli care sunt stabilite la nivele maxime, fiind actualizate pentru realizarea

programelor Ministerului Sănătăţii.

Pentru a putea fundamenta cheltuielile în cadrul Serviciului de Ambulanţă Judeţean Iaşi,

în vederea înscrieri indicatorii de cheltuieli în proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli trebuie

să existe la baza analiza şi studierea comparativă a cheltuielilor, pe total, structura şi în dinamică.

În vederea acestei analize, bugetul propriu de venituri şi cheltuieli se structurează pe aliniate,

articole şi pe tipuri de cheltuieli.

În vederea cuantificării previzionala a cheltuielilor în cadrul SAJ, este necesar pentru a

avea la baza relaţia de calcul cu caracter general presupunând luarea în calcul toţi indicatorii

specifici cantitativi dar şi calitativi şi a cheltuielilor pe indicator cu referire la anul de bază:

Cheltuiala= Nr. Indicatori specifici* Cheltuiala medie/indicatorul anului de bază (1)

Această relaţie de calcul se poate utiliza la nivel macroeconomic şi social, adică pe

capitole şi subcapitole de cheltuieli dar şi la nivel microeconomic, adică pe articole şi alineate de

cheltuieli. Indicatorii specifici domeniului sănătate are un caracter orientativ atunci când se vor

realiza calculele proprii ale instituţiilor ierarhic superioare, unde în cazul specificităţii

cheltuielilor se exprima la nivel de alineat sau articol bugetar.

În procedura de fundamentare, se începe cu titlurile din clasificaţia economică şi anume:

cheltuieli de personal, cheltuieli materiale şi servicii, cheltuieli de capital. Modificările între

aceste cheltuieli sunt realizate în funcţie de structurile de persoane implicate în activitatea de

bază sau personalul auxiliar. Pentru a se fundamenta cheltuielile este nevoie de abordări mai

detaliate adică pe articole şi alineate.

În cazul articolelor, apar numai o parte la titlurile care au fost menţionate anterior şi

anume: salarii, contribuţii privind asigurările sociale de stat, cele pentru constituirea fondului de

34

asigurări sociale e sănătate; întreţinerea şi gospodăria; materiale şi prestări de servicii având

caracter funcţional, obiecte de inventar; reparaţii curente, capitale şi investiţii realizate de

instituţiile publice.

În cazul alineatelor, acestea vizează doar o parte din articole şi anume: salariile de bază,

sporul de vechime; fondul de premii; încălzirea; iluminatul; salubritatea; poşta; telefon; televizor.

Cu privire la calculele şi fundamentarea cheltuielilor, apar diferenţe la nivelul articolelor

şi în special în cazul alineatelor bugetare. În cazul SAJ vor apărea cu precădere fundamentarea

cheltuielile în domeniul acordării asistenţei medicale în faza prespital şi transport sanitar.

Cheltuielile sunt evidenţiate pentru activitatea finanţată din veniturile proprii şi alte venituri dar

şi pentru activităţi finanţate din fondurile acordate de CNAS şi de la bugetul de stat în

conformitate cu destinaţiile specifice stabilite. Aceste fonduri care se vor încasa sunt

fundamentate conform cu normele şi normativele aprobate ca apoi să se realizeze echilibrul

financiar.

” Indicatorii de calcul şi fundamentare” reprezintă un exerciţiu care este realizat pe

structura din proiectul de buget, iar în cazul SAJ se structurează pe 3 categorii de indicatorii şi

anume:

Indicatori privind costul asistenţei medicale, în această categorie se regăsesc:

numărul personal sanitar de specialitate cu studii superioare; numărul personal

sanitar de specialitate cu studii medii; numărul personal tehnico-administrativ;

numărul personal auxiliar.

Indicatori privind costul medicamentelor şi materialelor sanitare: numărul maşini

de salvare; cheltuieli medii anuale pentru o maşină, printre care se regăsesc

cheltuieli cu retribuţiile, medicamentele, combustibilul şi alte cheltuieli.

Indicatorii privind eficienta sanitară: numărul de solicitări; timpul necesar aferent

numărului de solicitări.

În cazul primei categorii de cheltuieli şi anume cheltuielile de personal, acestea se

fundamentează pe baza statului de funcţii şi cel de personal. Statul de funcţii face referire la toate

posturile din structura organizatorică, iar statul de personal se referă la persoana fizică care

ocupa postul respectiv, persoana care trebuie să aibă o pregătire medie sau superioară, o anumită

vechime sau o altă atestare care să poată să îi ofere drepturi salariale.

35

Centralizarea statului de personal stabileşte fondul necesar pentru atribuţiile tarifare,

pentru indemnizaţii de conducere şi sporurile de vechime, toate acestea le realizează

departamentul contabilitate.

Potrivit celor două statuturi, clasificaţia cheltuielilor de personal are la baza anumite articole

şi anume:

Articolul bugetar 10.01.01 care face referire la salariile de bază

Salariul de bază, potrivit O.U.G. nr.115/2004, art.6, pentru personalul cu funcţii de

conducere este corespunde funcţiei de execuţie, gradelor sau treptelor profesionale, adăugându-

se o indemnizaţie de conducere diferenţiată în raport cu gradul de complexitate şi răspundere.

Sporul de 15% aplicat salariului de bază şi indemnizaţia menţionată anterior, fac parte din

salariul de bază, anumite reţineri: plata contribuţiei pentru pensia suplimentară către salariaţi,

plata contribuţiei pentru fondul de şomaj (precizările respectiv nota Ministerului Muncii şi

Protecţiei Sociale nr.3182/17 august 1992).

Salariaţii întregului serviciu pe lângă salariul de bază mai beneficiază şi de alte drepturi şi

anume: plata ajutoarele medicale prevăzută prin legea nr. 49/1992, art.4 şi precizările

ministeriului protecţiei sociale nr. 947/1992, pct.3; plata concediilor de odihnă prevăzută în legea

nr 6/1992 şi hotărârea guvernului nr 250/1992; şi ultimul drept fiind plata pensiilor din fondurile

asigurărilor sociale având la baza legea nr 49/1992.

Ierarhia salarială se realizează în funcţie de gradul profesional, adică întâi sunt prevăzuţi

personalul cu studii superioare variind de la I la III inclusiv şi debutanţii. Muncitorii şi personalul

TESA se încadrează în treaptă profesională de la I la IV la muncitorii necalificaţi.

Tabel nr.4 Salariile personalului în cadrul SAJ Iași

Funcţia Salariu

Manager general 6,039

Director medical 5,593

Director economic 5,222

Director tehnic 4,285

Contabil şef 1,875

Economist 1,049

Consilier juridic 1,841

Secretar 1,071

Medic primar 2,533

Medic specialist 3,067

36

Asistent medical şef 2,088

Asistent medical 1,314

Soră medicală principală 1,316

Ambulantier 1,907

Operator regim de urgenţă 1,078

Şofer ambulanta 1,211

Revizor tehnic 1,334

Articolul bugetar 10.01.03 face referire la indemnizaţiile de conducere

Personalul de execuţie beneficiară de aceste indemnizaţii care au sarcina de a coordona

activitatea şi realizarea unor programe. Aceasta indemnizaţie se calculează în raport cu

complexitatea sarcinilor primite având următoarea formula la bază:

FdIc= FdIc1*12(1+i) (2)

FdIc- este fondul de indemnizaţie de conducere planificat pentru anul 2011

FdIc1- este fondul de indemnizaţie de conducere planificat pentru anul 2010

Articolul bugetar 10.01 se referă sporuri.

Aceste sporuri se împart în următoarele:

- Sporul de vechime- în baza ordonanţei de urgenţă, personalul salarizat beneficiază de

acest spor de până la 25%, calculat la salariul de bază corespunzător timpului lucrat în programul

de lucru. În perioada de 3-5 ani, procentul este de 5%, de la 5-10 ani, procentul creşte ajungând

la 10%, de la 10-15 ani, procentul ajunge la 15 %, de la 15-20 ani, acesta creşte în continuare

ajungându-se la 20% şi peste 20 de ani, procentul ajunge la 25%.

Având în vedere articolul 137 din Codul Muncii, persoana care a desfăşurat activitatea în timpul

prevăzut, pe baza contractului de muncă încheiat, reprezintă vechimea în muncă.

- Sporurile pentru condiţiile de munca- aferent acestora din salariul de bază se acorda un

procent de 15%.

- Alte sporuri- în această categorie se încadrează sporul de noapte: salariaţii care îşi

desfăşoară activitatea în timpul nopţii între orele 22.00 şi 6.00, beneficiază pentru orele care le

lucrează în acest interval un spor de un procent de 25% din salariul de bază; sporul pentru lucrul

în zilele libere şi sărbătorile legale- fiind în conformitatea cu reglementările în vigoare, în cadrul

schimbului normal de lucru, se acorda un spor care ajunge până la 100% din salariul de bază; şi

sporul pentru lucrul în ture- având în vedere că activitatea se realizară non-stop în trei ture,

37

personalul care lucrează lunar în aceste ture şi personalul care lucrează în două ture în sistem de

12 cu 24 de ore beneficiază de un spor de 15% din salariul de bază.

Articolul bugetar 10.01.08 privind fondul de premii

Cei care beneficiază de acest fond de premii sunt persoanele care la sfârşitul anului

calendaristic obţin un premiu anual egal cu un salariu mediu lunar de bază. În cazul peroanelor

care a desfăşurat activităţi profesionale nesatisfăcătoare, nu vor primi premiul sau acesta se va

reduce. Acordarea de premii se realizează de ordonatorii de credite, dându-le în limita a 2% din

cheltuielile cu salariile aferente personalului contractual, fără a depăşi valoarea economiilor

realizate.

Articolul bugetar 10.01.30 face referire la alte drepturi salariale în bani

În această categorie se încadrează drepturile cuvenite salariaţilor aflaţi în concedii

medicale, care se suportă din fondurile de salarii.

În cazul cheltuielilor cu concediile de odihnă, acestea se fundamentează pe baza vechimii în

muncă, acordându-se un număr stabilit de zile de concediu conform contractului de muncă.

Între un an şi 5 ani de muncă, personalul primeşte 20 de zile de concediu de odihnă, cei

care au între 6 şi 15 ani, beneficiază de 21 de zile de odihnă şi cei care au o vechime mai mare de

15 ani beneficiază de 25 de zile de odihnă.

Pentru acest fond se utilizează o formulă de bază şi anume:

FdDs=N*C*12(1+i) (3)

FdDs- reprezintă fondul altor drepturi salarialeplanificate pentru anul 2011

N-reprezinta numărul de personal propus pentru finanţare în anul 2011

C- reprezintă compensaţia lunară

În cadrul cheltuielilor de personal se întâlnesc şi cheltuielile salariale în natură şi anume:

Articolul bugetar 10.02.01 privind tichetele de masă

Pentru fundamentarea cheltuielilor privind tichetele de masă se i-a în considerare

numărul de salariaţi, valoarea fiecărui tichet şi numărul de zile lucrătoare. Pentru a afla valoarea

totală a cheltuielilor cu aceste tichete se apelează la o formulă şi anume:

Valoarea totală cheltuieli cu tichetele de masă= valoarea tichetului* nr.de zile

lucrătoare*nr.de salariaţi*12 (4)

38

Articolul bugetar 10.03.02 privind contribuţiile pentru asigurările de şomaj

Contribuţiile pentru asigurările de şomaj se calculează având la bază o formulă şi anume:

CFaAjso=FdS*C% (5)

CFaAjso reprezintă contribuţia pentru constituirea fondului pentru contribuţiile cu asigurările de

şomaj

FdS reprezinat fondul de salarii planificat pentru 2011

C reprezintă media cotelor aferente grupelor de muncă

Articolul bugetar 10.02.03 privind contribuţiile pentru asigurările sociale de sănătate

În vederea fundamentării cheltuielilor privind aceste contribuţii este necesar ca la baza să

existe o formulă şi anume:

CAS=Fds* C% (6)

Unde: CAŞ reprezintă contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate planificat pentru anul

2012

Fds reprezintă fondul de salarii planificat pentru anul 2011

C reprezintă media cotelor aferente grupelor de muncă

Tabel nr.5 Structura cheltuielilor de personal a Serviciului de Ambulanţă Judeţean Iaşi

An de referinţă 2010 2011

TITLUL I CHELTUIELI DE

PERSONAL 45102,1 37380,5

Cheltuieli salariale în bani 33996,6 27878,1

Salarii de bază 18384,2 16062,8

Indemnizaţii de conducere 10,48 0

Spor de vechime 175,68 0

Sporuri pentru condiţii de

muncă 962,6 42,08

Alte sporuri 12611,5 11271,7

Ore suplimentare 0 0

Fond de premii 1055,32 0

Fond aferent plaţii cu ora 399,8 358,36

Indemnizaţii de delegare 0,2 0,42

39

Alte drepturi salariale în bani 396,84 142,74

Cheltuieli salariale în natură 1722,38 1735,94

Tichete de masă 1722,38 1735,94

Contribuţii 9383,12 7766,48

Contribuţii pentru asigurări

sociale de stat 7057,38 5834

Contribuţii pentru asigurările

de şomaj 169,58 138,9

Contribuţii pentru asigurările

sociale de sănătate 1763,68 1454,52

Contribuţii de asigurări pt

accidente de muncă şi boli

profes. 103,82 85,8

Contribuţii pentru concedii şi

indemnizaţii 288,66 253,26

Sursă: Bugetul de venituri şi cheltuieli al Serviciului de Ambulanţă Judeţean Iaşi

A doua categorie de cheltuieli o constituie cheltuieli cu bunurile şi serviciile

Acesta categorie de cheltuieli se deosebeşte de prima categorie dacă au sau nu la bază o

contraprestaţie în momentul şi în măsura în care sunt efectuate de stat.

Aceste cheltuieli se împart în bunuri şi servicii, reparaţii curente, medicamente şi

materiale sanitare, bunurilor de natura obiectelor de inventar, deplasări, detaşări şi transferuri

Cheltuielile de bunurile şi serviciile sunt formate din următoarele:

Articolul bugetar 20.01.01 privind furnituri de birou

Cheltuielile cu furniturile de birou cuprind costul rechizitelor de birou, costul hârtiei,

imprimantei şi cardurilor şi fise şi alte imprimante tipizate folosite în activitatea financiar

contabilă şi administrativă.

Articolul bugetar 20.01.02 cu referire la materiale pentru curăţenie

Aceste materiale cuprind materiale comune de curăţenie specifice ambulantei, materialele

igienico-sanitare pentru personal.

Cheltuielile pentru materialele de curăţenie se fundamentează având la bază o formulă de calcul

şi anume:

Materiale pentru curăţenie=cantitatea din tipul de material necesar/lună*preţ/material (7)

Articolul bugetar 20.01.03 cu privire la iluminat, încălzire şi forţa motrică

40

În vederea fundamentării cheltuielilor la această categorie se ia în considerare costul

curentului electric şi contul gigacalorie consumaţi în cadrul SAJ.

Articolul bugetar 20.01.04 referindu-se la apă, canal şi salubritate

Pentru fundamentarea cheltuielilor legate de apă, canal şi salubritate este nevoie de

următorii indicatori şi anume: consumul de apă, gunoiul şi tariful pe mc de apă şi serviciul de

salubritate şi canalizare.

Articolul bugetar 20.01.08 cu privire la poştă, telecomunicaţii, radio, tv şi internet

În cadrul cheltuielilor pentru serviciile menţionate mai sus se ia în considerare plată

serviciilor de poştă, abonamentul la telefon, fax, radio dar şi plata pentru convorbirile

internaţionale. În fundamentarea acestor cheltuieli ce ţin de serviciile menţionate anterior, se ia

în calcul anumiţi indicatori şi anume: numărul de telefoane, numărul de impulsuri ale

convorbirilor telefonice, tariful pentru abonamentul acestor servicii.

Cheltuielile telefonice se determina având la bază următoarea formula:

Cht=Vabt*Vi (8)

Unde Cht reprezintă cheltuielile telefonice

Vabt reprezintă valoarae abonamentelor telefonice

Vi este valoarea impulsurilor

Pentru aflarea valorii abonamentelor telefonice este necesară următoarea formula:

Vabt=Nat*Cab/b*12 (9)

Vabt reprezintă numărul de telefoane

Cab/b reprezintă costul abonamentului pe telefon

Articolul bugetar 20.01.30 se referă la alte bunuri şi servicii pentru întreţinerea şi

funcţionarea

În vederea fundamentării cheltuielilor de la acest articol se ia în considerare materialele

folosite, cantitatea şi preţul unitar, carburanţii şi lubrifianţii, piesele de schimb, anvelope şi

diverse alte materiale necesare pentru ambulante.

A doua categorie din clasificaţia cheltuielile pentru bunuri şi servicii este format din

următorul articol:

Articolul bugetar 20.03 se referă la reparaţiile curente

Pentru fundamentare cheltuielilor cu reparaţiile curente se ia în vedere reparaţiile şi

întreţinerea atât a ambulantelor cât şi a unităţii centrale împreună cu clădirile staţiilor zonale.

41

A treia categorie este clasificaţia care face referire la medicamente şi materiale sanitare

Articolul bugetar 20.04.01 face referire la medicamente

Pentru a fundamenta aceste cheltuieli se iau în considerare anumiţi indicatori şi anume: costul

medicamentelor procurate de serviciu inclusiv cheltuielile cu ambalajele, cheltuielile pentru

achiziţionarea procurarea serurilor şi vaccinurilor şi soluţiile perfuzabile.

Articolul bugetar 20.04. 02. Face referire la materialele sanitare

Următorii indicatori care sun folosiţi pentru fundamentarea cheltuielilor: materialele

sanitare, truse sanitare, materiale de pansare şi costul ambalajelor, vată, tifon, alcool, seringi

leucoplast, pansamente, sonde etc.

Articolul bugetar 20.05.01 se referă la echipamente

Pentru fundamentarea cheltuielilor referitoare la acest articol fac parte cheltuielile cu

uniformele pentru persoanele încadrate în muncă şi echipamentul sanitar pentru personalul

medico-sanitar.

Articolul bugetar 20.30. Face referire la alte cheltuieli

În cadrul acestui articol se iau în considerare cheltuielile privind calificarea,

perfecţionarea şi specializarea profesională a salariaţilor, cu pregătirea profesională a salariaţilor

serviciului care se realizează pe bază de contracte sau convenţii şi alte cheltuieli care se referă la

asigurările auto a tuturor ambulantelor şi în vederea prejudiciilor cauzate serviciului şi încasate

ulterior.

Tabel nr.6 Structura cheltuielilor cu bunuri şi servicii a Serviciului de Ambulanţă Judeţean Iaşi

An de referinţă 2010 2011

TITLUL II BUNURI ŞI

SERVICII 12050,66 18011,76

Bunuri şi servicii 9406,36 12621,5

Furnituri de birou 37,12 76,72

Materiale pentru curăţenie 21,34 31,12

Iluminat, încălzit şi forţă

motrică 373,24 637,56

Apă, canal şi salubritate 101,24 110,2

Carburanţi şi lubrifianţi 3670,7 4930,66

Piese de schimb 1217,46 2251,06

42

Poştă, telecomunicaţii,

radio, tv, internet 370,3 401,9

Materiale şi prestări de

servicii cu caracter

funcţional 1568,38 1860,6

Alte bunuri şi servicii pentru

întreţinere şi funcţionare 2046,58 2321,68

Reparaţii curente 302,92 1378,14

Medicamente şi materiale

sanitare 850,72 1155,6

Medicamente 168,62 167,94

Materiale sanitare 663,04 942,06

Dezinfectanţi 19,06 45,6

Bunuri de natura

obiectelor de inventar 112,42 792,3

Uniforme şi echipament 0 445,24

Alte obiecte de inventar 112,42 347,06

Cărţi, publicaţii şi

materiale documentare 0,44 0

Pregătire profesională 40,2 64,2

Protecţia muncii 5,08 4,52

Alte cheltuieli 1332,52 1995,5

Sursă: Bugetul de venituri şi cheltuieli al Serviciului de Ambulanţă Judeţean Iaşi

2.3 Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea cheltuielilor bugetare

În cadrul fundamentării cheltuielilor, responsabilităţile şi competentele sunt structurate în

cadrul ordonatorilor de credite bugetare şi declanşează fluxuri informaţionale pe componente

bugetare. Acestea din urmă se derulează conform calendarului stabilit prin acte normative

specifice.

În privinţa elaborării proiectelor de fonduri publice, procedura bugetară implica

responsabilităţi şi competente, consumatori de fonduri publice care realizează calcule privind

cheltuielile aferente acestora în funcţie de subdiviziunile clasificaţiei bugetare.

Pentru a reda mai bine relaţiile care au loc în cazul fundamentării bugetului de venituri şi

cheltuieli voi realiza următorul flux informaţional.

43

Figura nr.4 Flux informational generat de fundamentarea bugetului de venituri si cheltuieli

Guvern

Ministerul

Finantelor

Publice

Ministerul

Sanatatii

Casa Nationala

de Asigurari

de sanatate

Serviciul de

Ambulanta

Judetean Iasi

44

Figura nr.5 Fluxurile informationale privind fundamentarea veniturilor si a cheltuielilor in

interiorul SAJ Iasi

Managerul verifica întocmirea şi aprobă planul de venituri şi de cheltuieli al serviciului,

plan pe care îl primeşte de la contabilul şef în urma solicitării sale trimiţându-l mai departe

direcţiei de Sănătate Publică Iaşi.

Pe baza datelor obţinute de la compartimentul financiar- contabil, compartimentul

resurselor umane şi de la biroul de statistică şi informatică, contabilul şef întocmeşte planul de


Compartimentul financiar-contabil întocmeşte statele de plată ale salariaţilor şi realizează

centralizarea acestora împreună cu centralizarea materialelor şi celorlalte cheltuieli ale

serviciului împreună cu veniturile obţinute de unitate din diverse surse. Toate aceste surse le va

primi de la compartimentele funcţionale.

Manager

Director Economic

Compartiment

financiar-contabil

Biroul Statistica si

Informatica

Compartiment

resurse umane

Compartimente

functionale

45

Compartimentul resurselor umane întocmeşte anual statul de funcţii ale spitalului,

ocupându-se de personalul angajat şi de noii angajaţi.

Biroul Statistică şi Informatică centralizează consumul de materiale sanitare şi de

medicamente de la fiecare staţie zonală întocmindu-se situaţii statistice ce cuprind indicatori şi

eficientă sanitară împreună cu costul asistenţei medicale acordată.

În vederea întocmirii bugetului de venituri şi cheltuieli trebuie să se strângă toate datele

care formează elementele de bază a acestuia cum ar fi indicatorii de plan (operativi) reprezintă

unităţile de calcul pentru determinarea volumului activităţii.

Execuţia bugetară este formată din execuţia indicatorilor, a veniturilor, a creditelor

bugetare se la începutul anului şi până la data fixată de întocmire a planurilor financiare. Toate

aceste date se obţin din dările de seamă contabile sau din evidenţele contabile şi statistice.

Nivelul calitativ al realizării indicatorilor pe anul anterior celui pentru care se face planificarea,

are în vedere unele lipsuri şi greutăţi constatate în derularea activităţii în anul de bază în vederea

eliminării în anul de plan. Normele de cheltuieli ajuta la calcularea propunerilor de cheltuieli

aplicate în funcţie de specificul unităţii şi natura cheltuielilor respective.

În momentul întocmirii planului de venituri şi cheltuieli este necesar ca legislaţia şi

normele în vigoare să fie grupate la nivelul conducerii instituţiei sanitare şi a colectivelor de

lucrători da şi cunoaşterea foarte bine a acestora.

În vederea întocmirii planului de cheltuieli trebuie să se ţină cont de:

legătură între realizarea indicatorilor operativi dar şi de execuţia acestora pe perioada

respectivă

nivelul realizării sarcinilor de plan în perioada pentru care s-a întocmit execuţia certa

descoperirea unor erori în planificarea creditelor bugetare, pe categorii de cheltuieli

sau în repartizarea acestora pe trimestre

descoperire unor cheltuieli care nu sunt necesare, oportune sau economicoase.

46

În vederea întocmirii planului de venituri trebuie să se adopte câteva măsuri organizatorice şi

anume:

realizarea unor grafice de desfăşurare a acţiunii de elaborare a planurilor de venituri care

să cuprindă sarcini concrete pe fiecare obiectiv în parte

determinarea cailor şi mijloacelor de realizare a veniturilor

acoperirea eventualelor surse ce au rămas neplanificate în anul de bază

metodologia determinării prin calcul a indicatorilor din plan

executarea verificării şi autocontrolului pe tipul desfăşurării lucrărilor de întocmire a

planului de venituri bugetare.

Bugetul de venituri şi cheltuieli se realizează de către SAJ în luna septembrie a anului în

curs pentru anul viitor, aprobându-se apoi în martie de către de ordonatorii principali de credite

(Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Sănătate, Direcţia de Sănătate Publică).

Execuţia bugetară trebuie să aibă în componenţa următoarele:

cheltuielile pe subdiviziunile clasificaţie bugetare, adică pe articol şi alineat

creditele planificate de la 1 ianuarie până la sfârşitul trimestrului sau anului pentru care se

face execuţia

creditele deschise de la 1 ianuarie până la sfârşitul trimestrului sau anului respectiv

alimentarea cu fonduri de la 1 ianuarie până la sfârşitul trimestrului sau al anului

respectiv

plăţile nete de casă

cheltuielile care se realizează de la 1 ianuarie până la sfârşitul trimestrului sau al anului

respectiv

În cadrul realizării planului de cheltuieli apar elementele de plăţi şi de cheltuieli. Plăţile

reprezintă decontările serviciilor prestate, achiziţionarea de materiale, etc iar cheltuielile

reprezintă consumul de medicamente, materiale, etc.În acest caz, decontarea este realizată de

către Casa de Sănătate în fiecare lună pe baza a doua fişiere cu kilometri parcurşi şi cu numărul

de solicitări.

Execuţia planului de cheltuieli se determina prin raportarea indicatorilor” plăti nete” şi

“cheltuieli efective” la volumul creditelor bugetare aprobate.

47

Figura nr.6 Fluxul informational privind elaborarea, aprobarea și execuția bugetului de venituri și

cheltuieli

1',1”- negocierea proiectului de venituri si cheltuieli

2- trimiterea bugetului de venituri si cheltuieli pentru a fi aprobat

3- acord

4- depunerea bugetului de venituri si cheltuieli

Ministerul

Sanatatii

Directia de

Sanatate Publica

Casa de Asigurari

de Sanatate

Trezorerie

Serviciul de

Ambulanta

Judetean Iasi

1'

2

3

4

1”

48

Figura nr.7 Fluxul informational privind cheltuielile de personal

Personal

salarizare

Depunere

declaratii:

CAS CJP

Calcul privind

retineri salariale:

CAS,CASS,Fond

somaj

Contabilitate

stat de

functii

pontaj

Popriri

contabile

Calcul privind

retineri unitare:

CAS,CASS,Fond

somaj

Trezorerie

Banca

Verificarea

centralizarii

salariilor

Birou privind

cheltuieli

Birou privind

veniturile

Stat de plata

Viramente

Contributii eliberare numerar

Casier

realizarea

platilor cu salarii

Contabilitate

CASS Iasi

CJP- CAS

AJOFP Iasi

impozit pe

salarii

Stat de plata

Ordin de plata Cec

49

În vederea achitării salariilor este nevoie de următoarele documente:

statul de plată

centralizatorul statului de plată

situaţia recapitulativă a salariilor

dispoziţii de plată în vederea virării din cont a impozitului pe salarii

dispoziţii de plată în vederea virării contribuţiei la asigurările sociale

cecul în numerar

Figura nr 8. Schema circuitului documentelor în privinţa cheltuielilor cu materiale şi servicii

Aprovizionarea cu medicamente, materiale sanitare şi obiecte de inventar se face de la

societăţi cu care SAJ a încheiat convenţii la începutul anului. Primirea materialelor de către

gestionari se realizează pe baza documentelor însoţitoare, care diferă în funcţie de modalitatea

prin care au intrat respectivele materiale.

Materialele procurate de la furnizori sunt primite pe baza facturilor, avizelor de expediţie

iar confirmarea primirii la locul de depozitare se va face pe documentele respective de o comisie

formată dintr-un reprezentant al serviciului de contabilitate, gestionarul şi asistentul şef pentru

materialele sanitare, farmacistul pentru medicamente, şeful serviciului tehnic pentru obiecte de

inventar şi alte materiale.

Aprovizionare Contabilitate

Factura fiscala

Comisia de

receptie

P.V. de receptie

Evidenta

analitica

Evidenta

operativa

Contabilitatea

curenta

Fisa materialului/

serviciului

Registru

numerelor de

inventar

Contul referitor

la materiale

50

Înainte de a fi vizată, factura şi avizul trebuie să fie văzute de contabilul şef. După

înregistrarea în evidenţă tehnico-operativa a magaziei, documentele de intrare a materialelor se

predau zilnic compartimentului financiar contabil.

Materialele primite de la alte unităţi, rezultate din activitatea instituţiei, precum şi cele

ridicate în plus sau nefolosite, restituite magaziei, se primesc pe baza documentului bon de

predare, transfer, restituire. Pentru materialele rezultate din casarea mijloacelor fixe, din casarea

sau declasarea obiectelor de inventar de mică valoare sau scurtă durată şi a materialelor, primirea

se realizează se face pe baza procesului verbal respectiv de casare şi declasare. Materialele

constatate în plus la inventariere sunt înregistrate pe baza procesului verbal întocmit cu această

ocazie.

Pentru consumul curent, eliberarea materialelor din magazie, destinate lucrărilor de

investiţii şi de reparaţii sau prelucrări în cadrul SAJ se realizează pe baza bonului de consum

după cum se eliberează separat pentru materiale sanitare, de curăţenie, obiecte de inventar,

mijloace fixe. Şeful de compartiment va completa necesarul de materiale pe bonul de consum

după care va fi aprobat de contabilul şef şi apoi se va ridica materialele respective din magazie.

Medicamentele şi obiectele sterile au depozit separat, eliberându-se pe baza condicii de

prescripţii medicale care se întocmeşte de către farmacist în 3 exemplare. Primul ajungând la

contabilitate în vederea scăderii medicamentelor respective, al doilea rămâne la farmacie şi al

treilea la cotor. Înainte de a fi utilizată, condica se şnuruieşte şi se avizează la contabilitate de

unde i se aplică un număr de înregistrare. Medicamentele din farmacie se ridică de asistenta şef

după ce s-a vizat.

Consumul de carburant pentru salvări se stabileşte lunar pentru fiecare maşină în parte

astfel: consumul la 100 km parcurşi după cartea tehnică a maşinii respective în oraş sau în afara

oraşului înmulţit cu numărul de km care rezultă din foile de parcurs în oraş sau în afara oraşului.

Acestea din urmă se întocmesc zilnic într-un exemplar pentru fiecare maşină în parte.pe foaie

este consemnat numele şi prenumele ambulantierului, numărul maşinii pe care o conduce, dată,

unitatea căreia îi aparţine maşina.

Evidenţa operativă a intrărilor şi a ieşirilor de materiale se organizează la locurile de

depozitare de către gestionari, cantitativ, pe feluri de materiale, sortimente, calităţi, preţuri cu

ajutorul fisei de magaziei.În acestea din urmă sunt înregistrate zilnic, pe baza documentelor

respective, intrările şi ieşirile de materiale, stabilindu-se şoldul scriptic după fiecare înregistrare.

51

Documentele care fac referire la eliberarea materialelor se predau zilnic la

compartimentul financiar contabil.

Evidenţa obiectelor de inventar are sarcina să asigure reflectarea cantitativă şi valorica a

obiectelor aflate în magazie şi a celor predate în serviciu precum şi oglindirea acestora pe fiecare

loc de folosinţă în parte, până la scoaterea definitivă din serviciu sau casarea lor.

Figura nr.9 Schema circuitului documentelor în privinţa cheltuielilor cu materiale şi servicii

Intrari Iesiri

-verificarea documentelor de intrare

-inregistrarea intrarilor si iesirilor in fiselor

de magazie

-completarea documentelor de intrare

Fisa de magazie

Borderou de predare a

documentelor

La compartimentul financiar- contabil

-verificarea documentelor de intrare

-verificarea lunara a inregistrarilor din fisele

de magazie

-intocmirea borderoului de predare

-verificarea documentelor de iesire

-evaluarea documentelor de iesire

-verificarea lunara a inregistrarilor din fisele

de magazie

Situatia materialelor intrate Situatia materialelor iesite

Fise analitice de materiale

Conturile sintetice de materiale

52

CAP.3. EXECUŢIA CHELTUIELILOR BUGETARE

3.1. Surse de finanţare a instituţiilor publice

Realizarea cheltuielilor bugetare se efectuează prin instituţii şi alte entităţi organizatorice

prevăzute de legislaţia în vigoare.

Acordarea fondurilor din bugetele publice de către ordonatorii principali de credite şi respectiv

utilizarea acestora reprezintă un act de răspundere care se realizează prin a respecta şi îndeplini

anumite reguli şi anume:

Numai în cazul în care cheltuielile sunt prevăzute expres în acte normative sau autorizării

specifice date în baza Legii finanţelor publice, pot fi înscrise şi efectuate din bugetele

publice. Faptul că aceste cheltuieli sunt cuprinse în buget nu reda în mod automat dreptul

de a le utiliza dacă nu este o autorizare în acest sens.

Realizarea unui control financiar preventiv având la baza urmărirea necesităţii,

oportunităţii şi a legalizării cheltuielilor dar şi se poate aplica un regim sever de economii

în toate sectoarele de activitate.

Fondurile nu se pot da într-un mod automat ci numai pe baza justificării sumelor acordate

anterior şi în funcţie de nivelul de realizare a indicatorilor bugetari.

În vederea asigurării funcţionalităţii instituţiilor, trebuie să se acopere anumite nevoi care

au caracter permanent cu ajutorul mijloacelor puse la dispoziţie din buget.

Finanţarea cheltuielilor bugetare reprezintă acordarea de mijloace băneşti, care au la baza

bugetele publice că balanţe financiare aprobate, la consumatorii de fonduri autorizaţi pentru

anumite destinaţii care sunt exact stabilite, fiind ca expresie a nevoilor publice recunoscute ca

atare.9

Finanţarea bugetară, din punct de vedere tehnic, se realizează într-un mod la bugetele statului

şi în altul la bugetele locale. Din această cauză şi metodele, procedurile, operaţiile care generează

fluxuri informaţionale sunt diferite la bugetele statului faţă de cele locale în ceea ce priveşte

implicări de responsabilităţi, competente, documente, etc.

9 Gabriel, A.,Stefura, Proces bugetar public, Editia a II-a, Editura Universitatii Alexandru Ioan Cuza, Iasi, 2009, p.

170.

53

Aceasta finanţare are la baza normele Ministerului Finanţelor Publice în ceea ce priveşte

organizarea şi funcţionarea trezoreriei.10

În ceea ce priveşte tematica, în norme este redată finanţarea bugetară pe categorii de bugete

având la baza proceduri şi operaţii însoţite de documente specifice.

Veniturile instituţiilor sanitare publice, potrivit legii se realizează din venituri proprii care

provin din venituri realizate în funcţie cu serviciile medicale pe care le furnizează pe baza

contractelor încheiate cu Casa de Asigurări de Sănătate, din sumele încasate potrivit actelor

adiţionale la contract pentru cheltuieli care au destinaţie specială şi din alte venituri, în care intră

şi veniturile obţinute din servicii medicale acordate la cererea persoanelor fizice/juridice, venituri

din chirii sau asocieri investiţionale în profil medical dar şi alte venituri care sunt dobândite în

condiţiile legii11

.

În afară de aceste venituri mai există şi venituri din valorificarea unor bunuri, venituri din

donaţii şi sponsorizări dar şi sume care sunt primite având destinaţie specială din bugetul de

stat sau local dar şi venituri din contravaloarea medicamentelor şi materialelor sanitare furnizate

de Casă Naţională de Asigurări de Sănătate din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de

sănătate, fără plată.

Principalele surse de finanţare ale Serviciului de Ambulanţă Judeţean Iaşi sunt următoarele:

Venituri atrase în urma contractelor încheiate cu Casa Naţională de Asigurări de

Sănătate care a fost principalul finanţator până în martie 2013. Aceste venituri sunt

obţinute în urma facturării serviciilor medicale prestate către populaţie împărţite în:

solicitări la domiciliu şi transportul acestora la spital şi în km parcurşi pe lună

potrivit solicitărilor dar şi km realizaţi în urma transportului de sânge sau de organe.

Venituri atrase de la bugetul de stat, respectiv Ministerul Sănătăţii. Aceste venituri

provin începând cu 1 martie în urma semnării contractelor cu ministerul în urma

Ordonanţei 91/2012, devenind şi acesta un ordonator principal de credite.

Venituri atrase de la Programul de urgenţă prespitaliceasca

Venituri procurate de la Direcţia Sănătăţii publice

Venituri proprii care provin din servicii de asistenţă medicală la domiciliu, din

contracte în ceea ce priveşte furnizarea de servicii medicale semnate cu casele de

10

Norme metogologice privind organizarea si functionarea Trezoreriei Finantelor Publice nr.5318/1992 cu

modificarile ulterioare 11

OUG 91/2012 pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul sanatatii

54

asigurări private sau agenţii economici, din editarea unor publicaţii cu caracter

medical, din organizarea unor spectacole, competiţii sportive, din transport medical în

ceea ce priveşte populaţia şi transport medical interclinic în ceea ce priveşte

solicitarea spitalelor.

Pe baza normelor metodologice luând în calcul anumite elemente are loc încheierea

contractelor şi efectuarea operaţiunilor de decontare între SAJ şi Casa Naţională de Asigurări de

Sănătate. Acele elemente sunt: sursele de venituri şi bază legală a încasărilor; nivelul taxelor,

frecventa indicatorilor fizici în noul an faţă de anul considerat că bază, nivelul preţurilor avute în

vedere la stabilirea propunerilor de cheltuieli şi consumuri specifice de materiale sanitare,

combustibil şi piese de schimb.

În primele 15 zile ale fiecărei luni, Casa Naţională de sănătate acorda Serviciului de

Ambulanţă Judeţean Iaşi, până la 80% din suma corespunzătoare lunii curente, apoi decontarea

lunii respective să se realizeze în primele zile ale lunii următoare.

Fondurile primite mai nou de la bugetul de stat se pot realiza cheltuieli pe destinaţiile

pentru care au fost alocate respectivele sume astfel:

pentru derularea unor activităţi din programele de sănătate

cheltuieli de personal reprezentând drepturile salariale, cu materiale şi servicii şi

de capital,

cheltuieli cu contribuţii

cheltuieli pentru achiziţionarea aparaturii de înaltă performanţă

cheltuieli pentru proiectarea şi consolidarea clădirii unde se afla sediile.

În calitate de ordonatori principali de credite, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi

Ministerul Finanţelor Publice, proiectează, implementează şi finanţează programe şi

subprograme de sănătate în vederea realizării unor obiective de sănătate. Sumele care sunt

alocate pentru aceste programe sunt cuprinse în bugetul propriu de venituri şi de cheltuieli al

Serviciului de Ambulanţă Judeţean Iaşi, utilizându-se pe destinaţii specifice.

Indicatorii fizici şi de eficienta care sunt prevăzuţi în programele de sănătate ce sunt

finanţate din bugetul ministerului sănătăţii publice se monitorizează având la baza evidenţele

tehnico- operative, statistice şi contabile şi se transmit raportări trimestriale Direcţie de Buget şi

Finanţe din Ministerul Sănătăţii Publice în vederea centralizării şi analizei.

55

Pe baza acestor indicatori, în fiecare an, direcţiile coordonatoare de programe din

minister stabilesc indicatorii de rezultat.

Raportarea indicatorilor se va realiza astfel: lunar- până pe 10 ale lunii următoare, pentru

indicatori fizici şi de eficienta prevăzute în programele de sănătate şi anual - până pe 25 ianuarie

a anului următor, pentru indicatorii de rezultat.

Indicatorii fizici şi de eficienta care sunt prevăzuţi în programele de sănătate ce sunt

finanţate din bugetul fondului de asigurări sociale de sănătate se transmit Casa Naţională de

Asigurări de Sănătate pentru analiză.

În vederea efectuării fluxului informaţional privind finanţarea bugetare trebuie specificat

faptul că până în martie 2013 SAJ a fost finanţat de Casă Naţională de Asigurări de Sănătate şi

apoi primind finanţare şi de la Ministerul Sănătăţii, astfel voi caracteriza doar fluxul

informaţional privind Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Figura nr.10 Fluxul informaţional privind finanţarea bugetară:

Departamentul Financiar Contabil

Casa Judeteana de

Asigurari de sanatate

Trezoreria

Finantelor

Publice Iasi

Directia de

sanatate publica

Iasi

Casa Nationala

de Asigurari de

Sanatate

Trezoreria

Finantelor Publice

Bucuresti

Bugetul

Asigurarilor

Sociale de

Sanatate

56

Din reprezentarea anterioară reiese că în primul rând trebuie şase elaboreze proiectul de

buget în ceea ce priveşte anul următor de către directorul general cu sprijinul directorului

financiar- contabil, proiect care are la baza indicatorii calculaţi pentru anul în curs de

desfăşurare, în privinţa aproximării cât mai exacte a nivelul de cheltuieli ce va urma finanţat.

Apoi se va negocia contractul cu Casa Judeţeana de Asigurări de Sănătate în privinţa furnizării

de servicii medicale. Acest contract se va trimite pentru a fi aprobat la Casa Naţională de

Asigurări de Sănătate. După ce se v-a aprobă, fondurile se vor vira în contul de la Trezoreria

Bucureşti.

Casa Judeţeana de Asigurări de Sănătate va trimite o înştiinţare a Casei Judeţene de

Asigurări de sănătate Iaşi privind aprobarea contractului urmând să se vireze banii în contul de la

Trezoreria Iaşi. Aceasta din urmă trimiţând la rândul său o înştiinţare către Casei Judeţene de

Asigurări de sănătate Iaşi în ceea ce priveşte virarea banilor. La final Serviciul de Ambulanţă

Judeţean Iaşi va fi înştiinţat cu privire la obţinerea fondurilor.

Figura nr.11 Flux informational privin finantarea din venituri proprii:

Pe baza reprezentării de mai sus al fluxului informaţional în ceea ce priveşte finanţarea

din venituri proprii SAJ oferă persoanelor fizice servicii medicale în privinţa transportului la

domiciliu şi acordarea primului ajutor, acestea putând fi plătite de pacient constituindu-se că

venituri proprii. Acestea din urmă sunt transmise în contul Trezoreriei Finanţelor Publice Iaşi,

sume care vor alimenta eventualele cheltuieli.

Serviciu de

Ambulanta Judetean

Iasi

Persoane fizice Agenti economici

Trezoreria Finantelor

Publice Iasi

57

Având în vedere agenţii economici, SAJ încasează sume pe baza contractelor încheiate

care prevăd anumite servicii.

În ceea ce priveşte cheltuielile, în raport cu sursele de venituri ce sunt prevăzute în buget,

se realizează cheltuieli pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare asigurându-se funcţionarea SAJ-

ului Iaşi astfel:

cheltuielile realizate din veniturile proprii în vederea acordării asistenţei medicale

prespital, realizându-se pe baza bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat

cheltuielile realizate din bugetul de stat, se fac în limita sumelor aprobate pentru

programele de sănătate, reparaţii, întreţinerea clădirilor şi autovehiculelor.

3.2. Modalităţi tehnice utilizate în finanţarea cheltuielilor bugetare

În cazul finanţării cheltuielilor bugetare, la toate instituţiile publice, acestea se realizează

în fiecare an de la bugetul de stat şi de la alte bugete pe baza creditelor bugetare aprobate prin

lege. După ce se deschide şi se repartizează creditele bugetare, ordonatorii de credite pot să

beneficieze de sumele de bani în limitele acestora pentru cheltuielile înscrise în bugete.

În vederea realizării cheltuielilor bugetare la instituţii trebuie să se respecte anumite

cerinţe care provin din prevederile legale ale finanţelor publice şi anume:

utilizarea fondurilor trebuie să fie în conformitate cu destinaţiile specificate prin

intermediul bugetelor de venituri şi cheltuieli dar şi în conformitate cu

subdiviziunile clasificaţiei bugetare, toate acestea în limita creditelor care au fost

aprobate pe an şi trimestru

utilizarea creditelor se realizează numai pentru cheltuielile care au fost aprobate

legal astfel fiecare cheltuială trebuia să aibă la bază o dispoziţie legală prin care se

acorda autorizaţia de a fi acoperită din bugetul public

aprobarea şi realizarea cheltuielilor trebuie să fie numai cu avizul conducătorului

de compartiment financiar-conatabil sau a persoanei care îl înlocuieşte.

58

În vederea execuţiei bugetare, cheltuielile străbat patru etape şi anume: angajarea,

lichidarea, ordonanţarea şi plată12

.

Prima etapă şi anume angajarea da obligaţia de plata unui terţ având la baza susţinerea

juridică şi anume: legi, contracte, decizii, hotărâri, etc. Astfel, această etapă este o consecinţă a

deciziei luate într-un mod deliberat de un organ al administraţiei de stat.

Competenţa în ceea ce priveşte angajarea o are conducătorul instituţiei publice fiind în

ipostaza de ordonator de credite bugetare.În cadrul execuţiei bugetare, această etapă este

considerată ce-a mai importantă deoarece aici are loc încadrarea cheltuielilor bugetare în limitele

creditelor bugetare aprobate.

A doua etapă este lichidarea în care se observă serviciul care este realizat în vederea

instituţiei determinându-se suma de plată. În această etapă sunt utile actele care justifica ce

reprezintă cheltuielile pentru întreprindere.

A treia etapă şi anume ordonanţarea se referă la emiterea ordinului de plată privind

sumele de bani în favoarea unui terţ. Locul unde se realizează această etapă este compartimentul

financiar-contabil al ordonatorului de credite bugetare.

Ultima etapă şi aceea de plată reprezintă realizarea cheltuielilor prin achitarea sumelor

care trebuia să le dea instituţia. În ceea ce priveşte răspunderea, o are gestionarii de bani publici

adică pot fi casierii sau contribuabilii plătitori.

Creditele bugetare care au fost deschise sau repartizate conferă dreptul instituţiilor

publice să depună la unităţile bancare acele „dispoziţii de plată” în vederea efectuării de plăţi în

cont şi cecurile pentru a putea să ridice sumele utile pentru realizarea plăţilor în numerar.În

limita creditelor bugetare, operaţiile de plăţi în numerar sau în cont realizate de instituţiile

bancare poartă denumirea de „plăţi de casă”.

În baza principiului anuităţii bugetului, creditele bugetare care sunt deschise sau

repartizate se pot folosi numai în timpul anului bugetar respectiv iar cele care au rămas

disponibile la sfârşitul anului îşi vor pierde valabilitatea astfel se vor închide în mod automat de

unităţile bancare.

Evidenţa bugetară la instituţiile publice care sunt finanţate din bugetul de stat au rolul de

a oglindi atât creditele bugetare aprobate cât şi cele deschise şi/sau repartizate.

12

Gabriel, A.,Stefura, Proces bugetar public, Editia a II-a, Editura Universitatii Alexandru Ioan Cuza, Iasi, 2009, p.

165

59

3.2.1. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare- pentru bugetul de stat

Pe baza legii bugetare anuale are loc aprobarea creditelor în limite maxime pentru

cheltuielile fiecărui exerciţiu bugetar.

Prin lege, în cadrul fiecărui capitol sunt prevăzute şi aprobate următoarele categorii de

cheltuieli: cheltuielile curente care sunt împărţite în cheltuieli de personal, cheltuielile

materiale, subvenţiile şi transferurile şi cheltuielile de capital

Creditele care sunt acordate pentru cheltuielile unui exerciţiu bugetar nu pot fi folosite în

vederea finanţării cheltuielilor unui alt exerciţiu bugetar. Aprobarea în vederea deschiderii unor

credite se realizează în limita creditelor bugetare aprobate pe capitole, subcapitole, titluri de

cheltuieli sau alte subdiviziuni ale clasificaţiei bugetare în funcţie de modul cum se foloseşte

fondurile care sunt puse la dispoziţie anterior însă cu respectarea dispoziţiilor legale.

În vederea acordării fondurilor de la bugetul de stat, aprobarea se poate realiza de

ordonatorii de credite şi se pot realiza numai în cazul în care în prealabila fost avizate de

conducătorul serviciului financiar-contabil.

Pentru a deschide credite bugetare, ordonatorii principali de credite realizează o cerere în

vederea deschiderii creditelor bugetare pentru fiecare capitol de cheltuieli aprobat împărţindu-se

pe categorii de cheltuieli. Solicitarea creditelor se realizează pentru necesarul de cheltuieli pe un

trimestru. Cererea se va transmite până pe 20 ale ultimei lunii din trimestru cu o notă de

fundamentare a Direcţiei Generale a Trezoreriei. Aceasta din urmă, după ce va analiza şi verifică

cererea, va aproba deschiderea creditelor astfel: primul exemplar se va transmite Trezoreriei

Central, comunicându-se deschiderea creditelor cerute de ordonatorii principali de credite, al

doilea exemplar va rămâne la Direcţia Generală a Trezoreriei iar ultimul exemplar se va da

ordonatorilor principali de credite, confirmându-se deschiderea creditelor bugetare pe trimestrul

respectiv.

În momentul deschiderii de credite, ordonatorii principali de credite prezintă o notă

justificativa împreună cu dispoziţiile bugetare Ministerului Sănătăţii în vederea repartizării

creditelor.

Direcţia Generală a Trezoreriei, după ce primeşte şi verifică documentele, va înregistra în

contabilitatea proprie, în conturi din afară bilanţului creditelor repartizate de către ordonatorii

60

principali de credite. După înregistrarea în contabilitate, aceasta din urmă transmite Direcţiei de

Trezorerie Judeţeana al doilea exemplar din dispoziţia bugetară în vederea repartizării creditelor.

Documentele ce au fost transmise sunt însoţite de un borderou în dublu exemplar din care

al doilea exemplar se retrimite Trezoreriei Centrale în vederea confirmării primirii documentelor.

Direcţia de Trezorerie Judeţeană, în momentul primirii dispoziţiilor bugetare, va verifica

existenţa documentelor cu documentele înscrise în borderou. Atunci când se constată nereguli

între documentele din urmă se va sesiza Trezoreria Centrală în vederea clarificării situaţiei.

Direcţia Judeţeană de Trezorerie va grupa dispoziţiile bugetare pe localităţile în care îşi

au sediul instituţiile respective, în comune din raza percepţiilor trezoreriei apoi realizează un

borderou în două exemplare pentru dispoziţiile bugetare aferente fiecărei localităţi din judeţ

urmând să expedieze trezoreriilor municipale, orăşeneşti dispoziţiile bugetare împreună cu

borderoul pentru instituţiile care au deschise la acestea conturi.

În momentul repartizării creditelor bugetare de către minister ordonatorilor secundari de

credite, trezoreriile au obligaţia că în termen de 2 zile să prezinte dispoziţiile bugetare în vederea

repartizării creditelor la instituţiilor din subordine.

Trezoreria Judeţeană la care instituţia are cont deschis va verifica existenţa

disponibilităţilor de credite.

3.3. Utilizarea efectivă a creditelor bugetare şi a fondurilor alocate. Plăti

pentru cheltuieli

Plăţile care se desfăşoară în vederea cheltuielilor bugetare pe pot realiza prin trezorerie,

mijloacele bugetului de stat, prin bugetul fondul de asigurări de sănătate.

1) Realizarea plăţilor prin Trezorerie din creditele bugetare deschise şi repartizate

Dispunerea de plăţi din creditele bugetare sau repartizate o pot efectua ordonatorii de

credite în conturile lor în vederea efectuării cheltuielilor ce sunt aprobate prin bugetul propriu de

venituri şi cheltuieli, cheltuieli materiale şi prestări de servicii dar şi în contul instituţiilor din

subordine în vederea cheltuielilor de capital.

Din iniţiativă ordonatorului de credite se efectuează plăţile din creditele deschise, purtând

răspunderea asupra utilizării mijloacelor bugetare. Plăţile pot fi în numerar, prin caseria

instituţiilor, prin decontare din cont, în favoarea agenţilor economici care au livrat mărfurile.

61

Pentru a se efectua plăţile prin Trezorerie se utilizează anumite documente şi anume:

cecul pentru eliberarea numerarului, ordinul de plată prin care ordonatorul de credite dispune

efectuarea de plăţi din conturile sale în favoarea agenţilor economici, bugetului de stat şi factură

cu dispoziţie de încasare realizată de furnizorii pentru o instituţie publică

Trezoreria acorda garanţie instituţiilor publice în favoarea unităţilor furnizoare care

dispun de fonduri utile pentru achitarea cheltuielilor. Plăţile se realizează pe destinaţii şi în limita

creditelor bugetare deschise şi repartizate, ce sunt prevăzute în bugetele de venituri şi cheltuieli

pe subdiviziuni din clasificaţia bugetară.

Documentele de plăţi prin trezorerie se întocmesc şi se înregistrează în conturile deschise

ale instituţiilor publice pe capitole de cheltuieli cu desfăşurarea pe categorii de cheltuieli

aprobate.În privinţa documentelor de plăţi, ordonatorii de credite au obligaţia de a prezenta şi

documentele cu privire la necesitatea şi oportunitatea cheltuielilor respective.

Controlul financiar preventiv este realizat de organele de trezorerie în privinţa efectuării

de plăţi de către ordonatorii de credite pe baza documentelor prezentate. Aceştia urmăresc

încadrarea plăţilor în limita creditelor bugetare deschise şi repartizate pe capitole şi categorii de

cheltuieli. În privinţa aceasta, se stabileşte disponibilul de credite la fiecare document de plată

având la baza contului “Creditele deschise din bugetul de stat” din care se reduc plăţile

înregistrate în contul “Cheltuieli din bugetul de stat”.în cazul în care unele bugete nu au

acoperire, documentele respective se trimit înapoi ordonatorului de credite. Trebuie să se

respecte utilizarea creditelor bugetare prin plăţile potrivit destinaţiei clasificaţiei bugetare, astfel

se examinează natura şi conţinutul subdiviziunilor clasificaţiei bugetare de la care se suportă

plăţile.

2) Realizarea plăţilor de casă din mijloacele bugetului de stat

În plăţile efectuate din bugetul de stat intra: salarizarea personalului, medicamentele şi

materialele sanitare pentru programele de sănătate.

Numai după deschiderea creditelor de către ordonatorul secundar de credite şi anume

Direcţia de Sănătate Publică, plăţile se pot realiza printr-un ordin de plată care va ajunge la

ordonatorul terţiar de credite şi anume SAJ iaşi prin Trezoreria Judeţeană Iaşi unde are deschise

conturile.

Contul pentru evidenţa plăţilor din bugetul de stat "Disponibil din Fonduri Bugetare"

evidenţiază în debit sumele care reprezintă finanţările primite, în baza filei de buget aprobat, prin

62

bugetul de venituri şi cheltuieli aflat în corespondenta cu contul " Venituri din alocaţii bugetare"

iar în credit se realizează debitarea următoarelor conturi:

- Contul 427 = se încadrează creditorii cu plata ratelor, chiriilor

- Contul 4281= reprezintă alte fonduri cu plata garanţiilor oprite gestionarilor

- Contul 431 = evidenţiază decontări privind asigurările sociale la sfârşitul fiecărei luni cu

şoldul contribuţiei de asigurări sociale rămas nefolosit după efectuarea plăţilor de ajutoare,

suma contribuţiei pentru plata pensiei suplimentare reţinută de la personalul unităţii, virate în

contul bugetului asigurărilor sociale, precum şi suma contribuţiei la fondul de asigurări de

sănătate virat în contul Trezoreriei Iaşi

- Contul 437 = reprezintă ajutorul de şomaj - la sfârşitul fiecărei luni având şoldul

contribuţiei la ajutorul de şomaj

- Contul 444 = evidenţiază decontările cu bugetul statului la sfârşitul fiecărei luni cu plata

impozitului aferent fondului de salarii virat la " Direcţia Generală a Finanţelor Publice Iaşi"

- Contul 5311 = reprezintă casă şi evidenţiază salariile cu achitarea chenzinei a doua.

3) Efectuarea plăţilor din bugetul fondului de asigurări de sănătate.

Acest procedeu este asemănător cu efectuarea plăţilor de casă din mijloacele bugetului de

stat, însă în ceea ce priveşte cea mai importantă sursa de finanţare o reprezintă finanţarea din

bugetul statului, fiind cea care asigură finanţarea de bază.

Utilizarea resurselor care provin din bugetul de stat respecta principiul destinaţiei

acordate prin legea bugetară, finanţarea vizând cheltuielile curente care reprezintă cheltuielile

funcţionarii şi cheltuielile de capital reprezentând finanţarea dezvoltării.

În ceea ce priveşte eficienta utilizării resurselor şi nivelului standardelor necesare impun

că nivelul finanţării să se realizeze în funcţie de costurile unitare.

63

3.4. Fluxuri informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor bugetare

Figura nr.12 Fluxul informaţional privind finanţarea cheltuielilor bugetare

Ministerul Sanatatii

Publice

(OPC)

Directia de Sanatate

Publica

(OSC)

Casa Nationala de

Sanatate

(OPC)

Trezoreria Centrala

Confirmarea contab.

deschidere de credite

Serviciul de

Ambulanta Judetean

Iasi

(OTC)

Trezoreria Judeteana

64

Figura nr.13 Fluxul informational privind repartizarea creditelor bugetare

Ministerul Sanatatii

Publice

(OPC)

Serviciul de

Ambulanta Judetean

Iasi

Consemnarea in evidenta

a deschiderii de credite

bugetare

Trezoreria Centrala

Consemnarea in evidenta

a repartizarii de credite

bugetare

Trezoreria Judeteana

Informarea

ordonatorilor

subordonati privind

creditele bugetare

repartizate

65

Bibliografie:

Gabriel, A.,Ştefura, Proces bugetar public, Ediţia a II-a, Editura Universităţii Alexandru Ioan

Cuza, Iaşi, 2009

OUG 91/2012 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul sănătăţii

Lege nr. 95 din 14/04/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, actualizată în data de

04.01.2011

Regulamentul de organizare şi funţionare al serviciului de ambulanţă judeţean Iaşi, 2012

Webografie:

http://www.ambulantaiasi.ro


66

ANEXE

Date post:	23-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	deliarotila8665658
View:	354 times
Download:	7 times

FUNDAMENTAREA SI FINANTAREA CHELTUIELILOR BUGETARE LA SERVICIUL JUDETEAN DE AMBULANTA IASI

Documents