+ All Categories
Home > Documents > Funcţionarea sistemului circulator - ABC-Darul Sanatatii · Proiect susţinut de Ministerul...

Funcţionarea sistemului circulator - ABC-Darul Sanatatii · Proiect susţinut de Ministerul...

Date post: 30-Aug-2019
Category:
Upload: others
View: 37 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
8
Modul III Nr.5 Funcţionarea sistemului circulator
Transcript

Modul III

Nr.5

Funcţionarea

sistemului

circulator

Proiect susţinut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

Este doar un mic accident, însă a început să-mi curgă sânge şi de aceea mă pansez asa cum am învăţat încă din primele noastre întâlniri, vă mai aduceti aminte? Rana se curăţă bine-bine, se aplică un unguent (dacă e cazul) şi se pansează.

Curios fiind, am întrebat-o pe mami de ce îmi curge sânge, de ce are culoarea roşie, de unde vine şi ce rol are sângele.

Pentru că am ridicat atatea probleme deodată, mama s-a hotărât să îmi explice mai multe despre sistemul circulator.

Bună, tuturor!

Nu vă speriaţi, am fost doar neastâmpărat

şi m-am înţepat un pic la mână.

Iar eu o să vă povestesc

şi vouă toate

lucrurile interesante

pe care le-am aflat.

Proiect susţinut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

Aţi văzut vreodată un circuit cu maşinuţe, cu străzi şi cu intersecţii? Cam aşa este şi sistemul nostru circulator. Iar în centrul lui este inima, aşa cum în mijlocul intersecţiei stă un poliţist care dirijează circulaţia.

Îmi aduc aminte că am învăţat despre inimă şi la sistemul muscular. Inima este unul dintre cei mai importanţi muşchi ai corpului nostru. Ea se contractă şi se relaxează tot timpul pentru a pompa sânge în tot corpul nostru. Inima noastră bate încă de când eram în burtica mamei şi va continua să facă acest lucru cât timp trăim.

Tot despre inimă mai ştiu că este

alcătuită din . În camerele din partea superioară intră sângele în inimă, iar din camerele din partea inferioară iese sângele din inimă. Toate aceste camere se închid cu nişte supape numite valve. Ele dau voie sângelui să intre şi să iasă.

4 camere

Proiect susţinut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

Am zis mai devreme că circulaţia seamană cu un circuit de maşinuţe. Imaginaţi-vă că avem un camion care rulează pe acest cicuit. Acest camion are şi un nume: hematie sau celula roşie.

Punctul de plecare este – mai exact (camera din stânga, jos, a inimii). Aici, camionul nostru ( ) încărcat cu este împins afară din inimă atunci când aceasta se contractă.

Uşile inimii (valvele) se deschid şi camionul porneşte pe un drum larg (un fel de tub) ce poartă denumirea de . După un timp, această arteră se desparte în două sau mai multe artere mai mici (aşa, ca orice şosea). Camionul nostru poate acum să aleagă în ce direcţie vrea să meargă: spre picioare, spre mâini, spre creier sau alte parţi ale corpului nostru. Drumul până acolo nu este însă larg şi cu multe benzi, aşa cum sunt arterele.

La un moment dat, acestea se ramifică din ce in ce mai mult şi se îngustează. Aceste straduţe foarte înguste poartă numele de . Sunt foarte fine şi multe dintre ele nu pot fi văzute decât la microscop. Grosimea lor este de 50 de ori mai mică decât a unui fir de păr.

inimaventriculul stâng

hematia oxigen

arteră

vase capilare

Ca să înţelegeţi mai bine cum funcţionează sistemul nostru

circulator, hai să ne imaginăm urmatoarea situaţie:

Artere şi capilare

Proiect susţinut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

Să nu credeţi că, dacă drumul s-a îngustat foarte tare, camionul nostru se dă bătut şi nu îşi mai vede de drum. Aceste străduţe - capilarele - ajung la aproape toate celulele pe care le avem noi în corp. Ajuns la celule, camionul nostru descarcă oxigenul şi îl dă acestora pentru a-l folosi. Nu pleacă însă mai departe gol. Încarcă acolo

– un fel de gunoi ce rezultă în urma respiraţiei (o să învăţăm mai multe despre cum se transformă oxigenul în dioxid de carbon, la sistemul respirator).

Am uitat să vă spun că, străzile pe care a circulat până acum camionul nostru, sunt cu sens unic. El nu se mai poate întoarce acum pe acelaşi drum. De la celulele de unde s-a încărcat cu dioxid de carbon, adica de la hematii, pleacă apoi pe alte străduţe inguste, către plămâni. Mai multe străduţe din acestea înguste (care poartă tot denumirea de capilare) se adună şi formează drumuri din ce în ce mai groase, cum s-ar spune, cu mai multe benzi. La un moment dat, acestea formează chiar o autostradă. Această autostradă poartă denumirea de venă. Mergând pe ea, Hematia ajunge înapoi la inimă, dar în camera din dreapta, sus, ce poartă denumirea de atriul drept. Se deschide uşa (valva) şi îi dă voie camionului să intre în inimă.

Tot traseul descris mai sus, poartă denumirea de .

dioxidul de carbon

circulaţia mare

Circulaţia pe artere (sus) şi pe vene (jos)Circulaţia pe capilare

Circulaţia mare

Proiect susţinut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

Hematia trece apoi în camera de jos

a inimii, adică în ventriculul drept de

unde pleacă atunci când inima se

contractă. Şi din nou la drum. Vă

reamintiţi, camionul nostru este acum

încărcat cu dioxid de carbon. Are de

urmat de aici un drum mult mai scurt

decât cel prezentat înainte şi se

îndreaptă către un alt organ foarte

important, .

Ajuns aici, se îndreaptă către

celulele din plămân pentru un nou

schimb. Descarcă

şi încarcă.... ghiciţi ce? Sigur că da! V-aţi

prins! .

Şi, aşa încărcat, pleacă mai departe

către inimă, în care intră prin

(exact, camera inimii din partea

stângă, sus). Şi traseul ăsta are un

nume. Pentru că este mai scurt, poartă

numele de .

plămânul

dioxidul de carbon

Oxigen

atriul

stâng

circulaţia mică

Circulaţia mică

Proiect susţinut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

Acum, că aţi înţeles cum este treaba cu , imaginaţi-vă că pe circuitul ăsta nu merge un singur camion. De fapt, sunt foarte, foarte multe. Mai mult de 20 de miliarde. Chiar aşa. În sângele nostru se găsesc atât de multe hematii... Şi pe lângă hematii, în sânge mai sunt şi altfel de celule, aşa cum pe stradă circulă mai multe tipuri de maşini: camioane, autoturisme, biciclete, motociclete etc.

circulaţiaAşa că mai adăugăm pe circuitul

ăsta şi (celule albe care au rol de apărare, sunt un fel de poliţişti ce arestează infractorii ce aduc boli - adică microbii), (alte celule ce au rolul de a opri sângerarea atunci când ne tăiem) şi celule care transportă hrana în tot organismul şi câte şi mai câte.... Este un trafic foarte aglomerat!

leucocitele

trombocite

Hematii (celule roşii), leucocite (celule albe), trombocite, celule care transportă hrana etc.

Dragi prieteni, nu-i aşa că acum SISTEMUL CIRCULATOR

nu vi se mai pare deloc complicat?

www.facebook.com/AbcDarulSanatatii

Descarcă jocul de pe www.abc-darulsanatatii.ro/intra-in-aventura/, secţiunea Downloads

Să ne jucăm

şi să învăţăm!

Desenează şi descrie circuitul sângelui în organism:

circulaţia mare şi circulaţia mică.

Publisher: Farmaciile DONA, S.C SIEPCOFAR S.A

Project Manager „ABC-Darul Sănătăţii”:

Farm. drd. Georgeta Ionică

Adresa redacţiei: Str. Şcolii nr. 7, Popeşti Leordeni,

Jud. Ilfov, tel.: 021-361.46.90, [email protected]

www.farmaciiledona.ro


Recommended