Date post: | 06-Jul-2018 |
Category: |
Documents |
Upload: | intercontcapital4465 |
View: | 235 times |
Download: | 0 times |
of 15
8/17/2019 Formatorul- Mijlocitor de Comunicare- Chiorean Ioan Iulian
1/15
FORMATORUL –MIJLOCITOR DE
COMUNICARE
Ioan Iulian Chiorean
TG.MUREŞ- OCTOMBRIE 2015
8/17/2019 Formatorul- Mijlocitor de Comunicare- Chiorean Ioan Iulian
2/15
Preambul:
Conceptul şi importanţa demersului de formare prezintă valenţe
deosebite prin raportare la momentul temporal în care ne aăm.
Independent de ratiunile care stau la baza deciziei individului de a urma
cursul de iniţiere în domeniul formării, nalitatate trebuie să vizeze
dobândirea deprinderilor esenţiale în vederea exercitării activităţii de
formator.
ăsând la o parte evidentul necesar de specializare al formatorului,
într!un anumit domeniu de activitate dat, abilitatea vitală în activitatea
formatorului o reprezintă capacitatea avansată de comunicare. "n mod
neec#ivoc, formatorul de succes trebuie să e un adevărat mijlocitor de
comunicare. "n concret, cunoasterea $ in detaliu a modalităţilor de
comunicare, oferă uneltele necesare atin%erii tinţei vizate! prestarea de
cursuri de formare de calitate.
"n sensul celor ce preced, prezentul demers se constituie într!un
exerciţiu de reliefarea a uneia dintre cele mai relevante modalităţi de
comunicare! în raport cu un auditoriu format de persoane adulte!comunicarea non-verbală.
Cercetările recente din domeniul ştiinţei comunicării au evidenţiat,
importanţa acestui tip de comunicare care cuprinde acele forme de
transmitere a mesa&elor ce nu uzează de limba&ul verbal. 'e altfel, părerea
unanimă este aceea că, într!un act de comunicare, cantitativ cel puţin,
predomină mesa&ele nonverbale (unii autori avansează o proporţie de )*+,
alţii mer% c#iar până la -+. Cu toate acestea, comunicarea nonverbală a
devenit abia de curând obiect al cercetării sistematice.
/. Tiolo!ia "ormelor #e $omuni$are non%erbal&
/./. "n unc!ie "e canalele "e #ran$mi#ere a informaţiilor0
8/17/2019 Formatorul- Mijlocitor de Comunicare- Chiorean Ioan Iulian
3/15
! canalul vizual0 mimica, %estica, ţinuta, vestimentaţia
! canalul %ustativ0 receptarea %usturilor1
! canalul termal0 receptarea căldurii corpului1
! canalul tactil0 atin%erile voluntare sau involuntare1
! canalul olfactiv0 mirosurile pe care le percepe receptorul1
! canalul auditiv0 comunicarea verbală şi paraverbală.
2unt inevitabile două observaţii0 a distincţia canal tactil – canal termal este
cel puţin forţată (tendinţa spre înmulţirea ne&usticată a termenilor unei
clasicări e o boală din ce în ce mai răspândită. 3u există un simţ termal şi
pe deasupra, căldura corpului nu poate percepută decât prin atin%ere. b
Canalul %ustativ e implicat în comunicarea interumană exclusiv în cazul
sărutului şi al relaţiilor intime. "n rest, vizează comunicarea cu mediul extern,
aspect ce nu ne priveşte.
/.4. 5 altă clasicare a mi&loacelor de comunicare nonverbale este
propusă de 6o#n 7is8e, luând drept criteriu codurile, formele de transmitere a
mesa&elor. 2unt enumerate astfel zece cate%orii0
contactul corporal !se referă la modalităţile în care atin%empersoanele din &ur şi mesa&ele transmise în acest fel.
proximitatea se lea%ă de modul de utilizare a spaţiului, mai
precis, de distanţa zică dintre oameni în momentul în care se
desfăşoară un proces de comunicare.
orientarea sau modul de poziţionare al interlocutorilor în cadrul
procesului de comunicare.
aspectul. 9ici se face o distincţie între aspecte aate subcontrolul individului, de exemplu vestimentaţia, accesoriile şi
aspectele ce nu pot controlate, cum ar %reutatea sau
înălţimea.
mişcările capului &oacă un rol important în interacţiunea dintre
indivizi şi în special în sc#imbul de roluri dintre emiţător şi
receptor.
8/17/2019 Formatorul- Mijlocitor de Comunicare- Chiorean Ioan Iulian
4/15
expresia facială este una dintre variabilele care suportă puţine
modicări în funcţie de cultura de provenienţă a interlocutorilor.
gesturile sau kinezica se referă la mişcările braţelor şi ale
picioarelor şi vin să completeze comunicarea verbală.
postura înseamnă poziţia interlocutorilor în momentul
comunicării (în picioare, aşezaţi etc
mişcările ochilor şi contactul vizual. 7recvenţa contactelor vizuale
dintre participanţii la procesul de comunicare reprezintă un mod
important de transmitere a unor mesa&e.
aspectele nonverbale ale vorbirii cuprind codurile prozodice, mai
precis, intonaţia şi accentuarea silabelor, precum şi codurile
paralin%vistice, adică cele care trădează aspecte le%ate de
emiţător (tonul, ritmul, erorile etc.
/.-. "n ceea priveşte prezentul demers, ne interesează să distin%em,
uzând de unicul criteriu precis0 forme co"i%ca#e şi forme neco"i%ca#e de
comunicare nonverbală.
Cele co"i%ca#e substituie în mod deliberat limba&ul verbal0 codul
rutier, limba&ul surdo!muţilor, limba&ul a%enţilor de bursă. 5 subcate%orie aformelor codicate o constituie semnalele (de orice tip cu valoare
convenţională tacită. 9ceastă valoare convenţională poate universală (de
exemplu, salutul prin înclinarea capului, aprobarea sau ne%area prin mişcări
ale capului, expresia i%noranţei sau nepăsării prin ridicarea umerilor etc sau,
mai rar, specică unei culturi ( de exemplu, culoarea albă ca semn al doliului
în India.
Cele neco"i%ca#e, cu semnicaţie individuală sau con&uncturalăconstituie marea ma&oritate a semnalelor nonverbale şi pot %rupate în cele
zece clase denite de 7is8e.
"ncercarea de cercetare sistematică a comunicării nonverbale a dat naştere
unor discipline noi în domeniul ştiinţei comunicării0 8inezica şi proxemica.
4. 'ine(i$a
8/17/2019 Formatorul- Mijlocitor de Comunicare- Chiorean Ioan Iulian
5/15
"ntemeiată de :a; allace 7riesen, o posibilă clasicare a
%esturilor0
Emblemele sunt %esturi care substituie convenţional sau nu
cuvintele şi pot , în anumite situaţii, un limba& în sine (de
exemplu limba&ul surdo!muţilor
Ilu)*ra*orii însoţesc şi completează limba&ul verbal1 se
subîmpart în opt cate%orii0
a. bastoanele reprezintă mişcări ale mâinii în plan vertical,
iar rolul lor este acela de a întări anumite cuvinte sau
fraze. e întâlnim cel mai des în comunicarea publică şi
trădează, de obicei, a%resivitatea şi tendinţa de a domina.
b. pictografele simulează forma unor obiecte despre care
vorbim.c. kinetografele reproduc o mişcare corporală prin care
intenţionăm să întărim cele spuse.
d. ideografele reproduc de asemenea mişcări, dar nu ale
corpului, ci unele abstracte, de exemplu %esturi care să
ilustreze evoluţia unui raţionament.
e. mişcările deictice, prin ele sunt indicate anumite
persoane, locuri sau obiecte.f. mişcările spaţiale indică relaţiile existente între indivizii
sau obiectele care reprezintă subiectul comunicării.
%. mişcările ritmice evidenţiază ritmul de desfăşurare a
unei acţiuni.
#. ilustratorii emblematici sunt embleme pe care le folosim
cu scopul de a înlocui anumite cuvinte dintr!un mesa&.
8/17/2019 Formatorul- Mijlocitor de Comunicare- Chiorean Ioan Iulian
6/15
Ge)*urile #e re!la+ au rolul de a orienta, de a %#ida şi
întreţine comunicarea. ?le su%erează atitudinea celor care
comunică şi prin ele, aceştia îşi adaptează corespunzător
discursul.
Mi,$&rile a"e$*i%e exprimă atitudinile subiective ale
emiţătorului, însă de cele mai multe ori, acestea sunt %esturi
involuntare.
#a*orii au o funcţie comunicativă scăzută, ind %esturi ce
răspund unor necesităţi umane. @utem distin%e între
alteradaptori, care sunt %esturi de manipulare a obiectelor şi
autoadaptori, care sunt %esturi provocate de nevoile propriului
trup.
. Pro/emi$a.
2tudiază mesa&ele de natură nonverbală pe care omul le transmite prin
modul în care utilizează spaţiul. Iniţiatorul acestei discipline, ?d=ard A. Ball,
pleacă, în fond, de la premisa că manifestările instinctului teritorial, atât de
vizibile în lumea animală, sunt perceptibile şi la om, doar că în forme mai
subtile şi investite cu semnicaţii convenţionale. 'intre aspectele mai
importante pe care le semnalează această disciplină putem reţine0! impulsul de a marca propriul teritoriu subzistă la om în forme
specice0 %ardul din &urul casei, biroul cât mai impunător, %#işeul etc
! o anumită dispunere în spaţiu poate crea avanta&e, respectiv, poate
dezavanta&a0 locul din capul mesei sau, într!o încăpere, din colţul opus uşii
conferă superioritate celui care îl ocupă1 la fel se întâmplă cu o poziţie mai
comodă şi mai înaltă, faţă de una incomodă şi mai &oasă (nici un director nu
va aşeza în faţa biroului său, pentru invitaţi, fotolii de aceeaşi dimensiune cual său
! o anumită dispunere în spaţiu poate facilita sau poate in#iba
comunicarea0 astfel, s!a a&uns la concluzia că poziţia alăturiD in#ibă
comunicarea (vezi dispunerea scaunelor în sălile de aşteptare, unde trebuie
păstrată liniştea, poziţia faţă în faţăD stimulează confruntarea, în timp ce
aşezarea la EFD este cea mai propice unei bune comunicări.
8/17/2019 Formatorul- Mijlocitor de Comunicare- Chiorean Ioan Iulian
7/15
! distanţa pe care o păstrăm, respectiv modul în care încălcăm o
distanţă convenţională, în timpul unei convorbiri, este semnicativă.
2!au delimitat astfel a*ru *iuri #e #i)*ane0
a. Zona intimă este cuprinsă între corpul nostru şi o distanţă de G* de cm
faţă de acesta1 aici are loc comunicarea tactilă şi cea olfactivă şi scade, în
acelaşi timp, rolul comunicării verbale.
b. Zona personală se împarte într!o subzonă apropiată (de la G* la H* de cm
şi una depărtată (de la H* la /4* de cm. "n zona apropiată se desfăşoară
comunicarea între indivizi apropiaţi, iar în subzona depărtată au loc marea
ma&oritate a comunicărilor dintre indivizi.
c. Zona socială! aici nu mai există nici un element de intimitate. 9ceastă
zonă se împarte, la rândul ei, în subzona apropiată (/,4* $ 4,4*m şi subzona
îndepărtată (4,4E $ -,)Em
d. Zona publică (peste -,HEm0 aici întâlnim foarte rar comunicarea
interpersonală şi mai de%rabă mesa&e transmise unor %rupuri într!un context
formalizat. 'e cele mai multe ori, intensitatea vocii emiţătorului creşte şi nu
mai este posibil contactul vizual.
. EEMP3E PRCTICE 4E COMUICRE ICO6TIET7
4. !imbajul "rupului
Ia*& $um )e o* in*erre*a anumi*e )emnale ale $orului.
o &lic#i$' 2tând cu picioarele încrucișate și piciorul lovind încet0.o rela(are' 2tând cu picioarele încrucișate
o nerăb"are' 9tin%ând și batând cu de%ete
o &re)ă#ire* "i$&onibili#a#e* +ncre"erea +n $ine* a)re$ivi#a#e#
2tat in picioare, cu mâinile pe șolduri1
o re$&in)ere* +n"oială* minciună: 9tin%erea și frecare ușor nas
8/17/2019 Formatorul- Mijlocitor de Comunicare- Chiorean Ioan Iulian
8/15
o +ncre"ere* $u&eriori#a#e0 2tând cu mâinile împreunate în spatele
capului0
o a ș#eare &o,i#ivă 0 frecarea mâinilor
o +n"oială* necre"inț ă $au obo$eală 0 7recarea oc#ilor0
o in#ere$ $au ne+ncre"ere 0 "nclinarea capului intr!o parte0
o ne$i)uranț ă* nervo,i#a#e* ru$#rare0 muscarea un%#iilor
o in"eci,ie0 Ara%erea sau tră%înd la urec#e0
o "e$curaare* "e&rimare* #ri$#e!e0 @limbare cu mâinile în buzunare
și umerii cocosat
o evaluări ne)a#ive* $u&rimarea comen#ariu* obo$eală0 Ciupit
podul de nas cu oc#ii înc#iși0
o li&$a "e +ncre"ere +n $ine* nervo,i#a#e 0 an%aie sau &oaca cu
parul0
o ne+ncre"ere0 privind în &os cu fața întors0
o "een$ive0
8/17/2019 Formatorul- Mijlocitor de Comunicare- Chiorean Ioan Iulian
9/15
inconstient, un individ ilustrează! prin intermediul miscărilor involuntare ale
elementelor fetei (oc#i, sprâncene, %ura trăirile sale lăuntrice. 7aţă de acest
aspect, cunoaşterea câtorva dintre aceste tipolo%ii, consider că reprezintă un
atu al unui formator de succes, prin intermediul căruia se pot
corectaJcomplete ipotetice decienţe de comunicare.
Knul dintre autorii care a constat necesitatea aprofundării acestor arii
ale cunoaşterii a fost psi#olo%ul 9merican @aul ?c8man. 9stfel, în lucrarea sa
?motii de pe faţă, a reusit să încadreze intr!un anumit tipar $ modicările
ar#itecturii feţei, ca efect al exteriorizării trăirilor individului. "n contextul în
care reuşeşti să înveţi să citeşti emoţiile de pe faţa (în special
microexpresiile celor din &ur, poţi înţele%e foarte multe despre ceea ceaceştia simt , reuşind să accesezi informaţii pe care unii nu vor niciodată
confortabili să ţi le ofere.
unca lui ?c8man a inspirit de altfel şi serialul ie to me, un serial
care explora domeniul fascinant al microexpresiilor şi cum prota%onistul
reuşea să dea în vilea% sau să rezolve tot felul de cazuri pentru clienţii săi
folosindu!se de cunoştinţele sale despre microexpresii şi despre psi#olo%ie.
5 microexpresie este o reacţie involuntară a muşc#ilor feţei care are
loc atunci când experimentăm diferite emoţii. @ractic, lucrurile pe care le
simţim sunt aşateD cu a&utorul muşc#ii feţei şi trădeazăD emoţiile pe care
le experimentăm.
'urata unei microexpresii este extrem de scurtă0 între /J4* $ /J/*
dintr!o secundă.
Cele H emoţii fundamentale (numite şi emoţii de bază sunt0 m&nia'frica' bucuria' uimirea' dezgustul' dispreţul şi tristeţea. 9ceste emoţii sunt
fundamentale pentru că sunt universale şi pot recunoscute la orice persoană.
'intre cele H, cea mai contestatăD emoţie universală este dispreţul.
ulţi oameni de ştiinţă şi experţi în expresiile faciale, consideră că dispreţul
este mai de%rabă o expresie care se exprimă în funcţie de cultura ecărui
popor, dar @aul ?8man a realizat o serie de studii menite să clarice
http://www.imdb.com/title/tt1235099/http://www.imdb.com/title/tt1235099/
8/17/2019 Formatorul- Mijlocitor de Comunicare- Chiorean Ioan Iulian
10/15
universalitatea dispreţuluiD reuşind să o includă până la urmă în rândul
emoţiilor fundamentale.
1. 8ri$a- icroexpresia specică fricii se manifestă prin0
• sprâncene ridicate şi apropiate
• pleoapele superioare ridicate
• pleoapele inferioare încordate
• buzele uşor încordate şi întinse orizontal către urec#i
8/17/2019 Formatorul- Mijlocitor de Comunicare- Chiorean Ioan Iulian
11/15
2. Bu$uria 98eri$irea icroexpresia specică bucuriei se manifestă prin0
• riduri în &urul oc#ilor (Lâmbet 'uc#ene $ zâmbetul natural
• obra&ii ridicaţi
• muşc#ii feţei aşezaţi în concordanţă cu oc#ii
http://en.wikipedia.org/wiki/Smile#Duchenne_smilinghttp://en.wikipedia.org/wiki/Smile#Duchenne_smiling
8/17/2019 Formatorul- Mijlocitor de Comunicare- Chiorean Ioan Iulian
12/15
. Tri)*eea- icroexpresia specică tristeţii se manifestă prin0
• pleoape inferioare care simulează cădereaD
•
privire care nu este concentrată pe un punct x
• colţurile buzelor se duc în &os
. M;nia 98uria icroexpresia specică tristeţii se manifestă prin0
8/17/2019 Formatorul- Mijlocitor de Comunicare- Chiorean Ioan Iulian
13/15
• sprâncene apropiate puternic
• privire extrem de xă
• încordarea şi apropierea buzelor
5. 4i)reul
icroexpresia specică dispreţului se manifestă prin0
• colţul buzelor încordat şi ridicat doar pe o parte a feţei
'intre toate microexpresiile, dispreţul pare a cea mai subtilă microexpresie
pentru că aşarea ei nu implică o ec#ipăD întrea%ă de muşc#i şi uneori
poate confundată cu un zâmbet ironic.
8/17/2019 Formatorul- Mijlocitor de Comunicare- Chiorean Ioan Iulian
14/15
• nas încordat şi ridicat, mişcare care îi provoacă riduri nasului
• buza superioară ridicată
9ceastă expresie arată ca şi cum ai descoperit ceva urât mirositor.
=. Uimirea
icroexpresia specică umirii se manifestă prin0
• sprâncenele ridicate
• oc#ii lar% desc#işi
• %ura desc#isă
8/17/2019 Formatorul- Mijlocitor de Comunicare- Chiorean Ioan Iulian
15/15
@robabil aceasta e cea mai evidentă microexpresie şi din experienţa mea şi
cel mai uşor de observat, pentru că are o durată mai lun%ă.