FRUMOSUL INDUSTRIAL

Stud. Arh. Betiuc Sonia,Stud. Arh. Milut Ruxandra,Stud. Arh. Mocanu Iulia,An V, sem 1, 2014-2015

1. Introducere

Fiind asociat inca din antichitate cu ceea ce este bine, adevar si util, frumosul a fost transformat de-a lungul secolelor, prin diferite prisme de gandire , in echilibru, armonie, adevar, ordine, simetrie, proportie. Desi are un caracter relativ, frumosul exprima valoare, sens si unitate.Frumosu industrial reprezinta modalitatea de perceptie umana a valorilor artei in domeniul industrialului. Estetica industriala urmareste partea tehnica intr-un obiect de arta sau de arhitectura, avand ca punct de pornire prima etapa a proiectului, desenul tehnic.Frumosul industrial cuprinde o serie de principii si idei prin care se contureaza ceea ce se considera a fi frumos intr-un obiect oarecare. Aceste principii se refera la: functional, forma, material, structura, mecanisme, ambianta. Frumosul industrial se citeste prin transparenta structurilor, prin evidentierea tehnicului, prin armonizarea artei cu munca.L. Munford a incercat sa surprinda raportul dintre dezvoltarea tehnicii masiniste cu insusirea estetica in trei faze:-faza eotehnica, o prima faza in care se pune accent pe functionalitatea masinariei, mai putin pe partea estetica;-faza paleotehnica in care domeniul tehnic incepe sa devina subiect artistic;-faza neotehnica, in curs de desfasurare si astazi, in care estetica este un factor esential in realizarea produsului.Principalele categorii ale esteticului industrial sunt forma, functia si structura. Dintre acestea in prima perioada a industrialului s-a pus accent pe functie, ornamentul fiind considerat in exces. Cu timpul forma a inceput sa capete importanta, forma ce urmeaza functia si care tine cont de partea tehnica, iar structura a fost aceea care a sustinut atat functia cat si forma, avand atat rol de sustinere cat si estetic.

2. Revolutia industriala

Revolutia industriala a inceput la sfarsitul sec XVIII in Europa, odata cu descoperirile din domeniul stiintific , care au impulsionat aparitia unor tehnici si inventii moderne, precum aparitia motorului cu aburi, a locomotivei, descoperiri in domeniul metalurgic. Scopul acestei revolutii a fost acela de a inlocui munca manuala cu masinismul. Aceasta miscare s-a dezvoltat mai intai in zona Europeana, in Anglia, Franta si Germania si abia in cea de-a doua jumatate a secoului XIX a aparut si in Statele Unite ale Americii. Efectele revolutiei sunt cresterea productiei, dezvoltarea stiintei si a oraselor, aparitia a noi domenii de productie, cresterea locurilor de munca, aparitia unor centre industriale, impunerea de relatii economice capitaliste in favoarea celor feudale.In aceasta perioada apar foarte multe fabrici si uzine, astfel apar modificari si in arhitectura, dispare ornamentul, apare arhitectura fierului, materialele principalele folosite in constructie devin metalul si sticla. Structura este pusa in evidenta prin aspect si deschideri, care devin din ce in ce mai mari. Arhitectura industriala este una care nu lasa loc de interpretari, functia fiind usor identificata la o prima vedere, caracteristicile estetice principale pe care le urmareste fiind: stilul lipsit de ornament, supus functiei, scara mare, deschideri mari de structura, structura vizibila cu rol de sustinere si ulterior estetic.La inceput spatiile industriale nu reprezentau nicidecum un punct de atractie, fiind amplasate in prisme simple, dreptunghiulare, de tip bara, lungi si monotone din punct de vedere volumetric. Un element important era prezenta luminii, de aceea numarul de ferestre era mare, ferestrele respectau un anumit ritm, insa fatada nu crea dinamism, nu reprezenta un punct de interes pentru vecinatati. Amplasarea acestor cladiri nu era una favorabila, acestea fiind construite in zone periferice, sau chiar abandonate. Scara cladirilor industriale era mare, acestea erau construite pentru a adaposti cat mai multe masinarii si cat mai multi oameni. Pe o structura de lemn , caramida era folosita ca material de constructie, fabricile aveau deschideri structurale care evitau amplasarea multor stalpi in mijlocul tramei, asa fel incat sa nu incurce cu nimic functionalul.In timp s-au cautat solutii pentru extinderea spatiului si pentru ca trama structurala sa nu mai reprezinte o problema. Astfel s-a descoperit o structura noua, realizata din materiale cunoscute deja, betonul si fierul. Daca intial aceasta forma de arhitectura nu urmareste decat indeplinirea rolului functional si de siguranta, ulterior aceasta va evolua, cautand sa reprezinte artisticul. Astfel de exemple apar in secolul XIX, cand structura metalica incepe sa uimeasca prin deschideri si estetica, creand un efect coplesitor raportat la scara umana. Odata cu aparitia locomotivei incep sa apara si garile care nu sunt vazute doar ca spatii strict functionale, ci si ca adevarate opere de arta, devenind subiectul unor picturi ale vremii. Numerosi pictori au fost inspirati de aceasta perioada de inflorire a industriei, cautand sa reprezinte spatiul architectural in opera lor:

Statie de tren- Edouard Manet

Gara Saint-Lazzare- Claude Monet

Unul din primele exemple reprezentative noii epoci, cea paleotehnica, este Crystal Palace, realizat de Jjoseph Paxton, in anul 1851 in Londra, cladire considerata una dintre cele mai frumoase opere de arhitectura, atat prin aspectul exterior al cladirii cat si prin spatiile din interior. Cu o suprafata de 92000 mp, Crystal Palace a fost construit in scop expozitional, pentru a permite expunerea noilor masini si tehnologii inventate in epoca industriala. Constructia se dezvolta pe o latime de 564 m, atingand inaltimea de 39 m, ceea ce reprezinta o noutate pentru perioada respectiva. Datorita aparitiei unei noi tehnici de fabricare a placutelor de sticla, realizate din sticla ieftina dar rezistenta, materialul devine utilizat in intregul palat, fiind cea mai mare deschidere de sticla utilizata pana in vremea respectiva, spatiul interior fiind in permanenta luminat.

Evolutia erei industriale continua in arhitectura cu o noua constructie care a impresionat si socat in acelasi timp omenirea prin monumentalitate, estetica si scara. Fiind construit fara a indeplini o functiune anume, turnul Eiffel, ridicat in 1889, este astazi un icon in intreaga lume. Rolul sau a fost acela de a marca intrarea in Targul International din 1889, creatorul sau fiind un inginer, Gustave Eiffel. Ridicat pana la inaltimea de 324 m, turnul adaposteste functiuni pe trei nivele, primele doua alcatuind un restaurant si al treilea un observator ridicat la 276 m inaltime. Turnul este astazi foarte apreciat din punct de vedere estetic, odata cu intrarea in noua era a tehnologiei, desi dupa constructie a fost criticat de catre artistii si intelectualii vremii, atat din motive estetice cat si din motive de siguranta a structurii.

Aceste exemple, desi nu se supun unei functiuni industriale, urmeaza forma si structura arhitecturii industriale si mai important, preiau estetica exprimata de programul industrial. Principiile de realizare a acestui tip de constructii se schimba foarte mult, cladirile nu mai sunt amplasate in zone nepopulate, ci in interiorul orasului, reprezinta un centru de interes, plastica fatadelor este una expresiva, dinamica, surprinzatoare, impresionanta. Atat la Crystal Palace cat si la turnul Eiffel dispare monotonia si rigiditatea liniei simple. Structura permite deschideri din ce in ce mai mari si rolul sau numai este unul pur utiliar, ci devine unul estetic. Era industriala influenteza deci atat arhitectura cat si domeniul artei. Cladirile simple, industriale create in perioada eotehnica, lipsite de ornament, in care predomina linia simpla vor influenta perioada ce urmeaza, cea a modernismului care urmareste aceleasi linii simple, aceeasi ordine in fatada. Primul exemplu care se inspira din era industriala este proiectul Bauhaus, care respecta aceeasi estetica precum cea de la fabricile si uzinele aparute la inceputul secolului XVIII: fatade lipsite de ornament, predominant dezvoltate pe orizontala, cu un accent vertical (in cazul fabricilor-turnul), cu ferestre largi pentru a permite iluminarea abundenta pe interior.

3. Dezvoltarea industriei in Romania

Pana la cel de al doilea Razboi Mondial, Romania a fost preponderent o tara agrara. Desi in a doua jumatate a secolului al XIX-lea au fost construite cateva cladiri cu caracter industrial Moara Assan, prima moara cu aburi din Romania, 1853, Bucuresti si in Ploiesti, in 1857, una din primele rafinarii de petrol din Romania- abia spre finalul acestui secol si inceputul secolului XX se adopta in Romania primele legi referitoare la industrie, bazate pe idea unei industrii autohtone sprijinite de stat, primele forme industriale fiind caile ferate si exploatarile petroliere.Industria Romaneasca incepe sa se dezvolte in perioada interbelica, dupa criza economica din 1928 1933. Desi nu toti arhitectii care au activat in acest domeniu au putut da lucrari valoroase care sa adaposteasca procesele de fabricatie ale diferitelor ramuri industriale, in cazul intreprinderilor de mare importanta, aceasta sarcina a fost pusa in mainile unor arhitecti de seama care au putut sa isi exprime conceptiile artistice moderniste, realizand lucrari de o valoare semnificativa, acest domeniu fiind primul in care ideile si conceptele modernismului au putut fi exprimate si valorificate.Fostele uzine Malaxa, incepute in 1928 1930 cu construirea a doua hale de montaj a locomotivelor, au fost dezvoltate de arhitectul Horia Creanga incepand cu 1933. Noul ansamblu, in care au fost cuprinse si vechile hale, prezenta un plan de o compozitie clara. Noile hale, insiruite pe un front de 600m si avand aceleasi dimensiuni, sunt construite din cadre cu ferme si luminatoare din beton armat. Valoarea estetica a acestora este data de claritatea formei care exprima functia lor, de buna proportionare si de tehnica ingrijita de lucru, mai ales in cadrul paramentului de caramida aparenta. Intrarea lucratorilor era larg tratata, marcata cu piloni monumentali, fatada lunga, predominant orizontala fiind ritmata pe vertical de amplasarea ferestrelor si intrerupta din loc in loc pe verticala, pentru a evita monotonia.

Tot de arhitectul Horia Creanga si situata pe terenul alaturat de pe latura estica a fabricii Malaxa, a fost construita intre 1936 1938 fabrica de tevi Republica. Interesanta la aceasta constructie este fatada dinspre vest a halei: valoarea estetica deosebita este data de un vast perete de sticla, montat in rame metalice prinse prin console de sirul de stalpi de beton armat din spate. Orizontalitatea fatadei este echilibrata de verticalitatea sirului de stalpi.Dupa al doilea Razboi Mondial, regimul comunist a continuat procesul de modernizare si industrializare inceput in perioada interbelica. Cele mai frecvente exemple de uzine, fabrici, constructii cu caracter industrial de pe teritoriul Romaniei dateaza din aceasta perioada. Desi majoritatea nu au o valoare artistica evidenta, aceste constructii au un adevarat potential estetic, fiind o marturie a unei epoci, a unor idei si concepte, a unor reusite si esecuri. Putem gasi totusi si in cadrul unora dintre aceste constructii elemente care confera acestora o anumita valoare estetica. In cazul fabricii de confectii din Ramnicu Valcea, raportul plin-gol, contrastul dintre linia orizontala si verticala, simplitatea formelor, ritmul fatadelor, sunt elemente care o valorifica din punct de vedere estetic.

Dupa revolutia din 1989, industria romaneasca a intrat in declin. Fostele centre industriale, candva populate de milioane de oameni, se afla acum intr-o stare grava de ruina si degradare. Cladirea fostei fabrici Republica, listata ca monument istoric, este astazi abandonata, deteriorata. De aceeasi soarta au parte majoritatea fostelor fabrici si uzine care au intrat in faliment dupa anii 1990.

In Iasi intalnim aceeasi situatie: zona metalurgiei prezinta imagini dezolante ale unei zone care a fost candva parte din motorul economiei romanesti.

Prin gardurile ruginite si vegetatia crescuta la intamplare, se pot observa totusi cateva trasaturi estetice ale acestor constructii: geometria clara, simpla a formelor, claritatea structurii, ritmarea fatadelor (desi in unele situatii confera acestora o anumita monotonie).

Multe dintre aceste constructii au potential estetic si de dezvoltare important, meritand a fi reabilitate, atat datorita structurii, in general din beton armat sau metal care ofera cladiri cu spatii si deschideri ample, sau a unor elemente de fatada sau volumetrie valoroase, cat si datorita faptului ca acestea sunt o parte din istoria noastra, reprezentand spiritul unei epoci.

4. Propuneri si solutii

Reabilitarea fabricii Lingotto, Italia. O prima solutie este pastrarea frumosului industrial prin procedee de reamenajare spatiala, structurala, etc. al unui complex industrial scos din functiune. Reabilitare,reabilitris. f.(pub.)reparare, repunere n stare de funcionare. Scurt istoric: Construita in anul 1920 pentru firma de masini Fiat, Lingotto a fost in perioada ei cea mai mare si mai moderna fabrica producatoare de autovehicule din Europa, din punct de vedere architectural. Lunga de 500 de metri si inalta de cinci etaje, fabrica a fost primul exemplu de constructie modulara din beton armat, bazat pe repetitia unor trei elemente: stalpi, grinzi si plansee. Fabrica a fost scoasa din functiune in anul 1982. In 1984 firma arhitectului Renzo Piano a castigat drepturile de reabilitare a fostei fabrice intr-un hotel, pastrand identitatea arhitecturala a acesteia. Pentru a putea analiza frumosul industrial al complexului trecut prin procesul de reabilitare este necesara impunerea unor principii arhitecturale.In primul rand, din punctul de vedere al unitatii, complexul arhitectural prezinta un tot unitar legat si organic, fara rupturi sau fragmentari. Unitatea nu este doar materiala sau compozitionala, ci si interna (structural) ori externa (stil). Comparand forma initiala a edificiului cu forma actuala, trecuta prin procese si modificari arhitecturale si structurale, este de admirat solutia arhitectului de a pastra unitatea si forma originala exterioara fara a interveni cu solutii care ar fi putut dezechilibra intreaga compozitie.

Al doilea principiu, simetria, ca un principiu estetic, domina intreaga compozitie a complexului. Desi este de dimensiuni extrem de mari, fiind dezvoltata pe orizontala si neavand un element central dominant in jurul careia sa i se supuna corpul, din punctul de vedere al lui Bruno Manari care a identificat un numar de forme de simetrie, fosta fabrica se supune simetriei de dilatatie. Al treilea principiu, principiul compozitiei, dezemneaza ordinea, proportia si corelatia intre diferite parti ale cladirii. Analizand fatadele fostei fabricii putem observa organizarea statica a raportului plin-gol prin repetarea formei ferestrelor, paralele una de alta si dezvoltate pe orizontala.

Un ultim principiu, principiul proportiei analizeaza dimensiunea obiectului de arhitectura in raport cu lumea reala in care ea este situata. In acest caz complexul, cu suprafata totala de 1.000.000 m2, este considerat o opera imensa.

Fabrica HAWE Kaufberen, Bavaria. Ca si in analiza anterioara, vom cerceta frumosul industrial nou dupa o serie de principii.Principiul unitatii. Volumetria complexului este organizata in forma de ,,trifoi cu patru foi cu scopul de a reduce impactul cladirii asupra zonei fara a se extinde pe o suprafata prea mare. In acest fel volumul este unificat, partile cladirii sunt strans legate intre ele fara fragmentari sau intreruperi.

Principiul dominantei. Dupa cum se observa din perspectiva aeriana, complexul duce lipsa de o dominanta, acesta dezvoltandu-se mai mult pe orizontala fara niciun element vertical care sa iasa in evidenta.Principiul simetriei. Din acest punct de vedere complexul reprezinta un exemplu bun, fiind simetric atat in fatada cat si in plan. Principiul compozitiei. In arhitectura compozitia are rol important in plastica volumului, desemnand ordinea, proportia si relatia dintre partile corpului. In cazul fabricii, compozitia fatadelor este bazata pe o organizare basculanta, dominata de golurile trasate in diagonale, dar si pe o organizare ritmica, unde forma golului este preluata si repetata de-a lungul intregului complex. Principiul proportiei analizeaza dimensiunea obiectului de arhitectura in raport cu lumea reala. In acest caz complexul nu altereaza acest raport,nefiind remarcat prin marirea in exces pe inaltime. Fiind dominata de orizontalitate, fabrica se camufleaza in peisaj.

Reabilitarea halei INCERC in Centru pentru studenti, Iasi. Propuneri de reabilitare a halei printr-un concurs de reamenajare spatiala si functionala. Incercarea de a pastra frumosul industrial al cladirii. In acest exemplu aflat in orasul Iasi se prezinta o solutie de reabilitare a halei. Desi notiunea de reabilitare inseamna repunerea in functiune a cladirii intr-o functiune arhitecturala noua (centru de cultura, cladire de birouri, cladire colectiva, etc.), pentru pastrarea caracteristicelor estetice ale cladirii nu s-a renuntat la sistemul structural si nici la luminatoarele de sticla de pe acoperis deoarece acestea reprezinta identitatea frumosului industrial al cladirii.

Analizand centrul observam ca:Din punctul de vedere al unitatii, complexul este dezvoltat doar intr-o cladire de dimensiuni reduse, fara intreruperi, fragmentari sau corpuri iesite din aceasta.Din punct de vedere simetric, complexul nu prezinta niciun fel de distributie asimetrica. In plan, cat si in volum, domina liniile drepte, unghiurile drepte si simetria spatiala.

Din punct de vedere compozitional, estetica exterioara a centrului se bazeaza pe o organizare in diagonale a raportului dintre plin-gol. Din punct de vedere proportional, din cauza pozitionarii centrului in cadrul unei zone dominate de locuinte colective si cladirile Universitatii tehnice, acesta se remarca prin dimensiunile sale in comparatie cu spatiile din vecinatate.

5. Concluzii

Cladirile cu caracter industrial, atat din Romania cat si din lume, au o importanta deosebita, fiind simboluri ale progresului tehnologic, fara de care nu am fi putut ajunge la evolutia tehnologica de astazi. Din pacate, multe dintre aceste constructii se afla in stare grava de deteriorare, sunt abandonate, desi candva au gazduit activitatea a milioane de oameni.In multe zone din Uniunea Europeana sau Statele Unite ale Americii, spatiile industriale scoase din uz sunt supuse unui proces de reconversie devenind destinatii turistice, rezidentiale sau culturale. Astfel, in Londra, Paris, New York, dar si in orase mai mici din lume, cladiri cu caracter industrial au fost transformate in ateliere de arta, spatii expozitionale, cladiri de birouri etc.Si in Romania au fost remarcate proiecte similare, din pacate insa la scara prea mica si prea putine: In Bucuresti, noul sediu al librariei Carturesti a fost amenajat intr-un fost depou de tramvaie; exista un proiect de a transforma fosta fabrica Republica, opera arhitectului Horia Creanga, in parc stiintific; in Rahova, fosta fabrica de bere este in curs de reabilitare, urmand sa devina un centru comercial si de afaceri, care sa conserve arhitectura initiala a cladirilor.Desi in Romania, in general, publicul percepe in mod negativ aceste zone, poate datorita istoriei asociate acestora, potentialul lor este incontestabil, daca nu ca monumente cu valoare arhitecturala si artistica, macar ca marturii ale unei etape in evolutia si dezvoltarea societatii romanesti.

6. Bibliografie

Mihai Pastragus, Estetica in amfiteatru, Editura Performantica, Iasi, 2004Grigore Ionescu, Arhitectura pe teritoriul Romaniei de-a lungul veacurilor, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1982archdaily.com rpbw.comhttp://infohale.ro/incursiune-in-istoria-marilor-fabrici-romanesti-partea-i/http://www.edusoft.ro/rol/Industria%20Romaniei.phphttp://www.business24.ro/macroeconomie/fabrica/marirea-si-decaderea-patrimoniului-industrial-romanesc-79347https://www.academia.edu/1977965/AESTHETICS_OF_INDUSTRIAL_ARCHITECTURE_IN_THE_CONTEXT_OF_INDUSTRIAL_BUILDINGS_CONVERSIONhttp://www.monumentul.ro/pdfs/Radu%20Andrei%2009.pdfhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Revolu%C8%9Bia_industrial%C4%83

14