Frun Frunza zaAIctuire si functii AIctuire si functiiO frunz este format din: teacpetiollimbTeaca sau baza frunzeieste portiunea cu care frunza seprinde de tulpin la nod. Ea esteputin mai ltit.!etioluleste codita frunzei. Elsustine frunza si o orienteaz sprelumin.imbul este partea verde turtit simult ltit a frunzei. Limbul estetraversat de nervuri.Nervurile contin vase conductoarecesecontinudintulpinsi totodatajut la mentinerea limbului ntins,conferindui rezistent.Limbul prezint ofatsuperioar,mai lucioas si de culoare verde nchissi ofatinferioar, mai albicioas, pecare nervurile sunt mai proeminente.La unele plante pot lipsi fieteaca, fiepetiolul sauamndou.Limbul lipseste foarte rar si atunciel este 9ransforma9 Ln tepi, caoadaptare, ca un rspuns alplanteila conditiile de mediu.n lumea plantelor, frunzele sunt foarte diferite. Ele se pot clasifica dupmai multe criterii:/upformaIimbuIui: rotund, oval, cordat, lanceolat, sagitat,liniar, acicular, fistular/up aIctuirea IimbuIui: frunzesimple, la care limbule format dintro singur partefrunze compuse, la care limbuleste format din mai multe prti, numitefoliole, asezate pe un petiol. Dupmodul de asezare a foliolelor pe petiol,deosebim urmtoarele tipuride frunzecompuse:W frunze penate, la care foliolelesunt asezate de o parte si de lata apetiolului.W nd n vrf se afl dou foliole,frunzele se numesc paripenatcompuse (alunele de pmnt), iarcnd se afl o singur foliol senumesc imparipenat compuse(salcm, nuc)/up /ispozitia frunzeIor petuIpin: alterne, opuse, verticilate,n rozet.Frunzele sunt dispuse la noduriletulpinii astfel nct toate sprimeasc razele solare.Acolo unde dispunerea frunzelorpe tulpin nu se face ntro anumitordine, lungimea petiolului estediferit: la frunzele din vrf ea estemai mic, planta expunndusi astfella soare toate frunzele.Asezarea frunzelor pe tulpinesteuncaracter adaptativ. Eaaredeci o mare important pentruplant.$tructura intern a frunzeiDintre organele vegetative, frunza este organul cel mai activ careparticip la nutritia plantelor. Functiile complexe ale frunzei au determinatparticularittile sale de structur:W limbul este ltit la cele mai multe plante pentru ca frunza s primeasclumin pe o suprafat ct mai mare.W grosimea frunzei este mic, ea fiind turtit, pentru c dioxidul de carbonabsorbit s strbat distante micipn la loculde formare a substantelorhrnitoare.W tesuturile dininterior continmultecloroplastecuclorofilnecesarefunctiei de nutritie.Dac privim la microscop osectiune prin frunz vom observa cunele tesuturi se continu sin frunz(epiderma, tesutul conductor), darapar tesuturi noi, cum ar fitesutul deasimilatie!e o sectiune prin frunz vom observa: pi/ermasuperioar, formatdintrunstrat decelulecarecorespundefeteisuperioare a frunzei. pi/ermainferioar, formatdintrunstrat decelulecarecorespundefeteiinferioare a frunzei. iezuI frunzei, care ocup spatiuldintre cele dou epiderme. elulele de subepiderma superioar sunt alungite si asezate perpendicular pe epiderm. Ele continmulte cloroplaste cu clorofil orientate n siruri. Aceste celule formeaztesutul deasimilatie, locul undesedesfsoarcel mai intensprincipalafunctieafrunzei,fotosinteza, pe care o vom studia n lectia urmtoare. Spre epiderma inferioar seafl celule cu forme neregulate, ele contin mai putin clorofil si las spatii ntre ele.Dac sectiunea a trecut printro nervur se vd si fascicuIeIe IiberoIemnoase ce continvaselelemnoase orientate spre epiderma superioar,iar cele liberiene orientate spre epiderma inferioar.n epiderma superioar, dar mai ales n cea inferioar, se observ celulemodificatecaformsi cafunctie. Acesteasunt stomate Ostomatesteformat din dou celule n form de bob de fasole, asezate cu scobitura fatn fat, astfel nct ntre cele dou celule se formeaz o deschidere numitostioIelulele stomatice sunt nconjurate de celule de sustinere.!rin ostiol se asigur schimbul de gaze n timpul respiratiei sifotosintezei, precum si eliminarea vaporilor de ap, prin transpiratie.n zilele clduroase, apa este eliminat n cantitate mare prin transpiratie;dacplantapierdepreamultap, seusucsi moare. Dinacest motiv,ostiolul nustdeschistot timpul, el nchizndusenmomentul ncareplanta ncepe s piard prea mult ap.n functie de conditiile de mediu si de necesittile plantei, ostiolul poate fi,deci, mai nchis sau mai deschis.Dac, launmoment dat, cantitateadeapdinsol scadesauesteosecet prelungit, stomatelesenchidpentruampiedica pierdereaapei,ntrziind ofilirea. Dimpotriv, la plantele de ap, stomatele sunt deschisemereu pentru eliminarea excesului de ap.n epiderma limbului pot exista ntre 100 si 1000 de stomate pe 1 mm2,care servesc la schimbul de gaze ce are loc ntre plant si mediul exterior.Avndostructuratt decomplex, frunzapoatefi comparatcuunadevrat ,laborator al naturii".$frsit#ealizat profesor Vintil Maria MihaelaScoala cu clasele V, Nr. 19, !itesti