Date post: | 07-Dec-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | victoriacirjan |
View: | 303 times |
Download: | 0 times |
Cuprins:
Introducere
1.INVESTIGAŢII BIBLIOGRAFICE................................................................ 3
1.1 Nucul.Caracteristica generală................................................................ 3
1.2 Compoziţia chimică a nucului................................................................ 6
1.3 Utilizarea frunzelor de nuc în medicină................................................. 15
1.4 Utilizarea frunzelor de nuc în cosmtică.................................................. 17
2.PARTEA EXPERIMENTALĂ.........................................................................18
2.1 Metode şi materiale..............................................................................
2.1.1.Studiul fitochimic preliminar pentru identificarea analizei calitative
a unor principii biologic active prezente în frunze de nuc şi pericarp
(Junglans regia L.)...............................................................................
2.1.2. Idetificarea bioflavonozilor de TLC pe gel de siliciu din extrectele
primare de Junglans regia şi Junglans nigra...........................................
2.1.3. Identificarea bioflavonoizilor de TLC pe poliamidă din extractele
Primare de Junglans regia şi Junglans nigra..........................................
2.1.4 Identificarea extractului de juglonă din pericarp....................................
2.1.5 Studiul analizei fitochimice cantitative..................................................
2.2 Analiza rezultatelor .........................................................................
1
Introducere
Scopul şi sarcina tezei:
Scopul:studiul bioflavonoizilor din genul Juglans,metodele de obţinere a unor produse din acest
gen,prorietăţile farmacologice si utilizarea flavonoizilor în medicina populara,farmaceutica ,
cosmetică.
Pentru realizarea scopului am constatat cîteva sarcini:
* Obţinerea materiei prime din frunzele de nuc.
* Examenarea cromatografică a conţinutului fitochimic
* Identificarea prezenţei Juglonei in pericarpul fructului.
2
1.Investigaţii bibliografice 1.1 Caracteristica generală a nucului Junglans regia L.
Nucul,Junglans regia L.,este un arbore din familia Junglandaceae,estecunoscut încă de pe
timpul lui Hipocate,răspîndit în zona temperată şi mediteraneană.atît ca floră spontană cît şi în
culturi.Îşi are originea din zona geografică întinsă din Balcani spre est pînă în Himalaya şi sud-
vestul Chinei.
Documentele vechi amintesc că nucul este cunoscut din vremurile foarte îndepărtate,în
China Japonia şi Inndia găsindu-se exemplare chiar de acum 2000-3000 de ani.Cele mi mari
păduri se afla în Kârgâstan unde copacii se dezvoltă extensiv în păduri aproape exclusic de nuc
la altitudini de 1.000-2.000 m (Hemery 1998)- mai ales la Arslanbob în provincia Jalal-Abad.
Se consideră că nucul a rezistat perioade glaciatiunilor numai în cîteva puncte situate în centru şi
estul Asiei şi în cîteva depresiuni din Peninsula Balcanică şi Peninsula Iberică.
Se mai întîlneşte încă în stare sălbatică în masivele silvice din estul Turciei,în
Caucaz,Irac,Iran,Afganistan,Pakistan,India,Tibet şi China precum şi în cîteva zone din Peru şi
Brazilia.
Nucul a fost introdus în vestul şi nordul Europei din vremea românilor sau mai devreme,iar
în cele două Americi în secolul XVII. Zonele importante ale culturii nucului cuprind
Franţa,Serbia,Grecia,Bulgaria şi România(în Europa),China(în Asia),California(America de
Nord) şi Chile(America de Sud).Mai recent cultura nucului s-a răspîndit pe scară largă şi în alte
regiuni:Noua Zeelandă şi sud-estul Australiei.
Nucul este un arbore viuros,care poate ajunge la 30 de metri înălţime,iar tulpina sa atinge
deseori 1m în diametru.Are trunchiul gros şi scoarţa netedă,argintiu-cenuşiu.Are crengile
puternice,coroana foarte largă şi bogată(figura 1.)
figura 1.
3
Prin luare în cultură,nucul s-a extins mult în afara arealului său natural,găsindu-se în prezent
aproape în toate ţările cu climat temperat.
Deoarece altoirea nucului este o problemp greoaie şi incă nerezolvabilă pînă la capăt,în lume şi
în Romania se obţin puieţi de nuc din soiuri selecţionate.
Diferenţa majoră dintre pomii de nuc altoiţi şi cei nealtoiţi constă în următorele:nucii obţinuţi
prin altoire la masă sau în cîmp direct păstreză prin altoire toate caracteristicile soiului de unde s-
au recoltat ramurile şi intră pe rod foarte repede.
Primele nuci apar chiar din anul I după plantarea nucului.Nucii obţinuţi din sămînţă(nucii
semănaşi în cîmp)din soiuri selecţionate, nu pot pastra caracteristicile soiului de unde am recoltat
nucile şi intră foarte greu pe rod,abia dupa 10-12 ani.
Atît la pomii plantaţi primăvara,cît şi la cei plantaţi toamna,tăierile de formare încep primăvara
devreme,în martie-aprilie şi se aplică în toată perioada de creştere.Prin aplicarea lor se urmăreşte
formarea cît mai rapidă a unei coroane luminate şi aerisite,garnisită cu numeroase ramuri de
semischelet şi de rod.
Nucul înfloreşte la începutul primăverii,facînd flori dispuse în inflorescenţe sub forma unor
mîţişori(figura 2).Frunzele sunt la început de culoare roşie apoi capătă o culoare verde
intens,lucioase, pe parte superioară sunt mari,compuse din 5-9 foliole eliptice,cu margini
întregi,glabre.Florile bărbăteşti sunt grupate în amenţi masculi solitari sau cite
doi,cilindri,multiflori.Florile femelă sunt grupate cite doua pînă la patru,uneori
solitare,sesile,purpurii.Pentru medicina naturalistă,frunzele se culeg în luna iunie-iulie,se usuca
si se folosec la preparare de infuzii,tincturi si extracte lichide.
figura 2.
Fructul este drupă sferică,avînd o singură sămînţă cu două cotilidoane mari,zbîrcite,bogate în
untdelemn.Cojile fructului se recolteaza cind se bat nucile,dar pina nu se inegresc.
4
Compozitia:Frnuzle de nuc contin tanini astrigenti si o substanta numita juglona care are calitati
antibacteriene si proprietati utile in tratarea tumorilor.Simburile de nuca contin acizi grasi(care
peste 50% acid linoleic)proteine,vitamina A,B1,B2.B3,B5,B6,B9,C,E,Fsi flavonide cu caracter
antioxidant.
5
1.2 Compoziţia chimică a nucului
Frunzele de nuc conţin şi deja o cantitate mare de iod şi juglonă.Din aceasta cauză petrecerea
unui timp îndelungat la umbra nucului nu este indicată.Există o credinţă în popor-că umbra
nucului nu este sănătoasă.Aceată recomandare se bazează pe observaţiile făcute de-a lungul
generaţiilor legate de influenţa “umbrei” de nuc asupra sănătăţii omului.[1]Genialiatatea
populară îşi arată şi aici roadele.Astfel,fără laboratoare,analize chimice,experienţe,oamenii din
popor dotaţi cu o inteligenţă remarcabilă au dat sfaturi cu mult înaintea desoperirii substanţelor
emanate din nuc ce sunt dăunătoare sănătăţii.Tot obsevaţiile populare au indicat şi zona
periculoasă din prreajma nucului adică zona umbrită adică un perimetru limitat din jurul
pomului.[3,4]Nu numai omul este influenţat negativ de substanţele negative emanate de nuc,dar
şi plantele anuale şi perene ce cresc în vecinătatea copacului.Sub umbra nucului (deci într-o zona
limitată din preajma tulpinii)aproape toate plantele nu se pot dezvolta şi mor.Există totuşi şi
plante care sunt rezistente la juglonă:fagul,arţarul,mesteacănul.
Nucul conţine:vitamine:A(Retinol)(1),B1(Tiamina)(2),B2(riboflavina)(3),B3(acidul nicotinic)
(4),B9(acid folic)(5),B12(cianocobaltamină)(6),B15(acid pangamic)(7),C(acid ascorbic)(8) ,
K1(fitomenadion)(9),E(acid tocoferolic)(10), β-caroten(11),acid oleic(12),acid
linoleic(13),juglona(14),cantitate mică de acid galic(15).
6
(1)
(2)
(3)
7
(4)
(5)
(6)
8
(7)
(8)
(9)
9
(10)
(11)
(12)
10
(13)
(14) (15)
Nucul este bogat în elemente minerale:fosfor (P) 390-600 mg,kaliu(K )600-1300
mg,magneziu(Mg )150-250 mg,calciu(Ca )85-180 mg,sulf(S )50-100 mg,fier(Fe )5-25
mg,aluminiu (Al )5-10 mg,mangan (Mn )2-15 mg,zinc (Zn )2,5-6 mg, cantitate mică de
iod (I ),cobalt (Co ),cupru (Cu ),stronţiu (Sr ),crom (Cr ),fluor (F ), nichel (Ni )[28].
Frunzele de nuc conţin tanin compex,ulei volatil,acid galic (15),inozitol, α-hidrojuglonă,
β-hidrojuglonă, juglonă (14),vitamina C(4-5 %) (8) [13],flavone(vitamina P), glicozide,
flavonoide hiperozide (0,2%), ulei esnţial (0-03 %), β-caroten (0,33 %), substanţe minerale etc.
[13]
În stare proaspătă frunzele de nuc sunt mai active decit cele uscate.Avînd şi propretăţi repelente
aceste frunze se ai folosesc pentru îndepartarea mustelor şi a diferiţelor paraziţi ai pielii[16].
În pericarp se conţine cei mai importanţi aminoacizi:glutation (15),cistina (16),arganin
(17),lizina (18),histidina (19),acid aspartic (20),acid glutamic (21),alanin (22),prolină (23).
11
(15)
(16)
12
(18)
(17)
(19)
(20)
13
(21)
(22)
(23)
În nuci,spre deosebire de alte fructe şi legume,se conţin toate substanţele necesare pentru viata:
30-77 % grăsime,10-20 % proteine şi 5-15 % hidraţi de carbon.Cantitatea de nutriţie în nuci
ajunge la 94-95 % [9].
1.3 Utilizarea frunzelor de nuc în medicină
14
Pentru scopuri medicinale,frunzele de nuc se recolteaza in iunie[1].Se foloseste numai foliolele
frunzelor(fara petiol),care se usuca la umbra(de preferinta in podurile acoperite cu tabla),în strat
subtire,care se rascoleste zilnic,pentru a se usca cit mai repede si a se preveni incingerea si
mucegairea frunzelor.[3]
In stare proaspata frunzele de nuc sunt mai active decit cele uscate.Avind si proprietati
repelente,aceste funze se mai folosesc pentru indepartarea mustelor si a diferitilor paraziti ai
pielii[13].
Extractul dinfruze de nuci sporeşte cuagulitatea sîngelui.Din Frunze de nuci se extrage glicozidul
flavon care contribuie la dilatarea vaselor,reducerea tensiunii arteriale şi la mişcarea procesului
inflamator.
Frunzele si pericarpul frructelor au utiliari terapeutice in medicina umana si veterinara.
Idustria farmaceutică peoduce din Frunze de nuc,preparatul juglon care se foloseşte sub formă de
unguent,soluţie şi suspensie.Este un antibiotic cu o activitate bactericidă puternică chiar şi în
concentraţii unu la un milion,juglona opreşte activitatea vitală a bacteriilor inclusiv a
microorganismului pathogen şi a insecţiilor dăunătoare,iată de ce extractul din Frunze posedă o
acţiune bactericidă asupra bacilului turbeculozei [9].
Produsul poarta denumirea de juglandis folium et pericarpium si reprezita foliolile si pericarpul
fructelor mature recoltate de la Juglands regia.Principiile active pe care le contin sunt
raspunzatoare de actiunile bactericida,bacteriostatica,astrigenta,usor
hipotensiva,hipoglicemianta,calmanta,
cicatrizanta,emolienta,antitoxica,antimicotica,antisudorala,[4,7]antieczematoasa si
antireumatismala,fiind recomandata in afectiuni precum diabet zaharat,ateroscleroza,litiaza
renala,candidoza,infectii strepto si stafilococice[22].
Infuzia de nuc se prepara astfel:se taie marunt o lingura cu frunze de nuc,apoi se adauga o cana
cu apa clocotita.Se lasa circa trei minute la infuzat,apoi se strecoara se bea doar o cana ape
zi[5,6].
Farmacodinamic,principiile active impiedica inmultirea bacteriilor,produc o insingerare a
tesuturilor,capilarelor sanguine,imprima o actiune homeostatica locala,au o actiune usor
hipotensiva,scad concetratia de glucoza din singe,relaxeaza tesuturile si determina scaderea
starilor inflamatorii,inlatura toxenele din diaree si inlatura inflamatiile acute ale intestinului,
stimuleaza digestia prin excitarea sucurilor gastrointestinale,actioneaza impotriva
15
transpiratiei[29].Actiunea cea mai importanata este cea astrigenta si amarotonica cu aplicatii in
tratamentul dispepsiilor si inflamatiilor catarale gastrointestinale.
Datorit acestor efecte,nucul se intrebuinteaza in tratamentul simptomatic al manifestarilor
subiective de insuficienta venoasa(dureri de gamba,hemoroizi),[20]diaree usoaradescuamarile
pruriginoase ale capului(matreata),afectiuni dermatologice contra arsurilor superficiale si
intense(antipruriginos si antibacterian),afectiuni ale cavitatii bucale si faringiene(antialgic),
[3,5,6] cosmetic la colorarea parului(rectioneaza cu grupele tiol –SH ale cheratinei avind efect
tinctoral).
Se utilizeaza sub forma de infuzie,decoct si tincture cu care se prepara sampoane si lotiuni
capilare cu care se fac aplicatii locale[1].
Frunzele de nuc au o actiune puternic bactericida,astrigenta,hioglicemianta si tonifianta.Se
folosesc pentru tratatamentul TBC-ului pulmonary,al bolii Basedow,ale unor infectii ale tubului
digestive,precum si al unor boli de piele.In uz extern,infuziile sau decoctul de frunze de nuc aduc
beneficii semnificative in tratarea ranilor infectate,eczemelor acute,negoilor,infectiilo
respiratorii,varicelor,hemoroizilor si chiar transpiartiile picioarelor[4].
In traditia populara frunzle de nuc si coaja fructelor contin o substanta ca se folosea la vopsirea
parului in negru,cafeniu roscat.
Se folosea de asemenea frunzele pentru dureri reumatice uneori amestecate cu alte plante.In
satele din jurul Cereilor,se fierbeau cu vrejuri de patlagele si flori de fin sau urzici.Radacinile se
puneau in petrol si se plamadea 3 saptamini in gunosi de grajd,apoi se facea frectii contra
durerilor reumatice,sau se luau nucile crude plamadite cu zahar.In tinutul Beiusului contra
reumatsmului se faceau spalaturi cu decoctul fruzelor dupe ce le lasau sa se plamadeasca 2
zile;sau bai din drunze de nuc si ramuri de rosii,fierte separat si apoi amestecate,sau se tineau
picioarele intre frunzele verzi.Scaldatoare din frunze verzi este foarte mult folosita la ccopii
scrofulosi cu glame.In unele parti contra riei si lua frunze de nuc,de brad,de coaa soarecelui si
pucioasa.Frunzele fierte in lapte contra durerilor de stomac.Frunze fierte calde se punea pe dureri
de pintece la femeie sau se înfăşura pîntecele pentru a uşura durerile de naştere.Aburele de
frunze se folosea contra racelii.
1.4 Utilizarea frunzelor de nuci în cosmetică
16
În cosmetică de bază este folosit pericarpul de nuci proaspăt şi frunzele de nuci.
Datorită formării unor coloraşii cu proteine,juglona ca şi extractele obşinute dinfrunze de nuci se
folosesc în cosmetică pentru prepararea unor loţiuni şi creme pentru pigmentarea artificială
apielei dar şi pentru obţinerea unor vopsele ,şampoane colorate pentru păr
În cosmetica infuziile din frunze de nuc au un efect deosebit de benefic asupra podoabei
capilare,intucit parul capata stralucire,putere,vigoare si culoare(frunzele de nuc pot fi considerate
un colorant natural si permanent pentru podoaba capilara,transformind culoarea părului într-un
roşcat închis pentru părul brunet sau roşcat deschis pentru părul şaten)[18].
Cum se prepara: se foloseste un amestec preparat din 4 linguriţe de frunze de nuc uscate la o
cană de apă.Pentru colorarea părului în mod repetat,se înmoaie pieptenele în soluţie şi se perie
părul pînă prinde nuanţa dorită şi colorarea devine omogenă[2].
Efectul bnefic pe care infuzia de frunze de nuc o are asupra tenului este astrigent si de
matifiere,astfel acneea este îndepartată şi porii dilataţi sunt închişi(se face o infuzie din două
linguriţe de frunze uscate la o cana cu apă şi aceasta se foloseste sub formă de cataplasme
aplicate pe tenul gras)[4].
2. Partea experimentală
2.1 Studiul fitochimic preliminar pentru identificarea analizei
cantitative a unor principii biologic active prezente în frunzele
de nuc şi pericarp(Junglans regia L.).
17
Juglona reprezinta un compus sold,biologic activ,care poseda o pronuntata actiune bactericida si
antimicotica,insa majoritatea remediilor pe baza de juglona au un termen de pastrare foarte
redus.Esenta inventie consta in faptul ca in remedial propus in afara de juglona ca ingredient
active se mai contine un hidroxiacid polibazic acceptabil farmaceut,de preferinta cidul citric si
alcool benzilic ca vehicul farmaceutic polifunctional.Alcoolul benzilic poseda o volatilitate
redusa,fapt ce favorizeaza mentinerea compusului active in stare dizolvata dupa aplicarea solutiei
pe piele.Alcoolul benzilic poseda o toxicitatejoasa si capacitatea de pentrare a stratului adinc ale
pielii.De asemenea,alcooul poseda proprietati anestezice locale ce pot contribui la diminuarea
actiunii secundare iritante a juglonei,el are si proprietati antibacteriee,care intensifica si
(sau)largesc actiunea faracologica a igredientului activ[12,13,14].
Au fost efectuate studii farmacologice și fitochimice pentru utilizarea terapeutică,unele produse
cosmetice si din industria alimentară din extractul bioactiv a speciei de nuc.
Studiul fitochimic preliminar in vederea identificării substanței biologic active din frunze de nuci
și pericarp în diferite etape.
Extracțiile cu solvenți de diferite polarități au fost efectuate în cromatografia în strat subțire,au
fost aplicate pentru analiza calitativă.
Analiza cantitativă a principiilor bioactive au fost efectuate în spectrofotometria de extract
primar.
În ultimul deceniu o atenție sporită este acordată fitoterapiei, atît în lume cît și în țara noastră
a fost determinată identificarea fitochimică și farmacologică destinate cercetărilor și în cele din
urmă folosind plante medicinale în diverse ramuri:medicina umană și veterinară,industia
alimentară și cosmetică.
În cazul soiurilor de nuci (Juglans regia,Juglans nigra),are o aplicație mare în remediu medicii
tradiționale.
2.2 Materiale si metode
1.Materie primă vegetală
În acest studiu fitochimic experimental am folosit urmatoarele materii prime vegetale:
-frunze uscate de nuc Juglans regia
18
-frunze uscate de nuc Juglans nigra
-pericarpul uscat de nuc Juglans regia
Aceste materii prime vegetale au fost adunate în luna septembrie anul de studiu curent şi uscate.
2.Reactivi : alcool etilic de 95%, soluţir de NH4OH, alcool metilic, acetonă, apă distilată,
benzen, diclormentan, cloroform.
3.Utilaje : cromatograf, dulap pentru uscare, baloane gradate de 25 şi 50 ml, pîlnie de
separare, cîntare analitice.
2.Studierea analizei fitochimice calitative au fost efectuate experimental prin cromatografia în
strat subţire,descrise în tabelul 1
Tabelul 1 Analiza cromatografică în strat subţire cu frunze de nuci Juglans regia şi Juglans
Nr. Determinarea Solveţii Reagenţii
19
cromatografică
1 Silica gel 60 F-254
Merck
acetat de etil-100
etanol-16,5
apă-13,5
Soluţie de 2 % AlCl3,
alcool etilic
UV
2 Poliamide 11 F-254
Merck
metanol-9
apa-1
Soluţie 2 % AlCl3,
Alool etilic
UV
nigra
3.Studiul analizei fitochimice cantitative sa efectuat pe următoarele clase de substanţe biologic
active extrase din materii prime vegetale, extract primar şi produse standart bioactive.
-Bioflavonoizi exprimat în rutină
-O-dihidroxil de fenol în acid cafeic
-Taninuri exprimată în taninuri
Tehnica de lucru indicată în F.R ed X(1) a fost folosită ca metodă pentru determinarea cantitativă
a acestor sunstanţe.
4.Identificarea juglonei si a pericarpului acelor două soiuri de nuci Juglans regia şi Juglans nigra
a fost efectuată prin cromatografie în strat subţire în consecinţa metodei prezentate de
K.Macek(2),care prevede următoarele condiţii de muncă:
-suport cromatografic:silica gel G.Merck
-sistem de solvenţii:tetraclorit de carbon-acetat de etil 9:1(v/v)
-reactivi:soluţie de NH4OH -alcool etilic 95 ° 1:1(v/v)
Metodele de analiză calitative şi cantitative menţionate au fost apliacate pentru a identifica şi
estima substanntă biologic activă prezentă în materia primă vegetală,reyultatele din studii
tehnologice a extractelor primare şi produse standart bioactive.
Rezultate şi discuţii
20
Studiul cromatografic a fost efectuat pentru a identifica bioflavonoizii din materia primă vegetală
şi extract primar au dat următoarele rezultate:
I. Identificarea bioflavonoizilor de TLC pe gel de siliciu din extractele primare din Junglas
regia si Junglas nigra
Junglas regia Junglas nigra
1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5
Legenda:
1.extract concentrat cu alcool metilic
2.extract concentrat cu alcool etilic
3.extract cu alcool etilic de 70º
4.extract cu acetonă-apă 1:1(v/v)
5.extract cu apa destilată
6.rutin
Analiza cromatografică dă următorul rezultat:
21
a)În acelaşi soi de nuci nu există nici o diferenţă calitativă între componente (ca număr şi
intensitate de rapoarte),in cazul extractelor obtinute cu solvennti au polaritate similară(pentru
alcool metilic şi alcool eilic).
b)Diferenţa calitativă intre componente variază in funcţie de varietu şi anume:
-Junglas nigra conţine mai puţin flavonoide la număr decît Junglas regia.
-Junglas regia conţine in plus două componente florescente albastre care nu apar la Junglas nigra.
II.Idenntificarea bioflavonoizilor de TLC pe poliamidă în extract primar din Junglas regia
şi Junglas nigra.
Să cerceteze mai complet prezenţa bioflavonoizilor în soiuri locale de Junglas a unui studiu
cromatografic prinn compararea spontană a doua cromatografii cunoscute si utilizate in intreaga
lume:silicagel şi poliamidă unul din cele mai frecvent utilizate pentru analiza şi separarea
bioflavonoizilor.
Datele experimentale obţinute dinn extractul analizat cu solvenţii de mai sus.Ele sunt prezente in
figura 2.
Figura 2. Idetificarea bioflavonoizilor de TLC pe poliamidă in extract primar de Junglas regia şi
Junglas nigra.
1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5
Analiza cromatografică arre următoarele rezultate:
a)Cromatografia cu poliamidă este mai selectivă şi mai specifică pentru bioflavonoizi în
comparaţie cu gel de siliciu.
22
b)Difirenţa dintrre aceste două soiuri de nucă în cromatografie este mai bună calitativ decit cea
catitativ.În specia de nucă Junglas nigra cantitatea de bioflavonoizi este de doua-trei ori mai
intensă decit in specia de nucă Junglas regia.
III.Identificarea juglonei din pericarp Junglans nigra şi Junglans regia şi extract.
Juglona prezentă în pericarpul de nuci a fost extras pe baza structurii sale chimice şi proprietaţile
fizico-chimice cu un solvent polar timp de trei ore la temperatura de reflux a solventului şi
extractului primar.Rezultatele au fost analizate prin cromatografie în strat subţire în condiţiile de
muncă menţionate.
Figura 3. Identificarea juglonii în TLC din specia Junglas regia şi Junglas nigra din extractul de
pericarp.
Junglas regia Junglas nigra
1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5
Legenda:
1.extractul de pericarp cu benzen
2.extractul de pericarp cu diclormetan
3.extractul de perricarp cu cloroform
23
4.extractul de pericarp cu acetatul de etil
5.extractul de pericarp cu acetonă
6.juglona substanţa.
La examinarea cromatografiei am observat că:
a)Ca şi în cazul bioflavonoizilor Junglans nigra arată un conţinut mai mare de juglonă decît în
Junglans regia.
b)În ceea ce priveşte extracţia cu solvent selectiv,diclormetan şi cloroform par să fie mult mai
selectivi din cauza unui conţinut ridicat de impurităţi lipofile(clorofilă şi xantofilă).
c)Acetatul de etil şi acetona par să fie cei mai selectivi solvenţi,din cauza conţinutului lor redus
de substanţe în extract.
IV.Studiul analizei fitochimice cantitativ
Analiza fitochimică cantitativă studiază principalelel clase de principii biologic active existente
în materii prime vegetale,extracte primare şi produse stanndard bioactive au adus la următoarele
date experimentale prezentate în tabelele 2 şi 3.
Tabelul 2. Performarea bioflavonoizilor din extractele de Junglans regia şi Junglans nigra în
conformitate cu solventul de extracţie.
Nr. Solventul Junglans
Extractul de
bioflavonoizi
g/100ml
regia
Extractul
%
Junglans
Extracul de
bioflavonoizi
g/100ml
nigra
Extractul
%
1 Etanol 95ºC 0,094 87,2 0,307 88,6
2 Etanol 70ºC 0,100 92,7 0,319 92,1
3 Etanol 40ºC 0,098 90,9 0,312 90,0
4 Acetonă:apă(1:1) 0,092 85,2 0,298 86,0
Prin extragerea acestor două materii prime vegetale de extracţie cu diferiţi solvenţi polari am
observat extracţie mai performantă pentru bioflavonoizii(92,1%),cu 70º de alcool etilic.
24
Tabelul 3.Conţinutul de principii biologic active din materrii prime vegetale şi produse standard
bioactive din specia de Junglans regia şi Junglans nigra.
Nr. Analiza Bioflavonoizi
%
O-dihidroxifenol
%
Taninuri
%
1 Junglans regia 1,4 0,8 6,8
2 Junglans nigra 4,5 4,2 7,1
3 Stabilitatea
bioactivă pentru
Junglans regia
1,1 0,6 6,1
4 Stabilitatea
bioactivă pentru
Junglans nigra
3,7 3,9 6,5
Datele dinn acest tabel arată:
a)Junglans nigra este mai bogat în substanţe biologic active decît Junglans regia.
b)În produsele standard bioactive conţinutul de substanţe biologic active depinde de
spacie,diferennţele cantitative arată un rraport de substanţe biologic active cu cele existente în
materiile prime vegetale.
În concluzie putem considera că datorită conţinutului său bogat în substanţe biologic
active,produsul bioactiv din Junglans nigra are efecte farmacologice superioare deci Junglans
regia.
Biblografie:
1. Vasilachi G.I, Vasilachi A.F “Nucul pe lotul de lîngă casă” or.Chşinău 1987.
25
2. Ţurcan I.”Cultura nucului în Moldova ” or.Chişinău 1969
3. Dorofeev P.P „Cultura nucilor din Moldova ” or. Chişinău 1953
4.”Metodica alegerii formelor valoroase de nuc ” or. Chişinău 1970
5. В.А Ботя , А.Ф.Василаки “Фито терапия” г.Кишинэу 1990
6. Ţurcanu .I., Comanici.I. „Nucul” or.Chişinău 2004
7.Радишинская И.П „ Справнителъная биохимическая характеристика форм и сортов
грецкого ореха и мендаля в условиях Молдавии” г.Кишенев 1973
8. Шарова Н.И „ Биохимические особенасти форм грецкого ореха криша и их оценка „
Авореферат,Ленинград 1971
9. Рихтер А.А, Ядровю. А.А. «Грецкии орех» Молдова 1985
10.Белариский Л.В,Лойко Р.Э., Ширко Т.С., Короткевич А. И.,Кихта П.Х «Химический
Состав плодов Junglns Regia»
15. Popovici.I. „Tehnologia farmaceutică ” vol.I. Iaşi 1997
16. ОСТ 64-002-86 Продикцая медицинской и микобиологические
промышленасти.Техналагические регламенты произвоства.содержание порядок
разработки,согласование,утверждение 1986
17. Государственная формакопея издание Молдова,1968.
18. С.С.Б.Т ,ГОСТ. 12.3.002.-73 Процесы производстввеные.Обшие требования
19 Ladîghina E.I.”Analiza chimică a plantelor medicinale ” , Chişinău 1993
20. www. google.com
21.Bordeianu E.I. „Tomologia Republicii Populare Romane ” vol.2. ,Bucureşti 1964
22.Bodea „Farmacia verde ”, vol 1,2 Bucureşti 1990
23.Farmacopeea de Stat a SSSR , ed.X.
24. Farmacopeea de Stat X Bucureşti 1997
26