FORMAREA PROGRAMULUI MOTRIC GENERAL

NECHITA FLORENTINA

FORMAREA DEPRINDERILOR MOTRICEFormarea deprinderilor motrice, - cerin de baz n cadrul programelor de educaie fizic colar; - constituie una din principalele finaliti ale educaiei fizice colare; - se realizeaz numai n strns legtur cu dezvoltarea calitiilor motrice; - reprezint o activitate reflex condiionat, bazat pe reperarea interaciunii dintre diferitele excitaii (kinestezice, vizuale, auditive, etc ) transmise scoarei n aceeai ordine i cu aceai intesitate (A. DEMETER).

ETAPELE FORMARII DEPRINDERILOR MOTRICEEtapele pe care le parcurge o deprindere in procesul formarii sale sunt diferite ca numar in functie de profunzimea analizei, pe de o parte, si pe de alta parte de profilul domeniului din care este analizata. Pot fi descrise urmatoarele etape:ETAPA I A informarii si formarii imaginii mentale sau a configuratiei spatiale a miscarii, sau cognitiva La baza acestei etape stau explicatiile si folosirea mijlocelor intuitive (demonstratii, imagini pe film, video, foto, etc), toate prezentate pe baza unui plan. Explicariile trebuie sa conduca la reprezentari care trebuie sa evidentieze partile esentiale, momentele cheie sau trasaturile principale ale miscarii ce se invata.

IMAGISTICAImagistica se adreseaz subiectului care efectueaz o anume aciune motric, ca reproducere figurativ. Imaginea este definit de Epuran, 2005 ca reflectarea n mintea noastr, sub form de senzaie, percepie sau reprezentare, a obiectelor i fenomenelor, fie ca reproducere a unui obiect, fiin, scen de via etc., obinut prin sisteme optice sau plastice ca desen , pictur, scluptur.

Fig.1 Succesiunea fazelor de trecere a gardului sub form de siluete

KINOGRAMA CU CADRE SELECTATEKinograma cu cadre selectate reprezint o succesiune de momente ale unui act motric, numrul lor fiind dat de durata acestui act i de frecvena cadrelor pe secund.

Fig.2 Kinogram cu cadre selectate

ETAPA a II-a:A MISCARILOR GROSIERE SAU INSUFICIENT DIFERENTIATE Numita si a miscarilor incordate, datorita inlaturarii miscarilor inutile si efectuarii primelor repetari corecte; miscarile se efectueaza sacadat, cu

amplitudine necorespunzatoare si, in general, cu foarte multe greseli. In aceasta etapa un rol important in corectare il are feedback-ul reprezentat de observatiile profesorului, vizionarea propriei executii pe video, etc.ETAPA a III-a:A CONSOLIDARII MISCARII, A COORDONARII FINE Este caracterizata de efectuarea corecta a miscarii, de regula in conditii standard sau stereotipe, cu indici superiori de forta, de precizie, cu ritm si amplitudine corespunzatoare. Corectariile vor viza detalii de executie tinzandu-se catre maxima eficienta. Aceasta etapa se mai numeste si de stabilizare a miscarii.ETAPA a IV-a:A PERFECTIONARII SI SUPRAINVATARII Este caracterizata de efectuarea miscarii in conditii variate, cu indici superiori de eficienta. Mai poate fi numita si etapa declansarii priceperilor superioare, in care care subiectul poate sa isi adapteze executia in functie de cerintele mediului.

MECANISMELE FIZIOLOGICE ALE MOTRICITIIFig.3 Prezint un lan de circuite neuronale aferente i eferente, interconectate labil n diverse moduri. O astfel de schem st la baza evoluiei comportamentului motric, asigurnd dezvoltarea unui complex de deprinderi motrice, cu largi implicaii funcionale. n acest ansamblu un rol esenial i revine axului cerebrospinal cu sistemul su de conducere periferic senzitivo-motorie ataat pe de o parte structurilor receptoare (kinestezice) si pe de alta parte, structurilor efectoare (musculare). Perfecionarea funciilor motorii ale sistemului nervos central apare ca o form superioar a adaptabilitii organismului la mediu,

, strns condiionat de dezvoltarea complex a scoarei cerebrale n expresia ei cea mai evoluat, neocortexul.

CONTROLUL MOTRICITII VOLUNTARERspunsurile motrice umane se bazeaz pe integrarea simultan i cooperarea a numeroase subsisteme funcionale ( sistemul nervos central, sistemul receptor, sistemul muscular). Astfel, se reunesc ntr-un sistem n care piesele, procesele i mecanismele interacioneaz multiplu, n scopul unei execuii optime a micrii. Schmidt (1991) descrie doua modaliti diferite de control al micrii:

1. Sistemul n bucl deschis 2. Sistemul n bucl inchis

1. Sistemul n bucl deschis. In cadrul actiunilor motrice, in special cele rapide, care se desfasoara in conditii de mediu stabile si cunoscute, subiectul efectueaz miscarea fara un control constient asupra elementelor sale individuale (numeroase grupe musculare aflate in contractie, diferitele miscari articulare, diferitele grade de libertate initiate si coordonate etc.).

Datorit faptului c procesele interne se produc in afara sferei contiente, se pune intrebarea cum sunt acestea controlate si reglate. Un concept important este acela de program motor, un set de comenzi motrice prestructurat care defineste si da forma miscarii. Acest program se bazeaza pe un tip de mecanism de control, bucla deschisa.INPUTNIVEL DE ANALIZA SI DECIZIE INSTRUCTIUNI NIVEL EFECTOROUTPUT

Acest tip de control este eficient doar n situaii ce pot fi prevzute, ca un program pentru calculator care prevede instruciunile, operaiile pentru fiecare pas, etc. Initial, un program este capabil sa controleze o serie scurta de actiuni; cu timpul, prin acumularea experientei, programul devine mai elaborat, capabil sa controleze secvente complexe de actiuni si sa moduleze activitati reflexe care sprijina scopul general al miscarii.

Controlul n bucla deschis poate fi evidentiat experimental prin sectionarea cailor sensibilitatii proprioceptive si tactile. Acest fapt dovedete c micarea este organizat la nivel central, n programe motorii care o controleaz cel puin pn cnd feed-back-ul ncepe s-i fac efectul. 2. Metoda buclei nchiseEsena controlului n bucl nchis const n modul n care subiectul detecteaz, percepe i utilizeaz informaia.

SURSE DE INFORMAIE

1.Informatia vizual sta la baza anticiprii evenimentelor viitoare. Micarea obiectelor n spaiu, micarea propriului corp sunt detectate pe aceast cale. Acesteia i se adaug informaia auditiva, informaiile date de antrenor/profesor ct i cele de analiza video.2. Informatia kinestezic se refer la forele dezvoltate de muchi, poziia oaselor n articulaii, tensiunile musculare, simul micrii, n general. Din acest motiv S.N.C. utilizeaz o combinatie de input-uri de la acesti receptori, ca baza a kinesteziei. Prin utilizarea acestui tip de feed-back sportivul realizeaza corectari/ reglari fine ale miscarii ce vor duce la imbunatatiri ale performantei.

Controlul in bucla inchisa este util in mentinerea anumitor pozitii sau in realizarea unei activitati de lunga durata, de ex: stand pe maini, miscarile lente in karate etc.

TIPURI DE FEED-BACK Tipurile de feedback utilizate vor depinde de fiecare sportiv si de deprinderile motrice invatate anterior. Feed-back-ul poate fi de mai multe tipuri:

FEED-BACK INTRINSEC Informatia perceputa de catre sportiv este rezultatul direct al producerii miscarii prin intermediul senzorilor kinestezici: impulsuri transmise de muschi, articulatii, respectiv receptori.

Se realizeaz pe baza informaiilor pe care i le culege subiectul de la analizatori: vizual, olfactiv, tactil (feedback vizual); de la muchi, tendoane, articulaii, etc. (feedback kinestezic). FEED-BACK EXTRINSEC Informatia nu are legatura directa cu miscarea in sine insa imbunatateste feedback-ul intrinsec. Se obine pe baza informaiilor pe care le obine subiectul de la o surs din afar: de la profesor/antrenor, de la ali sportivi, de la oglind, imagine filmat, camera video

Astfel categoriile sunt urmtoarele: - Constientizarea actiunii : -informatii despre tehnica miscarii si actiunea in anamblu. Aceasta poate fi oferita verbal de catre antrenor sau prin vizualizarea de kinograme, imagini video etc. Astfel sportivul este ajutat sa-si imbunatateasca miscarea cu ajutorul receptorilor kinestezici.

Ex: momentul de trecere a gardului

Constientizarea rezultatului : informatii care se refera la rezultatul sportivului in ideea ca acesta sa fie ameliorat. Ex: timpul spinterului la 100 m

FEED-BACK POZITIV- Utilizat pentru a informa sportivul despre corectitudinea miscarii. Sportivii trebuie sa stie daca au executat corect miscarea, aceasta informatie fiind un punct de referinta pentru executarea miscarii viitoare. In acelasi timp feed-back-ul pozitiv este esential in motivarea sportivilor.

FEED-BACK NEGATIV - Utilizat pentru a informa sportivul despre greselile aparute in executarea miscarii in scopul analizarii acestora.

FEED-BACK TERMINAL - Informatii date sportivului inainte sau la sfarsitul probei, meciului, etc.

FEED-BACK DE CONCURENTA - Informatii oferite sportivului in timpul probei, meciului, etc.

Ex: time-out-ul

Fig. Schema feed-back-lui nvrii, Thomas, modificat Nechita, F.SPORTIVULOBIECTIVELE NVRIINVAREA TEHNICII PROBEI SPORTIVENCEPEREA FAZEI DE NVAREDESFURAREA NVRIITEHNICEFINALUL NVRII TEHNICERAPORTAREA EXECUIEILA MODELINFORMAII ANTRENORVIZUALIZAREANREGISTRRILORMODIFICAREA MICRILORGREITEPROCESE DE REGLARESchema tehnicii;Influenacalitilor motrice specifice tehnicii;Capacitateasubiectuluide orientarespaio-temporal

n cadru nvrii motrice sportivii combin n aciunea motric diferii parametrii cum ar fi distana, poziiile segmentelor, particularitile morfo-funcionale, etc. Conform teoriei lui R. Schmidt (1991), un subiect aflat ntr-o situaie de nvare motric, opereaz cu un set de reguli de parametrizare ai micrii care i permit s reconstituie de fiecare dat aceeai aciunea motric, dac condiiile i cerinele de execuie sunt similare.

n etapa iniial a nvrii, la nivel mental, se construiete un program ce conine caracteristicile motrice generale ale unui anumit tip inedit de aciune, ce se nsuete. Avnd ca baz funcional acest program motor, dependent de limitele de variaie ce se semnaleaz n raport cu parametri fixai prin nvarea motric anterioar, subiectul dobndete capacitatea de a-i adapta comportamentul motric n mod adecvat la noile sarcini de micare. R. Schimdt consider c principalii parametri ce sunt luai n calcul la elaborarea unui program motor general sunt: durata total a micrii, fora necesar efecturii micrii, direcia n care se efectueaz micarea, amplitudinea micrii.

CONCLUZIIAciunea de formare a programului motric se realizeaz datorit informaiilor pe care subiectul le reine n momentul efecturii unei micri, prin cunoaterea condiiile iniiale care preced micarea, senzaiile pe care le triete subiectul, caracteristicile micrii (durat, for, direcie etc.) i implicit rezultatul micrii i influena sa asupra mediului.