1. Functiile vitale:

2. Includ: respiratia, pulsul, tensiunea arteriala si temperatura

3. Sunt frecvent utilizate ca indicatori ai starii de sanatate sau de boala

4. Cand se masoara functiile vitale

5. Cand intervine o schimbare in starea de sanatate a unei persoane

6. Cand este admis intr-o unitate spitaliceasca

7. Inainte si dupa proceduri invazive de diagnostic

8. Inainte si dupa interventii chirurgicale

9. Inainte si dupa administrarea medicamentelor care au efect asupra sistemului respirator si cardiovascular

10. Inainte si dupa efectuarea interventiilor de ingrijire care pot influenta functiile vitale

11. Rolul asistentei in masurarea functiilor vitale

12. Sa pregateasca material si instrumentar corespunzator si in stare de functionare

13. Sa pregateasca pacientul din punct de vedere fizic

14. Sa pregateasca psihic pacientul

15. Sa asigure conditii de microclimat care sa nu influenteze functiile vitale

16. Sa cunoasca variatiile normale ale functiilor vitale, in functie de sex si varsta

17. Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise

18. Sa respecte frecventa de evaluare a functiilor vitale in raport cu starea pacientului

19. Masurarea si notarea respiratiei

20.

21. Scop:

22. evaluarea funciei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al al evoluiei , al apariiei unor complicaii i al prognosticului

23. Elemente de apreciat

24. Tipul respiraiei

Amplitudinea micrilor respiratorii

Ritmul

Frecven

25. Materiale necesare

26. Ceas cu secundar

Creion de culoare verde/pix cu past verde

27. Interveniile asistentei

28. Aeaz pacientul n decubit dorsal , fr a explica tehnica ce urmeaz a fi efectuat

Plasarea minii, cu faa palmar pe suprafaa toracelui

Numrarea inspiraiilor timp de un minut

Consemnarea valorii obinute printr-un punct pe foaia de temperatur (fiecare linie orizontal a foii reprezint o respiraie)

Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioar pentru obinerea curbei

in alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obinut, ct i caracteristicile respiraiei:

Ex. Rs = 20 resp/min

Rd = 18 resp/min de amplitudine medie, corespunztoare, ritm regulat

- Aprecierea celorlalte elemente ale funciei respiratorii se face prin simpla observare a micrilor respiratorii

29. Sa comunice medicului modificarile semnificative ale functiilor vitale30. Masurarea si notarea pulsului31.

32.

Pulsul reprezint expansiunea ritmic a arterelor ce se comprim pe un plan dur, osos i este sincron cu sistola ventricular.

Scop:evaluarea funciei cardiovasculare.

Se apreciaz:

Ritmul

Amplitudine

frecvena

Celeritatea

Loc de msurare:oricarearteraccesibil palprii i care poate fi comprimat pe un plan osos:

a.temporal_superficial (la copii)

a.carotid

regiunea apical (vrful inimii)

a.humeral

a.radial

a.femural

la nivelul regiunii poplitee(n spatele genunchiului)

a.tibial

a.pedioas

Materiale necesare:

pix culoare roie

ceas cu secundar

Tehnica

pregtirea psihic

se asigur repaus fizic i psihic 10-15 minute

reperarea arterei

fixarea degetelor index, medius i inelar pe traiectul arterei

se exercit o uoar presiune cu vrful degetelor asupra peretelui arterial pn la perceperea zvcniturilor pline ale pulsului

se numr pulsaiile timp de 1 minut

Consemnareavalorii obinute

se face printr-un punct pe foaia de temperatur, innd cont c fiecare linie orizontal reprezint4 pulsaii.

i se unete valoarea prezent cu cea anterioar cu o linie, pentru obinerea curbei. n unele documente se noteaz cifric.

Interpretare

Ritmul pauzele dintre pulsaii sunt egale, pulsul este ritmic.

modificri de ritm al pulsului:

puls aritmic = pauze inegale ntre pulsaii

puls dicrot = se percep dou pulsaii, una puternic i alta slab, urmat de pauz

Amplitudinea(volumul)

33. este determinat de cantitatea de snge existent n vase

34. este mai mare cu ct vasele sunt mai aproape de inim

35. la arterele simetrice, volumul pulsului este egal

36. modificri de amplitudine a pulsului

puls filiform, cu volum redus, abia perceptibil

puls asimetric volum diferit al pulsului la artere simetrice

Frecvena

37. n.n. 130-140 p/m

38. copil mic 100-120 p/m

39. la 10 ani 90-100 p/m

40. adult 60-80 p/m

41. vrstnic >80-90 p/m

42. modificri de frecven a pulsului

tahicardie = creterea frecvenei pulsului

bradicardie = scderea frecvenei pulsului

Celeritateareprezint viteza de ridicare i coborre a undei pulsatile.

43. Masurarea si notarea tensunii arteriale

44. TAreprezint presiunea exercitat de sngele circulant asupra pereilor arteriali.

Scop:evaluarea fciei cardiovasculare (fora de contracie a inimii, rezistena determinat de elasticitatea i calibrul vaselor).

elemente de evaluat-se msoar tensiunea arterial sistolic(maxim) i cea diastolic(minim

loc de msurare

artera humeral

a.radial(electronic)

Materiale

tensiometru(Riva-Rocci, cu manometru, electronice)

stetoscop biauricular

tampon de vat

alcool

pix de culoare roie

metode

auscultatorie

palpatorie

oscilometric

Tehnic

metoda auscultatorie

pregtire psihic

repaus timp de 5 minute

se aplic maneta pneumatic pe braul pacientului, braul fiind n extensie

se fixeaz membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale sub marginea inferioar a manetei

se introduc olivele stetoscopului n urechi

se pompeaz aer n maneta pneumatic cu ajutorul perei de cauciuc pn la dispariia zgomotelor pulsatile

se decomprim progresiv aerul din manet prin deschiderea supapei pn cnd se aude primul zgomot(acesta reprezint valoarea tensiunii arteriale maxime). Se reine valoarea indicat continundu-se decomprimarea pn cnd zgomotele dispar(tensiunea arterial minim)

metoda palpatorie

determinarea se face prin palparea arterei radiale, etapele fiind identice metodei auscultatorii;

se utilizeaz n cazuri deosebite cnd nu avem la ndemn un stetoscop

valorile se determin nregistrnd val. indicat pe cadranul manometrului n momentul n care simim c trece prima und pulsatil, aceasta echivalnd cu tens. max.

valoarea tensiunii arteriale minime se calculeaz dup formula:

TAmin=TAmax/2 + 1 sau 2

aredezavantajulobinerii unor valori mai mici dect n realitate

metoda oscilometric

Oscilometria metoda prin care se evideniaz amplitudinea pulsaiilor peretelui arterial cu ajutorul oscilometrului Pachon.

Aparatul este alctuit dintr-un cadran gradat n uniti, o manet pneumatic i par de cauciuc.

Maneta aparatului se fixeaz pe membrele bolnavului la nivelul dorit, de unde pulsaiile se transmit la manometru.

Pregtirea bolnavului

Camera de examinare trebuie s aib un climat corespunztor

Bolnavul este culcat n repaus cu cel puin 15min nainte de msurare

Se descoper membrele superioare sau inferioare

Se aplic maneta aparatului la nivelul dorit pe membrul de examinat

Tehnica

Se pompeaz aer pn ce dispare pulsul periferic.

Se citete amplitudinea oscilaiilor pe cadranul manometrului

Se scade presiunea cu 10 mmHg i se citesc din nou oscilaiile arteriale.

Se scade apoi presiunea din 10 n 10 cu citiri succesive pn se gsete valoarea maxim a amplitudinii care se numeste indice oscilometric.

Valorile normale sunt apreciate n limite foarte lungi i foarte variabile

Nu are importan valoarea obinut, ci important este diferena dintre 2 regiuni simetrice care nu trebuie s depeasc 2mmHg

Valori normale

45. Adulti: 115-140 / 70-80 mmHg

46. Copii: 91-110 / 60-65 mmHg

47. Nou-nascuti: 65-80 / 40-50 mmHg

48. Valori peste cele normale -hipertensiune.HTA

49. Valori sub cele normale -hipotensiune.hTA

50. notare

se noteaz pe foaia de temperatur valorile obinute cu o linie orizontala deculoare rosie-socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloan de mercur

se unesc liniile orizontale cu linii verticale i se haureaz spaiul rezultat

n alte documente medicale se noteaz cifric.

51. Masurarea si notarea temperaturii

52.

Scop

53. evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza

54.

Locuri de masurare

axila,

plica inghinala,

cavitatea bucala,

rect, vagin

Materiale necesare

termometru maximal,electronic,auricular,suzeta(copii)

tampoane de vata si comprese sterile

tava medicala

lubrefiant

alcool medicinal

ceas

Interventiile asistentei

pregatirea materialelor langa pacient

pregatirea psihica a pacientului

spalarea pe maini

se sterge cu o compresa cu alcool, se scutura

pentru masurarea in axila

se asaza pacientul in DD sau in pozitie sezand

se ridica bratul pacientului

se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului

se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu toracele

se apropie bratul de trunchi, cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui

daca pacientul este slabit, agitat, precum si la copii, bratul va fi mentinut in aceasta pozitie de catre asistenta

termometrul se mentine timp de 10 min-pentru termometrul maximal

temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului, ea fiind cu 4-5 zecimi de grad mai joasa decat cea centrala

pentru masurarea in cavitatea bucala

se introduice termometrul in cavitatea bucala, sub limba sau pe latura externa a arcadei dentare

pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas

se mentine termometrul timp de 5 min

masurarea temperaturii in cavitatea bucala este contraindicata la: copii, pacienti agitati, la cei cu afectiuni in cavitatea bucala;

pacientul nu va consuma lichide reci sau calde si nici nu va fuma cu cel putin 10 min inainte de determinarea temperaturii

pentru masurarea rectala

se lubrefiaza termometrul

se aseaza pacientul in DL, cu membrele inferioare in semiflexie, asigurandu-i intimitatea

se introduce bulbul termometrului in rect, prin miscari de rotatie si inaintare

termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii

se mentine termometrul 3 min

copiii mici sunt asezati in DD, cu picioarele ridicate sau in DV

temperatura masurata rectal este mai mare decat cea masurata axilar cu 0,4-0,5 grade

masurarea temperaturii in rect este contraindicata la pacientii agitati si la cei cu afectiuni rectale

55.

pentru masurarea in vagin

se urmareste aceleasi etape ca la masurarea rectala introducandu-se termometrul in vagin

este contraindicata in bolile aparatului genital

valoarea este mai mare cu 0,5 grade decat cea axilara

dupa terminarea timpului de mentinere a termometrului, acesta se scoate, se sterge cu o compresa sterila

se citeste gradatia la care a ajuns mercurul termometrului

se spala termometrul, se scutura

se noteaza valoarea obtinuta pe foaia de temperatura:

notarea unui punct pe verticala, corespunzator datei si timpului zilei, socotind, pentru fiecare linie orizontala a foii, 2 diviziuni de grad

se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara pentru obtinerea curbei termice

in alte documente medicale se noteaza cifric

interpretarea curbei termice

in mod curent temperatura se masoara dimineata intre orele 7-8 si dupa-amiaza intre orele 18-19

pentru masurarea temperaturii corpului se mai pot utiliza termometre cutanate si termometre electronice

temperatura prezinta oscilatii fiziologice:

in timpul zilei de 0,5 -1 grd C; temp dimineata intre orele 4-5 ; si intre orele 9-10 a.m. si seara 16-20

la tineri seara este mai ridicata

in sarcina, in prima jumatate a menstrei este crescuta temperatura

in timpul desfasurarii unor activitati; efort fizic, digestie etc

temperatura prezinta oscilatii patologice:hipotermie, hipertermie

valori normale

n.n. i copil mic 36,1-37,8 C

adult 36-37 C n axil

vrstnic 35-36 C

temp. < 36 C : hipotermie

37-38 C subfebrilitate

38-39 C febr moderat

39-40 C febr ridicat

Peste 40 C hiperpirexie

Tipuri de febra

56. Febra continuaeste o febra ridicata in care diferenta dintre temperatura matinala si cea vesperala timp de mai multe zile nu depaseste 1 grad C.

57. Febra intermitenta-diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si seara in perioada de stare a bolii,cele mai mici valori scazand sub 37 grade C

58. Febra remitenta-diferenta de cateva grade intre valorile inregistrate dimineata si seara,inperioada de stare a bolii,cele mai mici valori nu scad sub 37 grade C (septicemii,supuratii pulmonare)

59. Febra recurenta-perioade febrile de 4-6zile ce alterneaza cu perioade de afebrilitate de 4-6zile,trecerile facandu-se brusc

60. Febra ondulanta-perioade febrile ce alterneaza cu perioade afebrile,trecerea facandu-se lent

61. Febra de tip inverseste febra in care temperatura matinala este mai ridicata decat cea vesperala. Apare in tuberculoza pulmonara grava, supuratii profunde si inflamatii cavitare.

62. Termometrul tip suzeta.

Acesta prezinta siguranta si indica temperatura corect in cazul copiilor mici. Termometrul se va folosi insa numai pentru masurarea temperaturii si nu ca suzeta obisnuita. Se apasa pe butonul de pornire localizat in partea din fata a suzetei. Se pozitioneaza bulbul in gura copilului. Temperatura se va citi dupa 3 minute. Pentru a compara aceasta citire cu cea masurata rectal, Bulbul suzetei se va curata foarte bine dupa fiecare folosire

63. Masurarea Si notarea diurezei

64. Diurezareprezint cantitatea de urin eliminat din organism timp de 24 ore.

Scop:

Obinerea datelor privind starea morfofuncional a aparatului renal i asupra altor mbolnviri

Cunoaterea volumului diurezei

Efectuarea unor determinri caliatative (analize biochimice) din cantitatea total de urin emis

Urmrirea bilanului circulaiei lichidului n organism = bilanul lichidul (intrri ieire).

Materiale necesare

se pregtescrecipiente: vase cilindrice gradate, cu gt larg, splate i cltite cu ap distilat (pentru a nu modifica compoziia urinei) i acoperite; se poate utiliza orice borcan de 2-4 litri pe care-l vom grada noi cu creion dermograf sau pe benzi de leucoplast

se informeaz pacientul asupra necesitii colectrii corecte a urinei i asupra procedeului

colectarea ncepe dimineaa, la o anumit or, i se termin n ziua urmtoare, la aceeai or

Pentru o determinare corect

65. pacientul urineaz dimineaa la o or fix; aceast cantitate de urin, de la prima emisie, se arunc

66. se colecteaz, apoi, toate urinele emise n decurs de 24 de ore pn a doua zi, la aceeai or, pstrndu-se i urina de la ultima emisie

67. golirea vezicii trebuie s se fac nainte de defecare

pentru a mpiedica procesele de fermentaie, se vor aduga, la urina colectat, cristale de timol

recipientul de urin este etichetat cu numele pacientului, numr salon, numr pat, se ine la rcoare i ferit de lumin, pentru a preveni descompunerea urinei

dup golirea recipientului, acesta se va spla i dezinfecta conform cerinelor

pentru examene fizice (cantitate, aspect, miros) se recolteaz urina din 24 de ore

pentru examene chimice-se recolteaz 100ml de urin

Notarea diurezei

Diureza se noteaz zilnic n foaia de temperatur a pacientului

prin haurarea ptrelelor corespunztoare cantitii de urin i zilei respective

spaiul dintre dou linii orizontale a foii de temperatur corespunde la 100 ml de urin

cantitatea de urin eliminat n 24 de ore, n mod normal, este de aproximativ 1500 ml

Se noteaza in foaia de temperatura:

- cantitatea de lichide ingerate;

- cantitatea de lichide pierdute prin transpiratie, diaree;

- graficul evolutiei greutatii corporale.

68.

69. Interpretarea rezultatelor70. Cantitatea urinei

valori fiziologice normale femei = 1.000-1.400 ml/ 24 ore; barbati = 1.200-1.800 ml/24 ore;

valori patologice poliurie= peste 3.000 ml/24 ore

-oligurie= sub 1.000 ml/24 ore

-anurie= absenta urinei in vezica;