+ All Categories
Home > Documents > Fragment Competentele in Invatarea Geografiei

Fragment Competentele in Invatarea Geografiei

Date post: 28-Dec-2015
Category:
Upload: alexstancutgv
View: 81 times
Download: 4 times
Share this document with a friend
13
Transcript

Redactare: Geanina RaduTehnoredactare computerizat\: Olimpia Bolozan, Corina Hu]anCoperta: Valeria Moldovan

Date despre autor:

Octavian Mândru] – doctor în geografie, cercet\tor [tiin]ific pr. I la Institutul de {tiin]e ale Educa]iei, undese ocup\ în prezent de curriculum [colar, instruirea pe competen]e, didactica geografiei, raportul dintrecurriculum – instruire – evaluare, precum [i de elemente de politic\ educa]ional\; autor a 25 de manuale[colare de geografie (dintre care 11 în uz), 6 atlase [colare, h\r]i, culegeri de teste, caiete de activitateindependent\, mai multe lucr\ri de didactica geografiei (editate între 1976 [i 2010), ghiduri metodolo-gice de aplicare a curriculumului [colar (1998-2010), de evaluare (1999), cursuri universitare, studii [i ar-ticole etc.Lucr\ri recente: Atlasul geografic de buzunar, Primul meu atlas geografic, manualul pentru clasa a XII-a(Europa – România – Uniunea European\), culegeri de teste pentru clasa a VIII-a [i bacalaureat, ap\rutela Editura Corint, [i Mediul natural [i toponimia geografic\ a zonei Arad – Zarand (în colaborare cu AurelArdelean), la Academic Press University Arad, 2009.

Referen]i:lect. dr. Gica Pehoiu, Universitatea „Valahia”, Târgovi[tedr. Cristina Pârvu, expert Centrul Na]ional pentru Curriculum [i Evaluareprof. dr. Stelu]a Dan, Colegiul Na]ional „Gheorghe Murgoci”, Br\ila

Toate drepturile asupra acestei lucr\ri sunt rezervate Editurii CORINT, parte component\ a GRUPULUI EDITORIAL CORINT.

ISBN: 978-973-135-552-8

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României

MÂNDRU}, OCTAVIANCompeten]ele în înv\]area geografiei: ghid

metodologic pentru aplicarea curricumului de geografiedin înv\]\mântul preuniversitar / Octavian Mândru]. -Bucure[ti: Corint, 2010

Bibliograf.ISBN 978-973-135-552-8

371:91

SUMAR

Introducere ............................................................................................ 5

I. Curriculum [colar de geografie – elemente de sistem .................... 7

II. Competen]ele [i geografia [colar\ ................................................. 29

III. Sistemul de competen]e generale [i modelul curricular al geografiei .................................................................................. 51

IV. Proiectarea instruirii pe competen]e .............................................. 60

V. Curriculum [colar de geografie din înv\]\mântul primar ................ 75

VI. Curriculum [colar de geografie din ciclul secundar inferior (gimnaziu, clasele V-VIII) ................................................................ 80

VII. Curriculum [colar pentru ciclul liceal inferior .................................. 123

VIII. Curriculum [colar pentru ciclul liceal superior ................................ 142

IX. Curriculum la decizia [colii (CD{) .................................................... 165

X. Dimensiunea cultural\ a curriculumului de geografie ..................... 176

XI. Sisteme de instruire de tip curricular .............................................. 189

XII. Evaluarea rezultatelor înv\]\rii ....................................................... 194

XIII. Cadrul de proiectare a unui curriculum de geografie centrat pe competen]e .............................................................................. 205

Anexe ..................................................................................................... 215

Bibliografie ............................................................................................. 219

(extrase din programele de geografie)

În realizarea unor suporturi de instruire (lucr\ri metodologice,h\r]i, atlase, culegeri de texte, suporturi cartografice, manuale,lucr\ri complementare, ghiduri etc.), autorii acestora trebuie s\aib\ în vedere curriculumul [colar de geografie în ansamblul s\u(competen]e generale, competen]e specifice, con]inuturi ofertate,sugestii metodologice).

Sarcina principal\ a profesorului de geografie o reprezint\ apli-carea curriculumului [colar (competen]e generale, competen]e spe-cifice [i con]inuturi, activit\]i de înv\]are, elemente metodologice).

4

5

INTRODUCERE

Evolu]ia înv\]\mântului, atât la nivel mondial, cât [i la noi în ]ar\, trebuie s\ r\spund\ într-oform\ adecvat\ modific\rilor semnificative din societate [i din procesul cunoa[terii: ofertareainforma]ional\ excesiv\ prin sistemele multimedia [i IT, extinderea tehnologiei socie t\]ii in-forma]ionale [i a comunic\rii, globalizarea reperelor educa]ionale, exigen]ele noi fa]\ de fina-lit\]ile educa]ionale, caracterul limitativ al abord\rilor de pân\ acum [i cre[terea aspira]iiloreduca]ionale. Aceste modific\ri preocup\ sistemele educa]ionale din diferite ]\ri, organismeleinterna]ionale [i speciali[tii din [tiin]ele educa]iei.

Aceea[i preocupare exist\ [i în ]ara noastr\, ca parte a sistemului educa]ional mondial. În-cerc\rile repetate de inovare a componentelor educa]ionale cu impact mediatic (examene, ad-miteri, curriculum, structura înv\]\mântului, formarea cadrelor didactice, cadrul legislativ) auindus actorilor educa]ionali (elevi, profesori, p\rin]i) ideea unor „experiment\ri continue”, cuo eficien]\ mai mult inten]ional\. În fiecare an [colar [i, uneori, de mai multe ori în cadrul unuian calendaristic, apar ini]iative noi datorate schimb\rii opiniilor [i a persoanelor cu posibilit\]idecizionale. Acestea descurajeaz\ frecvent strategiile de grup sau individuale ale cadrelor di-dactice referitoare la problematica educa]ional\ [i la disciplina [colar\ pe care o reprezint\.Geografia, ca disciplin\ [colar\ cu o importan]\ educa]ional\ cunoscut\ [i validat\ în timp, tre-buie s\ fac\ fa]\ acestei situa]ii noi.

Sunt cunoscute obiec]iile majore referitoare la caracteristicile geografiei „în general”, a[acum sunt percepute la nivel social: înc\rc\tura informa]ional\ nerelevant\, caracterul prepon-derent descriptiv al procesului de instruire [i al disciplinei [colare, caracterul predominant alstructurilor „tradi]ionale” [i tendin]a enciclopediz\rii con]inuturilor.

Aceste obiec]ii persist\ [i în condi]iile în care geografia, cel pu]in în ]ara noastr\, a suferito modificare calitativ\ semnificativ\. Percep]ia mai mult negativ\ decât pozitiv\ a geografiei aalimentat tendin]a de marginalizare a acestei discipline [colare în curriculum (prin diminuareaponderii în planul de înv\]\mânt), în cadrul examenelor na]ionale [i al finalit\]ilor asumate delegea educa]iei.

Probabilitatea unor presiuni socioeconomice rezultate din reducerea resurselor financiare(num\rul de ore, num\rul de posturi, reorganizarea re]elei [colare etc.) creeaz\ o nelini[te su-plimentar\ profesorilor în general [i profesorilor de geografie în special.

Cu toate acestea, renovarea calitativ\ a geografiei în înv\]\mântul preuniversitar este ne-cesar\ atât preg\tirii elevilor, cât [i din perspectiva evolu]iei geografiei [colare.

De-a lungul istoriei recente a înv\]\mântului au existat [i momente în care modific\ri rela-tiv substan]iale au imprimat acestuia un progres vizibil [i o aliniere la sistemele educa]ionale evo-luate. Dintre aceste momente, men]ion\m realizarea [i implementarea proiectului de reform\a înv\]\mântului preuniversitar (cofinan]at de Guvernul României [i Banca Mondial\), dezvol-tat pe mai mult de un deceniu [i concretizat în modific\ri ale componentelor sistemului (în-deosebi curriculum, manuale [i evaluare), dezvoltarea unor institu]ii noi (pe domeniilecurriculumului, al evalu\rii [i examin\rii) [i apari]ia unor genera]ii noi de suporturi de instruire.

Un rezultat notabil al acestei dezvolt\ri educa]ionale îl reprezint\ construirea Curriculumuluina]ional, sistem care, chiar dac\ a suferit anumite modific\ri în timp, î[i p\streaz\ elemente decoeren]\ ini]iale. Ultima ameliorare sensibil\ o constituie trecerea, din anul [colar 2009-2010,

la instruirea pe competen]e pentru întregul înv\]\mânt gimnazial [i liceal (clasele V-XII), ceeace reprezint\, cel pu]in ca inten]ie, abordarea unui sistem referen]ial mai precis [i mai generospentru instruirea modern\.

Introducerea competen]elor în curriculumul [colar pentru clasele V-VIII [i generalizarea in-s truirii pe competen]e este strâns legat\ de ini]iativele de implementare a competen]elor-cheieîn înv\]\mântul diferitelor ]\ri, în ideea compatibiliz\rii sistemelor educa]ionale europene.

În prezent, exist\ opinii noi pentru afirmarea geografiei [colare, rezultate din evolu]iile re-cente ale sistemelor educa]ionale. Acestea sunt reprezentate de sistemul de competen]e-cheie[i centrarea instruirii pe competen]e.

Profesorii de geografie [tiu (sau ar trebui s\ [tie) c\ geografia este una dintre disciplinele[colare care [i-au construit din primul moment un sistem de instruire pentru atingerea com-peten]elor (1998), a inclus (împreun\ cu fizica) în mod explicit competen]ele-cheie europeneîn structura programelor [colare [i a dezvoltat o taxonomie corespunz\toare a competen]elordisciplinare (2003, 2005, 2006, 2009). Aceast\ constatare completeaz\ câteva realiz\ri ante-rioare: existen]a primului ghid metodologic pentru aplicarea curriculumului [colar (1998) [i aprimului ghid disciplinar de evaluare (1999).

În prezent, asumarea competen]elor (generale [i specifice) raportat\ la competen]ele-cheieeuropene [i organizarea curriculumului [colar disciplinar de geografie pentru atingerea com-peten]elor faciliteaz\ trecerea de la o abordare preponderent teoretic\ la concretiz\ri în pro-cesul de instruire. Didactica form\rii competen]elor este un domeniu original [i nou, care poaterenova substan]ial geografia [colar\, astfel încât rezultatele acesteia s\ legitimeze o prezen]\a disciplinei noastre [colare în preg\tirea de baz\ a genera]iilor urm\toare.

Lucrarea de fa]\ î[i propune s\ reflecte: a) pozi]ia geografiei în Curriculumul na]ional (cuelemente ale evolu]iei acestui proces) [i posibilit\]ile educa]ionale disciplinare reflectate în pro-gramele [colare actuale; b) elementele principale ale instruirii pe competen]e (structuracurriculumului, proiectarea instruirii [i formarea competen]elor în timp); c) sistemul referen]ialde unde se poate construi o didactic\ a atingerii competen]elor, ca didactic\ disciplinar\ de spe-cialitate; d) posibilitatea renov\rii curriculumului de geografie [i problemele de reflec]ie (indi-vidual\ sau de grup) presupuse de o dezvoltare a curriculumului centrat pe competen]e.Competen]ele în înv\]area geografiei reprezint\ un ghid metodologic elementar pentru apli-carea curriculumului de geografie, în contextul actual al renov\rii Curriculumului na]ional.

Pornind de la aceast\ baz\ conceptual\ minimal\, este util ca geografia [colar\ s\-[i asumesarcina afirm\rii unor dimensiuni educa]ionale noi, cum ar fi:

– considerarea geografiei din ciclul liceal superior (Europa – România – Uniunea European\.Probleme fundamentale) ca parte fundamental\ a preg\tirii de baz\ a elevilor;

– în]elegerea rolului educa]ional interdisciplinar al geografiei, ca [tiin]\ a interac]iunii dintreom [i natur\, dezvoltând în acest sens posibilit\]ile sale transdisciplinare [i integratoare;

– afirmarea rolului geografiei în dimensiunea cultural\ a existen]ei cotidiene;– în]elegerea posibilit\]ilor reale ca instruirea pe competen]e s\ constituie un cadru inova-

tiv esen]ial în trasformarea geografiei într-o disciplin\ [colar\ relevant\, capabil\ s\ aco-pere principalele competen]e necesare absolven]ilor în societatea bazat\ pe cunoa[tere[i inovare, din perspectiva preg\tirii pemanente.

Prezentul ghid metodologic de aplicare a curriculumului centrat pe competen]e este o ofert\de modernizare a pred\rii geografiei [i o sugestie de op]iune inovativ\.

6

7

I. CURRICULUM {COLAR DE GEOGRAFIE – ELEMENTE DE SISTEM

1. Elemente introductive

De[i termenul de curriculum este foarte vechi, acesta a început s\ fie utilizat în mod con-secvent în sistemele educa]ionale din ]\rile cu înv\]\mânt evoluat de la ju m\tatea secolului al XX-lea. În ]ara noastr\, în afara unor utiliz\ri anterioare ocazionale, termenul de curriculuma fost mediatizat [i discutat în contextul primului colocviu na]ional de pedagogie, intitulat Cer-cetarea interdisciplinar\ a înv\]\mântului, organizat de Ministerul Înv\]\mântului [i de Institutulde {tiin]e Pedagogice, în 1970.

În acel moment, ministrul înv\]\mântului era Mircea Mali]a, iar directorul institutului, George V\ideanu. Dintre consilierii principali ai ministrului men]ion\m pe Cezar Bîrzea [i Mihai {ora.

În alocu]iunile principale [i în documentele colocviului, termenul de curriculum viza îndeo-sebi partea referitoare la discipline [colare [i la con]inuturi. Exist\, în acest fel, un anumit sin-cronism în utilizarea acestui termen în ]ara noastr\ cu cel din alte ]\ri.

Cu acea ocazie, au fost tip\rite 14 volume, cuprinzând lucr\rile „Colocviului na]ional de pedagogie” printre care, interesant de subliniat, [i un volum special destinat geografiei (con-tribu]ii semnificative au avut Vintil\ Mih\ilescu, Tiberiu Morariu, Grigore Posea, Ioan {andru,Vasile Cucu, Nicolae Al. R\dulescu, Petre Cote], Mihai Iancu [i un num\r de profesori din înv\]\ -mântul preuniversitar [i coordonatorul volumului, Octavian Mândru].

Modificarea politicii educa]ionale dup\ 1975 a scos acest cuvânt din limbajul pedagogiei.În perioada 1975-1980 au existat utiliz\ri ocazionale ale acestui termen de c\tre diferi]i autori.Men]ion\m, în acest context, îndeosebi colectivul de cercet\tori de la Institutul de {tiin]e Pe-dagogice, care au avut lucr\ri semnificative pe tematica referitoare la curriculum [colar: EmiliaConstantinescu, Valentina Filipescu, Ecaterina Csengeri (1977), Cezar Bîrzea (1979), Eugen Noveanu (1977, 1979). Din 1991, termenul de curriculum reintr\ în limbajul [i în concep]ia li-derilor de opinie din domeniul pedagogiei [i î[i reia locul în structura general\ a practiciieduca]ionale. Anterior demar\rii proiectului de reform\ a înv\]\mântului a existat un calendaral reformei con]inuturilor (Cri[an, Al., Mândru], O., Singer, M., 1991), care prefigura într-o anu-mit\ m\sur\ complexitatea problemelor rezultate dintr-o abordare inovatoare a con]inuturilorinstruirii, ca parte a curriculumului [colar.

În prezent, exist\ dou\ categorii de abordare a problematicii curriculumului [colar, astfel:a. în cadrul diferitelor documente, lucr\ri, ghiduri, stagii de formare [i seminarii realizate în

jurul componentei curriculum a proiectului de reform\; în acest context, au fost realizatedocumentele reglatoare care formeaz\ Curriculum na]ional, au fost elaborate progra-mele [colare pe obiective-cadru [i de referin]\ [i apoi a celor pe competen]e (generalizatepentru clasele V-XII, în anul 2009);

b. în cadrul diferitelor cursuri universitare sau module de preg\tire psihopedagogic\, undeproblematica curriculumului [colar are o dimensiune predominant teoretic\ [i o ancoraresemnificativ\ în domeniul pedagogiei (Cristea, S., 2004; Voiculescu, F., 2002; Cre]u,

Carmen, 1999; Negre]-Dobridor, I., 2001, 2009; Ionescu, M, 2007; Nicola, I., 1996; P\un,E., Potolea, D., 2002; Cuco[, C., 2002; Boco[, M., 2002; Noveanu, E., Potolea, D., 2007; Diaconu, M., 2007 etc.).

Proiectul de reform\ a înv\]\mântului preuniversitar cofinan]at de Guvernul României [i deBanca Mondial\ (1994-2001) a avut o component\ disjunct\ axat\ pe curriculum. Pe bazaacesteia s-a înfiin]at, în anul 1998, un organism relativ independent, destinat proiect\riicurriculumului [colar, denumit Consiliul Na]ional pentru Curriculum, organizat în cadrul Insti-tutului de {tiin]e ale Educa]iei. De-a lungul activit\]ii sale (1988-2007), acest organism al pro-iectului de reform\ a avut mai mul]i pre[edin]i (Alexandru Cri[an, Matei Cerchez, Cezar Bîrzea,Mihaela Singer, Firu]a Tacea). În cadrul acestei structuri au fost realizate principalele grupe decomponente care au stat la baza finaliz\rii, în 2002, a ac]iunilor [i documentelor reunite subtitulatura de Curriculum na]ional.

Dup\ încheierea proiectului men]ionat mai sus, a fost realizat un studiu de impact (coord.Vl\sceanu, L., 2002), de o deosebit\ complexitate, care pune în eviden]\ principalele catego-rii de modific\ri realizate [i sugereaz\ c\i de dezvoltare ulterioar\ (care, din p\cate, nu s-au maiprodus în sensul vectorilor a[tepta]i).

Terminologia referitoare la curriculum a fost introdus\ în geografie (în afara men]ion\rilorocazionale din anii 1970-1975) începând din 1993, în cadrul unor documente diferite, cu ca-racter teoretic sau de proiectare, care au stat la baza elabor\rii secven]ei destinate geografieidin Curriculumul na]ional.

Recent, o lucrare de o deosebit\ dimensiune teoretic\ [i metodologic\ referitoare lacurriculum, scris\ de profesorul Ion Negre]-Dobridor [i intitulat\ Teoria general\ a curriculumuluieduca]ional înglobeaz\ în aceast\ paradigm\ general\ experien]ele semnificative relevante dindomeniul [tiin]elor educa]iei, construind o viziune aproape exhaustiv\ asupra curriculumului[colar. Într-o perspectiv\ asem\ n\toare este [i viziunea unei lucr\ri colective (coord. Cristea, S.),denumit\ Curriculum pedagogic (2008), a c\rei aspira]ie este de a construi o paradigm\ cares\ reuneasc\ principalele domenii ale pedagogiei. Într-un context anterior (Cristea, S., 2004),curriculum reprezenta mai mult o teorie (Teoria curriculumului), parte a ansamblului concep-tual al pedagogiei generale.

O alt\ lucrare teoretic\ recent\, deosebit\ prin organizarea conceptual\ [i informa]ional\,datorat\ unor reputa]i speciali[ti în curriculum (Potolea D., Negre]-Dobridor, I.), publicat\ într-unvolum colectiv (coord. Potolea D., Neac[u, I., Iucu, R., Pâni[oar\, I.O., 2008), ofer\ dimensiu-nea epistemologic\ recent\ a conceptului [i dezvolt\rile actuale.

La noi, prin elaborarea cadrului de referin]\ al Curriculumului na]ional (1998) a fost asumat\accep]iunea conform c\reia prin curriculum se în]elege, în sens larg, atât sistemul documen-telor reglatoare, care consemneaz\ datele esen]iale referitoare la înv\]are, cât [i ansamblulproceselor educative [i al experien]elor de înv\]are prin care trece elevul pe durata studiilor(Curriculum na]ional pentru înv\]\mântul obligatoriu – cadru de referin]\, 1998, pag. 9).

Dup\ anul 2007, „Consiliul Na]ional pentru Curriculum” a fost inclus într-o structur\ nou\(director general Silviu Cristian Mirescu, director de component\ dr. Sorin Spineanu Dobrot\),denumit\ „Centrul Na]ional pentru Curriculum [i Evaluare în Înv\]\mântul Preuniversitar”(CNCEÎP). În ultimii doi ani, Ministerul Educa]iei a întreprins [i a concretizat dou\ ac]iuni suc-cesive referitoare la programele [colare din Curriculum na]ional:

8

a. în 2008 s-a realizat o anumit\ „descongestionare” a programelor [colare care, în aceast\form\ nou\, au fost aplicate doar în anul [colar 2008-2009 (descongestionarea s-a pro-dus prin sintetizarea opiniilor unui num\r mare de cadre didactice, care au f\cut în ex-clusivitate sugestii referitoare la con]inuturi [i foarte pu]in în zona obiectivelor dereferin]\);

b. în anul 2009, la ini]iativa colectivului de curriculum din CNCEÎP, s-a trecut la înlocuireaobiectivelor (generale [i de referin]\) din ciclul gimnazial cu competen]e (generale [i spe-cifice); Ministerul Educa]iei a preluat aceast\ ini]iativ\ [i a aprobat noile programe, careau intrat în uz cu începere din anul [colar 2009-2010 (OM 5097 din 9.09.2009).

De asemenea, au fost elaborate în anul 2009, în cadrul Institutului de {tiin]e ale Educa]iei,la solicitarea Ministerului Educa]iei, trei documente majore cu influen]\ semnificativ\ asupraconcep]iei actuale a curriculumului [colar, astfel:

– aplicarea competen]elor-cheie în înv\]\mântul preuniversitar (sintez\ realizat\ de un co-lectiv format din Octavia Costea, Ligia Sarivan [i Octavian Mândru] pe baza activit\]ii unuicolectiv mai larg [i a informa]iilor primite de la diferite institu]ii; raportul a fost asumat deMinisterul Educa]iei (aprilie 2009);

– propuneri de restructurare a Curriculumului na]ional (iulie 2009);– reorganizarea procesului de evaluare, elaborare [i difuzare a manualelor [colare (propu-

neri, iulie 2009).La sfâr[itul anului 2009, prin reorganizarea agen]iilor din subordinea ministerelor, proble-

matica presupus\ de curriculum a fost trecut\ la Institutul de {tiin]e ale Educa]iei. Acesta a ela-borat un nou document integrator referitor la implementarea Curriculumului na]ional.

2. Repere istorice [i terminologie

Se apreciaz\ c\, în prezent, conceptul de curriculum reprezint\ o paradigm\ central\ a pro-cesului educa]ional. Sensul termenului de curriculum a avut ini]ial conota]ia de „deplasare ro-tund\” sau „deplasare în cerc”, adic\ sistem coerent care are un început [i o finalitate (Cre]u,Carmen, 1995; Negre]-Dobridor, I., 2001, pag. 13).

Evolu]ia istoric\ modern\ a teoriei curriculumului porne[te de la John Dewey (1902), carearat\ c\ acesta (curriculum) reprezint\ o „sintez\ între materia de studiu [i experien]ele deînv\]are” (Dewey, J., 1977, pag. 71).

La scurt timp, (Bobitt, F., 1918, citat de Negre]-Dobridor, 2008) se extinde sfera curriculu -mului la ansamblul experien]elor de înv\]are ale elevilor, [colare [i extra[colare, formale [i non-formale, dirijate [i spontane.

Ulterior, R.W. Tyler, într-o lucrare clasic\ (1949), realizeaz\ o sistematizare a accep]iunilorreferitoare la curriculum, stabilind patru componente principale ale acestuia: obiective edu -ca]ionale, con]inuturi, organizarea înv\]\rii (instruirii) [i evaluarea rezultatelor; acestea sunt ele-mentele care caracterizeaz\ [i în prezent conceptul modern de curriculum.

9

În a doua parte a secolului al XX-lea, elemente ale teoriei curriculumului au fost influen]atede idei [i rezultate ale principalelor demersuri inovatoare din psihologie [i [tiin]ele educa]iei, cumar fi:

– psihologia [i epistemologia genetic\, prin precizarea etapelor de formare a personalit\]ii(Piaget, J.);

– raportul dintre psihologic [i logic în înv\]are (Kneller, K. F.);– teoria etapelor de formare a ac]iunilor mentale (Vîgotski, L. S.);– raportul dintre modul de prezentare a con]inuturilor [i modul de înv\]are a acestora

(J.S. Brunner);– teoria ierarhiz\rii tipurilor de înv\]are (Gagné, R. M.);– teoria demersurilor (competen]elor) transdisciplinare (D’Hainaut, L.);– taxonomia obiectivelor educa]ionale (Bloom, B.S.) care a orientat înv\]area de la con]i -

nuturi spre obiective;– teoria inteligen]elor multiple (Gardner, H.).La nivel mondial, evolu]ia concep]iei referitoare la curriculum î[i are originile în spa]iul

anglo-american (Dewey, J., 1902; Bobitt, F., 1918; Tyler, R.W., 1949), unde au fost dezvoltateapoi [i diferitele sale componente.

Politicile educa]ionale dintr-un num\r semnificativ de ]\ri se afl\ în ultimele decenii în „re-forme curriculare” (Pinar, W., 1975; Holmes, B., McLean, M., 1989; Skilbeck, M., 1990; Lewy, A.,ed., 1991; Pinar, W., 2003).

În prezent, conceptul de curriculum este un adev\rat vector de mondializare sub raportuldimensiunilor actuale ale sistemelor [i proceselor educa]ionale. Se observ\ o aten]ie crescând\pentru experien]ele altor sisteme educa]ionale (Japonia, China, India, Noua Zeeland\, RepublicaCoreea, Brazilia), precum [i din Europa de Est (Bârzea, C., 1992). Dezbaterile de idei din ]\ri cuexperien]e semnificative (SUA, Regatul Unit, Israel) au facilitat construirea unor adev\rate com-pendii (tratate) ale domeniului (Pinar, W., 2003; Marsh, C.I., 2004), remarcabile prin diversita-tea deosebit\ a abord\ rilor, acurate]ea lor metodologic\ [i prin deschiderea larg\ spreprogresele actuale din alte domenii (IT, psihologia înv\]\rii, psiholingvistic\, teorii ale comu-nic\rii, managementul educa]ional etc.).

În prezent, exist\ un num\r foarte mare de accep]iuni referitoare la curriculum [i la com-ponentele sale interioare (Marsh, C.I., 2004; Negre]-Dobridor, I., 2008; Potolea, D.).

L. D’Hainaut (1981, pag. 84) consider\ c\ „un curriculum este un proiect educativ care de-fine[te: a) ]elurile, scopurile [i obiectivele unei ac]iuni educative; b) c\ile, mijloacele [i acti-vit\]ile folosite pentru atingerea acestor scopuri; c) metodele [i instrumentele de evaluare arezultatelor.

Într-un recent dic]ionar de [tiin]e ale educa]iei ({tiin]ele educa]iei – dic]ionar enciclopedic,coord. Noveanu, E., Potolea, D., 2007, pag. 252) curriculum este definit ca „ansamblul fina-lit\]ilor, specifica]iilor de con]inut, jaloanele procedurale [i resursele pentru a desf\[ura un pro-ces educa]ional”.

De[i în prezent exist\ o terminologie diversificat\ privind elementele care formeaz\ curricu -lumul [colar, aceasta are la baz\ câ]iva termeni centrali, a c\ror accep]iune trebuie în]eleas\ însensul ini]ial. Terminologia vehiculat\ în literatura pedagogic\ [i în limbajul cadrelor didactices-a îndep\rtat sensibil de acest cadru terminologic originar, definit în Curriculum na]ional pen-tru înv\]\mântul obligatoriu – cadru de referin]\ (1998).

10

În prezent, prin curriculum se în]eleg dou\ grupe de probleme:a. Curriculum formal (oficial, scris) este format în principal din documentele reglatoare.

Acesta cuprinde ansamblul documentelor [colare de tip reglator, în cadrul c\rora se con-semneaz\ datele esen]iale privind procesele educative [i experien]ele de înv\]are pe care[coala le ofer\ elevului.

b. Curriculum procesual se refer\ la modul de organizare a procesului educa]ional, vizeaz\ansamblul proceselor educative [i al experien]elor de înv\]are prin care trece elevul peparcursul s\u [colar.

Aparent, prima accep]iune este mai apropiat\ de sensul ini]ial al cuvântului curriculum, iar a doua de metodologia procesului educa]ional (suprapus\ uneori cu metodicile sau cu didactica).

Principalele concepte [i termeni asocia]i cu care se opereaz\ sunt: finalit\]ile înv\]\mântului,ciclurile [i ariile curriculare, curriculum-nucleu, curriculum diferen]iat, curriculum la decizia [colii(CD{) etc.

Finalit\]ile înv\]\mântului descriu a[tept\rile enun]ate fa]\ de sistemul de înv\]\mânt înansamblul s\u, a[a cum este definit în Legea educa]iei na]ionale [i în documentele de politic\educa]ional\.

Ciclurile curriculare reprezint\ o încercare de periodizare a [colarit\]ii [i cuprind: perioadaachizi]iilor fundamentale (pân\ la clasa a II-a), perioada de dezvoltare (clasele III-VI) [i perioadade observare [i orientare (dup\ clasa a VII-a). Acestea nu sunt acceptate în mod unanim [i nuau o anumit\ aplicabilitate imediat\.

Ariile curriculare reprezint\ grup\ri de discipline [colare care au în comun anumite elementede coeren]\. În cadrul celor [apte arii curriculare, geografia face parte din aria „Om [i societate”,de[i prin caracterul acesteia de [tiin]\ atât a naturii, cât [i a societ\]ii are leg\turi strânse cuaria curricular\ „Matematic\ [i [tiin]e”, dar [i cu alte discipline [i domenii [colare.

Curriculum-nucleu reprezint\ acele elemente formale (competen]e [i con]inuturi) obligato-rii pentru întreaga genera]ie de elevi care parcurge un proces de instruire. Acesta se supra-pune pe resursele de timp ale trunchiului comun (TC).

Curriculum diferen]iat (CD) reprezint\ oferta specific\ pentru anumite profiluri de formare,care asigur\ o preg\tire diferen]iat\.

Curriculum la decizia [colii (CD{) reprezint\ elementul specific prin care se realizeaz\ anu-mite parcursuri de instruire [i cuprinde aspectele formale [i experien]ele de înv\]are sugerateunor anumite colectivit\]i [colare; CD{ are resurse disjuncte de timp diferite de TC. Curriculumla decizia [colii cuprinde sisteme de instruire ofertate de comunitate sau de unitatea deînv\]\mânt.

Începând din anul [colar 2006-2007, exist\ un concept nou, denumit curriculum de dez-voltare local\ (CDL), care acoper\ elemente ale profesionaliz\rii realizate prin filiera tehnologic\,dar cu semnifica]ie [i leg\tur\ în comunitatea local\.

În afara acestor termeni-cheie exist\ al]i termeni asocia]i, care se reg\sesc în diferite docu-mente [i procese de înv\]are (plaj\ orar\, schem\ orar\, disciplin\ op]ional\, curriculum extins,curriculum aprofundat, schem\ de derivare, competen]e specifice, obiective de referin]\, acti-vit\]i de înv\]are, proiectare curricular\ etc.). De asemenea, sunt utiliza]i termeni clasici din[tiin]ele educa]iei [i din practica limbajului pedagogic.

11

3. Geografia [i curriculum [colar

Pe plan interna]ional, geografia a fost influen]at\ sensibil de ideile inovatoare din [tiin]eleeduca]iei, care au facilitat aplicarea lor rapid\ în câmpul nostru disciplinar.

Din deceniul [apte al secolului al XX-lea dateaz\ cele mai importante contribu]ii la afirma-rea concep]iei curriculare privind geografia [colar\. Aceasta porne[te de la dimensiunile [i opor-tunit\]ile oferite de geografie ca disciplin\ educa]ional\ [i modul în care acestea pot ficoncretizate în curriculum [colar.

În 1975, o sintez\ deosebit\ asupra educa]iei prin geografie (Graves, N. J., Geography ineduca tion, Londra) deschide abordarea modern\ a geografiei [colare, inclusiv sub raportul di-mensiunii curriculare.

În anul 1976, Consiliul Europei a coordonat realizarea unui document integrator, referitorla pozi]ia geografiei în mai multe ]\ri (European Curriculum Studies nr. 10, Geography, Stras-bourg, 1976), cu o evident\ tematic\ transversal\.

În acela[i an apare [i lucrarea profesorului W.E. Marsden, de la Universitatea din Liverpool,intitulat\ Evaluating the geography curriculum, care cuprinde, printre altele, o analiz\ deose-bit de pertinent\ a raportului dintre curriculum [i evaluare, precum [i o prezentare a tipurilorprincipale de itemi utilizabili în evaluarea rezultatelor instruirii la geografie.

În 1978 este realizat\ o sintez\ asupra curriculumului [colar din diferite ]\ri europene (N.J. Graves).

În 1979, N.J. Graves public\ o lucrare, devenit\ clasic\, asupra curriculumului disciplinar degeografie (Curriculum Planning in Geography). Aceasta a reprezentat baza teoretic\ a unorac]iuni diferite privind curriculum de geografie. Prin pozi]ia autorului, de pre[edinte al Comisieide înv\]\mânt a Uniunii Geografice Interna]ionale timp de aproape dou\ decenii, ideile prin-cipale au cunoscut o larg\ r\spândire interna]ional\. N.J. Graves arat\ c\ „prolema planific\riicurriculumului este dependent\ pe de o parte de teoria curriculumului, iar pe de alt\ parte deteoria geografic\”.

Realizarea unui document integrator în cadrul Uniunii Geografice Interna]ionale, sub coor-donarea prof. Hartwig Haubrich, pre[edinte al Comisiei de educa]ie prin geografie, denumitCarta interna]ional\ a educa]iei prin geografie (Washington, 1992), a oferit un model foartebun de asumare a posibilit\]ilor geografiei ca domeniu educa]ional [i de concretizare a aces-tora în curriculum [colar din diferite ]\ri.

Sunt abordate în acest context probleme teoretice [i practice deosebit de importante, cumar fi: modele în curriculum, modele de planificare în geografie, selectarea con]inuturilor geo-grafiei [colare, alc\tuirea cursului de geografie, mijloace [i constrângeri ale planific\rii curricu-lare etc. N.J. Graves a avut o deosebit\ influen]\ asupra proiect\rii curriculumului în Regatul Unit[i, în general, asupra teoriei curriculumului în geografie.

Exist\ dezvolt\ri noi ale teoriei [i practicii curriculumului [colar de geografie atât în RegatulUnit (Kent, A., 1998; Lambert, D., Balderstone, D., 2003), cât [i în alte ]\ri care au încorporatconcep]ia curricular\ (Portugalia, Olanda).

În ]ara noastr\, introducerea termenului de curriculum în geografia [colar\ s-a realizat încontextul elabor\rii documentelor care formeaz\ Curriculum na]ional.

12


Recommended