ACADEMIA DE STUDII ECONOMICEFACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARĂ ŞI A MEDIULUI

LUCRARE DE LICENŢĂ

FUNDAMENTAREA ECONOMICĂ A PLANULUI DE AFACERI LA S.C

SPICUL S.A BUCUREŞTI

CUPRINS:

CAPITOLUL I PLANUL DE AFACERI – instrument al managementului performant

1.1 Strategia de dezvoltare a societăţii………………………………………… 21.2 Planificarea activităţilor- atribut de baza al conducerii întreprinderii…… 31.3 Planul de afaceri…………………………………………………………… 4

1.3.1 Conţinutul planului de afaceri…………………………. 6 1.3.2 Indicatori economico- financiar………………………...10

CAPITOLUL II DIAGNOSTICUL ECONOMICO- FINANCIAR LA S.C SPICUL S.A BUCUREŞTI…………………………………………………...12 2.1 Prezentarea generală a societăţii……………………………………………12 2.1.1 Date general……………………………………………..12 2.1.2 Obiect de activitate……………………………………...12 2.1.3 Scurt istoric al societăţii………………………………...13

2.2 Organizarea structurală……………………………………………………..15 2.2.1 Structura organizatorică şi managementul societăţii………………………………………………...15

2.2.2 Structura de producţie………………………………..…20

2.3 Diagnosticul potenţialului tehnico- productiv……………………………...24 2.3.1 Resurse de producţie…………………………………….24 2.3.2 Capacităţi de producţie……………………………….....26 2.3.3 Fluxul tehnologic de producţie………………………….28

2.4 Diagnosticul utilizării resurselor umane……………………………………33 2.4.1 Evoluţia şi structura personalului……………………….33 2.4.2 Analiza productivităţii muncii…………………………..36

2.5 Diagnosticul activităţii economice…………………………………………39 2.5.1 Nivelul, structura şi evoluţia cheltuielilor de producţie………………………………………………..39

2.5.2 Evoluţia şi structura costurilor unitare……………….....412.6 Diagnosticul activităţii de marketing……………………………………….43

2.6.1 Evoluţia şi structura producţiei marfă şi a cifrei de afaceri………………………………………………...43

2.6.2 Piaţa societăţii şi principalele produselor…………...…..44 2.6.3 Reţeaua de aprovizionare a societăţii…………………...46 2.6.4 Reţeaua comerciala de desfacere………………………..47

2.7 Diagnosticul activităţii financiare…………………………………………..50 2.7.1 Analiza cheltuielilor…………………………………….50

2.7.2 Analiza veniturilor………………………………………53 2.7.3 Evoluţia gradului de valorificare a producţiei realizate…………...55

2.7.4 Evoluţia şi structura elementelor de activ……………....56 2.7.5 Evoluţia şi structura elementelor de pasiv………………58 2.7.6 Evoluţia şi structura profitului si a ratei profitului………………………………………………..60 2.7.7 Evoluţia indicatorilor economico- financiari……………63

2.8 Analiza SWOT……………………………………………………………..67

CAPITOLUL III PLANUL DE AFACERI LA S.C SPICUL S.A BUCUREŞTI…………………………………………………………………..68

3.1 Proiectul de investiţii……………………………………………………….68 3.1.1 Necesitatea şi oportunitatea economică a investiţiilor………………………………………………68 3.1.2 Descrierea investiţiilor şi a surselor de finanţare…………………………………………………69 3.1.3 Descrierea fluxului tehnologic la noua moară…………..70

3.2 Delimitarea pieţei de desfacere………………………………………...…..72 3.2.1 Piaţa grâului……………………………………………..72 3.2.2 Piaţa pâinii şi a produselor din pâine……………………74

3.3 Strategia de marketing- comercializare…………………………………….76 3.3.1 Strategia de preţ…………………………………………76 3.3.2 Strategia de distribuţie…………………………………..77 3.3.3 Strategia de promovare a produselor……………………78

3.4 Programul de producţie…………………………………………………… 79 3.4.1 Proiectare producţiei medii, a veniturilor şi a cheltuielilor la noua moară……………………………...79 3.4.2 Proiectarea parametrilor economici ai societăţii…………………………………………………843.5 Planul financiar……………………………………………………………..85 3.5.1 Proiectarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a contului de profit şi pierdere…………………………..85 3.5.2 Determinarea fluxului de numerar………………………86

3.5.3 Indicatori de eficientă economică a investiţiei……...…..87 3.5.4 Riscurile activităţii viitoare……………………………..91

CAPITOLUL IV CONCLUZII ŞI PROPUNERI…………………………….93 4.1 Concluzii…………………………………………………..93 4.2 Propuneri………………………………………….……....95

ANEXE……………………………………………………………………97-104

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………….105

Capitolul I Planul de afaceri- instrument al managementului performant al firmei

Managementul practicat de unităţile economice trebuie să ţină seama de funcţiile acestuia: previziune, organizare, coordonare, antrenare-motivaţie şi

control-evaluare. În literatura de specialitate, funcţiile managementului sunt definite ca eforturi de gândire şi acţiune raţională specifice activităţii de management care declanşează un ciclu logic de desfăşurare a evenimentelor, care începe cu definirea scopului propus, se continuă cu previzionarea obiectivelor, se stabilesc sarcinile pentru componenţii unităţii şi se încheie cu analiza îndeplinirii acestora. Previziunea constă în determinarea principalelor obiective ale firmei, precum şi resursele şi principalele mijloace necesare realizării lor. Rezultatele previziunii sunt: prognoza, planul si programul. Dacă prognoza acoperă o perioada de minim zece ani iar programul se întocmeşte pentru o perioadă scurtă de timp de o oră, un schimb, o zi, o săptămână, având un grad ridicat de precizie; planul se elaborează pe o perioadă cuprinsă între o lună şi cinci ani. Importanţa activităţilor de planificare constă în faptul că prin intermediul lor managerul identifică obiectivele unităţii, determină programele de activitate, stabileşte nivelul bugetului de venituri şi cheltuieli, căutând să realizeze performanţele prestabilite fără să cuprindă exagerări. Un plan fundamentat pe realităţi economice şi tehnice constituie un instrument util pentru manager prin care se poate orienta în activitatea sa pentru a-şi atinge obiectivele strâns legate de ceea ce trebuie să facă, cum să facă şi cu ce să facă pentru ca unitatea să supravieţuiască. Pregătirea unui plan de afaceri este un fenomen dinamic, aflat într-o permanentă îmbunătăţire, unele potenţiale surse de finanţare dorind să vadă îmbunătăţiri ale planului, idei noi sau cifre de ultimă oră- în cazul în care firma face deja afaceri. Orice plan de afaceri presupune o anumita succesiune de operaţiuni. Pentru întocmirea sa e necesară parcurgerea următoarelor etape1:

culegerea informaţiilor necesare (preturi, concurenţi, furnizori, date tehnice, juridice etc.);

planificarea efectivă a activităţilor respective- alegerea strategiei potrivite şi găsirea căilor de atingere a obiectivelor stabilite;

redactarea planului (etapă de alegere a formei optime de prezentare către destinatar a rezultatului etapei anterioare).

1.1Strategia de dezvoltare a firmei

Termenul de strategie provine din cuvântul grecesc „strategos” ce înseamnă comandament militar. La origine cuvântul desemna organizarea şi folosirea de mijloace pentru atingerea obiectivelor pe câmpul de luptă. Strategia afacerilor este asemănătoare celei militare, obiectivul acestuia fiind adaptarea riscului unităţii economice sau proiectului şi posibilităţile oferite

1 J. Bessis, D. Galai, L. Hiller, P. Kienast, Planul de afaceri- cum să concepi şi să redactezi un plan de afaceri, Ed. Ştiinţă şi Tehnică, Bucureşti, 1997, p. 10.

de management, de a le prezenta concurentei, în funcţie de resursele disponibile şi într-o perspectivă îndelungată. În conceperea şi redactarea planului de afaceri al firmei este necesară stabilirea strategiilor şi tacticilor de dezvoltare. În literatura de specialitate, strategia este definită ca o acţiune- un procedeu- ce trebuie urmat în atingerea unui obiectiv sigur, în timp ce tacticile sunt componente curente implementate în practică pe baza strategiei. Strategia, din punctul de vedere al persoanei ce întocmeşte planul de afaceri al firmei, poate fi definit ca „ansamblul obiectivelor majore ale firmei pe termen lung, principalele modalităţi de realizare, împreună cu resursele alocate”2. Obiectivele au în vedere orizonturi de timp îndelungate de 3-5 ani şi vizează ansamblul activităţilor firmei. Modalităţile de realizare a obiectivelor firmei se referă la abordările majore, cu implicaţii asupra unei părţi apreciabile a activităţilor firmei, cum sunt: retehnologizarea, reproiectarea structurii organizatorice, diversificarea producţiei, asimilarea de noi produse, pătrunderea pe noi pieţe, specializarea, combinarea producţiei etc. Resursele sunt prevăzute global, sub forma resurselor de investiţii, cu precizarea părţii ce revin resurselor materiale şi umane.

Diferenţele între strategia şi tacticile firmei sunt următoarele: 1- Strategia este confruntată cu probleme din afara sistemului firmei, cu relaţiile dintre sistemul reprezentat de firmele producătoare şi mediul ambiant exterior firmei referitor la pieţe, competitori. Pe de altă parte, tacticile vizează probleme din interiorul firmei, asigurându-le cel mai bun curs de acţiune; 2- Strategia vizează o perioada lungă de timp(între 3-5 ani), în timp ce tacticile se elaborează pentru perioade scurte de timp(câteva luni, săptămâni, zile); 3-Strategia este orientată spre perioade viitoare privind deciziile, în timp ce tacticile vizează luarea unor decizii pentru problemele prezente; 4- Problemele vizate de strategia firmei sunt incerte, în timp ce problemele privind tacticile firmei sunt sigure; 5- Tiparele pentru luarea deciziilor strategice sunt neprogramate, întrucât nu sunt folosite nici un fel de procedee sistematice. Deseori sunt folosite experienţa şi intuiţia. Luarea deciziilor tactice însa este mai degrabă o problemă de rutină, ele sunt programate. Elaborarea strategiei firmei şi, în final, a planului de afaceri este prima şi cea mai importantă sarcină a Consiliului de Administraţie al firmei sau a Consiliului Director. Consiliul de Administraţie are ca responsabilitate direcţionarea şi poziţionarea firmei în viitor. Pentru firmele mici, în care nu sunt constituite Consiliile de Administraţie, sau în firmele private, conduse de Consilii Directoare sau de către proprietari, responsabilitatea stabilirii strategiei

2 O. Nicolescu, Management, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1992

firmei revine întreprinzătorului, patronului, preşedintelui sau managerului firmei. Fără implicarea conducerii firmei sau fără implicarea individuala a fiecărui membru al Consiliului de Administraţie în procesul de planificare, orice strategie aleasă şi, deci, orice plan de afaceri, sunt sortite eşecului. Firmele mici şi cele care nu deţin specialişti în strategie trebuie să apeleze pentru întreaga muncă de planificare strategică, la specialişti externi firmei.

1.2 Planificarea activităţilor- atribut de bază al conducerii întreprinderii

„Într-o lume în schimbare singura, constantă este schimbarea”3. În perioada actuală se urmăreşte folosirea eficientă a resurselor şi în acelaşi timp să se găsească căi pentru garantarea pe termen lung a eficienţei firmei. Eficienţa necesită şi abilitatea de adaptare în vederea realizării acestei situaţii noi. Planificarea, transpunerea în practică şi adaptarea la schimbările survenite în mediul ambiant este o provocare pentru manageri.. Schimbările în mediul ambiant al firmei nu sunt singurul factor ce forţează firma spre planificarea afacerilor. Cele mai multe societăţi comerciale încearcă să crească prin câştigarea pieţelor de desfacere, introducerea în fabricaţie a produselor noi sau prin diversificare, altele au nevoie de o nouă direcţie strategică în industrie, întrucât obţin rezultate negative în încercarea lor de a-şi atinge obiectivele vizând creşterea şi profitabilitatea. Procesul de planificare necesită investiţii de timp şi de bani, deseori resursele aflate la dispoziţia firmelor fiind extrem de limitate. Totuşi, prezentarea completă a întregului proces ce stă la baza planificării şi întocmirii planului de afaceri poate fi schematizată după cum urmează:

3 M. Dalotă, L. Donath, Managementul firmei prin planul de afaceri, Ed. Sedona Timişoara, 1997

Analiza SWOT D-Puncte forte-Puncte slabe-Oportunităţi-Ameninţări

Stabilirea strategiei ECare este cea mai bună cale de a ajunge de la B la A considerând C şi D

1) Strategii2) Resurse necesare3) Responsabilităţi de implementare şi motivaţii

Fixare obiective A-Unde vreţi să ajungeţi-

-Randamentul investiţiei-Produse/Pieţe-Productivitate-Expansiune/Consolidare etc

Schema 1.1 Fluxul realizării planului de afaceri

1.3 Planul de afaceri

Orice întreprinzător are nevoie de un plan de afaceri eficient. Este cel mai important document în conducerea unei afaceri din două motive. Înainte de toate, planul de afaceri impune autodisciplină întreprinzătorului. Planul de afaceri schiţează filosofia firmei precum şi liniile directoare după care îşi desfăşoară activitatea. Planul de afaceri îl obligă pe întreprinzător să gândească şi să cerceteze planurile şi perspectivele pe termen lung ale firmei. Îi impune planificarea detaliată, pas cu pas, a afacerii şi anticiparea problemelor care se pot ivi în fiecare etapă. După demararea afacerii, planul menţine atenţia managerului focalizată asupra obiectivelor majore, nepermiţând ca operaţiunile de zi cu zi să le distragă atenţia de la acestea. În al doilea rând, planul de afaceri are menirea de a convinge pe alţii să investească în afacerea ta. Acesta este mijlocul prin care şi poţi „vinde” proiectul. Primul dintre investitori eşti chiar tu (ai reuşit să te convingi pe tine însuţi să investeşti timp, efort şi resurse), după care vin furnizorii din partea cărora speri să obţii credit (ei probabil că nu vor citi întregul plan, dar vor avea ideile şi cifrele gata pregătite), băncile locale sau investitorii externi. În literatura de specialitate exista diferite modalităţi de abordare a problemelor privind elaborarea strategiei firmei şi planificarea afacerilor, una din acestea este planul de afaceri- instrument preţios de management aflat la dispoziţia firmelor. Termenul de plan de afaceri (business plan) este un element ce deţine un loc însemnat în limbajul finanţatorilor şi investitorilor. Cea mai mare parte a discuţiilor între întreprinzători şi finanţatori se poartă asupra elementelor unui

-Diagnosticul situaţiei Bactuale-Unde vă aflaţi-

-Produse/pieţe-Producţie-Resurse: -umane -materiale -financiare-Organizare-Rezultate

Analiza mediului Ceconomic de evoluţie

-Cererea pieţei-Clienţii-Competitorii-Tehnologiile existente-Forţa de munca-Alte influenţe

Întocmirea planului

de afaceri

plan de afaceri. El nu trebuie văzut ca un simplu formular ce trebuie completat la cererea unui ofiţer de credit ci ca un sistem complex bazat pe interdependentă şi care reflectă de o manieră accesibilă ideea de a afaceri şi evoluţia acesteia în timp. Rolul său este nu numai de a demonstra că afacerea merită finanţată, ci şi de a ghida întreprinzătorul începând din primul an de operare a afacerii. Implementarea lui înseamnă control şi adaptare în funcţie de evoluţia reală. Acest control exercitat de-a lungul derulării afacerii va viza toate elementele critice ale entităţii economice (stocurile, costurile de producţie, controlul calităţii, vânzările, plăţile efectuate etc.). El nu este totuşi un paşaport pentru obţinerea finanţării, ci o cale de evidenţiere a flerului şi spiritului antreprenorial, a ideii de afaceri promovată.Planul de afaceri este un document scris care descrie natura afacerii, piaţa-ţintă, avantajele pe care le poate avea asupra competitorilor, precum şi resursele şi aptitudinile de care dispun proprietarii afacerii. Pentru întocmirea lui este necesar să se analizeze cu atenţie produsele/serviciile oferite, resursele financiare necesare şi alte detalii operaţionale. Totodată, planul de afaceri este un instrument de lucru ce îl folosim pentru a începe şi a derula o afacere care necesită resurse materiale, financiare şi umane. Prin intermediul său este valorificată experienţa şi realizările din trecut cu scopul de a proiecta viitorul prin cele mai adecvate metode de estimare şi aproximare. În literatura de specialitate se încearcă o definire a planului de afaceri după cum urmează:„Planul de afaceri este un instrument al prezentului, elaborat prin aproximaţii succesive, utilizând experienţa şi realizările din trecut ale firmei pentru a proiecta în mod realist calea spre viitor. El are drept scop cel mai avantajos şi realizabil compromis între ceea ce doreşte şi ceea ce poate să facă firma respectivă”4.

Un plan de afaceri se întocmeşte în următoarele situaţii: Privatizare; Restructurare; Divizarea; Investiţii - achiziţionarea unor mijloace tehnice;

- introducerea unor tehnologii moderne; - cumpărare de animale, arendare de terenuri agricole; -constituirea unei exploataţii agricole;

Cunoaşterea situaţiei actuale a firmei.

1.3.1 Conţinutul planului de afaceri

4 Alan West, Planul de afaceri, Ed. Teora, Bucureşti, 2000, p.17.

Pentru elaborarea conţinutului oricărui plan de afaceri este necesară redactarea unor documente, în capitole distincte aferente acestuia:

1. Sinteza planului de afaceri Acest document reprezintă un element „vital” al planului de afaceri şi include, în esenţă, declararea scopului pentru care a fost întocmit. Trebuie să ţinem cont că planul de afaceri prezentat de noi poate fi unul din sutele sau miile de planuri propuse şi evaluate de instituţiile de creditare abilitate. „Valoarea” acestuia este apreciată, în primul rând, în funcţie de sinteza prezentată. Dacă aceasta suscită suficient interes, atunci şi restul documentului poate fi încredinţat spre analiză persoanelor în drept. De aceia, este recomandabil ca întocmirea sintezei planului de afaceri să se realizeze după elaborarea întregului plan, deşi este prima componenta a acestuia. Sinteza nu trebuie să depăşească 3-5 pagini ca formă de redactare şi maximum 5 minute ca durată de prezentare orală.

2. Prezentarea întreprinderi În cadrul acestui capitol trebuie formulate răspunsuri la următoarele întrebări:

Când a fost înfiinţată întreprinderea şi de către cine? Care este forma juridică de constituire a întreprinderii? Unde se află sediul şi/sau filialele întreprinderii? Datele de înregistrare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului

Roman şi la Direcţia Generala a Finanţelor Publice; Care este natura capitalului societăţii (parţial, de stat, străin, mixt)? Dacă viitoarea afacere este o societate pe acţiuni: Care este numărul

acţionarilor?; Cine sunt ei?; Cum sunt împărţite acţiunile? Cum sunt reprezentaţi acţionarii în Consiliul de Administraţie?

Există contracte de colaborare sau societăţi mixte cu partenerii străini? Care este tipul activităţii desfăşurate de către societate conform datelor de

înregistrare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Român (producţie, agricultură, servicii, comerţ, construcţii)?

3. Descrierea afacerii În al treilea document component al planului trebui precizat, cât mai sugestiv, ce doleanţe ale viitorilor potenţiali clienţi doreşte întreprinderea să satisfacă. Iată de ce este necesară găsirea unor relaţii logice între modalităţile în care este percepută afacerea de către proprietarul ei şi cele în care cred potenţiali clienţi că ar trebui să acţioneze întreprinderea respectivă pentru a le satisface exigentele şi/sau doleanţele. În acest context, printre principalele întrebări la care trebuie formulate răspunsuri, amintim:

-din perspectiva proprietarului:

Ce produse/servicii credeţi că veţi putea vinde? Ce produse/servicii credeţi că vă vor aduce cel mai mare

profit?-din perspectiva clienţilor:

Ce produse/servicii doresc să cumpere aceştia? Care este produsul/serviciul cel mai dorit?

Dacă răspunsurile la aceste întrebări vor fi convergente, se poate considera că afacerea propusă are şanse mari de reuşită.

4. Viitoarea echipă managerială şi resursele umane ale întreprinderii Informaţiile necesare completării acestui capitol al planului de afaceri provin din răspunsul la următoarele întrebări:

Care este structura organizatorică a întreprinderii? Cine va conduce afacerea? Câţi angajaţi are întreprinderea? Care este politica întreprinderii în domeniul resurselor umane? Sunt prevăzute concedieri/angajări de noi persoane? Sunt necesare specializări ale personalului existent? Dacă nu, se prevăd

angajări de personal specializat? Care sunt sursele de recrutare vizate? Care va fi programul de lucru al angajaţilor? Ce metode de motivare a angajaţilor vor fi utilizate? Este necesar apelarea la consultanţi externi? Dacă da, la care?

5. Definirea stării de spirit de marketing. Pentru orice plan de afaceri, definirea pieţei reprezintă componenta cea mai importantă şi cel mai dificil de elaborat. Aceasta trebuie să ia în considerare următoarele elemente:

5.1 pieţele-„ţintă” ale unei întreprinderi sunt reprezentate de viitorii clienţi potenţiali. Pentru a identifica o piaţă–„ţintă” este necesară realizarea unei „segmentări” a pieţei. Identificarea varietăţii de segmente din care este alcătuită piaţa, ne oferă „cheia” înţelegerii modului în care întreprinderea urmează să îşi adapteze propria-i activitate la cerinţele pieţei. Pătrunderea pe aceste pieţe presupune găsirea combinaţiei optime a variabilelor mixului de marketing.

5.2 concurenţii actuali şi cei potenţiali. Pentru a avea o imagine cât mai exactă a situaţiei tuturor concurenţilor cu care se va confrunta pe piaţă întreprinderea, se apreciază că este necesară identificarea acestora. Cele mai uzuale întrebări care pot apărea în cadrul acestui subcapitol pot fi:

Care sunt principalii dumneavoastră concurenţi? Ce calitate au produsele/serviciile lor? Ce reputaţie au concurenţii? Care sunt clienţii acestora? Sunt fideli?

Care este reţeaua de distribuţie utilizată? Cât de mare este segmentul de piaţa deţinut de aceştia?

5.3 strategia de marketing. Pentru realizarea unei strategii de marketing cât mai eficiente este necesară luarea în considerare a două elemente, respectiv a poziţiei întreprinderii în mediul concurenţial existent şi a perspectivelor domeniului său de activitate;

5.4 principalele avantaje competitive ale produselor/serviciilor propuse, respectiv realizarea unor produse/servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru clienţii cărora li se adresează, comparativ cu cele ale întreprinderilor concurenţiale (preţ scăzut, calitate superioare, caracteristici noi, servicii post-vânzare etc.).

6. Prezentarea produselor/serviciilor. În cadrul acestui capitol este necesară identificarea principalelor caracteristici socioeconomice ale produselor/serviciilor, fapt care presupune identificarea răspunsurilor pentru următoarele întrebări:

Care este produsul/serviciul propus? Ce necesitate satisface acesta (nevoie vitala, moda etc.)? Care sunt principalii furnizori ai întreprinderii şi în ce proporţii asigură

ei materii prime necesare acesteia? Există contracte pe termen lung privind asigurarea cu materii prime şi materiale?

Care este forma juridică de constituire a furnizorilor principali? Există posibilitatea intervenţiei anumitor factori perturbatori în procesul de aprovizionare (privatizarea lor, schimbarea domeniului de activitate etc.)?

Există şi alte posibilităţi de furnizare a materiilor prime? Care este modalitatea de plată apelată de furnizori? La ce preturi va fi vândut produsul/serviciul propus? Care este profitul previzionat pentru produsul/serviciul respectiv?

7. Informaţii financiare. Unul din cele mai importante scopuri ale unui plan de afaceri este acela de a prezenta rezultatele financiare prognozate pentru activitatea care se va desfăşura. Planul de afaceri trebuie, deci, să arate viitorilor investitori de ce este eficient să investească în afacerea propusă, să le prezinte schema de recuperare a fondurilor etc. În general, informaţiile financiare sunt grupate pe următoarele subcapitole: 7.1 Informaţii financiare privind activitatea trecută a întreprinderii. În acest subcapitol trebui oferite date şi informaţii care să facă posibilă o diagnosticare generală a situaţiei întreprinderii, respectiv:

bilanţurile contabile ale ultimilor trei ani;

situaţia veniturilor şi a cheltuielilor din ultimii trei ani; contul de profit şi pierdere pentru ultimii trei ani; situaţia creditelor existente (dacă este cazul); calculul indicatorilor economico-financiari.

7.2 Planul de finanţare a afacerii şi previziunile financiare privind perioada de rambursare a creditului. Sursele de finanţare se asigura fie din capitalul propriu, fie din credite bancare. Pentru întocmirea planului de finanţare sunt necesare unele date, ca:

estimarea contului de profit şi pierdere pentru anul în curs şi pentru viitorii trei ani;

fluxul de numerar previzionat pentru perioada următoare şi situaţia veniturilor şi a cheltuielilor pentru afacerea propusă şi pentru întreaga activitate a întreprinderii;

Bilanţul previzionat pentru următorii trei ani.

7.3 Informaţii privind activitatea viitoare a întreprinderii. Acestea sunt strict necesare pentru aprecierea viabilităţii financiare a afacerii sau investiţiei preconizate. Printre informaţiile ce sunt prezentate, amintim:

Calculul ratei interne de rentabilitate financiara a investiţiei. Aceasta reprezintă acea rată de actualizare pentru care venitul net actualizat este egal cu zero. Afacerea este viabilă din punct de vedere financiar dacă valoarea ratei interne de rentabilitate financiara este egală sau mai mică decât valoarea rentabilităţii marginale a capitalului (costul de substituţie a capitalului);

Calculul ratei curente a lichidităţii; Calculul serviciului previzionat al datoriei; Analiza pragului de rentabilitate.

1.3.2 Indicatori economico-financiari

Tab.1.1.aPrincipalii indicatori economico- financiari

Nr.

crt

Indicatori economico-financiari Formula de calcul

I Indicatorii lichidităţii şi

solvabilităţii

1 Lichiditate generala =(Active circulante/Datorii curente)>1

2 Lichiditate imediata =(Active circulante- Stocuri)/Datorii curente >0,6

3 Rata solvabilităţii generale =Active totale/ Datorii curente

II Indicatori de echilibru general

1 Rata autonomiei financiare =Capital propriu/ Capital permanent

2 Rata de finanţare a stocurilor =(Capital permanent- Active imobilizate)/Stocuri

3 Rata datoriilor =(Datorii totale/ Active totale) <1

4 Rata capitalului propriu fata de

activele imobilizate

=Capitalul propriu/ Active imobilizate

5 Rata capitalului permanent fata de

activele imobilizate

= Capitalul permanent/ Active imobilizate

6 Rata de rotaţie a obligaţiunilor = Cifra de afaceri/ Media datoriilor totale

III Indicatori de gestiune

1 Rotaţia activelor totale =Cifra de afaceri/ Active totale

2 Rotaţia activelor imobilizate =Cifra de afaceri/ Active imobilizate

3 Rotaţia activelor circulante =Cifra de afaceri/ Active circulante

4 Viteza de rotaţie a stocurilor =Cifra de afaceri/ Valoare stocuri

IV Indicatori de rentabilitate

1 Rata rentabilităţii financiare =(Profit net/ Capital propriu)*100

2 Rata rentabilităţii economice =(Profit brut/ Capital permanent)*100

3 Rata rentabilităţii activelor totale =(Profit net/ Active totale)*100

4 Rata rentabilităţii resurselor

consumate

=(Profit net/ Cheltuieli totale)*100

5 Rata rentabilităţii veniturilor =(Profit net/Venituri totale)*100

6 Marja profitului =(Profit brut/ Capitalul propriu)*100

Tab.1.1.bNr.

crt.

Indicatori economico-financiari Formule de calcul

V Indicatori ai fondului de rulment

1 Fond de rulment total =Total activ- Active imobilizate

2 Fond de rulment permanent =Capitalul propriu + Împrumuturi si datorii

financiare pe termen lung- Active imobilizate

3 Fond de rulment propriu =Capital propriu- Active imobilizate

4 Gradul de acoperire a activelor

circulante cu capitalul propriu(%)

=Fond de rulment propriu/ Fond de rulment total

5 Necesar de fond de rulment =Stocuri + Creanţe + Active de regularizare-

Datorii curente- Pasive de regularizare

6 Fond de rulment net global = Capital permanent- Active imobilizate

7 Trezoreria neta =Fond de rulment net global- Necesar de fond de

rulment

8 Fluxul de lichidităţi (cash-flow)

Valorile optime ale indicatorilor economico-financiari

Indicatorii lichidităţii si solvabilităţii arată dacă unitatea are sau nu disponibilităţi pentru plata la termen a datoriilor. Dintre aceştia lichiditatea generală este favorabilă când raportul dintre active circulante şi datoriile curente este mai mare ca 1. În cazul lichidităţii imediate raportul favorabil este atunci când este mai mare decât 0,6. Rata datoriilor este un indicator de echilibru financiar ce exprimă capacitatea unităţii de a-şi onora obligaţiile fată de terţi din activele sale, nivelul optim fiind subunitar. Nivelul normal al ratei autonomie financiare este cuprins între 50-75%.

Capitolul II Diagnosticul economico- financiar la S.C Spicul S.A Bucureşti

2.1 Prezentarea generală a S.C Spicul S.A

2.1.2 Date generale

S.C Spicul S.A are sediul în Bucureşti, str. Orhideelor nr.15, sector 6, fiind înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub numărul J 40/567/1991, având codul fiscal R 445955. Societatea Spicul S.A este o societate pe acţiuni, conform Legii nr.31/1990, având un capital social iniţial de 5.689.525 mii lei împărţit în

227.581 acţiuni nominative în valoare de 25.000 lei fiecare în întregime subscrise şi vărsate de acţionari. În prezent, capitalul social reevaluat este de 19.233.826 mii lei iar capitalul propriu de 38.637.085 mii lei.

Durata de funcţionare a societăţii este nelimitată cu începere de la data înregistrării la Registrul Comerţului.

2.1.2 Obiectul de activitate

Scopul societăţii este obţinerea de profit prin desfăşurarea de activităţi licite în cadrul obiectului de activitate. Din actul constitutiv al societăţii rezulta că S.C Spicul S.A Bucureşti are următoarele activităţi: - obiectul principal de activitate:

producerea şi comercializarea produselor de panificaţie şi patiserie, precum şi activităţi de morărit;

-alte activităţi:

achiziţionarea cerealelor de la producători, persoane fizice şi juridice;măcinarea cerealelor, fabricarea şi comercializarea produselor de morărit,

panificaţie, zaharoase şi paste făinoase, prestare servicii, operaţiuni de export- import în activitatea proprie;

achiziţionarea, producerea şi comercializarea produselor agroalimentare şi nealimentare, băuturilor răcoritoare şi alcoolice, produselor din tutun, articolelor electronice, textile prin magazine proprii, alte magazine de stat sau particulare, precum şi în punctele de desfacere volante en detali şi angro;

producerea şi comercializarea ambalajelor specifice industriei alimentare şi a pieselor de schimb pentru domeniul construcţiei maşinilor;

organizarea de servicii de alimentaţie publică, spatii de agrement, inclusiv prin închiriere;

organizarea de case de comenzi cu livrare la domiciliul clienţilor a produselor de panificaţie, şi activităţi de consignaţie;

prestări servicii cu mijloacele şi spaţiile aflate în dotare, conform obiectului de activitate;

activitate de producţie şi comerţ social în favoarea acţionarilor şi salariaţilor societăţii;

consultanta economică şi tehnică de specialitate conform obiectului de activitate;

achiziţionarea, depozitarea şi vânzarea angro şi en detail a cerealelor şi a altor materii prime şi materiale pentru industria alimentară, inclusiv prin

organizarea în acest scop de unităţi proprii de desfacere ca depozite, magazine, puncte volante în locuri publice;

efectuarea de operaţiuni de import- export prin vânzări şi cumpărări directe sau pe bază de comision- reprezentantă, inclusiv transporturi cu mijloace proprii sau închiriate;

efectuarea de lucrări agricole cu mijloace proprii sau închiriate, către terţe persoane fizice sau juridice, inclusiv transporturi cu mijloace proprii sau închiriate;

efectuarea de lucrări agricole cu mijloace proprii sau închiriate, către terţe persoane fizice sau juridice, inclusiv preluarea unor în arendă a unor terenuri agricole;

efectuarea de operaţiuni bursiere şi de schimb valutar;creşterea, îngrăşarea, industrializarea animalelor, pasărilor şi

comercializarea acestora, precum şi a produselor rezultate.

2.1.3 Scurt istoric

Atestate documentar încă din 1630 „MORILE DE APA” de pe Dâmboviţa au reprezentat un simbol al dezvoltării Bucureştiului. Deşi majoritatea au dispărut odată cu introducerea „MORILOR CU VAPORI”, Moara Ciurel (actuala S.C. SPICUL S.A.) era în 1850 în perfectă stare de funcţionare. Anul 1931 marchează trecerea de la o activitate de morărit simplu la o activitate de panificaţie complexă pe baze industriale, în urma dotărilor tehnologice cu echipamente din Austria şi Germania.

Acest lucru este, de altfel, confirmat oficial prin actul de înscriere la Oficiul Registrului Comerţului care defineşte obiectul activităţii prin:

Moară Fabrica de pâine şi franzelărie Patiserie Biscuiţi Alimente servite Paste Industrie alimentară angro şi en detail

Naţionalizată în 1948 fabrica continuă tradiţia de a oferi consumatorilor o paletă largă de produse de cea mai bună calitate, ca rezultat al introducerii continue a tehnologiei moderne.

În 1954 se adaugă două cuptoare cu trei vetre şi se înfiinţează o secţie de specialităţi. În anul 1964 secţia de paste este dotată cu o linie „PAVAN” din Italia, de mare productivitate, pentru ca în anul 1973 să fie montată o a doua linie „PAVAN”, mărindu-se producţia la 21 de tone/24 ore. După 1989, eforturile de modernizare au continuat în ritm accelerat. Anul 2001 găseşte societatea „SPICUL” echipată cu o linie de brutărie modernă de fabricaţie italiană, provenind de la firma TAGLIAVINI SpA şi cu o instalaţie de fabricare a biscuiţilor, de asemenea, de fabricaţie italiană, un produs al firmei POLIN. Toate acestea vor permite S.C. SPICUL S.A. să privească cu încredere în viitor la creşterea producţiei şi la lărgirea numărului de clienţi. Următorul nostru pas va fi deschiderea pieţelor externe pe ambele relaţii Est si Vest. Printr-un management de calitate, societatea a obţinut la „Târgul de pâine” organizat de Primăria sectorului 2, ediţia a-II-a, septembrie 2002

„Diploma de excelenta”

pentru „modul onorabil şi seriozitatea cu care îşi desfăşoară activitatea în domeniul industriei de morărit şi de panificaţie”. Astfel, Spicul S.A Bucureşti îşi păstrează tradiţia, calitatea şi continuitatea în producerea şi comercializarea de produse competitive. De asemenea, S.C Spicul a realizat cu succes proiectul „Restaurarea monumentelor de patrimoniu – TEATRUL ODEON” în cadrul programului Responsabilitatea sociala a corporaţiilor”, desfăşurat în perioada mai- noiembrie 2002, în parteneriat cu USAID, World Learning şi Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti.

2.2 Organizarea structurală

2.2.1 Structura organizatorică şi managementul societăţii

Pentru realizare obiectului său de activitate societatea comercială „Spicul” S.A trebuie să-şi fundamenteze structura sa organizatorică. S.C. Spicul S.A a stabilit structura sa organizatorică conform organigramei.

Structura organizatorică a unei societăţi constă în stabilirea atribuţiilor şi sarcinilor în totalitatea lor, în vederea realizării obiectului de activitate şi repartizarea acestora într-un sistem ierarhic şi structurat cât mai corespunzător. Pluralitatea sarcinilor, obligaţiilor, atribuţiilor şi activităţilor creează funcţii necesare, iar acestea determină şi stabileşte organul de executare. Rezultatul organizării structurale îl reprezintă organele de conducere şi administrare ale societăţii comerciale şi cărora le sunt subordonate compartimente, serviciile, birourile, secţiile şi atelierele. În conformitate cu organigrama prezentată şi aprobată de Consiliul de Administraţie, S.C Spicul S.A are următoarea structură organizatorică (Figura 2.1) :

1) Conducerea şi administrarea societăţii este asigurată prin Adunarea Generala a Acţionarilor, Consiliul de Administraţie, Directorul General al societăţii şi directorii executivi.

Funcţia Nume si prenumeDirector general ILIE GHEORGHEDirector adjunct tehnic STROE GHEORGHEDirector adjunct comercial NOVAC GABRIELAContabil Sef CRAICIU IULIANA

2) Gestiunea societăţii este controlată de AGA şi Comisia de Cenzori.3) Compartimentele, serviciile, birourile, secţiile şi atelierele alcătuiesc

personalul executiv al societăţii şi care este compus din personalul TESA şi personal productiv.

Drepturile şi obligaţiile personalului societăţii sunt stabilite de Consiliul de Administraţie prin Regulamentul de Ordine Interioară, Contractul Colectiv de Muncă şi Regulamentul de organizare şi funcţionare.

Regulamentul de organizare şi funcţionare stabileşte pentru fiecare compartiment, serviciu, birou, secţie sau atelier, obligaţii concrete de serviciu şi de muncă.

Directorului general al societăţii îi este subordonat: - Biroul personal salarizare;- Serviciul administrativ- secretariat, pază, pompieri, asistenţă

socială;- Oficiul juridic;- Compartimentul control financiar intern;- Compartimentul protocol, imagine;- Compartimentul protecţie civila;- Serviciul casierie;

- Compartimentul CTC.

Directorul tehnic are în subordine:- Compartimentul producţie;- Compartimentul mecano- energetic;- Biroul comerţ;- Compartimentul livrări;- Secţiile de panificaţie I si II;- Atelier paste făinoase;- Atelier zaharoase, patiserie;- Atelier moară;- Secţia mecanico- energetică;- Autobaza;- Sectorul ambalaje.

Contabilul şef are în subordine:- Biroul financiar;- Biroul contabilitate, analize economice, preţuri;- Biroul decontări, urmărire, recuperări debite;- Oficiul de calcul.

Activitatea comerciala este condusă de Directorul Comercial şi cuprinde:- Compartimentul marketing cercetare;- Biroul aprovizionare;- Compartimentul agricol;- Compartimentul contracte.

Biroul personal salarizare asigură îndeplinirea dispoziţiilor generale reglementate în contractul colectiv de muncă.

Compartimentul protocol imagine are în vedere:- întocmirea planului fondului necesar protocolului, devize de cheltuieli şi

vizează actele de cheltuieli;- întocmirea corespondenţei de protocol;- procurarea documentele de transport în străinătate a delegaţiilor

comerciali.

Oficiul juridic:

- Asistenţa şi consultanţa juridica acordată la solicitare societăţii cu privire la activitatea acesteia;

- Avizarea din punct de vedere juridic, la cererea conducerii societăţii, asupra legalităţii măsurilor ce urmează să fie adoptate de administratorul societăţii;

- Întocmirea sau avizarea proiectelor sau oricăror acte cu caracter juridic.

Compartimentul de control financiar intern (CFI):- Organizarea controlului gestiunilor în conformitate cu sarcinile cuprinse

în planul de control trimestrial şi anual, semnat de Directorul General;- Aplicarea de sancţiuni contravenţionale pentru abateri;- Rezolvarea sesizărilor, reclamaţiilor şi cercetărilor ce intră în sarcina

legală a CFI.

Compartimentul CTC:Activitatea de CTC reuneşte ansamblul proceselor prin care se confruntă

caracteristicile calitative ale resurselor materiale şi ale produselor realizate, cu standardele normelor de calitate, asigurându-se încadrarea în prevederile respective. Compartimentului CTC îi revin în primul rând atribuţiuni de asigurare a calităţii şi apoi atribuţiuni de control pe flux de fabricaţie şi in final – control total. Autobaza are rolul de a asigura transporturile auto, din cadrul societăţii. Compartimentul producţie este organul de lucru care asigură îndeplinirea sarcinilor trasate de conducerea societăţii în domeniul îmbunătăţirii tehnologiilor şi a produselor existente, lărgirea gamei de sortimente, crearea de noi produse, pregătirea tehnică a producţiei, programarea producţiei, lansarea comenzilor şi urmărirea realizării acestora, organizarea producţiei şi a muncii, dezvoltarea capacităţilor de producţie şi utilizarea maximă a capacităţilor existente, protecţia muncii şi controlul tehnic de calitate.

Compartimentul mecano- energetic:- coordonează întreaga activitate mecano-energetică, mecanizării si

automatizării;- asigură verificarea şi controlul asupra stării tehnice şi de funcţionare a

utilajelor.

Biroul financiar, biroul decontări- recuperări debite, biroul contabilitate- analize economice:

- stabilirea cantităţilor de produse de panificaţie şi ambalaje, ridicate zilnic de fiecare distribuitor în parte;

- organizează şi asigură efectuarea corectă şi la timp a înregistrărilor contabile;

- ţine evidenta cheltuielilor de producţie şi circulaţie în concordanţă cu secţiile de producţie de baza şi auxiliare ale societăţii;

- efectuează repartizarea pe produse a cheltuielilor secţiilor de producţie.

Oficiul de calcul:

- colaborează cu beneficiarii la redactarea temelor de proiectare pentru elaborarea modelelor şi proiectelor de sisteme informatice;

- avizarea de specialitate a modelelor şi proiectelor de sisteme informaţionale elaborate de alte unităţi şi centre de calcul.

Compartimentul de marketing- cercetare are rolul de a coordona activitatea de marketing, studiul pieţei, publicitate în cadrul societăţii.

Biroul aprovizionare:- fundamentează necesarul de aprovizionare în funcţie de solicitările

fabricilor;- asigură şi răspunde de aprovizionarea cu materiale şi materii prime

necesare tuturor secţiilor;- întocmeşte nomenclatorul de produse al societăţii comerciale.

FIGURA 2.1. ORGANIGRAMA S.C. SPICUL S.A

BIR

OU

PE

RS

ON

AL

SA

LA

RIZ

AR

E

SE

RV

. AD

M., A

SIS

. S

OC

, S

EC

RE

TA

RIA

T,

OF

ICIU

L JU

RID

IC

CO

MP

. CF

I

CO

MP

. P.R

, IM

AG

INE

CO

MP

. PR

OT

EC

ŢIE

C

IVIL

A

SE

RV

. CA

SE

RIE

CO

MP

. CT

C

CO

MP

. ME

CA

NO

-E

NE

RG

ET

IC

CO

MP

. PR

OD

UC

ŢIE

BIR

OU

CO

ME

RŢ

CO

MP

. LIV

RĂ

RI

SE

CŢ

IE

PA

NIF

, I

SE

CŢ

IEP

AN

IF.II

Atelier

paste

Atelier

zaharoase patiserie

Atelier

moara

SE

CŢ

IE

ME

Autobaza

Sector

ambalaje

Biroul decontări,

urmărire, recuperări

Biroul contab. analize economice

Oficiul de calcul

Birou aprovizionare

CO

MP

. CO

NT

RA

CT

E

Biroul financiar

CO

MP

. MA

RK

ET

ING

CO

MP

. AG

RIC

OL

AGA

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIECOMISIA DE CENZORI

DIRECTORUL GENERAL

CONTABIL SEFDIRECTOR TEHNIC DIRECTOR COMERCIAL

2.2.2 Structura de producţie

Totalitatea ramurilor de producţie dintr-o unitate precum şi sistemul de proporţii şi legături dintre ele constituie structura de producţie. Prin producţie se înţelege orice combinaţie de factori de producţie. În această accepţiune producţia cuprinde:- aprovizionarea unităţii cu factori de producţie, materie primă, materiale- asigurarea personalului cu mijloace de producţie necesare- transportul şi depozitarea materiei prime şi a produselor- producerea bunurilor materiale- desfacerea produselor- administrarea şi controlul acestor activităţi

De asemenea, prin noţiunea de producţie se înţelege:- activitatea de obţinere a materiei prime- obţinerea de semifabricate şi produse finite- procesul de prelucrare a materiei prime- obţinerea bunurilor, produselor destinate pieţei S.C Spicul S.A se individualizează de obiectul său de activitate ce constă în producerea şi comercializarea produselor de panificaţie şi patiserie, precum şi activităţi de morărit. Din gama sortimentală oferita de Spicul S.A Bucureşti, pâinea ocupă ponderea cea mai mare în procesul de producţie, considerat un produs de baza în alimentaţia zilnică. Din dorinţa de a deveni compatibili cu solicitările clienţilor, Spicul S.A Bucureşti a creat şi promovat pe piaţa din România un număr de peste 200 de produse. Nomenclatorul de produse este foarte larg şi am putea cita în principal:

Sortimente de pâine : - franzela de vatra Spicul cu germeni, 270g; - pâine Neptun cu germeni, 270g;

- pâine alba, 300g, 400g, 600g; - pâine fără sare, 300g; - pâine semialbă, 550g; - pâine neagra, 325g; - pâine cu graham,200g; - pâine cu secară, 250g;

- pâine de casa (ţărănească), 600g, 800g;- piane Meniu (feliată), 500g, ambalata în pungi

individualizate- pâine Toast (feliată), 600g, ambalata în pungi

individualizate.

Specialităţi pâine , sunt constituite într-o gamă sortimentală largă fiind fabricate cu diverse adaosuri sau simple. Adaosurile folosite în reţelele de fabricaţie sunt exclusiv naturale: lapte, grăsimi vegetale, ouă, arome, mac, chimen. Aceste produse se regăsesc în nomenclatorul de produse la gramajele:

- Covrigi Bucureşti, 100g, ambalaţi în pungi individualizate;

- Covrigi Soveja, 100g, ambalaţi în pungi individualizate;- Covrigi Aperitiv, 100g;- Covrigi de post, 90g, 100g;- Covrigi (la şir),10g;- batoane, 85g;- chifle graham, 150g;- chifle simple, 60g.

Patiserie- zaharoase : - sărăţele, 100g- ambalate în pungi individualizate; - chec marmorat, 200g, 400g- ambalate in pungi individualizate - ruladă marmeladă, 100g- ambalată în pungi individualizate; - ştruder de mere, 100g- ambalate în pungi individualizate; - foi de plăcintă, 300g- ambalate în pungi individuale; - cornuleţe cu brânză si susan, 100g- ambalate în pungi individuale;

- cornuleţe cu rahat, 100g- ambalate în pungi individuale;- saleuri cu brânză si susan, 200g- ambalate în pungi

individuale;- blat de tort, 400g;- blat Pizza, 250g- ambalate în pungi individuale.

Paste făinoase , se găsesc în doua variante: - paste medii - fidea, 150g, 350g;

- tăiţei, 150g, 350g; -paste scurte - creastă de cocoş, 200g, 350g;

- scoici, melci (200g, 350g); - tuburi, spirale (200g, 350g).

Produse şi subproduse moara : - faină albă tip 480- ambalată în saci şi pungi individualizate de 1 si 2 kg; - faină albă tip 650- ambalată în saci şi pungi (1 si 2 kg);

- faină albă tip 550- ambalată în saci; - faină neagră T 1250, 1350- ambalată în saci; - faină semialbă T 800, 900- ambalate în saci; - faină graham- ambalată în saci.

Produse tradiţionale : - colac, 200g, 500g, 1 kg; - japoneze, 75g, 150g; - turtă (1 şi 2 kg); - Arhanghel, 500g; - Marturii, 60g; - cozonaci (400- 850g), ambalaţi individual la diverse gramaje. Structura de producţie la S.C Spicul S.A Bucureşti a fost în perioada 2000- 2002 preponderent bazata pe activitatea de morărit şi panificaţie, aşa cum reiese şi din obiectul de activitate al firmei (Tabelul 2.1). Tabelul 2.1

Structura veniturilor din exploatare pe sectoareNr. crt

Specificare 2000 2001 2002Mii lei % Mii lei % Mii lei %

1 Producţia vânduta, d.c:

78.691.394 53,4 130.654.077 52,8 157.838.154 52,9

-morărit 25.181.246 32 40.502.763 31 47.351.446 30

-panificaţie 48.001.750 61 81.005.528 62 97.859.655 62

-paste, biscuiţi, patiserie

5.508.398 7 9.145.786 7 12.627.052 8

2 Venituri producţie stocata

33.091.498 22,4 54.452.731 22 63.957.393 21,4

3 Alte venituri, d.c:-comerţ 35.427.799 24 61.373.990 24,8 75.856.644 25,4

-imobilizări - 427.732 0,2 428.534 0,11

-subvenţii 107.957 0,08 40.090 0,02 80.340 0,02

-alte venituri din exploatare

180.325 0,12 354.678 0,18 513.352 0,17

TOTAL 147.498.973 100 247.303.118 100 298.674.417 100

Figură 2.2 Evoluţia producţiei vândute în perioada 2000-2002 la S.C Spicul S.A Bucureşti

Cea mai mare parte a veniturilor din exploatare obţinute de unitate sunt din producţia vândută, care deţine circa 52% din acestea. De asemenea, se obţin venituri importante din producţia stocată şi din comerţ, acestea având o pondere de 22%, respectiv 24% din veniturile din exploatare (Tabelul 2.1). Veniturile din activitatea de morărit au înregistrat o scădere de la 32% în anul 2000 la 30% în anul 2002. Cauza principală o constituie uzura fizică şi morală a morii, cu efecte negative asupra performantelor unităţii. Această moară funcţionează de peste 100 de ani. În aceiaşi perioadă 2000- 2002, veniturile din activitatea de panificaţie obţinute de către unitate s-au menţinut la un nivel constant, circa 62% din producţia vândută, iar producţia de paste a crescut ca urmare a cererii ridicate de semifabricate din ultimii ani.

2.3 Diagnosticul potenţialului tehnico- productiv

2.3.1 Resurse de producţie

Patrimoniul economic al oricărei unităţi economice reprezintă totalitatea bunurilor utilizate pentru satisfacerea nevoilor unei persoane fizice sau juridice, indiferent de provenienţă, iar patrimoniul juridic reprezintă drepturile şi obligaţiile unei persoane fizice sau juridice asupra bunurilor pe care le foloseşte. Ca mod de calcul, patrimoniul net al unei societăţi reprezintă diferenţa dintre activul total şi obligaţiile pe termen scurt ale firmei. Patrimoniul societăţii Spicul S.A Bucureşti, era de 137,8 mld. la 31 decembrie 2001, iar la sfârşitul anului 2002 de 301,2 miliarde lei (Tabelul 2.2). S.C Spicul S.A Bucureşti îşi desfăşoară obiectul de activitate în cadrul următoarelor active ce fac parte din patrimoniul societăţii:

Moara de grâu Siloz grâu Fabrica de pâine Bujoreni Secţie patiserie Secţie producere paste făinoase Siloz făină- secţia Bujoreni Secţia de producere şi ambalare biscuiţi şi produse

zaharoase; Reţea de magazine de desfacere în 7 amplasamente

proprii, plus 23 în spatii închiriate; Parc propriu de mijloace de transport.

Cele mai noi achiziţii ale societăţii Spicul S.A Bucureşti din perioada 1997- 2001 sunt:

Linie de brutărie de fabricaţie italiană Instalaţie de fabricare a biscuiţilor.

Tabelul 2.2Evoluţia patrimoniului S.C Spicul S.A Bucureşti

în perioada 2000-2002Mii lei

Nr. crt

Elemente 2000 2001 2002 Modificare(2002/2000)*100-

100%

1 Imobilizări necorporale

13.693 49.887 89.878 556,4

2 Imobilizări corporale, dc:

80.738.870 103.833.375 252.733.097 213,4

2.1 Terenuri 1.503.551 11.054.104 11.132.854 640,42.2 Construcţii 8.291.116 8.856.231 77.358.629 833,032.3 Echipamente

tehnologice55.581.151 75.851.115 147.639.755 165,6

2.4 Mijloace de transport

3.500.066 3.803.684 7.258.980 107,39

2.5 Alte mijloace fixe

1.489.410 1.963.841 5.514.135 270,2

2.6 Imobilizări corporale in curs

10.373.576 2.304.400 4.828.744 -53,45

3 Imobilizări financiare

- - - -

TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE

80.752.563 103.883.262 252.822.975 213,1

4 Active circulante total, dc:

16.017.605 22.798.401 26.935.241 68,2

4.1 Stocuri 4.985.259 7.502.077 6.854.760 46,54.2 Stocuri la terţi 111.574 79.989 1.453 -98,64.3 Semifabricate 2.572.178 2.761.293 3.442.604 33,8 4.4 Mărfuri 520.023 1.288.673 1.834.916 252,854.5 Ambalaje 140.208 97.351 110524 -21,174.6 Animale 26.235 - - -4.7 Furnizori-

debitori2.047.189 2.069.079 1.101.679 -46,2

4.8 Clienţi 3.054.349 3.807.943 4.910.662 60,84.9 Alte creanţe 105.117 219.855 1.177.728 11,24.10 Disponibilităţi

băneşti2.454.739 4.972.141 7.500.915 205,6

5 Conturi de regularizare

405.264 11.215.452 21.455.745 52,94

TOTAL ACTIV

97.175.432 137.897.115 301.213.963 209,9

6 Obligaţii pe termen scurt

28.829.602 100.557.832 36.549.143 26,78

7 Patrimoniul net

68.345.830 37.339.283 264.664.820 287,24

Din tabelul prezentat se observă că ponderea cea mai mare în totalul activelor imobilizate o au imobilizările corporale reprezentând 99,96% din total, la nivelul anului 2002. Acestea au crescut în 2002 faţă de 2000 cu 213%, iar faţă de 2001 cu 143,4%. Din categoria imobilizărilor corporale ponderea cea mai mare o au echipamentele tehnologice, în 2002 acestea reprezentând 58,4% din imobilizările corporale. Locul secund este deţinut de construcţii, cu o pondere de 30,61% din imobilizările corporale, ele crescând din 2000 până în 2002 de 9,33 ori. Acest lucru evidenţiază interesul societăţii pentru construirea unor noi centre de desfacere, având ca scop creşterea vânzărilor , şi implicit a profitului. Activele imobilizate reprezintă circa 83,93% din total activ bilanţier la sfârşitul anului 2002. În ceea ce priveşte mijloacele circulate, acestea sunt mai lichide decât mijloacele fixe, durata de recuperare a capitalurilor băneşti alocate în aceste active fiind mai scurtă. Activele circulante ale societăţii au crescut în perioada analizată cu 68,2% şi reprezentau la sfârşitul anului 2002 circa 8,94% din totalul activelor firmei. Patrimoniul net al societăţii a crescut în perioada 2000- 2002 cu 287,24%, adică cu aproximativ 196 mld. lei.

2.3.2 Capacităţi de producţie

Prin capacitate de producţie de înţelege volumul maxim sau numărul maxim de produse ce poate fi realizat într-o perioada de timp. În prezent, societatea are în dotare o moară de grâu, ce funcţionează de peste 100 de ani, cu o capacitate de 150 t grâu măcinat în 24 de ore, cu o extracţie de făină tip 68% şi tărâţe 32%. Deşi moara lucrează la o capacitate maximă, randamentul actual este de 68%. Cauza principala o constituie uzura înaintată fizică şi morală cu efecte nefavorabile asupra performantelor societăţii. De asemenea, nu este la nivelul necesitaţilor realizării unor produse de calitate în celelalte sectoare ale societăţii.

În ceea ce priveşte capacităţile productive ale societăţii Spicul S.A Bucureşti pe fiecare secţie, atelier sau complex de producţie în parte, sunt prezentate mai jos valorile acestora(Tabelul 2.3).

Tabelul 2.3Capacităţile productive ale S.C Spicul S.A Bucureşti

pe secţii şi ateliere de producţie

Silozul pentru depozitarea grâului, cu o capacitate de 4500t/zi, nu este folosit la maximum pentru că este mai avantajos să cumperi direct făină decât să macini grâul achiziţionat de la producătorii fizici sau juridici, având în vedere starea în care se află moara societăţii. De altfel, pentru a asigura făină tip 480 pentru produse de patiserie şi zaharoase, unitatea este nevoita să achiziţioneze circa 5000t/an de faina la un preţ cu mult peste costul pe care l-ar realiza cu o moară mai performantă.

Nr. crt

Denumire secţie/atelier Capacitate t/24 ore

1 Moară 1502 Brutărie 653 Bujoreni 304 Paste făinoase 85 Zaharoase 36 Patiserie 27 Biscuiţi 1,58 Siloz grâu 4500

2.3.3 Fluxul tehnologic de producţie

Prin flux tehnologic se înţelege traseul parcurs de un produs de la recepţionarea materiei prime până la ambalarea produselor finite. Folosirea grâului în industria de morărit

Din silozurile de păstrare şi de condiţionare a cerealelor, grâul devine materie primă în industria de morărit, la recepţia căruia se urmăresc următorii parametrii: greutate hectolitrică, puritate, sticlozitate etc.

Grâul recepţionat la moară se deînsilozează în loturi cu caracteristici omogene cu scopul condiţionării şi pregătirii acesteia în vederea măcinării. Astfel, ca operaţiuni pregătitoare întâlnim:

Spălarea sau cel puţin umectarea grâului cu scopul îndepărtării particulelor de praf;

Pregătirea miezului în sensul măririi elasticităţii în timpul măcinişului.

Boabele de grâu se sfarmă cu ajutorul valţurilor cu striaţiuni la suprafaţă cu scopul de a ataca miezul prin tăiere. După această primă măcinare grosieră, particulele măcinate urmează o succesiune de fărâmiţări cu ajutorul valţurilor netede până la obţinerea unei granulaţii foarte fine a particulelor măcinate. Între intervalele dintre prelucrările cu valţurile, măcinătura este cernută cu ajutorul unor site plane, materialul acumulat deasupra ochilor sitelor poartă numele de griş (grişuri) fiind colectat separat şi poate fi reintrodus la măcinare sau valorificat ca atare. Partea cernută de site pe traseele transportatoare în succesiunea prelucrării cu valţuri suferă un proces de curăţire într-un contracurent de aer, partea curăţită fiind depozitată separat şi reprezentând tărâţa. Aceasta deoarece are o mare valoare nutritivă se valorifică în zootehnie datorită compoziţiei proteice şi zaharidice. Făina pulbere rezultată se diferenţiază în funcţie de mărimea particulelor pe diferite trepte de calitate: 000, 00.

Fabricarea pâinii

Materiile prime utilizata în fabricarea pâinii

Prepararea aluatului

Făina, se recepţionează urmărindu-se cantitativ structura proteică a glutenului, interesând capacitatea de absorţie a apei, ce se exprimă prin desfăşurarea macromoleculei proteice, care în făină în stare uscată, are o formă de ghem. De asemenea, interesează gradul de elasticitate al făinii în contact cu apa, element ce se reflectă în calitatea viitorului miez.

Apa utilizată trebuie să fie dedurizată, participând împreună cu clorura de sodiu la formarea unei soluţii saline ce trebuie dezinfectată prin pierdere, decantare şi filtrare.

Drojdia de panificaţie reprezintă unul din factorii esenţiali în realizarea unei pâini de bună calitate. Ea trebuie să fie capabilă să realizeze o corectă transformare a substanţelor nedigerabile din componenţa făinii, precum şi un bun regim de creştere a aluatului.

Sare.

Reprezintă punerea în contact a tuturor materiilor prime cu scopul interactivarii acestora pentru realizarea reacţiilor fizico-chimice şi microbiologice ce vor conduce la obţinerea produsului finit. În funcţie de succesiunea introducerii materiilor prime deosebim două metode de preparare a aluatului:

Metoda bifazică; Metoda monofazică.

Metoda bifazică constă în realizarea în prealabil a unui amestec de soluţie salină cu jumătate din cantitatea de drojdie şi o parte din făină creându-se condiţiile favorabile de creştere şi înmulţire a drojdiei rezultând în final o soluţie ce poartă numele de maia de drojdie. Maiaua se va amesteca cu restul de soluţie salină şi cu făina conform reţetei de fabricaţie. Această metodă are avantajul economisirii a jumătate din necesarul de drojdie, dar şi dezavantajul unei perioade mai îndelungate de fabricaţie. Metoda monofazică presupune introducerea simultană a tuturor materiilor prime într-un recipient de omogenizare denumit malaxor ce poate avea viteze de rotaţie diferenţiate în funcţie de performanta utilajului. Malaxoarele sunt cuve de inox prevăzute cu palete pentru amestecare.

Societatea Spicul S.A Bucureşti deţine malaxoare cu trei viteze de rotaţie: prima viteză pentru o amestecare uşoară a aluatului, a doua viteză de rotaţie superioară şi a treia pentru o amestecare puternică. Dospirea aluatului - poate fi considerată fermentarea

principală deoarece după omogenizarea aluatului, acesta este depozitat la temperaturi de circa 35ºC şi umiditate cuprinsă între 85-90% cu scopul favorizării activităţi drojdiei ce produce o fermentaţie alcoolică. În urma acesteia se acumulează alcool etilic 2%, ce are rol organoleptic, participând

Prelucrarea aluatului

la formarea aromei, precum şi dioxidul de carbon ce se acumulează în masa aluatului participând la formarea viitorului miez.

-divizarea este o operaţiune prin care masa aluatului, după ce a fost deversată în buncărul maşinii de prelucrat, este fragmentată în porţiuni egale de a căror masă se ţine cont în raport cu greutatea viitoarei pâinii.

-modelarea aluatului se realizează cu instalaţii care după ce preiau aluatul divizat îi conferă forme specifice tipului de pâine ce se doreşte a se obţine. Deoarece prin aceste prelucrări ale aluatului se preia o cantitate importantă de dioxid de carbon, se impune provocarea unei fermentaţii secundare cu scopul reîmbogăţirii aluatului cu dioxid de carbon. Această operaţiune numită dospire finală se realizează în două etape:

1) Odată cu transportul pe benzi a aluatului către rastelele de dospire;

2) În spatiile de depozitare.

Coacerea aluatului

Verificarea momentului terminării coacerii

Aşezarea bucăţilor în rastele se face la o distanţa convenabilă de 4-5 cm cu scopul eliminării pericolului de lipire a porţiunilor în timpul creşterii aluatului.

Înainte de introducerea în cuptoarele de coacere, aluatul suferă două intervenţii, respectiv:

Pulverizarea suprafeţei cu apă, care împreună cu particulele de făină creează o peliculă ce va împiedica pierderea bulelor de dioxid de carbon în timpul coacerii şi care va asigura totodată luciu specific pâinii coapte;

Crestarea aluatului se aplică la partea superioară a acestuia cu scopul asigurării unor spaţii de dezvoltare în volum în timpul coacerii care să prevină apariţia crăpăturilor.

Coacerea propriu-zisă are loc într-o primă etapă printr-un proces hidrotermic când, în partea iniţială a cuptorului, pâinea este din nou pulverizată cu apă, iar temperatura ajunge la 115ºC. Bucăţile de aluat avansează pe benzi transportatoare spre partea finală a coacerii, unde cuptorul dezvoltă temperaturi de peste 200ºC, ce vor asigura transformarea termică a amidonului în amidon copt, digerabil de organismul uman.

-se analizează organoleptic prin aprecierea culorii, mirosului şi a porozităţii miezului. La ieşirea din cuptor pâinea este din nou pulverizata cu apă cu scopul recuperării parţiale a pierderilor tehnologice de fabricaţie, cât şi pentru asigurarea unui grad de rehidratare.

Pâinea coaptă şi fierbinte se depozitează în vederea răcirii lente, ea neputându-se consuma la temperaturi de peste 35ºC.

2.4 Diagnosticul utilizării resurselor umane

2.4.1 Evoluţia şi structura personalului

Resursele umane deţin un loc important în activitatea oricărei unităţi, exprimând cel mai bine specificitatea managementului ca tip de activitate umană. Potenţialul uman este reprezentat de totalitatea salariaţilor de care dispune societatea pentru desfăşurarea activităţii. Resursele umane ale firmei se regăsesc în colectivul acesteia. Membrii colectivului uman trebuie să aibă un obiect comun, care să fie în concordanţă cu obiectivul organizaţiei, să participe activ la realizarea acestui obiectiv şi să se ajute între ei. Din totalul potenţialului uman al societăţii avem:

Personal TESA Muncitori direct productivi Muncitori indirect productivi Colaboratori

Tabelul 2.4

Evoluţia şi structura personalului la S.C Spicul S.A Bucureşti- persoane-

Nr.crt.

Specificaţie 2000 2001 2002 Modificarea (2002/2000)*100-

100%

abs. rel.1 Total personal cu contract

de munca, d.c:916 794 776 -140 -15,3

a) TESA 119 103 89 -30 -25,2b) Muncitori: 797 691 687 -110 -13,8

-direct productivi 665 574 578 -87 -13,08-indirect productivi 132 117 109 -23 -17,42

2 Colaboratori 15 14 5 -10 -66,672 Studii:

-superioare 139 142 157 18 12,9 -medii 680 560 520 -160 -2,5

-şcoală profesională 97 92 99 2 2,063 Media de vârstă 40 40 40 - -

Unitatea dispune de personal calificat care asigură o acoperire echilibrată a activităţii sociale. Numărul salariaţilor înregistrează o evoluţie descrescătoare, de la 916 în anul 2000 la 776 în 2002, ceea ce înseamnă o reducere de personal cu 140 oameni. Se observă că la toate nivelurile se menţine această evoluţie descendentă (Tabelul 2.4). Personalul TESA s-a redus cu 30 salariaţi, iar numărul muncitorilor cu 110 ceea ce înseamnă că în 2002, doar 84,7% din salariaţii anului 2000 au mai rămas în unitate. În ceea ce priveşte nivelul de pregătire al salariaţilor, cei cu studii superioare reprezintă aproximativ 20,2% din numărul total de salariaţi.

Figură 2.3 Evoluţia forţei de muncă în perioada 2000-2002 la S.C Spicul S.A Bucureşti

Vârsta medie a personalului este de 40 de ani şi se menţine constantă în cei tei ani analizaţi.

Structura personalului în funcţie de gradul de calificare era în anul 2002, din totalul personalului angajat cu contract de muncă de 776 salariaţi, astfel:

Personal TESA 11,64% Muncitori calificaţi 74,5% Muncitori necalificaţi 14,04%

Această structură a personalului relevă ponderea mare a muncitorilor calificaţi(74,5%), datorită profilului activităţii.

Numărul femeilor este de 57,8% din personalul societăţii, situaţie normală având în vedere specificul activităţii. Vechimea în societate a personalului în anul 2002 se prezintă astfel:

- sub 5 ani 22%- între 5-10 ani 16,3%- între 10-20 ani 21%- între 20-25 ani 37%- peste 25 de ani 23,5%-

Majoritatea salariaţilor au o vechime mai mare de 20 de ani, reprezentând circa 60,5% din personalul total al societăţii Spicul S.A în anul 2002, ceea ce reflectă o experienţă importantă acumulată în acest domeniu de activitate.

În funcţie de specificul locului de muncă, vechime, schimb, salariaţii beneficiază de unele facilitaţi:

- durata redusă a timpului de muncă;- spor de salarii;- echipament adecvat de lucru;- spor de concediu;- echipament de protecţie a muncii;- examen medical periodic;- alimentaţie specială;- pauze de masă.

Din punct de vedere social, salariaţii beneficiază de:- indemnizaţii de concediu;- zile libere plătite şi de ajutor social în anumite situaţii;- bonuri de masă cu o valoare nominală de 52.000 lei, primite

în funcţie de numărul de zile lucrătoare din fiecare lună.

2.4.2 Analiza productivităţii muncii

Productivitatea muncii exprimă eficienţa economică a cheltuielilor unei anumite cantităţi de muncă, ea determinând în instanţă gradul de eficienţă economică a activităţii societăţii. Calculul productivitatii muncii la nivelul societăţii se bazează pe următoarele relaţii matematice:- productivitatea anuală (W) calculată ca raport între valoarea producţiei şi numărul mediu scriptic al personalului

W = * 100

unde: Q = valoarea producţiei N = numărul mediu scriptic al personalului

- productivitatea zilnică (Wz) reprezentând valoarea producţiei rapotată la total zile pe persoană

Wz = * 100

unde: Z = total zile pe persoană

- productivitatea orară (Wo) calculată ca raport între valoarea producţiei şi total ore pe persoană

Wo = * 100

unde: h = total ore pe persoană

Calculul productivităţii muncii la nivelul societăţii Spicul S.A Bucureşti este prezentat în tabelul de mai jos(Tabelul 2.5).

Tabelul 2.5

Evoluţia productivităţii muncii pe ultimii trei ani la S.C Spicul S.A Bucureşti

Nrcrt Indicatori

U.M 2000 2001 2002 Modificări (2002/2000)*

100-100 (%)

1 Valoarea producţiei CA

mii lei

114.119.193 192.028.067 233.694.798 104,78

2 Nr. mediu de salariaţi

pers 916 794 776 -15,28

3 Nr. mediu zile lucrătoare/an

zile 256 258 260 1,6

4 Nr. ore/zile lucrătoare

ore 10 12 10 0

5 W anuală Mii lei/ pers

124.584 241.849 301.153 141,72

6 W zilnică Mii lei/zi

445.778 744.295 898.826 101,63

7 W orară Mii lei/h

11.411.919 16.002.339 23.369.480 104,78

Din datele prezentate mai sus se observă o creştere a productivităţii muncii cu 141,72% în 2002 faţă de 2000. Astfel în 2002 se obţine 301.153.000 lei valoare producţie pe salariat faţă de 124.584.000 lei în 2000. Şi productivitatea zilnică şi cea orară au înregistrat creşteri în anul 2002 faţă de anul de baza cu 101,63%, respectiv cu 104,78%. Creşterea productivitatii anuale se explică prin faptul că valoarea producţiei societăţii are o tendinţă crescătoare în cei 3 ani analizaţi, iar numărul mediu al salariaţilor scade cu 15,28% în 2002 faţă de anul 2000, având o tendinţă descrescătoare în perioada analizată.

Tabelul 2.6Productivitatea muncii şi corelaţiile cu salariul mediu la S.C Spicul

S.A BucureştiNr. crt

Specificare UM 2000 2001 2002

1 Număr salariaţi pers. 916 794 7762 Cifra de afaceri pe un

angajatMii lei/pers

124.584 241.849 301.153

3 Rata de creştere a productivităţii muncii

% 100,0 194,1 241,7

4 Salariul anual pe un angajat

Mii lei/pers

18.520 31.889 35.270

5 Rata de creştere a salariului mediu

% 100,0 172,2 190.4

6 Coeficientul de corelaţie intre creşterea productivităţii muncii şi salariul mediu

coef. - 1,13 1,27

Rata de creştere a productivităţii muncii, precum şi rata de creştere a salariului mediu înregistrează valori pozitive, ceea ce face ca coeficientul de corelaţie între cei doi indicatori să fie supraunitar, înregistrând în 2001 o valoare de 1,13 şi de 1,27 în anul 2002. Pentru ca orice unitatea economică sa poată avea o activitate eficientă trebuie să respecte corelaţia potrivit căreia indicele de creştere al productivităţii să fie mai mare decât indicele de creştere al salariului mediu. Societatea Spicul S.A Bucureşti respectă această corelaţie, deci desfăşoară o activitate eficientă (Tabelul 2.7).

Concluzii: Din analiza evoluţiei şi structurii forţei de muncă, se apreciază următoarele:

o societatea deţine personal matur, cu experienţă îndelungată în domeniul de activitate;

o Sunt asigurate condiţiile de muncă decente, facilitaţi în domeniul social, concedii medicale, concedii de odihnă, se acordă bonuri de masă;

o Nu există situaţii conflictuale, climatul social este bazat pe înţelegere şi colaborare;

o Management activ, preocupat de stabilirea unor obiective şi strategii realiste pentru activitatea viitoare.

2.5 Diagnosticul activităţii economice

2.5.1 Nivelul, structura şi evoluţia cheltuielilor de producţie

Societatea Spicul S.A produce şi comercializează produse de panificaţie şi patiserie, precum şi produse de morărit, întreaga cantitate valorificând-o pe piaţa internă. Evoluţia cheltuielilor necesare realizării producţiei în perioada 2000-2002, precum şi mărimea şi structura acestora se prezintă astfel:

Tabelul 2.7Nivelul, structura şi evoluţia cheltuielilor de producţie

Mii leiNr. crt

Tipuri de cheltuieli

2000 2001 2002 Ritm de creştere

2002/2003Absolut % Absolut % Absolut %

1 Cheltuieli privind mărfurile

35.637.833 25,6 60.487.261 26,97 74.456.081 26 108,9

2 Chelt cu materiile prime

46.685.559 33,54 84.112.806 37,5 100.370.360 35,2 114,9

3 Chelt cu materiale consumabile

13.592.395 9,86 19.595.378 8,72 26.410.962 9,26 94,3

4 Chelt cu energia, apa

4.051.479 2,9 5.067.503 2,26 7.275.404 2,55 79,6

5 Alte chelt materiale

986.767 0,71 1.260.094 0,56 2.415.386 0,8 144,7

6 Cheltuieli materiale totale

65.316.200 47 110.048.781 49 136.472.112 47,87 108,9

7 Chelt cu lucrări, servicii executate de terţi

5.577.117 4,01 7.000.872 3,12 10.153.129 3,56 82,04

8 Chelt cu impozite, taxe şi vărsăminte

3.273.375 2,35 4.788.904 2,14 4.152.104 1,45 26,8

9 Chelt cu remunerarea personalului

16.964.618 12,2 23.330.797 10,4 29.054.670 10,2 71,26

10 Chelt privind asig. si protecţia sociala

7.757.797 5,57 10.736.384 4,79 11.493.354 4,03 48,15

11 Chelt cu personalul- total

24.722.415 17,7 34.067.181 15,2 40.548.024 14,2 64

12 Alte chelt de exploatare

833 0,07 2.643 0,007 381.516 0,2 382,37

13 Chelt cu amortizarea si provizioanele

4.478.540 3,2 7.870.769 3,5 18.904.954 6,63 322

Chelt de exploatare- total

139.204.421 100 224.271.411 100 285.067.920 100 104,8

Valoarea cheltuielilor de exploatare la S.C Spicul S.A Bucureşti, aşa cum reiese din tabelul 2.7, are un trend crescător în perioada studiată, astfel dacă în anul 2000 acestea erau de 139 mil lei în anul 2002 ajung la valoarea de 285 mld lei, crescând cu 104,8%. În cadrul cheltuielilor de producţie, ponderea cea mai mare o deţin cheltuielile materiale cu 47,9% în anul 2002, urmate de cheltuielile privind mărfurile cu 26,1%, cheltuielile totale cu personalul cu 14,2% şi cheltuielile cu amortizarea şi provizioanele cu 6,6% în acelaşi an. Din categoria cheltuielilor materiale ponderea cea mai mare o deţin cheltuielile cu materiile prime reprezentând 73,35% din totalul acestora şi 35,2% din totalul cheltuielilor de producţie, devansând cheltuielile privind mărfurile. Ponderea cheltuielilor cu remunerarea personalului reprezentau în 2000 12,2% din totalul cheltuielilor de producţie, ajungând ca în anul 2002 să se reducă la 10,19%, acelaşi lucru se întâmpla şi în cazul cheltuielilor privind asigurarea şi protecţia socială, lucru lesne de înţeles datorit reducerii numărului de personal în urma retehnologizarii şi automatizării continue a mijloacelor fixe din cadrul unităţii. Cheltuielile cu materiile prime au crescut mai repede decât cheltuielile cu mărfurile cu 114,9% faţă de 108,9% în anul 2002 faţă de 2000. Cea mai mare creştere o au cheltuielile cu amortizarea şi provizioanele de 4,33 ori, lucru datorat faptului că amortizarea acumulată în anul 2002 este superioară celei din anii trecuţi.

2.5.2 Evoluţia şi structura costurilor unitare

Costul unitar reflectă nivelul de eficientă economică a cheltuielilor de producţie aferente diverselor produse, fiind considerat un adevărat „barometru” al activităţii economice. Pentru a se putea face o imagine asupra calculării costului unitar la nivelul societăţii voi prezenta structura costurilor unitare pentru două produse de bază ale societăţii: pâinea albă 300g şi pâinea Neptun 270g, obţinute în cadrul secţiilor de panificaţie ale societăţii.

Tabelul 2.8Evoluţia şi structura costului unitar la produsul pâine alba 300g

Lei/ bucNr. crt

Specificaţie 2000 2001 2002 Modificări (2002/2000)*100-

100%

1 Materii prime, materiale auxiliare

799,5 890,5 1.023,6 28

2 Salarii directe 97,3 101,7 116,43 19,73 Cheltuieli directe 37,5 40,9 49,32 31,54 Cheltuieli

indirecte50,1 54,3 61,18 22,12

5 Alte cheltuieli 85,9 97,2 104,85 22,066 Cost de producţie

pe secţie1.070,3 1.184,6 1.355,38 26,6

7 Cheltuieli generale 400,7 430,3 515,04 28,58 Transport (lei) 149,3 153,91 162,64 99 Total cost 1.620,3 1.768,81 2.033,06 25,510 Profit 153,2 159,7 172,81 12,811 Total preţ de

producţie fără adaos

1.774 1.929 2.206 24,4

Evoluţia costului unitar la produsul pâine albă 300g în perioada 2000-2002 a fost crescătoare, influenţată în mare parte de creşterea costului de producţie. Costul de producţie pe secţie s-a mărit cu circa 26,6% în 2002 faţă de anul 2000, influenţând totodată şi preţul de producţie de la poarta întreprinderii, acesta crescând de la 1.774 lei/ buc la 2.206 lei/ buc. Preţul de vânzare practicat în magazinele proprii sau alte centre este pentru acest produs de 3.000 lei/ buc.

Tabelul 2.9Evoluţia şi structura costului unitar la produsul pâine Neptun 270g

Lei/bucNr. crt

Specificaţie 2000 2001 2002 Modificări (2002/2000)*100

-100%

1 Materii prime, materiale auxiliare

853,21 911,57 991,17 16,16

2 Salarii directe 97,5 110,3 129,47 32,83 Cheltuieli directe 153,9 160,3 189,76 23,34 Cheltuieli

indirecte27,4 29,5 31,81 16,09

5 Alte cheltuieli 4,97 5,72 6,76 366 Cost de producţie

pe secţie1.136,98 1.217,39 1.348,97 18,6

7 Cheltuieli generale

369,9 437,5 512,61 38,6

8 Transport 132,8 140,9 161,88 21,99 Total cost 1.639,68 1.795,79 2.023,46 23,410 Profit 165,2 207,28 283,28 71,511 Total preţ de

producţie1.805 2.003 2.307 27,8

Diferenţa dintre pâinea albă la 300g şi pâinea Neptun 270g nu constă numai în gramaj, ci şi în procesul tehnologic de obţinere al acestora. La pâinea Neptun în compoziţia materialelor auxiliare pe lângă drojdie, sare şi amelioratori intră şi germenii de grâu. Valoarea cheltuielilor cu materiile prime şi materialele auxiliare este mai mare în cazul produsul pâine albă faţă de pâinea Neptun, dar cheltuielile directe sunt mai mari pentru cel de-a doilea produs. Astfel, preţul total de producţie este de 2.206 lei/ buc pentru pâinea albă, iar pentru pâinea Neptun de 2.307 lei/ buc, cu 101 lei/buc mai mare (4,5%). La fel ca în primul caz, se observă ca evoluţia costului unitar la pâinea Neptun înregistrează un trend crescător, fiind cu 18,6% mai mare în 2002 faţă de 2000, influenţând direct preţul de producţie pe produs.

2.6 Diagnosticul activităţii de marketing

2.6.1 Evoluţia şi structura producţiei marfa şi a cifrei de afaceri

Producţia exerciţiului este un indicator ce dimensionează întreaga activitate a unei întreprinderi, cuprinzând: valoarea producţiei vândute sau marfă, variaţia producţiei pe stoc (produse finite, semifabricate, producţie neterminată) şi producţia imobilizată (imobilizări corporale , imobilizări necorporale). Producţia marfă se referă la acea producţie ce este destinată consumului productiv sau alimentar din alte sectoare ale economiei naţionale.

Tabelul 2.10Evoluţia şi structura producţiei marfa şi a cifrei de afaceri

Mii leiNr. crt

Specificaţie 2000 2001 2002 Modificări

2002/2000 (%)

Modificări(2002/2001)*

100-100%

1 Cifra de afaceri (valoarea producţiei)

114.119.193 192.028.067 233.694.798 100,6 21,7

2 Producţia vânduta

78.691.394 130.654.077 157.838.154 100,6 20,8

3 Venituri din vânzarea mărfurilor

35.427.799 61.373.990 75.856.644 114,1 23,6

4 Costul mărfurilor vândute

35.637.233 60.487.261 74.456.081 111,7 24,7

5 Marja comerciala

209.434 886.729 1.400.563 568,7 57,9

6 Producţia exerciţiului

111.782.892 185.106.808 221.795.549 98,4 19,8

7 Valoarea adăugata

40.680.141 68.938.884 76.570.869 88,2 11,07

8 Excedent brut din exploatare

12.792.308 30.122.889 31.951.081 149,7 6,07

Valoarea adăugata este un indicator ce exprimă producţia în expresie valorică şi reprezintă măsura valorii realizate în urma activităţii întreprinderii, ceea ce înseamnă capacitatea acesteia de a creea bogăţie. Valoarea adăugată exprimă acel cuantum nou creat în activitatea productivă amplificat cu amortizarea mijloacelor fixe. Valoarea producţiei la societatea Spicul a crescut cu 104,8% în 2002 faţă de anul 2000 şi cu 21,7% faţă de anul 2001. În cadrul cifrei de afaceri ponderea cea mai mare o deţine producţia marfă cu 67,5%, iar restul de 32,5% este deţinut de veniturile din vânzarea mărfurilor (Tabelul 2.10). Diferenţa dintre veniturile obţinute din vânzarea mărfurilor şi costul aferent acestora reprezintă marja comerciala a întreprinderii, care a crescut de cinci ori în perioada luată în calcul, ajungând la valoarea de 1.400 mil lei. Pentru a aprecia dimensiunea activităţii întreprinderii, se calculează producţia exerciţiului, care creste cu 98,6% în 2002 faţă de anul de bază şi cu 19,8% faţă de 2001, având o valoare de 221,79 mld lei în ultimul an al analizei. Valoarea nou creată de întreprindere în activitatea productivă are o evoluţie crescătoare de la an la an (creşte cu 88,2% în 2002 fata de anul 2000), în prezent având o valoare de 7,87 mld lei. Excedentul brut din exploatare reprezentă în anul 2000 12,79 mld lei, iar în 2002 31,95 mld lei, deci o creştere de aproximativ 1,5 ori.

2.6.2 Piaţa societăţii şi prezentarea produselor

Din dorinţa de a deveni compatibili cu solicitările clienţilor, Spicul S.A Bucureşti a creat şi promovat pe piaţa din România un număr de peste 200 de produse. Toate produsele comercializate de societate sunt în conformitate cu prevederile legale privind siguranţa consumatorului. Sistemele de Management ale Calităţii (ISO 9000) sunt sisteme de referinţă ale activităţii firmei. Din gama sortimentală oferită de societate, pâinea ocupă ponderea cea mai mare în procesul de producţie, considerat ca un produs de bază în alimentaţia zilnică. Pentru majoritatea consumatorilor, marca „Spicul” este asociată cu produsul pâine pe vatră – „ca la mama acasă”, ca o confirmare a importantei pe care societatea o acordă acestui produs.

Astfel, Spicul a capătat o puternică rezonantă în sectorul de panificaţie, deţinând o cotă de piaţă de desfacere pe capitală de peste 20% extinzându-se judeţele limitrofe Bucureştiului.

Prezenta societăţii în majoritatea sectoarelor capitalei se face simţită prin numeroasele centre proprii de pâine, marca „Spicul” Bucureşti, aprovizionate printr-o distribuţie directă şi continuă de parcul propriu de maşini. Tehnologia de ultimă oră folosită la obţinerea sortimentelor de pâine conform caracteristicilor fizico-chimice şi organoleptice deosebite, cu termen de valabilitate ridicat (peste 3 zile), făcându-se unice pe piaţa de panificaţie din Bucureşti. Adaosurile naturale folosite completează valoarea nutritiva a produselor şi ajută la funcţionarea normală a organismului. Societatea a deschis drumul tehnologiei de fabricaţie a pastelor medii (tăiţei şi fidea sub forma de cuib) din România încă din 1964 prin punerea în funcţiune a unei linii de producţie italiene. Respectând tradiţia şi clienţii săi, Spicul oferă produse tradiţionale romaneşti, care întregesc marile evenimente din viata omului. Reţetele care stau la baza fabricării acestor produse sunt originale pe baza de ingrediente naturale. Unicitatea fiecărui produs se evidenţiază prin împletiturile manuale specifice, cu valoare de simbol. Segmentul de piaţa căruia i se adresează produsele societăţii sunt:

locuitorilor capitalei (1.921.751 locuitori) şi judeţului Ilfov, cu o populaţie de 300.109 locuitori;

judeţelor Dâmboviţa, Giurgiu, Călăraşi, Brăila, Teleorman şi Ialomiţa;

cea mai mare parte a producţiei se desface angro la firmele din Bucureşti: Dorali, Chirigiu, Piaţa de Gros, Titan;

navetiştilor; un criteriu privind estimarea cererii este venitul populaţiei, un

nivel scăzut al acestuia duce la o creştere a consumului de pâine pentru a compensa reducerea cantitativă la celelalte produse de consum;

cererea pentru aceste produse s-a menţinut la un nivel ridicat de cca. 160 kg/ locuitor, înregistrând o uşoară tendinţă de creştere (5.2%), compensând astfel reducerile cantitative la celelalte alimente necesare omului.

2.6.3 Reţeaua de aprovizionare a societăţii

Pentru a-si desfăşura activitatea în bune condiţii, societatea Spicul se aprovizionează cu materii prime şi auxiliare necesare în procesul tehnologic de obţinere a pâinii, specialităţilor din pâine, produselor de patiserie şi zaharoase, paste făinoase şi produse tradiţionale.

Tabelul 2.11Principalii furnizori de materii prime , materiale auxiliare şi produse

complementareNr. crt

PRODUSUL FURNIZORI

1 GRÂU - Comcereal Olt 7%- Comcereal Dolj 6%- Comcereal Ialomiţa 40% - Interagro 15%- Comcereal Giurgiu 7%- Agricola Buzău 25%

2 DROJDIE - Fola- Hoss- Seineana

3 SARE - Slănic Prahova4 ZAHAR, ULEI - se obţine la schimb cu paste făinoase

angrosiştilor5 Produse

complementare, dc:- paste tomate - Propast-sucuri şi apa minerală

- European Drinks, Coca- Cola, Pepsi, Dorna

- alte produse(orez, produse din carne, legume, fructe)

-fie de la producători privaţi - fie de la angrosişti prin schimb

Societatea îşi vinde produselor şi în centrele proprii unde alături de acestea se vând şi produse complementare cu scopul sporirii vânzărilor şi implicit creşterea profitului.

2.6.4 Reţeaua comercială de desfacere

Societatea produce şi comercializează pâine şi produse din pâine, acestea fiind perisabile, epuizabile după un număr mic de întrebuinţări. Deoarece avem de a face cu bunuri care se consumă repede, folosindu-se în alimentaţia zilnică ca aliment de bază, este indicată ca comercializarea lor să se facă într-un număr mare de unităţi de desfacere. Unităţile de desfacere sunt următoarele:

Centre proprii (7 amplasamente proprii şi 23 de spaţii închiriate);

Unităţi de stat: S.C Panduri S.A, S.C Delficom S.A, S.C Practic S.A, unităţi militare, spitale (Panait Sarbu, Griviţa, CFR Nr. 2);

Unităţii private (supermarketuri, asociaţii familiale); Angrouri (Dorali, Titan, Piaţa de Gros, Chirigiu).

Făina este livrată fie sub formă de vrac, la saci de 50 de kg sau preambalată în pungi de 1-2 kg pentru vânzarea cu amănuntul.

Făina la vrac este destinată societăţilor comerciale care nu dispun de moară (S.C Berceni S.A, S.C Libertatea S.A, S.C Pajura S.A), brutăriile particulare şi fabricile de paste făinoase.

Tărâţele sunt folosite ca: Alimente (diete, borşuri), comercializându-se ambalate la 20,

25, 30 kg sau vrac, beneficiarii fiind magazinele alimentare; Furaje pentru animale, beneficiarii fiind crescătorii de

animale sau pasări.Grişul, pesmetul sunt ambalate la saci cât şi preambalate în

pungi de ½ kg, destinate magazinelor alimentare şi în vrac, în pungi de 5 kg sau saci de 10 kg pentru comenzi colective şi pentru angrosişti.

Distribuţia produselor este selectivă, datorită condiţiilor speciale care le reclamă acestea, în vederea păstrării calităţii lor iniţiale, şi anume modul de păstrare, locul de depozitare, de etalare. Distribuţia este directă şi continuă utilizând parcul propriu de mijloace de transport. Ambalarea este considerată de unii specialişti ca fiind a cincia componentă a mixului de marketing alături de preţ, promovare, produs şi distribuţie. Majoritatea tratează însă ambalarea ca pe un element de strategie de produs.

Administraţia pentru Controlul Calităţii Alimentelor şi Medicamentelor a cerut producătorilor din industria alimentară să înscrie pe etichetele produselor: conţinutul în proteine, grăsimi, hidrocarburi, calorii vitamine, valoarea energetică, ingredientele, masa netă, condiţiile de păstrare şi la loc vizibil data de fabricaţie şi termenul de valabilitate.

Concurenta în industria de morărit şi panificaţie este foarte strânsă, existând circa 9.845 de astfel de întreprinderi la nivel de ţară în anul 2002. Sectorul privat deţine peste 91% din totalul întreprinderilor. Industria alimentara asigurând peste 240.000 locuri de munca (circa 5% din populaţia activă a ţării). În Bucureşti există un număr foarte mare de astfel de societăţii, fiecare având o anumită cotă de piaţă: S.C Lujerului S.A, S.C Plevnei S.A, S.C Primăvara S.A, S.C Titan S.A, S.C Berceni S.A, S.C Băneasa S.A, S.C Velpitar S.A, etc. Aşa cum se observă din tabelul de mai jos (Tabelul 2.12), la societatea Spicul S.A Bucureşti volumul total al vânzărilor creşte în trimestrul I al anului 2003 cu 11,34%, ca urmare a intensificării activităţii în centre de desfacere proprii cu 85,37% în luna martie faţă de ianuarie.

Ponderea cea mai mare a contractelor de vânzare este cu unităţile private, reprezentând 37,32% din totalul pe trimestrul I, urmat de centrele de stat cu 20,17%.

În categoria unităţilor de stat, cea mai mare pondere a contractelor de vânzare încheiate de societate este cu unităţile militare, de 12,9% din total.

În primele trei luni ale anului, societatea Spicul şi-a mărit volumul vânzărilor în unităţile proprii cu 85,37%, acest lucru datorându-se creşterii numărului de spaţii închiriate de firmă.

Cantitatea de produse livrate de Spicul S.A către unităţile private, în urma contractelor de vânzare, se menţin constante în primul trimestru al anului.

Nr. crt

Centre de desfacere

Trimestrul I Ianuarie Februarie Martie Mar/Ian (%)Abs %

1 Total contracte de vânzare

30.200.000 100 9.700.000 9.700.000 10.800.000 11,34

2 Desfacere pâine în centre proprii

4.985.917 16,5 1.284.139 1.321.389 2.380.381 85,37

3 Desfacere pâine în unitari e stat, din care:

6.091.668 20,17 2.030.556 2.030.556 2.030.556 0

3.1 S.C. DELFINCOM

95.850 0,3 31.950 31.950 31.950 0

3.2 S.C PANDURI 118.800 0,39 39.600 39.600 39.600 03.3 S.C. PRACTIC 1.890.000 6,26 630.000 630.000 630.000 0

3.4 UNITĂŢI MILITARE

3.907.800 12,9 1.302.600 1.302.600 1.302.600 0

3.5 SPITALUL PANAIT SARBU

14.058 0,05 4.686 4.686 4.686 0

3.6 SPITALUL GRIVITA

19.800 0,07 6.600 6.000 6.000 -11,76

3.7 SPITALUL CFR Nr.2

43.360 0,14 15.120 15.120 15.120 0

4 Desfacere pâine la firme private

11.271.000 37,32 3.770.000 3.731.000 3.770.000 0

4.1 Martivali SRL 783.800 2,6 264.100 255.600 264.100 04.2 Elion SRL 280.762 0,9 94.581 91.600 94.581 04.3 Vasys SRL 378.000 1,25 126.000 126.000 126.000 04.4 PROCARN 153.000 0,51 51.000 51.000 51.000 04.5 Telbocom 257.600 0,85 86.800 84.000 86.800 04.6 Agro Vera 132.900 0,44 44.300 44.300 44.300 04.7 Bobo Market 182.160 0,6 61.380 59.400 61.380 0

Tabelul 2.12Volumul vânzărilor pe trimestrul I al anului 2003 la S.C Spicul S.A

Mii lei

2.7 Diagnosticul activităţi financiare

2.7.1 Analiza cheltuielilor

Noţiunea de cheltuieli nu trebuie confundată cu cea de cost. Costurile reprezintă expresia bănească a consumului de factori de producţie realizat în scopul fabricării şi desfacerii produselor, în timp ce prin cheltuieli se înţelege plata factorilor de producţie achiziţionaţi.

Cheltuielile reprezintă în expresie valorică totalitatea resurselor consumate de societate într-o perioadă dată pentru obţinerea şi livrarea pe piaţă a diverselor produse. Cheltuielile exprimă numai ceea ce s-a consumat efectiv din resursele de care dispune unitatea, relevă în modul cel mai exact şi corect însăşi mărimea eforturilor depuse de unitate într-o perioadă dată pentru realizarea producţiei.

Ch la 1000 lei venituri = Cheltuieli / Venituri * 1000

Eficienta utilizării cheltuielilor la societatea Spicul S.A Bucureşti este prezentată prin intermediul tabelului de mai jos (Tabelul 2.13). Astfel, în totalul cheltuielilor ponderea cea mai mare o deţin cheltuielile de exploatare, care au crescut în anul 2002 cu 104,8% faţă de anul 2000 şi reprezintă circa 92,3 % din total. Este de subliniat creşterea cheltuielilor de natura financiară în ponderea cheltuielilor totale. Dacă în 2000 ponderea acestora în cheltuielile totale era de 2,9%, în 2001 ajung la 8,4%, iar în anul 2002 la 6,7% . Iar cheltuielile excepţionale cu toate că au avut o creştere spectaculoasă, reprezintă doar 1% din cheltuielile totale. În ceea ce priveşte situaţia eficientei cheltuielilor la 1000 lei venituri, se constată ca cheltuielile totale la 1000 lei venituri totale scad cu 0,42% în anul 2002 faţă de 2000, iar dintre acestea înregistrează valori pozitive cheltuielile de exploatare şi cele excepţionale (cu 1,1%, respectiv 194%).

Tabelul 2.13

Situaţia eficienţei economice a cheltuielilor

Indicatori U.M. 2000 % 2001 % 2002 % Diferenţa(2002/2000)%

-100%

Cheltuieli totale d.c.- Ch. de exploatare- Ch. financiare- Ch. excepţionale

mii lei

143.697.277139.204.421

4.206.182286.674

10096,62,90,2

245.364.492224.271.41120.534.352

540.729

10091,48,40,2

308.754.433285.067.92020.710.3432.978.170

10092,36,7

1

114,9104,8392,4938,9

Venituri totale d.c.- Venituri din exploatare- Venituri financiare- Venituri excepţionale

mii lei

147.756.758147.498.973

106.572151.213

10099,80,10,1

252.151.119247.303.118

4.003.120848.881

10098,11,60,3

318.811.571298.674.41719.602.909

534.245

10093,76,10,2

115,8102,5183,94253,3

Ch. la 1000 lei ven. totale- Ch. de exploatare la 1000 lei ven. din exploatare- Ch. financiare la 1000 lei ven. financiare- Ch. excepţionale la 1000 lei ven. excepţionale

lei972,5943,7

39.467,6

1.895,8

--

-

-

972,9906,8

5.129,5

636,9

--

-

-

968,4954,4

1.056,4

5.574,5

--

-

-

-0,421,1

-97,3

194

56

Tabelul 2.14Evoluţia şi structura cheltuielilor la S.C Spicul S.A Bucureşti

Mii lei

Nr.crt

Indicatori 2000 2001 2002 %2002

Diferenţa(2002/2000)% -

100%Cheltuieli totale, dc: 143.697.277 245.346.492 308.754.433 114,9

1 Cheltuieli de exploatare, d.c: 139.204.421 224.271.411 285.067.920 100 104,8

1.1 Cheltuieli privind mărfurile 35.637.833 60.487.261 74.456.081 26,1 108,9

1.2 Cheltuieli materiale 65.316.200 110.048.781 136.472.112 47,9 108,94

1.3 Cheltuieli cu lucrări, servicii 5.577.117 7.00.872 10.153.129 3,6 82,05

1.4 Cheltuieli cu impozite, taxe 3.273.375 4.788.904 4.152.104 1,5 26,84

1.5 Cheltuieli cu personalul totale 24.722.415 34.067.181 40.584.024 14,2 64,01

1.6 Alte cheltuieli de exploatare 833 2.643 381.516 0,1

1.7 Cheltuieli cu amortizarea, provizioane

4.478.540 7.870.764 18.904.954 6,6 322,12

2 Cheltuieli financiare, d.c: 4.206.182 20.534.352 20.710.343 100 392,4

2.1 Cheltuieli din diferente de curs valutar

- 142.204 147.360 0,7 -

2.2 Cheltuieli cu dobânzi 4.206.182 9.484.626 10.209.919 49,3 142,74

2.3 Alte cheltuieli financiare - 19.305 - - -

2.4 Cheltuieli cu amortizarea, proviz. - 10.888.217 10.353.064 50 -

3 Cheltuieli excepţionale 286.674 540.729 2.978.170 100 938,4

57

Structura cheltuielilor din exploatare se prezintă astfel: cheltuielile privind mărfurile(26,1%), cheltuieli materiale totale (47,9%), cheltuielile cu personalul totale (14,2%), cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de terţi (3,6%), cheltuieli cu impozite şi taxe (1,5%), cheltuielile cu amortizările şi provizioanele (6,6%) şi alte cheltuieli de exploatare (0,1%) (Tabelul 2.14). În ceea ce priveşte evoluţia cheltuielilor din exploatare, cele cu amortizările şi provizioanele au crescut cel mai mult, cu 322,12%; urmate de cheltuielile privind mărfurile şi materialele (cu 108,9%, respectiv cu 108,94% ). Din categoria cheltuielilor financiare, cele referitoare la dobânzi au înregistrat o creştere semnificativă în perioada analizată, cu 142,74%.

2.7.2 Analiza veniturilor

Venitul reprezintă efortul economic final obţinut de societate într-o perioadă dată ca urmare a resurselor consumate de către acestea, respectiv a cheltuielilor efectuate ca efort în vederea realizării veniturilor ca efect. Evoluţia veniturilor totale la societate Spicul S.A Bucureşti este ascendentă, crescând în perioada analizată cu 115,8%. Veniturile din exploatare deţin ponderea cea mai mare în totalul veniturilor, şi anume 93,7%. Deşi, veniturile din activitatea financiară, precum şi cele excepţionale au crescut foarte mult în perioada analizată, ponderea lor în veniturile totale este foarte nesemnificativă, şi anume 6,2%, respectiv 0,1% (Tabelul 2.15). Structura veniturilor din exploatare cuprinde: venituri din vânzarea mărfurilor 25,4%, producţia vânduta 52,8%, venituri din producţia stocata 21,4%, venituri din imobilizări 0,14%, venituri din subvenţii 0,09%, alte venituri din activitatea de exploatare 0,17%. Din activitatea de exploatare, cele mai mari creşteri le-au avut veniturile din vânzarea mărfurilor cu 114,12%, producţia vândută cu 100,58% şi veniturile din producţia stocată cu 93,27%. Veniturile din subvenţii au avut un trend negativ, scăzând faţă de anul 2000 cu 25,58%.

58

Indicatori UM 2000 % 2001 % 2002 % Diferenţa(2002/2000)%

-100%

Total venituri din exploatare:-venituri din vânzarea mărfurilor-producţia vânduta-venituri din producţia stocata-venituri din producţia de imob.-venituri din subvenţii-alte venituri din exploatare

mii lei

147.498.97335.427.79978.691.39433.091.498

-107.957180.325

99,824

53,422,4

-0,080,12

247.303.11861.373.990

130.654.07754.452.731

427.73240.090

354.678

98,124,852,8

220,2

0,060,14

298.674.41775.856.644

157.838.15463.957.393

428.53480.340

513.352

93,725,452,821,40,140,090,17

102,49114,12100.5893,27

--25,58184,68

Venituri financiare:- venituri din diferente de curs valutar- venituri din dobânzi- alte venituri financiare- venituri din provizioane

mii lei

106.572-

106.572--

0,1-

100--

4.003.120725.282

684.222-

2.593.615

1,618,1

17,1-

64,8

19.602.909336.464

835.456-

18.430.989

6,21,7

4,3-

94

183,94-

683,9--

Venituri excepţionale mii lei

151.213 0,1 848.881 0,3 534.245 0,1 253,3

Total venituri mii lei

147.756.758 100 252.155.119 100 318.811.571 100 115,8

Tabele 2.15Evoluţia şi structura veniturilor la S.C Spicul S.A Bucureşti

59

Veniturile obţinute de societate din activitatea financiară are următoarea structură: venituri din diferente de curs valutar 1,7%, din dobânzi 4,3% şi venituri din provizioane 94%. Veniturile din provizioane au crescut în 2002 faţă de 2001 cu 610%, iar veniturile din dobânzi au crescut cu 22% în aceiaşi perioadă.

2.7.3 Evoluţia gradului de valorificare a producţiei realizate

Producţia vândută prezintă o importanţă deosebită în analiza cifrei de afaceri şi a producţiei exerciţiului, crescând cu 100,6% în perioada analizată (Tabelul 2.16). Eficienta economico-financiară care rezultă din variaţia veniturilor totale, poate fi redată cu ajutorul indicatorului „gradul de valorificare a producţiei” şi a sistemului de indicatori: venituri la 1000 lei active circulante şi venituri la 1000 lei active imobilizate.

Tabelul 2.16Evoluţia gradului de valorificare a producţiei la S.C Spicul S.A

Bucureşti

- mii lei -Indicatori 2000 2001 2002 Diferenţa

(2002/2000)%-100%

Active imobilizate 80.752.563 103.883.262 252.822.975 213,1Active circulante 16.017.605 22.798.401 26.935.241 68,2Venituri totale 147.756.758 252.155.119 318.811.571 115,8Cifra de afaceri 114.119.193 192.028.067 233.694.798 104,8Producţia marfă 78.691.394 130.654.077 157.838.154 100,6Producţia fabricată 111.782.892 185.534.360 222.224.081 98,8Gradul de valorificare a producţiei fabricate

70,3% 70,4% 71% -

Venituri la 1000 lei active imobilizate

546,5 412 793 -

Venituri la 1000 lei active circulante

108,4 90,4 84,5 -

60

Din calculele efectuate cu privire la gradul de valorificare a producţiei fabricate rezultă un trend crescător al acestui coeficient de-a lungul perioadei 2000- 2002. Astfel, în anul 2000 deţine o valoare de 70,3%, în anul 2001 creşte cu 0,1% faţă de 2000, iar în 2002 are o valoare de 71%. Deci, societatea şi-a vândut în anul 2002 71% din producţia marfa. Indicatorul venituri la 1000lei active circulante are un trend descrescător, scăzând din 2000 până în 2002 cu 23,9. În ceea ce priveşte indicatorul venituri la 1000 lei active imobilizate putem spune că are o evoluţiei oscilantă: scade de la 546,5 în 2000, la 412 în 2001 ca în anul următor să crească la 793.

2.7.4 Evoluţia şi structura elementelor de activ

Activele societăţii reflectă modul în care sunt consumate resursele unităţii. Ele sunt reprezentate de activele imobilizate (imobilizări corporale, necorporale şi financiare), active circulante, conturi de regularizare şi asimilate, precum şi prime privind rambursarea obligaţiunilor.

Tabelul 2.17 Evoluţia elementelor de activ la S.C Spicul S.A Bucureşti

Mii leiSpecificaţie 2000 2001 2002 Diferenţa

(2002/2000)%-100%

Active imobilizate total:- imobilizări necorporale- imobilizări corporale- imobilizări financiare

80.752.56313.693

80.738.870-

103.883.26249.887

103.833.375-

252.822.97589.878

252.733.097-

213,1556,4

213-

Active circulante, d.c:- stocuri- creanţe- disponibilităţi băneşti

16.017.6058.355.477

5.206.6552.454.739

22.798.40111.729.3836.096.8774.972.141

26.935.24112.244.2577.190.069

7.500.915

68,246,5

38,09205,6

Conturi de regularizare şi asimilate

405.264 11.215.452 21.455.745 52,94

TOTAL ACTIV 97.175.432 137.897.115 301.213.963 209,9

61

Elementele de activ ale societăţii Spicul S.A Bucureşti au înregistrat o creştere semnificativă, în anul 2002 dublându-se faţă de anul 2000. Activele imobilizate, care deţin ponderea cea mai mare în totalul activelor societăţii (83,9%), s-au dublat şi ele faţă de anul 2000, iar activele circulante au crescut cu 68,2%. Cu toate că ponderea lor în total active este mică (cu7%) în 2002, conturile de regularizare şi asimilate au crescut spectaculos în perioada analizată cu 5.194,3%. Din categoria activelor imobilizate, atât imobilizările corporale, cât şi cele necorporale au înregistrat creşteri (cu 556,4%, respectiv cu 213%), în perioada luată în calcul. Societatea nu dispune de imobilizări financiare. Activele circulante au crescut cu 68,2% în aceiaşi perioadă, iar în cadrul lor stocurile au crescut cu 38,09% şi disponibilităţile băneşti cu 209,9%.

Tabelul 2.18

Coeficienţii de structura ai activului la S.C Spicul S.A Bucureşti

Nr. crt

Coeficienţi(rate) de structura ai activului

2000 2001 2002 Diferente(2002/2000)

1

2

3

4

Coeficientul activelor imobilizate, din care:-coeficientul imobilizărilor necorporale-coeficientul imobilizărilor corporale-coeficientul imobilizărilor financiareCoeficientul activelor circulante, din care:-coeficientul stocurilor-coeficientul creanţelor-coef. disponibilităţilor băneştiCoeficientul conturilor de regularizare şi asimilateCoeficientul primelor privind rambursarea obligaţiunilor

0,831

0,00014

0,831

-

0,165

0,0860,0535

0,0252

0,004

-

0,753

0,00036

0,753

-

0,165

0,0850,0440,03605

0,082

-

0,8393

0,00029

0,839

-

0,894

0,04060,02380,0249

0,072

-

1,01

2,07

1,01

-

5,42

0,474,40,9

18

-

62

Coeficientul imobilizărilor corporale a crescut de 2,07 ori în perioada luată în calcul, ceea ce înseamnă o creştere a dotărilor tehnice în cadrul întreprinderii (Tabelul 2.18). În cadrul unităţii există o situaţie favorabilă şi aceasta se datorează reducerii stocurilor, dar nefavorabilă datorită micşorării disponibilităţilor băneşti de 0,9 ori în perioada 2000-2002.

2.7.5 Evoluţia şi structura elementelor de pasiv

Sursele de finanţare ale întreprinderii sunt evidenţiate în pasivul bilanţului, cuprinzând: capitalul social, rezerve, datorii, credite bancare, conturi de regularizare şi asimilate. Capitalul social al societăţii Spicul S.A Bucureşti s-a menţinut constant în primii doi ani analizaţi, iar din 2002 a crescut cu circa 13.233.826 mii lei, adică cu 238% (Tabelul 2.19 ).

Tabelul 2.19 Evoluţia elementelor de pasiv la societatea Spicul S.A Bucureşti

Mii lei Specificaţie 2000 2001 2002 Diferente

2002-2000Capitaluri proprii- total:-capitalul social-diferente din reevaluare- rezerve- rezultatul exerciţiului-repartizare profit- alte fonduri

18.293.2735.689.525

140.873853.227

2.359.1212.359.121

11.609.648

29.044.6815.689.5259.691.4201.137.9054.757.4734.757.473

12.525.825

197.774.19519.233.826

164.346.8151.533.9346.743.6396.743.639

12.659.620

179.480.92213.544.301

164.205.943680.707

4.384.5184.384.5181.049.972

Datorii totale:- împrumuturi si datorii asimilate- furnizori- clienţi- creditori- alte datorii

78.819.09412.422.481

57.460.961-

8.935.652

100.557.83210.147.249

74.958.144-

15.422.439

103.088.23713.365.543

72.707.382-

17.015.312

24.269.143943.062

15.246.421-

8.079.687Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli

63.065 8.294.602 240.512 177.447

Conturi de regularizare şi asimilate

- - 110.983 110.983

TOTAL PASIV 97.175.432 137.897.115 301.213.963 204.038.531

63

Cea mai mare creştere din categoria capitaluri proprii o au diferentele din reevaluare, care au crescut cu 164.205.000 mii lei în 2002 faţă de 2000. Acestea reprezintă diferente între valoarea de utilitate şi cea de intrare în patrimoniu. Diferentele din reevaluare au crescut ca urmare a faptului că societatea a realizat o majorare a capitalului social cu 238% în anul 2002 faţă de anii anteriori. Datoriile societăţii faţă de furnizori sunt cu 26,5% mai mari în anul 2002 faţă de anul de baza 2000. Rezervele societăţii sunt legal constituite din profitul brut în limita a 5%, dar nu mai mult de 20% din capitalul social. Fondurile reprezintă sumele rezultate din transpunerea evidentelor contabile în planul de conturi şi din repartizarea profitului pe surse proprii de finanţare.

Tabelul 2.20 Coeficienţii de structură ai pasivului la S.C Spicul S.A Bucureşti

Coeficienţi de structură ai pasivului

2000 2001 2002 Modificări

2002/2000Coeficientul autonomiei financiare globaleCoeficientul autonomiei financiare la termen:- calculată pe baza capitalului permanent- calculată pe baza datoriilor pe termen mediu si lungCoeficientul provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieliCoeficientul de îndatorare globalaCoef. de îndatorare la termen:-calculat pe baza capitalului propriu-calculat pe baza capitalului permanentCoef. stabilităţii financiareCoeficientul contului de regularizare şi asimilate

0,1182

0,267

0,3642

0,00065

0,811

2,745

0,7329

0,705

-

0,2106

0,1508

-

0,06015

0,729

-

-

1,3967

-

0,6566

0,844

2,97

0,0008

0,3422

0,3364

0,2839

0,778

0,00037

5,55

3,16

8,15

1,2

0,42

0,12

0,39

1,1

-

64

Comparativ cu anul 2000, coeficienţii de structură ai elementelor de pasiv au suferit următoarele modificări (Tabelul 2.20 ):

- Coeficientul autonomiei globale sau al capitalului propriu a crescut de 5,55 ori;

- Coeficientul de îndatorare globala a scăzut cu 42% şi evidenţiază ponderea pe care o deţin datoriile în totalul resurselor financiare. Mărimea acestui coeficient este subunitară în toţi cei trei ani analizaţi, deci societatea are o situaţie favorabilă din acest punct de vedere;

- Coeficientul stabilităţii financiare a crescut de 1,1 ori. Se observă că aproape toţi coeficienţii de structură ai pasivului au înregistrat o evoluţie favorabilă, ceea ce atestă o îmbunătăţire a situaţiei financiare a întreprinderii în anul 2002 faţă de anul 2000. Astfel, ponderea capitalurilor proprii în totalul patrimoniului a crescut de la 11,82% la 65,6%, ceea ce atestă o creştere a autonomiei financiare globale. Coeficientul de îndatorare la termen calculat pe baza capitalului propriu trebuie să fie mai mic ca 1, iar cel calculat pe baza capitalului permanent să fie mai mic ca ½ pentru a avea de-a face cu o situaţie favorabilă. Ïn cazul societăţii Spicul situaţia este nefavorabilă în ceea ce priveşte acoperirea datoriilor la termen.

2.7.6 Evoluţia şi structura profitului şi a ratei profitului

Scopul oricărei întreprinderi este obţinerea de profit prin desfăşurarea de activităţi licite în cadrul obiectului de activitate. Profitul reprezintă diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile societăţii pe domenii de activitate. La S.C Spicul S.A Bucureşti cheltuielile din activitatea de exploatare sunt mai mici decât veniturile aferente, cu toate că acestea au crescut mult mai mult decât veniturile din exploatare în perioada analizată, cu 2,29% (Tabelul 2.21). Profitul din activitatea de exploatare a crescut cu 64,04% în anul 2002 faţă de anul 2000. Cu toate că veniturile financiare au crescut spectaculos în perioada analizată, nu au putut depăşi cheltuielile financiare. Astfel, societate a înregistrat în cei 3 ani analizaţi pierdere.

65

Tabelul 2.21 Evoluţia profitului la S.C Spicul S.A Bucureşti

Mii lei

Nr. crt.

Specificaţie 2000 2001 2002 Modif.2002/2000

123

456

7

8910

11

1213

Venituri din exploatareCheltuieli din exploatareRezultat din exploatare:- profit - pierdereVenituri financiareCheltuieli financiareRezultatul financiar:- profit- pierdereRezultatul curent al exerciţiului:- profit- pierdereVenituri excepţionaleCheltuieli excepţionaleRezultatul excepţional:- profit- pierdereRezultatul brut:- profit- pierdereImpozitul pe profitRezultatul net:- profit- pierdere

147.498.973139.204.421

8.294.552

106.5724.206.182

4.099.610

4.194.942

151.213286.674

135.461

4.059.481

1.700.360

2.359.121

247.303.118224.271.411

23.031.707

4.003.12020.534.352

16.531.232

6.500.475

848.881540.729

308.152-

6.808.627

2.051.154

4.757.473

298.674.417285.067.920

13.606.497

19.602.90920.710.343

1.107.434

12.499.063

534.2452.978.170

-2.443.425

10.055.139

3.311.499

6.743.634

102,49104,78

64,04

183,9392,38

-72,99

197,95

253,3983,87

--

147,7

-

185,9

Profitul din activitatea curentă are o evoluţie ascendentă în perioada celor 3 ani analizaţi, crescând cu 197,95% în anul 2002 faţă de anul 2000. Veniturile şi cheltuielile excepţionale se referă la operaţiuni de gestiune, la despăgubiri, amenzi, penalităţi, donaţii, subvenţii acordate, etc. După cum se observă din tabelul de mai sus, societatea Spicul înregistrează pierdere în anii 2000 şi 2002, iar în 2001 profit. Atât cheltuielile cât şi veniturile excepţionale au un trend crescător în perioada analizată, crescând de 9,3 ori, respectiv de 2,5 ori faţă de anul de bază.

66

Rezultatul net al exerciţiului, pentru societatea Spicul este favorabil, înregistrând profit care creşte de 1,8 ori în cei trei ani. În cazul analizei profitului se pot calcula doi indicatori semnificativi pentru determinarea eficientei economice a unităţii:

Rata profitului(vânzări), calculat ca raport între profit net şi total vânzări.

Rata profitului(active), calculat ca raport între profitul net şi total active fixe.

Tabelul 2.22 Evoluţia ratei profitului la societatea Spicul S.A Bucureşti

Mii leiNr. crt

Indicatori 2000 2001 2002 Modificări (2002/2000)* 100 – 100%

1 Active fixe totale 97.175.432 137.897.115 301.213.963 209,97

2 Vânzări(producţie vânduta)

78.691.394 130.654.077 157.838.154 100,6

3 Profit net 2.359.121 4.757.473 6.743.634 185,9

4 Rata profit (vânzări)

0,0299 0,0364 0,0427 42,81

5 Rata profit (active)

0,0243 0,0345 0,0223 -8.23

Rata profitului în funcţie de vânzări indică mărimea profitului net, adică ceea ce a fost obţinut din 100 lei vânzare. Din tabelul 2.22 reiese că societatea pierde 0,0299 lei pentru fiecare 100 lei vânzare în 2000, cu toate acestea rata profitului creşte cu 42,81%. Nu la fel se întâmplă şi în cazul activelor fixe unde se înregistrează o reducere cu 8,23% a ratei profitului în 2002 faţă de anul 2000.

67

2.7.7 Evoluţia indicatorilor economico-financiariNr crt

Indicatori UM

2000 2001 2002 Modificări 2002/2000

1 Active imobilizate mii lei

80.752.563 103.883.262 252.822.975 213,1%

2 Active circulante 16.017.605 22.798.401 26.935.241 68,2%3 Active totale 97.175.432 137.897.115 301.213.963 209,9%4 Stocuri 8.355.470 11.729.383 12.244.257 46,5%5 Capital propriu 18.293.273 29.044.681 197.774.195 981,1%6 Capital permanent 68.509.104 192.602.513 234.323.338 242,037 Datorii curente 28.829.602 100.557.832 36.549.143 26.7%8 Datorii totale 78.819.094 100.557.832 103.088.237 30,8%9 Cifra de afaceri 114.119.193 192.028.067 233.694.798 104,8%10 Venituri totale 147.756.758 252.155.119 318.811.571 115,8%11 Cheltuieli totale 143.697.277 245.346.492 308.754.433 114,9%12 Profit brut 4.059.481 6.808.627 10.055.138 147,7%13 Profit net 2.359.121 4.757.473 6.743.634 185,9%

1 Lichiditate generala coef

0,56 0,23 0,74 32,14%

2 Lichiditate imediata 0,27 0,11 0,40 48,15%3 Rata solvabilităţii

generale3.37 1,37 8,24 114,51%

1 Rata autonomiei financiare

0,27 1 0,75 177,78%

2 Rata finanţare stocuri

-1,47 -6,38 0,94 -

3 Rata datori 0,81 0,73 0,34 -58.02%4 Rata propriu/ A

imob0,23 0,28 0,78 239,13%

5 Rata Kperm/Aimob 0,85 0,28 1,05 23,53%6 Rata rotaţie oblig 1,45 1,91 2,27 56,55%

1 Rotaţie A total în Cifra de afaceri

1,17 1,39 0,78 -33,34

2 Rotaţie A imob în Cifra de afaceri

1,41 1,85 0,92 -34,75

3 Rotaţie A circ în Cifra de afaceri

7,12 8,42 8,68 21,91

4 Viteza rotaţie stoc 13,66 16,37 19,09 39,75%

1 Rata rentab fin % 12,89 16,38 3,41 -73,552 Rata rentab econ % 5,92 23,44 3,80 -35,813 Rata rentab A totale % 2,42 3,45 2,24 -7,444 Rata rentab chelt % 1,64 1,93 2,18 32,935 Marja profit % 22,19 23,44 5,08 -77,116 Rata rentab profit % 1,60 1,89 2,12 32,5

Tabelul 2.23

68

În ultimii trei ani 2000-2002, S.C Spicul S.A Bucureşti a înregistrat rezultate economice favorabile, ilustrate de valoarea profitului net care s-a majorat de la 2.359 mil lei în 2000 la 6.743 mil lei în 2002, adică cu 185,9% (Tabelul 2.23). Concluziile referitoare la evoluţia indicatorilor economico- financiari sunt următoarele:

societatea are rate de lichiditate sub valorile necesare evidenţierii unei situaţii favorabile. Cu toate acestea, coeficienţii respectivi au crescut în perioada analizată cu 32,14%, respectiv cu 48,15%. În anul 2002 societatea înregistrează o rata a lichidităţii globale foarte apropiată de situaţia ideală în care activele circulante şi datoriile curente să fie egale iar societatea să reuşească să şi plătească datoriile la creditele pentru investiţii din anii anteriori.

solvabilitatea societăţii este foarte bună întrucât deţine un patrimoniu de peste 300 mld lei. Datoriile pot fi suportate din activele unităţii. Cele mai mari datorii sunt cele cu furnizorii, reprezentând 72,7 mld lei în 2002.

rata autonomiei financiare are valoarea unu în anul 2001, ceea ce înseamnă că în acea perioadă societatea nu a avut datorii pe termen lung şi mediu. În anul 2002 acest coeficient s-a redus la 0,75, cauza principală fiind achiziţionarea unor utilaje pentru modernizarea secţiei de panificaţie.

rata datoriilor, ca raport între datoriile totale şi activele totale, este subunitară ceea ce indică independenta financiară a firmei şi capacitatea de a-şi onora obligaţiile faţă de terţi din activele sale. Astfel, dacă în 2000 aceasta era foarte apropiată de unu, şi anume 0,81, în 2002 ajunge la valoarea de 0,34.

rata capitalului permanent faţă de activele imobilizate, este o corelaţie de echilibru, inegalitatea demonstrând suficienta capitalului permanent pentru acoperirea financiară a activelor imobilizate şi degajarea unei parţi ce reprezintă fondul de rulment (o sursă de acoperire a activelor circulante). La S.C Spicul S.A această rată este mai mică ca unu în anul 2001, deci există posibilităţi foarte mici de acoperire a activelor circulante din capitalul permanent spre deosebire de anul 2002 când acest coeficient este supraunitar.

69

rata rentabilităţii resurselor consumate este mai mare decât rata rentabilităţii veniturilor, ceea ce înseamnă că veniturile realizate de întreprindere sunt mai mari decât valoarea cheltuielilor, deci se obţine profit.

Tabelul 2.24 Indicatori ai fondului de rulment

Mii leiNr. crt

Indicatori 2000 2001 2002

1 Fond de rulment total 16.422.869 34.013.853 48.390.9882 Fond de rulment

permanent-12.243.459 -74.838.581 11.490.314

3 Fond de rulment propriu

-62.459.290 -74.838.581 -55.048.780

4 Necesar de fond de rulment

-11.494.720 -71.188.885 4.420.575

5 Fond de rulment net global

-12.243.459 88.719.251 -18.499.637

6 Trezoreria netă -748.739 159.908.136 -22.920.2127 Necesar de finanţat 50.215.831 0 66.539.0948 Flux de lichidităţi

(cash-flow)- 18.279.105 -40.450.578

O sursă de acoperire a activelor circulante o reprezintă fondul de rulment, care în cazul societăţii Spicul are o evoluţie crescătoare, crescând cu 194,6% în 2002 faţă de anul 2001, având o valoare totala de 48.390 mld lei (Tabelul 2.24). Fondul de rulment permanent are o evoluţie oscilantă, având valori negative în primii doi ani analizaţi, iar în anul 2002 are o valoare pozitivă de 11.490 mld lei. Valoarea capitalului propriu deţinut de întreprindere este mai mică decât valoarea activelor imobilizate, ducând la imposibilitatea creării unui fond de rulment propriu. Necesarul de fond de rulment are, de asemenea, o evoluţie oscilanta, în primii doi ani fiind negativă, iar în 2002 are o valoare pozitivă de 4.420 mld lei, ceea ce evidenţiază nevoia societăţii de fond de rulment. Trezoreria netă este expresia elocventa a unei activităţi eficiente. Când este pozitivă, exerciţiul financiar s-a încheiat cu un surplus monetar, concretizat în profitul net înscris în pasivul bilanţului. Trezoreria netă negativă evidenţiază un dezechilibru financiar.

70

Societatea Spicul S.A Bucureşti are o trezorerie netă pozitivă doar în anul 2001, cu o valoare de 159.908 mld lei determinată de un fond de rulment net global pozitiv (în proporţie de 54,48%) cât şi de un necesar de fond de rulment negativ (44,52%). În anul 2002, trezoreria netă este negativă datorită faptului că fondul de rulment net global are o valoare negativă (-18.499,6 mld lei) pe când necesarul de fond de rulment este pozitiv (4.420 mld lei). Diferenţa dintre trezoreria netă la sfârşitul exerciţiului şi de la începutul lui reprezintă „cash-flow”-ul perioadei. În anul 2001 CF este pozitiv reflectând o situaţie financiară bună a întreprinderii, o creştere a capacităţii de a finanţa investiţiile şi de a creea bogăţie proprietarilor, valoarea acesteia fiind de 18.297 mld lei. Fluxul de lichidităţi al societăţii Spicul în anul 2002 are o valoare negativă (-40.450 mld lei), semnificând o sărăcie, o reducere a valorii proprietăţii. Astfel, decizia S.C Spicul S.A Bucureşti de a realiza o investiţie constând în achiziţionarea unei morii mai performante de tip Buhler, care să o înlocuiască pe cea existentă în funcţiune de mai bine de 100 de ani, trebuie să se bazeze pe un plan de afaceri bine întocmit şi care să-i de-a posibilitatea de realizare a acestui proiect prin obţinerea surselor de finanţare, în totalitate, printr-o linie de credit bancar.

71

2.8 Analiza SWOT

Puncte tari(Strenghts) - experienţa în domeniu- imagine foarte bună pe

piaţa- echipa de conducere

experimentată şi unită- gamă diversificată de

produse, cu perspectiva de lărgire

- piaţa largă de desfacere- contracte ferme cu

unităţile de stat şi private- distribuţie directă şi

continuă- parc propriu de mijloace

de transport

Puncte slabe(Weaknesses)

- mijloacele de transport utilizate în prezent sunt de capacităţi mari şi nu permite mobilitatea şi accesul la magazinele de desfacere în condiţiile unui trafic intens;

- activitate relativ redusă a sectorului de marketing, fiind un sector incipient pentru societate

- insuficienţa economică a cheltuielilor financiare şi a cheltuielilor excepţionale ale unităţii

Oportunităţi(Opportunities)

- program de lucru încărcat pentru persoanele din segmentul ţinta

- cadru legislativ favorabil pentru IMM

- utilizarea la scara mai largă a internetului (comenzi prin e-mail)

Ameninţări (Threats)

- seceta şi inundaţiile din ultimii ani, care afectează producţia de grâu, ducând la o aprovizionare defectuasă a societăţii cu materii prime

- creşterea preţului la pâine şi produse din pâine

72

Capitolul III Planul de afaceri al S.C Spicul S.A Bucureşti

3.1 Proiectul de investiţii

3.1.1 Necesitatea şi oportunitatea economică a investiţiilor la S.C Spicul S.A Bucureşti

Societatea Spicul S.A Bucureşti are în prezent în dotare o moară de grâu cu o capacitate de 150t/24h, care funcţionează de peste 100 de ani. La moara actuală s-a constituit o uzură fizică şi morală cu efecte negative asupra performanţelor societăţii. Astfel, deşi moara lucrează la capacitatea maximă, randamentul actual este de 68%. De asemenea, nu este la nivelul necesitaţilor realizării unor produse de calitate în celelalte sectoare ale societăţii. Din această cauză societatea este obligată să achiziţioneze circa 5.000 tone/an, pentru asigurarea făinii tip 480 pentru produsele de patiserie şi zaharoase, la un preţ cu mult peste preţul de cost pe care l-ar realiza într-o moară mai performantă. Un alt impediment este numărul ridicat de persoane afectat morii existente (60 persoane faţă de 10 cât necesită o moară tip Buhler ). Faptul că unitatea nu dispune permanent de făină necesară la calitatea şi cantitatea impusă de producţia de panificaţie şi patiserie au repercusiuni nefavorabile asupra producţiei societăţii. Astfel, o moară performantă ar asigura făină necesară unei producţii suplimentare la patiserie şi zaharoase cu până la 50% faţă de nevoile actuale, iar la paste făinoase s-ar putea realiza dublarea producţiei actuale ( de la 7-8 t/zi, în prezent la 15t/zi). Iată de ce se impune achiziţionarea unei mori de capacitate mărită şi de mare performantă, unitatea optând pentru o moara de tip Buhler cu o capacitate de 250t/zi de fabricaţie şi tehnologie germană.

73

Avantajele economice ale achiziţionării acestei morii sunt:

creştere cu 67% a capacităţii, de la 150t/zi la 250t/zi; creşterea randamentului de la 68% la 77%; eliminarea integrală a consumului de apa pentru spălare şi

umectare (circa 200 mc/an); îmbunătăţirea structuri sortimentale posibile realizării

producţiei de germeni grâu, foarte căutaţi şi valoroşi economic, posibilitatea realizării unei făini cu granulaţie mare;

îmbunătăţirea calitativă a sortimentului de făină realizată cu efecte asupra celorlaltor sectoare ale societăţii;

eliminarea cheltuielilor cu achiziţionarea de făina tip 480 de la terţi;

reducerea necesarului de personal de la 60 la moara în funcţiune la 10 la moara Buhler;

reducerea preţului de achiziţionare al făinii de la 5.000 lei/kg la 4.500 lei/kg;

posibilitatea de creştere a producţiei în celelalte sectoare ale societăţii (până la de două ori la paste făinoase şi cu circa 50-55% la secţiile de patiserie şi zaharoase).

3.1.2 Descrierea investiţiei şi a surselor de finanţare

Efortul investiţional total necesar procurării morii de grâu Buhler este de 30.000 mil lei. Sursa de acoperire a capitalului necesar va fi exclusiv dintr-o linie de credit bancar, ce va fi solicitat la BCR. Creditul va fi acordat de BCR în următoarele condiţii:

Rambursarea creditului în 5 ani; Perioada de gratie 6 luni de la punerea în funcţiune; Dobânda medie anuală 6,5%; Plata se efectuează semestrial.

Date contractuale:Creditul va fi solicitat din data de 01.08.2003 Punerea în funcţiune a mijlocului fix se va face în luna martie

2004 Prima rată de rambursare a creditului va fi plătită în

septembrie 2004.

74

Eşalonarea rambursării creditului şi a dobânzilor este prezentată în tabelul 3.1.

Tabelul 3.1Eşalonarea rambursării creditului şi dobânda aferentă

Mil leiAN Semestru Credit Rata Dobânda pe

semestru (4%)Total plata

2003 S2 30.000 - 1.200 1.200TOTAL - - 1.200 1.200

2004 S1 30.000 - 1.200 1.200S2 30.000 3.750 1.200 4.950TOTAL - 3.750 2.400 6.150

2005 S1 26.250 3.750 1.050 4.800S2 22.500 3.750 900 4.650TOTAL - 7.500 1.950 9.450

2006 S1 18.750 3.750 750 4.500S2 15.000 3.750 600 4.350TOTAL - 7.500 1.350 8.850

2007 S1 11.250 3.750 450 4.200S2 7.500 3.750 300 4.050TOTAL - 7.500 750 8.250

2008 S1 3.750 3.750 150 3.900TOTAL - 3.750 150 3.900

TOTAL - 30.000 7.800 37.800

3.1.3 Descrierea fluxului tehnologic la noua moară de grâu

Întregul flux tehnologic de producţie de la primirea grâului şi până la ambalarea produselor finite este computerizat. Grâul este recepţionat într-un buncăr de primire unde are loc cântărirea iniţiala, după care în curăţătoria de negru are loc separarea şi eliminarea corpurilor străine (până la 4%). Din curăţătorie, grâul este introdus în buncăre de lucru unde are loc preşul de condiţionare, grâul fiind adus la umiditatea optimă pentru măcinare (cca =1% umiditate faţă de cea cu care vine grâul). După condiţionare grâul trece în curăţătoria de alb unde are loc decojirea şi o precurăţire fină, după care grâul este încadrat în buncăre de dozare mari cu limitator de umplere. Urmează moara propriu-zisă unde are loc măcinarea în sistem de valţuri. Moara este prevăzută cu site plane, maşini griş.

75

În acest moment al fluxului tehnologic are loc realizarea produselor finite pe sortimente, în funcţie de numărul de cicluri de valţuri. Produsele finite ajung în unitatea de colectare finală pe sortimente, de unde după cântărirea finala pe sortimente are loc ambalarea acestora în saci şi pungi. Linia fiind complet automatizată şi controlată prin computer, va fi asigurată pe schimburi astfel:

un muncitor primire; un gestionar; un muncitor supraveghere moară; 2 muncitori supraveghere site; un muncitor la computer.

Computerizare fluxului tehnologic pe lângă reducerea semnificativă a personalului afectat cu 83,34% , duce şi la creşterea randamentului de extracţie de la 68% la 77% (cu 13,24%) la moara Buhler faţă de moara actuală a societăţii. De asemenea, prin sistemul de site plane din moară şi în funcţie de numărul de cicluri- site, programat pe calculator, se realizează sortimente de produse finite de calitate superioară celor realizate în moara actuală.

Figura 3.1 Fluxul tehnologic la moara tip Buhler

3.2 Delimitarea pieţei de desfacere a S.C Spicul S.A Bucureşti

BUNCĂR DE PRIMIRE

CURĂŢĂTORIE ÎN NEGRU

BUNCĂRE DE LUCRU

CURĂŢĂTORIE ÎN ALB

MOARA DE GRÂU

76

3.2.1 Piaţa grâului

Consumul intern de grâu este de circa 2,5-3 mil tone anual, iar producţia interna de grâu asigură necesarul de materii prime pentru industria de morărit şi panificaţie, dar se importă, în special, în anii cu recoltă scăzută, anumite cantităţi de grâu şi de făină.

Expotul de grâu a scăzut semnificativ în perioada de tranziţie şi nu se asigură ritmicitatea aprovizionării pieţei interne din cauza lipsei de organizare a filierei grâului, a produselor de panificaţie.

În cele ce urmează voi prezenta o structură a principalelor culturi cerealiere în totalul suprafeţelor agricole utilizate în UE (Tabelul 3.2):

Tabelul 3.2Structura cerealelor în totalul suprafeţelor agricole utilizate în UE

Nr crt

Cultura Anul- 1997

Mii ha %Total 134.631 100

Cereale 38.125 28,3

1 Grâu panificaţie 14.064 10,42 Grâu dur 3.227 2,43 Porumb boabe 4.358 3,24 Orz 11.898 8,85 Ovăz 1.332 1,06 Orez 426 0,3Sursa: Structuri agrare si viitorul politicilor agricole- Letiţia Zahiu, Veronica Toncea, Alexandru Lăpuşan, Filon Toderoiu, Mihai Dumitru, Editura Economica 2003

Din totalul suprafeţelor cultivate in UE de 134.631 mii ha, cerealele ocupa mai mult de ¼. Din totalul suprafeţelor cultivate cu cereale, grâul pentru panificaţie deţine ponderea cea mai mare de 10,4%, urmat de cultura de orez cu 8,8%. Cea mai mică pondere o înregistrează suprafeţele cultivate cu orez (0,3%).Din categoria cerealelor, grâul pentru panificaţie deţinea 37% în anul 1997.

Tabelul 3.3Consumul de grâu pe locuitori la nivelul UE

77

Kg/ locuitoriNr crt

Cultura 94/95 95/96 96/97 97/98

1 Grâu panificaţie

60,8 61,7 63,1 63,5

2 Grâu dur 10,8 10,4 10,3 12,3Total 71,6 72,1 73,4 75,8

Sursa: Comisia Europeana, Misiunea Bucureşti, Rapport 1999

Din tabelul de mai sus se observă o evoluţie ascendentă a cantităţii de grâu de panificaţie consumat pe locuitori la nivelul UE în perioada 1994-1998, crescând de la 0,8 kg la 63,5 kg cu 4,4%. Consumul total de grâu pe locuitori s-a mărit în aceiaşi perioadă de la 71,6 kg la 75,8 kg, cu 4,2 kg mai mult. Această evoluţie a consumului de grâu de panificaţie şi de grâu dur pe cap de locuitor la nivelul UE este evidenţiata şi în figura 3.2.

Figura 3.2 Evoluţia consumului de grâu pe locuitori la nivelul UE

Tabelul 3.4Evoluţia producţiilor medii la grâu

Nr Produse Randamentul kg/ha

78

crt 1994 1995 1996 1997 1998

1 Grâu de panificaţie

6.040 6.001 6.620 6.240 6.750

2 Grâu dur 2.680 2.250 2.740 2.260 2.800

TOTAL 8.720 8.251 9.360 8.500 9.550

Sursa: Structuri agrare şi viitorul politicilor agricole- Letiţia Zahiu, Veronica Toncea, Alexandru Lăpuşan, Filon Toderoiu, Mihai Dumitru- Editura Economica 2003

Evoluţia producţiilor medii de grâu pentru panificaţie şi de grâu dur este oscilantă, astfel dacă în 1995 producţia medie totală de grâu se reduce cu 5,3% fata de anul anterior, în anul 1996 creşte cu 13,4% faţă de anul 1995, urmează o scădere de 9,18% în 1997 şi o creştere de 12,35% în 1998 faţă de anul 1997 (Tabelul 3.4). Randamentul producţiei de grâu de panificaţie s-a mărit cu 710 kg/ha în cei cinci ani analizaţi, adică o creştere de aproximativ 12% în 1998 faţă de anul 1994.

3.2.2 Piaţa pâinii şi a produselor din pâine

Industria alimentară cuprinde în prezent întreprinderi de diferite mărimi, în special întreprinderi mici. Numărul total al acestora era în anul 2002 de circa 9.845. Sectorul privat deţine peste 91% din totalul întreprinderii. Industria alimentara asigură peste 240.000 locuri de muncă, circa 5% din populaţia activă a ţării. Sectorul de morărit şi panificaţie este cel mai extins, cuprinzând 4.782 întreprinderi, fiind privatizat în proporţie de 95%. Acest sector asigură necesarul intern de pâine şi produse de panificaţie. Producţia de pâine în România în perioada 2002-2003 a înregistrat un punct de maxim 132.780 tone în luna august 2002 şi un punct de minim în februarie anul curent de 128.127 tone (Tabelul 3.5). Astfel, producţia de pâine a scăzut în ultimile patru luni cu 4.274 tone datorita faptului că cererea a fost mai mică în aceiaşi perioadă.

Tabelul 3.5Producţia de pâine a României în perioada 2002-2003

79

toneNr. crt.

Luna Producţia de pâine în 2002

Producţia de pâine în 2003

1 Ianuarie - 128.3722 Februarie 129.097 128.1273 Martie 131.315 -4 Aprilie 131.014 -5 Mai 129.777 -6 Iunie 129.463 -7 Iulie 130.742 -8 August 132.780 -9 Septembrie 130.553 -10 Octombrie 132.401 -11 Noiembrie 130.337 -12 Decembrie 130.151 -

Sursa: Buletin statistic de industrie Anul XIV Nr. 2 Anul 2003

Consumul de pâine şi produse din cereale s-a menţinut la un nivel ridicat, aproximativ 160 kg/ locuitor, înregistrând o uşoară tendinţă de creştere de 5,2%, compensând astfel reducerile cantitative la celelalte produse de bază. Cu un consum mediu lunar de 10 kg de pâine pe locuitori, România se înscrie într-un model alimentar cu valenţe cantitative slabe, deşi această situaţie este influenţată de tradiţiile de consum.

Tabelul 3.6Evoluţia consumului mediu anual pe locuitor la cereale şi produse

din cereale (echivalent făină)Nr. crt.

Anii Consum mediu anual (UM- kg)

Nr. crt.

Anii Consum mediu anual (UM- kg )

1 1985 143 7 1995 162,42 1989 157,3 8 1996 160,63 1990 158,5 9 1997 169,84 1991 145,3 10 1998 166,75 1992 146,5 11 1999 166,36 1993 159,6 12 2000 165,8Sursa: Anuar statistic al României 2001, Institutul Naţional de Statistica

80

Figura 3.3 Evoluţia consumului mediu anual pe locuitor la cereale şi produse din cereale (echivalent făină)

Cel mai mic consum mediu anual de cereale şi produse din cereale în perioada 1985-2000 a fost în 1985 de 143 kg/locuitor, iar cel mai mare de 169,8 kg/locuitor în anul 1997. După anul 1997 acest consum a avut o evolutei descendentă, ajungând să fie de 165,8 kg/ locuitor în anul 2000 (Figura 3.3). În industria alimentara cea mai mare parte a investiţilor străine s-a făcut în industria de morărit, prelucrare şi conservare a fructelor şi în industria cărnii. Domeniul în care s-a îndreptat investiţiile străine au rol important în procesul de formare a pieţei concurenţiale.

3.3 Strategia de marketing- comercializare

3.3.1 Strategia de preţ

Pâinea ,ca aliment de baza în alimentaţia populaţiei, are un preţ care se fixează la un nivel minim, fiind subvenţionat de către stat. În prezent datorită secetei şi inundaţiilor din tara noastră, recolta de grâu a fost compromisă în mare parte cu efect negativ asupra preţului pâinii, care va creste astfel cu 500 lei. Preţul pâinii se fixează în raport cu ingredientele utilizate la fabricarea ei şi in funcţie de gramaj, astfel: pâinea albă 300g se comercializează la preţul de 3.500 lei, pâinea albă 600g la 6.500 lei, cea semialbă 550g la 5.000 lei, iar pâinea neagră 325g la preţul de 3.200 lei.

81

Preţul făinii albe tip 650 pentru panificaţie este cuprins între 6.500- 7.000 lei/kg inclus TVA, iar preţul tărâţei este de aproximativ 2.900 lei/kg.

3.3.2 Strategia de distribuţie

Distribuţia pâinii şi a produselor din pâine trebuie făcută într-un timp foarte scurt, direct şi continuu. Societăţile de morărit şi panificaţie trebuie să deţină un parc propriu de mijloace de transport.

Fiind bunuri perisabile, cu un termen de valabilitate mic, epuizabile după un număr mic de întrebuinţări, este indicată comercializarea lor într-un număr mare de unităţi de desfacere.

Ambalarea pâinii se face în lădiţe de plastic, care uşurează manipularea şi transportul lor. Pastele făinoase, cozonacii, produsele de patiserie şi zaharoase, precum şi specialităţile din pâine sunt ambalate în pungi individuale, etichetarea se face conform normelor STAS. Astfel, de pe ambalaj trebuie să nu lipsească menţionarea ingredientelor utilizate, valoarea energetică şi masa netă, recomandări cu privire la locul de păstrare, data fabricării şi termenul de valabilitate, date de identificare şi de contactare a producătorului, marca acestuia etc.

Produsele şi subprodusele moară sunt ambalate la saci de 50 kg pentru făină şi 20 kg pentru tărâţe, la pungi de 1 kg, 2 kg, 500g, 800g; sau livrate sub formă de vrac. Tărâţa furajeră este livrată către crescătorii de animale sau pasări.

Transportul produselor trebuie făcut în condiţii speciale pentru a menţine proprietăţile organoleptice şi calităţile lor. De asemenea, stocarea produselor şi etalarea lor trebuie făcută în locuri uscate şi răcoroase, care să nu favorizeze acţiunea microorganismelor.

Comercializarea acestor produse se face prin magazine alimentare sau prin raioane specializate.

Transportul produselor de panificaţie este asigurat de către unitatea producătoare.

3.3.3 Strategia de promovare a produselor

82

Promovarea produselor în sectorul de morărit şi panificaţie se face de cele mai multe ori cu ajutorul pliantelor şi afişelor distribuite la centrele de desfacere, de asemenea prin participarea la expoziţii şi târguri de pâine ce au loc an de an, scopul acestora fiind de promovare a produselor pe piaţă şi de stabilire a unor relaţii cu clienţii. În continuare voi prezenta câteva exemple concrete de promovare la care a apelat S.C Spicul S.A Bucureşti:

1. Printr-un management de calitate, societatea Spicul S.A a obţinut la Târgul de pâine organizat de Primăria sectorului 2, la Palatul Ghica din septembrie 2002 „Diploma de excelenta” pentru „modul onorabil şi seriozitatea cu care îşi desfăşoară activitatea în domeniul industriei de morărit şi panificaţie”. Astfel, Spicul S.A îşi păstrează tradiţia, calitatea şi continuitatea în producerea şi comercializarea de produse competitive.

2. În prima zi de Paşti a anului 2002, S.C Spicul S.A a prezentat în premieră pe postul de televiziune TVR 1 cel mai mare cozonac din România. Megacozonacul a necesitat nu mai puţin de 8.000 de ouă, 250 kg zahăr, 250 kg făină, 50 kg grăsime, 50 kg stafide şi a cântărit peste 400 de kg. La realizarea acestui megacozonac au muncit continuu 50 de peroane. În spiritul sărbătorilor de Paşti, a fost donat Căminului de copii Grădinari din judeţul Giurgiu.

3. Societatea Spicul S.A a realizat cu succes proiectul „Restaurarea monumentelor de patrimoniu- Teatru Odeon” în cadrul programului „Responsabilitatea socială a corporaţiilor”, desfăşurat în perioada mai –noiembrie 2002 în parteneriat cu Camera de Industrie a României şi a municipiului Bucureşti. „Diploma de Merit” obţinută în urma participării la acest program confirmă implicarea societăţii în viata culturală.

4. O formă mai modernă de promovare globala este cea pe Internet, societate dispunând de o pagina de web proprie încă de la sfârşitul anului 2002 ce cuprinde informaţii referitoare la : istoricul firmei, organizarea structurală, gama de produse oferită şi date de contactare a firmei în vederea încheierii unor contracte. 3.4 Programul de producţie

83

3.4.1 Proiectarea producţiei medii, a veniturilor şi cheltuielilor la noua moară

În elaborarea planului de producţie în cadrul societăţii Spicul S.A s-a plecat de la analiza pieţei de desfacere a municipiului Bucureşti, datele fiind culese din Anuarul Statistic al României, precum şi de la Centrul Teritorial de Statistică. Astfel, populaţia municipiului Bucureşti , după ultimul Recensământ din martie 2002, era de 1.921.751 locuitori. Conform unor studii efectuate recent se observa o migrare a populaţie către sate ca urmare a restructurărilor masiva ce au loc în domeniul industriei, cei mai afectaţi sunt cei cu venituri mici. În elaborarea acestui plan de producţie s-a plecat de la premiza că societatea trebuie să-şi mărească (în perspectiva economică a anului 2004) cota de piaţă deoarece va dispune de o capacitate tehnico-productivă cu 67% mai mare în urma achiziţionării morii Buhler, urmărind să elimine achizionarea de făină tip 480 de la terţi. Creşterea producţiei fizice de făină albă, făină neagră şi tărâţe determină o mărire a capacităţii de producţie la paste de la 8t/zi la 15t/zi şi o creştere de 50-55% a producţiei de produse de patiserie şi zaharoase.

Tabelul 3.7Capacităţile tehnico-productive şi gradul de utilizare al acestora

înainte şi după efectuarea investiţiei la S.C Spicul S.A Bucureşti

Nrcrt

Denumire secţie/atelier

Capacitate de producţie(t/zi)

Randamentul(%)

Înainte de investiţie

După investiţie

Înainte de investiţie

După investiţie

1 Moară 150 250 68 772 Paste făinoase 8 15 60 853 Patiserie 2 3 40 454 Zaharoase 3 4,5 45 505 Brutărie 70 70 75 75

La nivelul societăţii Spicul S.A Bucureşti, din punct de vedere al pieţei de desfacere se desprind următoarele concluzii şi ipoteze:

84

a) Populaţia municipiului Bucureşti se va reduce de la an la an cu 0,04%, astfel în 2003 de 1.920.982 locuitori, în 2004 de 1.920.214 locuitori iar în anul 2005 de 1.919.446 locuitori.

b) Consumul de faină pe cap de locuitor conform previziunilor realizate, va creste în următorii ani, compensând reducerile cantitative la celelalte produse de bază, după cum urmează:-160 kg/ loc. în 2003-165 kg/ loc. în 2004-168 kg/ loc. în 2005

c) Consumul specific de faină necesar pentru obţinerea unui kg de pâine este de 0,767 kg făină/ kg pâine.

Tabelul 3.8Proiectarea producţiei la S.C Spicul S.A Bucureşti

Nr. crt

Specificare UM 2003 2004 2005

1 Populaţia totală Loc. 1.920.982 1.920.214 1.919.4462 Consum mediu

anual pe locuitor (în echivalent făină)

Kg f/ loc

160 165 168

3 Cerere de făină total previzionată

tone 307.357 316.835 322.467

4 Cererea de pâine şi produse din pâine total previzionată

tone 400.726 413.083 420.426

5 Cota de piaţă % 20 21 216 Cantitatea de

pâine şi produse din pâine fabricată

tone 80.145 86.747 88.289

7 Producţia de grâu măcinat

t/an 25.117 47.403 47.500

8 Producţia de tărâţe

t/an 11.820 14.159 14.000

9 Producţia de pâine t/an 17.500 17.500 17.80010 Producţia de paste,

zaharoase şi patiserie

t/an 3.250 5.625 6.188

85

Producţia de paste făinoase are o evoluţie ascendentă datorită creşterii în ultimii ani a consumului de produse semifabricate, care necesită un timp de preparare foarte mic. Producţia de grâu măcinat se va mări faţă de anul 2003 cu aproximativ 89% datorită înlocuirii vechi mori cu o moară cu capacitate tehnico-productivă superioară şi creşterii randamentului acesteia cu 9% (Tabelul 3.8).

Tabelul 3.9Estimarea producţiei medii, a cheltuielilor şi veniturilor

la noua moară

Specificare Moara nouăCapacitate moară 250t grâu/zi*250zile/an= 62.500t grâu/anNecesar grâu de procurat 62.500 t/anProdus finit:Germeni grâu (1,5%) 62.500t/an*1,5%=938t/anRandament moară 62.500 t/an - 938 t/an= 61.562t/an- făină 61.562t/an*77%= 47.403t/an- tărâţe 61.562t/an*23%= 14.159t/anFăină total: - tip 480(20%)

- tip 650(75%)

- neagră (5%)

47.403 t/an*20% = 9.481 t/an

47.403 t/an*75%= 35.552t/an

47.403 t/an* 5%= 2.370 t/anNecesar faină pentru consum propriu:-Pâine (tip 650)

-Paste, zaharoase, patiserie (tip 480)

70t/an *250zile/an= 17.500t/an

22,5t/an* 250zile/an= 5.625 t/an

VENITURI MOARĂ:

-făină tip 480

-făină tip 480 (intern)

-făină tip 650

-făină tip 650 (intern)

338.864.300 mii lei/an 234.801.800 mii lei/an

(9.481-5.625)t/an*7.800 lei/kg=30.076.000 mii lei/an

5.625t/an*4.500lei/kg = 25.312.500mii lei/an

(35.552-17.500)t/an*7.500 lei/kg= 135.390.000mii lei/an

17.500t/an*4.500lei/kg= 78.750.000 mii lei/an

86

-făină neagră

-tărâţe

-germeni de grâu

2.370t/an*5.000lei/kg= 11.850.000 mii lei/an

14.159t/an*3.000lei/kg= 42.477.000 mii lei/an

938 t/an*16.000lei/kg=15.008.000 mii lei/an

CHELTUIELI MOARĂ: 161.546.264 mii lei/an-materii prime necesare anual de procurat

62.500t/an*3.500lei/kg=218.750.000 mii lei

-necesar personal 10 muncitori* 3.800.000 lei/pers* 12 luni =456.000 mii lei

-CAS, fond şomaj, fond de risc (32%)

145.920 mii lei

- cost ambalaj

-la saci

-la pungi

839.446 mii lei

1.Determinarea cantităţii totale de ambalat:62.500t grâu/an+61.562t/an(faina, tarate)= 124.062 t/an

2.Determinarea numărului de saci:124.062.000kg/an: 40kg/sac = 3.101.550 saci/an

3.101.550 saci/an: 200 rulaje/an= 15.508 saci/an

3. Determinarea costului sacilor:15.508 saci/an*5.500 lei/sac =85.294 mii lei

1.Stabilirea cantităţii totale de ambalat:938 t/an germeni de grâu

2. Determinarea necesarului de pungi:938.000 pungi/kg* 1,005 (pierderi) = 942.690 buc/an

3.Determinarea costului pungilor:942.690 buc* 800lei/buc =942.690 mii lei

-Cost transport materii prime şi ambalaje

(218.750.000 mii lei + 839.446 mii lei)* 1,5%=3.293.842 mii lei

-Cost utilităţi, din care: 7.215.000 mii lei1. cost energie electrica 4.000Mwh*1.700 lei/kwh= 7.140.000 mii lei2. apa 30.000 mc/an* 2.500 lei/mc= 75.000 mii lei

87

-amortismente Valoarea investiţiei 30.000.000 mii lei/utilităţi* 5%= 1.500.000 mii lei, din care aferent 10 luni în 2004 este de 1.250.000 mii lei

- Reparaţii, întreţinere utilaje

30.000.000 mii lei * 0,75%= 225.000 mii lei

Pentru a estima cheltuielile şi veniturile pe care le va înregistra societatea la moara ce urmează să fie achiziţionată se va ţine cont de capacitatea de producţie şi de randamentul de extracţie al acesteia. Nr. crt

Specificaţie Moara actuală Moara nouă

1 Capacitate de producţie 150 t grâu/an 250 t grâu/an2 Randament de extracţie

- făină- tărâţe

68%32%

77%23%

La noua moară capacitate de producţie va fi cu 100 t grâu/an decât la moara actuală, o creştere de 67%, iar gradul de extracţie se va mări de la 68% la 77%, adică cu 9%. Astfel, se va obţine făină (tip 480, tip 650, făină neagră) în proporţie de 77% şi tărâţe ( alimentară, furajeră) în proporţie de 23%. Veniturile noii mori se vor situa la valoarea de 234.802 mil lei, conform calculelor efectuate in tabelul 3.9, iar cheltuielile totale ale morii vor fi de aproximativ 232.425 mil lei. La această moară vor creste în special cheltuielile cu materiile prime necesare de achiziţionat, cheltuielile cu ambalarea şi cu transportul şi se vor reduce cheltuielile cu salarizarea deoarece moara are nevoie de 10 muncitori în loc de 60 câţi lucrează în prezent la moară. De asemenea, se va asigura un consum optim de apa la umectare, eliminându-se risipa şi asigurându-se o reducere a consumului de apă faţă de moara actual cu circa 200 mc/an.

88

3.4.2 Proiectarea parametrilor economici ai societăţii

Pentru compararea rezultatelor financiare ce se vor obţine de societate vom proiecta parametrii economici pronosticaţi pentru moara actuală şi pentru întreaga societate (Anexa nr.1) şi parametrii economici ai societăţii cu noua moară separat (Anexa nr.2 ). Analiza s-a făcut pe o perioadă de şapte ani, ţinând cont că societatea solicită credit în 2003, iar ultima tranşă de rambursare a creditului va fi în 2008. Pentru a ilustra performantele pentru moară şi societate, într-un an lipsit de obligaţii bancare, s-a considerat al 7-lea an de proiecţie 2009. Pentru realizarea proiecţiilor la S.C Spicul S.A Bucureşti s-a pornit de la informaţiile privind bugetul de venituri şi cheltuieli estimat pentru anul 2003. Plecând de la aceste date pentru proiecţii s-a constatat o dinamică anuală pentru venituri de 10%, iar pentru costuri de 8%. În anul 2003 societatea îşi desfăşoară activitatea cu ajutorul morii vechi, creditul fiind solicitat din luna august a acestui an. În 2004 societatea funcţionează cu moara veche în primele două luni ale anului, din martie punându-se în funcţiune noua moară. Astfel, pentru estimarea veniturilor din anul 2004 la noua moara, se utilizează valoarea veniturilor proiectate pentru moara veche a aceluiaşi an din Anexa 1 pentru primele doua luni, iar pentru restul anului se utilizează valoarea veniturile proiectate pentru moara Buhler din tabelul 3.9. La fel se procedează şi în cazul proiectării costurilor.NOTĂ: *2003- an în care societatea este prevăzută cu moara veche** 2004- ianuarie + februarie- moara veche

- martie- decembrie- moara nouă **Venituri 2004 (105.208 mil lei /12 luni)* 2 luni = 17.535 mil lei (234.802 mil lei / 12 luni)* 10 luni = 195.668 mil lei Total venituri moară 213.203 mil lei** Cheltuieli 2004 (99.944 mil lei / 12 luni)* 2 luni = 16.657 mil lei (232.425 mil lei / 12 luni)*10 luni =193.688 mil lei Total costuri moară 210.345 mil lei

89

Chiar dacă performantele economice ale societăţii cu moara nouă sunt superioare, se constată că rata profitului în varianta cu moara nouă este sensibil sub nivelul variantei cu moara actuală în fiecare an prognozat, datorită efortului investiţional pe care societatea îl suportă pentru punerea în operă a noii mori(Figura 3.4).

Figura 3.4 Rata profitului la moara înainte şi după efectuarea investiţiei

Moara aflată în funcţiune are în actuala structură de producţie a societăţii o pondere de 30% din efort, pondere ce va suferii modificări după punerea în funcţiune a noii mori.

3.5 Planul financiar

3.5.1 Proiectarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a contului de profit şi pierdere pentru perioada 2003-2009

Pentru estimarea modului de evoluţie a activităţi după realizarea efortului investiţional propus este necesar elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a contului de profit şi pierdere în proiecţie. Cele două proiecţii au fost elaborate pentru situaţia firmei cu moara actuală (Anexele nr.3 si nr. 4) şi pentru moara nouă (Anexele nr. 5 si nr.6). Se constată că dacă în situaţia societăţii cu moara nouă nivelul cheltuielilor materiale este în mod firesc mai mare decât în situaţia cu moara actuală, datorită capacităţii de prelucrare suplimentare, cheltuielile generale şi administrative înregistrează o

90

diminuare pentru întreaga marjă de prognoză, urmare a reduceri costurilor de mecanizare şi care grevează simţitor asupra preţului de cost al fainii produse în prezent faţă de noua moară. În anexa nr.5, comparând sursele proprii (profitul net şi amortismentele) cu efortul anual de rambursare (credite şi dobânzi), constatăm un excedent de surse, ceea ce dau siguranţa că societatea va fi capabilă să-şi onoreze obligaţiile bancare din rezultatele financiare pe care le prefigurează.

3.5.2 Determinarea fluxului de numerar

Din punct de vedere tehnic, piesa de rezistentă a întregului plan de afaceri o reprezintă proiecţia cash-flow-lui. Acesta va arăta surplusul sau deficitul de numerar ce va caracteriza afacerea în perioada previzionată. Procesul de realizare a proiecţiei fluxului de numerar se bazează pe o strânsă corelaţie cu programul de rambursare a împrumutului, contul de profit si pierdere previzionat şi bugetul de venituri şi cheltuieli estimat. Atât proiecţia contului de rezultate cât şi cea a fluxului de numerar au rol foarte important în analiza afacerilor, ele completându-se reciproc. În timp ce proiecţia rezultatelor demostrează profitabilitatea firmei, proiecţia cash-flow-lui demostrează capacitatea afacerii de a strânge banii necesari plaţilor pe care trebuie să le facă pentru achitarea obligaţiilor scadente şi pentru dezvoltarea continuă. Pentru evaluarea financiară a efortului investiţional propriu este necesar, deci stabilirea capacităţii de acoperire a costurilor şi obligaţiilor financiare în fiecare an de analiza, din sursele constituite. Ca urmare este necesară determinarea fluxului de numerar al societăţii la moara actuala (Anexa nr.7) şi separat la moara nouă (Anexa nr.8). Din analiza comparativă a fluxurilor de numerar se constată că în ambele situaţii se realizează o importantă capitalizare de numerar. Trebuie remarcat că în situaţia societăţii cu noua moară numerarul capitalizat cumulat la sfârşitul intervalului de prognoză este inferior (cu 15,7%) celui cu moara actuală datorită faptului că

91

societatea are de suportat şi efortul financiar aferent rambursării creditului şi dobânzii aferente. Relaţiile de calcul utilizate pentru determinarea cash-flow-lui sunt următoarele:

1) CF = Pn + A2) CFb = CF + Cr + Sp3) CFn = CF – Rc4) CFc =∑CF

Din care:CF- cash-flowPn- profit net total pentru dezvoltare;A- amortismenteCFb- cash-flow brutCr- credit pe termen scurt şi pe termen lungSp- surse propriiCFn- cash-flow netRc- rambursarea creditelor pe termen scurt şi pe termen lungCFc- cash-flow cumulat

În urma determinării fluxului de numerar pentru cele două situaţii, se constată că efortul investiţional total va fi recuperat de societate în cursul anului 2005, deci în al doilea an de funcţionare a noii mori, an în care numerarul net capitalizat cumulat depăşeşte valoarea investiţiei (Anexa nr. 8).

3.5.3 Indicatori de eficienta economică a investiţiei

Calculul indicatorilor de apreciere a eficientei economice a investiţiilor urmăreşte compararea efectelor din exploatare obţinute cu efortul (de investiţii), sau ca raport invers, între efortul implicat şi efectul obţinut, ţinând cont de durata de timp în care se efectuează sau funcţionează investiţiile. Astfel, avem următorii indicatori de eficientă:

Investiţia specifică – exprimă corelaţia dintre efortul investitorului, pe de o parte, şi efectul obţinut sub forma capacităţii de producţie, pe de altă parte. Indicatorul se exprimă în lei/investiţiei ce revin pe unitatea fizică de capacitate.

Is = I / Q = 30.000 mil lei: 250 t/an = 120 mil lei/ investiţiei

92

În care : Is – investiţie specifica I - investiţia totală Q – capacitatea de producţie

Termenul de recuperare a investiţiei – exprimă numărul de ani necesari pentru recuperarea acesteia şi se calculează după relaţia:

Tr = I / CFm = 30.000 mil lei/ 13.537 mil lei = 2,2 ani

În care : Tr – termen de recuperare a investiţiei CFm – cash- flow anual mediu

O alta variantă a acestei metode permite calculul termenului de recuperare comparând la sfârşitul fiecărui an cash-flow-ul cumulat generat după punerea în funcţiune a investiţiei cu valoarea iniţială a acesteia.

Eficienta economică a investiţiilor - sintetizează corelaţia dintre profitul obţinut în urma realizării investiţiei, pe de o parte şi efortul investiţional pe de altă parte, astfel:

e = Pb / I = 17.544 mil lei/ 30.000 mil lei = 0,6 lei

În care: Pb – Profit brut anual e – eficienta economica a investiţiilor Acest indicator arată caţi lei profit se vor obţine la un leu capital investit. Astfel, pentru un leu investit se obţine 0,6 lei profit.

Rata de actualizare utilizată pentru determinarea valorii nete actualizate

a = α *Rcp + β *Riα = Cp/ CT Rcp = Pb/ Cpβ = Dml/ CT Ri = Pb/(Cp + Dml)

Unde: a – rata de actualizare Cp – capital propriu CT – capital total Dml – datorii pe termen mediu şi lung Rcp – rentabilitatea capitalului propriu Ri – rentabilitatea investiţiilor Pb – profit brut

93

α = 197.774 mil lei/ 197.774 mil lei = 1β = 66.539 mil lei/ 197.774 mil lei = 0,34Rcp = 10.055 mil lei/ 197.774 mil lei = 0,051R i = 10.055 mil lei/ 264.313 mil lei = 0,038

a = 1* 0,051 + 0,34* 0,038 = 0,1802*100 = 18,02%

Valoarea netă actualizată – reprezintă diferenţa între suma cash-flow-urilor actualizate previzibile şi costul iniţial al investiţiei. n

VNA = -I + ∑ CFt/ (1+a)t , unde: t=1

I – investiţia totalaCF- cash-flow-ul anului ta – rata de actualizare (18,02%)n – durata de viaţă a investiţiei

Tabelul 3.10Determinarea valorii nete actualizate Mil lei

Anul Cost investiţie

CF net CF net actualizat

a= 18,02%1 30.000 13.537 11.4702 0 15.216 10.9473 0 19.325 11.7844 0 27.177 14.0095 0 35.871 15.6646 0 59.956 22.206

Total 30.000 171.082 86.080

VNA = -30.000 mil lei + 86.080 mil lei = 56.080 mil lei

Rezultatul valori nete actualizate este pozitiv, în concluzie investiţia iniţiala este acoperită şi se obţine şi un surplus, proiectul fiind acceptabil.

94

Rata internă de rentabilitate (RIR) – corespunde ratei de actualizare ce face ca valoarea actualizată netă să fie nulă. În consecinţa, aflarea necunoscutei se bazează pe următoarea relaţie: n

∑ CFt / (1 + RIR)t = It=1

Soluţia poate fi găsită calculându-se mai întâi o VNA cu o rată de actualizare suficient de mare pentru a obţine o valoare negativă. Apoi se va calcula o VNA cu o rată de actualizare suficient de mică pentru a se obţine o valoare pozitivă. După aflarea celor două rate se stabileşte RIR, astfel:

RIR = Rmin + (Rmax - Rmin)* VNARmin / (VNARmin + VNARmax )

Tabelul 3.11Determinarea ratei interne de rentabilitate

Mil leiAnul Cost

investiţieCF net CF net

actualizat a= 60%

CF net actualizata = 61%

Cf actualizat

a = 60,46 %1 30.000 13.537 8.461 8.408 8.4362 0 15.216 5.944 5.875 5.9213 0 19.325 4.713 4.634 4.6794 0 27.177 4.118 4.044 4.0855 0 35.971 3.426 3.325 3.3716 0 59.956 3.573 3.442 3.508

Total 30.000 171.082 30.235 29.728 30.000

VNARmin = -30.000 mil lei + 30.235 mil lei = 235 mil leiVNARmax = -30.000 mil lei + 29.728 mil lei = -272 mil lei

RIR = 60% + (61% - 60%)* 235/ (235+ -272 ) = 60,46%

Aşadar, pentru o rată de actualizare situată între 60% şi 61% (mai exact 60,46%) valoarea actualizată a intrărilor în trezorerie este egală cu valoarea actualizată a ieşirilor de tezorerie ce stă la baza planului de afaceri.

95

Indicele de profitabilitate (IP) – reprezintă valoarea netă actualizată obţinută prin investirea unei unităţi monetare în proiectul respectiv. El se calculează după următoarea formulă:

IP = (VNA + I)/ I = 86.080 mil lei/ 30.000 mil lei = 2,87

Indicatorul fiind supraunitar putem spune că proiectul de investiţii va fi rentabil.

3.5.4 Riscurile activităţi viitoare

Unităţile economice care au ca obiect de activitate producerea şi comercializarea produselor de morărit şi panificaţie se pot confrunta cu următoarele riscuri:

Iernile lungi din ultimii ani şi seceta din timpul verii afectează tot mai mult producţia de grâu, care este materia primă de bază utilizată în aceste întreprinderi, apare necesitatea importării şi subvenţionării ei. În prezent se preconizează o creştere a preţului pâinii cu 500 lei.

Calitatea produselor alimentare prezentate poate fi grav afectată prin contaminarea microbiologică cu bacterii provenind de la materia primă, multiplicarea acestor microorganisme în timpul procesului de producere, depozitare, desfacere către consumatori. Toate au o influentă negativă asupra siguranţei alimentare. uneori conducând la consecinţe neplăcute asupra stării sănătăţii consumatorilor.

Executarea incorectă a procesului tehnologic de fabricare a pâinii şi a produselor din pâine, nerespectarea reţetelor de fabricaţie;

Gradul de uzură fizică avansată a utilajelor şi instalaţiilor pentru producerea pâinii şi a produselor din pâine;

 Produsele de panificaţie sunt expuse unui pericol suplimentar prin procedeul vânzării manuale concomitent cu primirea banilor, trebuie un plus de conştiinciozitate, atât pentru vânzători cât şi pentru cumpărători.

96

În ceea ce priveşte acţiunea microorganismelor asupra produselor de panificaţie amintim:

- petele roşii care apar pe pâine pot fi provocate de infectarea cu diverse mucegaiuri, ca Oidium aurantiacum, Thamnidium aurantiacum, Monilia sitophalia care produce o coloraţie roz, Endomyces fibuliger produce pete albe pulverulente.

- în cazul pastelor făinoase poate apărea fenomenul de umflare a macaroanelor. Pe suprafaţa macaroanelor îşi fac apariţia băşicuţe datorită acţiunii unei bacterii numite Bacterium levans. Această bacterie fermentează bine hidraţii de carbon, produce gaze şi acizi. O uscare a aluatului prelucrat la temperatura de 35-400 C exclude posibilitatea dezvoltării acestor bacterii şi apariţia fenomenului de degradare a macaroanelor.

- O alta boala este mucegăirea pâinii şi a altor produse de panificaţie. Mucegăirea pâinii are loc când depozitarea se face în condiţii de umiditate care depăşesc 80% umiditate relativă. Mucegaiurile se dezvolta întâi pe coaja de pâine, apoi pătrund în interior. Sporii de mucegai pot fi distruşi numai în timpul coacerii normale. Dacă faina conţine un număr prea mare de spori, aceştia nu sunt distruşi total şi mucegăirea pâinii se poate produce foarte repede. Mucegaiurile care se dezvolta pe produsele de panificaţie, pe lângă faptul că produc o scădere a greutăţii acestora, prin distrugerea amidonului, le fac improprii consumului.

În concluzie putem spune că este nevoie de cunoştinţe de specialitate pentru activităţile comerciale din sectorul alimentar, sector care comportă un înalt grad de risc pentru sănătatea consumatorilor, atât în producţie, cât şi în transport, depozitare şi desfacere.

97

Capitolul IV Concluzii şi propuneri

4.1 Concluzii:

S.C Spicul S.A Bucureşti îşi păstrează tradiţia, calitatea şi continuitatea în producerea şi comercializarea de produse competitive, renume atestat şi de recenta „Diplomă de excelentă” acordată de Primăria sectorului 2 pentru „modul onorabil şi seriozitatea cu care îşi desfăşoară activitatea în domeniul industriei de morărit şi panificaţie”, precum şi de alte diplome de merit primite;

Societatea îşi face simţită prezenta prin numeroasele centre proprii de pâine marca „Spicul” Bucureşti, aprovizionate printr-o distribuţie directă şi continuă de parcul propriu de maşini;

Pentru majoritatea consumatorilor marca „Spicul” este asociată cu produsul pâine pe vatră- „ca la mama acasă”, ca o confirmare a importantei acestui produs, astfel Spicul a căpătat o puternică rezonanţă în sectorul de panificaţie deţinând o cotă de piaţa de desfacere de peste 20% extinzându-se în judeţele limitrofe Bucureştiului;

Din dorinţa de a deveni compatibila cu solicitările clienţilor, Spicul S.A Bucureşti a creat şi promovat pe piaţa din România un număr de peste 200 de produse;

Toate produsele comercializate de societate sunt în conformitate cu prevederile legale privind siguranţa consumatorului (ISO 9000);

Moara Buhler de fabricaţie germană, de mare productivitate, permite obţinerea unei game largi de făinuri şi subproduse de moară de o calitate deosebită.

98

Eficienta scăzută a cheltuielilor financiare şi excepţionale în cei trei ani analizaţi;

Făinurile cu extracţie mare ce urmează să se obţină odată cu punerea în funcţiune a noii mori au un conţinut ridicat de fibre, proteine, vitamine (complex B, PP) . De aceea, aportul lor nutritiv este mai mare şi se foloseşte cu precădere pentru obţinerea produselor dietetice cu aport ridicat în fibre, ajutând la corectarea lipsei de vitamine din alimentaţie;

Societatea a achiziţionat în perioada 1997-2001 o linie de brutărie de fabricaţie italiană şi instalaţie de fabricare a biscuiţilor, modernizând astfel continuu mijloacele fixe utilizate.

Management activ, preocupat de stabilirea unor obiective si strategii realiste pentru viitor;

Societatea dispune de personal matur, cu experienţă îndelungată în acest domeniul de activitate;

Nu există situaţii conflictuale, climatul social fiind bazat pe înţelegere şi colaborare;

Activitate relativ redusă a sectorului de marketing, fiind un sector incipient pentru societate;

Seceta şi inundaţiile din ultimii ani va îngreuna procesul de achiziţionare a materiilor prime utilizate în industria de morărit şi panificaţie;

Mijloacele de transport utilizate în prezent sunt de capacităţi mari şi nu permit mobilitatea şi accesul la magazinele de desfacere în condiţiile unui trafic intens;

Activitate societăţii nu conduce la poluarea mediului;

Vor creste cheltuielile materiale datorită unei capacităţii de prelucrare suplimentare;

99

Comparând sursele proprii cu efortul anual de rambursare se constată un excedent de surse, ceea ce dau siguranţa că societatea va fi capabilă să-şi onoreze obligaţiile bancare din rezultatele financiare pe care le prefigurează;

Fluxul de numerar cumulat în situaţia societăţii cu noua moară la sfârşitul perioadei prognozate este inferior celui cu moara actuală datorită faptului că societatea are de suportat şi efortul financiar de rambursare a creditului şi a dobânzii aferente;

Efortul investiţional al societăţii pentru achiziţionarea morii va fi recuperat în cursul anului 2005, în al doilea an de funcţionare a acesteia, an în care numerarul net capitalizat depăşeşte valoarea investiţie;

În urma prognozelor efectuate şi a calculării indicatorilor de eficienţă economică putem spune că investiţia este rentabilă.

4.2 Propuneri

Dezvoltarea şi organizarea eficientă a serviciilor de marketing;

Adoptarea unor strategii de diversificare a produselor şi de creştere a gradului de valorificare a materiilor prime;

Încheierea unor contracte ferme şi menţinerea lor pe termen lung;

Utilizarea pe scară largă a internetului (comenzi prin e-mail);

Acoperirea unui sector cât mai mare pe piaţa;

Participarea la expoziţii şi târguri de specialitate în vederea: schimbului de experienţă, promovării produselor, cunoaşterea modului de acţiune a concurenţilor ;

100

Lansarea de noi produse pe piaţă.Conform unor studii de piaţă foarte cerută este pâinea ecologică, produs considerat complementar de către întreprinderile din industria alimentară, utilizat pentru diversificarea gamei sortimentale. Acest produs va fi destinat la început unor anumite categorii de consumatori ţinând cont de preţul de vânzare de peste 10.000 lei la 500g, dar peste 15-20 de ani se poate ajunge la un consum de masă prin educarea consumatorului.

Îmbunătăţirea calităţii ambalajelor şi a modului de prezentare a produselor;

Achiziţionarea unor mijloace de transport de capacitate mai mică pentru o mai bună aprovizionare a magazinelor proprii şi a clienţilor.

Societatea urmăreşte modernizarea sectorului de depozite şi ambalare produse finite mari. Acest lucru va permite menţinerea unei calităţi constante la făinuri (posibilitatea de analiză cu aparaturi moderne de laborator şi de vitaminizare şi mineralizare) şi ambalarea în condiţii deosebite în ambalaje competitive cu noile cerinţe de pe piaţă.

Stimularea personalului prin oferirea unui salariu atractiv în corelaţie cu productivitatea muncii şi cu calitatea produselor obţinute.

Acordarea de prime, stimulente profesionale.

101

102

ANEXA 1Proiectarea parametrilor economici ai S.C Spicul S.A Bucureşti cu moara actuală

Mil leiNr. crt

Indicatori 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

1 Venituri totale, dc:

318.811 350.692 385.761 424.337 466.771 513.448 564.793 621.272

1.1 Moara 30% 95.643 105.208 115.728 127.301 140.031 154.034 169.438 186.3821.2 Alte activităţi

70%223.168 245.484 270.033 297.036 326.740 359.414 395.355 434.890

2 Cost total, dc: 308.756 333.148 359.466 387.864 418.506 451.567 487.241 525.7332.1 Moara 92.627 99.944 107.840 116.359 125.552 135.470 146.172 157.7202.2 Alte activităţi 216.129 233.204 251.626 271.505 292.954 316.097 341.069 368.013

3 Profit brut, dc: 10.055 17.544 26.295 36.473 48.265 61.881 77.552 95.5393.1 Moara 3.017 5.263 7.889 10.942 14.480 18.564 23.266 28.6623.2 Alte activităţi 7.038 12.281 18.406 25.531 33.785 43.317 54.286 66.877

4 Impozit pe profit, din care:

4.1 Moara 754 1.316 1.972 2.736 3.620 4.641 5.817 7.1664.2 Alte activităţi 1.760 3.070 4.602 6.383 8.446 10.829 13.572 16.719

5 Profit net, dc:5.1 Moara 2.263 3.947 5.917 8.206 10.860 13.923 17.449 21.4965.2 Alte activităţi 5.278 9.211 13.804 19.148 25.339 32.488 40.714 50.158

6 Rata profit %6.1 Societate 3,26 5,26 7,32 9,4 11,53 13,7 15,92 18,176.2 Moara 3,26 5,27 7,31 9,4 11,53 13,7 15,91 18,1

103

ANEXA 2

Proiectarea parametrilor economici ai S.C Spicul S.A Bucureşti cu moara nouăMil lei

Nr. crt

Indicatori 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

1 Venituri totale, dc:

318.811 350.692 526.038 604.944 659.389 718.734 790.607 869.668

1.1 Moara 95.643 105.208 213.203 258.282 284.110 312.521 343.773 378.1511.2 Alte activităţi 223.168 245.484 312.835 346.662 375.279 406.213 446.834 491.517

2 Cost total, dc: 308.756 333.148 499.722 569.683 615.258 666.478 717.637 775.0482.1 Moara 92.627 99.944 210.345 251.019 271.100 292.789 316.212 341.5092.2 Alte activităţi 261.129 233.204 289.377 318.664 344.158 373.689 401.425 433.539

3 Profit brut, dc: 10.055 17.544 26.316 35.261 44.131 54.256 72.970 94.6203.1 Moara 3.016 5.264 2.858 7.263 13.010 19.732 27.561 36.6423.2 Alte activităţi 7.039 12.280 23.458 27.998 31.121 34.524 45.409 57.978

4 Impozit profit4.1 Moara 754 1.316 715 1.816 3.253 4.933 6.890 9.1614.2 Alte activităţi 1.760 3.070 5.866 6.700 7.780 8.631 11.352 14.495

5 Profit net, dc:5.1 Moara 2.262 3.948 2.143 5.447 9.757 14.799 20.671 27.4815.2 Alte activităţi 5.279 9.210 17.593 20.998 23.341 25.893 34.057 43.483

6 Rata profit %6.1 Moara 3,26 5,26 5,27 6,19 7,17 8,17 10,17 12,216.2 Alte activităţi 3,26 5,27 1,36 2,89 4,8 6,74 8,72 10,73

105

ANEXA 3Proiecţia bugetului de venituri şi cheltuieli al societăţii Spicul S.A Bucureşti înainte de investiţie

Mil lei

Nr. crt

Indicatori 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

1 Venit total 318.811 350.692 385.761 424.337 466.771 513.448 564.793 621.2722 Cost total, dc: 308.756 333.148 359.466 387.864 418.506 451.567 487.241 525.733

- salariu 29.055 34.866 41.839 50.207 60.248 72.298 86.758 104.109- CAS, fond şomaj

11.493 13.762 16.550 19.860 23.832 28.598 34.318 41.181

- cheltuieli materii prime, materiale

210.928 221.474 232.548 244.175 256.384 269.203 282.664 296.796

- cheltuieli generale, administrative

54.504 57.715 58.525 60.288 61.775 63.081 64.546 66.069

- amortismente 2.779 2.779 2.779 2.779 2.779 2.779 2.779 2.7793 Profit

impozabil10.055 17.544 26.295 36.473 48.265 61.881 77.552 95.539

4 Impozit pe profit

3.311 4.386 6.577 9.118 12.066 15.470 19.388 23.885

5 Profit net 6.744 13.544 19.721 27.355 36.199 46.411 58.164 71.6546 Rata profit % 3,26 5,26 7,32 9,4 11,53 13,7 15,92 18,17

106

ANEXA 4

Proiectarea contului de profit şi pierdere al S.C Spicul S.A Bucureşti cu moara actualăMil lei

Nr. crt.

Indicatori 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

1 Venituri totale 318.811 350.692 385.761 424.337 466.771 513.448 564.793 621.2722 Cost materii

prime, materiale210.928 221.474 232.548 244.175 256.384 269.203 282.664 296.796

3 Marja bruta 107.883 129.218 153.213 180.162 210.387 244.245 282.129 324.4764 Cheltuieli

generale si administrative

95.0570 108.895 124.139 140.906 159.339 179.581 201.794 226.154

5 Profit brut 12.838 20.323 29.074 39.252 51.044 64.660 80.331 98.3186 Amortismente 2.779 2.779 2.779 2.779 2.779 2.779 2.779 2.7797 Profit impozabil 10.055 17.544 26.295 36.473 48.265 61.881 77.552 95.5398 Impozit pe profit 3.311 4.386 6.577 9.118 12.066 15.470 19.388 23.8859 Profit net 6.744 13.544 19.721 27.355 36.199 46.411 58.164 71.654

107

ANEXA 5Proiecţia bugetului de venituri şi cheltuieli la S.C Spicul S.A Bucureşti cu moara nouă – mil lei

Nr. crt

Indicatori 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

1 Venit total 318.811 350.692 526.038 604.944 659.389 718.734 790.607 869.6682 Cost total, dc: 308.756 333.148 499.722 569.683 615.258 664.478 717.637 775.048

- salariu 29.055 34.866 41.839 50.207 60.248 72.298 86.758 104.109- CAS, fond şomaj

11.493 13.762 16.550 19.860 23.832 28.598 34.318 41.181

- cheltuieli materii prime, materiale

210.928 221.474 387.580 441.841 477.188 510.591 542.758 575.324

- cheltuieli generale, administrative

54.504 57.715 63.487 68.566 70.623 72.742 74.924 77.921

- amortismente 2.779 2.779 4.029 4.279 4.279 4.279 4.279 4.2793 Profit impozabil 10.055 17.544 26.316 35.261 44.131 51.256 72.970 94.6204 Impozit pe profit 3.311 4.386 6.579 8.815 11.033 13.564 18.243 23.655

5 Profit net 6.744 13.544 19.737 26.446 33.098 40.692 54.727 70.9656 Rata profit % 3,26 5,26 5,27 6,19 7,17 8,17 10,17 12,21

Surse proprii (mil lei)Nr. Indicatori 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 20091 Profit net pt dezv 6.744 13.544 19.737 26.446 33.096 40.692 54.727 70.9652 Amortismente 2.779 2.779 4.029 4.279 4.279 4.279 4.279 4.2793 Total surse CF 9.523 16.323 24.016 30.725 37.375 44.971 59.006 75.2444 Efort bancar (rate, dob) - 1.200 6.150 9.450 8.850 8.250 3.900 -5 Excedent, deficit surse 9.523 15.123 17.866 21.275 28.525 36.721 55.585 75.244

108

ANEXA 6

Proiectarea contului de profit şi pierdere la S.C Spicul S.A Bucureşti cu noua moară

Mil lei

Nr. crt.

Indicatori 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

1 Venituri totale 318.811 350.692 526.038 604.944 659.389 718.734 790.607 869.6682 Cost materii

prime, materiale

210.928 221.474 387.580 441.841 477.188 510.591 542.758 575.324

3 Marja bruta 107.883 129.218 138.458 163.103 182.201 208.143 247.849 294.3444 Cheltuieli

generale si administrative

95.049 108.895 108.113 123.563 133.791 149.608 170.600 195.445

5 Profit brut 12.838 20.323 30.345 39.540 48.410 58.535 77.249 98.8996 Amortismente 2.779 2.779 4.029 4.279 4.279 4.279 4.279 4.2797 Profit

impozabil10.055 17.544 26.316 35.261 44.131 54.256 72.970 94.620

8 Impozit pe profit

3.311 4.386 6.579 8.815 11.033 13.564 18.243 23.655

9 Profit net 6.744 13.544 19.737 26.446 33.098 40.692 54.727 70.965

109

ANEXA 7

Flux de numerar la S.C Spicul S.A Bucureşti cu moara actuală - Mil leiNr. crt

Indicatori 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

1 Venituri totale 318.811 350.692 385.761 424.337 466.771 513.448 564.793 612.2722 Chelt de producţie 305.977 330.369 356.687 385.085 415.727 448.788 484.462 522.9543 Amortismente 2.779 2.779 2.779 2.779 2.779 2.779 2.779 2.7794 Venit înainte de

impozitare10.055 17.544 26.295 36.473 48.265 61.881 77.552 95.539

5 Dobânda pe termen scurt

- - - - - - - -

6 Dobânda pe termen lung

- - - - - - - -

7 Impozit pe profit 3.311 4.386 6.577 9.118 12.066 15.470 19.388 23.8858 Profit net total 6.744 13.544 19.721 27.355 36.199 46.411 58.164 71.6549 Amortismente 2.779 2.779 2.779 2.779 2.779 2.779 2.779 2.77910 Flux numerar 9.523 16.323 22.500 30.134 38.978 49.190 60.943 74.43311 Credit pe termen

scurt- - - - - - - -

12 Credit pe termen lung - - - - - - - -13 Surse proprii - - - - - - - -14 Flux numerar brut 9.523 16.323 22.500 30.134 38.978 49.190 60.943 74.43315 Valoare investiţie - - - - - - - -16 Rambursare credit pe

termen scurt- - - - - - - -

17 Rambursare credit pe termen lung

- - - - - - - -

18 Flux numerar net 9.523 16.323 22.500 30.134 38.978 49.190 60.943 74.43319 Flux numerar cumulat 9.523 16.323 38.823 68.957 107.935 157.125 218.068 292.501

110

ANEXA 8Flux numerar la S.C Spicul S.A Bucureşti cu noua moară- Mil lei

Nr. crt

Indicatori 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

1 Venituri totale 318.811 350.692 526.038 604.944 659.389 718.734 790.607 869.6682 Chelt de producţie 305.977 330.369 495.693 565.404 610.979 662.199 713.358 770.7693 Amortismente 2.779 2.779 4.029 4.279 4.279 4.279 4.279 4.2794 Venit înainte de

impozitare10.055 17.544 26.316 35.261 44.131 54.256 77.970 94.620

5 Dobânda pe termen scurt

- - -- - - - - -

6 Dobânda pe termen lung

- 1.200 2.400 1.950 1.350 750 150 -

7 Impozit pe profit 3.311 4.386 6.579 8.815 11.033 13.564 18.243 23.6558 Profit net total 6.744 11.958 17.337 24.496 31.748 39.942 59.577 70.9659 Amortismente 2.779 2.779 4.029 4.279 4.279 4.279 4.279 4.27910 Flux numerar 9.523 14.737 21.366 28.775 36.027 44.221 63.856 75.24411 Credit pe termen

scurt- -- - - - - - -

12 Credit pe termen lung - 30.000 - - - - - -13 Surse proprii - - - - - - - -14 Flux numerar brut 9.523 44.737 21.366 28.775 36.027 44.221 63.856 75.24415 Valoare investiţie - 30.000 - - - - - -16 Rambursare credit pe

termen scurt- - - - - - - -

17 Rambursare credit pe termen lung

- 1.200 6.150 9.450 8.850 8.250 3.900 -

18 Flux numerar net 9.523 13.537 15.216 19.325 27.177 35.971 59.956 72.24419 Flux numerar cumulat 9.523 13.537 28.753 48.078 75.255 111.226 171.182 246.426

111

BIBLIOGRAFIE

1 Bessis J., Galai D., Hillel L.,Kienart P.

- Planul de afaceri, Editura Ştiinţă şi Tehnică, Bucureşti, 1997

2 Boboc, Dan - Procesarea producţiei agricole, Note de curs 2000-2001

3 Dalotă M., Donath Liliana - Managementul firmei prin planul de afaceri, Editura Sedona, Timişoara, 1997

4 David N., Istudor N. - Asigurarea şi gestionarea resurselor materiale pentru agricultură şi industria alimentară, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2000

5 Gheorghiţă, Mircea - Modelarea şi simularea proceselor economice, Editura ASE, Bucureşti, 2001

6 Gheorghiţă, Mircea - Strategia de dezvoltare a firmei, Universitatea Ecologică, Bucureşti, 1994

7 Iosif, Gh. N. - Analiza economico-financiară a firmei în domeniul agroalimentar, Editura Economica, Bucureşti

8 Manole V., Stoian Mirela - Agromarketing, Editura ASE, Bucureşti, 2001

9 Năstase M., Şerban Simona Roxana

- Economia întreprinderii, Aplicaţii, Editura ASE, Bucureşti, 2000

10 Nicolescu O., Management, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1992

11 Popescu, Dan - Eficienţa comunicării în afaceri,

112

Editura Luceafărul, Bucureşti, 2003

12 Porojan Dumitru, Bisa Cristian

- Planul de afaceri, Casa de editură IRECSON, 2002

13 Săndulescu, Ion - Planul de afaceri, Editura AllBeck, Bucureşti, 2001

14 Stoica, Maricica - Proiectarea obiectivelor de investiţii, Editura Economică, Bucureşti, 2001

15 Vasilescu I., Românu I., Cicea Claudia

- Investiţii, Editura Economică, Bucureşti, 2000

16 Voicu R., Dobre Iuliana - Organizarea şi strategia dezvoltării unităţilor agricole, Editura ASE, Bucureşti, 2003

17 Voicu R., Năstase M., Dobre Iuliana

Organizare şi strategia dezvoltării unităţilor agricole, Caiet de lucrări aplicative, Editura ASE, Bucureşti, 2001

18 Voicu R., Rădulescu Carmen

- Managementul unităţilor agroalimentare, Editura ASE, Bucureşti, 2003

19 Zahiu Letiţia, Năstase M., Dachin Anca

Planul de afaceri al unei societăţi agricole cu profil vegetal, Editura ASE, Bucureşti, 2001

20 Zahiu Letiţia, Toncea Veronica, Lăpuşan Al., Toderoiu F., Dumitru M.

- Structuri agrare şi viitorul politicilor agricole, Editura Economică, Bucureşti, 2003

113

21 West, Alan - Planul de afaceri, Editura Teora, Bucureşti, 2000

22 xxx - Buletin statistic de industrie An XIV, Nr. 2, 2003

23 xxx - Tribuna economică Nr. 13/ 2002

24 xxx - Anuar statistic al României 2002

25 xxx - Bilanţ contabil 2000-2002 S.C Spicul S.A Bucureşti

26 xxx Internet

114