Copert6: tonuf Ardeteanu-Paici ANDRA PANDURUTehnoredqctorz Rodico Boacd

@ 2016 Editura Paideia

Pia{a Unirii nr. 1, sector 3

Bucureqti, Rom6nia

tel.: 021.316.82.10e-mail: office @paideia.ro

www.paideia.rowww.cadourialese.ro

Lucrare apdrutd cu spriiinul KaRo Seruicii de

Asigurore - Broher de asigurore-reosigurare

Frumosul

lstoriq unui concept.-€O-.-BOs--O=-

rsBN 978-606-7 48-126-6 pnldela

ingrijitd de Leonordo Amoroso, Riv.di est. 3/

1996

Gqrelli, Giqnluco, recenzi elo Ponseri sul'imitozlone

de l.l.Winchelmonn, Riv. diestetico 44-4512'

311993

Gill, Christopher, recenzie la lmage of Excellence:

Ptatol Critique of the Arts de Christopher

lonowoy, B.t.A. 37 I 411997

Griffero, Tonino, recenzie ls La bellezzade Stefono

Zecchi, Riv. diestetico 381211991

Hymon, lohn, recenzielo Art ond Representatlott

de lohn Willots, B.t.A. 39 1211999

Lyos, Colin, recenzie la Reol Beou4z de Eddy M.

Zemqch, B.l.A. 381 4 11997

McAldoo, Nich, recenzielo The Aesthetic Attitudede Dovid E.W. Fenner B.t.A.371411997

Schqlow, Frqnh, recenzie la Systematic Aesthetics

de Richord Dien Winfield, B.r.A. 3913h9e9

Soetje, Eleno, recenzie lo Fenomenologie e

i nterp ret ozrbn ede E. N icoletti Riv. di estet lco

381211991

Stellq, Glorio, recenzie lo Lo spirituole nell'artede

W. Kondinshy, Riv.di estetico 44'4s12-311993

338

Cuprins

lntroducere ....................5

PARTEA l. Evolulio conceptuluide frumosin estetico europeond ............... fl

Frumosul in conceplio gdnditorilor qntici...... t3Perioqdo preesteticd q frumosului ............ t3Plqton .....................16Aristotel .................34P1otin.......... ............4o

Frumosul lo crestini ......................... 5lConceptul de frumos in Reno;tere............ 64

Mqreq dilemd q secolelor qlXVll-leq

;i ol XVlll-leq ................... ...........79lmportonlo Fronlei tn gdndireqeuropeond. .,...,,,,..79Aportul gdndirii engleze in opreciereofrumosului. ............92Conceptul de frumos in gdndireqgermond prehontiond ...........1O2indep6rtoreq de uecheq inlelegereo frumosu|ui.................... ........... ll3Frumosul urmdrit din perupectivosistemelor filosofice posthontiene ............. 125

1 Modificdrile conceptutui de frumos

I in secotulqlXlX-leo... ..............134I

I

Ii gss

Permonenld ;i obsenfd in obordoreoconceptului de frumos

PARTEA o ll-q. Despre dihotomio,,frumos noturol - frumos ortitic"

Frumosultn nqturd ;itn ortd lo vechii greci .....

Plqton gi predecesorii sdi ...........

AristotelPlotin

Roportul intre frumosul nqturo ;i cel ortisticin conceplio creltind

Arto ;i nqturq in Renoltere ............................ 2O9

Debutu I superioritdlii frumosu lui ortistic .... 226Clqsic, neoclqsic ;i boroc .,,..,.24o

Greciq onticd - model qlesteticii

149

germone

17s

177

177

18s

192

247

253lmmonuelKqntConcepliile germone posthontiene......... 263

Situolii semnificotive intdlnite in secolulqlXlX-leq ............27s

Ezitdrile secolului XX................ ....286

Concluzii ..i.....o.,...,,,*, ....................299

Note - porteo I

Bibliosrofie

340

Frumosul in concepliogdnditorilor ontici

Perioodo preesteticd q frumosului

in Antichitote nu existd o romurd specificddedicqtd experienlei frumosului co otitudinedistinctd, dor existd o serie de preocupdri core vorfoce din filosofiq lui Pitogoro ;i o lui ploton oodevdrotd esteticd.

Lo inceput frumosul este privit co o proprietoteconlinutd in obiect, ceeo ce preocupd este fru-museleo exterioord. Frumos este ceeo ce vedem,este ceeo ce ne opore in folo ochilor. Este o frumu-sele exterioord cqre se poote referi lo culoqre,formd, expresie sou morold. Hesiod descrie frumu-seleo feminind co pe un holon hohon - un rdufrumos, relolio frumos-bine nefiind incd definitd.Aceostd frumusele este delimitotd de linio ondu-lotd, de o linie core rdspunde mi;cdrilor noturoleole ochiului. Este linio cu core grecii sunt obi;nuifi,vecindtoteq mdrii fiind ceo cqre-i influenleozd -o linie frumoosd pe cqre o vom reintdlni mult mqitdrziu lo Hogorth. Pentru Homer, co gi pentruHesiod, surso frumosului este noturo, dor docdHesiod qre cq surs6 corpul feminin in descriereofrumosului, pentru Homer sursq este frumuseleomosculind. !i ostfel, o dotd cu descriereo pe corei-o foce Homer lui Ahile, osistdm lo nostereo

t3

protoesteticii. Fumuseleo mqsculind este insotitd

oproope intotdequno de forfd ;i bundtote - Ahile

este un om frumos, dor ;i puternic 9i curojos' Fru-

museleo mosculind elte osociotd cu bundtoteo'

halos con\ine pe l6ngd frumos, binele ;i utilul' ror

fiind trotote seporot de eticd sou metofizicd'

Hesiod o intrevdzut roportul bine-frumos' o luot

in considerore binele co echivolent ol utilului' Se

intrevede osllel kalocogathia, conceptul ontic

incepe sd opord lo Sofocle, Antigono fiind incor-

noreo lui. Binele 9i frumosul sunt omdndoud

obiecte ole dorinlei, ole nostolgiei' Odotd cu oso-

ciereq celor doud noliuni opore;i primo qntinomie

intre bine ;i frumos, docd binele este mediot;i util

(primo occepliune o cuvdntului ,,bine" lo greci

fiind utilul), frumosul este imediot, unic'

in cele trei mori ;coli lirice - eroicd, eroticd ;i

elegiqcd - frumuseleo morold iq locul frumuselii

corporole, treptot fdcdndu-;i oporilio ;i frumu-

seleo spirituold. Frumuseleo individuolizqtd se

interiorizeoz6 9i se spirituolizeozd, qsistdm lo mo-

mentul deplqsdrii interesului dinspre frumuseleo

exterioord spre ceo interioord, o9o i;i foce loc

identitoteo frumos-bine. Evolulio conceptului vo

ove<I rezononld in diqlogurile lui Plqton' in

Bonchetul in sPeciol.

Filosofio infinitului o $colii din Milet, completotd

de sistemul metofizic bozot pe elemente ol fcolii

ioniene (cu principiile sole primore: op6' pdmdnt'

cer, foc), oldturi de deplosoreo preocupdrii de lo

frumosul exterior spre cel interior, creeozd premi-

sele oporiliei concepliilor pitogoreico-plotonice'

Cu o vio!6 descrisd moicurdnd imoginord decdt

reqld, cu o educolie intelectuold oxot6 pe mote-

moticd (educolie de origine egipteond potrivit lui

Herodot), cu trei trqtote qutentice Despre

14

educoliq Despre politicd, Despre noturdcare neporvin prin intermediori ;i despre core,,unii lipsilide seriozitote" (2) insistd cd nu or fi existot, fqlsesou folsificote, oricum cu o situolie incertd, igi focecporilio Pitogoro ;i o dotd cu el o intreogd gcooldcqre uo influenlo evolulio filosofiei, implicit pe ceoo esteticii. intreogo filosofie o lui pitogoro este oesteticd, numdrul std lo bozq o tot ceeo ce existd,nqturo fiind determinotd de proporlii numerice ;ide legi rofionole. in conceplio lui pitogoro, num6rinseqmnd lucru cu o existenld reqld. Este perioodode glorie o formolismului, in core numdrul ;imdsuro sunt nipte obstroclii rofinote ;i rotionole,totuleste fdcut din numdr, dor prototipurico ldeitelui Plqton nu ;i-ou fdcut incd oporifio. Nqturolucreozd dupd numdr, odicd dupd mdsuri deter,minote, in qcord cu mqxims core ne-o rdmos delo Pitogoro: ,,prin orice mijloc se cuvine sd olungdm(...) lipso de mdsurd". Tot ceeq ce este mdsurd ;iormonie se dotoreozd roliunii, inteligenleisi viefii.Pitogoro considerd cd existd trei cotegorii demnede cercetot - primo cotegorie - ceeq ce este nobil1i frumos, o douo cotegorie - ceeo ce este folositorvielii ;i o q treiq - ceeo ce este pldcut (fiind vorbode pldceri in ocord cu qrmoniile muzicole). Aporeqici o esteticd virtuold, lqtentd, un fel de misticdgtiinlificd in core muzicq gi motemotico sunt strdnslegote.

Pitogoro conferd pentru primo dot6 numelede cosmos universului co ormonie ,,noturo in cos-mos ormonic se imbindu (a). Totul este qrmonie,ior ormonio inseqmnd unitqte in vorietote ;i ocor-dul celor discordonte, Io fel ;i suftetul ,,este un ocordormonic" (+). Philoloos pune in evidentd foptulcd ,doctrino lui considerd cd toote se intdmpld cunecesitote ti prin ormonie,,(5). Armonio este formq

t5

prin core se octuqlizeozd legeo couzolitdtii, in timp

ce principiul determinist imqnent este necesitoteo'

Armonio o fost necesqrd pentru reolizoreo cosmo-

sului, ,,cosmosul se desdvdr;elte co Unu prin ocor-

dul controriilor" (o). in qcest fel Pitqgoro ontici-

peozd noliuneo de univers. Unu, monqdq, este

inceputul tuturor lucrurilor, desdvdryireo lor rdm6-

ndnd decodei co formd ideold ,,modelqtoore o

efectelor cosmice" (7), temelio universului' Dedus

din rolionomente motemotice, orientot spre

contemploreo nqturii universului, logosul ore cu

noturo o onumitd ofinitote ,,in virtuteo princi-

piului noturol cd similorul este perceput de similor"

(8). 5i ostfel obstroclio se estetizeqzd'

Modificote sou nu, o porte din concepliile lui

Pitqgoro vor fi reintdlnite lo Plqton prin: 1) for-

molism, numdr ;i mdsurd, figurile ;i perfecliunile

geometrice (influenld evident6 in Timoios),2) teo-

rio sufletului qrmonic core lq Ploton io o formd

morold, 3) teorio ideilor ;i splendooreo modelelor'

4) porticiporeo ;i imitoreo numerelor de cdtre

lucruri.

Ploton

Lo polul opus formolismului pitogoreic std fru-

mosul ontiformolist ql lui Socrqte. El orienteozd

frumosul spre perfect 1i finol, printr-o metodd core

este oproope o metodd sociologicd o testelor - o

metodd o olegerii 1i o stotisticii din moment ce

,,olegem ;i votdm" (9). Neldsdnd nimic scris, viologi opero ii pot fi reconstituite dotoritd diologurilor

lui Plqton. Socrotismul este identificot cu ploto-

nismul din couzo personolitdtii lui Socrote ;i oinvdldturilor lui cunoscute prin mdrturio unor dis-

cipoli co Ploton ;i Xenofon, motiv pentru core

l6

onolizq diologurilor oferd implicit ;i o onolizd oconcepliilor lui Socrqte, co interlocutor constqntintdlnit pe porcursul diologurilor.

Cele doudzeci ;i opt de diologuri, operd scrisdde Ploton gi pdstrotd, sunt tronsmise prin copiigrecqti gi lotine. Copiile grecqti cele moi vechidoteozd din secolulollX,leo bizqntin, celein limbqlqtind fiind mult moi tdrzii.

Plqton nu o scris o esteticd, dor intreogo sometofizicd este o estetic6. Frumosul core inseomndproporlie, ritm, qrmonie, este o frumusele inruditdcu roliuneo ;i core poqte fiinleleosd de c6tre eo.Aceostd conceplie o lui ploton domind intreogoesteticd greocd. Odqtd cu interiorizoreo frumuseliiexterioore opore ceeo ce vo domino plotonismul;i metofizico europeond: existenlo dedublotd, pede o porte lumeq inteligibilului, o spiritului, osuprosensibilului, o ideilor eterne, orhetipuri o totceeo ce existd, o lume core poote fi inleleosd doorprin rofiune, ;i o o douq lume - ceo q sensibilului,o oporenlelor, o obiectelor concrete perceputeprin intermediul simfurilor. Specificd lui ploton esteorientoreo spre lumeo suprosensibild, spre o cunoor-tere prin gdndire o ceeq ce este in sine qi pentrusine. Filosofio luivq oveo o importontd influenldosupro epocilor ulterioore, dupd cum considero;iHegel. Conceptul de frumos opore intr-un numdrmore de diologuri, dor nu existd in conceplio luiPloton o semnificolie unicd, vorietoteo losd locdisponibilitdlii pentru diverse tipuri de discurs.Pentru primo dqtd in istorio gdndirii, noliuneo defrumos otinge o dimensiune filosoficd. plotonsubstonfiolizeozd colitoteo, Frumosul in sine estetotdequno frumos, este frumos cq idee; identifi-coreo frumosului cu obiectut (pe porcursul diologu-rilor) nefiind decdt o concesie core fociliteqzd

l7