FUNCTIILE MADUVEI SPINARII

FUNCTIA REFLEXA

Reflexele medulare sunt de doua tipuri: somatice(monosinaptice si polisinaptice) si vegetative(simpatice si parasimpatice)

FUNCTIA DE CONDUCERE

Maduva spinarii conduce:-excitatiile sub forma de influx nervos senzitiv de

la receptori catre centrii nervosi (prin cai ascendente)-comenzile sub forma de influx nervos motor de la

centrii nervosi la organele efectoare (prin cai descendente)

Activitatea SN are la baza activitatea reflexa al carei suport morfologic il constituie arcul reflexComponentele arcului reflex sunt :

1. calea aferenta – formata din fibre nervoase care conduc influxul nervos de la zona receptoare la centrul nervos2. centrii nervosi – constituiti din aglomerari functionale de neuroni la care vin informatiile culese de zonele receptoare si care au posibilitatea de generare a unei comenzi transmise prin caile eferente pana la efector.3. calea eferenta – formata din fibre nervoase care conduc influxul nervos de la centrul nervos la efector4. zona receptoare – tegumentul5. efectorul - muschiul

LEGEA BELL - MAGENDIEIn 1911, Bell a aratat

ca stimularea numai a radacinilor anterioare ale unui nerv spinal produce contractie musculara iar in 1922, Magendie a observat ca prin stimularea radacinilor posterioare se produce durere.

Legea Bell-Magendie stabileste ca radacinile posterioare sunt aferente iar cele anterioare eferente.

REFLEXELE SOMATICE

• Reflexe monosinaptice (de intindere,miotatice)

-numar de neuroni: 2

-tipuri de neuroni: senzitiv si motor

-timp de latenta: foarte scurt

-grad de iradiere: strict limitate-nu iradiaza

-receptori specifici: proprioceptori

exemple: rotulian,ahilean

STIMUL

RĂSPUNS

ARCREFLEX

receptor calea aferentă MĂDUVA SPINĂRII

calea eferentă

efector

Reflexe polisinaptice(de flexie,nocieptive)

-numar de neuroni:cel putin 3-tipuri de neuroni:senzitiv, intercalar (de asociatie) si motor-timp de latenta:lung-grad de iradiere: iradiaza diferit in functie de intensitatea excitantului a)localizare;

b)unilateralitate; c)simetrie; d)iradiere; e)generalizare

-receptori specifici:exteroceptori,proprioceptori-exemple:de aparare executate prin flexie, reflexul de mers

LEGILE IRADIERII REFLEXELOR MEDULARE

Reflexele medulare de flexie prezinta fenomenul de iradiere.

Pfluger a demonstrat ca o crestere a intensitatii excitantului determina cresterea proportionala a raspunsului reflex ( legile iradierii reflexelor medulare, legile lui Pfluger). Acest fenomen este datorat propagarii impulsului in centrii nervosi din maduva spinarii la un numar din ce in ce mai mare de motoneuroni.

Th. de lucru : se decapiteaza o broasca si se fixeaza de un stativ cu ajutorul unui carlig introdus in mandibula.

Se aplica excitatie electrica de intensitate crescanda si se observa cresterea proportionala a intensitatii reflexelor de aparare.

Acest raspuns gradat poate fi explicat prin existenta unor conexiuni prin intermediul unor neuroni de asociatie intre centrii reflecsi medulari de la acelasi nivel si de la niveluri medulare diferite.

LEGILE LUI PFLUGER

1. Legea localizarii: contractie reflexa a labei care a fost stimulata2. Legea unilateralitatii : contractia membrului inferior de partea caruia a fost stimulata laba3. Legea bilateralitatii: contractia ambelor membre inferioare4. Legea iradierii : se contracta si membrele anterioare5. Legea generalizarii : contractia reflexa a tuturor muschilor broastei, a tuturor membrelor si a trunchiului.

REFLEXELE OSTEO-TENDINOASE (ROT)

Principiu : cercetarea ROT se face cu ajutorul unui ciocanel de reflexe, se percuta strict tendonul muschiului. Se obtine un rasuns care poate fi :

- contractie musculara simpla, fara deplasarea segmentului corespunzator

- contractie care antreneaza o miscare de amplitudine variabila

ROT membrele superioare

Reflexul bicipital (C5 – C6)

- cu antebratul in usoara flexie pe brat se percuta tendonul inferior al bicepsului la nivelul plicii cotului. Se obtine flexia antebratului pe brat prin contractia muschiului biceps

Reflexul stilo- radial

(C5 – C6)

- cu antebratul in flexie si pronatie usoara se percuta tendonul muschiului lung supinator la nivelul insertiei sale pe apofiza stiloida a radiusului. Mana este sustinuta de examinator. Se contracta muschiul lung supinator care determina flexia antebratului pe brat.

Reflexul cubito-pronator

(C8)

- se realizeaza in aceeasi pozitie ca si cel anterior. Se percuta deasupra stiloidei cubitusului si se obtine pronatia antebratului.

Reflexul tricipital (C7 – C8)

- bratul cu antebratul formeaza un unghi de 90 grade. Se percuta tendonul tricepsului deasupra olecranului. Se produce extensia antebratului pe brat prin contractia tricepsului.

ROT membrele inferioare

Reflexul rotulian (L2 - L4)

- se percuta tendonul rotulian la pacientul care se gaseste in pozitie de decubit dorsal cu gambele flectate pe coapse sau asezat pe scaun fara sa sprijine piciorul pe podea sau picior peste picior. Se produce extensia gambei pe coapsa prin contractia muschiului qvadriceps.

    

In mod obisnuit reflexul nu poate fi controlat voluntar, dar se recomanda in unele cazuri manevre de distragere a atentiei subiectului cum ar fi manevra Jendrassik cand se cere subiectului sa-si apuce mainile si sa traga puternic in sens divergent.

Reflexul achilean(S1 – S2)

- se realizeaza tripla flexie gamba pe coapsa si picior pe gamba. Subiectul prezinta membrul inferior flectat in unghi drept si sprijina genunchiul pe marginea patului. Se percuta tendonul achilean care realizeaza flexia plantara a piciorului prin contractia muschiului triceps sural.

Valoarea clinica a determinarii ROT

• inregistrarea grafica a reflexului achilian poarta denumirea de reflexograma achiliana si este utilizata pentru diagnosticul disfunctiilor tiroidiene. Reflexul este exagerat in hiperfunctia tiroidiana si diminuat in hipofunctie.

• Diminuarea ROT nu are semnificatie clinica decat atunci cand este unilaterala

• Abolirea ROTare intotdeauna semnificatie patologica si poate reprezenta o lezare a arcului reflx, fie pe componenta senzitiva, fie pe cea motorie

• Exagerarea ROT caracterizeaza leziunile fasciculului piramidal.

REFLEXELE CUTANATEPrincipiu: la stimularea tegumentelor cu un ac bont se obtine o contractie musculara a muschilor subiacenti.

1. Rx. cutanate abdominale: pacient in decubit dorsal cu membrele inferioare flectate. Se excita tegumentul sub rebordul costal (sup): T7 – T8, la nivelul ombilicului (mijlociu): T9 – T10 si deasupra pliului inghinal (inf): T11 – T12.

2. Rx. cremasterian: se excita tegumentul unui pacient la nivelul fetei supero-interne a coapsei. Se contracta ms. cremasterian determinand ridicarea testiculului homolateral.

3. Rx. cutanat plantar: se stimuleaza marginea externa a plantei de la calcai spre degete. Se obtine flexia plantara a degetelor  

Inversarea reflexului cutanat plantar (semnul BABINSKI) 

- in locul flexiei plantare apare extensia degetelor (rasfirate in evantai), cu abductia halucelui

- semnifica leziunea caii piramidale.

La copiii mici sub 2 ani Babinski pozitiv este o manifestare normala ca urmare a mielinizarii incomplete a caii piramidale

REFLEXELE MUCOASE

1. Rx conjunctival : stimularea conjunctivei = reflexul de clipire

2. Rx cornean : stimularea corneei

= reflex de clipire bilateral

3. Rx velopalatin: stimularea mucoasei valului palatin = greata

4. Rx faringian : stimularea mucoasei faringiene = greata

REFLEXELE VEGETATIVE

Rx oculocardiac : comprimarea digitala a globilor oculari pt 20 secunde produce reducerea ritmului cardiac cu 2 – 12 batai/minut. Este un reflex trigemino-vagal.

Manevre vagale :

- compresiunea globilor oculari

- masajul sinusului carotidian

- manevra Valsalva

• Reflexul pupilar fotomotor : se acopera ochii pacientului timp de cateva minute. La descoperirea ochilor se observa micsorarea diametrului pupilar. Se poate folosi pentru investigarea acestui reflex si o mica lanterna. La lumina diametrul pupilei se reduce.

• Reflexul de acomodare la distanta : pacientul urmareste un obiect sau varful degetului examinatorului care se indeparteaza sau se apropie de ochiul examinat. Se observa indeosebi mioza la apropierea obiectului de ochi.

• Semnul Argyll-Robertson – disparitia reflexului fotomotor cu persistenta celui de acomodare la distanta se intalneste in sifilisul nervos.