PROIECTFranta vs Olanda

Teorii si modele ale concurentei

ANUL 2013

1

Olanda

Date generale

Anul aderării la UE: Membru fondator (1952)

Capitala: Amsterdam

Suprafaţa totală: 41,543 km2 (locul 131), Populaţia: 16,77 de milioane

Moneda: face parte din zona euro din 1999 (€), dar monedele și bancnotele au intrat în circulație

doar la 1 ianuarie 2002.

Spaţiul Schengen: face parte din spaţiul Schengen din 1985

Economia Olandei este a 15 ca marime in zona euro si este cunoscuta pentru relatiile sale

industriale stabile, inflatie si un excedent comercial considerabil.

Economia ţării se axează pe procesarea produselor alimentare, producţia de substanţe

chimice, de dispozitive electrice şi electronice, precum şi pe rafinarea petrolului. Sectorul agricol

este o ramură dinamică, recunoscută la nivel mondial pentru plantele şi florile cultivate. Portul

Rotterdam este cel mai activ port al Europei, deservind un teritoriu vast, care se întinde până în

Germania şi Europa centrală. 1

Conform ONU Olanda se afla pe locul 4 in topul fericirii, indicele fericirii a fost calculat

pe baza unor indicatori-cheie, precum PIB-ul real pe cap de locuitor, speranta de viata, perceptia

libertatii de a face alegeri in viata, libertatea fata de coruptie si generozitate.

2. Analiza celor 12 piloni

Indicele Competitivităţii Globale (ICG) evaluează competitivitatea economiilor studiate

pe baza unei ample game de factori care afectează mediul de afaceri, grupate în trei sub-

indici,care la rândul său se clasifică în 12 piloni.

Ierarhiile sunt stabilite pe baza a 12 mari indicatori – institutiile, infrastructura,

macroeconomia, sanatatea si educatia primara, bunurile si eficienta pietei, educatia universitara

si nivelul de instruire, eficienta pietei muncii, evolutia tehnologica, dezvoltarea pietei financiare,

dimensiunile pietei, complexitatea mediului de afaceri si inovatia. 

1 http://www.globalopportunityindex.org/opportunity.taf?page=rankings

2

Poziția la nivel mondial a României pe cele 12 grupe de piloni care duc la plasarea

Olandei pe locul 8 din 148 de tari analizate, astfel : 2

Institutii 8

Infrastructura 7

Stabilitatea macroeconomica 45

Sanatate si invatamant primar 4

Educatie si formare 6

Tehnologie 8

Inovatie 10

Marimea pietei 21

Piata muncii 21

Piata financiara 30

Eficienta pietei 8

Sofisticarea afacerilor 4

Olanda a primit un punctaj de 5,33 in privinta competitivitati la nivel global si este pe

locul 5 din 144.

Afacerile daneze au un grad ridicat de sofisticare, Olanda fiind clasata pe locul 4 la

aceasta categorie, si sunt printre cele mai agresive de la nivel international in absorbtia de noi

tehnologii pentru dezvoltarea productivitatii.

Olanda este caracterizata si de un mediu macroeconomic stabil si se pozitioneaza pe locul

45. In privinta institutiilor, statul se afla pe locul 8, iar la capitolul infrastructura ocupa pozitia a

7-a.  La capitolul de sanatate si educatie primara, Olanda ocupa locul 4.

 

2.1 Stabilitatea Macroeconomica

Dupa 26 de ani de crestere economica neintrerupta, economia Olandei - extrem de

dependenta de sectorul financiar si comertul international – a scazut cu 3.5% in 2009 ca urmare a

crizei financiare.

2WEF_GlobalCompetitivenessReport_2013-14

3

In 2008, guvernul a nationalizat 2 banci si a injectat miliarde de dolari in capitalul unor

institutii financiare pentru a preveni deterioarea unui sector esential si anume, a celui financiar.

Guverul de asemenea a incercat sa stimuleze economia nationala prin accelerarea

programelor de infrastructura, oferind pauze de impozit pe profit pentru angajatori ca sa-si

pastreze lucratorii si a extins facilitatile pentru creditul de export.

Cu tot cu programele de stimulare si salvare a bancilor, in 2010 Olanda a avut un deficit

bugetar de 5.3%. La inceputul lui 2011, guvernul a pus in aplicare masuri de consolidare fiscala,

in principal reduceri de cheltuieli, ceea ce a dus la un deficit bugetar mai bun decat in 2010, de

3.8% din PIB.

In 2012, veniturile fiscale au scazut cu aproximativ 9% si PIB-ul a scazut. Desi cererile

de somaj au continuat sa creasca, rata somajului a ramas relativ scazuta la 6.8 procente. 3

Olanda a înregistrat în 2008 o creştere economică de numai 1,8%, faţă de 3,9% în anul

2007. În anul 2009, economia olandeză s-a aflat în recesiune, produsul intern brut scăzând cu

3,5%, in 2010 revenind pe un trend pozitiv, crescand la 1,7%. În anul 2011 creşterea economică

a fost de 1,2%, iar în anul 2012 s-a înregistrat o scădere de 1%.

Indicatorul libertăţii economice

3 http://www.indexmundi.com/factbook/compare/netherlands.france/economy

4

Scorul libertatii economica al Olandei este de 73,5 , fiind pe locul 17 in lume si pe locul

8 din 43 din tarile din Europa. Scorul sau este cu 0,2 puncte mai bun decat anul trecut, reflectand

imbunatatiri in gestionarea cheltuielilor publice si a libertatii de afaceri care compenseaza

declinul din libertatea monetara si de munca.4

Bazele libertatii economice in Olanda sunt solide. Sistemul judiciar este independent si

nu este corupt, oferind protectie puternica drepturilor de proprietate. A inregistrat scoruri mici

pentru libertatea fiscala si cheltuielile guvernamentale. Chiar daca rata impozitului pe profit este

competitiva, povara fiscala globala este in continuare grea. Cheltuielile guvernamentale inca

reprezinta aproximativ jumatate din PIB.

Cu o deschidere mare pentru comertul global si investitii, economia olandeza beneficiaza

de un grad ridicat pentru libertatea de afaceri, libertatea investitiilor si libertatea financiara.

Mediul de reglementare general transparent si eficient, incurajeaza activitatea de inreprinzator.

Stabilitatea monetara este bine intretinuta, cu toate ca presiunile inflationiste sunt in crestere.

Franta se afla pe locul 30 cu 64.1 cu o crestere de 0.9 puncte. Romania se afla pe locul 28 cu 65.1 cu o crestere de 0.3.

2.2 Infrastructura

4 http://www.heritage.org/index/country/netherlands?ac=1

5

Olanda ocupa prima pozitie atat in ceea ce priveste calitatea infrastructurii portuare, dar si

in privinta furnizarii de electricitate. De asemenea, se gaseste in top 30 la toate celelalte categorii

de infrastructura.5

Olanda are o infrastructura excelenta de porturi, aeroporturi si drumuri. Ea are, de

asemenea, un sistem de telecomunicarii foarte dezvoltate. Avand in vedere ca Olanda este unul

dintre principalele puncte de intrare pentru marfurile importate in Europa, este foarte important

sa mentina sistemul de transport si sa-l dezvolte.

Unul dintre activele cheie de transport din Olanda este aeroportul Schipol. A fost votat

cel mai bun aeroport din Europa de mai mult de 20 ori de catre cititorii revistei Business

Traveller si a castigat mai mult de 100 de premii internationale pentru nivelul excelent de

servicii.

Olanda are o retea densa si sofisticata de autostrazi si drumuri secundare care ofera

access la drumurile internationale din Europa. Olanda mereu isi modernizeaza sistemul de

transport si in acest scot a alocat un buget substantial de 49 miliarde $ sau 6% din PIB, ca sa

mentina traficul fluent in timpul orelor de varf in zonele cu trafic intens.

De asemenea si sistemul de cai ferate din Olanda este ultramoder si eficient.

5 http://www.wall-street.ro/slideshow/International/145554/infrastructura-competitivitate-top-tari.html#ixzz2nMWH9AIn 

6

In Olanda exista mai mult de 12.000 companii care deservesc sectorul transporturilor,

printre cele mai mari din toata Europa, reprezentand 40% din totalul marfurilor transportate pe

apa si 25% din cele transportate pe uscat.6

In Olanda biciclistii au pista circulara suspendata.

Capitala Olandei, Amsterdam, este considerata si capitala biciclistilor. In oras, sunt

800.000 de locuitori si 880.000 de biciclete, iar 32% din totalul calatoriilor sunt facute cu acest

mijloc de transport si doar 22% cu masina.

Insa, orasul se confrunta cu o problema majora: infrastructura rutiera si parcarile pentru

biciclete nu mai fac fata. In acest context, municipalitatea va investi 135 de milioane de dolari

pentru a imbunatati infrastructura pentru biciclete, incluzand si crearea a 38.000 de locuri de

parcare.7

Se asemenea vor sa faca benzi incalzite pentru biciclisti ca sa evite accidente atunci cand

este inghetat sau ud pe jos.

Toata investitia ar putea ajunge pana la 40.000 € pe kilometru, dar olandezii cred ca

aceasta cheltuiala este bine meritata, deoarece vor economisi bani cu facturile de spital mult mai

putine, mai putina sare si nisip, iar daca totul merge conform planului, mai putine autovehicule in

timpul lunilor de iarni.8

Transportation Infrastructure - Key Facts

Drumuri: 78,029 miles, no toll roads, speed limit 50-75 mph

Cai ferate: 1,745 miles, of which 1,280 are electrified

Cai navigabile: 3,135 miles, of which 2,327 are canals

Porturi: 13, majors include Rotterdam, Amsterdam, Vlissingen/Terneuzen, Moerdijk, Delfzijl

Aeroporturi: 28, majors include Schiphol, Rotterdam, Eindhoven and Maastricht

Transport aerian: 70+ air freight companies serving Europe and the world

Conducte: gas 4,348 miles, oil 366 miles, refined products 445 miles

6 http://www.nfia.com/infrastructure.html

7 http://www.green-report.ro/in-olanda-biciclistii-au-pista-circulara-suspendata/

8 http://www.ciclismgalati.ro/10-stiri/25-benzi-incalzite-pentru-biciclete-doar-in-olanda

7

2.3 Sistemul Sanitar

Pentru al 4-lea an la rand Olanda a fost desemnată ţara cu cel mai performant sistem

sanitar din UE, cu un punctaj de 870 de puncte din maxim 1000, potrivit unui studiu realizat de

Health Consumer Powerhouse (HCP). Cercetarea se bazează pe indicele de consum european

pentru serviciile de sănătate.

Sistemul de sanatate olandez a suferit o schimbare radicala in ultimii ani. Din ianuarie

2006, guvernul olandez nu mai este responsabil de gestionarea de zi cu zi a functionarii

sistemului de sanatate, cu toate acestea, el inca mai mentine controlul asupra calitatii de ingrijire

si accesibilitatea acestuia la populatie. Asistenta medicala privata este obligatorie, sistemul fiind

de asemenea privat. Olanda are un standard de prima calitate de asistenta medicala cu toate

facilitatile excelente. Momentan este obligatoriu pentru toata lumea sa isi faca o asigurare de

sanatate de baza, pentru a evita riscul de a primi o amenda si un advertisment din partea

autoritatiilor. Cu toate acestea, fiecare individ este liber sa isi aleaga propria companie de

asigurari, avand optiunea sa o schimbe anual daca doreste9.

Guvernul a elaborate cerintele pentru un pachet de asigurari de baza si asiguratorii sunt

obligati prin lege sa propuna acest pechet ca cerinta minima pentru toate persoanele care aplica

pentru o asigurare. Firmele de asigurari sunt de asemenea in imposibilitatea de a refuza pe

cineva, care doreste sa isi faca o asigurare de sanatate, indiferent de riscurile medicale pe care

le prezinta. Asigurarea de baza consta in tratament si ingrijire din partea medicilor,spitalelor,

obstetricienilor, tratament stationar in spital, orice tratament dentar pentru persoanele sub 18 ani,

si de ingrijire de specialitate si dinti falsi pentru cei peste 18 ani, o lista stabilita de aparate

medicale, cum ar fi aparatele auditive, medicina bazata pe prescriptie medicala, ingrijire de

maternitate, transport cu ambulanta si ingrijire paramedicala. Se pot face si asigurari

suplimentare pentru a acoperii tratamentele care nu sunt incluse in asigurarea de baza, dar si

asiguratorul isi rezerva dreptul de a refuza cererea unui aplicant, de asemenea ei au dreptul de a

stabili pretul politei suplimentare. Multe companii olandeze au asigurari de sanatate colective,

care sunt de multe ori mai ieftine decat cele normale, dar nici un angajat nu este obligat sa intre

sistem daca nu doreste. Copii sub 18 ani sunt automat asigurati pentru pachetul de asistenta

medicala de baza. Grupurile vulnerabile cum sunt, femeile gravide, veteranii de razboi,

diabeticii, bolnavii de tuberculoza, sunt de asemenea scutiti de taxe. Subventiile de ingrijire

9 http://en.wikipedia.org/wiki/Healthcare_in_the_Netherlands

8

suntdisponibile pentru persoanele cu venituri mici. Administratia Fiscala decide cine se

incadreaza ca persoana cu venituri mici prin verificarea fiscala. Subventia nu este exclusiv pentru

cetatenii olandezi, rezidentii straini pot si ei beneficia de aceste subventii daca seconsidera ca au

venituri mici.10

Modelul olandez este, de altfel, varianta "extremă" a sistemelor de sănătate în Europa.

În toate țările din Europa, contribuțiile la fondul social de asigurări sunt obligatorii, cu o

singură excepție: Olanda. Banii la sănătate vin din trei surse: contribuţia angajatorului, cotizaţia

siguratului (45%), iar guvernul contribuie cu 5%. 60 mld. € a cheltuit statul olandez cu sănătatea,

în 2011.11

2.4 Educatie si formare

Învăţământul olandez este descentralizat în două direcţii strategice: funcţional şi

teritorial. În primul caz, este vorba despre transferul puterii de decizie de la guvern la conducerea

instituţiei şcolare şi, în al doilea caz, de la guvern la provincii şi primării. În ultimii 25 de ani,

primăriile au câştigat tot mai multă autoritate şi totodată, dreptul de a acţiona chiar şi în

învăţământul particular. Între timp, primăriile decid asupra lacunelor din educaţie, îndrumarea

şcolilor, educaţia adulţilor şi urmărirea aplicării legislaţiei şcolare. 12

În Olanda, aproximativ 3,5 milioane de elevi merg zilnic în 8700 de şcoli, unde li se oferă

şansa de a-şi descoperi propriile abilităţi, a le dezvolta şi a le folosi. “Norme mai puţine şi mai

multă libertate pentru şcoli”, sunt principii importante ale descentralizării propuse de ministerul

de resort. În învăţământul olandez pe lângă transmiterea de cunoştinţe, dezvoltarea priceperilor şi

deprinderilor elevului, se pune accent pe dezvoltarea caracteristicilor de personalitate. Încă de

timpuriu, în învăţământul primar (clasa a II-a) se încearcă o schiţare despre dezvoltarea în

perspectivă a elevului, în aşa fel încât să nu se urmărească un nivel nerealist

Învăţământul este obligatoriu de la 5 la 16 ani, dar copii merg la şcoală începând cu ziua

de după a patra aniversare. Până la vârsta de 23 de ani, învăţământul este parţial obligatoriu.

Aceasta înseamnă că fiecare elev este obligat să obţină o calificare înainte de a renunţa la şcoală.

Învăţământul primar este conceput pentru copii de la 4 la 12 ani şi cele 8 clase sunt

împărţite în 3 grupe: grupa mică (clasele 1, 2), grupa mijlocie (clasele 3, 4, 5) şi grupa mare

10 http://www.government.nl/issues/health-issues/health-insurance11 http://www.money.ro/reteta-olandeza-sau-cum-s-a-facut-cel-mai-bun-sistem-de-sanatate-din-europa_930331.html12 http://en.wikipedia.org/wiki/Education_in_the_Netherlands

9

(clasele 6, 7, 8). În clasa I, copilul îşi dezvoltă abilităţile de scriere (motricitatea), învaţă să

numere, iar socializarea este foarte importantă. În clasa a III-a, curricula este centrată pe citirea

iniţială, scrierea şi numărarea (operaţii până la 20). Clasa a VIII-a, este anul pregătitor pentru

examenul de admitere, CITO, în învăţământul secundar. Pe baza nivelului de dezvoltare a

elevilor, reieşit din rezultatele examenului CITO, elevii primesc o indicaţie (aviz) pentru un

anume tip de învăţământ, rolul comisiei fiind de orientare şcolară şi pr Învăţământul secundar,

pregăteşte elevii pentru învăţământul superior, secundar profesional sau pentru o calificare. Spre

deosebire de învăţământul primar, se oferă o varietate de posibilităţi de alegere a unui învăţământ

în funcţie de interese si capacităţi/competenţe:

- învăţământul practic (perioada de formare nu este fixă, 12-20 ani);

- învăţământul profesional (12-16 ani);

- învăţământul superior general (12-17 ani);

- învăţământul preuniversitar (12-18 ani).

După obţinerea examenului final în învăţământul secundar, elevii se pot înscrie în învăţământul

superior:

- învăţământul superior profesional, colegiu;

- învăţământul universitar;

- învăţământul profesional.

Elevul poate de asemenea să muncească legal, cu condiţia să aibă o calificare

profesională.

Sistemul educaţional olandez este reflecţia dezvoltării societăţii pe care o reprezintă.

Chiar dacă pare greu de înţeles, sistemul olandez este adaptat eficient culturii pieţei muncii,

reuşind, în ciuda alternativelor numeroase pe care le oferă, să-şi dovedească utilitatea.

Nivelul declarativ al învăţământului centrat pe elev şi necesităţile reale, formative, pentru

acumularea şi dezvoltarea competenţelor, specific deja învăţământului olandez ar trebui pus în

practică şi în ţara noastră, unde suntem tributari, în continuare, formei de “autoerotism”, adică pe

învăţământul centrat pe profesor.13

2.5. Eficienta pietei muncii

13 http://dppd.ubbcluj.ro/rojed/articol_1_34_3.pdf

10

Economia olandeza s-a contractat in al 2-lea trimestru din 2013, pentru al 4-lea trimestru

consecutive, astfel economia olandeza a ramas in recesiune in al doilea trimestru din 2013. Cu

toate acestea de fiecare data a scazut cu mai putin, astfel in al 2-lea trimestru am avut 0.2% pe

cand in al 2-lea trimestru din 2012 am avut 1.8%.

Numarul total de locuri de munca a fost de 7,74 milioane in al 2-lea trimestru al anului

2013, adica cu 147000 mai putine locuri decat cu un an in urma. In termeni absolute, numarul de

locuri de munca a scazut, cel putin in domeniul de servicii cu 28000 si in constructii tot cu

28000.14

Piaţa forţei de muncă a început să resimtă puternic efectele crizei începând din ultimul

trimestru al anului 2009 şi pe parcursul anului 2011, care a consemnat majorarea ratei şomajului

de la 3,7% la 4,4%. Având în vedere că reducerile de personal au continuat, până la asfârşitul

anului 2012 rata şomajului a atins cota de 5,2%, iar în 2013 rata şomajului este estimate a

creştere până la 6,2%.15

Alcoolice sunt platiti cu bere ca sa curate strazile din Amsterdam conform proiectului

Fundatia Curcubeu.

Pentru o zi de munca acestia vor primi 10 euro, jumatate de pachet de tigari, o masa calda

si 5 cutii de bere: 2 cutii la inceputul zilei, 2 la pranz si una dupa munca.

Acest grup de alcoolici a cauzat neplaceri in Ooserpark: se bateau, faceau galagie, se luau

de femei. Prin acest proiect ii tine ocupat, ca sa nu mai creeze problem in parc.

Alcoolici sunt impartiti in 2 grupuri, in jur de 10 oameni fiecare si lucreaza 3 zile pe

saptamana. Ei incep la ora 9 si se incheie pe la ora 3:30.

Oamenii participa voluntari la proiect si sunt incantati.

Pareri: participantii au zis ca nu ar fi venit daca nu ar fi primit bere.

Ei au nevoie de alcool ca sa functioneze, acesta este dezavantajul alcoolismului cronic.

Acest proiect da vietii lor o structura16

14https://ec.europa.eu/eures/main.jsp? catId=2588&acro=lmi&lang=en&countryId=NL&regionId=NL0&nuts2Code=null&nuts3Code=null&regionName=National%20Level15 http://www.oecd-ilibrary.org/content/workingpaper/5k4dlff4wcwl-en www.oecd.org/eco/surveys/netherlands16 http://www.huffingtonpost.com/2013/11/19/amsterdam-pays-alcoholics-with-beer_n_4302984.html

11

2.6 Piata financiara

Piata de capital a Olandei este o piata puternic dezvoltata. Olanda este printre primele 10

tari din lume cu cele mai mari investitii externe. Cresterea valorii instrumentelor financiare

detinute cu aproape 160 milioane euro se regaseste atat in valoarea actiunilor cat si a

obligatiunilor tranzactionate. Cresterea valorii investitiilor externe realizate a avut ca efect

cresetea valorii actiunilor detinute la nivel global. Acest lucru a determinat investitorii sa-si

mentina investitiile intr-un mix de actiuni si obligatiuni stabile.

O institutie specifica si importanta a pietei financiare din Olanda este Netherland

Authoritiy for the Financial Market (AFM). AFM supravegheaza toate operatiile efectuate pe

piata financiara din Olanda cum sunt: investitii, imprumuturi, asigurari, economii etc. Scopul

constituirii acestei institutii este de a se asigura accesul rapid pe piata, eficienta si siguranta

tranzactiilor realizate.

Netherland Authoritiy for the Financial Market supravegheaza tranzactiile efectuate cu

titluri finaciare si toate institutiile participante la aceste tranzactii si asigura monitorizarea

acestora si impunerea anumitor regulamente.

In octombrie 2006 a fost emis regulamentul Wmz 2006 (Wet melding zeggenschap en

kapitaalbelang in effectenuitgevende instellingen). Scopul acestui regulament este cresterea

transparentei cu privire la portofoliile de instrumente financiare si alte investitii detinute de marii

investitori. AFM a avut un rol important in implementarea acestui regulament.

Regulamentul Wmz 2006 se refera la companiile ale caror actiuni sunt admise si listate

pe pietele bursiere din Olanda si din Europa, precum si companii rezidente ale unor state din

afara Uniunii Europene si a caror actiuni sunt admise spre tranzactionare pe piata bursiera din

Olanda.

Cea mai recunoscuta bursa din Olanda, Amsterdam Stock Exchange este considerata cea

mai veche bursa din lume. Aceasta bursa a fost infiintata in 1602 de catrea Dutch East India

Company (Verenigde Oostindische Compagnie sau "VOC"). Aceasta fost redenumita

Amsterdam Stock Exchange si a fost prima bursa care a inceput sa tranzactioneze titluri

financiare.

In prezent, Amsterdam Stock Exchange face parte din bursa Euronext incepand cu 4

aprilie 2005.

12

Euronext, cea mai mare bursa ca marime din Europa a fost infiintata in anul 2000 si este

o bursa multinationala. Euronext unifica pietele bursiere (pietele cash si derivatele) din Franta-

bursele Matif si Monep din Paris, Olanda- bursa Amsterdam Stock Exchange, Belgia- bursa

Brussels Stock Exchange din Bruxelles, Portugalia- bursa Lisbon Stock Exchange si Marea

Britanie- bursa LIFFE.

Scopul infiintarii acestei burse a fost consolidarea si unificarea pietelor financiare, prin

integrarea celor mai importante burse europene intr-o piata bursiera unica, care sa ofere

lichiditate si eficienta ridicate. Aceasta piata a fost creata prin incorporarea punctelor forte si al

capitalului pietelor locale europene. Integrarea pietelor bursiere europene s-a finalizat in anul

2004. Datorita existentei unei piete bursiere unice, fiecare participant la aceasta piata are un

singur punct de acces la tranzactionare.

Pe masura finalizarii fazei de consolidare a pietei si integrare IT, Euronext si-a

diversificat si sursele de obtinere a veniturilor, obtinand astfel protectie impotriva fluctuatiilor

aferente pietelor financiare.17

2.7 Tehnologia

Olanda s-a aflat pe locul 4 din 144 in lume in 2013, cu un score de 5.81 puncte, conform

Global Information Technology Report .18

Se tine cont de cat de pregatite sunt tarile sa utilizeze tehnologia tinand cont de 3

dimensiuni: mediul de afaceri, normativ si a infrastructurii ITC (tehnologii de informare si

comunicare);

Disponibilitatea pentru 3 grupuri principale dintr-o sociatate: indivizi, companii si guvern

– pentru a utiliza si beneficia de ITC; si de asemenea utilizarea efectiva a celor mai recente

tehnologii disponibile.

Raportul examineaza rolul-cheie al tehnologiilor informationale si comunicationale ca un

factor sustinator al unei lumi din punct de vedere economic, ecologic si social, ca urmare a unei

crize economice serioare din ultimile decenii.19

17 http://finance.mapsofworld.com/finance/market/netherlands.html18 http://www.weforum.org/reports/global-information-technology-report-201319 http://www.weforum.org/reports/global-information-technology-report-2013

13

2.8 Inovatia

Inovația este considerată, în general, ca motorul principal al creșterii economice în

economia globală de astăzi. Prin introducerea în practică a inovațiilor se pot obține produse cu

caracteristici de calitate îmbunătățite, servicii de calitate superioară, procese de producție noi,

mai eficiente și mai curate (ecologice), modele îmbunătățite ale sistemului de management al

afacerilor, metode moderne de management al forței de muncă 

In 2009, a fost elaborat un indice al capacității de inovare (Innovation Capacity Index -

ICI), acest indice fiind construit pe 5 piloni, compuși dintr-un total de 61 de variabile. Indicele

ICI ierarhizează țările conform cu performanța lor generală și oferă scoruri pe baza unor piloni și

subindici care dau o idee generală a performanțelor în domeniile respective.

In 2010-2011 olanda se afla pe locul 8 cu 72.8 puncte20

Conform celor 5 pilion avem asa:

Pilonul 1 – mediul instutional – Olanda se afla pe locul 12 cu 75.2 puncte

Pilonul 2 – capital uman, formare si incluziune sociala – Olanda se afla pe locul 3 cu 82.1 puncte

Pilonul 3 – cadrul legal si de reglementare – Olanda se afla pe locul 38 cu 72.5 puncte

Pilonul 4 – Cercetare si dezvoltare – Olanda se afla pe locul 12 cu 52.5 puncte

Pilonul 5 – Adoptarea si utilizarea informatiilor si tehnologiilor de comunicare – Olanda se afla

pe locul 3 cu 89.3 puncte

Ratingul de tara

Standard & Poor's (S&P) a retrogradat ratingul de credit al Olandei de la "AAA" la

"AA+", acuzand deteriorarea perspectivelor de crestere economica

Retrogradarea Olandei reduce la 10 numarul tarilor cu rating de top de la toate cele trei

mari agentii de evaluare financiara, potrivit Bloomberg, transmite Mediafax. Tara este inca

notata la nivelul maxim de celelalte doua agentii, Fitch si Moody's. 

În zona euro, doar Finlanda, Germania şi Luxemburg mai au rating triplu-A la toate cele

trei agenţii, iar Finlanda este singurul stat cu perspective stabile pe linie.2122

20 http://www.innovationfordevelopmentreport.org/papers/101_LopezClaros_Mata.pdf21 http://www.ft.com/cms/s/0/bc093146-58bc-11e3-a7cb-00144feabdc0.html#axzz2muvWFx7M22 http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_credit_rating

14

S&P au afirmat ca retrogradarea Olandei reprezinta opinia lor despre perspectivele de

crestere, care sunt mai slabe decat s-a anticipat, iar PIB-ul real pe cal de locuitor este mai mic

decat cel al colegilor.

Au fost putine reactii in legatura cu retrogradarea pe pietele de obligatiuni.

Piata telefoniei mobile din Olanda

Piata telefoniei mobile din Olanda este formata din 3 operatori si anume: KPN NB,

Vodafone si T-Mobile, fiind oligopol.

Piața de telefonie mobilă olandeză este un lider de piață și inovator în 2012 a avut o cifra

de afaceri de 5,8 miliarde de euro.

Având în vedere condițiile economice actuale, legislația strictă și apariția de servicii de

date, cum ar fi WhatsApp, analiști de piață pentru 2013 se așteaptă în continuare scădere a

veniturilor de 2 până la 3 la sută.

Vodafone, este in continuare cel mai bun si a inregistrat o scadere a veniturilor de doar

1.7%, pe cand T-Mobile a avut o scadere a veniturilor de 4.6% si KPN o scadere de 6.3%.

Pe de altă parte, numărul de consumatori de telefonie mobilă a crescut cu 1%, până la un

total de 21,2 milioane de euro.23

Olanda are 21.182.000 de abonați în total, o rată de penetrare de 126.4%.

KPN are 46.4 4% - cea mai mare cota de piata

Vodafone are 28.6%

T-Mobile are 25%

23 http://www.belkostenwijzer.nl/Telecom-nieuws/12-maart-2012-De-Nederlandse-mobiele-markt-heeft-in-2012-opnieuw-te-maken-met-een-omzetdaling/

15

IHH= 46,4 x 46, 4 + 28, 6x28,6 + 25x25 = 2152,96 +817,96 +625 = 3595,92 => grad de

concentrare ridicat

Cazuri de incalcare a concurentei

Autorităţile din sectorul concurenţei din Olanda au efectuat raiduri la cei trei mari

operatori de telefonie mobilă din ţară, în cadrul unei anchete privind un posibil cartel pentru

serviciile oferite de companiile în cauză.

Companiile vizate sunt KPN NV, cel mai mare operator de telefonie din Olanda, şi

rivalii "Vodafone" şi "T-Mobile" (divizie a "Deutsche Telekom" AG din Germania). Potrivit

autorităţilor, ancheta urmăreşte să afle dacă aceste societăţi s-au înţeles în privinţa preţurilor şi au

făcut schimb de informaţii referitoare la piaţa de profil.

Într-un caz separat de cartel, lansat în august 2001, firmele mai sus amintite au fost

amendate după cum urmează: KPN - cu 7,93 milioane de euro, "T-Mobile" - cu 4,6 milioane de

euro, "Vodafone" - cu 3,72 milioane de euro.24

Piata este reglementata de: autoritatea de concurenta olandeza (The Netherlands

Competition Authority)25. 

24 http://www.bursa.ro/operatorii-de-telefonie-mobila-din-olanda-anchetati-pentru-cartel-151303&s=international&articol=151303.html25 http://en.wikipedia.org/wiki/Netherlands_Competition_Authority

16

FranţaAnul aderării la UE: Membru fondator (1952)

Capitala: Paris

Suprafaţa totală: 550 000 km²

Populaţia: 64,3 milioane

Moneda: face parte din zona euro din 1999 (€)

Spaţiul Schengen: face parte din spaţiul Schengen din 1985

Dintre marile state europene, Franța este cel mai vechi stat constituit în jurul unui

domeniu regal, inițial organizat în jurul regiunii Île-de-France a cărei capitală este Parisul. Franța

este membră a Consiliului Europei, membră fondatoare a Uniunii Europene, a zonei Euro și a

Spațiului Schengen. Este de asemenea unul din membrii fondatori ai Organizației Națiunilor

Unite și unul din cei cinci membri permanenți ai Consiliului de securitate ONU. Face parte și din

Uniunea Latină, Organizația Internațională a Francofoniei și din G8.

Republica Franceză este un stat unitar, fiind o democrație organizată ca o republică semi-

prezidențială. Este o națiune dezvoltată, având cea de-a cincea economie mondială în 2008.

Valorile pe care aceasta le apără și de care se simte foarte atașată sunt exprimate în Declarația

Drepturilor Omului și ale Cetățeanului.

Din punct de vedere militar Franța este membră a NATO (din ale cărui structuri militare

s-a retras în 1968 pentru a reveni parțial în 2002) și este una din cele șapte țări deținătoare în

mod oficial ale bombei atomice. Este considerată una dintre marile puteri de după cel de al

Doilea Război Mondial.

Conform ONU Franta se afla pe locul 25 in topul fericirii iar Oland pe locul 4, indicele

fericirii a fost calculate pe baza unor indicatori-cheie, precum PIB-ul real pe cap de locuitor,

speranta de viata, perceptia libertatii de a face alegeri in viata, libertatea fata de coruptie si

generozitate.

17

Raitingul de tara: locul 23

Institutii 31

Infrastructura 4

Stabilitatea macroeconomica 73

Sanatate si invatamant primar

24

Educatie si formare 24

Tehnologie 17

Inovatie 19

Marimea pietei 8

Piata muncii 71

Piata financiara 33

Eficienta pietei 45

Sofisticarea afacerilor 21

Singurul sector care pare să nu se lase învins de criza financiară este turismul. Cu cei 83 de

milioane de turişti care au ales să viziteze Franţa, anul trecut, a rămas prima destinaţie turistică la

nivel mondial.

Produsul intern brut (prescurtat PIB) este un indicator macroeconomic care reflectă suma

valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final, produse în toate

ramurile economiei în interiorul unei țări în decurs de un an.26

1.Situatia macroeconomica:

Evolutia PIB-ului:

Année (mld euro) PIB2009 1 885,82010 1 936,72011 2 001,42012 2 032,3

Pib pe locuitor in anul 2012=41,019 euro/an conform FMI

26 http://www.dw.de/vremuri-tulburi-%C3%AEn-fran%C5%A3a/a-17239582

18

Conform primelor rezultate ale INSEE (Institutul Naţional de Statistică şi Studii

Economice), în T 4, 2011, produsul intern brut al Franţei (PIB) a crescut cu 0,2% (faţă de

avansul de 0,3% din T3), aceasta însemnând o creştere anuală a economiei franceze de 1,7% în

2011 (faţă de estimările guvernului, de 1,75%), după cea de 1,4% înregistrată în 2010.

În ultima parte a lunii februarie 2012, Comisia Europeană a revizuit în scădere prognoza

de creştere a economiei franceze pentru 2012, la 0,4% faţă de 0,6%, ceea ce reprezintă o

încetinire semnificativă pentru a doua mare economie europeană. Estimarea Comisiei Europene

anticipează o stagnare a economiei franceze în primul semestru din acest an, urmată de o uşoară

redresare în semestrul II.

Produsul Intern Brut al Franţei, a doua mare economie din zona euro, a înregistrat o

scădere de 0,1% în trimestrul al treilea comparativ cu trimestrul precedent, după o revenire de

0,5% în trimestrul al doilea care a scos Franţa din recesiune, arată cifrele oficiale publicate

săptămâna trecută de Institutul Naţional de Statistică ( pt anul 2013)

Conform primelor date, în 2011, deficitul bugetar al Franţei s-a ridicat la 90,8 miliarde

Euro, faţă de 148,8 miliarde Euro în 2010. Deficitul bugetului de stat este principala componentă

a deficitului public, care include conturile sociale şi cele ale colectivităţilor locale. După

rezultatul de 5,4% din PIB, Franţa s-a angajat să reducă deficitul public la nivelul de 4,5% din

PIB în 2012 şi să revină la o pondere de 3% a deficitului public din PIB (limita europenă) la

sfârşitul anului 2013. Guvernul francez previzionează o pondere de 2% a deficitului public în

PIB în 2014, de 1% în 2015 şi atingerea unui nivel de echilibru în 2016, pentru prima dată după

1974.  In prima parte a anului, datoria publică a Franţei a crescut cu 36,5 miliarde de euro, până

la nivelul record de 1.870 de miliarde de euro. S-a ajuns în această situaţie din cauza investiţiilor

tot mai puţine şi a exporturilor în scădere.

19

Indicatorul libertăţii economice

Relaţia dintre libertate economică şi prosperitate devine şi mai evidentă atunci când sunt

analizaţi ILE şi venitul naţional pe locuitor. Utilizarea venitului naţional pe locuitor ca indicator

al prosperităţii economice este mai potrivită decât folosirea PIB pe locuitor.

Scorul libertatii economice al Frantei este de 64,1 ocupand locul 62 in lume iar in

Uniunea Europeana ocupa locul 30 din 43 din tarile din Europa, fata de anul trecut scorul a

crescut cu o pondere de 0,9 datorita imbunatatirilor aduse libertatii economice,

2. Infrastructura

Franţa se află pe prima poziţie în topul care urmăreşte calitatea drumurilor şi pe locul al

patrulea după calitatea căilor ferate. Se numără printre primele 30 de poziţii ale tuturor

categoriilor şi pe locul patrulea privind infrastrutura în ansamblul ei.

Infrastructura de transport este foarte bine dezvoltată cu un număr mare de kilometri de

cale ferată, autostrăzi și drumuri naționale și peste 400 de aeroporturi.

Rețeaua de cale ferată are peste 30.000 km] cu ecartament standard de 1.435 mm din care

peste 14.000 km sunt electrificați. Franța este renumită pentru sistemul de trenuri TGV ce pot

circula, pe linii dedicate, cu viteze comerciale de până la 320 km/h. Există conexiuni cu toți

vecinii săi, (cu excepția Andorei care nu posedă sistem de cale ferată), inclusiv cu Regatul Unit

prin intermediul Tunelului Canalului Mânecii. Numeroase orașe dispun de sisteme de trenuri

suburbane (RER și Transilien în Paris) și metrou, unele dintre ele fiind de tip VAL automate. De

asemenea în marile orașe tramvaiul a început să fie din ce în ce mai prezent, după ce, în anii

1960 majoritatea liniilor au fost deființate.

Rețeaua rutieră are peste 890.000 km drumuri publice, marea majoritate asfaltate, din

care rețeaua de autostrăzi are peste 10.000 km, majoritatea fiind cu taxă și unele sunt operate de

companii private. De asemenea există o rețea bine dezvoltată de drumuri naționale, de peste

30.000 km, care leagă principalele orașe. Piața auto este dominată de producătorii interni cum ar

fi Renault (27% din piața auto în 2003), Peugeot (20,1%) și Citroën (13.5%).] De asemenea, cu

70% din mașinile nou vândute în 2004, utilizarea motoarelor de tip diesel devine alegerea

preferată, înaintea benzinei sau a GPL-ului.[17]

20

Din cele 478 aeroporturi franceze, 176 sunt aeroporturi cu piste pavate, cel mai mare

fiind Aeroportul Internațional Charles de Gaulle în apropierea Parisului. Air France este

compania națională, în curs de privatizare, parte a concernului Air France-KLM, care este cea de

a treia companie mondială de transport aeronautic. Până în Secolul XIX transportul fluvial era

foarte dezvoltat, existând în continuare peste 14.000 km de canale și cursuri de apă navigabile,

din care peste 6.000 km sunt foarte dens navigate. Există numeroase porturi, Le Havre, Saint-

Nazaire, Bordeaux și Marsilia fiind printre cele mai importante.

5 miliarde de euro vor fi investite în următorii 17 ani în infrastructură.

3. Sistemul sanitar

În Franţa, contribuțiile asiguraților se strâng, la fel ca în România, într-un fond de

asigurări care este gestionat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Doar consultaţiile la

medicul de familie sunt acoperite 100% de asigurarea obligatorie. În rest, asigurarea obligatorie

acoperă cam 75% din cheltuielile unui pacient, iar pentru a plăti diferența sau pentru serviciile

care nu sunt incluse în pachetul de bază există varianta asigurărilor facultative.

Acestea sunt de două tipuri: asigurări la companii private sau, mai frecvent, la case de

sănătate mutuale- organizaţii nonprofit care reinvestesc banii câştigaţi (deţinute de 85% din

francezi au şi asigurare mutuală). 181 mld. €este suma pe care statul francez a cheltuit-o cu

sănătatea în 2011.

Majoritatea medicilor lucreaza in cabinete private, insa veniturile lor sunt obtinute in

mare parte din fondurile de asigurari, finantate din sistemul public. Asupra acestor fonduri, insa,

nu au si drept de managament. In schimb, guvernul francez este principalul responsabil pentru

gestionarea financiara a sistemului de asigurari de sanatate, prin stabilirea unor prime, in raport

cu veniturile oamenilor, si stabilirea preturilor serviciilor si produselor.

Acest sistem ofera inapoi pacientilor aproximativ 70% din costurile generale ale sanatatii

si 100% in cazul bolilor costisitoare sau a celor pe termen lung. De asemenea, acoperirile

suplimentare medicale pot fi cumparate de la asiguratorii privati care, de multe ori, sunt non-

profit.

Pana de curand, sistemul de asigurari sociale din Franta era limitat doar la persoanele

care contribuisera la sistem, adica muncitorii si pensionarii, fiind excluse anumite categorii de

persoane sarace. Guvernul condus de Lionel Jospin a reparat insa aceasta greseala si a instaurat

21

“sistemul universal de asigurari de sanatate”, care acopera orice persoana care locuieste legal in

Franta.

Astfel, speranta medie de viata din Franta este de 81 de ani. Acum, intreaga populatie

trebuie sa plateasca asigurarea de sanatate obligatorie. Asiguratorii sunt companii non-profit,

care negociaza in fiecare an cu guvernul finantarea sanatatii.

Exista trei fonduri principale. Cel mai mare fond acopera aproximativ 84% din populatie,

in timp ce celelalte doua asigura aproximativ 12% din numarul francezilor. O anumita suma este

dedusa automat din veniturile tuturor angajatilor.

4. Sistemul de invatamant

Sistemul educațional francez este centralizat, organizat, și ramificat. Se împarte în trei

etape:

învățământul primar (enseignement primaire);

învățământul secundar (enseignement secondaire);

învățământul superior (enseignement supérieur). Următoarele grade sunt recunoscute de

Procesul Bologna (recunoaștere europeană, deci identice cu cele din România):

o Licență (Licence și Licence Professionnelle)

o Master (Master recherche și Master professionnel)

o Doctorat.

Organizarea și numerotarea claselor în Franța este diferită față de România.

Învățământul primar include doi ani facultativi de grădiniță (école maternelle) și cinci

ani de școală generală. Echivalența la școală este următoarea :

clasa I : CP, cours préparatoire

clasa a IIa : CE1, cours élémentaire 1

clasa a IIIa : CE2, cours élémentaire 2

clasa a IVa : CM1, cours moyen 1

clasa a Va :CM2, cours moyen 2.

Învățământul secundar include patru ani de gimnaziu (collège) și trei ani de liceu

(lycée). Echivalența este următoarea:

Collège

clasa a VIa : sixième, 6e

22

clasa a VIIa : cinquième, 5e

clasa a VIIIa : quatrième, 4e

clasa a IXa : troisième, 3e.

Lycée

clasa a Xa : seconde, 2nde

clasa a XIa : première, 1ère

clasa a XIIa : terminale.

Bacalaureatul are loc în două etape : întâi proba de limba franceză, la sfârșitul clasei a XIa

première, și apoi celelalte materii, la sfârșitul clasei a XIIa (terminale).

Notele în Franța se acordă de la zero la 20 ; nota 20 este cea mai bună notă. Ea este însă

în general teoretică, dat fiind că profesorii nu obisnuiesc sa o acorde. începând cu nota 16 elevul

are mențiunea maximă très bien, adică foarte bine. Nota minimă de trecere este nota 10.

Sistemul este coordonat de Ministerul Educației Naționale. Din 1959 (reforma Berthoin),

învățământul este obligatoriu pentru minorii cu vârste cuprinse între 6 și 16 ani. Există mai mult

de 65000 de școli, dintre care aproximativ 15% (primare) și 20% (secundare) sunt școli private.

Numărul total de elevi ajunge la 12 milioane, adică o cincime din populație. Ministerului

Educației Naționale i s-a acordat 6,9% din PIB în 2012 (6,6% in 2008). Conform PISA, prin

compararea sistemelor naționale de învățământ, rezultatele sistemului de învățământ francez sunt

în scădere față de cele altor state membre ale OCDE. Numărul de studenți în Franța se ridică la

peste 2,3 milioane (cifre oficiale 2011).

5.Eficienta pietei muncii

In Franţa sunt acum aproape 3.300.000 de şomeri. Este cel mai ridicat nivel al şomajului

din ultimele două decenii, iar tinerii sunt cei afectaţi în primul rând. Un şomer din patru se

regăseşte în categoria celor de până în 25 de ani.

Astfel, numarul somerilor inregistrati a crescut cu 1,2 la suta, pana la 3.225.000 de

persoane, aceasta fiind cea de-a 23-a luna consecutiva de crestere a somajului. Astfel, nivelul

atins este cel mai inalt de la inregistrarea oficiala a somajului, adica din ianuarie 1996, a transmis

ministrul francez al Muncii, joi, potrivit Reuters. Cifrele din luna martie 2013 au depasit

recordul de 3.195.000 de someri, din ianuarie 1997.

23

Pe hârtie, viitorul economic al Franţei sună totuşi optimist. Guvernul de la Paris a anunţat

un program de investiţii în valoare de 12 miliarde de euro, eşalonat pe zece ani. Fondurile vor fi

destinate pregǎtirii profesionale a tinerilor şi creării de noi locuri de muncǎ.

Rata şomajului în Franţa a crescut în primul trimestru din 2013 la 10,8%, de la 10,5% în

ultimele trei luni din 2012, conform datelor preliminare publicate joi Institutul de Statistică

(Insee), transmit Bloomberg şi AP.

Excluzând teritoriile franceze din afara ţării, rata şomajului a urcat în primele trei luni din

acest an la 10,4%, de la 10,1% în trimestrul patru din 2012. În aprilie, numărul francezilor aflaţi

în căutarea unui loc de muncă a ajuns la 3.264.400, cel mai ridicat nivel de cât a început

publicarea acestor date, în 1996, şi marcând doi ani de creşteri lunare fără întrerupere.

Ministerul Muncii de la Paris a anunţat recent că luna trecută numărul celor care nu aveau un loc

de muncă a urcat cu 39.800, o creştere de 1,2% comparativ cu luna precedentă. Economiştii se

aşteptau la un avans de 30.000.

Comisia Europeană a anunţat în mai că se aşteaptă ca rata şomajului în Franţa să ajungă

la 10,6% anul acesta, faţă de 10,2% anul trecut, şi să continue să crească la 10,9% în 2014.

Franţa, a doua mare economie a zonei euro, a intrat în a treia recesiune de la criza financiară din

2008-2009, după un declin al Produsului Intern Brut de 0,2% în primul trimestru din 2013,

similar cu cel înregistrat în ultimele trei luni din 2012.

Una din problemele şomajului este "costul muncii" din Franţa în caz de dificultăţi

economice.

Durata legală a muncii - 35 de ore pe săptămână - şi salariile ar reprezenta "o frână" în

momentul angajării. Şefii de întreprinderi cer aşadar proceduri de concediere mai simple. În

schimbul unui eventual compromis pe această temă, sindicatele cer drepturi noi pentru şomeri şi

salariaţi - stagii de formare, plata asigurărilor complementare de sănătate. De asemenea

sindicatele  cer o mărire a cotizaţiilor de şomaj plătite de întreprinderi pentru a pune capăt

abuzurilor. Un alt lucru pe care patronii şi-l doresc este să poată da afară mai uşor salariaţii.

Salariaţi care au azi un timp de 5 ani să sesizeze justiţia în cazul în care consideră că au fost

concediaţi abuziv. Patronii ar vrea să reducă termenul la doi-trei ani şi în plus să plătească mai

puţine daune celor lăsaţi fără loc de muncă. Măsuri inacceptabile pentru sindicate. Un al treilea

punct de blocaj între diverşii parteneri sociali se referă la mobilitatea forţată a salariaţilor.

24

6. Piata financiara

Din 1962 printr-un decret special a fost unificată piaţa acţiunilor, iar din 1986 a fost

introdusă la Bursa de Valori de la Paris sistema C.A.C. ceea ce a permis unificarea tuturor

burselor francezeÎn incinta bursei de la Paris au sediul 2 burse ce tranzacţionează titluri derivate:

MONEP şi MATIF

Supravegherea pieţei de capital

Funcţia de supraveghere a pieţei de capital franceze este asigurată de Ministerul de

Finanţe, care deleghează funcţiile sale altor organizaţii specializate.

Comisia privind Operaţiunile de Bursă - este organul menit să apere protecţia intereselor

investitorilor. A fost fondată în 1967 şi are funcţii analogice ca C.T.O.F. din S.U.A. Prezidată de

9 membri, are funcţia de a respecta standardele privind informarea investitorilor de către emitenţi

şi insideri.

Consiliul privind Bursele de Valori - activează în baza Legii privind Bursele de Valori

(1988) şi efectuează supravegherea generală a activităţii companiilor din industria hârtiilor de

valoare.

Franta este prima tara din Europa care impune o taxă pe tranzacţiile financiare taxa, de

0,2%, se va aplica la tranzacţiile bursiere cu acţiuni ale unui număr de 109 de companii franceze,

care depăşesc un miliard de euro, capitalizare de piaţă. Cu acelaşi procentaj vor fi taxate şi

tranzacţiile cu anumite tipuri de CDS-uri (asigurări contra riscului de default).

7.Tehnologia

Franţa mizează pe tehnologia verde în noul plan de susţinere a constructorilor auto. După

ce Peugeot-Citroën, cel mai mare producător francez de automobile, a şocat guvernul cu planuri

de concedieri masive, Parisul s-a grăbit să prezinte un nou program de sprijinire a industriei auto,

centrat pe încurajarea achiziţiilor de maşini ecologice prin acordarea de subvenţii mai mari. Cum

marii constructori auto francezi, Peugeot şi Renault, au investit enorm în tehnologiile verzi,

programul ar trebui să-i ajute, în teorie. Strategia pentru sprijinirea producătorilor auto a fost

concepută de ministerul pentru refacerea industriei, condus de Arnaud Montebourg, acesta fiind

un departament guvernamental creat de preşedintele François Hollande pentru a-şi pune în

aplicare planul de a "reindustrializa" Franţa.

25

Planul se axează în principal pe stimularea vânzărilor de automobile franceze prin

creşterea subvenţiilor pentru autovehiculele cu propulsie electrică şi hibridă şi pentru cele cu

emisii reduse de noxe. De asemenea, guvernul va încuraja investiţiile în tehnologii noi şi va pune

la dispoziţia întreprinderilor mici şi mijlocii din industria de profil un pachet de împrumuturi de

600 milioane euro.

"Franţa nu îşi abandonează industria auto. Vrem să sprijinim maşinile verzi. Aceasta este

alegerea pentru viitor", a afirmat premierul Jean-Marc Ayrault.

8.Inovatia

Asociatia Nationala pentru cercetare si tehnologie este o organizatie publica dar are si

finantari private .Cele 3 mecanisme principale ale organizatiei sunt Acordurile industriale de

formare prin cercetare, Societate de cercetare si inovare si imbunatatirea relatiilor partenere..

Agenția Națională de Cercetare (ANR), creata în 2005, oferă finanțare pentru proiecte de

cercetare și dezvoltare prin intermediul unor cereri competitive de proiecte. Încă de la

începuturile sale, Agenția a acordat 3 miliarde de euro și a finanțat 6 000 de proiecte. 240 de

companii mici și mijlocii au răspuns la apelurile agenției pentru proiecte. Agenția administrează,

de asemenea, certificarea "Institut Carnot" și contribuie la proiecte de cercetare de colaborare

între clustere de competitivitate.

OSEO Innovation este principala organizație de finanțare care sprijină inovarea în

întreprinderi mici și mijlocii. OSEO a acordat finanțare pentru 5 000 de companii inovatoare în

2008, acordarea de 800 de milioane de euro în finanțare directă.

9. Mediul de afaceri francez

Guvernul francez a introdus în ultimii 3 ani majorări de taxe cu un impact cumulat de

aproximativ 70 miliarde euro, în timp ce cheltuielile de consum au stagnat, iar investiţiile s-au

prăbuşit.

Zeci de ani de măsuri care au redus, treptat, numărul orelor de lucru şi au limitat

concedierile, marjele de profit ale companiilor au fost puternic erodate şi au scăzut anul trecut la

cel mai redus nivel din 1985.

26

Profitul companiilor nefinanciare din Franţa reprezintă mai puţin de 15% din Produsul

Intern Brut, faţă de aproximativ 25% în Germania, potrivit datelor Organizaţiei pentru Cooperare

şi Dezvoltare Economică (OCDE).

Cheltuielile statului francez reprezintă 57% din PIB, a doua cea mai mare rată din rândul

statelor OCDE, după Danemarca.

Un raport prezentat în luna iunie de Ernst & Young, intitulat “Franţa: Ultima strigare”,

notează că firmele şi companiile franceze se luptă cu cele mai mari salarii pe oră din zona euro,

cu excepţia Belgiei şi Luxemburgului.

În aprilie a fost adoptată o lege care înlesneşte concedierile şi flexibilizează

reglementările de pe piaţa forţei de muncă. Anterior, în luna octombrie, la presiunea grupurilor

de lobby, guvernul a limitat o creştere a taxei pe câştigurile de capital realizate de antreprenori şi

a lansat un program de credite fiscale pentru companii în valoare de 10 miliarde euro.

Una dintre primele măsuri adoptate d a fost reducerea vârstei de pensionare de la 62 la 60

de ani, pentru angajaţii care au început devreme activitatea în câmpul muncii. Măsura

influenţează aproximativ 110.000 de persoane pe an şi a fost finanţată prin creşterea taxelor pe

salarii cu 0,1 puncte procentuale.

10. Raitingul de taraStandard & Poor’s a retrogradat ratingul Franţei cu o treaptă, la nivelul AA, cu

perspectivă stabilă, din cauza îngrijorării privind perspectiva de creştere a economiei ţării.

Agenţia de evaluare financiară consideră că reformele guvernului de la Paris, precum cele

în domeniul fiscalităţii şi al legislaţiei muncii, nu vor îmbunătăţi substanţial perspectivele de

creştere economică, pe termen mediu. “Creşterea economică lentă limitează capacitatea

guvernului de a consolida finanţele publice”, se arată în comunicatul S&P, citat de Mediafax.

Totodată, şomajul ridicat afectează sprijinul populaţiei pentru noi măsuri structurale şi în

domeniul politicii fiscale.

Perspectiva ratingului este stabilă, reflectând probabiltatea redusă ca S&P să

îmbunătăţească sau să retrogradeze calificativul Franţei, în următorii doi ani.

Potrivit estimărilor FMI, Franţa va reuşi să evite recesiunea în acest an cu o creştere de

0,2%, iar anul viitor a doua mare economie a zonei euro va avansa cu 1%.

27

Comisia Europeană anticipează pentru acest an un avans al PIB de 0,2%, urmat de o

creştere de 0,9% în 2014. Datoria publică a Franţei este aşteptată să urce la 96% din PIB până în

2015, de la 90,2% în 2012, când Hollande a devenit preşedinte.

Ministrul francez de Finanţe Pierre Moscovici a criticat măsura S&P, ca incorectă, şi a

apărat politicile preşedintelui Francois Hollande, ca o încercare “masivă” de a însănătoşi

economia Franţei.

Franţa a pierdut ratingul triplu A din partea Fitch Ratings în luna iulie, după ce Moody’s

a retrogradat calificativul Aaa la Aa1 în noiembrie anul trecut.

Interesant este faptul că, până acum, pieţele financiare nu au reacţionat la retrogradarea

bonităţii Franţei. În continuare, ţara are acces la împrumuturi cu dobânzi relativ mici.

Concurenta

Autoritatea pentru concurenta din Franta este una din cele mai importante autoritatii din

Europa care se ocupa cu reglementarea concurentei.

Piata operatorilor de telefonie mobila din Franta

Cei 3 jucatori ai pietei sunt Orange, Sfr si Bouygues astfel avem o piata de oligopol.

IHH= 47x47 + 36x36 +17x17 = 2209 + 1296 + 289 = 3794 => grad de concentrare mare

28

Cazuri de incalcare ale concurentei:

Principalele companii franceze de telefonie mobilă, Orange şi SFR, au fost amendate cu

183 milioane de euro (239 milioane de dolari) de autoritatea pentru concurenţă din Franţa.

Cele două companii sunt acuzate de politici de preţuri anticoncurenţiale în perioada 2005-

2008. Autoritatea pentru concurenţă din Franţa susţine că Orange, deţinută de France Telecom, şi

SFR au abuzat de poziţia lor dominantă pe piaţă în detrimentul celui de-al treilea operator de

telefonie - Bouygues Telecom. Orange a fost amendată cu 117,4 milioane de euro, iar SFR cu

65,7 milioane de euro, dar ambele companii au anunţat că vor contesta în instanţă decizia.

France Telecom a precizat că Bouygues a beneficiat mult timp de măsurile autorităţilor de

reglementare, din cauza statutului său de operator cu activităţi mai reduse şi cel mai recent intrat

pe piaţa telefoniei. "Decizia recunoaşte practicile anticoncurenţiale a căror victimă a fost

Bouygues mulţi ani. Vom analiza amănunţit decizia şi vom cere despăgubiri pentru pagubele

suferite", scrie în declaraţia Bouygues.

Sursa: http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/orange-si-sfr-au-fost-amendate-in-franta-din-cauza-unor-practici-anticoncurentiale-175499.html

http://www.heritage.org/index/country/france

http://ecol.ro/carte/libertate-economica-si-proprietate-implicatii-privind-reformele-institutionale-din-romania-s-11

http://www.evz.ro/detalii/stiri/topul-celor-mai-bune-sisteme-de-sanatate-din-europa-tara-in-care-85-din-populatie-are-as-1019.html#ixzz2muiB6bv0

http://www.dce.gov.ro/Materiale%20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Franta.pdf

http://www.weforum.org/reports/global-information-technology-report-2013

http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_credit_rating

http://fr.wikipedia.org/wiki/Syst%C3%A8me_%C3%A9ducatif_fran%C3%A7ais

http://www.indexmundi.com/factbook/compare/netherlands.france/economy

29