FORMULAR DE SOLICITARE Numele instalaiei:
„Ferma de cretere a puilor de carne Baby Beef”, amplasat în sat
Rzboieni, com. Ion Neculce, jud. Iai
Numele solicitantului, adresa, numrul de înregistrare la registrul
Comerului
S.C. AVI TOP S.A., sat Rzboieni, Comuna Ion Neculce, Cod 705311;
CIF: RO14327259; J22/1115/2001; Romania; Tel:(+40)232-248.105;
Fax:(+40)232-248.104; http: www.avitop.ro; contact: responsabil
mediu Simona Harnagea, Mobil: 40740800683; e-mail:
[email protected]
Activitatea conform anexei 1 din Legea nr. 278/2013 privind
emisiile industriale
„6.6. Creterea intensiv a psrilor de curte i a porcilor, cu
capaciti de peste: a) 40.000 de locuri pentru psri de curte”.
Capacitatea fermei este de 181777 capete.
Alte activiti cu impact semnificativ desfurate pe amplasament
Nu este cazul
Cod CAEN: 0147 – creterea psrilor– activitate desfurat în 4 hale de
producie cu capacitatea total de 181777 locuri.
Ord. 3299/2012: cod NFR:4.B.9.b: Pui de carne.
Cod SNAP 2: Codurile SNAP corespunztoare clasei 0147 din CAEN Rev.2
sunt: 100409 – Fermentaie enteric de la pui.
Numele i prenumele proprietarului: S.C. AVI TOP S.A. Numele i
funcia persoanei împuternicite s reprezinte titularul
activitii/operatorului instalaiei pe tot parcursul derulrii
procedurii de autorizare:
Ingrid Tifoi, Tel:(+40)232-248.105; Fax:(+40)232-248.104,
Mobil:(+40)725-292525, e-mail:
[email protected]
Numele i prenumele persoanei responsabile cu activitatea de
protecie a mediului:
Ing. Simona Harnagea, Responsabil mediu, Rzboieni, Comuna Ion
Neculce, Cod 705311, Mobil: 40740800683; e-mail:
[email protected]
În numele firmei mai sus menionate, solicitm prin prezenta
REVIZUIREA AUTORIZAIEI INTEGRATE DE MEDIU nr. 1/26.01.2017 conform
prevederilor Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale
Tiularul de activitate/operatorul instalaiei îi asum rspunderea
pentru corectitudinea i completitudinea atelor i informaiilor
furnizate autoritii competente pentru protecia mediului în vederea
analizrii i demarrii procedurii de autorizare. Nume: Ingrid Tifoi
Funcia: Semntura i tampila Data: 05.04.2018
1. REZUMAT NETEHNIC 1. DESCRIERE
Prezenta Solicitare se întocmete pentru Ferma de cretere a puilor
de carne din sat Rzboieni, com. Ion Neculce, jud. Iai, denumit în
continuare Ferma Baby Beef, în procedura de revizuire a Autorizaiei
integrate de mediu nr 1/26.01.2018 în conformitate cu:
Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale;
Ordin nr. 818 din 17/10/2003pentru aprobarea Procedurii de emitere
a autorizaiei integrate de mediu, modificat i completat prin Ordin
nr. 1158/2005 i prin Ordin nr. 3970/2012.
Ordin nr. 36 din 07/01/2004privind aprobarea Ghidului tehnic
general pentru aplicarea procedurii de emitere a autorizaiei
integrate de mediu.
Revizuirea AIM este necesar deoarece:
S-au publicat Concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile
(BAT) în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European i a
Consiliului, pentru creterea intensiv a psrilor de curte i a
porcilor, aprobate prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/302
a Comisiei din 15.02.
Capacitatea nominal a fermei se aliniaz cu normele de bunstare a
psrilor, respectiv: o Ordinul nr. 30/2010 pentru aprobarea Normei
sanitare veterinare privind stabilirea normelor minime
de protecie a puilor destinai produciei de carne cu modificrile
aduse prin Ordin 51/2013; o Norma sanitar veterinar privind
stabilirea normelor minime de protecie a puilor destinai
produciei
de carne din 30.03.2010 cu modificrile aduse prin Ordin 51/2013 -
Autoritatea Naional Sanitar Veterinar i pentru Sigurana Alimentelor
– ANSVSA.
Conform acestor acte, Art. 3 (5) Densitatea maxim de populare poate
crete pân la 42 kg/ m2, în condiiile respectrii cerinelor prevzute
în anexa nr. 5, suplimentar fa de cerinele prevzute în anexele nr.
1 i 2. În aceste condiii, numrul de locuri de cretere maxim este de
24 locuri/mp spre deosebire de situaia autorizat în care s-au
prevzut 19 locuri /mp. Capacitile maxime ale halelor s-au modificat
astfel:
Hala BB1 (C14) – suprafaa la sol de 1874 mp, Su = 1794,23 mp;
capacitatea conform AIM de 32000 locuri; capacitate recalculat la
un coeficient de 24 capete/mp: 43062 locuri
Hala BB2 (C16) – suprafaa la sol de 1869 mp; Su = 1795,79 mp;
capacitatea conform AIM de 32000 locuri; capacitate recalculat la
un coeficient de 24 capete/mp: 43099 locuri
Hala BB3 (C25) – suprafaa la sol de 2102 mp; Su = 1992,02 mp;
capacitatea conform AIM de 42000 locuri; capacitate recalculat la
un coeficient de 24 capete/mp: 47808 locuri
Hala BB4 (C26) – suprafaa la sol de 2102 mp; Su = 1992,02 mp,
capacitatea conform AIM de 42000 locuri; capacitate recalculat la
un coeficient de 24 capete/mp: 47808 locuri
Capacitate recalculat total de cretere pui este de 181777 locuri,
fa de 148000 locuri care este
autorizat în prezent.
Având în vedere c activitatea este reglementat din punct de vedere
al proteciei mediului prin AIM nr. 1/29.01.2018 prezenta solicitare
detaliaz în special aspectele relevante de mediu care au condus la
necesitatea revizuirii AIM. Astfel, elementele de mediu care nu se
schimb fa de situaia reglementat, nu sunt detaliate pentru a nu
îngreuna procesul de analiz. În schimb se detaliaz modificrile
aduse activitii prin modificarea capacitilor de producie. De
asemenea, se analizeaz în detaliu modul în care activitatea se
conformeaz concluziilor BAT.
2. TEHNICI DE MANAGEMENT
Nu se produc modificri
3. INTRRI DE MATERIALE
Având în vedere c a crescut capacitatea nominal a fermei, toate
consumurile de materii prime i materiale au crescut fa de situaia
autorizat cu un coeficient de 1.228.
4. PRINCIPALELE ACTIVITI
Emisiile la capacitatea nominal cresc proporional cu creterea
capacitii.
6. MINIMIZAREA i RECUPERAREA DEEURILOR
Cantitile de deeuri estimate a se produce la capacitatea nominal
s-au pstrat, mai puin dejeciile care au crescut cu un coeficient de
1.228
7. ENERGIE Nu se produc modificri în consumul specific.
8. ACCIDENTELE i CONSECINELE LOR
Nu se produc modificri
9. ZGOMOT i VIBRAII
Nu se produc modificri
12. ASPECTE LEGATE DE AMPLASAMENTUL PE CARE SE AFL INSTALAIA
Nu se produc modificri
13. LIMITELE DE EMISIE
Nu se produc modificri
14. IMPACT
Nu se produc modificri semnificative. Emisiile specifice au rmas
aceleai, în schimb emisiile anuale la capacitatea nominal se mresc
cu un coeficient de 1.228, proporional cu creterea capacitii fa de
situaia autorizat.
15. PLANUL DE MSURI OBLIGATORII I PROGRAMELE DE MODERNIZARE
Nu se produc modificri
4
2. TEHNICI DE MANAGEMENT Nu se produc modificri fa de situaia
autorizat.
3. INTRRI DE MATERII PRIME Se utilizeaz aceleai materiale.
Consumurile specifice sunt aceleai. Singura diferen fa de situaia
autorizat este c a crescut consumul anual de materiale proporional
cu creterea capacitii (cu un coeficient de 1.236).
4. PRINCIPALELE ACTIVITI Se utilizeaz aceleai materiale, materii
prime i se produc aceleai produse, deeuri sau subproduse.
Consumurile specifice sunt aceleai. Singura diferen fa de situaia
autorizat este c a crescut consumul anual de materiale proporional
cu creterea capacitii (cu un coeficient de 1.228).
Ferma poate produce anual maxim 1.181.551 capete/an (sau 2836 tone)
pui carne în sistem intensiv, la sol pe pat vegetal, având în
vedere revizuirea capacitilor. Pentru asigurarea acestei producii,
se consum materiile prime, auxiliare i utilitile REVIZUITE din
tabele de mai jos.
Informaii despre materii prime, substane i preparate utilizate în
asigurarea produciei - REVIZUIT Nr.
crt.
De la ferma de incubaie de pe acelai amplasament
24 capete / mp 47808 buc. 1.181.551
capete/an sau
Amestec de cereale, extrudat proteic soia, premix
(proteine, vitamine, minerale)
1,8 – 1,9 kg
1,7 – 2,2 l/kg
4. VirKON S
Soluie 1:100 (aprox. 5 kg la 650 l ap), aplicat prin
pulverizare cu pompa – prima dezinfecie i aplicare cu
atomizorul – a doua dezinfecie (soluie 1:50)
Dezinfectant care conine: acid malix, acid sulfamidic,
toluensulfonat de sodiu, peroxidisulfat de dipotasiu,
dipenten
(516 kg Virkon
(10.4 kg Virkon
5. HYPEROX
Soluie 1:100 (aprox. 6.5 kg la 650 l ap), aplicat prin
pulverizare cu pompa
peracetic, acid acetic
(668 kg
Soluie 1:2(aprox. 3 l la 6 l ap), aplicat prin
termonebulizare
Lauril-dimethyl-benzy-ammonium-chloride, Dydecil-
dimethyl-ammoniumchlorid; Izopropylalkohol;
(234 kg
Dezinfectant care conine: Compui cuaternari de
amoniu, Cloruri de Benzyl-C12-16-Alchildimetil;
0,005 l/mp 10 l 260 l Vulkan
8. Piatr vânt
Fungcid, conine sulfat de cupru
0,1 l/mp 200 l 5,2 mc soluie
(1040 kg
200 l/1000 mp 400 l 1,6 mc soluie
(0,8 tone var)
Aplicare prin pulverizare sub presiune cu turbojeturi
Apa de splare se colecteaz în bazin vidanjabil 120 mc
5 l/mp 10000 l 260 mc
11. Ap rece pentru preparat soluii
Din reeaua APA VITAL, branament existent
Apa din soluii se evapor dup aplicare
- 5.3 mc 138 mc
Din reeaua APA VITAL
- - 110 mc
14. Vaccinuri, medicamente, antibiotice, vitamine
Se aplic sub supravegherea medicului veterinar,
respectându-se normele din domeniu
Wh/cap/zi
0.280 kWh/ cap
*) Consumul pe hal este calculat pentru halele cu suprafaa util de
1992.02 mp. **) Consumul anual este calculat considerând
capacitatea maxim de 6,5 serii pe an pentru fiecare din cele 4 hale
sau 181777 locuri de cretere.
Din desfurarea activitii rezult urmtoarele produse, deeuri i emisii
REVIZUITE:
Producie realizat. Emisii i deeuri - REVIZUITE Nr.
crt.
Emisie specific Emisie pe hala i
serie*
1. Pui la maturitate (2,4 kg/buc.) 181777 capete /
serie
3 tone/ 1000
psri i serie
vidanjabil de 1225 mc i apoi sunt vidanjate de Apa
Vital
4. Apa uzat menajer
colecteaz în bazin vidanjabil de 30 mc i se
vidanjeaz de APA VITAL
0,6 – 2%
Medie 1%
478 capete/serie
0.48 tone/serie
1182 capete/an
11.82 tone/an***)
6. Deeuri din activitatea veterinar Obiecte ascuite, medicamente
expirate, ambalaje de medicamente etc. Preluate de MONDECO Suceava
cf. contract 333/10.02.2016
- - 0,05 tone/an
7. Ambalaje care conin reziduuri sau care sunt contaminate cu
substane periculoase Ambalaje de la substanele de dezinfecie
Preluate de MONDECO Suceava cf. contract 333/10.02.2016
- - 0,4 tone/an
8. Deeuri menajere Diverse deeuri rezultate de la personal i din
activitatea de cretere psri
- - 5 tone/an
9. Emisii de gaze de fermentaie i de ardere a gazului
metan
sufltoarele de aer cald i de la creterea psrilor /
dejecii. Sunt evacuate dirijat, punctual prin instalaiile
de ventilaie aferente fiecrei hale
CH4: 0,006
N2O: 0,009
Praf (TSP):
CO: 0,217
NOX: 0,404
TSP: 0,0036
*) Consumul pe hal este calculat pentru halele cu suprafaa util
medie de 1902.02 mp. **) Consumul anual este calculat considerând
capacitatea maxim de 6,5 serii pe an pentru fiecare din cele 4 hale
sau 181777 locuri de cretere. ***) Cantitatea de mortaliti se
calculeaz la o greutate medie pe cap de 1 kg. Se menioneaz c cele
mai multe mortaliti se produc în prima perioad a creterii, când
puii au greuti mai mici de 1 kg.
EMISII I REDUCEREA POLURII Modificrile apar doar la emisiile în
aer. Tipurile i sursele de emisie în aer rmân aceleai ca în situaia
autorizat. Diferena apare la modul de calcul al emisiilor specifice
i limitele maxim admise. Acestea sunt conform Concluziilor BAT
aprobate. Revizuirea de autorizaie se face inclusiv pentru a dovedi
c ferma respect limitele maxime admise (BAT- AEL) aprobate prin
Concluziile BAT. Nivelele de emisii generate din procesul de
cretere psri la sol recomandate prin BAT, nivelurile de emisie
BAT-AEL evideniate în BATC i factorii de emisie specifici, sunt
prezentate în tabelul urmtor:
Caracterizarea emisiilor din surse difuze nedirijate Activitate
Document de referin / [UM] Poluant
NH3 CH4 N2O Pulberi
Creterea psrilor la sol
Capacitate: 165600 locuri, 6.5
0,005 –
0,315
0,004 –
0,006
0,009 –
0,024
0,014 –
0,018
tehnici disponibile (BATC)
curte i a porcilor
15.02.2017
0,01 –
0,08
2016: 4.B.9.b)
[kg/ pasre/an]
0,0367 0,0067
Not: BAT i BATC furnizeaz limitele de emisie raportate la pasre i
an, deci luându-se în calcul 6.5 serii/an. Factorii de emisie sunt
dai pentru Loc pasre / an.
Emisiile prezentate în tabelul de mai sus sunt totale, pe tot
ciclul de via al dejeciilor, incluzând perioada de staionare în
hal, perioada de staionare pe platform si emisiile din timpul
împrtierii pe sol.
7
Calculul emisiilor rezultate din ferma Jora la capacitate nominal,
se face în continuare. Datele privind producia i consumurile sunt
cele calculate la capacitatea nominal. Metodologia, coeficienii i
procentele sunt preluate din documente de referin:
EMEP/EEA Emission inventory guidebook 2013 update July 2015
2006 IPCC Guidelines for National Greenhouse Gas Inventories
Institut Technique de l'Aviculture - Estimation des rejets d’azote
– phosphore - potassium calcium - cuivre – et zinc par les élevages
avicoles, 2013, table 2, pg.19
Ingerat 100
Fixat 45
Excretat 55
excretat 17
32
Azot disponibil pentru plante
3 Pierderi la imprastiere 3, reprezentand 10 %
Diagrama fluxului de azot în cazul gestionrii dejeciilor de la pui
crescui la sol, pe aternut
Calcul emisii amoniac (la capacitatea nominal)
Cantitate furaj combinat consumat la capacitatea nominala (6.5
cicluri de producie): 5388 t / an 4.56 kg furaj /pasre sau 1,9 kg
furaj / kg carne, la o producie de 181777 locuri/serie sau
1.181.551 capete/an la capacitatea nominal.
Coninut Proteina Bruta (PB) : 19,5% (21-19-18% in funcie de vârst)
conform Declaraiei de conformitate emise de furnizor; Coninut de
proteina brut conform BAT : 18-22% in funcie de vârsta;
Nivel emisii specifice NH3 = 0,045 kg /spaiu pentru animal/an
Nivel emisii totale NH3 = 53.24 tone/an Emisiile de amoniac se
încadreaz in nivelul de emisie BAT-AEL : 0,01-0,08 (kg de NH3/spaiu
pentru animal/an).
Capacitate nominala (locuri/an)
Furaj (kg/cap)
N regim alimentar (t)
8
Calcul emisii pulberi (la capacitate nominal)
Conform metodologiei CORINAIR 2013, calculul emisiei pentru pulberi
respirabile este urmtorul:
EPM2,5 = FEPM2,5 x AAP;
EPM10 = FEPM10 x AAP
FEPM2,5-factor de emisie PM2,5; FEPM2,5 = 0,009 kg AAP-1a-1
FEPM10- factor de emisie PM10; FEPM10 = 0,069 kg AAP-1a-1
AAP – numr de animale prezente in medie pe an
a-1 – numr de animale produse in timpul unui an
Calculul AAP
NADA (a-1)= numr de animale produse anual.
Limita de emisie asociat BAT : 0,014-0,018 kg PMrespirabile / cap
pasare/an
Emisii totale de pulberi: 0.008976 kg/pasre/an sau 10,605 tone/an
Capacitate nominala (locuri/an)
AAP (numar animale prezente la un moment dat)
EMP2.5 (k/an)
EMP2.5 (kg/pasare/an
1181551 135959.2932 1223.63 0.001036 9381.19 0.00794
Nivelul pulberilor respirabile se încadreaz in limitele BAT
Intensive Rearing of Poultry and Pigs- Documentul de Referin asupra
Celor mai bune tehnici disponibile in creterea intensiva a pasrilor
si porcilor iulie 2003 conform tabel 3.34 pg.122.
Calculul emisiilor de Fosfor total excretat (la capacitate
nominala)
Coninut total de fosfor in furajul utilizat (P) : 0,45% - conform
Declaraiei de conformitate emise de furnizor; Coninut total de
fosfor in furajul utilizat (P) : 0,57- 0,75 % -conform BAT
Cantitate de furaj consumata anual: 5549 t Pexcretat / spatii
pentru animal / an = 0,0066 kg fosfor/ animal/an.
Capacitate nominala (locuri/an)
Continut P in furaj (%)
P regim alimentar (t)
P retentie (t) P excretat (t) P excretat (kg/cap animal/an)
1181551 5388 0.45 24.25 16.45 7.799 0.00660
Emisii fugitive – rezultate din platformele de depozitare a patului
epuizat cu coninut de dejecii – conin NH3, COV i H2S. Aceste emisii
sunt incluse în factorii de emisie i limitele de emisie de mai
sus.
9
5. MINIMIZAREA i RECUPERAREA DEEURILOR Se genereaz aceleai cantiti
specifice de deeuri. Având în vedere c a crescut capacitatea
fermei, implicit cantitatea de dejecii generat la capacitatea
nominal a crescut cu un coeficient de 1.264. De asemenea, a crescut
i cantitatea de mortaliti.
Gestiunea deeurilor principale - REVIZUIRE
Mod colectare
Mod valorificare / eliminare
Dejecii animaliere (materii fecale, urin, inclusiv resturi de
paie), colectate separat i tratate în afara incintei Dejecii uscate
amestecate cu patul vegetal, rezultate din activitatea de cretere a
psrilor
02 01 06 Tone/ an
3545 Raclare
Evacuare din hal la sfâritul fiecrei serii, încrcare direct în
mijloace de transport, maturare pe platform i valorificare integral
pe terenuri agricole
Deeuri de esuturi animale Mortaliti 0,6 – 2%
02 01 02 Tone/ an
11.82 Cabin frigorific de 7 mc
Preluare PROTAN SA în baz de contract (sptmânal)
Deeuri din activitatea veterinar Obiecte ascuite, medicamente
expirate, ambalaje de medicamente etc.
18 02 xx (01; 02*; 03; 08)
Tone/ an
Ambalaje care conin reziduuri sau care sunt contaminate cu substane
periculoase Ambalaje de la substanele de dezinfecie
15 01 10* Tone/ an
0.4 În camer închis
Preluare MONDECO în baz de contract
Deeuri menajere Diverse deeuri rezultate de la personal i din
activitatea de cretere psri
20 03 99 Tone/ an
5 în pubele, pe categorii
Preluare TERMOSERV SALUB SA în baz de contract
6. ENERGIE Nu se produc modificri
7. ACCIDENTELE i CONSECINELE LOR Nu se produc modificri
8. ZGOMOT I VIBRAII Nu se produc modificri
9. MONITORIZARE Nu se produc modificri
10. DEZAFECTARE Nu se produc modificri
11. ASPECTE LEGATE DE AMPLASAMENTUL PE CARE SE AFL INSTALAIA Nu se
produc modificri
12. LIMITELE DE EMISIE Evaluarea tehnicilor aplicate în ferm în
raport cu BAT
Activitatea de cretere a psrilor se face în acord cu cele mai bune
tehnici disponibile. Halele de producie i dotrile aferente sunt
modernizate i dotate dup ultimele norme în domeniu. Implicit
consumurile de materii prime i materiale, emisiile de deeuri, ape
uzate, poluani atmosferici se încadreaz în intervalele recomandate
în documentele de referin:
Ordin nr. 169 din 02/03/2004 pentru aprobarea, prin metoda
confirmrii directe, a Documentelor de referin privind cele mai bune
tehnici disponibile (BREF), aprobate de Uniunea European -
Documentul
10
de Referin asupra Celor mai bune tehnici disponibile în creterea
intensiv a psrilor i porcilor, iulie 2003.
Ordin nr. 1234 din 14/11/2006privind aprobarea Codului de bune
practici în ferm.
Concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) în
temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European i a
Consiliului, pentru creterea intensiv a psrilor de curte i a
porcilor, aprobate prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/302
a Comisiei din 15.02.2017
În tabelul din anex se face o evaluare a tehnicilor aplicate în
ferm în raport cu tehnicile considerate BAT. Rezult clar c Ferma
respect recomandrile documentelor de referin, inclusiv a
concluziilor BAT. De asemenea, nivelurile de emisii se încadreaz în
limitele BAT-AEL. În tabelul de mai jos se face o centralizare a
tehnicilor BAT relevante pentru activitatea analizat i tehnicile
aplicate în cadrul fermei. Concluzia este c tehnicile aplicate în
ferm sunt BAT i valorile parametrilor specifici prin tehnicile
aplicate în Ferm se încadreaz în limitele BAT-AEL 13. IMPACT Nu se
produc modificri. 14. PROGRAMUL PENTRU CONFORMARE i PROGRAMUL DE
MODERNIZARE Nu se produc modificri.
11
Evaluarea tehnicilor applicate în ferm comparatviv cu tehnicile BAT
BAT nr. Tehnic BAT
BAT-AEL - Concluzii BAT
Conformare
BAT 1 Sistem de management de mediu
Pentru a îmbunti performana de mediu global a fermelor, BAT constau
în punerea în
aplicare i aderarea la un sistem de management de mediu (EMS)
Certificat nr. 701542734-3 din 16.04.2016, valabil pân în
15.04.2016 - EN ISO 22000:2005 – Sistem de management pentru
sigurana alimentului;
Certificat nr. 731042734-3 din 16.04.2016 valabil pân în 14.09.2018
– EN ISO 14001:2009 – Sistem de management de mediu.
DA
BAT 2 Buna organizare în ferm
Pentru a preveni sau a reduce efectele asupra mediului i pentru a
îmbunti performana
global, BAT constau în utilizarea tuturor tehnicilor indicate mai
jos:
a) Amplasarea corespunztoare a instalaiei/fermei i o bun amenajare
spaial a activitilor
b) Educarea i formarea personalului
c) Pregtirea unui plan de urgen pentru a face fa emisiilor i
incidentelor neprevzute, cum ar fi
poluarea corpurilor de ap
d) Verificarea, repararea i întreinerea periodic a structurilor i a
echipamentelor
e) Depozitarea animalelor moarte astfel încât s se previn sau s se
reduc emisiile
a) Nu se aplic. Ferma este existent, fiind construit în anii
80’.
Beneficiaz de prevederile Legii 2014/2008 privind protecia
exploataiilor agricole
b) Personalul este instruit periodic
c) Exist un plan de prevenire a polurilor accidentale i de
intervenie în caz de poluare accidental
d) Exist un plan de revizii i verificri ale instalaiilor i
echipamentelor
e) Animalele moarte se stocheaz într-o cabin frigorific pân
la
preluarea de ctre operatori autorizai în vederea eliminrii
conforme
DA
BAT 3 Management nutriional
Pentru a reduce azotul total excretat i, prin urmare, emisiile de
amoniac, satisfcând în acelai
timp nevoile nutriionale ale animalelor BAT constau în utilizarea
unui regim alimentar i în
aplicarea unei strategii nutriionale care include una dintre
tehnicile indicate mai jos sau a unei
combinaii a acestora
a) Reducerea coninutului de proteine brute prin utilizarea unui
regim alimentar echilibrat în azot bazat
pe necesitile de energie i aminoacizi digestibili
b) Hrnirea în mai multe etape cu asigurarea unui regim alimentar
adaptat cerinelor specifice ale
perioadei de producie
c) Adugarea unei cantiti controlate de aminoacizi eseniali la un
regim alimentar cu un nivel sczut de
proteine brute
d) Utilizarea de aditivi furajeri autorizai care reduc azotul total
excretat
BAT-AEL Azot total excretat [kg N excretat / spaiu pentru
animal/an] = 0,2 – 0,6
a) Se aplic tehnica de reducere prin controlul strict al
coninutului de protein brut în funcie de vârsta animalului i
necesar
b) Hrana este difereniat pe etape de cretere (21 -19 -18%
protein brut în funcie de vârst)
c) N/A
Azot total execrat calculat în cadrul fermei [kg N excretat /
spaiu pentru animal/an] = 0,088
tehnicile a, b, d
BAT 4 Management nutriional
Pentru a reduce fosforul total excretat, satisfcând în acelai timp
nevoile nutriionale ale
animalelor, BAT constau în utilizarea unui regim alimentar i în
aplicarea unei strategii
nutriionale care include una dintre tehnicile indicate mai jos sau
a unei combinaii a acestora
a) Hrnirea în mai multe etape cu asigurarea unui regim alimentar
adaptat cerinelor specifice ale
perioadei de producie
b) Utilizarea de aditivi furajeri autorizai care reduc cantitatea
total de fosfor excretat (de exemplu
fitaz).
c) Utilizarea fosfailor anorganici cu grad ridicat de digerare
pentru înlocuirea parial a surselor
convenionale de fosfor din furaje
a) Se aplic tehnica de control strict al coninutului de
protein
brut în funcie de vârsta animalului i necesar
b) Aditivii sunt procurai din surse autorizate
c) N/A
Fosfor total execrat calculat în cadrul fermei [kg P2O5 excretat
/
spaiu pentru animal/an] = 0,066
b)
12
BAT-AEL Fosfor total excretat [kg P2O5 excretat / spaiu pentru
animal/an] = 0,05 – 0,25
BAT 5 Utilizarea eficient a apei
Pentru utilizarea eficient a apei, BAT constau în utilizarea unei
combinaii a tehnicilor indicate
mai jos:
c) Utilizarea aparatelor de curare cu înalt presiune pentru curarea
adposturilor pentru animale i a
echipamentelor
d) Selectarea i utilizarea echipamentului corespunztor (de exemplu
adptori de tip biberon, adptori
circulare, jgheaburi cu ap) pentru anumite categorii de animale,
garantând, în acelai timp,
disponibilitatea apei (ad libitum).
e) Verificarea i (dac este necesar) ajustarea în mod periodic a
calibrrii echipamentului de furnizare a
apei potabile
f) Reutilizarea apei de ploaie necontaminate ca ap utilizat pentru
curenie.
Consum specific de ap obinut prin cele mai bune tehnici: 4,5 – 11
l/pasre/ciclu [BREF, Capitolul 3. Consumuri si nivele de emisii la
fermele intensive de psri si porci
Subcapitolul 3.2. 2.1.Necesar consum apa in fermele de psri ;
3.2.2.1.1.Consum animalier;
3.2.2.1.2.Utilizarea apei de curenie]
b) Instalaiile sunt verificate periodic. Dac se identific
scurgeri,
se intervine imediat pentru remediere
c) Se folosesc turbojet-uri
d) Liniile de adpare asigur disponibilitatea la discreie a
apei
(ad libitum), împiedicând risipa
e) Liniile de adpare pot fi reglate, inclusiv pe înlime,
debit
f) N/A
DA
BAT 6 Emisii provenite din ape uzate
Pentru a reduce producerea de ape uzate, BAT constau în utilizarea
unei combinaii a tehnicilor
indicate mai jos:
a) Meninerea suprafeei zonelor murdare din curte la un nivel cât
mai redus posibil
b) Reducerea la minimum a consumului de ap
c) Separarea apei de ploaie necontaminate de fluxurile de ape uzate
care trebuie tratate.
Calitatea apelor evacuate:
ape uzate tehnologice evacuate în canalizare: NTPA002/2002;
indicatori relevani: MTS, CBO5, CCOCr, fosfor total, amoniu;
ape uzate tehnologice utilizate pentru irigaii sau evacuate în
receptor natural: NTPA001/2002; indicatori relevani: CCOCr, amoniu,
azotai, azotii
ape pluviale: NTPA001/2002; indicatori relevani: CCOCr, amoniu,
azotai, azotii
a) În curte nu exist suprafee murdare.
b) Splarea se face cu maxim 5 l/mp, utilizând turbojet-uri
c) Apa pluvial este colectat i evacuat separat de celelalte
ape
Toate apele uzate evacuate din Ferm îndeplinesc criteriile
impuse prin NTPA001/2002 sau 002/2002, dup caz (conform
monitorizri)
BAT 7 Emisii provenite din ape uzate
Pentru a reduce emisiile în ap provenite din apele uzate, BAT
constau în utilizarea unei
combinaii a tehnicilor indicate mai jos:
a) Scurgerea apelor uzate ctre un container special sau un depozit
pentru dejeciile lichide.
b) Epurarea apelor uzate
c) Împrtierea pe sol a apelor uzate, de exemplu prin utilizarea
unui sistem de irigaii, cum ar fi
aspersoare, sisteme de stropitoare mobile, rezervoare, injector cu
bar de împrtiere.
a) Apele uzate de la splarea halelor se colecteaz într-un
bazin
vidanjabil impermeabil
b) Apele uzate sunt vidanjate de operatori autorizai i
epurate
într-o staie de epurare conform
c) N/A. Tehnica poate fi aplicat pentru apele tehnologice
uzate
(de splare sau cele care se colecteaz în bazinele platformelor
de
dejecii). Înainte de aplicare, se fac analize specifice
DA
BAT 8 Utilizarea eficient a energiei
Pentru utilizarea eficient a energiei în cadrul unei ferme, BAT
constau în utilizarea unei
combinaii a tehnicilor indicate mai jos:
a) Sistemele de înclzire / rcire i ventilaie sunt relativ noi
i
corespund nivelului actual tehnologic
a) Sisteme de înclzire/rcire i de ventilaie cu eficien
ridicat
b) Optimizarea sistemelor de înclzire/rcire i de ventilaie i
gestionarea acestora, în special în cazul în
care se utilizeaz sisteme de purificare a aerului.
c) Izolarea pereilor, a podelelor i/sau a plafoanelor adposturilor
pentru animale
d) Utilizarea iluminatului eficient din punct de vedere
energetic
e) Utilizarea schimbtoarelor de cldur
f) Utilizarea pompelor de cldur pentru recuperarea cldurii
g) Utilizarea ventilaiei naturale
Consum specific de energie electric prin cele mai bune tehnici:
1,36 – 1,93 kWh/pasre
Consum specific de energie termic prin cele mai bune tehnici: 13 –
20 kWh/pasre
[BREF, Capitolul 3. Consumuri si nivele de emisii la fermele
intensive de psri si porci; Subcapitolul
3.2.3.Consum de energie; 3.2.3.1.Ferme de psri]
b) Climatizarea este optimizat i controlat automat de un
sistem
informatic special
c) Halele de cretere au fost modernizate i izolate cu spum
poliuretanic
d) Se utilizeaz iluminat cu becuri LED, cu consum redus de
energie
Agentul termic este produs de o central termic pe biomas
f) N/A
g) N/A
h) N/A
BAT 9 ;
BAT 11 Emisii de pulberi
Pentru a reduce emisiile de pulberi provenite din fiecare adpost
pentru animale, BAT constau în
utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei
combinaii a acestora:
a) Reducerea formrii pulberii în interiorul cldirilor destinate
creterii animalelor. În acest scop se poate
utiliza o combinaie între urmtoarele tehnici:
1. utilizarea unui material de aternut mai gros (de exemplu paie
lungi sau rumegu în loc de paie tiate);
2. aplicarea unui aternut proaspt prin utilizarea unei tehnici de
presare a aternutului care genereaz un
nivel sczut de pulberi (de exemplu cu mâna);
3. alimentarea ad libitum;
4. utilizarea hranei umede, a hranei sub form de pelete sau
adugarea unor materii prime uleioase sau
liani în sistemele de furajare uscate;
5. montarea unor separatoare de pulberi în depozitele pentru furaje
uscate care sunt umplute cu ajutorul
sistemelor pneumatice.
6. proiectarea i operarea sistemului de ventilaie la o vitez mic a
aerului în adpost.
b) Reducerea concentraiei de pulberi în interiorul adpostului
pentru animale prin aplicarea uneia dintre
urmtoarele tehnici:
3. ionizare.
c) Purificarea aerului expirat de un sistem de purificare a
aerului, cum ar fi:
1. captator de ap
5. epurator biologic (sau filtru „biotrickling”);
6. sistem de purificare a aerului în dou sau trei etape
7. biofiltru.
a. 2) Aternutul este împrtiat manual
a.3) Sisteme de furajare i adpare tip ad libitum
b.1) Se aplic mai ales pe timp de var, inclusiv pentru rcirea
aerului
DA
14
BAT 13 Emisii de mirosuri
Pentru a preveni sau, în cazul în care nu este posibil, pentru a
reduce emisiile de mirosuri i/sau
impactul mirosurilor provenite de la o ferm, BAT constau în
utilizarea unei combinaii a
tehnicilor indicate mai jos:
a) Asigurarea unei distane adecvate între ferm/instalaie i
receptorii sensibili.
b) Utilizarea unui sistem de adposturi care pune în aplicare unul
dintre urmtoarele principii sau o
combinaie a acestora
- meninerea animalelor i a suprafeelor uscate i curate (de exemplu
evitarea scurgerilor de furaje,
evitarea prezenei dejeciilor animaliere în zonele de odihn sau pe
podelele parial acoperite cu grtare);
- reducerea suprafeei emitoare a dejeciilor animaliere (de exemplu
grtare de metal sau plastic, canale
cu o suprafa redus expus la dejeciile animaliere);
- evacuarea frecvent a dejeciilor animaliere ctre un depozit de
dejecii animaliere (acoperit) situat în
exterior
temperaturii mediului interior
- scderea fluxului i a vitezei aerului pe suprafaa dejeciilor
animaliere
- meninerea aternutului uscat i în condiii aerobe în sistemele cu
aternut
c) Optimizarea condiiilor de evacuare a aerului din adposturile
pentru animale prin utilizarea uneia
dintre urmtoarele tehnici sau a unei combinaii a acestora;
- creterea înlimii la care este amplasat orificiul de evacuare (de
exemplu evacuarea aerului deasupra
nivelului acoperiului, couri, devierea aerului evacuat prin coama
acoperiului, i nu prin partea
inferioar a pereilor
- creterea vitezei de ventilaie a orificiului vertical de
ventilaie
- amplasarea eficient a barierelor externe pentru a crea turbulene
ale fluxului de aer aflat în micare (de
exemplu vegetaie
- adugarea unor acoperitori deflectoare în orificiile de evacuare
amplasate în partea inferioar a
pereilor pentru a devia aerul evacuat ctre sol
- devierea aerului evacuat ctre prile laterale ale adpostului care
sunt orientate în direcia opus
receptorului sensibil
predominant a vântului
- epurator biologic (sau filtru „biotrickling”);
- biofiltru:
- sistem de purificare a aerului în dou sau trei etape
e) Utilizarea uneia dintre urmtoarele tehnici de depozitare a
dejeciilor animaliere sau a unei combinaii
a acestora
- amplasarea depozitului, luând în considerare direcia general a
vântului i/sau adoptarea de msuri
pentru a reduce viteza vântului în jurul i deasupra depozitului (de
exemplu copaci, bariere naturale);
- reducerea la minimum a amestecrii dejeciilor lichide
f) Prelucrarea dejeciilor animaliere utilizând una dintre
urmtoarele tehnici pentru a reduce la minimum
emisiile de mirosuri în timpul (sau înaintea) împrtierii pe
sol
- fermentarea aerob (aerarea) dejeciilor lichide
- compostarea dejeciilor solide
suprafeelor uscate i curate prin evitarea scurgerilor de furaje
i
ap
e) Depozitele de dejecii sunt astfel amplasate încât se
reduce
antrenarea de ctre vânt a mirosurilor
DA
- fermentarea anaerob
g) Utilizarea uneia dintre urmtoarele tehnici pentru împrtierea pe
sol a dejeciilor sau a unei
combinaii a acestora:
- împrtierea în fâii, injector cu brazd de suprafa sau de adâncime
pentru împrtierea pe sol a
dejeciilor lichide
BAT 14 Emisii provenite din depozitarea dejeciilor solide
Pentru a reduce emisiile de amoniac în aer provenite din
depozitarea dejeciilor solide, BAT
constau în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a
unei combinaii a acestora:
a) Reducerea raportului dintre suprafaa emitoare i volumul grmezii
de dejecii solide.
b) Acoperirea grmezilor de dejecii solide.
c) Depozitarea dejeciilor uscate solide într-un hambar.
Se aplic tehnica a)
strat mai mare a dejeciilor
DA
BAT 15 Emisii provenite din depozitarea dejeciilor solide
Pentru a preveni sau, în cazul în care nu este posibil, pentru a
reduce emisiile în sol i ap
provenite din depozitarea dejeciilor solide, BAT constau în
utilizarea unei combinaii a tehnicilor
indicate mai jos, în urmtoarea ordine de prioritate:
a) Depozitarea dejeciilor uscate într-un hambar
b) Utilizarea unui siloz din beton pentru depozitarea dejeciilor
solide.
c) Depozitarea dejeciilor solide pe o podea solid impermeabil
echipat cu sistem de scurgere i
rezervor de captare a scurgerilor.
d) Alegerea unei instalaii de depozitare cu o capacitate suficient
pentru a pstra dejeciile solide în
timpul perioadelor în care nu este posibil împrtierea pe sol a
acestora.
e) Depozitarea dejeciilor solide în grmezi amplasate pe câmp,
departe de cursurile de ape de suprafa
i/sau subterane în care s-ar putea scurge fraciunea lichid.
Se aplic tehnicile:
scurgere i rezervor de captare a scurgerilor
d) Platformele permit stocarea dejeciilor colectate în decursul
a
cel puin 10 luni
BAT 20 Împrtierea pe sol a dejeciilor animaliere
Pentru a preveni sau, dac acest lucru nu este posibil, pentru a
reduce emisiile de azot, fosfor i
organisme patogene microbiene în sol i ap provenite din împrtierea
pe sol, BAT constau în
utilizarea tuturor tehnicilor indicate mai jos:
a) Evaluarea terenului pe care sunt împrtiate dejeciile pentru a
identifica riscurile de scurgere
b) Meninerea unei distane suficiente între terenurile pe care sunt
împrtiate dejeciile animaliere
c) Evitarea împrtierii pe sol a dejeciilor animaliere atunci când
riscul de scurgere poate fi semnificativ
d) Adaptarea frecvenei de împrtiere pe sol a dejeciilor animaliere,
luând în considerare coninutul de
azot i fosfor al dejeciilor animaliere i caracteristicile solului
(de exemplu coninutul de nutrieni),
cerinele privind culturile sezoniere i condiiile climatice sau ale
solului care ar putea cauza scurgeri
e) Sincronizarea împrtierii pe sol a dejeciilor animaliere cu
cererea de nutrieni a culturilor
f) Verificarea la intervale regulate a terenurilor pe care sunt
împrtiate dejeciile animaliere pentru a
identifica orice semn de scurgere i intervenia corespunztoare
atunci când este necesar
g) Asigurarea unui acces adecvat la depozitul de dejecii animaliere
i efectuarea în mod eficace a
încrcrii dejeciilor animaliere fr a avea loc scurgeri.
h) Verificarea utilajelor pentru împrtierea pe sol a dejeciilor,
astfel încât acestea s fie în stare bun de
funcionare i s fie configurate la o rat de aplicare adecvat
În cadrul fermei se aplic tehnicile a, b, c, d, e, f, g, h.
Dejeciile
sunt preluate de operatori agricoli autorizai, care respect
codul
de bune practici agricole la împrtierea pe sol
Dejeciile se împrtie pe terenuri agricole cu respectarea
codului
de bune practici agricole, care include toate aceste tehnici
DA, toate
BAT 22 Împrtierea pe sol a dejeciilor animaliere
Pentru a reduce emisiile de amoniac în aer provenite din împrtierea
pe sol a dejeciilor
animaliere, BAT constau în încorporarea dejeciilor animaliere în
sol cât mai repede posibil
Dejeciile sunt preluate de operatori agricoli autorizai, care
împrtie dejeciile cu respectarea codului de bune practici
agricole.
DA
16
Intervalul de timp asociat BAT cuprins între împrtierea pe sol a
dejeciilor animaliere i
încorporarea acestora în sol (ore): 0 - 4
Intervalul de timp cuprins între împrtierea pe sol a
dejeciilor animaliere i încorporarea acestora în sol (ore),
aplicat de operatorii agricoli care preiau dejeciile, este
<4
ore.
BAT 23 Emisiile provenite din întregul proces de producie
Pentru a reduce emisiile de amoniac provenite din întregul proces
de producie pentru creterea
porcilor (inclusiv scroafe) sau psri de curte, BAT constau în
estimarea sau calcularea reducerii
emisiilor de amoniac generate de întregul proces de producie care
utilizeaz BAT disponibile puse
în aplicare în cadrul fermei
Pân în prezent nu s-au calculat reducerile de emisii de
amoniac
generate de întregul proces de producie, luând în considerate
tehnicile BAT aplicate, comparativ cu situaia în care nu se
aplic
tehnicile. În noua autorizaie integrate de mediu, precum i în
raportul anual de mediu, se vor solicita / prezenta aceste
informaii.
DA
BAT 24 Monitorizarea emisiilor i a parametrilor de proces
BAT constau în monitorizarea cantitii de azot i fosfor total
excretat rezultat din dejeciile
animaliere, prin utilizarea uneia dintre urmtoarele tehnici, cel
puin cu frecvena indicat mai
jos.
a) Calculare prin utilizarea unui bilan masic al azotului i
fosforului bazat pe raia alimentar, coninutul
de proteine brute al regimului alimentar, cantitatea total de
fosfor i performana animalelor.
b) Estimare prin utilizarea analizei dejeciilor animaliere pentru
coninutul de azot total i de fosfor total
Pân în prezent nu s-au calculat cantitile de azot i fosfor
total
execrat, îns aceast tehnic va fi impus prin AIM i calculele
se
vor face în raportul anual de mediu.
Se va aplica tehnica a), conform modelului din raportul de
amplasament i inând cont de metodologia descris la punctul
4.9.1 din BATC
BAT 25 Monitorizarea emisiilor i a parametrilor de proces
BAT constau în monitorizarea emisiilor de amoniac în aer prin
utilizarea uneia dintre
urmtoarele tehnici, cel puin cu frecvena indicat mai jos:
a) Estimare prin utilizarea bilanului masic bazat pe excreie i pe
azotul total (sau azotul amoniacal
total) prezent în fiecare etap de gestionare a dejeciilor
animaliere.
b) Calculare prin msurarea concentraiei de amoniac i a ratei de
ventilaie prin utilizarea metodelor
standard ISO, naionale sau internaionale ori a altor metode care
asigur date de o calitate tiinific
echivalent.
Se aplic tehnica c) i se va aplica tehnica a).
Pân în prezent nu s-au calculat emisiile de amoniac prin
bilan
masic, ci doar utilizând factori de emisie, îns aceast tehnic
va
fi impus prin AIM i calculele se vor face în raportul anual
de
mediu.
DA
BAT 27 Monitorizarea emisiilor i a parametrilor de proces
BAT constau în monitorizarea emisiilor de pulberi generate de
fiecare adpost pentru animale,
prin utilizarea uneia dintre urmtoarele tehnici, cel puin cu
frecvena indicat mai jos:
a) Calculare prin msurarea concentraiei de pulberi i a ratei de
ventilaie prin utilizarea metodelor
standard EN sau a altor metode (ISO, naionale sau internaionale)
care asigur date de o calitate
tiinific echivalent.
Se aplic tehnica b)
Emisiile de pulberi se estimeaz anual prin utilizarea factorilor
de
emisie i se raporteaz în RAM
DA
BAT 29 Monitorizarea emisiilor i a parametrilor de proces
BAT constau în monitorizarea urmtorilor parametri ai procesului,
cel puin o dat pe an:
a) Consumul de ap.
c) Consumul de combustibil.
d) Numrul de animale care intr i ies, inclusiv naterile i
mortalitile în cazul în care este relevant.
e) Consumul de furaje.
Se aplic tehnicile a), b), c), d), e), f)
Toi parametrii de proces sunt înregistrai
DA
PSRILOR DE CURTE
17
BAT 31 Emisiile de amoniac provenite din adposturile pentru gini
outoare, pui de carne sau puicue
Pentru a reduce emisiile de amoniac în aer provenite din fiecare
adpost pentru pui de carne, BAT
constau în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a
unei combinaii a acestora:
a) Ventilaie forat i un sistem de adpare anti-scurgere (în cazul
unei podele solide cu aternut adânc).
b) Sistem de uscare forat a litierei prin utilizarea aerului din
interior (în cazul unei podele solide cu
aternut adânc).
c) Ventilaie natural echipat cu un sistem de adpare anti-scurgere
(în cazul unei podele solide cu
aternut adânc).
d) Aternut pe band pentru dejeciile animaliere i uscarea forat în
aer (în cazul sistemelor cu podele
pe niveluri).
e) Podea cu aternut prevzut cu sistem de înclzire i rcire (în cazul
sistemelor „combideck”).
f) Utilizarea unui sistem de purificare a aerului, cum ar fi
- epurator umed cu acid
- sistem de purificare a aerului în dou sau trei etape
- epurator biologic (sau filtru „biotrickling”)
BAT-AEL Emisii amoniac în aer [kg NH3 / spaiu pentru animal/an] =
0,01 – 0,08
Se aplic tehnica a) Ventilaie tip tunel, sistem de adpare
antipicurare
Emisii amoniac în aer rezultate din ferm [kg NH3 / spaiu
pentru animal/an] = 0,045
Emisii amoniac în aer rezultate din ferm [tone NH3 /an i
ferm] = 53.24