Descrierea CIP a Bibliotecii Na$onale a RomAnieiRUSSEIJ4RENOFtica de rdscumpdrare gi ake eseud/

Reno Russell ; trad.: Comelia Dumitru; -Tirgu-Lipug:Galaxia Gutenberg2ll9

ISBN 978-973-141-76+6I. Dumitu, Comelia (uad)II. Hodi9, Silviu (ed)

@ Reno Russell,2019

@ 2019,GaJaxta Gutenberg, pentru versiunea in limbaromand

www.galaxiagutenbetg.ro

Editura G alaia Gutenberg4356A0Tdrga- Lipug, str. Florilornr. 11

Mobil 0723-377 599, 07 3397 9383E-mail: cont^ct@gahxagotenberg.toPRINTED IN ROMANIA

Aceasti caf,te este protejad prin copy:right Reproducerea integali sau pargial4

mukiplicarea prin orice mijloace gi sub odce fonn4 om at fi xeroxare4 scmarea,

transpunerea in fotmat electonic sau audio, punereala dispozilia publici" indusiv prinintemet sau pdn reple de calcrrlatoare, stocatea petmmmti sau temporari pe

dispozitive sau sisteme m posibilitatea recuperirii nfotmagilol cu scop comercial sau

gratuig precum gi alte fapte similare sivAtpite ffui petmisiune scrisn a dqinitotuluicopltighnrlui reprezinti o incilcarc a legislagiei o privire la protegia ptoptietijnintelectuale gi se pedepsesc penal gi/sau civil in coofomitate cu legile in vigoare.

Russell Reno

Frica de

fascumpafafegi alte eseuri

Traducere din limba englezd de

Cornelia Dumitru

Galav,ta Gutenberg

201.9

Iintorrce tea zetTor putemici

Unti,nfu scriitor din Australiamr-a trimis de curAnd un

eseu cafe se incheia ca o frazdfrapantd:,7\m doudzeci gi

$apte de ani gi sper si apuc sd vdd sf6rginrl secolului al

)O(-lea". il lnEeleg. in Occident am ajuns la o serie de

fundituri. Dupi colapsul Uniunii Sovietice, americanii au

ctezut cd scena mondiali se eliberase pentru ca

binevoitoarea noastrd. putere s6-i ridice pe ceilalgi pe

inilEimile vaste, insorite, ale democra;iei liberale gi

ptosperiti$ pieEei libere. Uniunea Eurcpeand s-a ilrtirit tot

mai mult, vestind o erd a cooperintinternaEionale gi puterii

discrete. insi utopiile sperate nu s-au tansformat in

rcahtate, iar ceea ce odinioari consideram ideal gi chiar

viitor inevitabil aduce acum frustrate, nemulgumire gi

rebeliune incipientd, nu doar din paftea fo4elot

neoccidentale care se impotrivesc tdumfalismului nostru,

ci chiar in Enrile noastre gi in sAnul popoatelor noasffe. De

bine, de riu, secolul trecut se termini in sfirgit.

Un semn cert este eclipsa structurii clasice a politicii

moderne occidentale. De la Revolugia Industriali incoace,

linia de fahe carc ffaversa politica partidelor a fost

constituitd de interesele divergente ale muncii gi capitalului.

Lucrurile nu mai stau a$a. tn Europa, partidele istodce de

stinga gi dreapta coopercazd frecvent pentru a-gr pan

rivalii anti-orAnduire - nu irtotdeauna cu succes, dupi cum

indicd voturile recente pro Brexit, sau contra reformei

constitugionale italiene. Sistemul constituEional american

std in calea guvernelor de coaliEie, insd ultimele alegeri

prezidenytale au adus in rAndul elitelor un consens

anti-Trump ce a intecut distincEiile intre st6nga gi dreapta

- consensul orAnduirii n-a reugit si invingd nici aici. S-ar

pdrca cd roata istoriei se intoarce.

in acest mediu politic aflat in plini schimbare,

chestiunea centfiTd gi dezbindto^re e ^proape

intotdeauna

rolul gi viitorul nagiunii. Vom pdtrunde ln viitorul luminos

al unei lumi prospere , globahzate, frtd, ganEe. admiflistrate

de specialigti gi ghidate de inaltele idealuri ale drepturilor

omului? Sau ne vom firtoarcela ztlele negre ale rasismului,

nagionalismului, rdzboiului gi lagdrelor de concentrare?

Formularea acf'ilJei situalii politice ln acegti termeni

este, bineinteles, tendengioasd, degi aga tinde tabfua

orAnduirii si descde miza.PelAngpfapnrl cd e tendenEioasd,

mai e gi insuficienti din punct de vedere metaf:ztc. Luptele

noastre politice in legaturd cu naEiunile gi nagionalismele se

inEeleg cel mai bine ca referendumuri pe tema meta-politicii

Occidentului in ultimele trei generaEii, c re a. fost una de

dezwdjire. Ascensiunea populismului la care asistim

pretutindeni in Occident reflectd o dorinli de intoarcere a

zeilor puterni a in watp" publici.

Max Weber ^ ^ntcipat meta-politica dezwdjirn in

faimosul sdu discurs,,$tiinga ca vocaye" . El credea cd noua

epoci gtiingificn rupsese legatura metafizrcd intre fapt 9i

valoarc. Capzcitdgle analitice gi expertiza tehnicd tot mai

extinse ale intelectualilot modemi nu ne ajud- sd

rdspundem la intrebddle presante despte criln ar tebui sX

trdim gi pentru ce ar trebui si triim. \Meber gljla cd, nici in

ti-p"l viegii sale, intelectualismul sdu auster nu avea multi

influenEi in afacerile publice gr aver(na cu privire la donnp.

crescdndd de ptofegie gi angajament politic in rAndut

tinerilor studenli. Prevestirile lui emu bine intemei"te. itt1914, zei putemici ai nalionalismului au mAnat Europa

intr-un rdzboi crincen gi frrd" rost. Apoi, dupd un scurt

interludiu, aceSd z€r, impreunl cu algi s-au 4atat pentru o

noud rundX de violenEi pi vdrsare de sAnge la scard globali,

carc aldsat Europa in ruine.

Zei putemici s-au discreditat in prima jumdtate a

secolului al XX-lea. Dupi 1945, noyunea de dezwdjire

schiEatd de Weber, in care el vedea povara spirituald pe care

trebuie sd o poarte modemii, a fost adoptatd ca prognm

pozitiv de reinnoire culturali. Trei decenii de mobilizare in

masi vldguiserX Europa gi astfel s-a forrnat consensul ciOccidentul nu mai putea suporta inci o rundd de fanatism

naEionalist. Drumul viitor comporta slibirea puternicelot

loiafitngi cate-r legau pe indivizi de patriile lor. tn unele

cefcur{, acest consens mai susginea pi ci totalitarismul

comunist suferea de aceeagi boald lntunecati'

Angajamentul ideologic ai pasiunea duc la brutalitate gi

orbire nnor:ld. $i in acest caz, nllmerori lideri politici 9i

culturali au presupus ci restaurarea unui stil de wagdt mat

uman in Vest va comporta atenuare gi slibire.

in consecingd, in primii at'tt u erdpostbelice s-au frcut

pagi in direcgia dezvrdjiri gi desacraliznrn viegi publice' S-a

infiingat Comunitatea Europeani a Cirbunelui gi Oplului,

cu scopul de a intinde unguentLrl calmant al comerprlui pe

tdnile care divizasetd istoric Europ z. Aceastd. triyattvd, frcea

parte dintr-o tendinEd culturald larga gi puternici in era

postbelici, care nu a implicat doar respingerea naEionalis-

mului. A preschimbat in tabu multe tipuri de revendiciri

viguroase. Populara influen;i a existen$alismului francez

constituie vn caz tipic. Albert Camus a cdutat si articuleze

un umanism ce nu necesita o tradi;ie, institugie sau formd

de viaEn cu autoritate. Alegetea lui ca Ptemiu Nobel ln 1957

a, reprezentat o aprobate oficiali a acestei stridanii de a

apdra pefsoana umani contfa revendicirilor zeilot

putemici sub orice lnflgigare, chiar gi in vepmintele

adevirului moral. Ascetismul metafizic al lui Camus - el

rcfsza toate revendicdrile radi;ionale despre sursele gi

fundamentele rcahtdgt - a fost primit de Occidennrl

postbelic ca eroism moral exemplar.

Faptul cd un birbat c re ^

proclamat o morahtate fdtd

adevdr a devenit un sfAnt secular nu e sutprinzdtot. inpedoada ce a uffnat cnzer citll\zationale d1n 1,91,4-1945,

imperatir.rrl sldbfuii a afectat totul. Conciliul Vatican II,

intrunit la inceputul deceniului 1960, a fost interpretat in

mare misutd. ca hberahzzre gi latcizarc a dogmelor

odinioari avtorttate. Conginutul concret al documentelor

conciliare ^

contat prea pu$n. $i catolicismul a fost tdrdtin

imperativul dezwdjirt, care ^ caractenzat, de asemenea,

bund parte din protestantism. Dupd Auschwitz,repudterea

adevdrurilot tari gi ranscendente pdrea necesztd. chiar pi in

sdnul bisericilor.

in Statele Unite, contexnil cultural gi politic a fost

diferit. Al Doilea RXzboi Mondial a fost ,,rdzboir-rl nostnr

bun" gi nu a lisat W^h ruine. Calitatea noastri de lideri ai

Occidennrlui in timpul Rdzboiului Rece a impus

angajament gi hotdrAre. Cu toate acestea, America a luat gi

e prte la surghiunirea zetlot puternici din viaga publicS.

Iiberalismul dominant din deceniul 1"950 a cultivat o

abordarc pragmaicd, gi s-a pretins ,,post-ideologic". ln1955, Walter Lippmann a publicat Essay in the Public

Philaopfu. El gi-a exprimat preocuparea cd democraya

hberzld, va deveni r,'uLretabild dacdva pierde contactul cu

temeiurile metafizice mai profunde. Liberalii n-au primit

carte bine. O seamd de recenzenEi gi-au dat seama ci

Lippmann dezaprcba consensul postbelic privitor la

dezvrd4ue. Unii au sugerat ci apelul lui pentru o baz|

morald, reinnoiti a democraflei liberale avea knpltcatlt

autoritariste.

Imperativul dezvrd4ins-a extins spectaculos in deceniul

1960. Pentru europeni, momentul decisiv a sosit in mai

1968. Studengt francezi revoltagi mdzgileau graffitti pe

zidurile din orag: ,,8 interzis sd'trtterzicl'. Aceasti formuli

conffadictorie catzctettzeazd bine traiectoria erei

postbelice. tt."*tt" cd tot ce e tare gi limitator dispare.

Trebuie sd slibim autontztea sociali asdel incdt sd putem

trdi matcomplet. Pentru gdnditorii ftancezi ndrcah numigi

ma apoi ,,posunodemi", nihilismul ofetea contrariul

disperdrii. Ideea cd nu existi adevdruri solide, trainice,

constituia pentru ei o evanghelie a libertiEii.

Nu e nevoie sdrelatez tevolugiile cuiturale din deceniul

1960. Ne sunt cruroscute tuturor gi le trdim consecinEele.

La o scard mat micd.se accepte insi importanEa anului 1 989.

inainte sd. cadd Zidul Bedinului, ameninEatea existenEials

reprezentatd de comunism pfesa Occidentul si mengini

nigte loia[tngi politice gi culturale consolidate' A trebuit si

ne o,telim pentru a vorbi convingitor despre virn4ile

societdgio libete. Dupi pribugirea Uniunea Sovietice,

America gi Euopa de Vest s-au relaxat, convinse ci modul

10

-

nostru de viaEn fusese justificat. Potrivit faimoasei declaralii

a lui Francis Fukuyama, ajunseseri.m la ,,sfA4itLrl istotiei".

Ultedor Fukuyama s-a ciit de acest optimism radios, insi

formularea lui sqprinde un sentiment rdsp6ndit in

continuare. ittt-o mare mdsurd, acurn credem cd

gararrtarez unui viitor mai bun nu mai comporti efornrri

exterruarite in vedetea reunirii unei voinEe politice

puternice; nici n-are nevoie de justificare filosoficd.

Proiecnrl de a face lumea un loc mai bun va fi continuat de

capitalismul global, care ate un moment mecanic intrinsec,

impreuni ca aparattil. juridic pi birocratic al instituEiilor pi

structurilor mansnagionalq care au propira logici de

expansiune gi colonizare

Proeminentrrl intelectual itahan Gianni Vattimo se

numdri printre cei mai buni apologeEi ai acestui consens

asupfa,,sfAtgitr-rlui istoriei". Bl sintenzeazd diverse tendin,te

din cultura intelectuali contemporand., toate contribuind la

ceea ce el numegte ,,destinul de sldbire", expresie ce

constituie modul lui de a vorbi despre dezvtdjtre. Trecem

de la o ontologie a ,,substan,tei", spune el, la una a

,,evenimentului", iar asta indepfuteazd, Occidentul

postrnodem de formele autoritariste de g6ndire gi ne

indrumi spre cele carc inctxaleazd hbenatea. Concepgia

noasffi prezefitd asupra "i"tr bune >,are trisdturile

destinderii". Tote astea se rezumi inlozinca lui, ,,slibirea

Fiintei", pe cafe el o vede ca o fericitd despovdrare a

1,1

Occidentului, deoarece slibkea promoveazd' toleran\a,

pacea gi libertatea. Daci nu existi adeviruri putemice,

nimeni nu-i va judeca pe algii, nici nu le va lngridi libertatea.

Daci nu existi nimic pentru care mentd. sd lupF, nimeni nu

va lupta. Vattimo a$teaptd cu nerdbdare o lume dez:rrd4itd

c re ne incwaleazd, sd adoptim o abordare ,,moderatd 9i

generoasd" a vielii. Marca poruncd nu e sd-l iubim pe

aproapele ca pe noi ingine, ci si-l luim pe aproapele cu

ugurelul a$a cum ne ludm cu ugurelul pe noi ingine.

Vattimo vorbegte Sui"l filosofiei posffnoderne'

Majoittatea economigtilor contemporani adopti o

abordarc mat duecti, dar spun cam acelagi lucru. RobertJ.

Shiller, economist de Ia Yale, susEine cd schimbarea

tehnoiogicd gi ,,teorema egahzfun pteEului factorilor" a lui

Paul Samuelson induc aculn o integare globali ce va

eclipsa parohialismul ingust il statr:lui-nagiune.

Globahzarea evolueazd. in concordanEd cu legi economice

fiabile, mai puternice decdt politicile de partid - 9i mai

obiective, mai raEionale pi mai fleutre, prin urmare

inevitabile / superioare din punct de vedere moral. Poate

avem nevoie si dispunem un gen sau altul de argumente

pentfl] ^

pat^ obiecgiile contra sistemului global emergenq

insi nu existi altemativi politicd' reald. De diplomagie nu

avem nevoie decAt pentru a Ttentta teitstenEa populari

indrumati grepit spre imperiul emergent al utiJitdgii. in locul

zeilor putemici ai culturii tradiEionale, viitorul globahzztva

12 13

-

fi guvemat de zei-i inimii: zei sdndtd$, bundstdrii gi pldcerii.

Marii nogtri preoF vor fi specialigti medicali, bancheri

centrali gi bucdtari celebd.

Sdndtatea,bunistarea gi plicerea gtwerneazd deia intr-o

misuri insemnatd Statele Unite gi Europa. in Europa gi

America, stanga gi dreapta sunt unite firtr-o meta-politicd.

unanimi ce promoveazi pablonul general al sldbidi gi

regula zetlor inimii. Stdnga exerciti presiuni spre

utmdtoatezfiontierda,,eltberdri".Drepturilepersoanelor

ffanssexuale reflectd o doringi de slibire a revendicdrilor

ADN-ului nostru asupra congtiintei de sine ca birbat sau

ca femeie. Dteapta adopti logica hbertatd. a gdndtrnbazate

pe piaEd gi consideri ir/ldfixarca tuturor obstacolelor din

calea libetei citcula;ii a muncii, capitalului gi bunurilor drept

cea mai buni cale de a sluji binele comun. E necesari o

dezvrdjke cdtmal ^rrrpld

cu putinqd, astfel incdt invizibilul

binevoitor sd-gi faci minunile.

Fuziunea crescindi a stangii gi dreptei in i"rolgablonului slibirii asigurd contextul diverselor forme de

populism de astdzi pi al politicii 1or ,,anti-ordnduire". Ele

rcprezkttd o revolti impotriva imperatir,rrlui dezvraliti.

Motivele acestor rebeliuni sunt feri indoiali polivalente,

cclmplexe gi influentate de circumstangele unice existente

in Ftecare gard,. Dn motive istorice evidente, pe germani iiinspiimdntd in mod deosebit intoarcerea zeilor putemici.

f)opulismul in Germania vz vrrna cu siguranEi o alti,

traiectode decdt in Olanda, Franga ori Statele Unite. insi

putem identifica o dinamici comunS, de fond.

,,Neoliberalism" e cuvdnn:l pasat de colo-colo pentfu a

ne descrie sistemul acntaJ. El descrie un tegim economic ai

cultural de dereglementare gi demrdjne. A-bttt^

neoliberalismului e si sldbeascd gi, h final, sd dizolve

elementele puternice ale societilii tradigionale, elemente ce

impiedicX cuc,ilatla liberi a comer,nrlui (miezul

liberalismului din secolul al XD(-lea). Poate e bine pentru

elita globald, insd oamenii de rAnd se indoiesc tot mai tare

ci e bine pentfll ei.Dezvrdpea gi slibirea cate definesc era

postbelicd 1e dau celot talentagi gi puternici hbettatez de a

se migca fluid intr-un sistem din ce in ce mai global. insi

oamenii de rAnd sfitgesc dezleg$ de geamanduri, in

derivd gi abandonaEi, intr-o asemenea mdsurd inc6t

ahmenteazd, o rebeliune anti-orAnduire care reclamd

revenirea a ce\ra solid, veridic ai durabil.

Caracterd, metafizic al revoitei populiste de azi se

videgte cel mai limpede in apelurile la o identitate nagionali

reinnoiti in f"t" ameninEirilor percepute. Aceste

amennEdtisunt reliefate putemic, mai cu seami in Europa,

de an-rietdgile legate de imigratea in masd. Sistemele noastre

politice au mogtenit imperativul postbelic aJ. dezvrditn.

Suntem educali si credem cd, zvem dxona motald

fundamentald de z ne impotrivi apelurilor populiste la o

politicS. mai naEionalisti. OrAnduirea noastri aPdrdt

14 15

diversitatea gi incluziunea, promigAnd ci lumea va fr mat

pagnicd dacd, afirmdm multicultutalismul. O personalitate

publicd sau un politician care rcptezintd o idee putemicd,

fie vorba de naqionalism, ori doar de motala tradtttonald,, e

descris invariabil &ept ,,autoritarist". in Europa suntem

averizry cd trebuie si impiedicdm tevenirea fascismului.

tn Statele Unite, frica mogteniti privegte reinnoirea

rasismului. Am auzit intelectuali rafrnay anakzdnd sincer

populismul contemporan cu termeni ca llider, Mussolini

gi I(u Klux l(lan. Asta arati cdt de profund implicati este

orAnduitea noastri in en postbelici, incurajdndu-ne si

intimpinim toate dificultdgile cu gi mai multd dezvdjke.

Probabil rebeliunea populistl se va intensifica. Pe

misuti ce o va face, tezistenla orAnduirii va spori gi ea.

Consensul postbeiic canahzeazd. puterea politicd spre

condamnarea in cei mu tari termeni cu putinEi - rasist,

xenofob, fascist, bg"t * a revenirii zeilor puternici.

Corectitudinea politicd imbraci multe forme, dar pe toate

le unegte repudierea comuni a oncdru factot solid gi

substangial in via,ta publici, fie in formanagionalismului sau

a aftmai:lor viguroase despre constrangefile pe care

natrlta umani le impune odcdrd societi,ti sdnitoase,

constrAngeri arriculate de toate formele de moralitate

tradiEionali. Ferocitatea crescindl cut care orAnduirea

denunEi orice element putemic inflameazd, mai tare