+ All Categories
Home > Documents > formare formatori manual

formare formatori manual

Date post: 02-Jul-2015
Category:
Upload: ioana-omut-cherechianu
View: 3,019 times
Download: 2 times
Share this document with a friend
93
PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI” Subactivitatea 3.3. Formare de formatori PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI” Subactivitatea 3.3. Formare de formatori PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI” Subactivitatea 3.3. Formare de formatori MANUALUL FORMATORILOR 58 Braşov FEBRUARIE – MARTIE 2011 73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011
Transcript
Page 1: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND

PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

MANUALUL FORMATORILOR 58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 2: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

BRAŞOVFebruarie – Martie 2011

Acest MANUAL AL FORMATORULUI, a fost realizat prin grija colegilor Adriana ALMĂŞAN, Maria RADU, Irina – Oana NĂFORNIŢĂ şi Radu NĂFORNIŢĂ, cu sprijinul dedicat al colegelor Doina NIŢĂ şi Paula FRUSINOIU. Manualul conţine materiale în vederea susţinerii unui curs de formare de formatori cu o durată de 70 de ore de formare (40 ore teoretice şi 30 de ore practice).

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 3: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori 58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 4: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori CUPRINS: CAPITOLUL 1: PREGĂTIREA FORMĂRII

1. Definirea şi stabilirea scopului şi obiectivelor formării2. Proiectarea activităţii de formare3. Identificarea nevoilor de formare4. Organizarea activităţii de formare5. Asigurarea facilităţilor necesare formării6. Elaborarea materialelor de suport pentru cursul de formare

CAPITOLUL 2: REALIZAREA ACTIVITĂŢILOR DE FORMARE

2.1. Informarea participanţilor despre activitatea de formare2.2. Motivarea participării la formare2.3. Facilitarea activităţii de formare2.4. Managementul conflictelor2.5. Oferirea de feed-back

CAPITOLUL 3: EVALUAREA PARTICIPANŢILOR LA FORMARE

3.1. Elaborarea portofoliului de formare3.2. Aplicarea instrumentelor de evaluare3.3. Organizarea sesiunilor de evaluare3.4. Elaborarea raportului privind activitatea de formare

CAPITOLUL 4: APLICAREA METODELOR ŞI TEHNICILOR SPECIALE DE FORMARE

4.1. Încurajarea reflecţiei personale şi a auto-formării4.2. Promovarea învăţării prin dinamica de grup4.3. Lucrul în echipă cu alţi formatori4.4. Metode şi tehnici de instruire (comunicare)4.5. Dezvoltarea competenţelor transversale

CAPITOLUL 5: COMPETENŢELE FORMATORULUI

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 5: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori CAPITOLUL 1: PREGĂTIREA FORMĂRII1.1. Definirea şi stabilirea scopului şi obiectivelor formării

„Dacă nu ştiţi unde mergeţi, probabil că veţi ajunge în altă parte.”

Pentru realizarea oricărui program, una din etapele care trebuie parcurse este de a stabili:● scopul;● obiectivele;● indicatorii de măsurare a rezultatelor;

Scopul unui program este o afirmaţie generală cu privire la rezultatele instruirii pe care o realizăm; formularea lui este cuprinzătoare şi legată de o nevoie sau mai multe ale comunităţii, ale unei instituţii, ale unui grup.

Obiectivul unui program• este rezultatul anticipat care urmează să fie atins. Este obligatoriu ca fiecare program să aibă cel puţin un obiectiv – un rezultat concret la care se doreşte să se ajungă.• afirmaţie privitoare la cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile pe care participanţii trebuie să le demonstreze la sfârşitul cursului; acestea îl conduc la realizarea scopului.

Indicatorii de măsurare a rezultatelor (a performanţelor) sunt de trei tipuri:• indicatori ai resurselor (financiare, umane, materiale);• indicatori ai rezultatelor (cantitativi şi calitativi);• indicatori ai eficienţei (raportează costurile la rezultate).

În acest moment al planificării instruirii vă întrebaţi „De ce”, nu „Ce”. La întrebarea „Ce” veţi răspunde când începeţi să vă organizaţi conţinutul instruirii. Acum vă gândiţi de ce faceţi instruirea unui anumit grup ţintă. Trebuie să vă gândiţi ce vor putea participanţii să facă, să demonstreze sau să explice până la sfârşitul sesiunii de instruire.

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 6: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

Obiectivele unei activităţii de instruire răspund la întrebarea “Ce vrem să fie capabili participanţii să facă în urma instruirii, în plus faţă de ceea ce erau deja capabili?”, evidenţiind în acelaşi timp "beneficiile pe care le-ar avea participanţii dacă ar veni la sesiunea dumneavoastră de instruire”.

Obiectivele sunt importante deoarece:● vă oferă dumneavoastră, ca instructor, un punct central în jurul căruia să vă construiţi sesiunea

de instruire;● oferă participanţilor un punct în jurul căruia să-şi construiască învăţarea;● oferă o bază pentru evaluarea dumneavoastră;● oferă participanţilor un ghid despre ce trebuie să ştie pentru a stăpâni ceea ce învaţă în timpul

instruirii;● dacă "nu" aveţi obiective, de ce formaţi şi ce formaţi?

În formare avem două tipuri de obiective: obiective de referinţă şi obiective operaţionale DEZVOLTAREA OBIECTIVELOR UNUI PROGRAM DE FORMARE

În procesul de pregătire a unui program de instruire etapa de stabilire a obiectivelor programului poate fi una din cele mai dificile sarcini. În acest punct al procesului există trei elemente majore de care trebuie să se ţină seama:

1.Unde vreţi să ajungeţi? (obiectivele programului determinate de nevoile identificate);2.Cum vreţi să ajungeţi acolo? (forma de pregătire, personalul, bugetul, marketing, planuri de instruire, detalii logistice);3.Cum veţi stabili dacă aţi ajuns acolo? (evaluarea programului);

Stabilirea obiectivelor unui program de formare se află in relaţie directă cu identificarea rezultatelor programului. Se concentrează în primul rând pe ceea ce se aşteaptă de la participanţi să înveţe ca rezultat al participării într-un program de instruire sau educaţional specific. CRITERII DE FORMULARE A OBIECTIVELORUrmătoarele întrebări sunt utile în analiza obiectivelor, din punctul de vedere al clarităţii.

1. CINE VA FACE ACTIUNEA?Obiectivele trebuie formulate în termeni de performanţa ai celui care învaţă.2. CE VA FACE CEL CARE INVAŢĂ?Obiectivele se formulează în termeni de comportamente observabile si măsurabile ( va aplica, va demonstra, va enumera, va identifica, va descrie, va enunţa, va rezolva)3. IN CE CONDITII VA PERFORMA CEL CARE INVATĂ?Există două elemente care trebuie luate în considerare:

- Mijloacele asigurate participantului, ca şi ceea ce-i este interzis (Ex: dicţionar; formulare, cărţi de referinţa etc.);- Situaţia în care se aşteaptă dobândirea comportamentului (Ex: atunci când se confrunta cu o

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 7: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

situaţie neobişnuită; atunci când moderează o întâlnire etc.)

4. CARE ESTE NIVELUL DE COMPETENTA / PROCENT PREVAZUT?Obiectivul poate fi formulat in termeni de număr/ procentaj de itemi corecţi, de schimbare a scorului obţinut intr-un formular de sondare de atitudini, dar si in termeni de timp.5. CAND SE ASTEAPTA SA FIE DEMONSTRAT RESPECTIVUL COMPORTAMENT?Acest element este formulat de obicei in termeni de durata a experienţei in cadrul instruirii (Ex: la sfârşitul sesiunii, după un anumit număr de sesiuni etc.)De asemenea, când definim un obiectiv trebuie să stabilim dacă aceasta este:

• S = specific şi simplu• M = măsurabil;• A = adecvat;• R = realist şi relevant, să poată fi integrat în situaţii reale din viaţa profesională;• T =încadrat în timp;

STABILIREA OBIECTIVELOR PORNIND DE LA STANDARDUL OCUPAŢIONALA. Stabilirea obiectivului general al programului de formare

Obiectivul general al programului de formare se referă la ceea ce dorim să furnizăm participantului, altfel spus topicul programului sau al modulului. Nu există o regulă universal valabilă de definire a obiectivului general al programului cu ajutorul standardului ocupaţional.

Unii furnizori de programe de formare stabilesc conţinutul programului utilizând informaţiile din standarde, din alte programe la care au acces sau din propria experienţă cu privire la modul de formare a capacităţii de realizare a unor activităţi de muncă. Există opţiuni multiple pentru obiectivul general.

Unii dezvoltatori de programe pot examina standardele ocupaţionale şi pot decide să elaboreze programul la nivelul unei unităţi de competenţă, alţii se pot focaliza doar pe un element de competenţă dintr-o unitate, alţii pot alege să se focalizeze pe o serie de elemente de competenţă înrudite din mai multe unităţi de competenţă. Desigur, un program de formare se poate focaliza pe conţinutul mai multor unităţi de competenţă, dacă cel care îl elaborează consideră că în acest fel poate fi atins cel mai bine scopul programului şi sunt respectate în acelaşi timp atât interesele participantului cât şi cele ale furnizorului de formare. B. Identificarea obiectivelor de referinţă

Care este obiectivul de referinţă?Obiectivele de referinţă descriu deprinderile şi cunoştinţele pe care trebuie să le dobândească participantul

în urma parcurgerii unui program de formare pentru a fi capabil să îndeplinească activităţile descrise în standardul ocupaţional. Ele rezultă din interpretarea informaţiilor conţinute în standardul ocupaţional.

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 8: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

În stabilirea obiectivelor de referinţă ale unui program de formare bazat pe un standard ocupaţional, cel care elaborează programul va examina competenţele pentru a determina deprinderile şi cunoştinţele corespunzătoare. Obiectivele de referinţă constituie o detaliere a informaţiilor conţinute în standardul ocupaţional, având în vedere faptul că aceste informaţii au fost formulate, la scrierea standardului, la un nivel mai general.

Pentru a redacta obiectivul de referinţă trebuie să cunoaştem Domeniul de competenţă a Standardului ocupaţional, Unitatea de competenţă şi elementele de competenţă.Exemplu de competenţă pentru ocupaţia de redactor radio

Domeniu de competenta INTERVIEVARE PRODUCTIE

Unitate de competenţă Unitate de competenţă

CONDUCEREA TALK SHOW-uri

REALIZAREA INTERVIULUI Asigurarea continuităţii prezentării materialelor radiofonice

Realizarea materialelor radiofonice

Element de competenţă Element de competenţă Element de competenţă

Element de competenţă

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 9: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

- Moderează discuţiile- Mediază conflictele

- Conduce interviul- Menţine coerenţa

Prezintă materialul radiofonic

Menţine continuitatea prezentării materialului radiofonic

- Selectează părţile esenţiale ale din materialul preînregistrat

- Realizează comperajul- Realizează materialul radiofonic

Exemplu

Domeniu de competenta = INTERVIEVAREA

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 10: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

Unitate de competenta = Menţinerea continuităţii transmisiei în direct

Criterii de realizare- Articolele radiofonice sunt prezentate fără întreruperi- Tonul şi modulaţia vocii corespund tipului de articol prezentat

Gama de variabile Prezentări de ştiri Emisiuni realizate în studio şi în afara studioului

Componentele obiectivelor de referinţăObiectivele de referinţă pot fi formulate în diferite moduri. Componentele principale ale obiectivelor de

referinţă sunt:

Acţiuni Ce se aşteptă ca o persoană să fie capabilă să facă la sfârşitul programului de formare?

Situaţii Care sunt situaţiile în care o persoană realizează acţiunile descrise?

Calitate Care este nivelul de calitate aşteptat?

Cunoştinţe şi raţionamente

Ce trebuie să ştie şi să înţeleagă o persoană pentru a desfăşura o activitate cu competenţă?

Exemplu pentru ocupaţia de redactor radio

Acţiuni Prezentarea secvenţelor radiofonice

Situaţii In direct, în studio, în mediu aglomerat

Calitate Fără ezitări, cu un ton corespunzător, păstrând continuitatea

Cunoştinţe şi raţionamente

Principiile continuităţii, natura şi caracteristicile materialului

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 11: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

La sfârşitul programului de formare, participantul va fi capabil sa prezinte o emisiune radiofonica în direct intr-o varietate de condiţii, fără pauze neprogramate intre secvenţele acesteia.

Din rubrica de cunoştinţe şi raţionamente se determină obiectivele operaţionale care duc la atingerea obiectivului de referinţă.

Un obiectiv operaţional de instruire are trei elemente:● Rezultatul aşteptat de la participant – se exprimă printr-un verb care descrie un comportament

observabil; Exemple: să descrie, să enumere, să identifice, să demonstreze, să rezolve, să prezinte. Sunt de evitat în formularea obiectivelor verbe ca: să cunoască, să înţeleagă, să creadă, să aprecieze.

● Condiţiile de realizare – circumstanţele în care rezultatul aşteptat urmează să apară;● Standardele sau criteriile de reuşită – nivelul aşteptat de performanţă în termeni de cantitate,

calitate, acurateţe, viteza de lucru sau orice altceva este relevant pentru sarcina respectivă.Exemplu:La sfârşitul procesului de instruire (condiţia), participanţii vor putea planifica, organiza şi livra (comportamentul) instruiri de calitate pentru colegii lor din reţea sau alte grupuri ţintă (criteriu). CE FACEM CU OBIECTIVELE STABILITE?

● Înainte de sesiunea de instruire● Le folosim pentru a planifica instruirea şi a elabora planul instruirii;● Le folosim pentru a elabora scrisoarea de invitaţie ce este trimisă participanţilor;● Le folosim pentru a dezvolta materialele şi metodele de curs.

● In timpul sesiunii de instruire● Le enunţăm clar la începutul sesiunii;● Solicităm aşteptările participanţilor în cadrul temei generale a cursului;● Valorificăm propunerile participanţilor şi convenim împreună cu ei ajustarea/reformularea obiectivelor,

dacă este nevoie;● Ne asigurăm că participanţii au înţeles obiectivele reformulate şi sunt de acord cu ele;● Afişăm obiectivele sesiunii de instruire şi facem referire la ele cât mai des pe parcursul acesteia;

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 12: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

● Explicăm relevanţa activităţilor din timpul instruirii, în special pe cea a exerciţiilor, astfel încât participanţii să înţeleagă exact de ce li se cere să facă: un anumit lucru, legând activităţile de obiective.

● La sfârşitul sesiunii de instruire● Revenim la obiective şi stabilim împreună cu participanţii în ce măsura au fost ele atinse.● Revenim la aşteptările iniţiale ale participanţilor şi stabilim împreună cu ei în ce măsura au fost ele

atinse. Cele care nu au fost satisfăcute în totalitate de sesiunea de instruire curentă, pot fi luate în considerare pentru o activitate următoare.

● După sesiunea de instruireDacă obiectivele au fost atinse cu succes, felicitări! Totuşi, nu vă gândiţi că aceste obiective vor fi valabile pentru orice sesiune de instruire pe tema dată. Totdeauna revizuiţi şi ajustaţi obiectivele în funcţie de auditoriu.Dacă obiectivele nu au fost atinse, încercaţi să determinaţi cauza. Cauza, poate să rezide în unul din următoarele motive:

● Obiectivele nu au fost potrivite participanţilor sau nu au fost posibil de atins;● Conţinutul şi informaţia instruirii nu au ajutat participanţii să atingă obiectivele propuse.

Acest proces de evaluare a obiectivelor poate să fie destul de dificil uneori dar induce, totdeauna, o perfecţionare a dumneavoastră, ca instructor. Folosiţi învăţămintele fiecărei sesiuni de instruire pentru a elabora obiective mai bune pentru instruirile viitoare.

Cu cât aţi aflat mai mult despre audienţă puteţi defini scopul şi obiectivele prezentării. Pentru orice seminar, prezentare sau formare trebuie definite: scopul, obiectivele de atins şi rezultatele de obţinut. Dacă nu ştiţi rezultatele dorite, nu veţi putea evalua seminarul la sfârşit.

Definirea rezultatelor presupune:● Elaborarea obiectivelor şi a activităţilor;● Aranjarea în timp a activităţilor;● Confirmarea aşteptărilor participanţilor;● Elaborarea de planuri de acţiune.

Activitate înseamnă ceea ce faceţi practic pentru atingerea unui obiectiv: prezentare propriu-zisă, discuţii conduse, activităţi structurate, lucru în grupuri, joc de rol. Alegerea activităţilor depinde de mulţi factori. Un factor foarte important este legat de abilităţile şi experienţa emiţătorului.

De asemenea foarte importante sunt: contextul în care are loc prezentarea, profilul audienţei, obiectivele cursului, elementele de teorie, timp, spaţiul, logistică, alte resurse, etc.

In urma analizei nevoilor de instruire se recomandă să rezumăm datele colectate într-un document care va cuprinde:

● numărul persoanelor care au nevoie de instruire şi localizarea lor (meseria şi postul pe care îl ocupă în organizaţie);

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 13: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

● grupurile de instruire .Un grup de instruire este format din persoane care au nevoi de instruire similare şi vor participa la acelaşi tip de instruire.

● durata necesară pentru instruirea fiecărui grup;● disponibilitatea angajaţilor de a participa la instruire. Se iau în consideraţie cerinţele operaţionale

ale activităţii lor şi se caută perioadele de timp în care lipsa lor de la locul de muncă nu afectează procesele de lucru.

● disponibilitatea instructorilor adecvaţi tipului de instruire. Dacă nu avem în organizaţie persoane cu calificarea necesară, căutam în exterior specialişti pentru nevoile specifice de instruire detectate.

● bugetul disponibil pentru dezvoltarea resurselor umane şi implementarea programului de instruire. 1. Proiectarea activităţilor de formare

Instruirea este o activitate de învăţare planificată şi sistematică, destinată să răspundă unor nevoi de învăţare bine precizate. Activitatea sistematică de instruire a participanţilor implică o succesiune de patru faze principale prezentate în schema următoare:

PLANIFICAREA FORMĂRII ● Analiza nevoilor de formare● Analiza auditoriului● Elaborarea materialelor necesare formării

ORGANIZAREA FORMĂRII

EVALUAREA FORMĂRII

● Procesul de evaluare● Metode de evaluare

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 14: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori ● Logistica instruirii/ formării

● Livrarea cursului● Utilizarea mijloacelor de prezentare

DESFĂŞURAREA FORMĂRII De ce trebuie să planificăm?

Pentru a putea să furnizăm o sesiune de instruire eficientă, avem nevoie de mai mult decât cunoştinţe şi abilităţi de instructor. Trebuie să avem un plan detaliat al procesului de instruire.

În faza de planificare a unui proces de învăţare (curs, seminar, formare, etc. ) trebuie să obţineţi următoarele informaţii:

● Participanţi (număr, componenţa grupului, aşteptări);● Context (cine finanţează cursul, ce aşteptări au cei care te contractează, detalii cu privire la agenda

cursului);● Resurse (timpul avut la dispoziţie, coechipieri, materiale necesare);● Logistică (echipamente, materiale, sala – aranjament, poziţie, lumină, acustică, ventilare, temperatură,

prize, spaţiu pentru afişare - săli disponibile pentru lucru în grupuri mici, etc.)● Documentare (asupra subiectelor de prezentat, bibliografie, etc.).

1. Identificarea nevoilor de formare

Instruirea este o activitate de învăţare planificată şi sistematică, destinată să răspundă unor nevoi de învăţare bine precizate.

Identificarea nevoilor de formare presupune două etape: mai întâi, trebuie realizată o evaluare a nevoilor de formare şi ulterior, o prelucrare a informaţiilor obţinute pentru evaluarea nevoilor.

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 15: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

1.1.Evaluarea nevoilor de formareDeseori adulţii doresc să rezolve problemele cât mai repede posibil, chiar pe măsura apariţiei lor. De multe

ori încercăm să oferim soluţii, fără să ştim prea bine care este problema. O asemenea abordare nu oferă decât o rezolvare parţială.

Dacă după încheierea sesiunii de formare (instruire sau formare) lucrurile nu se schimbă, nu se îmbunătăţesc, concluzia este aceea că sesiunea de formare a fost ineficientă! Dar poate că soluţia aleasă nu a fost cea mai bună: sau cel puţin, aşa cum a fost proiectată şi organizată sesiunea de formare, ea nu a condus către îmbunătăţirea performantelor.

Raţionamentul se poate aplica şi unei persoane nemulţumite de propriile performanţe practice, de poziţia socială, de rezultatele materiale ale activităţii pe care o depune: ar trebui, probabil, să înveţe ceva nou, sau să se perfecţioneze într-o activitate pe care o desfăşoară deja.Cum identificăm problema? Şi dacă am identificat problema cum găsim soluţia cea mai bună?

În această situaţie răspunsul se obţine prin folosirea unui instrument care să poată identifica existenţa nevoii de formare şi să stabilească cerinţele individuale (personale) de formare/instruire /formare. Soluţia se va baza pe rezultatele obţinute în urma evaluării nevoilor de formare / instruire /formare.

Înainte de desfăşurarea sesiunii de formare trebuie identificată problema. După aceea, dacă soluţia recomandată este o sesiune de formare, urmează etapa de proiectare, de pregătire a acelei sesiuni care să se potrivească cel mai bine contextului problemei.

Procesul evaluării nevoilor de instruire cuprinde în esenţa trei paşi:● Identificarea problemei● Recomandarea unei soluţii pentru rezolvarea problemei● Evaluarea soluţiei propuse

A. Identificarea problemeiÎn funcţie de obiectivele majore pentru care se solicită formarea şi de strategiile de dezvoltare pe termen

lung, formarea va fi structurată astfel încât să răspundă cu precădere obiectivelor prioritare. De asemenea sarcinile individuale asociate locului de muncă (activităţi, acţiuni, competenţe) vor fi tratate în sesiunea de formare.Instrumente recomandate pentru identificarea şi delimitarea problemei:

● Interviul;● Chestionarul;● Observarea activităţilor practice desfăşurate în mod curent;● Cercetarea;● Rapoartele existente;

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 16: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

● Autoevaluarea individuală aduce informaţii utile, dacă este bine structurată. Informaţiile cele mai importante pot veni, de exemplu, ca răspuns la următoarele întrebări:

Ce funcţie (poziţie) ocupaţi în organizaţia în care lucraţi? Care sunt sarcinile, activităţile dvs. cele mai importante? Ce nemulţumiri vă aduce îndeplinirea acestora? Ce activităţi v-ar plăcea să desfăşuraţi? Ce lucruri noi vă interesează? Aveţi vreo idee despre ce se poate schimba în activitatea dvs. curentă? Dar în cea a colegilor, colaboratorilor dvs.?

Pornind de la răspunsurile la aceste întrebări se vor extrage nevoile de instruire, pentru că vor fi identificate acele activităţi (acţiuni) care fie nu sunt asumate ca importante, fie nu sunt corect îndeplinite.

Nevoia de instruire va fi evaluată în acest sens, ca diferenţa dintre situaţia actuală a cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor dovedite de o persoană şi nivelul cerut pentru corecta îndeplinire a activităţilor. Diferenţele dintre calificările (competenţele) curente şi cele necesare constituie decalajul care va fi acoperit prin instruire / formare.

Standardul ocupaţional poate fi de asemenea un instrument pentru analiza nevoii de instruire: clarificarea competenţelor individuale fiind primul pas în stabilirea nevoii de instruire.

B. Recomandarea unei soluţii pentru rezolvarea problemeiSoluţia propusă ar trebui să ofere răspuns la următoarele întrebări:

● Este oare formarea soluţia corectă?● Cine are nevoie de instruire?● Potenţialii participanţi la sesiunea de formare sunt de acord să participe?● Care este tipul de formare care li se potriveşte cel mai bine?● Când e bine să aibă loc sesiunea de formare?

Pe baza nevoilor de instruire identificate, se poate construi necesarul de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini ce se cer dezvoltate pentru îndeplinirea unei anumite activităţi în cele mai multe cazuri conţinutul sesiunii de formare se va construi, se va dezvolta din modele existente, folosite anterior. Materialele de studiu, prezentările formatorilor, temele, exerciţiile trebuie adaptate cerinţelor de instruire ale participanţilor, nevoilor lor individuale.

C. Evaluarea soluţiei propusePe parcursul sesiunii de formare temele, exerciţiile practice sunt un mijloc deosebit de eficient pentru

determinarea nivelului actual de atingere a competenţelor profesionale dar şi de determinare a preferinţelor participanţilor la sesiunea de formare. Evaluarea nevoilor de instruire nu este însă completă până când nu se obţine răspunsul la întrebările: Formarea a avut succes? Şi-a atins obiectivele? 58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 17: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

Pentru a obţine aceste răspunsuri formatorul se va întoarce la evaluările care au avut drept rezultat obţinerea nevoii individuale de instruire. În urma detectării nevoilor de instruire, vor fi stabilite obiectivele procesului de instruire, care vor conţine secvenţele şi seturile de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini ce vor fi transmise cursanţilor, astfel încât nevoile detectate să fie pe deplin acoperite.

1.2.Prelucrarea informaţiilor obţinute pentru identificarea nevoilorPrelucrarea informaţiilor obţinute pentru identificarea nevoilor se poate realiza cu ajutorul mai multor tehnici:a. Colecţionarea informaţiilor

Puneţi toate răspunsurile la aceeaşi întrebare împreună pe un newsprint sau pe o tablă. O persoană poate aduna rezultatele şi le poate trimite altor organizatori pentru a le studia înaintea şedinţei de planificare.

b. Căutarea tendinţelorCercetaţi răspunsurile la o singură întrebare. Grupaţi-le, observaţi ce similarităţi şi ce diferenţe există. Observaţi o tendinţă, o dominantă în răspunsuri? Subliniaţi-o sau încercuiţi-o.După ce s-a îndeplinit etapa precedentă pentru toate întrebările, încercaţi să scrieţi un “răspuns” rezumativ pentru fiecare întrebare care să reflecte tendinţa. Verificaţi pentru a vă asigura că nu aţi selectat ceea ce doreaţi dvs. să fi reprezentat tendinţa.

c. Verificarea factorilor înrudiţiGândiţi-vă ce mai ştiţi despre aceste persoane. Cât de motivate pentru a învăţa va aşteptaţi să fie?

d. FocalizareaŢineţi minte că nu puteţi face totul în cadrul trening-ului. Alegeţi ce credeţi că doresc cel mai mult să înveţe participanţii şi ce puteţi dvs. ca organizator să le oferiţi. Dintre mai multe posibilităţi alegeţi una. Dacă evenimentul de învăţare este lung, alegeţi câteva scopuri specifice.

2. Organizarea activităţii de formare

Este de aşteptat ca grupul participanţilor la sesiunea de formare să fie compus din persoane cu experienţa foarte diversă, cunoştinţe şi chiar comportament diferit. Aceste diferenţe sunt de obicei suficient de semnificative pentru a justifica modificările ulterioare aduse conţinutului, sau programului de formare. Formatorii vor fi puşi în situaţia de a face modificări pentru a veni în întâmpinarea dorinţelor şi nevoilor participanţilor. Formatorul va trebui să cunoască care sunt diferenţele cele mai semnificative şi cum să modifice materialele de studiu, ordinea sau profunzimea tratării subiectelor prinse în planul formării. Dacă vor exista diferenţe mari între participanţi, formatorul 58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 18: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

va fi pus în situaţia să le identifice, să le definească şi să ia măsuri chiar şi în timpul desfăşurării formării.In procesul planificării de va ţine seama de faptul că participanţii:

● vin cu bagaje de cunoştinţe foarte diferite despre ceea ce urmează să se întâmple pe parcursul formării;● au stiluri de învăţare diferite dar şi diferite tipuri de inteligenţe, aşteptări şi ambiţii;● învaţă în ritmuri diferite.

Pe baza cunoaşterii aşteptărilor participanţilor şi a nevoilor lor de învăţare:● formatorul va putea recomanda materiale suplimentare de studiu şi exerciţii practice diverse.● se vor putea armoniza obiectivele formării;● se va proiecta programul de formare.

Cunoscând toate acestea este de aşteptat ca formatorul să revizuiască unele materiale şi să identifice ariile unde trebuie să opereze eventuale modificări în planul iniţial elaborat.

Vă prezentăm un model de fişă de lucru care va poate ajuta să planificaţi instruirea, să identificaţi multe dintre activităţile care trebuie făcute înainte de sesiune. Fişa este împărţită în mai multe secţiuni pentru a vă ajuta să planificaţi şi să organizaţi instruirea.

Timpul pe care îl folosiţi pentru a răspunde la întrebările din această fişa de lucru este mai mult decât bine folosit. Multe din activităţile enumerate în această fişă se pot încadra la capitolul „Logistică” dar pentru derularea unitară şi logică a întregului proces, sunt prezentate în acest capitol.Fişa de lucru pentru planificarea instruiriiFolosiţi întrebările următoare pentru a elabora o listă detaliată a acţiunilor ce trebuie întreprinse, a persoanelor responsabile, a termenului limită pentru îndeplinirea activităţii, a resurselor necesare.

● La început1. Cine ar trebui să vă ajute la planificarea sesiunii?2. Care sunt obiectivele instruirii?3. Cine sunt formatorii şi persoanele invitate să prezinte diferite secţiuni?

● Participanţii4. Cine va participa?5. Câte persoane?6. Care este relaţia între participanţi? Se cunosc între ei?7. Ce cunoştinţe au participanţii despre tema discutată?8. Ce aspecte ale temei credeţi că au nevoie sau doresc participanţii să cunoască?9. Cât de detaliat au nevoie participanţii să cunoască subiectele discutate?10. Ce au în comun participanţii referitor la nevoia de informaţie pe tema respectivă? Prin ce se

deosebesc?11. Cum credeţi că vor folosi participanţii informaţia pe care o primesc de la dumneavoastră?12. Ce tip de materiale ar fi util să primească ei?

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 19: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

13. Care este nivelul de toleranţă al participanţilor faţă de prezentările mai lungi comparativ cu prezentările scurte urmate de discuţii de grup?

14. Are nevoie cineva de condiţii speciale de cazare, cum ar fi camere mai spaţioase şi cu uşi mai largi pentru scaun cu rotile sau cadru de mers?

● Planificarea sesiunii de instruire propriu-zise15. Cât timp aveţi pentru sesiune?16. Ce subiecte pot fi acoperite rezonabil în acest timp? (Gândiţi-vă: care subiecte sunt cele mai

importante pentru a fi dezbătute? Ce subiecte pot fi prezentate mai succint? Cine vă va ajuta să alegeţi ce subiecte să prezentaţi detaliat şi pe care să le prezentaţi succint sau să le eliminaţi?)

17. Cum veţi stabili ordinea subiectelor? (Amintiţi-vă că modulele cel mai puţin interactive sau mai complexe trebuie să fie programate în prima parte a zilei, când participanţii pot asculta mai eficient. Nu plănuiţi să „scăpaţi” de subiectele dificile prin reducerea timpului de discuţie.)

18. Ce doriţi să facă participanţii (ex. Doar să asculte, să lucreze în grupuri mici, să producă ceva, să vă dea feedback)?

19. Veţi distribui materiale? Care sunt acestea? De câte copii aveţi nevoie? Cine va fi responsabil pentru elaborarea şi multiplicarea lor?

20. Cât timp puteţi dedica modulului de întrebări şi răspunsuri? Cum doriţi să abordaţi întrebările şi răspunsurile? (ex. Puteţi răspunde la întrebări pe măsura ce parcurgeţi subiectele; să le răspundeţi doar după ce aţi terminat de discutat subiectul respectiv; să aveţi sesiuni dedicate întrebărilor şi răspunsurilor; să solicitaţi participanţilor să noteze întrebările şi să vi le înmâneze în pauze).

21. Veţi dori să faceţi un proces verbal sau un rezumat al sesiunii de instruire? Cine va face acest lucru? Va fi rezumatul distribuit ulterior participanţilor? Cum? Cum obţineţi lista participanţilor?

22. Ce tip de evaluare a instruirii doriţi să faceţi? (De exemplu, puteţi dedica un timp special la sfârşitul sesiunii de instruire pentru ca fiecare participant să completeze formularul de evaluare, sau puteţi distribui formularul sperând ca participanţii să vi-l returneze completat).

23. Cine va elabora formularul de evaluare şi îl va analiza apoi?24. Ce „paşi viitori” doriţi să rezulte din sesiune?

● Logistica sesiunii de instruire25. Când se va desfăşura instruirea?26. De ce tip de facilităţi este nevoie şi ce aranjamente trebuie făcute pentru instruire?27. Cine va fi responsabil pentru găsirea şi rezervarea spaţiului necesar instruirii (sala de curs, săli de

lucru pe grupe, cazare)?28. Veţi oferi mâncare, gustări, băuturi răcoritoare/cafea/ceai? Ce anume, mai precis? Cine va fi

responsabil pentru coordonarea acestei activităţi?● Cu două săptămâni înainte de instruire

29. Revedeţi materialele şi planul. Parcurgeţi lista detaliată pe care aţi elaborat-o atunci când aţi parcurs întrebările de mai sus. Aţi uitat ceva?

30. Dacă este posibil, vizitaţi locul unde se va desfăşura instruirea. Notaţi orice posibilă problemă sau necesitate şi elaboraţi strategii de rezolvare. Dacă nu puteţi vizita locul dumneavoastră înşivă, rugaţi pe cineva să o facă sau sunaţi pe cei care va pun la dispoziţie spaţiul şi puneţi-le întrebări

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 20: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

relevante. Asiguraţi-vă că aveţi prizele şi prelungitoarele necesare echipamentului pe care îl veţi folosi.

31. Asiguraţi-vă ca încăperea respectivă este accesibilă pentru toţi participanţii (inclusiv pentru cei cu dizabilităţi, dacă este cazul).

32. Strângeţi toate materialele de care veţi avea nevoie pentru instruire (markere, retroproiector/videoproiector, microfon, flipchart, hârtie pentru flipchart, folii transparente, becuri de rezervă pentru retroproiector, prelungitoare de rezervă, ecusoane, bandă adezivă etc.)

33. Organizaţi-vă foliile transparente/ prezentarea Power Point şi celelalte materiale. ● Cu două – trei zile înainte de instruire

34. Verificaţi din nou lista detaliată şi asiguraţi-vă că nu aţi uitat nimic.35. Asiguraţi-vă că aveţi toate materialele în ordine, etichetate şi împachetate pentru a fi uşor

transportate.● Cu două – trei ore înainte de instruire (sau după caz, cu o zi)

36. Posterele care indică ruta spre sala de curs sunt afişate la vedere.37. Există destule scaune, mese, materiale pentru fiecare participant sau oaspeţi neaşteptaţi.38. Ventilaţia/ încălzirea sălii este acceptabilă.39. Echipamentul de care aveţi nevoie este la faţa locului şi funcţionează corect.40. Asiguraţi-vă că în momentul instruirii sala nu va fi supraluminată de soare, dacă veţi lucra cu retro/

video-proiectorul.41. Faceţi o probă cu retroproiectorul/ videoproiectorul/ flipchart-ul şi asiguraţi-vă că se vede clar din

diferite puncte ale sălii.42. Puneţi-vă materialele ce le veţi distribui participanţilor în ordine şi la îndemână.43. Plasaţi orice alte materiale de care aţi putea avea nevoie la îndemâna (creion, caiet de notiţe,

ceas, pahar cu apă, şervetele pentru faţă etc.)● In timpul instruirii

44. Respectaţi orarul. Începeţi la timp şi supravegheaţi discret un ceas pe care îl aveţi pus la îndemâna.

45. Dedicaţi-vă succesului şi furnizaţi o sesiune de instruire eficientă, de care participanţii să-şi aducă aminte cu plăcere.

● După instruire46. Acordaţi timp participanţilor să completeze formularele de evaluare. Dacă vă veţi baza pe primirea

ulterioară a acestor formulare, rata de răspuns s-ar putea să fie mai mică.47. Dacă este cazul faceţi referire la o sursă locală de informaţii suplimentare pentru tema în discuţie

sau teme conexe. Asiguraţi-vă că furnizaţi adresa corectă şi că o scrieţi pe flipchart sau distribuiţi participanţilor materiale informative specifice (broşuri, fluturaşi etc.).

48. Dacă doriţi să fiţi contactaţi după instruire furnizaţi datele de contact (cărţi de vizită, notare pe flipchart, alte materiale specifice).

49. Mulţumiţi participanţilor pentru prezenţă şi implicare. Dacă instruirea este finanţată de o altă instituţie/ organizaţie sau dacă aţi fost invitat(ă) de o persoană, nu uitaţi să le amintiţi numele şi să le mulţumiţi.

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 21: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori 3. Asigurarea facilităţilor necesare formării

Detaliile administrative vor fi şi ele avute în vedere pentru desfăşurarea în bune condiţii a procesului de formare. în general acestea nu sunt parte integrantă din formare. Dar formatorul trebuie să le cunoască, să le gestioneze şi să le poată schimba. Caracteristicile mediului fizic unde se desfăşoară formarea şi logistica influenţează semnificativ succesul sau insuccesul formării.

Responsabilitatea formatorului este de a potrivi contextul de desfăşurare cu planul de formare. El trebuie să fie capabil să determine care sunt condiţiile care trebuie schimbate şi care nu, pentru optimizarea formării şi menţinerea integrităţii intenţiilor de instruire.

● Formatorul va crea un mediu optim de învăţare în contextul dat şi faţă de grupul care va lucra în aceste condiţii;

● Un spaţiu de formare poate fi oriunde. El este însă în administrarea unor organizaţii sau a unui sistem administrativ care furnizează materialele şi instrumentele necesare;

● Formatorul trebuie să aibă posibilitatea să inspecteze spaţiul de formare;● În afara spaţiului fizic există întotdeauna cerinţe specifice procesului de formare: mobilier, echipamente,

materiale pentru formare, temperatura, lumină, aerisire, zgomot, etc. ● Ergonomia locului de învăţare contribuie la confortul învăţării.

PREGĂTIREA LOGISTICĂ A SĂLIIPentru aranjarea meselor există mai multe variante dintre care, în funcţie de situaţie, se poate alege varianta optimă.

AŞEZAREA ÎN FORMA DE “U”

AVANTAJE DEZAVANTAJE

● practică● instructorul poate merge în interiorul U –ului● în general vizibilitate bună a participanţilor● standard, în consecinţă neameninţătoare

● este puţin formală; necesită “spargerea gheţii”● participanţii din spatele sălii pot fi prea

departe de ecran sau de flipchart (în

funcţie de dimensiunea sălii)

AŞEZAREA ÎN FORMA DE “V”

AVANTAJE DEZAVANTAJE

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 22: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori ●cea mai bună aşezare pentru vizibilitate şi evitarea

durerilor de gât

- posibilitate de contact optim instructor – participanţi

- mai puţin formală şi intimidantă decât aşezarea în formă de U

- nevoia de spaţiu foarte larg (posibilitate de folosire doar pentru grupuri foarte mici)

AŞEZAREA “BISTRO”

AVANTAJE DEZAVANTAJE

●ideală pentru sesiunile de construire a echipelor şi pentru work-shopurile în grup mic

● informală: încurajează maxima participare / identificare a participanţilor

● încurajează creativitatea

- instructorul poate circula uşor

● unii participanţi pot să nu aibă vizibilitate bună sau în mod constant sunt într-un anumit unghi faţă de ecran sau flipchart

● încurajează scindarea grupului● poate sprijini lipsa de atenţie şi încuraja discuţiile care

nu au legătură cu instruirea

AŞEZAREA ÎN CERC

AVANTAJE DEZAVANTAJE

- încurajează maxima implicare a participanţilor

- se realizează un excelent contact instructor/ participanţi

● au loc un număr minim de conversaţii ce nu au legătura cu instruirea

● nu se formează grupuri informale

●dificultatea de a găsi mese care să poată fi aşezate pentru a forma cercul

● unii participanţi pot să nu aibă vizibilitate bună● fără mese adecvate participanţii se pot simţi “expuşi”

REPETAREA PREZENTĂRIIReuşita unei prezentări constă atât în prestaţia formatorului cât şi în calitatea materialului prezentat. Este

important pentru un formator să fie încrezător în abilităţile şi cunoştinţele sale, să emane energie şi optimism şi mai cu seamă, să reuşească să interacţioneze cu participanţii pe toată durata prezentării.Repetaţi-vă prezentarea:

● Cereţi feed-back-ul colegilor, repetaţi în oglindă, analizaţi casete video● Verificaţi-vă timpii prezentării● Autoevaluaţi-vă postura, gesturile, vocea

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 23: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

● Evaluaţi conţinutul materialelor împreună cu o persoană care nu este implicată în acţiunea dvs. REPETIŢIA:

● Repetarea cu voce tareRecapitularea cu voce tare a notiţelor, va duce la decodificarea ideilor. Repetarea în gând nu aduce acelaşi câştig pentru cel care prezintă.

● Repetarea pe secţiuniEste mult mai eficace acest gen de repetare.

● Repetarea la locul prezentăriiSe va face în prezenţa întregii echipe de instructori.Prezenţa şi a altor prieteni va face ca prezentarea să se apropie de condiţiile reale încare aceasta se va desfăşura.

● Repetarea cu ajutorul transparentelor sau a altor mijloace vizualeAjută la măsurarea timpului necesar prezentării unui transparent sau slide şi a timpului necesar întregii prezentări. În cele mai multe cazuri, transparentele îl ajută pe cel care prezintă, deoarece printre altele, va canaliza atenţia auditoriului din timp în timp de la cel care prezintă, reducând astfel tensiunea la care este supus. Mişcarea pe care o face instructorul pentru schimbarea transparentelor ajută la relaxarea corpului lui.

● Repetarea răspunsului la întrebăriÎn cadrul repetiţiei pot fi identificate întrebările posibile.

● Repetiţie înregistrată pe casetă videoVor fi scoase în evidenţă punctele tari şi cele slabe ale instructorului. Odată observate de instructor, elementele dificile vor fi estompate şi corectate.

● Repetarea stărilor emoţionaleSe poate face prin auto-vizualizarea pozitivă a instructorului în faţa tuturor, incluzând ce va face auditoriul, cum răspunde. Sentimentul de eficienţă şi confort imaginat va crea o prezentare de succes.Lista de verificare pentru organizarea unui curs de formareVERIFICAREA OPERAŢIONALĂ

● Verificare generalăNr.

Activitatea Observaţii

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 24: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori Crt.

1. Stabiliţi data, ora şi agenda sesiunii de instruire

2. Stabiliţi locul sesiunii de instruire

3. Stabiliţi hotelul unde vor locui invitaţii şi faceţi rezervările necesare

4. Întocmiţi bugetul sesiunii de instruire şi asiguraţi-vă că aveţi fondurile necesare

● Listă de verificare a sălii destinate sesiunii de instruireNr. Crt. Activitatea Observaţii

5. Verificaţi şi rezervaţi sala. Faceţi cunoştinţă cu persoana care se ocupă de amenajarea sălii respective. Aflaţi chiar numărul de telefon al persoanei responsabile. Se poate întâmpla, ca deşi aţi convenit toate detaliile, să ajungeţi acolo sâmbătă dimineaţă şi să găsiţi clădirea încuiată.

6. Planificaţi aranjarea meselor, a flipchartului, a retro/ videoproiectorului, a mesei ajutătoare pentru instructor. Încercaţi ca partea din faţă a sălii (acolo unde va fi flipchartul şi/sau ecranul pentru retro/ videoproiector) să fie mai departe de uşa de acces în sală pentru ca cei care intră sau ies din sală să nu deranjeze.

7. Asiguraţi-vă că există spaţii adecvate pentru lucru pe echipe.

8. Identificaţi şi verificaţi întrerupătoarele şi prizele. Asiguraţi-vă că veţi avea prelungitoare destul de lungi pentru a ajunge la prize. Asiguraţi-vă că becurile din sală funcţionează şi dau destulă lumină.

9. Verificaţi dacă puteţi afişa pe pereţi afişele sesiunii de instruire (dacă puteţi folosi blue-tack, bandă adezivă, etc.). Atenţie că unele zugrăveli pot fi grav afectate de materialele folosite pentru prinderea afişelor.

10. Întrebaţi unde/dacă se poate fuma în clădire.

11. Verificaţi unde se pot servi cafeaua şi aperitivele din pauze.

12. Pregătiţi postere indicatoare pentru accesul în sală.

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 25: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

VERIFICAREA MATERIALELOR NECESARE

Nr. Crt. Materialul Observaţii

13. Flipchart

14. Hârtie de flipchart. Asiguraţi-vă că aveţi destulă.

15. Markere de scris pe coli de flipchart. Verificaţi-le dacă scriu. Pe cele uscate aruncaţi-le.

Nr. Crt. Materialul Observaţii

16. Retroproiector, ecran, prelungitor, bec de rezervă

17. Transparente: pregătite înainte şi goale.

18. Markere de scris pe transparente. Verificaţi-le dacă scriu.

19. Lista pe care se vor înscrie participanţii

20. Ecusoane

21. Materialele pe care le vor găsi participanţii pe mese: mape cu etichete şi materiale informative, pixuri, bloc-notes-uri sau coli de scris.

22. Materialele care vor fi distribuite participanţilor în timpul sesiunii de instruire. Puneţi-le în ordine, capsaţi-le. Aşezaţi-le pe o masă laterală.

23. Notiţele dumneavoastră, agenda instructorului.

24. Trusa instructorului: perforator, capsator, capse adecvate, pixuri, creioane, agrafe, bandă adezivă, blue-tack, cutter, elastice, post-it.

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 26: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

25. Diverse alte materiale: pansamente (pentru eventuale mici tăieturi), tablete pentru dureri de cap, pantofi confortabili, gustări personale (ciocolată, biscuiţi, gumă de mestecat sau orice altceva vă poate face să vă simţiţi bine atunci când munciţi din greu).

4. Elaborarea materialelor de suport pentru cursul de formare

Pentru elaborarea materialelor şi metodelor de curs cele mai potrivite pentru participanţii la instruire, trebuie să vă familiarizaţi cu auditoriul dumneavoastră. Aceasta implică comunicarea cu participanţii sau gazda instruirii înainte de a începe planificarea efectivă a cursului. De câte ori este posibil, întrebaţi participanţii ce speră să obţină de la instruire înainte de a începe elaborarea materialelor şi metodelor pe care le veţi folosi în instruire.

Nu confundaţi aceasta etapă cu analiza nevoilor de instruire care vă este utilă pentru a stabili scopul instruirii şi care sunt obiectivele cele mai potrivite pentru participanţii la instruire.

Din analiza auditoriului puteţi afla particularităţile grupului ţintă şi puteţi stabili care sunt cele mai potrivite metode şi tehnici pe care le puteţi utiliza în timpul instruirii astfel încât formarea să aibă o eficienţă maximă.Puneţi-vă în locul celor ce vor reprezenta auditoriul, gândiţi din perspectiva participanţilor!

Este foarte uşor să presupuneţi că toata lumea ştie tot atât de mult despre subiectul în discuţie ca şi dumneavoastră, dar ţineţi cont de faptul că:

● Informaţia ce pare nouă sau dificilă pentru dumneavoastră, poate părea foarte familiară şi uşoară pentru altcineva;

● Informaţia care pare uşoară pentru dumneavoastră, poate părea dificilă pentru alţii.Când vă analizaţi auditoriul, sunt trei lucruri ce trebuie luate în considerare:

● care sunt valorile, nevoile şi constrângerile auditoriului?● care este nivelul de cunoştinţe al auditoriului?● ce va merge şi ce nu? (exemple, argumente şi metode cu care veţi obţine reacţia cea mai favorabilă etc.).

Tot ceea ce veţi face referitor la planificarea şi livrarea instruirii ţine de analiza atentă a participanţilor dumneavoastră. Altfel veţi risca să ofensaţi fără intenţie, să insultaţi fără să vă fi gândit sau să vă înstrăinaţi de grup fără să fi încercat măcar.Aşteptările participanţilor, auditoriului

● Auditoriul aşteaptă ceva anume. De exemplu, ar dori să fie informaţi, îndrumaţi, delectaţi, provocaţi să ia o decizie, etc.;

● Participanţii trebuie să primească fie ceea ce vor, fie ceea ce trebuie;● Verificaţi din ce categorie socio-profesională fac parte, ce ştiu despre subiectul abordat, ce temeri au cu

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 27: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

privire la curs, care sunt preocupările lor, dacă se află acolo de bunăvoie, sau că au fost constrânşi să participe, dacă au fost selectaţi înainte de a participa la curs, etc.;

● Fiecare om are un set de valori personale, prejudecăţi sau convingeri care îi influenţează modul de comunicare. Identificaţi care sunt aceste valori.

Numărul de participanţiCunoscând exact numărul participanţilor, veţi decide care este cel mai potrivit stil de prezentare, cele mai bune mijloace de prezentare, formatul sălii, modul de aranjare a participanţilor.Astfel:

● Un auditoriu format din 5-10 persoane reprezintă un grup restrâns.În acest caz trebuie să comunicăm cu fiecare în parte şi nu numai cu grupul luat ca întreg.

● Un auditoriu de 10-30 de oameni necesită o abordare mai oficială.În acest caz trebuie ca fiecare persoană să vă preocupe.Mijloacele vizuale trebuie să aibă dimensiuni mari şi va trebui să acordaţi o atenţie specială modului în care vor fi puse întrebările.

● De la 30-100 de persoane, auditoriul apare sub forma unei mase amorfe, necunoscute şi mult mai greu de abordat.

Raportul de comunicare cu fiecare persoană este dificil şi greu de stabilit, iar mijloacele de prezentare trebuie să fie ireproşabile. Se foloseşte microfonul.

● În cazul unui auditoriu de peste 100 de oameni, pregătiţi-vă să fiţi actor pe scenă.

Elaborarea materialelor necesare formăriiAcum este momentul să sintetizaţi tot ceea ce aţi pregătit până acum şi să elaboraţi:

● Suportul de curs● Planul de învăţare/designul/agenda instructorului● Agenda participanţilor/orarul

Suportul de cursElaborarea suportului de curs presupune parcurgerea următoarelor etape:

● Analiza obiectivelor● Strângerea informaţiilor● Selectarea materialelor care vor fi incluse

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 28: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

● Structurarea conţinutului cursuluiAnalizarea obiectivelor

Suportul de curs trebuie realizat astfel încât să ducă la atingerea obiectivelor instruirii.De aceea:

● Obiectivele cursului trebuie să se potrivească cu instruirea;● Instruirea trebuie să se potrivească cu evaluarea;● Obiectivul trebuie să reflecte rezultatul dorit al activităţii de instruire.

Strângerea informaţiilorPentru strângerea informaţiilor se folosesc o serie de metode, dintre care putem aminti:

● Cercetarea empirică Aceasta este o investigare metodică a ideilor şi comportamentelor. Câteodată cercetarea empirică se concentrează pe studierea unor variabile limitate legate pe relaţie de cauză-efect. Cercetarea empirică începe cu ipoteze care se testează şi se continuă cu furnizarea unor informaţii specifice. Informaţiile sunt testate statistic pentru măsurarea probabilităţii şi nu a adevărului absolut. Studiile empirice contribuie la dezvoltarea unor noi întrebări, ipoteze, testări, teorii şi la luarea unor decizii despre politici şi acţiuni.

● Analiza criticăÎn această analiză sunt judecate calităţile şi efectele unor materiale scrise sau orale sau ale unor procese. O analiză critică poate fi făcută asupra unui joc, un discurs, o mişcare socială, o politică sau o procedură. Această analiză ar trebui condusă cu obiectivitate şi competenţă; ar trebui să furnizeze definirea clară a criteriilor utilizate, să ofere lămuriri suplimentare despre subiectul cercetat.

● Cercetarea opiniilorAceastă cercetare investighează ce cred despre un subiect diferite categorii de oameni (experţi sau nu). Experţii vor furniza bazele unei interpretări, extragerea unor concluzii şi evaluarea circumstanţelor şi a faptelor.

● Cercetarea secundarăO categorie de informaţii deosebit de importantă o reprezintă informaţii istorice despre temă. Instructorii au nevoie de astfel de informaţii în elaborarea suportului de curs pentru construirea fundamentului despre evenimente, fapte sau procese. Informaţiile provin din înregistrări asupra a ceea ce s-a întâmplat în urmă (pornind de la o zi până la începuturi).

Selectarea materialelor care vor fi incluse În acest stadiu se identifică tot ceea ce trebuie inclus în suportul de curs: ce informaţii sunt necesare pentru

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 29: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

atingerea obiectivelor şi cele rezultate în urma analizării auditoriului.Materialele care vor fi incluse în suportul de curs trebuie să conţină ideile principale şi argumentele necesare.

Structurarea conţinutului cursuluiStructura suportului de curs afectează direct succesul său. Organizarea clară a acestuia ajută auditoriul să înţeleagă ideile, să le accepte şi să le aprobe.In această secţiune vom aborda 2 aspecte:

● Părţile componente ale suportului de curs● Secţiunile de bază ale suportului de curs

Părţile componente ale suportului de curs sunt:● Introducerea● Cuprinsul● Încheierea

Introducerea – are ca scop:● Atragerea atenţiei auditoriului;● Motivarea auditoriului pentru a se concentra asupra temei (a arăta auditoriului de ce este în

interesul lor să asculte, ce beneficii vor avea în urma aflării informaţiilor);● Prezentarea a ceea ce urmează să fie prezentat.

CuprinsulOamenii pot procesa în acelaşi timp între 5 şi 9 informaţii.Organizarea mesajelor transmise poate ţine cont de acest lucru.

● Gruparea informaţiilor pe categorii, astfel încât auditoriul să şi le amintească uşor;● Prezentarea să nu aibă mai mult de cinci categorii mari;● Nici o categorie importantă să nu aibă mai mult de cinci sub-categorii sau elemente;● Între categoriile importante să existe o legătură logică;● Între elementele unei categorii să existe o legătură logică.

În prezentarea părţilor principale pot fi adoptate următoarele strategii:● Prezentare liniară: în care ideile sunt prezentate în ordine cronologică sau de la primul pas al

procesului până la ultimul;● Prezentarea părţilor componente ale întregului: fiecare parte este detaliată pentru construirea

imaginii complete;● Prezentare logică: pentru înţelegerea nevoilor, soluţiilor, căilor prin care soluţia satisface nevoile şi

avantajele soluţiei.

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 30: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

Încheierea● Se încheie “în forţă” ( prima şi ultima impresie sunt cele mai puternice);● Se trece bibliografia care a stat la baza elaborării suportului de curs.

Secţiunile de bază ale unui suport de curs sunt:● Pagina de capăt● Cuprinsul● Informaţiile specifice temei

Pagina de capăt/CopertaConţine titlul, cine a pregătit cursul, cine sunt participanţii (dacă ei sunt dintr-un singur departament sau din întreaga organizaţie), locul de desfăşurare a cursului şi perioada în care se va desfăşura cursul.

CuprinsulConţine titlurile capitolelor, subcapitolelor, secţiunilor şi numărul paginii la care acestea încep.

Informaţiile specifice temei/ConţinutulEste "corpul" suportului de curs şi reprezintă temele structurate pe capitole. Planul de învăţare/designul/agenda instructorului Planul de învăţare descrie amănunţit, pentru fiecare subiect ce va fi abordat în cadrul prezentării următoarele:

● timpul alocat● titlul● descrierea amănunţită a procesului folosit● metoda folosită● materialele necesare● persoana care va prezenta subiectul.

Schema redactării unui plan de învăţareObiectivele organizatiei

Analiza nevoilorMotivatia

FormatoruluiScopul cursului

Resurse prognozateUmane, tehnice, locatie, financiare

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 31: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

Obiectivele de referinta a cursuluiProfilul participantului si sistemul de selectie

Continutul cursului(Manual, mesaje cheie)Metodele de instruire(prezentari, exercitii)DESIGN-ul cursului

(Planul de lectii, proiect didactic)

TimpObiectiv operationalDescrierea activitatii

MaterialeSfaturi pentru Formator

SpatiuCRITERII DE EVALUARECOMUNI 58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 32: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori CAREA FORMATORILOR

Planul poate fi realizat în formă desfăşurată sau tabelară. Spre exemplificare vă prezentăm câteva secţiuni ale unui plan de învăţareEXEMPLU 1 DESIGN TABELAR

Titlu Deschiderea cursului

Obiectivele operaţionale ale sesiunii

La finalul sesiunii participanţii vor fi capabili sa:

- descrie elementele unei campanii de advocacy

- evalueze propriul nivel de responsabilitate în raport cu problemele de interes public

ParticipanţiRecomandat maxim 16. Profil: studenţi anii 2 şi 3, diferite profile, ce au cunoştinţe politici publice şi (eventual) doresc să lucreze în domeniu pe viitor.

Durată 1.5 ore

Logistică● suport de curs pentru participanţi● flipchart, markere de diferite culori, bloc-notes-uri, pixuri, bandă

adezivă, post-it, handout

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 33: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

Responsabil Oana

Ora Durata Subiect Descriere Metoda Necesar materiale

09:00-09:20

20 Energizer Câinele şi pisicaObiectivele sarcinii:

● energizarea participanţilor

Desfăşurarea sarcinii:

- participanţii sunt aşezaţi în doua şiruri fata în fata la o distanta de aproximativ 30 cm; capetele sunt închise de un participant şi de formator;

- formatorul trimite în stânga sa “pisica” [markerul roşu] la plimbare;

- participantul imediat alăturat va întreba “ce este aceasta?” şi va aştepta răspunsul “aceasta este o pisica” pentru a da mai departe “pisica”;

- cel de lângă primul participant va pune, la rândul sau, aceeaşi întrebare şi va aştepta răspunsul care porneşte de la formator, fluxul de întrebare / răspuns reluându-se de fiecare data când “pisica” este trecuta la un nou participant; -- acelaşi proces începe şi din partea dreapta cu “câinele” [markerul albastru];

- în momentul în care câinele se întâlneşte cu pisica, circuitele se suprapun, existând doua sarcini suprapuse;

- în final, pisica şi câinele trebuie sa ajungă la “stăpân” / formator.

Joc Doua markere de culori diferite

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 34: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

09:20-10:05

45 Elementele campaniei de advocacy

Exerciţiul “Ordonarea paşilor” – lucrul în grupuri mici

Desfăşurare:1. Împărţirea participanţilor în 3 echipe.

2. Distribuirea seturilor de carduri de advocacy pentru fiecare echipa, având grija ca acestea sa nu fie în ordinea corecta.

3. Explicarea a ceea ce conţin cardurile: fiecare card din set are scris pe o parte un element al campaniei iar pe cealaltă o scurta definiţie a acestuia.

Sarcina:Fiecare echipa primeşte sarcina de a citi cardurile şi de a cădea de acord asupra ordinii de urmat pentru a planifica şi implementa o campanie de advocacy. Echipele pun cardurile pe podea, astfel încât sa fie vizibile întregului grup. Cele 3 seturi vor fi plasate unul lângă celalalt, a.i. participanţii sa poată face comparaţii.

Timp de lucru: 20 de minute.

Timp de prezentare: 5 minute/echipa – 15 minute.

După afişarea cardurilor, participanţii sunt rugaţi sa se strângă în jurul celor 3 aranjamente şi sa identifice asemănări şi deosebiri.

Procesare:Se începe cu primul set de card-uri. Întrebări utilizate:

- A fost toata lumea de acord asupra aranjamentului final?

- Unde anume nu au fost de acord membrii grupului asupra dispunerii cardului şi care au fost zonele dezbătute?

- Asupra căror paşi (daca este cazul) au avut dificultăţi în înţelegere ?

Ceilalţi participanţi vor fi întrebaţi daca au de pus întrebări echipei.

Se repeta procesul pentru echipele 2 şi 3.

Când toate cele 3 echipe si-au expus rezultatele, se conduce o discuţie generala structurata în jurul următoarelor întrebări:

- Au început toate echipele cu acelaşi pas?

Lucrul în grupuri mici

Trei seturi de carduri care conţin elementele unei campanii de advocacy.

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 35: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

- Au avut acelaşi pas final sau unul diferit?

- Au existat paşi care au fost ordonaţi ca desfăşurându-se în acelaşi timp?

- Au fost paşi importanţi lăsaţi în afara procesului?

Formatorul explica participanţilor că scopul activităţii de ordonare a fost acela de a prezenta advocacy ca un proces sistematic cu are elemente specifice care se desfăşoară intr-o anumita ordine.

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 36: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

10:05-10:35

30 Elementele campaniei de advocacy

Formatorul se foloseşte de ordonarea paşilor unei campanii de advocacy făcuta în exerciţiul anterior pentru a introduce „roata campaniei de advocacy”, care este desenata pe o foaie de flipchart.

Formatorul va explica şi detalia fiecare element al rotii campaniei de advocacy şi va exemplifica, utilizând şi exemple oferite de către participanţi.

Flipchart

Elementele campaniei de advocacy

analiza

strategia

mobilizarea

evaluarea

continuitatea

actiunea

Analiza – porneşte de la interesul personal.

- Ce anume afectează în mod personal oamenii?

- Pe cine afectează?

(Exemplu: eu şi copiii mei ocolim doua străzi pentru a evita aceasta zona periculoasa).

Se enunţa problema specifica. Se colectează faptele şi informaţiile relevante (statistici, chestionare, ziare, afirmaţiile unor personalităţi) privind problema specifica: persoana/ele responsabile, politicile care au creat aceasta problema. Cum se poate rezolva problema, cine sunt suporterii şi adversarii, de ce abordează organizaţia noastră aceasta problema.

Strategia – planul de atac; este designul unei campanii combinat cu o analiza a relaţiilor de putere. Paşii individuali în realizarea unei strategii sunt tacticile.

Strategia campaniei este un plan la capătul căruia organizaţia reuşeşte sa determine un funcţionar guvernamental sau un reprezentant al mediului corporatist sa facă, în interes public, ceva ce altfel nu ar dori sa facă.

Prezentare /discuţii

Flipchar, coala de flipchar, marker

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 37: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

Pe cine urmărim? Ce vrem de la ei? Când o facem? Unde o facem? Cum ne vom prezenta punctul de vedere.

Mobilizarea – atragerea de parteneri, susţinători, coaliţiile întărind orice campanie de advocacy. Minimalizarea rezistentei opozanţilor (exemplu: Coaliţia pentru un Parlament Curat).

Acţiunea – implementarea strategiei.

Evaluarea – are în vedere evaluarea continua şi finala. Ce a fost bine, ce a fost rău, ce ar fi putut fi mai bun? Membrii echipei trebuie sa măsoare în mod regulat şi obiectiv progresele obţinute şi sa stabilească următorii paşi care trebuie făcuţi.

Continuitatea. în caz de victorie, rezultatul dorit trebuie sărbătorit; victoria este o demonstraţie a puterii, prin victorie, organizaţia câştiga putere şi oameni; în cazul eşecului, rememoram strategiile şi acţiunile, le revizuim şi reluam campania de advocacy.

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 38: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

10:35-10:55

20 Autoevaluare

„Cât de responsabil mă simt?”

După familiarizarea participanţilor cu elementele unei campanii de advocacy, este important sa-si identifice gradul de responsabilitate în raport cu problemele de interes public în vederea determinării motivaţiei de implicare în astfel de campanii. Astfel, înainte de a începe detalierea fiecărui element al campaniei de advocacy şi construirea unui plan de campanie, participanţilor li se va da un chestionar care urmăreşte identificarea propriului nivel de responsabilizare. De asemenea, se doreşte motivarea acestora în a-si asuma responsabilitatea fata de problemele de interes public, pentru ca mai apoi sa construiască şi implementeze o campanie de advocacy.

Desfăşurarea sarcinii:Fiecare participant va primi un chestionar pe care îl va completa individual. La final, formatorul va explica modalitatea de cotare a chestionarului şi interpretarea rezultatelor, astfel încât fiecare sa-si calculeze şi interpreteze propriul chestionar.

Testul de autocunoaştere se numeşte „Cat de responsabil ms simt?”

Cu cât se acumulează mai multe puncte, cu atât mai probabil persoana respectiva este o persoană responsabilă cu adevărat: respectă normele de convieţuire socială, o interesează situaţia celorlalţi, se implică personal pentru binele colectiv, îşi face datoria, duce lucrurile la bun sfârşit.

Chestionarul

Chestionare pentru fiecare participant, pixuri

10:55-11:00

5 Evaluarea sesiunii

La finalul sesiunii formatorul distribuie un chestionar de evaluare participanţilor. Aceştia vor completa spaţiile goale.

Am învăţat .........

Cel mai greu a fost .........

Plec cu .....................

După completarea chestionarelor, acestea sunt aşezate pe masa formatorilor cu faţa în jos.

Chestionarul

Chestionare pentru fiecare participant, pixuri

EXEMPLU 2 DESIGN DESFĂSURAT9.00- 9.10 sarcina 1 Misiunea organizaţiei 10’

Obiectiv operaţional:

La sfârşitul sesiunii participanţii vor fi capabili să enunţe elementele care conţin misiunea organizaţiei

Metoda: prezentare 58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 39: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

Materiale: Videoproiector, laptop, flipchart, 4 markere

Desfăşurarea activităţii

Formatorul prezintă definiţia misiunii precum şi elementele misiunii

Misiunea este raţiunea de a exista a organizaţiei şi acţionează ca o lanternă, ca o ancoră şi ca o conştiinţă a organizaţiei

Formator: Misiunea este raţiunea de a exista a organizaţiei şi acţionează ca o lanternă, ca o ancoră şi ca o conştiinţă a organizaţiei

FLIPCHART 1

MISIUNEA ORGANIZAŢIEIPentru ca misiunea să fie formulată corect trebuie să fie:

scurtă – misiunea scurtă şi simplă este mai uşor de înţeles şi de ţinut minte. Simplitatea şi sintetizarea sunt dovezi ale unei gândiri clare şi coerente. Un exemplu ar fi misiunea Fetelor Scouts „De a ajuta orice fată să ajungă la cel mai înalt potenţial al său”

FLIPCHART 2

flexibilă – pentru a rezista cât mai mult timp. Misiunea „de a asigura necesarul de apă cetăţenilor comunei X,” ar fi valabilă doar până la punerea la punct a sistemului de alimentare cu apă, moment în care organizaţia cu o astfel de misiune nu şi-ar mai avea rostul şi ar dispărea. Misiunea Macintosh, spre exemplu, este „de a îmbunătăţi creativitatea şi productivitatea oamenilor”. Nu va ceda niciodată.

FLIPCHART 3

unică – pentru a diferenţia organizaţia voastră de celelalte organizaţii.

Formator: Misiunea Green Peace este „de a avea o lume curată”.

Ce Nu trebuie să conţină misiunea?

În nici un caz nu trebuie să conţină metodele prin care acţionăm. De obicei, această greşeală este precedată de cuvântul „prin” sau este formulată prin gerunzii. Dacă misiunea Fetelor Scouts ar fi „de a ajuta orice fată să ajungă la cel mai înalt potenţial al său prin organizarea de tabere la munte”, acest lucru ar restricţiona practic activitatea respectivei organizaţii şi, în mod evident, ar împiedica atingerea scopului.

Nu este de dorit ca misiunea să conţină conjuncţia „şi”pentru a lega două sau mai multe idei. Misiunea organizaţiei Sapiens nu poate fi „de a creşte nivelul de înţelegere al cetăţenilor României faţă de problemele legate de protecţia mediului şi de a proteja rezervaţiile naturale ale României” pentru că ar fi evident două misiuni care ar duce la două scopuri diferite.

Deşi, în mod ideal, misiunea, odată stabilită la înfiinţarea organizaţiei, rămâne valabilă pe toată durata existenţei ei, există situaţii când ea poate fi revizuită. Fie că este vorba de faptul ca, la un moment dat, membri organizaţiei îşi dau seama că nu au găsit cel mai fericit enunţ, fie că „lumea” în care există şi funcţionează organizaţia se schimbă, dacă găsesc necesar membrii sau conducătorii organizaţiei nu trebuie să ezite a revizui misiunea acesteia.

FLIPCHART 4

Redactarea misiunii conţine trei elemente:

● Un vb la infinitiv care indica schimbarea

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 40: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

● O problema sau situaţia ce urmează a fi schimbată● Identificarea beneficiarilor (facultativ)

FLIPCHART 5

Ce NU trebuie să conţină misiunea?Metode prin care acţionăm

Sa nu existe cuvântul “prin” şi verbe la gerunziuSa nu existe cuvântul “si”

Procesare:Care sunt elementele care conţin misiunea organizaţiei?

9.10-9.45 sarcina 2 Exerciţiu Redactarea misiunii 25’ Obiectiv: exersarea abilitaţilor de redactare a misiunii organizaţiei

Metoda: exerciţiu

Materiale: 4 coli Handout 1, 3 pixuriDESFĂSURAREA ACTIVITĂTIISe împarte grupul mare în 3 grupe mici, fiecare grupă primeste hand-out-ul cu sarcina şi meniul de redactare a misiunii. Timp de 10 minute fiecare grupa va redacta misiunea organizatiei în care activează. După 10 minute rugati participanţii

Hand out (Fisa de lucru) 1

Cu ajutorul meniului de mai jos formulaţi un enunţ de misiune pentru organizaţia dumneavoastră care să exprime un rezultat (un mijloc de realizare), un enunţ scurt şi succint, unic şi concentrat. Acest « meniu » nu este perfect deci, dacă consideraţi că nu conţine cuvintele ce vă exprimă cel mai bine gândurile, le puteţi adăuga dvs.Alegeţi un punct din coloana A, unul din coloana B şi unul din coloana C. Introduceţi prepoziţiile necesare între B şi C. După redactarea primei versiuni puteţi schimba ordinea cuvintelor pentru ca enunţul misiunii să sune cât mai limpede.

Schimbarea stării Problema sau situaţia de schimbat Beneficiarul

A oferi Servicii de consiliere Cetăţenii

A creste Gradul de informare Cetăţenilor

A creste Nivelul de informare cetăţenilor

A facilita Accesul la informaţie Cetăţenilor

A implica In procesul decizional Cetăţenii

A forma Conştiinţa civica

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 41: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

A creste Capacitatea de instruire Tinerilor

A promova Legăturile ONG-uri

A reduce birocraţia Administraţia publică

A reduce Sărăcia Cetăţenilor

A vindeca suferinţele Persoanelor cu handicap

A menţine Eficienta ONG

A reduce Izolarea Bătrânilor din GALATI

a micşora rata criminalităţii In România

A preveni abandonul In rândul tinerilor

Scrieţi în cadranul de mai jos o varianta de misiune a organizaţiei dumneavoastră:

(Se realizează un cadran)

Procesare:Cum a fost exerciţiul?

Ce probleme aţi întâmpinat la redactarea misiunii?Care sunt elementele misiunii redactate de dumneavoastră?

Ce înseamnă misiunea dumneavoastră?Care este legătura misiunii cu activitatea dumneavoastră?Ce aţi învăţat?

Cum veţi aplica cele învăţate?Sfaturi pentru Formator:

Dacă participanţii sunt din organizaţii diferite, pot apărea conflicte la alegerea organizaţiei pentru care să redacteze misiune.

Agenda participanţilor/orarulAceasta este un rezumat a agendei instructorului care cuprinde:

● ora de începere şi de terminare a sesiunilor de dimineaţă şi după-amiază● titlul● sub-punctele subiectelor discutate

Recomandări:

● nu este indicat să notaţi orele de începere pentru fiecare subiect în parte.

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 42: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

Unii participanţi ar putea fi preocupaţi cu cronometrarea formatorilor.

● acordaţi o mare atenţie respectării stricte a orelor de începere şi terminare a sesiunilor şi pauzelor.

Dacă vedeţi că vă mai trebuie timp pentru terminarea unui subiect cereţi neapărat acordul participanţilor.

În cele ce urmează vă vom prezenta un model de agendă:

EDUCATIE PENTRU CETATENIE EUROPEANAPârâul Rece/ ZIUA 1

Agenda participanţilor

Repere orareActivităţi/

ateliere de lucru

17.00 - 19.00Deschiderea cursului● Prezentarea participanţilor şi a formatorilor● Prezentarea scopului şi obiectivelor cursului● Prezentarea agendei

Exerciţiu de deschidere

Raportare

● Ce s-a întâmplat în cursul zilei

19.00 – 19.10Închiderea Zilei 1

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 43: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori CAPITOLUL 2: REALIZAREA ACTIVITĂŢILOR DE FORMARE2.1. Informarea participanţilor despre activitatea de formare

Cele mai dificile momente pentru un formator sunt primele 10-15 minute când nu cunoaşte grupul, când nu ştie ce aşteptări au de la el, când nu ştie cât de isteţi sunt sau cât de lipsiţi de cunoştinţe.

Pentru a depăşi cu succes aceste momente:● Câştigă credibilitatea

Prezentaţi-vă, oferiţi participanţilor motive să aibă încrederea în ceea ce spuneţi. Uneori este bine să fiţi prezentat de o persoană cu autoritate în faţa participanţilor.

● PrezentărileAlegeţi o metodă interactivă de prezentare care să asigure o minimă comunicare între cei prezenţi. Nu este indicat să forţaţi în această etapă dezvăluirea unor aspecte personale, ci chestiuni convenţionale: de exemplu: nume prenume, localitatea, ocupaţia.

● Identificaţi aşteptările participanţilorAflaţi motivul pentru care sunt prezenţi la curs. Este bine să aflaţi şi temerile lor legate de curs. Notaţi toate aceste informaţii şi comentaţi-le: veţi avea ocazia să demonstraţi aşteptările sau temerile inutile, aşa încât participanţii vor ştii clar la ce să se aştepte.

● Anunţaţi obiectivele seminarului şi agendaFaceţi legătura între aşteptările lor şi obiectivele seminarului precum şi subiectele agendei. Dacă aşteptările lor nu se regăsesc deloc în obiectivele şi agenda cursului, puteţi negocia agenda cu participanţii în aşa fel încât să răspundeţi la cât mai multe aşteptări.

● Negociaţi regulile de funcţionare a grupuluiNu uitaţi să le afişaţi în loc vizibil.

● Anunţaţi diferite detalii administrative (pauză de cafea, masă, program de lucru, etc.).Prima impresie este foarte importantă, ea îşi va pune amprenta asupra întregului curs. Aşa că, atunci când intraţi în sala de curs, veţi avea o stare de spirit cu atât mai pozitivă cu cât veţi fi convins de faptul că:

● Participanţii vor contribui la clădirea unei atmosfere de lucru eficiente şi relaxante;● Participanţii vor fi activi, cea mai mare parte din informaţii va veni de la ei;● Participanţii îşi vor asuma responsabilitatea de a învăţa şi de a interacţiona eficient.

Pe parcursul prezentării, trebuie să aveţi în vedere tot timpul următoarele detalii:● Ce s-a spus în sala până în momentul respectiv;

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 44: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

● Cum se leagă partea pe care urmează s-o prezentaţi cu ceea ce s-a spus deja;● Care este punctul cheie al fiecărui subiect;● Cum primeşte audienţa masajul: dacă a fost înţeles, dacă sunt lucruri neclare, dacă sunt întrebări,

dacă sunt relevante exerciţiile;● Respectarea designului din punct de vedere al timpului;● Unde ne aflăm cu agenda, la ce subiect am ajuns, ce urmează;● Confortul sălii de curs, starea participanţilor.

2.2. Motivarea participării la formare

Este important să oferim participanţilor un climat de grup formal, dar şi destins, care să faciliteze exprimarea sinceră a problemelor de comportament ale copiilor şi a dificultăţilor personale în educarea acestora, precum şi participarea activă la exerciţii, la discuţii şi la jocurile de rol. În acest sens, ne vom adresa participaţilor la persoana I, încurajându-i să se adreseze unii altora pe numele de botez (scris pe ecuson). Aceasta facilitează comunicarea, contribuind la crearea unei reţele de sprijin mutual între participanţi.Avem o atitudine directivă (fermă, sigură) în realizarea activităţilor

Este important să fim naturali, să vorbim într-un mod sigur, clar şi concis, să utilizăm „noi” în loc de „eu”, să menţinem contactul vizual cu participanţii, să avem grijă de expresia corporală, nonverbală, combinând atitudinea generală senină şi liniştită cu un anumit grad de entuziasm în timpul realizării exerciţiilor.

Transmitem o viziune optimistă participanţilorAdeseori putem oferi o viziune pozitivă asupra problemelor.

Transmitem eficient informaţiile participanţilorNu trebuie să memorăm „lecţia” înainte de fiecare activitate, deoarece acest lucru ar putea fi neproductiv.

Desigur, este indicat să fim bine familiarizaţi cu programul şi conţinutul activităţii. Este mai important să transmitem grupului informaţiile fără a cădea în rigiditate sau artificialitate.

Gestionăm eficient timpul alocat activităţilorTimpul propus pentru aplicarea diferitelor etape ale fiecărei activităţi este orientativ şi se bazează pe fundamente raţionale

Designul de curs cuprinde secvenţial fiecare activitate desfăşurată.În cadrul fiecărei secvenţe a unei activităţi(), în partea dreaptă a titlului este prevăzută o estimare a timpului alocat pentru secvenţa respectivă precum şi timpul scurs de la începerea activităţii. Concret, aceste informaţii se exprimă prin numărul de minute alocate pentru momentul respectiv al activităţii, înscrise în paranteza rotundă şi cel cumulat de la început până la finalul momentului respectiv, înscris în paranteza dreaptă. Aceste informaţii trebuie utilizate nu pentru a respecta strict timpul prevăzut ci pentru a

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 45: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

ajuta la gestionarea timpului disponibil, în sensul de a evita devierile de la subiect. Aceste devieri ar putea prelungi şedinţa inutil şi ineficient şi ar pune prea mult la încercare răbdarea participanţilor.În schimb, trebuie să fim foarte stricţi şi riguroşi în realizarea momentelor, îndeplinirea obiectivelor, lămurirea tuturor aspectelor neclare şi a divergenţelor, pentru a finaliza tot ce ne-am propus.

Încurajăm implicarea tuturor participanţilor în activităţiFără îndoială, participantii care se implică activ în cadrul activităţilor au mai multe oportunităţi de

îmbunătăţire a abilităţilor educative şi de a atinge obiectivele programului. Pe de altă parte, doar simpla prezenţă a participantilor la activităţi, fără a fi implicaţi activ, reprezintă o ameninţare de luat în seamă pentru reuşita proiectului şi pentru îndeplinirea obiectivelor acestuia. Pentru a stimula implicarea activă, directă a participanţilor în activităţile programului, vom utiliza următoarele metode:

1. Explicăm scopul exerciţiilor propuse în cadrul activităţilor.2. Subliniem importanţa de a participa activ la activităţi şi dezavantajele care apar atunci când nu

fac acest lucru.3. Stimulăm şi încurajăm participarea şi încercările participantilor de a progresa. Privirea

încurajatoare şi aprobatoare, laudele, expresiile de consimţământ sunt modalităţi adecvate de întărire a comportamentului.

4. Solicităm direct, din când în când, opinia sau intervenţia persoanelor care nu sunt obişnuite să participe spontan.

2.3. Facilitarea activităţii de formareAspecte pe care să le aveţi în vedere la livrarea unu curs:

● Ce prezentaţi? Introducere Stabilirea autorităţii Captarea atenţiei Idei principale Beneficii Concluzii

● Cum prezentaţi? Comunicare non-verbală Comunicare verbală Utilizarea echipamentelor tehnice

● Cum implicaţi grupul? Identificarea aşteptărilor Ascultare activă Implicarea celorlalţi

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 46: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

● Cum implicaţi auditoriul în proces? Folosirea întrebărilor Utilizarea aplicaţiilor practice Abordarea participanţilor/grupurilor dificile

Recomandări:● Înaintea cursului

● fiţi prezenţi în sala de curs cu cel puţin o oră înaintea participanţilor pentru a pregăti materialele şi echipamentele (în special când nu cunoaşteţi sala);

● purtaţi întotdeauna la dvs. o listă cu materialele şi echipamentele necesare;● rezervaţi-vă un sfert de oră pentru a vă pregăti fizic: ţinută, postură, respiraţie● mental: puneţi-vă în postura de instructor, vizualizaţi participanţii în sală, încercaţi să vă

imaginaţi ce vor simţi şi care vor fi aşteptările lor● În timpul cursului

● Începeţi prin a “sparge gheaţa”Utilizarea unui icebreaker captează atenţia participanţilor, orientând-o spre curs şi spre ceilalţi din grup.

Exemple de icebreakers:

● Două adevărate, unul falsParticipanţii se prezintă spunând despre ei trei lucruri: două adevărate şi unul fals. Ceilalţi trebuie să ghicească ce e adevărat şi ce e fals.

● Prezentarea coleguluiSe grupează participanţii câte doi. Li se acordă cinci minute în care să comunice între ei, apoi fiecare îl prezintă pe celălalt.

● Fiţi flexibili!Activităţile pe care le-aţi planificat pot să nu fie relevante pentru participanţi. Fiţi pregătiţi să le modificaţi sau să le înlocuiţi astfel încât să răspundeţi nevoilor participanţilor.

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 47: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

● Fiţi cu un ochi la ceas! Fixaţi limite de timp pentru exerciţii. Asiguraţi-vă că participanţii cunosc limitele de timp pentru ceea ce au de rezolvat.Fiţi flexibili dacă trebuie: prelungiţi timpul pentru activităţile care se dovedesc profitabile şi scurtaţi atunci când participanţii se arată nerăbdători să treacă la altă activitate.

● Apreciaţi performanţele participanţilorOferiţi feedback, dar nu criticaţi!Nu blamaţi niciodată participanţii dacă lucrurile nu merg bine!Recunoaşteţi deschis atunci când eforturile şi performanţele lor sunt mai bune decât ale dvs. Nu intraţi în polemici cu participanţii sau cu colegii!

● Fiţi sensibili la nivelele individuale ale abilităţilor participanţilor!Uneori este mai potrivit să se lucreze în grupuri decât individual.Protejaţi-i pe cei mai slabi fără a minimiza expunerea acestora la situaţiile de învăţare.

● Participaţi dvs. înşivă la experienţa de învăţareAcceptaţi teme de la participanţi (de exemplu modificarea programului pentru a răspunde unei nevoi specifice).Arătaţi-le participanţilor că sunteţi dispuşi să încercaţi lucruri noi, chiar dacă s-ar putea să nu iasă bine. Fiţi atenţi la feedback-ul pe care ei vi-l oferă!

● Nu părăsiţi sala de curs în timpul exerciţiilorClarificaţi întrebările care apar pe parcursul exerciţiilor, repetaţi instrucţiunile atunci când participanţii par să fi uitat de ele. Atrageţi-le atenţia asupra timpului rămas când se apropie de finalul intervalului alocat sarcinii curente.

● Oferiţi feedback constructivCaracteristicile feedback-ului constructiv:

● Specific: Se referă la un comportament concret, nu la caracteristicile persoanei în general;

● Oportun;● Cât de curând după eveniment;● Se bazează pe observarea cu acurateţe a comportamentului;● Cel care oferă feedback-ul îşi asumă observaţiile. De aici exprimările la persoana

întâi singular (“Am văzut…”, “Am auzit…”);● Nu se formulează judecăţi “Aceasta a fost rău…”;

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 48: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

● Se referă numai la lucruri pe care persoana poate să le schimbe.Nu numai formatorul este cel care dă feedback dar şi participanţii pot face asta între ei. Încurajaţi participanţii să-şi ofere feedback pozitiv şi constructiv.Apreciaţi pozitiv contribuţia fiecărui participant, indiferent de diferenţele de opinie.Evitaţi reacţiile negative la comentariile participanţilor.

● Asiguraţi posibilitatea adulţilor de a controla procesul învăţării:● Discutaţi conţinutul şi metodologia sesiunilor de formare în fazele preliminare

cursului.● Folosiţi recomandările participanţilor pentru a îmbunătăţi formare-ul;● Prezentaţi participanţilor agenda formare-ului în deschiderea sesiunii şi încurajaţi

discuţiile despre eventualele modificări care pot apărea.● Formatorul trebuie să-şi asume responsabilitatea de a face corecturi ale planului

lecţiilor pe baza feedback-ului participanţilor;● Incurajaţi participanţii să-şi facă propriile planuri de acţiune pentru aplicarea în

practică a celor învăţate. ● Asiguraţi-vă că formare-ul răspunde unei nevoi imediate a participanţilor:

● Pentru a vă concentra asupra nevoilor participanţilor, oferiţi-le oportunitatea să-şi exprime propriile motivaţii şi aşteptări de la curs;

● Intrebaţi-i de ce participă la formare, ce se aşteaptă să înveţe şi cum cred că-i poate ajuta în creşterea performantelor profesionale;

● Concentraţi-vă, apoi, asupra acestor nevoi. ● Oferiţi-le posibilitatea de a se implica Formare-ul bazat pe experienţa participanţilor şi pe acţiune este mai eficace şi mai memorabil. Participarea activă generează schimbarea comportamentală şi creşterea performantei. Pentru a încuraja participarea:

● Oferiţi-le participanţilor ocazia de a rezolva probleme în grupuri cât mai mici; ● Descurajaţi critica directă între participanţi. Feedback-ul eficient este acela care

încurajează dialogul productiv fără a personaliza problemele;● Stabiliţi împreună cu participanţii "regulile jocului", astfel încât să-şi exprime

aşteptările pe care le au unii de la alţii în interesul succesului formare-ului. ● Oferiţi-le şansa să facă schimb de experienţă:

● Incurajaţi participanţii să ofere exemple şi studii de caz din propria experienţă; ● Plasaţi conceptele şi exemplele într-un context apropiat experienţei participanţilor.

● Permiteţi participanţilor să reflecteze asupra celor învăţate: ● Incurajaţi participanţii să discute acele aspecte ale muncii lor care sunt importante

sau dificile pentru ei. Este întotdeauna confortabil pentru participanţi să ştie că şi alţii se confruntă cu aceleaşi situaţii;

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 49: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

● Oferiţi-le asistenţă în identificarea unor strategii de rezolvare a situaţiilor reale pe care le au şi lăsaţi-i să le dezvolte în planuri de acţiune.

● Creaţi-le participanţilor un mediu relaxat de lucru: ● Programaţi evenimentul din timp, astfel încât participanţii să-şi poată organiza

activitatea şi să nu aibă alte griji în timpul cursului;● Asiguraţi-i de suportul pe care îl au de la managerii direcţi pentru a participa la

curs;Fiţi atenţi la modul în care decurg relaţiile interpersonale între participanţi pentru a le putea armoniza la timp 2.4. Managementul conflictelorAu fost identificate 5 moduri de tratare a conflictelor, care pot varia in ceea ce priveste gradul de cooperare si de asertivitate. Oamenii au, de obicei, un stil preferat de rezolvare a conflictelor. Aceasta clasificare te poate ajuta sa identifici catre ce stil te indrepti tu, atunci cand apare un conflict:

Stilul competitiv: Oamenii care tind catre acest stil adopta o pozitie ferma si stiu ce vor. Ei actioneaza de pe o pozitie de putere, pe care si-o extrag din pozitie, rang, expertiza sau abilitati de persuasiune. Acest stil poate fi folositor atunci cand exista o urgenta si trebuie luate repede decizii, atunci cand decizia luata este nepopulara pentru majoritatea, sau atunci cand un membru al echipei incearca sa exploateze, in mod egoist, o anumita situatie. In orice caz, acest stil ii poate determina pe oameni sa se simta nesatisfacuti si sa aiba resentimente, atunci cand este folosit in situatii mai putin urgente.

Stilul bazat pe colaborare: Oamenii care tind catre acest stil incearca sa tina cont de nevoile celor implicati. Acesti oameni au capacitati asertive, si, spre deosebire de cei competitivi, stiu sa coopereze si stiu ca fiecare membru al echipei este important. Acest stil este folositor atunci cand e nevoie sa aducem impreuna o varietate de puncte de vedere si sa gasim cea mai buna solutie; atunci cand au mai fost conflicte in grup sau cand situatia este foarte importanta pentru intreaga echipa.

Stilul bazat pe compromis: Persoanele care prefera compromisul incearca sa gaseasca o solutie care va satisface pe toata lumea, macar partial. In acest caz, fiecare se asteapta sa renunte la ceva. Compromisul este folositor atunci cand costul conflictului este mai mare decat costul de a ceda, cand urmeaza un deadline, si nu e suficient timp, etc.

Stilul bazat pe acomodare: Acest stil indica dorinta de a satisface nevoile unei parti din echipa, sacrificand nevoile personale. Acesta persoana nu este asertiva, in schimb este foarte cooperanta. Acest stil este potrivit atunci cand problema in cauza este mai importanta pentru echipa, cand linistea este mai importanta decat cine castiga, sau cand esti in pozitia de a beneficia de pe urma acestui favor pe care l-ai facut echipei Stilul bazat pe evitare: Oamenii care tind catre acest stil incearca sa scape de conflict. Acest stil este caracterizat prin delegarea deciziilor controversate, acceptarea deciziilor altora din oficiu si dorinta de a nu rani sentimentele 58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 50: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

nimanui. Acest stil poate fi luat in seama atunci cand e imposibil sa te impui intr-un conflict, sau atunci cand altcineva se afla intr-o pozitie mai buna pentru a rezolva problema. In multe situatii insa, este o abordare ineficienta a conflictului.

Odata intelese aceste stiluri, ne putem gandi la cea mai buna abordare, intr-o situatie anume in care ne aflam.Te poti gandi la propria abordare instinctiva, sau poti invata cum sa schimbi anumite lucruri, daca e necesar.

O alta teorie referitoare la rezolvarea conflictelor se refera la abordarea relationala. Aceasta strategie de rezolare a conflictelor respecta diferentele individuale si ajuta la evitarea situatiei in care oamenii sunt impotmoliti intr-un punct de vedere fix.

Prin aceasta strategie, se recomanda urmatoarele:

• Sa te asiguri ca relatiile de buna calitate sunt prioritare: sa ii tratezi pe ceilalti cu calm si cu respect. Da-ti interesul sa fii curtenitor si constructiv, chiar sub presiune• Fa distinctie intre oameni si probleme: Recunoaste ca in multe cazuri celalata persoana nu este pur si simplu “dificila”, ci diferita, iar aceste diferente pot sta, de fapt, la baza conflictului. Separand problema de persoana, putem dezbate conflictul fara sa stricam relatiile • Acorda atentie la ceea ce spune celalalt: Ascultand cu atentie, vei intelege de ce cealalta persoana adopta aceasta pozitie. • Mai intai asculta, abia apoi vorbeste: Pentru a rezolva eficient o problema, e nevoie sa intelegem cu adevart ce vrea celalat, si abia apoi sa vorbim. • Stabiliti faptele: Fiti de acord asupra obiectivelor si elementelor care vor avea impact asupra deciziei • Explorati optiuni impreuna: Fiti deschisi la o a treia idee. Puteti ajunge impreuna cu celalalt la aceasta idee.

Urmand aceste reguli, se poate ajunge adesea la discutii extrem de pozitive. Acest lucru ne ajuta sa combatem starea de neplacere care poate interveni in urma unui conflict cu cineva. Procesul de rezolvare a conflictelor:

Punctul de plecare in tratarea conflictelor este identificarea stiului preferat in tratarea conflictelor folosit de tine, de echipa sau de organizatia ta. Analizeaza circumstantele, si apoi alege unul din stilurile descrise mai sus. Apoi foloseste procedura de mai jos: Pasul unu: stabileste decorul 58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 51: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

Asigura-te ca oamenii inteleg faptul ca un conflict este o problema reciproca, care poate fi rezolvata prin discutii si negocieri mai degraba decat prin agresiune. Daca esti implicat intr-un conflict, evidentiaza faptul ca tu prezinti perceptia ta asupra problemei. Foloseste tehnici de ascultare activa pentru a-i asigura pe ceilalti de faptul ca intelegi si parerea lor. Asigura-te de faptul ca, atunci cand vorbesti, folosesti o abordare asertiva, si in nici un caz un stil agresiv.

Pasul doi: strange informatiiE nevoie sa afli care sunt interesele, nevoile, grijile celorlalti. Intreaba care este punctul de vedere al celuilalt si asigura-l de faptul ca ii respecti opinia si ca ai nevoie de cooperarea lui pentru a rezolva problema. Incearca sa intelegi care sunt motivatiile si scopurile celeilalte persoane, si vezi cum pot fi ele afectate de actiunile tale. Incearca sa intelegi conflictul in termeni obiectivi: Afecteaza performanta la locul de munca? Intarzie livrarile catre clienti? Dauneaza muncii in echipa? Incetineste procesul de luare a deciziilor ? Focalizeaza-te asupra acestor probleme si lasa in afara discutiei oamenii, personalitati si caracterele lor. • Asculta empatic si vezi conflictul din punctul de vedere al celeilalte persoane • Identifica problemele • Foloseste fraze care incep cu “Eu”, evitand astfel comunicarea de tip claxon (tu-tu-tu-tu) • Ramai flexibil • Clarifica sentimentele

Pasul trei: stabileste care este problemaInainte de a gasi o solutie acceptabila pentru ambele parti, este util sa ne asiguram ca avem aceeasi problema de rezolvat. Oameni diferiti vad probleme diferite- daca nu se poate ajunge la o perceptie comuna asupra problemei, e nevoie ca macar sa intelegi ce intelege cealalta persoana prin problema respectiva. .

Pasul patru: gasirea unor posibile solutii Fii deschis la toate ideile, chiar si la cele pe care nu le-ai luat in serios niciodata.

Pasul cinci: negocierea solutiei Pana in acest stadiu, conflictul ar trebui deja sa se fi aplanat. Ambele parti ar trebui deja sa inteleaga mai bine pozitia celeilalte parti si solutia ar trebui sa apara. Conflictul poate avea efecte devastatoare in cadrul echipelor. Daca nu sunt aplanate corespunzator, diferentele legitime dintre oameni pot scapa de sub control si pot degenera in situatii in care cooperarea si misiunea echipei sa fie amenintate. Pentru a rezolva aceste situatii, e recomandat sa fie abordata o viziune pozitiva, focalizata pe situatie, si nu pe indivizi, pe ascultare activa si explorare a solutiilor. Astfel, conflictul poate fi transformat dintr-o problema intr-o provocare si apoi, intr-o oportunitate. 58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 52: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori 2.5. Oferirea de feed-back Feedback-ul reprezintă conexiunea inversă între destinatar şi iniţiatorul comunicării. Feedback-ul este esenţial pentru o comunicare eficientă.Este ultimul pas care încheie, de regulă, comunicarea.Un feedback eficient:

● Ne ajută să conştientizăm ceea ce facem şi modul în care acţionăm;● Ne oferă posibilitatea de a ne schimba comportamentul;● Trebuie să fie oferit într-un mod delicat şi suportiv.

Caracteristicile feedback-ului:● Trebuie să menţioneze faptele descrise de vorbitor, nu interpretările sau aşteptările ascultătorului.

Dacă sugerăm motive pentru comportamentul altei persoane, acesteia îi va fi mai greu să-şi înţeleagă adevăratele motive şi poate deveni defensiv.

Exemplu: “Afirmaţiile tale conţin multe idei discutabile despre rolul femeilor...” şi nu: “Eşti sexist.”● Să fie descriptiv şi nu evaluativ. Dacă se fac judecăţi de valoare despre comportamentul unei persoane

nu înseamnă că persoana va dori să-şi schimbe comportamentul, ci mai curând va deveni ofensată şi plină de resentimente.

Exemplu: “Părerea ta este aşadar că…” şi nu: “Greşeşti cu siguranţă!”● Să fie specific, concret, să se refere la un comportament anume şi nu la comportament în general.

Referirile indirecte sau vagi nu-i ajută pe cei ce primesc feedback, chiar dacă doresc să se schimbe. ● Să împărtăşească emoţii şi gânduri dar să nu ofere sfaturi:Exemplu: “Îmi place modul în care îţi exprimi ideile.”● Să fie concentrat asupra informaţiei pe care interlocutorul ar putea s-o utilizeze: informaţii relevante,

mai importante.● Să fie oferit pentru acele comportamente şi atitudini care pot fi schimbate uşor şi care atrag schimbări

mai mari.● Să ofere alternative comportamentale, altfel cel ce îl primeşte va experimenta o stare de conflict şi

tensiune afectivă.Feedback-ul nu trebuie folosit pentru a te descărca pe cineva.

Feedback-ul nu conţine întrebarea „de ce?”, ci se încadrează în limitele comportamentului cuiva şi a reacţiei altcuiva la acesta. A teoretiza sau a întreba o persoană de ce face un anumit lucru înseamnă a sonda în adâncime motivaţiile şi poate ale subconştientului. 58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 53: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

Primirea feedback-ului ne dă posibilitatea să schimbăm şi să modificăm ceea ce facem şi modul în care acţionăm.

Când se primeşte feedback este bine să: se asculte ceea ce se spune; se întrebe interlocutorul ce a spus; se ceară interlocutorului, să lămurească orice neclaritate; se încurajeze interlocutorul să ofere şi mai mult feedback; dacă este posibil, se compară feedback-ul primit de la o persoană cu observaţii făcute de alţii

pentru a constata dacă feedback-ul este obiectiv; se mulţumească persoanei care oferă feedback.

După ce se primeşte feedback este recomandat ca persoana: să se gândească la ce a spus interlocutorul despre comportamentul său; să se gândească la ceea ce vrea să schimbe.

Ar trebui evitată: atitudinea defensivă când se primeşte feedback; ignorarea feedback-ului.

Atitudinea defensivă blochează oferirea feedback-ului. Când oferi feedback cel mai important este să reflectezi: “Cum o va ajuta pe această persoană să înveţe,

să progreseze, să se dezvolte prin ceea ce-i spun acum?”Oferirea feedback-ului îi ajută pe oameni:

să fie mai atenţi la ceea ce fac şi modul în care acţionează; să înveţe, să se dezvolte şi să evolueze.

Feedback-ul ar trebui să ţină seama de: ceea ce s-a spus, nu de semnificaţia pe care o atribuim noi; ceea ce se observă, nu de ceea ce se gândeşte despre persoană; descrierea şi nu evaluarea comportamentelor; un comportament specific, nu de generalizări; oferirea unor informaţii despre idei şi sentimente personale şi nu a unor sfaturi; comportamente pe care interlocutorul le controlează; a începe cu comportamente pozitive care au nevoie de aprobare şi încurajare.

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 54: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori CAPITOLUL 3: EVALUAREA PARTICIPANŢILOR LA FORMARE3.1. Elaborarea portofoliului de formare ELEMENTE DE PORTOFOLIU PENTRU EVALUAREA ACTIVITĂŢII DE FORMARE

1. Identificarea nevoilor ( analiza de nevoi)2. Grup ţintă3. Formularea scopului si obiectivelor generale ale cursului4. Model de programă

DISCIPLINADurata (în ore de pregătire) :Obiective generale :

Nr.Crt.

OBIECTIVEDE

REFERINŢĂ

CONŢINUT TEMATIC

METODE/FORMEDE ACTIVITATE

MIJLOACE DEINSTRUIRE,

MATERIALE DEÎNVĂŢARE

CRITERII DEEVALUARE

1 2 3 4 5 6

Învăţarea nu reprezintă numai magia unei sesiuni de formare. În majoritatea cazurilor, din evaluare

rezultă tot atât de multă învăţare ca şi din activitatea însăşi. Aceste evaluări se bazează pe o observare realistă a procesului şi conţinutului activităţii, pe care trebuie să se bazeze o analiză detaliată.

Momentele evaluării- se poate realiza o evaluare parţială de proces la sfârşitul fiecărei zi de curs;- evaluare finală la sfârşitul programului de formare;

Evaluarea programului este realizata de către propunători - elaborează un raport ce conţine rezultatele desfăşurării programului şi recomandări de optimizare a unor activităţii viitoare.

In cadrul activităţii de evaluare se regăsesc doua concepte importante - eficacitate şi eficienţă.Eficacitatea reprezintă măsura în care o activitate satisface o necesitate, realizează un obiectiv,

îndeplineşte o funcţie.Eficienţa semnifică măsura rezultatelor unei activităţi prin raportare la eforturile făcute în timpul desfăşurării

activităţii respective. În sens general, a fi eficient înseamnă a face un lucru cât mai bine, cu costuri cât mai reduse.Punctăm în continuare câteva aspecte legate de evaluarea în timp a impactului unui program de instruire/

formare continuă.Evaluarea oferă un răspuns clar câteva întrebări de bază, ca de exemplu:

• Care este nivelul de satisfacţie privind calitatea desfăşurării activitatii? 58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 55: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

• Cum se pot transfera in practica rezultatele programului?• Ce succese s-au obţinut (la nivelul persoanei, organizaţiei şi / sau comunităţii)?• A fost eficientă investiţia făcută în program?

Evaluarea este extrem de importantă pentru că:• ne ajută să vedem dacă scopul şi obiectivele programului au fost atinse;• ne ajută să identificăm metodele de îmbunătăţire a programelor de instruire astfel încât acestea să-şi atingă într-o măsură mai mare obiectivele;• poate să ne ofere motive întemeiate de a urma în continuare sau a schimba deciziile privitoare la planificarea programului de instruire, structura acestuia (design, timp, stil, conţinut);• e o modalitate de a măsura relevanţa şi utilitatea programului de instruire în relaţie cu participanţii respectivi sau organizaţiile respective;• poate identifica şi analiza dificultăţile sau problemele cu care trebuie să ne confruntăm în continuare în cadrul unor astfel de programe de instruire;• poate fi folosită în testarea unor metode diferite şi alegerea celor mai potrivite;• poate aduce dovezi cu privire la anumite resurse folosite inadecvat sau neeconomic;• poate demonstra eficienţa programului de instruire (resursele folosite în raport cu valoarea dobândită);• poate fi folosită în explicarea utilităţii, eficienţei către alte persoane/organizaţii (finanţatori, beneficiari, furnizori).

Evaluarea programului de instruire, ca şi monitorizarea acestuia, va analiza programul în relaţie cu următoarele date prevăzute în documentele acestuia:

• scopul;• obiectivele;• perioada şi timpul alocat;• rezultate imediate estimate;• impact ulterior estimat, etc.

Pentru a conduce o evaluare avem nevoie de aceste informaţii şi deci trebuie să creăm oportunităţi de obţinere a acestor informaţii.

Câteva modalităţi de obţinere a informaţiilor necesare unei evaluări sunt:• prin observare directă în timpul unui program de instruire;• prin scurte chestionare sau întrebări în timpul programului care să măsoare gradul de confort al participanţilor etc.;• elaborarea unui chestionar care să fie înmânat spre completare participanţilor la sfârşitul programului de instruire;• pregătirea unui exerciţiu de evaluare la sfărşitul programului sau după o perioadă scurtă (la începutul unui nou program cu aceeaşi participanţi, de exemplu);• folosirea unui chestionar câteva săptămâni sau luni după programul de instruire, pentru a măsura dacă participanţii îşi amintesc elementele învăţate şi dacă le aplică;• vizitarea participanţilor după o anumită perioadă şi intervievarea lor;

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 56: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

• selectarea unui grup de participanţi sau/şi a altor persoane implicate şi conducerea unei evaluări de grup, în scopul analizării unor anumite aspecte specifice;

În activitatea practică se întâlnesc mult mai multe metode care pot fi adaptate la situaţii particulare. Reguli de bază pentru acordarea de feedback:

• întotdeauna trebuie să le acordaţi cursanţilor cărora doriţi să le daţi feedback şansa de a „reflecta asupra rezultatelor proprii” mai întâi;• oferiţi cât mai mult feedback pozitiv, cum ar fi „aceasta a fost o decizie bună”, „continuaţi aşa” etc.;• sugeraţi în loc să prescrieţi; un feedback mai constructiv ar fi acela de a spune „aţi putea încerca …” în loc să spuneţi „faceţi aşa şi va fi mai bine”;• nu daţi feedback negativ – în loc să spuneţi „nu se face aşa”, spuneţi „dar dacă aţi încerca aşa?”;• daţi feedback cât de curând posibil după eveniment – cu cât vine mai târziu cu atât va fi mai puţin eficient;• concentraţi feedback-ul asupra modului în care aţi perceput comportamentul respectiv, şi nu ca pe o afirmaţie generală. „V-am văzut când l-aţi întrerupt …” şi nu „nu sunteţi un ascultător bun ….”;• raportaţi-vă la fapte, nu la judecăţi de valoare – comentaţi ceea ce aţi văzut, nu ceea ce aţi interpretat din ce s-a întâmplat; lăsaţi interpretarea pe seama cursanţilor, după ce prezentaţi evenimentul;

Chestionarele de Evaluare Chestionarele pot să deservească trei categorii de persoane:

Formatorii Evaluările sunt utilizate pentru a avea un feed-back asupra predării în scopul îmbunătăţirii calităţii cursurilor şi a metodelor de transmitere a unor continuturi specifice.

Participantii Informatiile din evaluare sunt folosite pentru o alegere eficienta a cursurilor.

Organizatorii/finantatorii Acestia au nevoie de informaţii comparative pentru luarea deciziilor în privinţa organizării unor noi forme de pregătire.

Elaborarea întrebărilor au la baza premisa că un chestionar de evaluare trebuie să cuprindă o gamă cât mai largă, care să poată surprinde şi evalua toate dimensiunile unei forme de pregătire.

Formularele de evaluare conţin trei seturi de întrebări distincte, care servesc celor trei funcţii ale evaluării - diagnostică, informativă şi sumativă.

Funcţia evaluării Rezultate aşteptate

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 57: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

Diagnostica (întrebări specifice)

• evaluează cursul de tip interactiv conţin şi abordează calitateaorganizării cursului şi a interacţiunii formator-participant;• aprecierile oferite de participanţi pot fi organizate pe o scală în5 trepte de la foarte slab la excelent/foarte bine;• vizează claritatea si calitatea informaţiilor transmise;• vizează calitatea si organizarea discuţiilor;

Informativa • furnizează date despre caracteristicile cursului si cele aleformatorului

Sumativă (globala) • oferă informaţii generale asupra cursului şi formatorilor, cuimplicaţii în luarea deciziilor de personal;• participanţii sunt solicitaţi să evalueze cursul în ansamblulsău, conţinutul cursului, efortul depus de formator pentru aspori accesibilitatea şi eficienţa în derularea activitatii;

Autoevaluarea si perfecţionarea formatorului Planul de autoevaluare şi perfecţionare a activităţii este un instrument prin care formatorul se

autoevaluează şi îşi stabileşte direcţiile de autoperfecţionare. El poate avea următoarele componente (care pot realizate si independent una de cealaltă):

• autoevaluarea competenţelor de predare;• un scurt rezumat al aspectelor pozitive ale activităţii, precum şi a celor care necesită îmbunătăţiri;• o schiţă a unui plan de îmbunătăţire a activităţii;• un rezumat al rezultatelor obţinute de la ultima autoevaluare în ceea ce priveşte perfecţionarea activităţii;

Cum sa oferi un feed-back constructiv Cum sa primesti un feed-back

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 58: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori • fii clar;• prezintă mai întâi aspectele pozitive şi sfârşeşte la fel;• fii specific, selectează priorităţile;• întreabă-te de ce îi dai – pentru tine sau pentru interlocutor;• concentrează-te pe comportament, nu pe persoana;• menţionează acea parte a comportamentului care se poate schimba si e impactul pe care l-a avut asupra ta; sugerează alternativele daca ti se solicita;• oferă feed-backu-ul daca si când ti se solicita;• oferă feed-back-ul direct persoanei;• oferă feed-back-ul cat mai repede posibil;• fii descriptive mai degrabă decât evaluative;• fii responsabil de feed-back( `eu …`, si nu `noi….`);• modul in care oferi feed-back-ul este cartea ta de vizita!!!

• asculta înainte de a răspunde;• clarifica ceea ce s-a spus; cere lămuriri daca nu ai inteles;• gândeşte-te ca feed-back-ul este întotdeauna constructive;• ia in considerare numai elementele constructive;• decide ce ai de făcut ca un rezultat al feed-back-ului;• respecta persoana care-ti da feed-back;

3.2. Aplicarea instrumentelor de evaluare

Alegerea metodei/tehnicii/instrumentului de evaluare se face în funcţie de:

● scopul evaluării● tipul şi durata instruirii● profilul grupului ţintă● resursele alocate pentru evaluare: timp, costuri● modul de utilizare al rezultatelor

Chestionarul Cel mai cunoscut instrument de evaluare a formare-ului este chestionarul. Chestionarul este un set

structurat de întrebări formulate în scopul obţinerii de informaţii de la participanţi. Orice chestionar are trei obiective specifice:

● să transpună informaţiile necesare a fi obţinute într-un set specific de întrebări la care participanţii să poată răspunde;

● să motiveze, să încurajeze respondentul să se implice, să coopereze şi să completeze chestionarul în întregime;

● să minimizeze răspunsurile eronate.În funcţie de modul de implementare, există două tipuri de chestionare:

chestionar auto - administrat; chestionar administrat de operatorul de anchetă/interviu.

Elaborarea chestionarului presupune parcurgerea a 6 paşi:1. Definirea obiectivelor cercetăriiObiectivele se stabilesc având în vedere problema investigată şi datele preliminare cunoscute. Obiectivul

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 59: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

cercetării constă în a găsi soluţii unor probleme specifice.2. Alegerea metodei de investigareÎn aprecierea gradului în care elaborarea chestionarului afectează metoda de investigare aleasă trebuie avut în

vedere modul în care acesta este administrat în fiecare dintre metode.1. Formularea întrebărilorTehnica de punere a întrebărilorÎn general, punem întrebări pentru a obţine răspunsuri referitoare la ceea ce interlocutorul ştie, gândeşte,

doreşte şi simte despre problematica discuţiei, deci pentru a obţine feed-back-ul interlocutorului nostru.Întrebările sunt importante deoarece:● clarifică, orientează şi stimulează comunicarea;● oferă posibilitatea completării informaţiilor (mesajului) despre problema în discuţie dar şi despre interlocutor,

informaţii care constituie, deja, obiectul unei prime păreri formate în urma ascultării acestuia.Este foarte important ca să stăpânească la perfecţie tehnica punerii întrebărilor, altfel riscăm să creăm

interlocutorului senzaţia că îl interogăm sau, dimpotrivă, că nu suntem interesaţi de persoana sa.A stăpâni tehnica punerii întrebărilor înseamnă a şti să punem acel tip de întrebări pentru care urmărim

obţinerea unui anumit tip de răspuns. Pentru înţelegerea acestei tehnici vom detalia în cele ce urmează, tipurile de întrebări.

Tipuri de întrebăriIn cadrul unei conversaţii pot fi adresate mai multe tipuri de întrebări, clasificate după următoarele criterii:

a. modul de formularea1) întrebări închise:

○ cele care oferă posibilităţi limitate de răspuns, de tipul:da/nu;○ solicită răspunsuri specifice, precise, relevante pentru diagnosticarea

problemei;○ obligă interlocutorul să formuleze un răspuns explicit în legătură cu o anumită problemă;○ ajută la clarificarea unor informaţii şi focalizează discuţia;○ sunt „centrate" asupra unui obiectiv şi/sau decizie de adoptat. Exemple: „Ai terminat şcoala?”; „Ştii unde este adresa aceasta?”

Dezavantaje: dacă sunt folosite frecvent conversaţia tinde să semene cu un

interogatoriu şi comunicarea se poate întrerupe; nu permit obţinerea mai multor informaţii şi/sau explicaţii, nefiind

relevatoare asupra modului de a gândi, în profunzime, al interlocutorului; pot fi interpretate de către respondent ca manipulatoare.

Avantaje:- informaţiile obţinute sunt clare, precise,

structurate; - informaţiile sunt foarte uşor de analizat şi de prelucrat; de aici economie de timp şi bani;- acest tip de întrebări îl determină pe interlocutor să adopte o poziţie şi, uneori, să îşi clarifice modul de a

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 60: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

gândi.Recomandare: utilizaţi cu prudenţă acest tip de întrebări.a2) întrebări deschise

● încep cu „Ce”, „Cât”, „Unde”, „Cum”, „Care”, „Când”;● permit interlocutorului să-şi asume întreaga libertate în formularea

răspunsului;● determină răspunsuri ample, care oferă informaţii numeroase; ● încurajează comunicarea informând interlocutorul că este realmente

ascultat şi că există interes faţă de problema lui;● ajută persoana să ofere mai multe detalii despre experienţele,

comportamentele şi sentimentele sale.Exemple: „Ce poţi să-mi spui despre problema ta?”; „Cum ai descrie situaţia respectivă?”; „Ce părere aveţi în legătură cu...?; „Spuneţi-mi mai mult despre ..."

Dezavantaje:● furnizează o cantitate mare de informaţii care necesită timp mai îndelungat pentru prelucrare şi interpretare;● unele informaţii pot fi irelevante pentru situaţia în cauză;● apare pericolul divagării discuţiei.

Avantaje:● permit analiza comportamentelor şi explorarea

sentimentelor;● determină o atitudine deschisă care încurajează

comunicarea.b. aspectele vizate

b1) întrebări ipotetice - sunt utile în momentul analizării soluţiilor, pentru a se decela posibilele consecinţe ale fiecărei soluţii alese.

Exemplu:„Ce s-ar întâmpla dacă...” b2) întrebări factuale – sunt întrebări care vizează faptele şi permit obţinerea unor informaţii

obiective Exemplu: „Spune-mi când ai depistat problema.”

b3) întrebări care vizează opiniile - determină mai ales o interpretare subiectivă a situaţiei de fapt.Exemplu: „Care este cauza problemei?”

c. alternativele de răspuns oferitec1) întrebări cu răspunsuri dihotomice – de tipul da/nu (vezi punctul a1)c2) întrebări cu baterie de răspunsuri – întrebări cu trei sau mai multe răspunsuri.

Respondentul este rugat să aleagă răspunsul corect în funcţie de anumite criterii numite scale: ● scala Likert: se construieşte pe baza unei afirmaţii faţă de care respondentul îşi manifestă acordul sau dezacordul

Exemplu: „Acest curs de instruire a contribuit la dezvoltarea abilităţilor de comunicare”□ dezacord total

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 61: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

□ dezacord□ indiferent□ acord□ acord total

● scala importanţei: o scală pe care se apreciază importanţa unei anumite caracteristici.Exemplu: „Consideraţi serviciile de formare furnizate de firma X ca fiind:”

□ extrem de importante□ foarte importante□ destul de importante□ nu foarte importante□ deloc importante

● scala de apreciere: o scală pe care o caracteristică este apreciată cu un calificativ.Exemplu: „Serviciile de katering oferite de firma Y sunt: ”□ excelente□ foarte bune□ bune□ medii□ slabe

d. modul de adresared1) întrebări directe - generează răspunsuri clare, la obiect

Exemplu: „Înţelegi?”d2) întrebări indirecte – sunt utile pentru a culege informaţii într-un mod mai subtil.

Exemplu: „Dacă ar trebui să le explici asta celorlalţi ce le-ai spune?” e. tipul de informaţie oferită

e1) întrebări primare - oferă informaţii în prima etapă.Exemplu: „Cât de des vrei să utilizezi sistemul?”

e2) întrebări secundare - se formulează când răspunsul este incomplet, superficial, vag sau irelevant.

Exemplu: „Spune-mi mai multe despre asta.”Întrebările sunt cele mai importante surse pentru identificarea informaţiilor relevante care ar trebui

să fie solicitate în cazul în care nu sunt oferite spontan.De exemplu, un cetăţean poate primi o somaţie. Natura somaţiei şi modul în care cetăţeanul

doreşte să acţioneze în continuare sunt necunoscute. Pentru a găsi informaţii utile pot fi adresate întrebări relevante cum ar fi următoarele:

Ce fel de somaţie este?Ai primit o scrisoare de avertizare?Ai primit o notă informativă?Când ai primit somaţia?

4. Adresarea întrebărilorModul în care puneţi întrebări va determina, într-o mare măsură, calitatea şi cantitatea răspunsurilor. Pentru

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 62: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

a vă asigura că obţineţi răspunsurile cele mai complete în ambele cazuri, nu uitaţi faptul că există unele întrebări mai eficiente decât altele. Nu spun mai bune sau mai rele, pentru că şi o întrebare care era nepotrivită într-un anumit context poate fi potrivită în altul.

Recomandări în formularea întrebărilor● Formulaţi întrebările clar şi concis.Cu cât întrebarea este mai lungă cu atât este mai greu de urmărit. în plus, la întrebările scurte se răspunde

mult mai uşor decât la cele lungi.● Formulaţi mai curând întrebări deschise decât întrebări închise.In felul acesta încurajaţi conversaţia şi oferiţi fiecărui participant posibilitatea să-şi argumenteze opinia.● Puneţi întrebarea într-o maniera pozitivă.Felul în care se pune întrebarea avea un efect favorabil sau nefavorabil asupra dorinţei celuilalt de a participa,

de a se exprima.● Puneţi o singură întrebare o dată.Punând mai multe întrebări odată creaţi confuzii. Ascultătorii nu vor şti la care să răspundă.● Lăsaţi o pauză după ce aţi pus întrebarea.Este nevoie de ceva timp pentru formularea răspunsurilor şi pentru a se gândi puţin la ceea ce se va răspunde.

Când o întrebare nu este urmată de un “ timp de gândire” suficient ascultătorii tind fie să evite răspunsul, fie dau un răspuns general.

● Dacă nu primiţi răspunsul nu încercaţi să vă răspundeţi la propria întrebare, ci reformulaţi-o.Dacă vă răspundeţi singuri veţi face un monolog, iar participanţii vor simţi că le „vindeţi” o decizie sau că

părerea lor nu este de fapt importantă.● Ascultaţi răspunsul cu răbdare până la capăt.Când se formulează un răspuns verbal ascultaţi fără a-l întrerupe, priviţi persoana respectivă fără însă a-i

pierde din vedere pe ceilalţi membri ai grupului.● Luaţi la cunoştinţă fiecare răspuns în parte arătând că ascultaţi prin limbajul non-verbal (aprobaţi din cap,

zâmbiţi, menţineţi contactul vizual).●Nu acceptaţi răspunsuri incomplete sau neclare: puneţi întrebări clarificatoare. Astfel îi ajutaţi şi pe ceilalţi

cursanţi care, poate, nu au înţeles.●Dacă este cazul, de exemplu dacă se face o listă de valori ale grupului, scrieţi răspunsurile pe flipchart,

folosind pe cât posibil cuvintele persoanei care a dat răspunsul şi fără să ignoraţi elementele valabile.●Dacă credeţi că întrebarea pusă de un cursant poate găsi răspuns şi din partea grupului, nu răspundeţi

dvs., ci puneţi întrebarea grupului: ”Ce părere are grupul?”. Astfel să măreşte efectul de învăţare sau se stimulează discuţia.

Întrebări contraindicate● Întrebări multiple – a întreba despre mai multe lucruri la un moment dat înseamnă a dezorienta interlocutorul,

care nu mai ştie la ce anume să răspundă. Unele întrebări nu vor primi răspuns şi, dacă sunt relevante, vor trebui repetate.

● Întrebări care orientează răspunsul – conţin răspunsurile aşteptate de cel ce pune întrebarea şi nu ajută interlocutorul.

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 63: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

„Nu te deranjează să lucrezi târziu, nu?”“N-ar fi mai bine dacă…?”Aceste întrebări manipulează respondentul sau cel puţin îi dau senzaţia de încătuşare, pentru că încearcă să-i

impună teoriile/răspunsurile/părerile celuilalt.● Întrebările justificative – sunt percepute ca un interogatoriu sau o căutare intruzivă de informaţii. „De ce...?”Nu sunt adecvate pentru că determină o atitudine defensivă din partea interlocutorului, acesta încercând să

găsească explicaţii sau scuze pentru comportamentul său. Mai utilă într-un interviu ar fi întrebarea „Ce s-a întâmplat?” prin care persoana să analizeze problema curentă.

Stabilirea succesiunii întrebărilorOrdinea în care sunt formulate întrebările are o mare importanţă. Succesiunea întrebărilor trebuie să atragă şi

să menţină interesul pe tot parcursul investigării. Întrebările introductive sunt cruciale în câştigarea încrederii şi cooperării subiectului.

Acestea trebuie să fie interesante, simple, neameninţătoare. Întrebările referitoare la opinii sunt întrebări introductive potrivite.

Tipurile de informaţii obţinute din chestionar pot fi clasificate astfel:● informaţii de bază, care se referă strict la problema analizată;●informaţii de clasificare, utilizate pentru înţelegerea rezultatelor şi clasificarea participanţilor, cuprinzând

caracteristici socio-economice şi demografice;● informaţii de identificare, incluzând nume, adresă, număr de telefon (atunci când este cazul).Ca o regulă generală, informaţiile specifice, de bază se vor obţine la început, urmate de informaţiile de

clasificare şi în final de informaţiile de identificare. Informaţiile de bază au cea mai mare importanţă şi trebuie obţinute la început, înainte ca respondentul să îşi

piardă interesul şi răbdarea pentru tema abordată. Întrebările dificile, întrebări care sunt deranjante, sensibile, complexe sunt amplasate spre finalul chestionarului. După ce subiectul este implicat va putea răspunde cu o mai mare uşurinţă la întrebări stânjenitoare.

Întrebările trebuie să aibă o ordine logică● Una dintre cel mai cunoscute metode de ordonare este succesiunea pâlnie a întrebărilor din chestionar, care

face ordonarea de la aspecte generale, la aspecte particulare, specifice. Succesiunea pâlnie este utilizată când se doreşte obţinerea de informaţii despre comportamentul general al

subiectului şi evaluările sale pentru un produs specific.● Există şi ordonarea de forma pâlnie răsturnată a întrebărilor din chestionar.În această abordare se porneşte cu întrebări specifice şi se încheie cu întrebări generale. Respondentului i se

cere să furnizeze informaţii specifice înainte de a formula o evaluare generală. Pâlnia răsturnată este utilizată atunci când respondentul nu are păreri ferme şi nu are conturat un punct de vedere clar referitor la problema cercetată.

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 64: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

5. Stabilirea formatului chestionaruluiFormatul, aranjarea şi poziţionarea întrebărilor are un efect semnificativ asupra rezultatelor, mai ales în cazul

chestionarelor auto - administrate. Aspecte aparent minore, ca tipul şi culoarea hârtiei, fonturile folosite pentru scriere, tiparul, grafica au o importanţă majoră.

Pentru o structurare mai bună se practică divizarea chestionarului în mai multe părţi.Pe prima pagină la început se recomandă să apară:● Date despre firma care efectuează sau pentru care se efectuează studiul (denumirea, adresa, sigla);● Scopul studiului;● Instrucţiuni de completare.Caracterul de oficial creează subiectului sentimentul că participă la ceva important.Se recomandă respectarea următoarelor reguli generale:● Paginile se numerotează;● Imprimarea se face pe o singură faţă a hârtiei, care trebuie să fie de cea mai bună calitate;● Întregul text se spaţiază astfel încât să creeze o impresie de relaxare, de aerisire;● Cuvintele cheie se scriu cu majuscule, se subliniază sau se scriu îngroşat (bold);● Nu se rupe o întrebare pentru a se trece pe altă pagină şi cu atât mai puţin variantele de răspuns de la o

întrebare structurată nu trebuie să înceapă pe o pagină şi să se termine pe alta;● Întrebările se numerotează şi se codifică, la fel ca şi posibilităţile de răspuns acolo unde este cazul;● Variantele de răspuns la întrebările structurate se recomandă să fie dispuse pe verticală pentru uşurarea

identificării răspunsului ales, atât pentru subiect, anchetator, cât şi pentru persoanele care procesează datele;

● Dacă există grupuri diferite de subiecţi cărora li se adresează studiul, se pot folosi culori diferite de hârtie pentru fiecare dintre acestea;

● Dacă chestionarul depăşeşte 4-5 pagini se recomandă utilizarea formatului tip broşură, de dimensiuni mai mici, capsat sau lipit pentru uşurinţa manevrării.

6. Testarea chestionaruluiEste o etapă obligatorie, orice chestionar necesitând ajustări. Testarea se realizează pe un eşantion pilot

de subiecţi similari cu cei asupra cărora se doreşte efectuarea studiului, atât din punct de vedere al caracteristicilor, familiarităţilor cu tema abordată, cât şi al atitudinilor şi comportamentului, cu scopul identificării şi eliminării problemelor potenţiale.

În plus, testarea chestionarului oferă şi durata aproximativă a timpului necesar completării acestuia.

Chestionarul de evaluare finală a cursului este completat de participanţi la sfârşitul cursului şi reprezintă cel mai utilizat instrument.

Acest instrument nu este în nici un caz singurul care trebuie folosit pentru a evalua complet activitatea de formare. Rezultatele înregistrate de participanţi pe formularele respective pot să se bazeze pe sesiunile pe care le-au apreciat cel mai mult sau pe carisma formatorului.

De aceea este util să folosiţi şi alte mijloace de evaluare prin care puteţi verifica relevanţa chestionarelor de evaluare şi veţi putea obţine şi informaţii suplimentare. 58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 65: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori Comentariile

Intr-un procedeu de evaluare pot fi folosite şi comentariile.Se cere persoanelor implicate să-şi comunice reacţiile şi sentimentele faţă de diferite aspecte ale instruirii.

Aceasta se poate realiza prin:● solicitarea, în scris, a unui punct de vedere în legătură cu anumite aspecte ale programului de instruire

(formularul clasic de evaluare);● solicitarea ca grupele de lucru să pregătească unele comentarii;● notarea comentariilor spontane făcute pe parcursul cursului.

Observaţiile practice

În majoritatea cazurilor, din evaluare rezultă tot atât de multă învăţare ca şi din activitatea însăşi. Aceste evaluări se bazează pe o observare realistă a procesului şi conţinutului activităţii, pe care trebuie să se bazeze o analiză detaliată. Este clar, aşadar, faptul că este esenţial să se observe ceea ce se întâmplă în procesul de învăţare.

Există mai multe strategii alternative de observare a unei sesiuni de formare, iar detaliile se stabilesc în funcţie de activitate, disponibilitatea şi capacităţile observatorilor, timpul alocat etc. Cele două alternative sunt:

● Observarea de către formator● Folosirea observatorilorObservarea de către formator Ipoteza imediată va fi aceea că această observare trebuie să fie cea mai eficientă, pentru că formatorul

este un observator calificat şi experimentat în aspectele observării. Aceasta nu înseamnă, însă, că observarea va avea întotdeauna succes. Şi formatorii sunt oameni şi au judecăţi de valoare, plăceri, neplăceri şi partizanate şi, conştient sau inconştient, pot permite acestor elemente să iasă la suprafaţă. Dacă acestea sunt foarte evidente, observaţiile pot fi respinse de cursanţi, indiferent cât de corecte sunt de fapt. Folosirea observatorilor În loc să observaţi dvs. ca formator, rugaţi-i pe cursanţi să se observe unii pe alţii. Pentru a vă asigura că observatorii-cursanţi sunt cât se poate de eficienţi, trebuie să îi sprijiniţi:

● Observatorii trebuie să fie informaţi înainte de începerea activităţii, despre ce trebuie să facă şi cum să observe.

● Rugaţi observatorii să ia notiţe, pentru a nu fi probleme după aceea cu cine ce a spus.● Rugaţi-i întotdeauna pe observatori să fie atenţi nu numai la conţinutul sesiunii, ci şi la proces

(ascultare, propuneri, informare, întreruperi etc.). Feedback-ul asupra procesului oferă grupului o perspectivă asupra modului în care au ajuns la această concluzie (sau conflict).

● Într-o discuţie de grup puteţi chiar să prevedeţi o perioadă în care observatorii să facă comentarii. Astfel membrii grupului vor avea ocazia de a învăţa imediat şi de a-şi schimba comportamentul sau adopta noi puncte de vedere în aceste discuţii (sau, dimpotrivă, să aibă mai multă încredere în drumul lor).

Iată un exemplu de listă de verificare pentru acţiunea membrilor în ce priveşte activitatea generală şi o listă 58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 66: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori de observaţii pentru conducătorul discuţiei (formator). Lista de verificare a observaţiilor pentru acţiunile membrilor

● A fost scopul activităţii înţeles de grup?● Au pus cursanţii întrebări clarificatoare?● S-au implicat cursanţii în activitate?● Şi-au exprimat membrii ideile?● A luat liderul grupului în considerare aceste sugestii?● Au existat probleme provocate de comportamentul/acţiunile: liderului/celorlalţi membrii?● Cum au apărut acestea?● Cum au fost rezolvate? Sugestii alternative?● S-au implicat membrii în concluziile finale?● Au existat alte comentarii asupra evenimentelor care au avut loc în timpul activităţii şi care au apărut din partea

cursanţilor? Lista de elemente ajutătoare pentru conducătorul discuţiei

● Care au fost obiectivele specifice ale discuţiei?● Cât succes aţi avut în atingerea acestor obiective?● Care au fost principalele probleme cu care v-aţi confruntat ca lider şi cum au apărut acestea?● Cum aţi depăşit aceste probleme?● Ce anume din ce aţi făcut a îngreunat procesul?● Ce comportamente/ acţiuni ale membrilor grupului

● v-au îngreunat activitatea dvs. şi a grupului ● v-au ajutat pe dvs. şi grupul

● Dacă aţi fi fost cursant, cum v-aţi fi comportat/ ce aţi fi făcut? ● Dacă ar fi să repetaţi activitatea, ce schimbări aţi face în modul în care grupul şi-a atins obiectivele?

3.3. Organizarea sesiunilor de evaluare Procesul de evaluare Una dintre cele mai cunoscute metode de evaluare a formării este Modelul Kirkpatrik al celor 4 niveluri de evaluare.Modelul a fost elaborat în anul 1994 şi vizează următoarele aspecte/niveluri:

● Reacţia● Invăţarea ● Performanţa● Impactul

Nivelul 1 (ce spun participanţii despre valoarea instruirii)- plăcerea participării la instruire- percepţia utilităţii instruirii- percepţia dificultăţii instruirii

Nivelul 2 (identificarea nivelului de structurare a diferite deprinderi specifice; se realizează în acord cu o pre-evaluare, necesară stabilirii diferenţelor) 58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 67: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

- examinarea cantitativă a cunoştinţelor- examinarea rezultantei atitudinale

Nivelul 3 (măsura în care deprinderile formate sunt implementate la locul de muncă; performanţa profesională la finalul instruirii trebuie evaluată în corelare cu performanţa existentă la începutul acesteia)

- modul şi eficienţa cu care participanţii la instruire au reuşit să transfere noile cunoştinţe şi abilităţi la nivelul activităţii concrete de la locul de muncă.

Nivelul 4 (modul în care schimbările survenite la nivelul comportamentelor şi deprinderilor afectează financiar organizaţia)

- numit şi nivel al rezultatelorProcesul de evaluare se construieşte pe răspunsul la următoarele întrebări:

● Ce evaluăm?● Cine evaluează?● Când se face evaluarea?● Ce evaluăm?

Există următoarele niveluri de evaluare a formării:● atingerea scopului● satisfacerea aşteptărilor● eficienţa metodelor utilizate● reacţia participanţilor la formare (Le-a plăcut?)

In această fază, apreciaţi care au fost reacţiile participanţilor.Aflaţi de la ei cum s-au simţit pe durata cursului, cum au apreciat prestaţia formatorului, metodele de formare folosite, materialele care le-au fost furnizate în timpul cursului, organizarea lui, etc. Aceste informaţii nu vă vor da o imagine asupra a ceea ce au învăţat nou, ci numai asupra modului în care s-au simţit la curs. In aceasta fază puteţi folosi următoarele tehnici:

● interviurile individuale ● focus grupurile. ● nivelul de cunoştinţe (au învăţat ceva nou?)● abilităţile dobândite (au dobândit noi abilităţi?)

In aceasta fază veţi evalua modul în care cursul i-a ajutat pe participanţi să dobândească noi cunoştinţe, abilităţi şi atitudini. Evaluând procesul de învăţare, puteţi să determinaţi care abordări şi activităţi au fost într-adevăr eficace în dobândirea noilor competente. Pentru evaluarea procesului de învăţare puteţi folosi următoarele tehnici:

● testele (orale sau scrise) ● simulările ● observarea ● utilitatea/aplicabilitatea (pot aplica ceva din ceea ce au învăţat?)

Fazele anterioare sunt uşor de administrat în condiţiile prezentei unui responsabil de formare care poate face legătura pe loc între formare şi comportamentul participanţilor. 58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 68: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori Tehnicile utilizate sunt:

● sondajul ● observarea ● examinarea documentelor scrise ● focus grupurile ● impactul asupra îmbunătăţirii performanţei (a făcut formare-ul vreo diferenţa

în nivelul de performanţă al participanţilor?) ● prestaţia formatorului● calitatea materialelor● organizarea cursului: agenda, calitatea şi cantitatea informaţiilor, utilizarea timpilor (curs-

pauză), alternanta tematicilor (teorie-exerciţii)● logistica: locaţie, sala de curs, mijloace tehnice, servicii hoteliere (cazare, masa).

Cine evaluează?● formatorul● cursanţii● organizatorul de formare● clientul (firma ce contractează serviciile de formare)

Când se face evaluarea?

● ex-ante – adecvarea ex-ante a procesului prin estimarea rezultatelor/impactului asupra participanţilor;

● pe parcurs – verificarea/ajustarea procesului prin măsurarea receptării de către participanţi a: conţinutului cursului, metodelor folosite, abilităţilor dobândite, etc.;

● ex-post – verificarea eficacităţii şi eficientei procesului prin măsurarea modului de receptare de către participanţi;

● la sfârşit – verificarea eficacităţii procesului prin măsurarea modificării comportamentului participanţilor

EvaluareEx-ante

Pregatirea cursuluiInceputul cursuluiSfarsitul cursului

Evaluare pe parcursul cursuluiEvaluarea zilei

Evaluarea la finalul cursuluiEvaluare Ex-post, Follow up

Exista 4 puncte cheie la nivelul carora ar trebui implementata evaluarea formareului:

1. Evaluarea ex-ante – este evaluarea care are loc dupa identificarea nevoilor de formare şi realizarea designului. în aceasta faza, presupunerile şi nevoile pe care se bazeaza designul programului trebuie

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 69: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

evaluate si, daca este cazul, ajustate.2. Evaluarea pe parcursul programului – se realizeaza în timpul formareului. Programul trebuie revizuit zi de

zi, pentru a vedea daca el corespunde nevoilor şi atinge obiectivele stabilite (exemple – evaluari zilnice ale grupului, feedback oral/scris de la participanti)

3. Evaluarea finala – se realizeaza la finalul formareului, şi se concentreaza asupra reactiilor participanţilor, evaluarea rezultatelor invatarii, a atingerii scopurilor şi obiectivelor etc. (include chestionare de evaluare, prezentari efectuate de participanti, etc.)

4. Evaluarea ex-post – se realizeaza la 6 luni de la finalul activitatii şi se concentreaza asupra dezvoltarii personale a participanţilor. Se verifica tipul de impact pe care formareul l-a avut asupra participanţilor şi modul în care acest impact se manifesta în plan personal şi profesional (chestionare de evaluare, evaluarea organizatiei ca intreg, cercetare aprofundata etc.)

Tabelul urmator expune 4 modele de evaluare: Model Criterii de evaluare a formareului, explicatii şi comentariiKirkpatrick Patru nivele:

1. Reactie – au fost multumiti participanţii?2. Invatare – ce au invatat participanţii din aceasta activitate?3. Comportament – participanţii si-au modificat comportamentul pornind de la ceea ce au invatat?4. Rezultate – schimbarea comportamentala a afectat pozitiv organizatia?

CIPP Patru nivele:1. Evaluarea contextului – scopurile alese sunt adecvate acestei activitati?2. Evaluarea resurselor - programul este bine planificat? exista suficiente resurse pentru a implementa

activitatea? 3. Evaluarea procesului - cum a decurs? feedback-ul participanţilor?4. Evaluarea rezultatelor – au fost atinse obiectivele?

Brinkerhoff Sase nivele:1. Stabilirea obiectivelor – care sunt nevoile? acestea sunt nevoile reale?2. Design-ul programului – cum pot fi intampinate aceste nevoi? corespunde design-ul?3. Implementarea programului – cum evaluam acest program în practica?4. Rezultate imediate – au invatat participanţii?ce anume?5. Rezultate intermediare – participanţii folosesc ceea ce au invatat?6. Impact şi valoare – se remarca diferente semnificative în organizatiile participanţilor şi în dezvoltarea

lor personala?Bushnell Patru nivele:

1. Resurse – ce presupune efortul de a tine un formare?2. Proces – cum sunt planificarea, design-ul, dezvoltarea şi implementarea activitatii?3. Rezultate – care sunt reactiile participanţilor, ce au invatat, ce abilitati si-au dezvoltat, ce

comportamente şi atitudini s-au schimbat?4. Impact – care sunt efectele la nivelul organizatiei participanţilor?

Este de remarcat ca desi cele 4 modele au în comun cateva aspecte, pun accentual usor diferit. Utilizarea lor depinde de context, de nevoia de evaluare şi de gradul de aprofundare necesar evaluarii formareului. 58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 70: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori 3.4. Elaborarea raportului privind programul / activitatea de formare

După ce materialul de evaluare a trainingului a fost colectat şi analizat, responsabilul cu activitatea de training întocmeşte un raport corespunzător pentru fiecare seminar de training şi un raport general al programului de training. Rapoartele de training sunt o sursă importantă de date pentru planificarea următorului program de training. Pe baza rapoartelor se va şti ce trebuie îmbunătăţit şi ce nu trebuie repetat.

Programul de training este foarte eficient datorită faptului că atât tarinerii cât şi participanţii sunt foarte implicaţi în acest program. Trainerii sunt stimulaţi prin concursuri, care creează competiţie în legătură cu calitatea expunerii şi maniera de prezentare a informaţiei, iar participanţii sunt motivaţi în primul rând de traineri foarte buni, cursuri interactive şi un conţinut nou şi interesant, iar la sfârşitul seminarului, în urma unui chestionar de evaluare, aceştia primesc diferite premii. Impactul previzionat al programului de training la nivel de organizaţie.

Pentru a estima cât mai corect impactul programului de training asupra organizaţiei, aceasta ţine cont de toţi factorii care contribuie la creşterea performanţei angajaţilor şi a productivităţii. Aceşti factori sunt: produceri noi, tehnologie modernă şi cel mai important factor trainingul. Organizaţia estimează să obţină prin programul de training:

- creşterea performanţei angajaţilor;- reducerea costurilor de studio;- reducerea costurilor de recrutare; - reducerea accidentelor de muncă; - satisfacerea cerinţelor clienţilor la cel mai înalt nivel; - crearea unei atitudini mai receptive la schimbare; - servicii îmbunătăţite oferite clienţilor; - reducerea fluctuaţie de personal; - motivarea angajaţilor; - îmbunătăţirea procesului de comunicare; - creşterea productivităţii.

La nivel individual.Participanţii la programul de training pot să estimeze în ce măsură o îmbunătăţire a activităţii este legată de

training. Ei estimează ca programul de trainig va avea următoarele efecte: - creşterea performanţei individuale; - sporirea motivaţiei; - creşterea satisfacţiei muncii; - creşterea numărului de specializări; - flexibilitate; 58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 71: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori - creşterea valorii individuale pe piaţa muncii; - şanse de promovare internă; - măriri de salariu; - relaţii mai bune între manageri şi subordonaţi; - îmbunătăţirea comunicării.

Structura

1. Introducere - Scopul evenimentului 2. Profilul participantilor3. Facilitatori 4. Design si desfasurare

a.Ante eveniment b.Post eveniment:

5. Raportul evenimentului (proces verbal) 6. Analiza datelor culese de la personalulul instruit

a.Organizarea generala a trainingului. b.Sustinerea prezentarii c.Continutul ghidului de training editorial d.In ce masura s-a raspuns la asteptarile publicului tinta e.Interesul fata de activitatile de suport editorial.

f. Sugestii asupra subiectelor abordate la urmatoarea sesiune de trening 58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 72: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori CAPITOLUL 4: APLICAREA METODELOR ŞI TEHNICILOR SPECIALE DE FORMARE 4.1. Încurajarea reflecţiei personale şi a auto-formării

Self-managementul învatarii înseamna planificarea, monitorizarea si evaluarea propriului proces de învatare.

În literatura de specialitate se întâlnesc o mare diversitate de termeni pentru acela care învata de unul singur, pentru cel care îsi organizeaza propria învatare, cum ar fi:

● învatare autodirijata, ● învatare auto-reglatoare, ● învatare autodeterminata, ● auto-educarea,● autoinstruirea, ● învatarea independenta Prin urmare si încercarile de definire a acestor termeni sunt numeroase si variate. În explicarea învatarii se observa o progresiva deplasare a accentului de la determinantii ei externi la

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 73: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori determinantii endogeni sau proveniti din interiorul individului. Accentul pus pe subiect, pe interioritatea lui, înteleasa nu doar ca organizare care raspunde specific la anumite influente ci si ca organizare care modeleaza chiar influentele, deci ca sistem de auto-organizare, nu ignora influentele externe asupra învatarii dar le configureaza într-un alt context mai profund pentru explicarea lor. Întelegerea individului ca sistem extrem de complex, cu maxima capacitate de auto-organizare, ofera noi fundamente pentru acceptarea si explicarea nevoii individului de a învata continuu, independent toata viata.

Psihologia actuala a învatarii leaga de reusita, succesul si profunzimea acestei activitati, diferite atribute ale autogestionarii resurselor învatarii precum:

● Auto-dirijare (self- directed learning)● Auto- referinta (self-referenced learning)● Auto-determinare (self-determinated learning.(în V. Negovan - Autonomia în învatarea

academica)Se considera ca autodirijarea învatarii exprima cel mai bine libertatea individului cu privire la:

- deciziile privind propriile nevoi de învatare; - prioritatile în domeniul nevoilor si al interesului de a învata;- motivatia obiectivelor învatarii;- alegerea unor stiluri si strategii de învatare; - evaluarea rezultatelor învatarii.

În termeni contemporani, indivizii pot fi descrisi ca persoane auto-reglatoare în masura în care ei sunt participanti activi, motivationali si comportamentali în propriul proces de învatare. ( J. Zimmerman, D. Schunk-Self- regulated learning and academic achievement, 1989)

Conceptul de automanagement (self-management), semnifica autogestionarea propriilor resurse adaptative, controlul asupra propriului comportament, implicarea individului în pasii de baza ai unui program de modificare a comportamentului, fiind promovat de altfel, de una dintre cele mai recente aplicatii ale perspectivei bahavioriste asupra învatarii si anume modificarea cognitiv comportamentala.

Studiile cu privire la automanagement au identificat în diamica acestuia mai multe faze:- fixarea scopurilor activitatii,- observarea propriei activitati,- înregistrarea rezultatelor activitatii,- evaluarea rezultatelor,- întarirea, fixarea, utilizarea rezultatelor daca sunt apreciate ca reusite. (Woolfolk,

în V. Negovan- Autonomia în învatarea academica).Definitii mai precise ale învatarii auto-reglatoare (SRL- self regulated learning), decât aceasta, tind sa

varieze pe baza perspectivelor teoretice ale cercetatorilor. Aceste definitii au în centrul lor studentul si activitatea lui de învatare.Majoritatea definitiilor cer utilizarea intentionata a proceselor specifice, strategiilor si raspunsurilor de catre student pentru a-si îmbunatati realizarile. În toate definitiile indivizii trebuie sa fie înzestrati cu potentialul de utilitate al proceselor de autoreglare.

A doua trasatura a majoritatii definitiilor auto-reglarii este un feed-back continuu de auto-orientare de-a lungul învatarii. Acest circuit se refera la un proces ciclic în care individul îsi monitorizeaza eficacitatea metodelor 58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 74: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori de învatare si strategiilor si raspunde acestui feed-back printr-o varietate de forme, transforma aspectele ascunse din autoperceptie în schimbari clare în comportament si înlocuieste strategiile de învatare cu altele.

A treia trasatura comuna este descrierea a cum si de ce studentii descopera si folosesc un proces particular auto-reglator, strategii sau raspunsuri. Parerile difera în privinta acestei teorii motivationale a învatarii autoreglatoare. Teoriile operationale sustin ca toate raspunsurile auto-reglatoare de învatare sunt în fond sub controlul recompenselor externe si al pedepselor neprevazute. Fenomenologii pe de alta parte vad indivizii si mai ales studentii ca fiind motivati în primul rând de un simt global de autostima. Teoriile dintre acesti doi poli prefera ca motive: îndeplinirea succesului, atingerea obiectivelor, propriul randament si conceptul de asimilare.Învatarea autodirijata este o învatare autoresponsabila; adultii (dar si adolescentii) învata sa ia hotarâri si sa raspunda pentru ele.

Pedagogia contemporana rastoarna un mit – al impunerii obiectivelor în învatare; se credea, pâna nu demult, ca oamenii pot fi influentati astfel încât ei sa-si schimbe atitudinile. Aceasta conceptie nu mai este aplicabila astazi. De fapt, oamenii se schimba numai daca ei însisi vor/îsi propun/accepta aceasta. Pentru pedagogie, implicatia este radicala: intentiile normative (chiar paternaliste) de educare trebuie abandonate. Necesitatea învatarii autodirijate

La mijlocul secolului XX, învatamântul superior european si nord-american a fost marcat de modificari datorate: prezentei ample a noilor tehnologii de informare, cresterii numarului de studenti (mai ales studenti adulti), accentuarii dificultatilor financiare, solicitarilor (numeroase si diverse) de servicii din partea comunitatii, cresterii necesitatilor impuse de evolutia pietei muncii si de explozia informationala.

Cresterea numarului de adulti care studiaza în institutii de învatamânt superior pune probleme referitoare la strategii educationale adecvate, si firesc, la formarea capacitatilor de autoinstruire.

Dificultatile financiare ale scolilor au dus la necesitatea de a descoperi noi surse de finantare si/sau canale noi de transmitere a cunostintelor. Solicitarile de servicii venite din partea comunitatii impun interventii educationale diferite de cele traditionale.

Schimbarile survenite pe piata muncii sunt cauza cresterii numarului de responsabilitati legate de gestionarea competentelor si angajarii; oamenii trebuie sa fie capabili sa învete singuri si din propria experienta, aspect care decurge mai ales din explozia informationala.

Sunt doar câteva argumente în favoarea ideii privind necesitatea educatiei pentru autoeducatie, pentru autoinstruire. Formarea competentei de autoinstruire a studentilor reprezinta deci, o coordonata esentiala a politicilor si practicilor educationale de succes. 4.2. PROMOVAREA ÎNVĂŢĂRII PRIN DINAMICA DE GRUP Ce este echipa?

Echipa este un grup de persoane care lucrează împreună pentru a realiza un obiectiv comun. Multe echipe sunt la început un grup de străini care s-au reunit pentru a îndeplini o sarcină trasată de cineva.

Când o echipă tipică îşi începe activitatea coeziunea dintre membrii săi este mică, înţelegerea a ceea ce trebuie făcut şi semnificaţia sa variază şi nu există nici o înţelegere cu privire la modul în care va lucra acest grup pentru îndeplinirea sarcinii. 58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 75: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

Înainte de rezolvarea acestor probleme echipa e mai puţin productivă şi creativă decât o singură persoană. Aceste probleme odată rezolvate, echipa îşi dezvoltă un spirit de colaborare. Pe măsură ce membrii încep să se folosească de contribuţia celorlalţi şi să vorbească despre cum lucrează împreună, se dezvoltă o sinergie (efectul comun al tuturor membrilor este mai mare decât suma eforturilor tuturor membrilor luaţi separat)Pe lângă îndeplinirea sarcinii trasate, membrii echipei vor simţi că echipa este eficientă, creativă. Regulile în cadrul echipeiEchipele au o singură trăsătură comună: nevoia de a avea reguli de autoguvernare. Regulile joacă un rol important în succesul echipei astfel:

● Regulile sunt stabilite la începutul perioadei de dezvoltare a unei echipe şi, odată stabilite, este greu să fie modificate, revizuite

● Orice schimbare a regulilor unei echipe necesită mult timp şi poate cauza adesea supărarea membrilor echipei

● Conducătorul echipei joacă un rol important în stabilirea rolurilor; ceea ce nu face conducătorul poate fi la fel de important ca ceea ce face el

● Respectarea limitelor de comportare este mai strictă în cazul echipelor mici● Echipele îşi judecă de obicei membrii după modul de respectare a regulilor; membrii care se conformează

cel mai strict regulilor câştigă cel mai mare respect● Cu cât membrii echipei lucrează mai mult îmreună la stabilirea regulilor, cu atât se vor înţelege mai bine● O echipă care doreşte să-şi creeze reguli noi, este o echipă care doreşte să se auto-controleze şi să-şi

asume responsabilitate comportamentului ei● Când o echipă nu are reguli clare, nu are control asupra membrilor săi● Regulile ajută la egalizarea puterii tuturor membrilor

Comportamentul în cadrul echipei joacă un rol important în eficienţa sa Comportament care ajută o echipă:● Fii punctual / fii pregătit● Participă, oferă-te voluntar● Angajează-te într-o comunicare deschisă, onestă● Ascultă să înţelegi; vorbeşte să fi înţeles● Respectă agenda● Construieşte pe ideile altora● Fii optimist / gândeşte pozitiv referitor la echipă● Critică idei, nu membrii● Realizează ceea ce ai promis● Fii atent, lasă-ţi mintea deschisă● Ia problemele în serios● Fii curtenitor, onest , de încredere● Spune ce simţi / gândeşti 58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 76: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori ● Asumă-ţi riscuri● Foloseşte expresii cu “noi”● Sprijină-i pe ceialţi● Angajează-te în a face lucrurile să meargă● Foloseşte-ţi simţul umorului● Fixează obiective / planificare în timp realisteComportament care pune în pericol o echipă:

● Fii critic / negativist● Atacă la persoană● Domină● Manipulează● Sari de la un subiect la altul● Maschează toate afirmaţiile cu întrebări● Interpretează selectiv● Fii de acord cu toate● Evită oprin sarcasm luarea deciziilor caută compasiunea celorlalţi● Exprimă-ţi lipsa de sens, neajutorarea● Retrage-te psihologic● Reflectă plicitseala / nu acorda atenţie● Fii îngust la minte● Foloseşte expresii cu « voi » ● Nu comunica, coopera sau participa● Judecă-i pe ceilalţi● Nu asculta (angajează-te în conversaţii separate)● Fă alte activităţi care distrag atenţia● Stabileşte roluri bine definite● Distribuie munca în mod egal

Paşi în eficientizarea echipei ● Pregătirea pentru lucrul în echipă: care conţine selctarea membrilor echipei, stabilirea primei întâlniri între

membrii echipei, aranjarea spaţiului unde se va desfăşura prima şedinţă, stabilirea resurselor necesare● Organizarea pentru acţiune ce include: alegerea unui conducător al echipei, stabilirea regulilor pentru

luarea deciziei în echipă, stabilirea programului de lucru al echipei, organizarea pentru lucru● Stabilirea unui climat de lucru: familiarizarea membrilor unii cu alţii, familiarizarea cu sarcinile,

autentificarea diferenţelor de opinie● Clarificarea sarcinilor atât ale echipei ca un întreg cât şi a fiecărui membru al echipei● Identificarea resurselor disponibile: se face un inventar asupra capacităţilor membrilor echipei, calificări,

inforamţii necesare, echipamente● Lucrul în echipă: pe măsură ce lucraţi cercetaţi, cum merge traba, au fost îndeplinite sarcinile, cum se

lucrează împreună, câat de bine este organizată echipa. Luaţi şi măsurile necesare în caz dacă totul nu e conform planificării: subdivizaţi echipa de exemplu.

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 77: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori Relaţii interpersonale într-un grup

Will Schutz, unul dintre pionierii în studiul comportamental al dezvoltării unui grup, a observat trei tipuri de elemente care stau la baza complexităţii comportamentului în grup. El a enunţat ipoteza că toate comportamentele într-un grup pot fi înţelese ca rezultând din rezolvarea a trei nevoi interpersonale de bază sau arii de îngrijorări: Includere (I), Control (C) şi Deschidere (D), (iniţial numită afecţiune) (Schutz, 1967).

● INCLUDEREPentru ca un grup să poată fi format trebuie stabilite nişte limite, pentru a şti cine face parte şi cine nu face parte din grup. Prin îndeplinirea unor criterii de calificare, plata unor taxe, rituri de iniţiere un grup este format printr-un proces de INCLUDERE pentru fiecare membru. Fără a îndeplini anumite standarde, cineva nu poate fi membru al unor grupuri. Persoanele din grup sunt îngrijorate privind “cantitatea corectă” de contact cu ceilalţi. (Vezi Tabelul 1 pentru întrebări/îngrijorări tipice pe care cineva le poate avea privind includerea).

● CONTROLDupă formare, grupul îşi organizează membrii şi activitatea prin definirea unor proceduri sau “Norme” prin care îşi stabileşte ierarhia de funcţionare şi puterea de a stabili şi defini schema de operare în grup şi controlul grupului(ex: “Cine ne spune când să facem o pauză?”).In această etapă sunt explorate referinţele (acreditările şi motivaţia membrilor, gradul de angajare). Membrii grupului se întreabă care este “cantitatea de control” necesară şi cine va exercita acest control. (Vezi Tabelul 1 pentru întrebări/îngrijorări tipice pe care cineva le poate avea privind controlul).

● DESCHIDERE După ce aceste nevoi au fost satisfăcute rămâne de clarificat o nevoie mai adâncă şi anume cât de deschişi vor fi membrii grupului unii faţă de alţii în împărtăşirea gândurilor şi/sau sentimentelor lor. Persoanele cu puternică orientare către sarcină pot considera o pierdere timpul şi energia investite în exprimarea sentimentelor, în timp ce persoanele interesate de apropierea interpersonală nu vor fi mulţumite de o orientare prea puternică spre sarcină, care exclude orice exprimare a unor sentimente. în ambele cazuri, punctul critic este DESCHIDEREA(Schutz, 1978) şi “cantitatea adecvată” pentru a fi arătată în grup. (Vezi Tabelul 1 pentru întrebări/îngrijorări tipice pe care le poate acea cineva privind deschiderea).In continuare Schutz a observat că grupurile rezolvă în grade diferite aceste probleme în ordinea I-C-D, creând nivele de conştientizare care conduc la angajarea indivizilor în nivele tot mai adânci, tot în ordinea I-C-D.

Este important să realizăm că aceste preocupări se suprapun pe durata de viaţa a grupului, deşi una dintre preocupări poate fi dominantă într-o anumită perioadă de timp. Pe măsură ce se apropie sfârşitul vieţii grupului, în grup preocupările se manifestă în ordine inversă D-C-I, pe măsură ce timpul şi energia personală se diminuează. Gândurile personale pot include: „De ce să rămân deschis/ă în faţa acestei persoane, oricum ne vom despărţi? De ce să încep ceva ce nu voi putea termina? De ce să mă expun? Oricum, cine-i şeful aici?”

Persoanele încep să se retragă din legăturile personale şi încep să se gândească mai mult la oamenii şi viaţa din afara grupului.

Tabelul 1Întrebări sau îngrijorări tipice legate de includere, control şi deschidere

INCLUDERECine se mai află aici?

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 78: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori Cum pot intra în legătură cu ei?Care va fi preţul includerii?Care este comportamentul acceptabil?Cât de mult doresc să ofer?Le pot încredinţa adevărata mea personalitate?Mă vor susţine în caz de eşec?CONTROLCine dă tonul aici?Cât de mult pot forţa pentru a obţine ceea ce doresc?Ce îmi pretind ei?Pot spune ce gândesc cu adevărat?Pot suporta ca ei să spună ceea ce gândesc cu adevărat?Voi putea salva aparenţele?DESCHIDEREDoresc să mă deschid în faţa altora?Pot arăta sprijin sau afecţiune pentru cineva?Ce se va întâmpla dacă voi arăta afecţiune doar anumitor persoane şi altora nu?Ce se va întâmpla dacă nimeni nu mă sprijină sau nu ţine la mine? Dar dacă o vor face?Mă vor mai plăcea dacă nu voi fi de acord sau voi fi furios? 4.3. LUCRUL ÎN ECHIPĂ CU ALŢI FORMATORI ŞI CU PERSOANE RESURSĂ Beneficiile instruirii în echipă

Există două motive principale şi evidente pentru a lucra în echipă cu un alt instructor: face viaţa mai uşoară şi mai plăcută atât pentru instructor cât şi pentru participant. Instructorii care călătoresc mult susţinând sesiuni de instruire consideră aceasta drept o mună foarte solicitantă şi solitară. Instruirea în echipă divide sarcina pregătirii şi a responsabilităţii pentru evenimentul respectiv şi îndulceşte singurătatea.

Participanţii beneficiază de stiluri diferite ale celor doi instructori, ceea ce face cursul mai dinamic şi mai interesant.

Alte beneficii pentru instructori şi participanţi:Pentru instructori:

● Le permite să-şi testeze ideile reciproc şi să se redirecţioneze atât înaintea cât şi în timpul instruirii

● Presiunea de a fi singurul responsabil pentru curs este înlăturată; fiecare instructor are momentul său de “respiro”, adăugând apoi mai multă energie cursului

● Posibilitatea de “a-şi veni în ajutor” unul altuia în momente dificile constituie un factor major în “liniştea mentală” a instructorului şi în desfăşurarea fără incidente a instruirii

Pentru participanţi:● Beneficiază de o varietate de stiluri individuale de instruire şi prezentare, precum şi

stilul “compus” al echipei de instructori; acestea fac cursul foarte dinamic şi stimulativ● Experienţa culturală şi de instructor a “partenerilor”, împreună cu punctele de vedere proprii

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 79: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

cresc diversitatea, varietatea şi bogăţia cursului● Fiecare participant beneficiază de o mai mare atenţie● Instruirea în echipă creşte atenţia participanţilor deoarece aceştia trebuie să fie atenţi la doi

instructori, precum şi la interacţiunea acestoraTehnici de prezentare folositoare pentru instruirea în echipă

● Planificarea, pregătirea şi instruirea trebuie coordonate foarte bine. Instructorii colaborează în toate fazele, începând cu planificarea instruirii, continuând cu elaborarea materialelor, organizarea instruirii, instruirea propriu-zisă şi încheind cu evaluarea instruirii şi a modului de colaborare

● Instructorii trebuie să aibă o realţie deschisă şi participativă, care nu numai că include dar favorizează critica constructivă. În acest fel vor învăţa unul de la celalalt.

● Instructorii prezintă pe rând conform planificării stabilite● Instructorul care nu prezintă stă jos în laterala sau în spatele sălii pentru a nu atrage atenţia

participanţilor, dar pentru a păstra contact vizual cu colegul său care prezintă● Instructorii stabilesc un cod de semnale non-verbale prin care îţi semnalizează dacă vor să

intervină. În nici un caz nu se întrerup unul pe celălalt.● Instructorii se sprijină reciproc şi promovează o imagine bună echipei pe care o formează.

Nu este vorba despre cine este mai bun şi mai deştept, ci este vorba despre echipa lor care trebuie să apară cea mai potrivită pentru instruirea respectivă

4.4. METODE DE INSTRUIRE Metodele de instruire sunt grupate în două categorii:

● Metode centrate pe formator● Metode centrate pe grup

1. Metode centrate pe formator PrezentareaPrezentarea este expunerea realizată de formator, centrată pe elemente de conţinut – cunoştinţe declarativePerspectiva interactivă este foarte uşor de realizat în condiţiile în care luăm în considerare următoarele:Stimularea interesului participanţilor prin:

● intrarea în prelegere prin intermediul unei poante, poveşti, imagini captivante şi în deplină relaţie cu ceea ce urmează să fie predat prin intermediul prelegerii;

● prezentarea unei probleme/ unui studiu de caz pe care se focalizează prezentarea;● lansarea unei întrebări incitante (astfel încât participanţii să fie atenţi la prelegere pentru a afla răspunsul).

Aprofundarea înţelegerii participanţilor prin:● folosirea de exemple şi analogii pe parcursul prezentării (pe cât posibil cu trimiteri la viaţa reală);● dublarea verbalului cu alte coduri – oferirea de imagini, grafice şi alte materiale ilustrative; folosirea

limbajului corporal. 58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 80: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori Implicarea participanţilor pe parcursul prelegerii prin întreruperea prelegerii:

● pentru a incita cursanţii la a oferi exemple, analogii, experienţe personale;● pentru a da răspunsuri la diferite întrebări;● pentru a efectua o sarcină scurtă care clarifică diverse poziţii enunţate.

Evitarea unui punct final la final!● încheierea prezentării prin intermediul unei probleme/ aplicaţii care urmează să fie rezolvate de cursanţi;● solicitarea participanţilor pentru a rezuma cele prezentate sau pentru a concluziona.

CELE CINCI NIVELURI ALE MAIESTRIEI ÎN SUSTINEREA PREZENTĂRILORNIVELUL 1 – PREZENTATORUL NOVICE

● Se descurca în grupuri mici;● Lucrează după ureche;● Trebuie să reducă slide-urile, astfel încât să fie mai clare şi mai simple pentru interacţiunea cu

audienta;● Trebuie să adauge ,,o pata de culoare” prezentării;● Să se gândească la rezultate, nu doar la începuturi;● Să se gândească la audienta, nu la propria persoana;● Să analizeze dacă a fost logic.

NIVELUL 2 – PREZENTATORUL UCENIC● Slide-urile au o poveste bine argumentata;● Îşi ţine sub control emoţiile;● Ştie că ar trebui să petreacă mai mult timp cu pregătirea, însă este o persoană foarte ocupată;● Ar trebui sa folosească metafora vizuală, dar cu indicia verbale;● Să facă un scenariu mai strict;● Să lucreze cu atenţie la slide-ul de început, de sfârşit si cel central;● Ar trebui să fie mai jovial.

NIVELUL 3 – PREZENTATORUL PROFESIONIST● Este sigur pe el, nu are trac;● Sunt persoane competente şi serioase, stilate;● Susţin prezentări elaborate;● Ar trebui să încerce să fie mai incitanţi, mai ameninţători, mai spectaculoşi;● Să lucreze cu alţii pentru a-si îmbunătăţi rezultatele;● Să încerce să creeze o prezentare controversată şi provocatoare.

NIVELUL 4 – PREZENTATORUL VEDETĂ● Este nivelul cel mai periculos;● Sunt foarte încrezători în ei înşişi, sau dimpotrivă, nu au nici măcar o fărâma de încredere;● Sunt un amestec al extremelor: fericiţi, trişti, energici, inerţi, iubitori, răzbunători, atotcuprinzători,

dezbinatori● Atenţia lor este de scurtă durată;● Îşi plâng de milă în mod constant;

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 81: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

● Folosesc un limbaj superb, prin simplitatea lui şi propoziţii scurte●Au un har deosebit de a putea comunica o viziune într-un mod care să rezoneze cu

audienta;● Sunt profesionişti ai prezentărilor şi amatori în relaţiile cu oamenii, sclipitori, dar imposibili● Nu ajung la nivelul cinci din cauza egoismului lor şi a comportamentului lor inconsecvent;● Trebuie să fie consecvent;● Să folosească mai des expresiile din management: “mulţumesc” şi “bravo!”;● Să se gândească mai mult la audienta;● Să nu mai facă parade cu calităţile lor.

NIVELUL 5 – PREZENTATORUL EXCEPTIONAL● Are cunoştinţe profunde, aproape nelimitate;● Are o pasiune frenetică pentru subiect;● Are capacitatea de a spune o poveste folosind un limbaj simplu;●Are capacitatea teatrală de a face ca o poveste să fie proaspăta şi să degaje sentimentul

descoperirii.

PREZENTAREA Trebuie sa aibă PIPER:

POVESTEA: - să aibă început, mijloc şi sfârşitINFORMATIVĂ: - oferiţi informaţii noi; interpretări inedite;PROASPĂTĂ: - impresia de nou; idei interesante; comparaţii de propoziţii

(ex: ,, toţi clienţii noştri încap într-un stadion de fotbal”);ENTUZIASTĂ: - entuziasmul este atrăgător pentru audientă şi îmbunătăţeşte viteza şi vivacitatea comunicării, să transmitem că ceea ce facem ne face plăcere;RELEVANȚĂ: - să constituie un subiect de interes pentru audientă;

CELE CINCI PROCESE ESENTIALE ALE UNEI ,,PREZENTARI DE SUCCES”1. Decideţi clar contextul prezentării.2. Construiţi povestea-cheie.3. Dezvoltaţi în jurul povestii fapte care să-i confere culoare.4. Ilustraţi povestea cu materiale vizuale excelente sau nu folosiţi niciunul.5. Susţineţi prezentarea în forţă şi cu ritm.Prezentarea unei povesti în fata unei audiente este o capacitate care se deprinde, nu un dar înnăscut. DemonstraţiaRecomandări pentru reuşită:● exersează tu însuţi● asigură-te că materialele şi echipamentul sunt în bune condiţii● aranjează scaunele pentru o bună vedere şi audiţie

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 82: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori ● nu împrăştia obiectele în grup pentru a nu distrage atenţia● corelează demonstraţia cu scopul propus● arată şi explică procedura etapă cu etapă● explică termenii noi, scrie-i pe flipchart● prezintă demonstraţia încet, etapă cu etapă● întreabă participanţii despre procedurile demonstraţiei, ca să te asiguri că au înţeles● urmăreşte limbajul non-verbal al participanţilor; vei şti dacă e nevoie să repeţi procedurile● fixează standardele pentru omul care lucrează● încurajează participanţii să practice● rezumă treptele şi punctele cheie● cere feed-back de la participanţi Metoda puzzleEste utilă de folosit în cazul în care participanţii au de stabilit împreună o listă de control, ai căror paşi sunt daţi deja de către formator sau identificaţi prin braistorming de către participanţi; grupul va aranja aceste etape în succesiune logică, sau în secvenţa lor cronologică, într-o anumită limită de timp. Ulterior se discută în grup procedura şi concluziile. Studiul de cazStudiul de caz este o analiză a unei situaţii ipotetice prin care participanţii identifică variante de acţiune şi iau decizii în conformitate cu propriul lor sistem de valori, opiniile şi sentimentele lor legate atât de situaţie cât şi de conţinutul pe care şi l-au însuşit în timpul cursului de instruire. Un studiu de caz descrie pe scurt o situaţie unde există o dilemă. Această dilemă constituie baza discuţiei. Se poate discuta în grupuri mici ce strategie se poate aborda. În grupul mare se împărtăşesc diferitele păreri.Utilizări:

● Discutarea problemelor comune într-o situaţie dată● Promovarea discuţiilor de grup● Rezolvarea problemelor şi schimbul de opinii în grup● Dezvoltarea abilităţilor de rezolvare a diverselor probleme

Avantaje:● Sunt situaţii ipotetice care nu implică riscuri personale● Creşte motivaţia participanţilor de a face faţă situaţiilor problemă, pornind de la o abordare comună● Creşterea implicării participanţilor● Are un rol important în creşterea coeziunii în grup

Lucruri de care trebuie să se ţină seama:● Cazul trebuie să fie familiar, să se încadreze în experienţa participanţilor ● Nu există întotdeauna o singură soluţie corectă● Problemele sunt de obicei complexe şi au mai multe faţete● Orice comentariu al participanţilor legat de caz este o reflecţie a propriilor puncte de vedere, valori,

credinţe deci formatorul trebuie să aibă grijă să nu existe cazuri de atac la persoană între participanţi. 58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 83: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori PROCES:1. Prezentaţi cazul;2. Daţi participanţilor timp suficient să se familiarizeze cu cazul;3. Prezentaţi problema de rezolvat sau întrebările pentru discuţia finală;4. Daţi participanţilor timp pentru rezolvarea problemei;5. Participanţii prezintă soluţiile/răspunsurile;6. Discutaţi toate răspunsurile/soluţiile posibile;7. Întrebaţi participanţii ce au învăţat din acest exerciţiu;8. Rezumaţi. 2. Metode centrate pe grup Icebreak (spărgătorul de gheaţă) Este un exerciţiu de deschidere şi acomodare.Rolul exerciţiului:● Să-i ajute pe participanţi să se obişnuiască cu cei din jur; să se simtă în largul lor;● Încălzeşte atmosfera şi energizează participanţii după o pauză sau un curs;● Introduce obiective educaţionale specifice sau face legătura cu subiectul de prezentat;● Defineşte personalitatea grupului şi dă instructorului imaginea generală a grupului;● Identifică personalităţile puternice sau mai slabe din grup;● Intră într-o nouă arie de conţinut;● Creşte gradul de conştientizare a participanţilor vis a vis de nivelul propriu de cunoştinţe sau aptitudini;● Dă tonul cursului, creând un climat necompetitiv;● Construieşte şi menţine încrederea în sine a participanţilor;● Dezvoltă un nivel bazal pentru participare;● Dezvoltă încrederea reciprocă între participanţi;● Armonizează participanţii cu instructorul.Comportamentul instructorului:

● Să ştie să asculte, menţinând contactul vizual cu participanţii; ● Să dea cuvântul participanţilor pentru a comenta, rostindu-le numele; ● Să se focalizeze pe necesitatule de învăţare ale cusanţilor; ● Să adreseze întrebările înapoi grupului; ● Să fie entuziast; ● Să-şi amintească ce este important pentru cursanţi să ştie; ● Să facă afirmaţii pozitive despre procesul de învăţare individual sau de grup; ● Să-l laude pe cel care a dat un răspuns corespunzător; ● Să evite contradicţiile în public; să evite conflictele de personalitate; ● Să dea direcţii precise de lucru; ● Să înceapă la timp; ● Să evite a fi nerăbdător sau indiferent;

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 84: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

● Să fie politicos şi curtenitor. Spărgătoarele de gheaţă includ jocuri, activităţi neconvenţionale; de aceea este important să se ţină cont de contextul cultural şi de cadrul în care se desfăşoară cursul. Brainstorming-ulBrainstorming-ul - (sau asaltul de idei) reprezintă formularea a cât mai multor idei – oricât de fanteziste ar putea părea acestea - ca răspuns la o situaţie enunţată, după principiul cantitatea generează calitatea. Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile şi inedite este necesară o productivitate creativă cât mai mare.O asemenea activitate presupune o serie de avantaje:● Participarea activă a tuturor participanţilor;● Dezvoltarea capacităţii de a trăi anumite situaţii, de a le analiza, de a lua decizii privind alegerea soluţiei optime;● Exprimarea personalităţii;● Eliberarea de prejudecăţi;● Exersarea creativităţii şi a unor atitudini deschise la nivelul grupului;● Dezvoltarea relaţiilor interpersonale, prin valorizarea ideilor fiecăruia (şi, în consecinţă, prin înţelegerea calităţilor celor din jur);● Realizarea unei ambianţe pline de prospeţime şi de emulaţie.Pentru derularea optimă a unui brainstorming se pot parcurge următoarele etape:

● Alegerea temei şi a sarcinii de lucru;● Solicitarea exprimării într-un mod cât mai rapid, în fraze scurte şi concrete, fără cenzură, a tuturor

ideilor – chiar trăsnite, neobişnuite, absurde, fanteziste, aşa cum vin ele în minte, legate de rezolvarea unei situaţii-problemă conturate. Se pot face asociaţii în legătură cu afirmaţiile celorlalţi, se pot prelua, completa sau transforma ideile din grup dar, sub nici un motiv, nu se vor admite referiri critice. Nimeni nu are voie să facă observaţii negative.

● Înregistrarea tuturor ideilor în scris (pe tablă, flipchart);● Anunţarea unei pauze pentru aşezarea ideilor (de la 15 minute până la o zi);● Reluarea ideilor emise pe rând şi gruparea lor pe categorii, simboluri, cuvinte cheie, imagini care

reprezintă diferite criterii etc.;● Analiza critică, evaluarea, argumentarea, contra - argumentarea ideilor emise anterior, la nivelul sălii de

curs sau al unor grupuri mai mici;● Selectarea ideilor originale sau a celor mai apropiate de soluţii fezabile pentru problema supusă

atenţiei. în această etapă se discută liber, spontan, riscurile şi contradicţiile care apar;● Afişarea ideilor rezultate în forme cât mai variate şi originale: cuvinte, propoziţii, colaje, imagini, desene,

cântece, joc de rol etc.;● Încurajaţi exprimarea ideilor.

Lucrul în grupe miciDiscuţia în grupuri mici este o activitate care permite participanţilor să-şi împărtăşească experienţele, ideile sau să 58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 85: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori rezolve probleme.Utilizare

● Permite participanţilor să-şi prezinte ideile în grupul mic; ● Îmbunătăţeşte abilităţile de rezolvare a problemelor;● Ajută participanţii să înveţe unul de la celălalt;● Conferă participanţilor o responsabilitate mai mare în procesul de învăţare;● Promovează munca în echipă;● Clarifică valorile personale.

Avantaje● Participanţii dezvoltă un control mai mare asupra celor ce au de învăţat;● Participarea este încurajată;● Cursanţii sunt mai puţin dependenţi de formator; ● Produce o consolidare şi clarificare a temei respective. De ce trebuie să ţinem cont atunci când decidem să utilizăm discuţiile în grup mic:

● Sarcinile date grupului trebuie să fie foarte clare; ● Grupul trebuie să fie conştient de limitele de timp ale discuţiei; ● Participanţii trebuie să fie capabili să se asculte unii pe ceilalţi, chiar dacă nu sunt de acord cu ce spun ceilalţi; ● Discuţiile de grup nu trebuie să fie dominate de o anumită persoană; ● Mărimea grupului trebuie să fie între 4-7 persoane; ● Întrebările permit ghidajul discuţiei; ● Fiecare este încurajat să participe.

Piramida (bulgărele de zăpadă)Metoda presupune reducerea numărului de elemente, aspecte, faţete ale unei probleme/situaţii pentru focalizarea asupra celor esenţiale.Se recomandă următoarele etape:

● Împărţiţi grupul în echipe de 7-8 persoane;● Enunţaţi tema;● Fiecare membru notează pe un post-it ideea să şi o pune pe centrul mesei;● Fiecare membru citeşte toate ideile şi le ierarhizează (1-8). Se vor reţine primele 2-3.● Se reuneşte tot grupul cu cele 2 idei de la fiecare şi se repetă algoritmul, astfel se vor reţine doar ideile/

aspectele pe care tot grupul le consideră relevante. Discuţia în grupul mareDiscuţia - constă într-un schimb organizat de informaţii şi de idei, de impresii şi de păreri, de critici şi de propuneri în jurul unei teme sau chestiuni determinate în scopul examinării şi clarificării în comun a unor noţiuni şi idei, al consolidării şi sistematizării datelor şi conceptelor, al explorării unor analogii, similitudini şi diferenţe, al soluţionării unor probleme care comportă alternativ.Discuţia este fundamentală pentru învăţarea interactivă. Din perspectiva unui participant, discuţia presupune 58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 86: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori avansarea unor idei şi receptarea unei multitudini de alte idei, unele în acord, altele în dezacord cu părerile proprii, dar tocmai această varietate este aceea care provoacă gândirea la acţiune. Din această perspectivă, discuţia prezintă o serie de avantaje:● Crearea unei atmosfere de deschidere;● Facilitarea intercomunicăriii şi a acceptării punctelor de vedere diferite;● Conştientizarea complexităţii situaţiilor în aparenţă simple;● Optimizarea relaţiilor formator-cursant;● Realizarea unui climat democratic la nivelul sălii de curs;● Exersarea abilităţilor de ascultare activă şi de respectare a regulilor de dialog.Etape

● Stabilirea regulilor discuţiei şi reamintirea acestor reguli (cu ocazia fiecărei noi discuţii sau pe parcursul discuţiei)

● Dispunerea cursanţilor în cerc sau semicerc● Prezentarea subiectului discuţiei cu claritate şi într-un mod care să încurajeze exprimarea ideilor● Moderarea discuţiei facilitând exprimarea punctelor de vedere.

Intr-o discuţie, rolul formatorului este de facilitare a fluxului coerent de idei al cursanţilor ceea ce presupune încurajarea lor de a se exprima – adecvat şi la obiect.Următoarele acţiuni sunt de natură să faciliteze discuţia:

1.Parafrazarea – astfel încât participantul să simtă că a fost înţeles, iar colegilor săi să li se faciliteze înţelegerea printr-un rezumat esenţializat a ceea ce a fost spus pe larg;

2.Verificarea înţelegerii – prin adresarea unei întrebări de clarificare astfel încât participantul să reformuleze ceea ce a spus;

3. Complimentarea unui punct de vedere interesant sau pertinent;4.Sugerarea unei noi perspective sau a unui contra exemplu pentru a contracara – fără a critica însă – un

punct de vedere nerealist;5. Energizarea discuţiei folosind o glumă sau solicitând în mod explicit luarea de poziţii din partea celor tăcuţi;6. Medierea divergenţelor prin reformularea punctelor de vedere opuse din perspectiva toleranţei;7. Evidenţierea relaţiilor dintre intervenţiile diferiţilor participanţi – ceea ce va oferi coerenţă şi pertinenţă temei

de discutat şi comentariilor elevilor, facilitând înţelegerea conceptelor vehiculate;8. Rezumarea ideilor principale.

De maximă importanţă pentru derularea unei discuţii profitabile este maniera de a adresa întrebări stimulative pentru participanţi:

● Întrebări la care pot fi date mai multe răspunsuri, evitând întrebările cu răspuns Da/ Nu● Întrebări de genul “de ce credeţi asta?”, “de ce credeţi că…?” (pentru a aprofunda problema pusă în

discuţie)● “Ce s-a întâmplat?” (o astfel de întrebare îi ajută pe participanţi să-şi clarifice perspectiva asupra

problemei în discuţie)● “De ce s-a întâmplat aceasta?” (se încurajează înţelegerea cauzelor şi a efectelor, se deplasează

accentul spre căutarea motivelor)

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 87: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

● “Se putea întâmpla şi altfel? Cum?” (se subliniază ideea că acţiunile sunt de fapt rezultatul unei alegeri sau sunt influenţate de faptul că nu s-a ales cea mai bună alternativă)

● “Ce ai fi făcut tu într-o astfel de situaţie? Ce crezi că a simţit persoana respectivă? Ce ai fi simţit tu într-o astfel de situaţie?” (participanţii sunt antrenaţi să exprime empatie)

● “A fost corect? De ce” (sunt întrebări esenţiale pentru stimularea dezvoltării morale).AcvariulConstă în furnizarea unui context în care participanţii pot să exerseze observaţia care contribuie la dezvoltarea spiritului critic şi a înţelegerii diferenţelor de opinie.Utilizări:

● Luarea unei decizii● Rezolvarea unei probleme

Avantaje:● Permite focalizarea atenţiei participanţilor pe proces● Arată aplicaţiile practice ale metodei● Creşte implicarea cursanţilor prin participarea la testarea metodeiLucruri de care să se ţină seama:

● Persoanele din interior pot trece în exterior şi invers● Persoanele din grupul interior sunt activate, în timp ce cele din grupul exterior ascultă şi observă● Este obligatorie oferirea feed-back-ului participanţilor

Proces:1. Împărţiţi participanţii în două grupuri care vor fi aşezate ca două cercuri concentrice;2. Precizaţi sarcina sau tema discuţiei;3. Oferiţi fişe de observaţie persoanelor din exterior;4. Invitaţi grupul interior să discute deschis sau să lucreze;5. Invitaţi grupul din exterior să observe şi să noteze ceea ce se discută în cercul interior şi

interacţiunile care au loc între membrii săi;6. Grupul exterior prezintă grupului interior observaţiile în legătură cu ceea ce s-a petrecut în timpul

exerciţiului;7. Facilitaţi analizarea comportamentului participanţilor care au fost observaţi;8. Rezumaţi.

JOCUL DE ROLDouă sau mai multe persoane joacă roluri într-un scenariu prestabilit. Utilizări:

● Schimbare de atitudine;● Oferă participanţilor oportunitatea de a “se pune în pielea altcuiva” (să exploreze cum se poate simţi şi

acţiona dacă este în situaţia altcuiva);● Permite participanţilor să conştientizeze consecinţele anumitor comportamente asupra celorlalţi;● Poate lua forma unui dialog pe care tinerii îl găsesc dificil (rezistenţa la presiunile asupra sa, conflicte

cu părinţii sau partenerii, exprimarea sentimentelor despre ceilalţi); 58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 88: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

● Permite explorarea abordărilor alternative ale unor situaţii reale.Avantaje:● Stimulativ şi distractiv;● Oferă un cadru sigur în care participanţii pot explora problemele pe care nu le pot aborda în viaţa de zi cu zi;● Participanţii experimentează atitudini şi valori diferite de cele personale.Lucruri de care TREBUIE să se ţină seama:

● Poate fi şi spontan – nu trebuie urmat neapărat un scenariu;● Formatorii trebuie să aibă clar în vedere scopul pe care îl urmăresc prin acest joc de rol;● Observatorii sunt instruiţi să se adreseze personajelor şi nu actorilor;● Actorii trebuie să-şi înţeleagă bine rolurile pentru ca scena să aibă succes;● Actorii pot fi “furaţi” de rol (devin emoţionaţi, se implică personal, gândesc în stereotipuri) sau nu reuşesc să

intre în rol.Proces:

● Pregătiţi actorii astfel încât sa-şi înţeleagă rolurile şi situaţia;● Aranjaţi ambianţa astfel încât audienţa să ştie ce implică situaţia; ● Daţi observatorilor instrucţiuni clare legate de ce urmează să observe;● Asistaţi jocul de rol;● Mulţumiţi actorilor şi scoateţi-i din rol;● Întrebaţi actorii cum s-au simţit jucând acel rol; ● Rugaţi audienţa să-şi prezinte reacţiile şi observaţiile;● Discutaţi diversele reacţii faţă de ceea ce s-a întâmplat;● Întrebaţi participanţii ce au învăţat din acest exerciţiu şi formulaţi principii;● Întrebaţi participanţii ce legătură există între situaţia jucată şi realitate;● Formulaţi concluzia

ALEGEREA TEHNICILOR POTRIVITE DE FORMARE TIPURI DE INVĂŢARE ACTIVITĂŢI DE FORMARE ACTIVITĂŢI DE EVALUARE

Informaţii

PrezentăriMateriale cititeBrainstormingMateriale audio-video

Examene (teste scrise)Examene orale

Abilităţi (de comunicare, de planificare)

Demonstraţie + lista de controlInstrucţiuni urmate de practică + feedbackStudiu de cazLucru în grupe miciAcvariulBrainstorming

Observaţie directă în: practicarea abilităţiiSimulareJoc de rol (pentru abilităţi de comunicare)Utilizarea listei de control

Atitudini / valori

Discuţii, acvariulJoc de rolBrainstorming

Indirect prin observarea comportamentelor, în special în timpul practiciiJoc de rol

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 89: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori 4.5. DEZVOLTAREA COMPETENŢELOR TRANSVERSALE

1. Formatorul urmareste in permanenta exprimarea coecta, coerenta si in limbaj adecvat din partea participantilor la formare.

2. Participantii la formare sunt sprijiniti in insusirea limbajului de specialitate.3. Participantii la formare sunt sprijiniti in orientarea pe piata muncii si societate.4. Participantii sunt incurajati pentru folosirea celor mai diversificate mijloace de informare si comunicare.5. Este incurajata activitatea de grup si in echipe de lucru.6. Participanti si candidati la programe de formare primesc , la cerere, consiliere din partea formatorului in

privinta programului de formare adecvat nevoilor lor specifice si asupra dezvoltarii profesionale ulterioare.7. Situatiile in care este nevoie de interventia unui alt expert sau unei alte institutii sunt identificate corect,

formatorul facilitand legatura persoanei consiliate cu specialistul/institutia respectiva. CAPITOLUL 5: COMPETENŢELE FORMATORULUI

Un formator de succes trebuie să aibă o serie de competenţe si capacităţi astfel încât să fie apt să răspundă nevoilor fiecăruia dintre cursanţii săi.

Astfel de competenţe pot fi: didactice, psiho-sociale, metodologice, profesionale, personale. Competenţe didactice

Transparenţă înprivinţa scopurilor

pregătirii

• punctul de plecare pentru formator îl constituie o analiză a ceea ce organizatorul programului de formare doreşte şi proiecteazăîn numele participanţilor;• această analiză presupune înţelegerea progresului pe care training-ul ar trebui să-l producă;• analiza presupune şi o evaluare, pentru fiecare individ, a cerinţelor sale de pregătire;• evaluarea se poate realiza prin discuţii scurte sau prin chestionare poat o serie de informaţii despre ce se aşteaptă de la el în timpul sesiunii de lucru.

Concepereaplanului activitatii

de formare

• un plan trebuie să ţină seama de o serie de probleme - precumcele organizaţionale;• trebuie să fie destul de flexibil astfel încât să se adapteze unorschimbări neprevazute (de exemplu - la nivelul compoziţieigrupului de participanţi);

Competenţe psiho-sociale

Inţelegerea dinamicii grupului/managementul

• abilitatea de a sustine potentialul personal al fiecarui cursant;• abilitatea de a recunoaste si analiza dinamica grupului;

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 90: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

diversităţii • abilitatea de a recunoaste diversele perspective si modalitati de reflexive la nivelul grupului;Competenţe privind

organizarea echipei şigestiunea conflictelor

• abilitatea de a rezolva situatii de tipul intreruperilorprovocate de participanti recalcitranti;• abilitatea de a identifica momente de tensiunie la nivelulgrupului;• capcitatea de analiza si clarificare a neintelegerilor;• capacitatea de a reactiona adecvat la intreruperi si critica;

Competenţe decomunicare

• abilitatatea de a fi “persuasiv”;• abilitatea de aintelege in ce consta “diversitatea “celor cucare comunica;

Competenţe profesionale

Cunoştinţe dindomeniul pedagogiei

• cunoştinţe pedagogice de bază despre conceperea planuluide curs;• cunoasterea caracteristicilor activitatilor de invatare –elemente metodologice, caracteristici psihologice, caracteristicile procesului comunicarii etc;

Cunoştinţe desprecondiţiile de lucru ale

cursanţilor

• cunoasterea mediului de lucru si a contnutului activitatii cursantilor faciliteaza formatorulu sa inteleaga posibilele probleme si intrebari pe care participantii le pot ridica;

Competenţe personale

Naturaleţea • datorita propriei lor experienţe de viaţă, adulţii pot manifesta o atitudine critică faţă de personalitatea formatorului – astfel ei asteapta ca acesta sa fie “natural şi convingător”, să poata adapta cunoştinţele şi informaţiile la situaţiile reale;

Creativitatea • un formator are nevoie de un potenţial creativ pentru a puteareacţiona la diferite situaţii, solicitări sau stiluri de învăţare;• va trebui să aibă o atitudine deschisă faţă de semnalele venite de la participanţi;• Sa fie capabil să propuna planuri de pregătire innovative;

Stabilitateemoţională

• un formator se va confrunta deseori cu situaţii dificile şi provocatoare din punct de vedere emoţional – din acest punct de vedere este foarte important să se înţeleagă că a avea probleme în sala de curs, cu un anume participant, nu înseamnă o înfrângere personală;• astfel de situaţii trebuie anticipate ca probleme pedagogice ce trebuie considerate “provocări profesionale” şi tratate cu înţelegere şi tact pedagogic;

TEHNICA PREDĂRII ÎN ECHIPĂ

Activităţile pe grupuri – bazate pe principiile educaţiei pentru adulţi şi care utilizează metodele experimentale de instruire – pun o mare responsabilitate pe umerii formatorului/moderatorului. Instruirea în echipă poate împărţi această responsabilitate între două persoane.

Instruirea în echipă are loc atunci când formatorii (de obicei doi, uneori mai mulţi) lucrează împreună pentru a elabora şi conduce o sesiune de instruire.

Aceasta presupune următoarele aspecte:• formatorii lucrează pe rând;• avem doi formatori care îşi folosesc aptitudinile, expertiza şi experienţa pentru a elabora,

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 91: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

planifica şi conduce împreună o sesiune sau un program de instruire;• formatorii colaboratori planifică apoi cine va prelua conducerea în prezentarea diferitelor părţi ale sesiunii.

Avantaje ale lucrului in echipa:1. Diminuează sarcina pusă pe umerii fiecăruia dintre formatori

In timp ce unul dintre formatori îşi asumă responsabilitatea majoră, celalalt poate oferi asistenţă în următoarele moduri:

• asistă la desfăşurarea sesiunii;• urmăreşte îndeaproape procesul pentru a estima în ce măsură sesiunea atinge obiectivele generale de învăţare;• adaugă idei relevante pentru a intensifica discuţia;• intervine pentru a clarifica anumite aspecte (într-un mod care să nu perturbe desfăşurarea sesiunii);• urmăreşte sarcinile grupurilor;• poate răspunde necesităţilor şi solicitărilor participanţilor;• adresează întrebări suplimentare in raport cu subiectul discutat;

2. Influenţează pozitiv calitatea interacţiunii dintre formatori şi participanţi• formatorul care asista urmăreşte sesiunea din alt punct de vedere si poate observa participantii poate intervene cu clarificarei suplimentare care nu pot fi sesizate de catre cel care conduce discutia;• când doi formatori lucrează bine împreună, schimbul de roluri, cronometrarea şi ritmul intervenţiilor lor se realizează cu uşurinţă şi trec aproape neobservate de către participanţi;

3. Sporeşte prestigiul formatorului în faţa participanţilor;4. Este posibilă împărţirea muncii şi reducerea oboselii şi epuizării;5. Asigură o diversitate stimulativă pentru participanţi, deoarece este mai uşor să te plictiseşti când lucrezi doar cu un formator.6. Asigură o modalitate mai rapidă de sporire a calităţii unei sesiuni de instruire.7. Permite formatorilor colaboratori să facă o analiză a sesiunilor împreună şi chiar să-şi „verse năduful” provocat de probleme de pregătire sau de participanţi dificili.

Dezavantajele activităţii in echipa

• mai mult timp pentru planificarea şi analizarea sesiunilor;• poate provoacă confuzie în rândul participanţilor dacă formatorii au perspective;• formatorii pot avea ritmuri diferite de lucru;• pot apărea un număr prea mare de intervenţii ale formatorilor;• formatorii pot avea puncte forte şi puncte slabe similare;• formatorii colaboratori se pot confrunta cu restricţii datorate lipsei de timp care împiedică efectuarea unei analize adecvate;

Pregatirea unei activitati in echipa 58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 92: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

Pregatirea unei actvitati in echipa presupune o comunicare eficientă înaintea de inceperea activitatii intre cei doi si astfel pot fi eliminate multe dintre probleme:

• cădeţi de acord asupra modului în care veţi lucra împreună pe parcursul perioadei de pregătire a seminarului respectiv;• discutaţi şi comunicaţi orice fel de informaţii sau aşteptări pe care le aveţi în legătură cu grupul participant;• decideţi care vor fi rolurile fiecăruia în prima sau a doua a zi a seminarului de instruire;• conveniţi asupra modului în care puteţi interveni în privinţa aspectelor legate de timp;• stabiliţi ora întâlnirilor zilnice;• decideţi în ce mod veţi aborda, ca echipă, diverse aspecte care pot interveni – de exemplu - participanţii care vorbesc prea mult sau care nu vorbesc deloc, cei care întârzie etc.

PREGATIREA ACTIVITATILOR DE ANALIZARecomandari:

• initiate sesiuni informale de analiză cel puţin o dată pe zi, pentru a verifica progresele pe care le-aţi făcut;• initiate o sesiune de analiză la sfârşitul seminarului;

Aspectele care ar putea fi abordate pe parcursul unei analize finale:• discutaţi măsura în care aţi atins scopurile seminarului;• identificaţi şi faceţi un rezumat al tuturor problemelor generale de pregătire a instruirii care au apărut pe parcursul seminarului;• exprimati-va părerea generală pe care o aveţi unul despre celălalt;• precizati cum consideraţi că aţi lucrat în echipă pe durata seminarului;• specificati ce aţi învăţat dumneavoastră personal şi profesional din prezentarea seminarului;

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011

Page 93: formare formatori manual

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

PROIECTUL RO -0047 „FORMARE FAMILIALĂ ÎN ABILITĂŢI EDUCATIVE PRIVIND PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI”

Subactivitatea 3.3. Formare de formatori

BIBLIOGRAFIE

● Bob Mosher, Lesley Darling, Ellen Fike “Trainig for Results”, 1996 Ziff-Davis Publishing company – Metode utilizate în analiza nevoilor de formare

● Canadian Institute of Cultural Affairs, Toronto 2004 - Levels of formare evaluation● Comisia Europeană şi Consiliul Europei - T-Kit Formare Essential ● Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor - Ghidul de utilizare a standardelor operaţionale/de

pregătire profesională în elaborarea programelor de formare profesională.● David Kolb – Invăţarea expereinţială● Invăţarea activă, Ghid pentru formatori, MEC-CNPP, 2001 - Adaptare după O. Păcurari (coord),● Irwin L. Goldstein & J. Kevin Ford, Wadsworth, Belmont USA, 2001 - Formarea în organizaţiile actuale ● Leslie Rae, Kogan Page Limited London, 1996 - Folosirea activităţilor în formare şi dezvoltare ● Matthew Miles – Invăţarea în grupuri de lucru● Nicki Stanton – Comunicarea● Norman Longworth, W Keith Davis “Lifelong Learning”, 2002● Opportnity Associates Romania - Formare of Formators (TOT) ● R.Brain Stanfield, Canadian Institute of Cultural Affairs, Totonto 2000 - Arta Conversaţiei cu ţintă ● The IT Formator Development Programe, Corporate Learning, Ltd - Metode utilizate în analiza nevoilor de

formare● Suport de curs - Formator, Schultz Consulting

58

BraşovFEBRUARIE – MARTIE 2011

73 BRAŞOV Februarie – Martie 2011


Recommended