Principele Dimitrie I. Ghika

Franfa qi Principatele Dunirene

(178e - 181s)

Cuvdnt inainte de Acad. Florin Constantiniu

Traducerea qi postfafa de Andrei Alexandru Cdpuqan

INSTITUTUL EUROPEAN2008

CUPRINS

Cuvdnt tnainte ...................7

Franfa qi Principatele Dun[rene,de la i789 la 1815 ............1i

I Franla in Principate, de la ll89 la 1795(de la Revolulie la Directorat) ............................... 1 5

II Situalia Franfei in Principate ................ .............23

III Politica Franlei in Principate.

Istoricul agenfiilor de la Bucureqti qi Iaqiin timpul Directoratului qi Consulatului .............32

IV Imperiul francez gi Principatele ....................... 5 1

Un prin! al diplomaliei * Dimitrie I. Ghika(187s - 1e67). ...............rr7

Franfa gi Principatele Dunirene,de la 1789la 1815

La sfdrqitul veacului al XVIII-lea, Franfa pier-duse in Orient influenla suverand exercitatd cdndva intimpul frumoaselor zile ale monarhiei, in perioada dom-

niei lui Ludovic alKVJea; politica lui Ludovic alXVJea,neagteptata qi descumpdnitoarea sa apropiere de casa

domnitoare de Austria au determinat scdderea credi-tului de care se bucura Franla la Constantinopol, astfelincAt eforturile diplomatice ale urm6toarei domnii, pa-

ralizate din cauza dificultililor interne, s-au limitat la afi exercitate in mijlocul intrigilor Rusiei qi Angliei. Primadin aceste puteri cAgtigase in Orient intreg terenulpierdut de Franja; succesele lui Petru cel Mare qi ale

Ecaterinei [Ecaterina aII-a, tarind a Rusiei in interva-hil 1762 * 1796, n. tr.l le-au adus pe acestea pdni laMarea Neagr[ qi lAngd gurile Dun6rii; Turcia mai era

separatd de ambilioasele dorinle ale imperiului mos-covit doar de slaba barierd a Principatelor Dundrene.Aceste doui provincii serviserd deja de-a lungul seco-

lelor drept cdmp de lupti intre otomanii ameninla{i qi

ruqii qi austriecii care rAvneau la dominalia asupra cim-piilor Dumirii, care le deserveau atdt de bine intereselepolitice qi comerciale; in aceste ldri fuseseri semnate

tratatele dintre Poartd qi Rusia, care reglau zi dupd zinoile situalii, iar diplomalia rusd, sistdnd clauzele pdcii,

11

PRINCIPELE DIMITRIE I. GHIKA

;i-a rczervat dreptul de a interveni ori de cdte ori voiagi chiar atunci c6nd nu era cazul in Moldova qiYalahia, prin desemnarcamai mult dec6t vagd a fron-tierelor respective qi prin proteclia pe care o impuneaasupra creqtinilor supugi ai Por{ii. De la tratatul de laKuciuk-Kainargi, Rusia a avut drept de control in ches-tiunile Principatelor, adicd, era oricdnd gata si nivd-leasci pe teritoriul lor pentru a se lupta cu turcii gi a-iinfrAnge, diminudnd astfel fo4ele lor qi aga sldbite. inconcluzie, din acel moment, Moldova gi Valahia audevenit mai mult ca oricdnd locul unde se intersectaudorinfele excesive de posesiune ale puterilor europene,astfel incdt, cu ele gi lindnd seama de ele au fostconstruite combinafiile teritoriale ale respectivelor pu-teri in Orient.

Cu multd vreme inainte de 1789, Franla iqifbcuse simliti prezen\a ?n Principate; agenliile comer-ciale cele mai cunoscute, infiinfate in Bucureqti qi inporfurile dunirene erau conduse de negustofi francezi.In afara acestei ocupalii cu caracter privat, ambasa-dorii Franlei la Constantinopol se preocupaseri dinweme de aceste [dri, a cdror importantd politicd nu le-ascdpat. Ei constataserd cd domnii Moldovei qi Valahiei,demnitari cu grad foarte ridicat in ierarhie (ei aveau altreilea rang in imperiu) [este vorba despre ierarhia dinImperiul Otoman, in care domnii fanariofi aveau ran-gul unui pagi cu doud tuiuri, un rang evident destul deridicat - r.tr.l, aveau privilegiul, prin insdgi situaliaPrincipatelor, cate erau un fel de avanposturi aleTurciei spre Europa Centrali, sd fie colportorii qtirilorqi curierii tittal;i ai sultanului. Acest monopol al infor-maliilor era cu atdt mai remarcabil cu c6t domnitoriierau recrutati de mai mulli ani din rdndul grecilor din

t2

Franla Si Principatele Dundrene

Fanar, adic6 dintre consilierii ascultafi ai sultanului gi

vizirilor, veritabili directori ai politicii otomane. Fran{a

recunoscuse necesitatea de a se asigura de spiriful ele-vat al domnitorilor gi, drept consecinti, a fost stabilitd otradilie in virtutea cdreia un diplomat al ambasadei dela Constantinopol sau oricare francez distins al ,,na-

fiunii" era intotdeauna ?nsdrcinat cu indeplinirea functieide secretar al domnilor Moldovei qi Valahiei. Acestsecretar va avea ulterior misiunea de a strdnge ve$tiledin Europa qi de a le transmite sultanului, dirijdnd insensul dorit observafiile pe care prinlii le puteau adduga

pe post de comentarii. Aceastl prezenld cvasi-oficialia Fran{ei in Principate va contribui mult la o facecnnoscuti: domnii, care in calitatea lor de greci instrui,ti

se d[deau in v6nt dupd literaturb qi literali, boierii, pe

care diversele ocupalii ale tdrii [ale Principatelor Du-nirene - n.tr.] de citre trupele austriece gi ruse, iifEcurd curioqi sd cunoascd" civilizatia occidentald,s-au obiqnuit si priveascd Parisul drept un al doileaConstantinopol gi, fbrS sI ajungd vreodati acolo, erau

finu{i la curent cu evenimentele care se peffeceau acolo;

in saloanele de la Bucureqti qi Iagi, Delille era poetulla modd, versurile sale fiind recitate cu pasiune.l

Nu se jura decAt pe Voltaire; pleiada savanlilorqi oamenilor de litere care l-au insolit pe Choiseulr laConstantinopol a vizitat condusd cu onoruri, Moldovagi Valahia: Blanc d'Hauterive, poet gi secretar al prin-

lului Moldovei, Villoison, Le Chevalier, abate arheo-

log qi succesor al lui d'Hauterive etc. Fiecare dinaceqtia a adus cu sine relatdri ale caldtoriilor inkeprinse

I Pingaud, Choiseul-Goffier, cap.I, p. 70.

13

PRINCIPELE DIMITRIE I. GHIKA

in Principate; au ldsat cu tofii in Principate amintireaperegrindrilor lor, mai ales, se pare, in rdndul doam-nelor din societatea moldavb sau valah6. Aceste pro-vincii deveniserd franceze intr-o asemenea mdsurd,incAt Choiseul-Gouffier ajunsese sd ii trimitd acolo pefrancezii aflali in cdutare de avere sau pe aceia care -asemenea lui Retaux de la Villette, compromis inafacerea colierului reginei - fugeau din tara lor gi deun trecut dubios. Franfa qtiuse sd igi dobAndeasciun loc preponderent in Principate in timpul ulti-mului secol, pdnd,la revolulie [Revolufia Francezddela1789 -n. tr.l.

14

IFranfa in Principate,

de la 1789la 1795(de la Revolufie la Directorat)

Revolulia Francezd s-a bucurat de o primire fa-

vorabild in Principate; dacd la aflarca veqtii cdderii

llastiliei oamenii nu s-au imbriliqat pe sttdzi ca laSankt Petersburg, in scurtl vreme, in saloane nu se

rnai vorbea dec6t despre nemuritoarele principii, despre

Voltaire qi despre Rousseau; aceastd stare de bun6-dis-

pozifie a ctescut in intensitate cu trecetea vremii. La('onstantinopol, unde Ludovic al XV-lea qi succesorul

silrr [Ludovic aIXVI-lea, rege al Franlei in perioada

1774 * 1792, ghilotinatla 27 ianuarie 7793, in timpultlrrrrrniei ciruia a avut loc RevoluliaFtancezd - n. tr.]nu orau deloc iubifi, prdbuqirea regalitilii a fost accep-

lllil cu indiferenli; in Romdnia [adicd in Principate,

t'vitlcnt - n. tr.] daci este si d[m crezare rapoartelorIrri llcnin qi celor ale cetb{eanului Hortolan, negustor

li irrrccz stabilit la Bucureqti qi corespondent benevol al

llrrvcruului, boierii s-au ardtat repede a fi republicanit'rrrrvinrpi, iar cauza republicand dobdndea prozelili de

lir rr zi la alta. ,,Aproape toli comercian!7|", mdrturiseq-

It' llttrtolan, sunt sans-culottes ltermen specific voca-

lrrrlrrrrrlui Revoluliei Franceze, desemndndu-i pe oa-

rrrt'rrii sirnpli, din popor, reprezentanli ai St[rii a 3-a,

r'iu.(' iru asediat qi cucerit Bastilia la 14 iulie 1789, datd

15

PRINCIPELE DIMITRIE I. GHIKA

marcand inceputul Revolufiei, devenitd ulterior Zi Na-lionald a Franfei - n. tr.]; ei au tradus drepturile omu-lui pe care le cunosc pe de rost [este vorba despre De-claralia Drepturilor Omului qi Cetdleanului, documertfundamental al Revolufiei Franceze, adoptat de Adu-narea Nalionald Constituantdla26 augxt 1789 - n. f.l.C6+,tiva din ei mi-au cerut chiar qi niqte cAntece [cdnte-ce revolufionare, evident - n. tr.] pe care le aveam cumine, pentru a fi traduse in limba greac6... Ei sunt deneinduplecat atunci cAnd ,,este vorba despre Republi-c5" (,"R.aporful citre insircinatul cu afaceri Descorches'.,Hurmuzaki, vol. II, suplim. I, CLXIII, n. a.).

Astfel, ideile noi au gdsit in Principate un terenfavorabil, mai ales in rdndul elitei societdtii, deoarecepoporul a rimas in afara oricirei agitalii, aplrat fiindde ignoranla qi de preolii lui. Fran{a ins6 nu a avutdecdt un singur rol, intelectual intr-un fel; activitateasa politicd gi diplomaticd s-avdzut anihilatd imediat dupdrevolulie de tulburdrile care o bulversau in interior.

Choiseul-Gouffier, ambasadorul Franlei pe ldngiSublima PoartL, simfindu-se incS de la inceput ame-ninlat de situafie, nu a jucat decAt un ro1 inutil, desfttuitor, intre turci, austrieci qi rugi, aflali in conflictin Moldova gi Valahiarl. in momentul in care acesteprovincii erau invadate qi serveau drept teatrul unuirdzboi sedos, aceastd eclipsare a Franlei era ct atdtmai regretabilS, cu cdt ea ar fi putut avea o situafiepreponderentd. Sultanul Selim fSelim al III-lea, sultanal Imperiului Otoman in perioada 1789 - 1807 * n.f.l,care se a$tepta la orice altceva decAt la aceastd re-tragere a Fran{ei, gi-a manifestat proasta dispoziliepurtdnd frrd. ea negocierile care au urmat campanieiaustro-ruse in Principate; pacea semnatd intre Poartd gi

16

Franla Si PrinciPatele Dundrene

ItLrsia la Iaqi in 1792, ptecum qi cea incheiat[ anul

prccedent cu Iosifal II-leaIII nu au fost nicidecum ope-

ra FranJei. Din parlea autorit[lilor ftanceze, din contrS,

sc poate vorbi despre o adevdrati abdicare in Orient'

lrrancezii stabilili in statele Imperiului Otoman au emi-

grat in masi cltre ldri cu refugii mai tolerante: laplimirea primelor veqti proaste din Fran{a, diverqii

oli{eri trimiqi in misiune in Turcia pentru a rcorganiza

,,plrrur.u acesteia au fugit unul dupd altul. Secretarul

rkrrnnului Moldovei, abatele Le Chevalier, a procedat

iricloma in circumstanle pulin ldudabile pentru el: inrrlrna unei u$oare altetcalIi pe strdzile Iagilor a fugitinrediat, laqitatea sa fbcdndu-l sd nu se opreascd pAnI

lrr Paris. Postul sdu - care dacd ar fi fost pdstrat ar filirst mai departe extrem de prelios pentru Franla - futlcfinitiv pierdut in urma acestei escapade: un grec l-a

inlocuit qi nu a mai fost niciodatb vorba despre pre-

zcnfa unui francez in aceastd funcfie. Pe scurt, ca 9i inrrrma unei decizii supreme, in curAnd nu va mai

llun6ne in Principate pentru a ocupa o func,tie marcantd

tlr:cdt un singur francez, directorul arlileriei domnului

Valahiei, un cdlugdr franciscan rdspopit, evadat din m6-

rrirstirea Pera.2

Intrigile lui Choiseul (in urma rechemdrii sale 9i

rrurnirii in locul sdu a lui Semonville), prezenla si-

rnultand la Constantinopol a doi agenli reprezentdnd

vcchea gi noua Franld au sfdrqit prin a semdna con-

lirzie qi a dduna prestigiului guvemului francez; drept

c:onsecin!6, ruqii, puiin preocupali s6 pdstreze rivaliirr regiunea Mdrii Negre, au profitat de eclipsarea

lrranlei qi au incercat din risputeri, cu succes, sd

t7

l'ingaud, Choiseul-Goffier, cap. Y, p. 213.

PRINCIPELE DIMITRIE I. GHIKA

determine inchiderea agenliilor comerciale franceze, sa-botdnd in diverse moduri traficul desfdqurat in portu-rile de pe litoral.

Intr-un cuvAnt, in timpul primilor ani de dupd re-volufie, Franla a incetat de a mai acJiona in Orient,pierzdnd astfel pozilia preponderenti ocupatd c6ndva.Revirimentul influenfei sale dateazd din 1795, odatd,cu constituirea Directoratuluilv. Pdnd la aceastd datd,evenimentele derulate in Principate continuaserd sd facdobiectul rapoartelor trimise de francezii care rdmdse-seri in acele !6ri, iar Comitetul Salvdrii Publice fusesesesizat, pe parcursul intregului an 1794, prin mai multememorii provenind de la oameni competen{i, din carereieqea importanla Moldovei qi Valahiei qi le de-semnau atenliei guvemului Franfei.

Directoratul a fost de asemenea solicitat sd ridiceprestigiul Franlei in aceste provincii, lucru la care s-agdndit foarte serios. Necesitatea de a le crea ruqilor difi-cultdli qi de a produce o diversiune uti15 pentru armatelefranceze in lupta care se desfdqura in centrul Europeiconferea Turciei qi Balcanilor o mare importanli in com-binaliile Directoratului. Din nefericire, nu putea fi vor-ba despre o diversiune creatd de o armatd in Orient:trupele Republicii erau mai mult decdt necesare pentrua le face fald acelor coalizate ale Prusiei qi Austriei. Pescurt, penuria financiard gi de oameni obligau Directo-rafiil ca in Orient sd nu aibd altceva in vedere decAt oactiune diplomaticd inlesatd de intrigi qi comploturi.Pentru a se ajunge la crearea unui focar de agitalii inestul Europei, care s5 fie favorabil Franfei qi sd para-lizeze intewenliile Rusiei cdtre vest, guvernul qi-a pusdiploma{ia latreabl, ciutAnd sd reinnoade o alian{5 cuturcii, indreptatd impotriva larului.

t8

Fran[a Si PrinciPatele Dundrene

Franla pAsffase la Constantinopol un ambasa-

dor, insd acest agent - Verninac in l'195 - nu era cu

nimic util. intr-adevdr, in urma acestei coalizdti a pu-

terilor, relaliile dintre Franla 9i Rusia se rupseseri, iar

Republica nu mai avea nici un reprezentant la Sankt

Petersburg. Rezultatul a fost pentru guvemul francez o

lipsl completd a informaliilor. La Paris, a fost realiza-

td importanja unei surse de informaJii privind acliunile

ruse, regulatd qi sigur6, pentru a se urzi intrigi qi

comploturi, chiar la duqman acas6 qi impotriva lui' Or,

ambasada de la Constantinopol era prea departe de

Itusia gi situat[ prea in inima imperiului turc pentru a

umple aceastd lacunS' O singuri lari a fost desemnatb

pentru a servi drept loc de transmitere a informa{iilor:ora vorba despre Moldova qi Valahia, ldri vecine

Rusiei, teren turc qi rus totodatd, unde putea fi mult

mai uqor observat qi descurcat jocul cabinetelor de la

Sankt Petersburg qi de la Poart6. Principatele aveau

dublul avantaj: a fi guvemate in acea vreme de domni

f anarioli, fapt care permitea urm[rirea, de la Iaqi qi

Bucuregti, a fluctualiilor politicii fiitce, aflatl in intre-

gime in m6inile grecilor din Fanar, de la Stambul; pe

cle altd parte, acela de a fi mai aproape de Europa(lentrald gi de a se invecina cu Polonia, anume cu m5-

rul discordiei dintre diverse puteriv. Oamenii Direc-

toratului sperau sd oblina oarecare avantaje din

rceastd vecindtate favorizAndu-i pe polonezi in efor-

turile lor impotriva dominaliei ruse, oferindu-le acestora

in Principate o proteclie eficace, la adipostul drape-

lului francez qi incurajdndu-i chiar si formeze confe-

deralii in Moldova. in Valahia, vecindtatea ungurilor

rrcmulfumili ii permitea Franiei sd acJioneze in acelaqi

scns qi sd provoace, poate, o revolti impotriva Austriei'

t9