ANDR6 GIDE

_{E}

Fructele pimAntuluiNoile fructe

Tladucere din limba francezl, gi note

Mroena Izvnnxn

I

tfr

Cuprins

Ihucrrlr PAMAlirrrLur

Carteaintdi . . . . . . . 11

Carteaadoua . . . . . 30

Carteaatreia . . . . . 41

Carteaapatra ..... 55

Carteaacincea . . . . 85

Carteaasasea.Linceu .... , .100Carteaaqaptea. . . . .12+Carteauoptu ....".141

Imn. .....151Dedicagie . . . .152

Prefap . . . . .153

Nour FRUCTE

CarteaintAi . . . . . .157

Carteaadoua . . . . .lB5Carteaatreia. ....199Carteaapatra .... .215

Nathanael, nu tu lisa tn;elnt de titlul brunl pe care l-am

aks pmtru cartea mza; E fi punt sd o numesc Mmalq dar

Mmalr, ca gt tine, fu oWt" na a existnt nitiodatd. Singurul

nume de bdrbat pe care mfi puhtt sd-l poartt aceastd cmte este

al mat; dar5 atunci, cum a{ mai fi tndrdanit sd o snnne<?

Am sais-o fird. ocoli;uti ;ifird pudnme; ;i dmd uruoi

aorbac 0n ea dzspre y:inmri pe care nu lt-am udzut nbbAil4 d$fre

pfunui pe care nu b-mn mirosit nirindnt$ dtsprefapu pe carc

nt lc-un obAr;rt aineq sau dtspre trry dragul ruu Nattwnii[

P carc nu te-amtntfrlnitAnco, n-ofu ruitinzcun dinipouizfu; $tmlz aceste ltuntri nu sunt mirui.mi: doPo oo, na utu minrhtnd

nili rumdz dz Naftanad, pe care !i-t dau yfu, cel cme mn uei citi"

twtrwscdnhrl pe al thL

$," d"pd ce mi uei f citit, arunrd aceostii carte $ ptmtd-

At furi ca ea sd de;tupte tn titu dainln dr a plcca - dt a pl.eca

de oriunda'din ora;ul tdu, dinfamilifr tn, din canna t4 din

gfudirea ta Nu lua cartza mea cu tiru! Dad asfifost Mmalt,

a sd tt cdliulac, u-a; fi prins dz mdnn dreaptd"ftrd ca m.dna

ta slingd sd o ;ti" y i-q rt dat drumul cdt mni re\edz, dz tndnfd

e rc-am fi tndzpdrtur fu ora;e, $tdndu-!'r' uitd-mdt

Fit ca aceastd carte a mea sd. te tnuelz sd cugeyi mai mult

h tiru dtcdt la eq gi apoi ln orice altceua mai mult fucdt la tine.

9

C.q.nrna iurAt

LeneSa mea fericire, indelung amor{itd,

Acum se trezeSte...

IAFI<

.l

Nu dori, Nathanael, s5-1 gise;ti pe Dumnezeualtundeva decAt pretutinde ni.

Fiecare creaturS. ni'l arati pe Dumnezeu, nici unanu niJ reveleazi.

De indatS. ce privirea ni se opreqte asupra ei,fiecare creaturi. ne indepdrte urA d. Dumnezeu.

ln timp ce algii publici sau lucreazl, eu mi-ampetrecut trei ani din viagi fficAnd cildtorii, pentrua uita tot ceea ce invS.tasem cu mintea. Aceastiuitare a fost inceati gi grea. Dar ea rni-a fost rnaifolositoare decAt toate invitS.turile impuse de oameni

Ei a insemnat inceputul unei educatii.Nu vei cunoagte niciodatd elorturile pe care a

E:ebuit s5. Ie fac ca sd" md. intereseze viala; dar acum,cind ea mi intereseazd., rnd. va interesa ca orice althcru - in chip pitimaq.

r3

I

ANDRE GIDE

lmi pedepseam cu plicere carnea, simlind inpedeapsi o voluptate mai mare chiar decAt ingre;eali - intr-atAt mi imbita orgoliul de a nu-mi fide ajuns picatul.

A suprima in tine insuli ideea de merit; iati unmare obstacol pentru spirit.

Nesiguranta ciilor pe care le-am putea alege mi-atulburat toati viafa. Ce gi-a; putea sPune despre asta?

Orice alegere este infricogitoare, cAnd te gindeEtiLrine Ia ea: o libertate ce nu mai este ciliuziti de

datorie este infricoqitoare. Este un drum pe care f-lalegi intr-un linut cu totul necunoscut, in care fiecare

iqi face propria descoperire ;i, ia bine seama, nu o face

decAt pentru sine; aqa cd, pAni ;i cea mai nesiguriurmi de pa;i din cea rnai necunoscut; Africi este mai

putin indoielnici... Suntem atra;i de dumbr5.vileumbroase; de mirajul izvoarelor nesecate inci... Darizvoarele vor apirea mai ales acolo unde dorinlelenoastre le vor face si curgd; cici acest linut nu existidecAt in misura in care il fiurim noi in;ine cAnd ne

apropiem de el, iar peisajul din jur prinde formitreptat in faga noastri; nu vedem ce se desluse;te laorizont; ;i chiar ceea ce se giseqte lAngX noi nu-i decAt

o aparen!5. vremelnici gi schimbitoare.Dar ce rost au cornparaliile cAnd e vorba despre

lucruri atAt de grave? Cu tolii credem ci trebuiesi-l descoperirn pe Dumnezeu. Da1, vai, aEteptAnd

si-l gisim, nu ;tim incotro si ne indreptim rugile. Incele din urm5., ne spunem ci el, cel de negdsit, este

pretutindeni, in orice loc, si ingenunchem la intAm-plare.

$i tu, Nathanael, vei fi asemenea celui care, pentrua se ciliuzi, va urma lumina pe care el insusi o va lrnein mAna sa.

Fructele pdmhntului

Oriunde te duci, nu-l intAlnesti decAt peDumnezeu. Dumnezeu, spunea Menalc, este tot ce se

afld in fata noastri.Nathanael, vei privi totul in trecere si nu te vei

opri niciunde. S5-1i spui ci doar Dumnezeu nu este

trecitor.

Important sd he felul cum privesti ;i nu ceea ce

privesti.

Tot ceea ce pistrezi in tine in chip de cuno;tinfedistincte va rimAne indepirtat de tine in vecii vecilor.De ce pui atAta pref pe ele?

...Existi un folos in dorinte, gi un folos inimplinirea dorinlelor - pentru c5, prin implinire, ele

devin inci gi mai mari. Cici, adevdrat i1i griiesc,)iathanael, fiecare dorinli m-a imbogitit mai multdecAt posesiunea, intotdeauna in;elitoare, a obiectuluidorintei mele.

Pentru multe lucruri minunate, Nathanael, m-amistuit iubirea. Splendoarea lor venea din faptul ciardeam fird incetare pentru ele. Nu oboseamniciodati. Orice fervoare inserrrna pentru mine ornistuire din dragoste, o mistuire rninunati.

Eretic printre eretici, am fost atras intotdeauna de

opiniile neobi;nuite, de ocoli;urile mari pe care potapuca gindurile noastre, de lucrurile ce se abat de Iaregul5.. Fiecare spirit md interesa doar prin ceea ce ilI}cea si se deosebeasci de celelalte. Am ajuns siizgonesc din mine simlimAntul de simpatie, nemaivi-zind in eI decAt recunoagterea unei emotii cornune.

Nu simpatia, Nathanael, ci iubirea.

15L4

ANDRE GIDE

Si {Eptuie;ti frrd. sd.judeci daci fapta ta e buni saurea. Si iubqti firi si-!i pese dacl e bine sau riu.

Nathanael, te voi invS.ga ce este fervoarea.

O existengS. patetici, Nathanael, e mai buni decituna linistiti. Nu-mi doresc alti odihni decAt pe cea asomnului morgii. Mi tem ci supravieguind, doringelegi pornirile pe care nu le voi fi implinit in viagi irni vortulbura somnul morlii. Sper cd., dupi ce voi fi spus totce aveam de spus pe acest pImAnt, voi rnuri mulgumit,lipsit de orice speranld.

Nu simpatia, Nathanael, ci iubirea. lngelegi, cred,ci nu sunt acelasi lucru. De teami si nu pierd iubirea,am acceptat uneori tristetile, mAhnirile gi durerile pecare altfel le-a; fi indurat cu greu. Lasi in seamafiecdruia grija vietii sale.

(Astdzt. nu pot scric pmtru ed aud cum, tn ;urd, se tnudrte o

roatd. Iei am udlut-o; treizra rapi,ta. Pleaua qbura; seminyele se

rostogoleau pe pdmdnt. Prq1ful te sqfoca. O ifemeie tnudrtearoata. Doi bdizgifiumo;i cu picioarele goalz strdngeau seminyeh.

Pldng pentru cd nu mai am n'imic de spus.

$tiu cd. nu tncepi sd scrii cdnd nu mai ai nimi.c de spus. $itotusi am scris ;i uoi mai scrie ;i alte lucrui despre acela;isubiecl. )

Nathanael, mi-ar plScea si-,ti fac in dar o bucuriepe care nu !i-a diruit-o pAni acurn nimeni. Nu gtiucurn sd gi-o diruiesc ;i totu;i o arn in rnine. As vreasi-1i vorbesc intr-un fel mai apropiat decAt a ficut-orreodati un a-ltul. A; vrea si vin lAngi tine la acea ord.

din noapte cAnd vei fi deschis ;i inchis multe cir1i,ciutAnd in fiecare dintre ele mai mult decAt igi putuse

t6

'Fructele pdmdntului

dezv5.lui; cAnd egti inci in asteptare; cAnd fervoareata, de nimic sustinutS, se va fi transformat in tristele.Nu scriu decit pentru tine; nu iti scriu decAt pentruaceste ore. As vrea si scriu o carte din care si 1i se

pard. cd,lipse;te orice gAnd ;i orice emotie personal5, ocarte in care si vezi doar proieclia propriei talefervori. As vrea sI mi apropii de tine yi sd md iube;ti.

Melancolia nu este decAt fervoare domoliti.

Orice fiin!5 este capabili de goliciune; oriceemogie, de plenitudine.

Emoliile mele s-au deschis precum o religie.inlelege asta: orice senzagie este o prezenldinfiniti.

Nathanael, te voi inv69a ce este fervoarea.

Faptele noastre sunt legate de noi precum lucireade fosfor. E adevirat ci ele ne mistuie, dar tot ele ne

dau splendoarea.Iar sufletul meu a an'ut un prel doar pentru ci a

ars rnai puternic d-ecAt altele.

CAmpii intinse, scildate in lurnina albi a zciilor,v-am vezut; lacuri albastre, m-am scildat in valurilevoastre - fiecare mAngAiere a aerului surazetor rn-afrcut si zdrnbesc, iati ce nu voi obosi niciodatd si-girpun, Nathanael. Te voi inviga ce este fervoarea.

Daci ag fi qtiut lucruri mai frumoase, 9i le-ag frspus pe acelea - pe acelea qi nu pe altele.

Tu nu m-ai invdgat infelepciunea, Menalc. Nufogelepciunea, ci iubirea.

t7

ANDRE GIDE

Am simtit pentru Menalc mai mult decAtprietenie, Nathanael, si ceva mai pugin decit dragoste.fu irrb.rr.r ;i ca pe un frate.

Menalc este primejdios; fere;te-te de el; e osAnditde ingelepp; dar nu se face temut de copii. El ii invalisi nu-gi mai iubeasci doar familia si, treptat, si opirdseasci; le imbolnive;te inima, ficAnd-o sitinjeasci dup5" acre fructe silbatice gi dupi iubiriciudate. Ah! Menalc, as fi vrut si alerg cu tine gi pealte drumuri. Dar tu urai slibiciunea gi pretindeai cimi invegi si te pirS"sesc.

in fiecare om existd posibilitd,ti ciudate. Prezentular fi plin de toate posibilitdfle viitoare, daci trecutulnu ar proiecta asupra lui o intreagi istorie. Dar, vailun unic trecut propune un unic viitor - il proiecteaziin fala noastri, ca pe un punct infinit in spagiu.

E;ti sigur cd nu vei face niciodati decAt ceea ce

e;ti incapabil si ingelegi. A inlelege inseamnd a tesimgi in stare si faci. A ASUMA CAT SE POATEMAI MULT DIN CEEA CE ESTE OMENESC, iatiformula cea buni.

Felurite forme de viafi, toate mi-afi pirutfrumoase. (tgi spun aici ceea ce-mi spunea Menalc.)

Nidijduiesc din tot sufletul ci am cunoscut toatepasiunile si toate viciile; oricum, le-arn ciutat.tntreaga rnea fiin!5. s-a nipustiq spre toate credinqele;si, in unele seri, eram atAt de nebun, incAt aproapecredeam in sufletul meu, simtind ci di si-rni iasi dintrup, imi mai spunea Menalc.

$i viala va h stat in fala noastri ca acest paharplin cu api rece ca gheata, ca acest pahar cu api pecare il gine in mAini un om cuprins de febrd, care vrea

18

Fructele pdmhntului

sd bea, si care bea totul dintr-o inghiliturd, de;i ;tiebine ci ar trebui si aqtepte, dar nu poate si-gi iapaharul minunat de la buze, intr-atAt de ricoritoareeste apa din el ;i intr-atAt de tare il mistuie arsitafebrei.

il

Ah, cum am mai respirat aerul rece al noplii, ah,

ferestre! Iar palidele raze curgeau din luni, in ceguri,

asemenea unor izvoare - mi se pdrea cd' Ie sorb.

Ah, ferestrel De cAte ori n-am venit si-mi rS.coresc

fruntea lipind-o de geam ;i de cAte ori, alergind dinpatul prea fierbinte spre balcon ca sI vid uriasul cerIinistit, dorinlele mele n-au pierit precum ceala!

Rbri a zilelor mele trecute, tu imi vliguiai trupul,mistuindu-l pind"la pieire; dar cum se mai istove;tesufletul cind nimic nu-l abate de la Dumnezeu!

Adoragia mea neclintiti era infrico;itoare; misirnteam cu totul descumpdnit.

Pogi cd"uta inci mult timp imposibila fericire a

su{letelor, mi-a spus Menalc.Dupi ce au trecut primele zile de. extazuri

indoielnice, dar inainte de a-l fi intAlnit pe Menalc -,am triit o perioadi nelinigtitd de a;teptare, de parcdas fi strdbitut o mlaqtini. Md pribu;eam in

r9

ANDRE GIDE

deznidejdile sommrlui, de care nu md vindecam dor-mind. Dupd ce luam prAnzul, md culcam; dormeam,dar mi trezea:.,_ inci gi mai sleit de puteri, cu minteaamo4iti ca pentru o metamorfozi.

Obscure operalii ale fiinlei; travaliu latent, geneze

ale necunoscutului, nasteri laborioase; somnolente,a;teptiri; dormeam precum crisalidele si nimfele;lisam si se formeze in mine noua fiinli ce urma sidevin ;i care nu-mi mai semdna. Orice luminiajungea la mine ca prin straturi de ape verztti, printrefrunze si ramuri; perceplii confuze, indolente, asemi-nitoare cu cele din timpul beliei sau al le;inului. - Ah!mi rugam eu, de-ar veni odati criza acrttd, boala,durerea cea vie! Si creierul meu era asemeneacerurilor furtunoase incircate de nori grei, cAnd deabia poli si respiri qi cAnd totul a;teaptd si vin6trisnetul ca s5. sfA;ie burdufurile ca funinginea, apoase

si ascunzAnd azurul.A;teptiri, oare cAt vefi mai dura? $i, dupd ce vi

vegi sfArgi, ne va mai rimAne oare din ce si triim? -A;teptiri! A;teptAnd ce? strigam eu. Ce lucru care nuse naste din noi insine s-ar putea intdmpla? $i ce lucrupe care nu-l cunoastem inci s-ar putea na;te din noi?

Nasterea lui Abel, logodna mea, moartea lui Eric,risturnarea intregii mele vieti, departe de a punecapit acestei apatii, au pirut a o adAnci si mai mult,cici aceastS. toropeali pdrea sd vini din insi;icomplexitatea gAndurilor si a voinlelor mele nedecise.

As fi vrut si dorm la nesfArgit in umezealapimAntului, asemenea unei plante. IJneori imispuneam cd voluptatea imi va birui suferinga gi

cdutam in istovirea cdrnii o eliberare a spiritului. Apoidormeam din nou, ore intregi, asernenea copiilor

20

Fructele Pdmhntului

toropiti de cilduri pe care ii culci in miezul zilei intr-ocasi ce forfoteqte de viagd.

Apoi mi trezear'l ca qi cum ag fi venit de foartedeparte, in sudori, cu inima bitAnd puternic, cu capulgreu de somn. Lumina care pitrundea pe jos, prinobloanele trase, si care reflecta pe tavanul alb sclipirileverzi ale peluzei, aceasti lumini a serii era singurullucru ce mi ferrneca; era asemenea lucirii ce se

strecoari blAndi ;i fermecitoare, printre frunze ;i ape,

gi pe care o vezi cum trernuri pe pragul pe;terilor, dupice ai simlit indelung cum intunericul lor te inv5luie.

Zgomotele casei ajungeau pAni Ia rnine in chipnedeslu;it. Treptat, renigteam la vta\d. Mi spdlam cu

api cildulS Ei mi duceam, plictisit, spre cAmp, pAniIa banca din gri"dind, unde a;tePtam, firi sd facnimic, si vini seara. intotdeauna erarrr prea obosit ca

s5. vorbesc, si ascult, si scriu. Citeam:

...Vede in fata sa

Drumurile pustii,

Pisirile de rnare cum se scaldd,

intinzAndu-qi aripile...

Trebuie si triiesc aici...

...Sunt silit si triiescSub frunzisul piduriiSub stejar, in aceasti hrubi subteran5.

Rece este aceaste casd de pimint;Sunt situl de ea.

intunecate sunt viile$i inalte colinele,

Trist loc imprejmuir cu crengi,

Acoperit de rniricini -Lipsit de bucuriel.

Tfu Etikb Song - citat;i tradus deTatne, Littiran'tre anglaise, 1,30-

2t----.-.a-