FORMARE DE FORMATORI PENTRU INSTRUIREA MEDIATORILOR ...romania.jsi.com/Docs/rhm_tot_form.pdf · JSI...

F O R M A T O R IF O R M A T O R I

Manual pentru

FORMARE DE FORMATORI PENTRU INSTRUIREA MEDIATORILOR SANITARI ROMI ÎN DOMENIUL SÃNÃTÃÞII REPRODUCERII

MINISTERUL SÃNÃTÃÞII

FORMARE DE FORMATORI PENTRU INSTRUIREA MEDIATORILOR

SANITARI ROMI ÎN DOMENIULSÃNÃTÃÞII REPRODUCERII

Manual pentru formatori

Titlu: Manual de formare de formatori pentru instruirea Mediatorilor Sanitari Romi în domeniul Sãnãtãþii Reproducerii

Autori:Suzanne PlopperDaniela Iancu

© 2007 JSI Research & Training Institute, Inc

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a RomânieiFormare de formatori pentru instruirea mediatorilor sanitari romi în domeniul sãnãtãþii reproducerii : manual pentru formatori / Institutul de Cercetare ºi Formare JSI - Bucureºti: Speed Promotion, 2007

ISBN: 978-973-8942-18-9

I. Institutul de Cercetare ºi Formare JSI

613.88

Acest manual a fost elaborat de JSI Research & Training Institute Inc. – ReprezentanþaRomânia, în cadrul proiectului Iniþiativa pentru Sãnãtatea Familiei în România (ISFR).Documentul poate fi reprodus ºi/sau adaptat, cu condiþia ca: textul reprodus sau adaptatsã fie trimis la JSI ºi sã se obþinã acordul scris al JSI; sã se menþioneze sursa. Vã rugãmsã trimiteþi copii ale materialelor elaborate pe baza acestui manual la:

JSI Research & Training Institute, Inc.

44 Farnsworth Street

Boston, MA 02210-1211, U.S.A

E-mail: [email protected]

www.jsi.com/romania

Realizarea acestei publicaþii a fost posibilã datoritã generosului suport din parteapoporului american prin Agenþia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaþionalã (USAID), încadrul acordului de cooperare 186-A-00-01-00103-00. Opiniile exprimate aparþin autorilorºi nu reflectã neapãrat punctele de vedere ale USAID sau ale guvernului american.

3Atelier de instruire a Mediatorilor Sanitari Romi în domeniul Sãnãtãþii Reproducerii

Paginile Titlul sesiunii

4 Despre JSI Research & Training Institute Inc. ºi ISFR

5 Cuvânt înainte

6 Despre manual

7–19 Introducere

20–37 Învãþarea la adult

38–64 Tehnici de instruire

65–77 Dinamica de grup

78–85 Ascultarea activã ºi oferirea instrucþiunilor

86–92 Utilizarea înrebãrilor

93–100 Co-facilitarea

101–115 Pregãtirea sesiunilor practice

116–119 Implementarea sesiunilor practice

120–123 Evaluarea ºi încheierea atelierului

124 Bibliografie

Prefaþã

Sesiunea 1

Sesiunea 2

Sesiunea 3

Sesiunea 4

Sesiunea 5

Sesiunea 6

Sesiunea 7

Sesiunea 8

Sesiunea 9

Sesiunea 10

Cupr ins

Despre JSI Research & Training Institute (JSI) ºi Iniþiativa pentru Sãnãtatea Familiei în România (ISFR)

John Snow, Inc. (JSI) este o organizaþie neguvernamentalã cu sediul la Boston, SUA,ce poartã numele Dr. John Snow, cunoscut astãzi drept pãrintele epidemiologieimoderne. JSI oferã asistenþã tehnicã pentru managementul programelor de sãnãtatepublicã ºi desfãºoarã proiecte în peste 60 de þãri din lume, începând din anul 1978.Scopul JSI este de a dezvolta capacitatea diverselor þãri de a rãspunde problemelor desãnãtate publicã.

JSI este prezent în România din anul 2000. În noiembrie 2001 a fost semnatãConvenþia de Parteneriat prin care Institutul de Cercetare ºi Formare JSI, în parteneriatcu Ministerul Sãnãtãþii (MS) ºi Guvernul Statelor Unite ale Americii prin Agenþia StatelorUnite pentru Dezvoltare Internaþionalã (USAID), implementeazã în perioada 2001 –2006 “Iniþiativa pentru Sãnãtatea Familiei în România” (ISFR).

Principiile ºi valorile JSI sunt:• Facilitarea parteneriatului guvernamental – neguvernamental

• Coordonare între diverºi donatori ºi instituþiile româneºti

• Asigurarea viabilitãþii programelor prin întãrirea structurilor publice

• Dezvoltarea capacitãþii organizaþiilor ne-guvernamentale pentru a rãspundenevoilor societãþii.

Iniþiativa pentru sãnãtatea familiei în România (ISFR) are drept scop creºtereaaccesului ºi a utilizãrii serviciilor de planificare familialã ºi sãnãtatea reproducerii decãtre populaþia defavorizatã, în special de femeile din mediul rural ºi grupurile cunevoi speciale.

Principalele abordãri ale „Iniþiativei pentru Sãnãtatea Familiei în România” sunt:

§§ Integrarea serviciilor de sãnãtatea reproducerii la nivelul asistenþei medicaleprimare (planificare familialã, asistenþã pre ºi post-natalã, depistarea precoce acancerului de col uterin ºi sân, prevenirea infecþiilor cu transmitere sexualã,inclusiv HIV/SIDA);

§§ Dezvoltarea unui sistem integrat, eficient ºi durabil de furnizare a serviciilor desãnãtatea reproducerii;

§§ Promovarea utilizãrii serviciilor de sãnãtatea reproducerii.Cele mai importante rezultate anticipate ca urmare a implementãrii acestui

program sunt:

§§ Creºterea numãrului de unitãþi sanitare din asistenþa medicalã primarã carefurnizeazã servicii de bazã în sãnãtatea reproducerii, precum ºi a gradului lor deutilizare;

§§ Creºterea gradului de informare al populaþiei cu privire la serviciile deplanificare familialã, prevenirea ºi depistarea precoce a cancerului de col uterinºi de sân, precum ºi metodele de prevenire a infecþiilor cu transmitere sexualã,inclusiv HIV;

§§ Creºterea utilizãrii metodelor moderne de contracepþie în rândul populaþiei devârstã reproductivã din România;

§§ Reducerea mortalitãþii materne, a mortalitãþii infantile ºi a numãrului de avorturi.

4 Atelier de instruire a Mediatorilor Sanitari Romi în domeniul Sãnãtãþii Reproducerii

Prefaþã

Cuvânt înainte

Ideea unui curs de formare de formatori selectaþi din rândul mediatorilor sanitariromi poate pãrea îndrãzneaþã; ºi chiar s-a dovedit a fi o provocare. Dar, numai aceastãabordare, având la origine principiile educaþiei între egali, a putut asigura succesulproiectului nostru.

Luând în considerare problemele de sãnãtate publicã cu care se confruntãpopulaþia romã (rata ridicatã a mortalitãþii materne ºi infantile, avortului, canceruluigenital; lipsa de informaþii despre controlul fertilitãþii ºi utilizarea redusã a metodelorcontraceptive moderne; lipsa îngrijirilor pre/postnatale; incidenþa ridicatã a infecþiilorcu transmitere sexualã), precum ºi inechitãþile existente în ceea ce priveºte accesul laservicii, Institutul de Cercetare ºi Formare JSI a inclus în agenda sa încã din anul2003 intervenþiile în sfera sãnãtãþii reproducerii pentru populaþia romã. Astfel, a fostidentificatã nevoia de a lãrgi cunoºtinþele ºi competenþele mediatorilor sanitari înacest domeniu, pentru ca ei sã poatã contribui eficient la ameliorarea stãrii desãnãtate a populaþiei din comunitãþile în care îºi desfãºoarã activitatea.

Prezentul manual încearcã sã sintetizeze principiile de instruire, modelele ºimaterialele dezvoltate de-a lungul timpului în cadrul proiectelor implementate ºisprijinite de JSI, precum ºi de alte organizaþii cu experienþã în dezvoltarea programelorde formare de formatori.

Specificitatea acestui manual constã în faptul cã în elaborarea lui au fost luate înconsiderare atât aspectele profesionale, cât ºi cele culturale ale mediatorilor sanitariromi; au fost consultaþi cei doi formatori care au lucrat în programul “Mediatorilorsanitari romi” încã de la început, doamna Mariana Buceanu ºi domnul DanielRãdulescu, ei fiind cei care nu numai cã au oferit pregãtirea iniþialã a celor ce aveausã devinã mediatori sanitari, ci au continuat sã supervizeze ºi sã evalueze activitateaacestora în anii care au urmat. Dorim sã le mulþumim pentru sprijinul pe care l-auacordat pe tot parcursul acestei intervenþii ºi pentru recomandãrile pe care le-au fãcut.

Mulþumim în mod deosebit doamnei Hanna Dobronãuþeanu, Consilier al MinistruluiSãnãtãþii, care ne-a fost alãturi ºi ne-a sprijinit în munca laborioasã de documentareºi identificare a nevoilor specifice de instruire ale mediatorilor.

Sperãm ca manualul sã îºi dovedeascã utilitatea ºi sã contribuie la reducereainechitãþilor/ creºterea accesului populaþiei rome la serviciile de sãnãtate publicã ºiîmbunãtãþirea stãrii lor de sãnãtate.

Autorii

5Atelier de instruire a Mediatorilor Sanitari Romi în domeniul Sãnãtãþii Reproducerii

Sugestii pentru utilizarea manualului

Acest manual este destinat formatorilor care implementeazã atelierul de formare deformatori pentru instruirea mediatorilor sanitari romi în domeniul Sãnãtãþii Reproducerii.

Oferã formatorilor toate indicaþiile ºi materialele necesare pentru a asigurainstruirea eficientã a participanþilor ºi dobândirea cunoºtinþelor, atitudinilor ºiabilitãþilor necesare viitorilor formatori pentru a instrui mediatorii sanitari romi îndomeniul Sãnãtãþii Reproducerii.

Manualul:• Este conceput pentru stilul de lucru interactiv, cu implicarea directã a

participanþilor în procesul de învãþare.• Prezintã participanþilor conceptele de bazã ale procesului de instruire a adulþilor.

• Dezvoltã ºi modeleazã abilitãþile esenþiale pentru implementarea eficientã aactivitãþilor de instruire.

• Oferã participanþilor un ghid pentru pregãtirea, implementarea ºi evaluareaactivitãþilor de instruire.

• Permite participanþilor sã exerseze practic explicarea conceptelor de bazã alesãnãtãþii reproducerii ºi sã-ºi perfecþioneze abilitãþile pentru facilitareasesiunilor de instruire.

Conþinutul propus, grupat în mai multe sesiuni, este destinat sã formeze abilitãþilenecesare viitorilor formatori pentru a: instrui mediatorii sanitari în sãnãtatea reproducerii,a explica conceptele de bazã ale sãnãtãþii reproducerii, a favoriza dezvoltarea abilitãþilorde comunicare interpersonalã ºi cu grupurile necesare mediatorilor sanitari.

Manualul are douã secþiuni:• Partea I cuprinde sesiunile referitoare la metodologia de instruire a adultului,

inclusiv principiile de învãþare a adultului, tehnicile de instruire, dinamica de grup,facilitarea discuþiilor ºi principiile co-facilitãrii în cursul activitãþilor de instruire.

• Partea a doua oferã participanþilor prilejul de a aplica ºi exersa practiccunoºtinþele ºi abilitãþile dobândite, prin simularea unor sesiuni de instruire îndomeniul sãnãtãþii reproducerii.

Fiecare sesiune conþine:I. Indicaþii despre conþinutul sesiunii:- obiectivele specifice ale sesiunii, - tehnicile de instruire recomandate,- durata estimatã a activitãþilor propuse, - materialele necesare: materiale vizuale (flipchart ºi transparente), documente

destinate formatorilor (conþin informaþii tehnice necesare pentru conducereaactivitãþilor), foi de lucru ºi alte materiale care vor fi distribuite pe parcursulatelierului, în strânsã legãturã cu activitãþile desfãºurate.Pe baza acestor indicaþii, formatorii vor verifica ºi pregãti înaintea fiecãreisesiuni toate materialele, rechizitele necesare.

II. Instrucþiuni pentru formator –conþine informaþiile necesare pentru desfãºurareaºi procesarea activitãþilor de instruire.

6 Atelier de instruire a Mediatorilor Sanitari Romi în domeniul Sãnãtãþii Reproducerii

7Formare de fomatori pentru Mediatorii Sanitari Romi

La sfârºitul acestei sesiuni, participanþii vor putea sã:1. Spunã care este numele cu care doreºte fiecare persoanã sã fie apelatã în timpul

atelierului2. Descrie ce ar dori sã înveþe în timpul acestui atelier3. Îºi reconsidere aºteptãrile pe baza obiectivelor propuse pentru programul de

formare4. Numeascã cel puþin patru reguli acceptate de grup pentru a asigura derularea

optimã a atelierului5. Îºi evalueze cunoºtinþele despre training, sãnãtatea reproducerii ºi comunicare

1 orã 30 minute

Flip-chart Hârtie de flip-chartMarkereScotch Bloc-notes-uriPixuriManuale pentru participanþiEcusoane

Materiale

Scopul ºi obiectiveleatelierului

Prezentare 10 min Material vizual / Flipchart Scopul ºi obiectivele atelierului

IntroducereSESIUNEA

1

Obiective

Durata

Activitatea Metode Durata Materiale

IntroducerePrezentãriAºteptãrileparticipanþilor

Icebreaker Lucru înperechi (diade)

40 min Material vizual / Flipchart • Scopul ºi obiectivele atelieruluiMateriale de lucru• Seturi de cuvinte antonime sau proverbe/

zicãtori pentru exerciþiul introductiv(bucãþi de hârtie A5)

• Chestionare pentru evaluarea nevoilor deinstruire

Uraþi participanþilor “Bun venit” la atelier.

Prezentaþi-vã pe scurt. Spuneþi cã deºi este foarte probabil ca participanþii sã secunoascã între ei de la alte activitãþi anterioare, totuºi, formatorii doresc sã fie siguricã toþi cei prezenþi în salã se cunosc. Rugaþi participanþii sã se prezinte pe rând,fiecare spunându-ºi numele cu care doreºte sã fie apelat pe parcursul atelierului. Pemãsurã ce participanþii se prezintã, co-formatorul scrie numele pe un ecuson ºi îlînmâneazã participantului.

Explicaþi activitatea care va urma: • Scopul activitãþii este sã:

1) ofere participanþilor posibilitatea de a se cunoaºte 2) creeze o atmosferã pozitivã, propice învãþãrii 3) încurajeze participanþii sã-ºi împãrtãºeascã opiniile despre ce considerã ei cã

au nevoie sã înveþe.• Rugaþi participanþii sã se ridice în picioare. Lipiþi pe spatele fiecãruia câte o

bucatã de hârtie, având grijã ca persoana respectivã sã nu vadã textul (fiecarehârtie conþine un cuvânt, care are ca “pereche” cuvântul cu sens opus (deexemplu “înalt” / “scund”), care va fi lipit pe spatele altei persoane. Sarcinafiecãruia este sã îºi gãseascã perechea, circulând printre colegi ºi uitându-se lacuvintele înscrise pe spatele lor. Atunci când un participant crede cã ºi-a gãsit“perechea”, poate întreba colegul dacã ar putea fi “opusul” lui.

Alternative: se pot folosi proverbe/zicãtori sau desene în locul cuvintelor. In acestcaz, fiecare participant va avea câte o jumãtate din proverbul sau desenul folosit, ºiva trebui sã îºi gãseascã jumãtatea.

• Dupã ce toþi participanþii ºi-au identificat “perechea” rugaþi-i sã stea împreunã.

• Distribuiþi fiecãrui participant câte un chestionar, rugaþi-i sã rãspundã laîntrebãri ºi apoi sã discute în perechi despre rãspunsurile date ºi fiecare sãnoteze rãspunsurile colegului. Explicaþi cã la întrebarea 3 este important sãspunã fiecare ce crede cã are nevoie sã înveþe la acest atelier. Subliniaþi cã ceeace aºteaptã fiecare participant de la acest atelier depinde în mare mãsurã deceea ce va “da” fiecare. Invitaþi-i sã participe activ în toate activitãþile, pentrua beneficia cât mai mult de acest atelier.

• În grupul mare, reunit, fiecare participant îºi va prezenta partenerul de discuþie ºiva împãrtãºi grupului rãspunsurile acestuia la cele 3 întrebãri. Notaþi pe flipchartrãspunsurile tuturor la întrebarea 3 ºi afiºaþi lista obþinutã într-un loc vizibil.

IntroducereSesiunea 1

8 Formare de fomatori pentru Mediatorii Sanitari Romi


Normele/ regulilegrupului

Brainstorming 10 min Document formatorReguli de grup

Testarea iniþialã aparticipanþilor

Lucru individual(chestionar)

30 min Material pentru participanþi Pre-test Document formatorCheie de rezolvare a testului

TOTAL 90’

I-II. PREZENTÃRI ªI AªTEPTÃRI (40 minute)INSTRUCÞIUNI:

Afiºaþi pe flipchart: Scopul ºi obiectivele atelierului. Citiþi-le împreunã cu grupul ºiverificaþi dacã sunt întrebãri sau nelãmuriri.

Discutaþi despre asemãnãrile dintre obiectivele propuse pentru atelier ºi listaaºteptãrilor formulate de participanþi. Dacã existã diferenþe, discutaþi cu grupulposibilitãþile de a rãspunde dorinþelor lor. Dacã existã aºteptãri la care atelierul nu varãspunde, discutaþi despre alte posibilitãþi ale participanþilor de a le rezolva.

Distribuiþi fiecãrui participant câte un Manual al participantului.

Invitaþi grupul sã deschidã Manualul la pagina la care se gãseºte Programulatelierului. Treceþi-l în revistã împreunã cu grupul ºi discutaþi eventualele aspectecare necesitã clarificãri.

Explicaþi participanþilor cã un element important în procesul de instruire esteatmosfera care se creeazã, dinamica grupului (despre care se va discuta puþin maitârziu) ºi cã fiecare membru al grupului este responsabil de asigurarea unei atmosferepozitive pentru învãþare. Rugaþi participanþii sã se gândeascã la câteva norme, regulide grup, pe care vor trebui sã le respecte pentru a facilita participarea fiecãruia ºiprocesul de învãþare. În cazul în care participanþii omit reguli esenþiale, sugeraþi-leDvs. urmãrind materialul de referinþã Reguli de grup.

Explicaþi cã în afarã de întrebãrile puse participanþilor despre ce cred ei cã ar trebuisã înveþe în timpul atelierului, o altã modalitate de a evalua nevoile de instruire estecompletarea unui test la începutul atelierului, care va fi urmat de un test la sfârºitpentru a mãsura eficienþa procesului de instruire.

Distribuiþi copii ale testului. Spuneþi participanþilor sã îºi scrie numele pentru a-lputea identifica uºor. Acordaþi 30 minute pentru completarea testului.

Strângeþi testele, fãrã a verifica corectitudinea rãspunsurilor în acest moment. Le veþi corecta la sfârºitul zilei, pentru a vã orienta asupra nevoilor participanþilor.

Introducere Sesiunea 1


III. OBIECTIVELE GENERALE ALE ATELIERULUI (10 minute)

IV. REGULI DE GRUP (10 minute)

V. PRETEST (30 minute)

1. Menþioneazã un lucru foarte important pe care l-ai aflat despre tine sau desprecomunitatea ta de când lucrezi ca mediator.

2. Ce sentimente ai avut atunci când ai fost invitat/ã sã participi la acest atelier pentrua deveni formator pentru alþi mediatori sanitari?

3. Gândeºte-te la experienþa de participant pe care ai avut-o în alte ateliere, cursuri,precum ºi la rolul tãu viitor de formator. Ce anume ai dori sã înveþi în timpul acestuiatelier, ce crezi cã te-ar ajuta sã devii formator, pentru a instrui alþi mediatorisanitari în sãnãtatea reproducerii?



Chestionar pentru evaluarea nevoilor de învãþare FOAIE DE

LUCRU

Scop: pregãtirea formatorilor care vor instrui mediatorii sanitari romi în Sãnãtatea Reproducerii.

Obiective generale: la sfârºitul atelierului, participanþii vor fi capabili sã:

1. Aplice teoria instruirii adultului, ciclul învãþãrii experienþiale ºi principiile deoferire a feedbackului în timpul sesiunilor de instruire

2. Demonstreze abilitatea de a folosi diverse tehnici ºi metode de instruire

3. Demonstreze capacitatea de a promova ºi menþine un climat propice învãþãrii ºio dinamicã pozitivã de grup

4. Demonstreze folosirea abilitãþile de comunicare ºi facilitare în procesul deinstruire

5. Aplice principiile de co-facilitare a sesiunii cu un coleg

6. Aplice cunoºtinþele ºi principiile învãþate în timpul sesiunilor practice deinstruire a mediatorilor sanitari în Sãnãtatea Reproducerii



Atelier de formare de formatori pentru instruirea mediatorilor sanitari în Sãnãtatea Reproducerii

MATERIALVIZUAL /

FLIPCHART



ZIUA 1

Introducere(9

0 m

in)

Prezentarea

participanþilor ºiform

atorilor

Obiectivele atelierului

Reguli de grup

Pre-test

ZIUA 2

Recapitulare (1

5 m

in)

Tehnici de instruire (continuare)

ZIUA 3

Recapitulare (1

5 m

in)

Co-facilitarea în training(7

5 m

in)

ZIUA 4

Recapitulare (1

5 m

in)

Implem

entareasesiunilor practice deinstruire în SãnãtateaReproducerii

ZIUA 5

Recapitulare (1

5 m

in)

Sesiuni practice

(continuare)

Pauzã cafea

Pauzã cafea

Pauzã cafea

Pauzã cafea

Pauzã cafea

Ora

9,0

0

10,30

Învãþarea la adult (continuare)

Tehnici de instruire(5

ore 30

min)

Dinamica de grup

(continuare)

Ascultarea activã ºiform

ularea instrucþiunilor(6

0 m

in)

Pregãtirea sesiunilorpractice – lucru în grupuri m

ici(continuare)

Sesiuni practice

(continuare)S

esiuni practice (continuare)

Pauzã cafea

Pauzã cafea

Pauzã cafea

Pauzã cafea

Pauzã cafea

14,30

16,00


Folosirea întrebãrilor întraining

(90

min)

Pregãtirea sesiunilorpractice – lucru în grupuri m

ici(continuare)

Sesiuni practice

(continuare)S


ÎncheiereÎncheiere

ÎncheiereÎncheiere

Încheiere18,00

Învãþarea la adult (1

50

min)


Dinamica de grup

(90

min)

Pregãtirea sesiunilorpractice

– introducere(6

0 m

in)


– lucru îngrupuri m

ici (4 ore)

Sesiuni practice

(continuare)S


Pauzã prânz

Pauzã prânz

Pauzã prânz

Pauzã prânz

Pauzã prânz

ZIUA 6

Recapitulare (1

5 m

in)

Sesiuni practice

(continuare)

Pauzã cafea

Sesiuni practice

(continuare)

Pauzã cafea

Incheiere (2 ore)

Post test

Evaluare

Încheiere

Sesiuni practice

(continuare)

Pauzã prânz

11,00

13,0014,30

Programul atelierului

Respectaþi programul atelierului (fiþi punctuali).

Respectaþi ºi încurajaþi participarea fiecãruia.

Nu întrerupeþi.

Ascultaþi-i pe ceilalþi.

Respectaþi confidenþialitea celor povestite în timpul programului de instruire.

Nu faceþi atacuri la persoanã.

Nu criticaþi persoana

Fiecare participant este responsabil de ceea ce învaþã în timpul atelierului.

Nu fumaþi decât în pauze, în locurile special amenajate.

Telefoanele mobile nu se folosesc în sala de curs.



REGULI DE GRUPMATERIAL

PENTRUFORMATOR

Nume____________________ Data__________

Adevãrat sau falsCitiþi cu atenþie întrebãrile urmãtoare ºi puneþi un A în spaþiul din stânga dacã

afirmaþia vi se pare corectã sau un F dacã enunþul îl consideraþi greºit (fiecare rãspunscorect valoreazã un punct).

____1. Conceptul de “dinamica grupului” este folosit pentru a descrie interacþiuneadintre membrii unui grup.

____2. În timpul discuþiilor de grup, formatorul ar trebui sã adreseze întrebãrileacelor participanþi de care e sigur cã ºtiu rãspunsurile, astfel încât toatãlumea sã audã rãspunsul corect.

____3. Dacã un participant pune o întrebare, rugaþi mai întâi pe altcineva din grupsã rãspundã.

____4. Dacã aveþi în grup un participant care vã întrerupe tot timpul, trebuie sã îltrataþi cu respect ºi sã menþineþi atmosfera pozitivã.

____5. Atunci când o persoanã primeºte un feedback, ar trebui sã explice de ce aprocedat într-un anume fel sau a spus un anumit lucru.

Întrebãri cu rãspuns multipluFiecare din întrebãrile urmãtoare are mai multe rãspunsuri posibile. Încercuiþi

rãspunsurile pe care le consideraþi cele mai potrivite pentru fiecare întrebare, înfuncþie de numãrul indicat de rãspunsuri (fiecare rãspuns corect valoreazã un punct;dacã încercuiþi mai multe rãspunsuri, veþi primi 0 puncte).

1. Cum ar trebui oferit feedback-ului în cadrul trainingului? (2 rãspunsuri corecte)Feedback-ul trebuie sã fie:a. oferit cu scopul de a corecta comportamentul persoaneib. specificc. acceptat de cãtre persoana cãreia îi este oferitd. oferit la momentul potrivite. bazat pe explicaþii, arãtând ce motive a avut persoana respectivã sã procedeze

într-un anume fel sau sã spunã ceva anume



PRE/POST TESTMATERIAL

PENTRUPARTICIPANÞI

2. Care dintre rãspunsurile de mai jos faciliteazã o dinamicã pozitivã de grup în cadrulunui atelier de instruire? (3 rãspunsuri corecte)a. spuneþi participanþilor cã pot lucra oricum doresc ei pentru a atinge obiectivele

atelieruluib. împãrþiþi cu grupul responsabilitatea succesului c. folosiþi lectura la maximum pentru a oferi cât mai multe informaþiid. asiguraþi-vã cã sarcinile date grupului sunt relevantee. trataþi toate problemele ca aparþinând grupului

3. Cum ar trebui sã reacþioneze formatorul atunci când participanþii rãspund laîntrebãrile sale? (2 rãspunsuri corecte)a. dacã rãspunsul este corect – faceþi comentarii pozitive ºi repetaþi rãspunsulb. dacã rãspunsul este incorect – acceptaþi rãspunsul într-un mod care sã nu

jigneascã participanþiic. dacã rãspunsul este incorect – daþi imediat rãspunsul corect, pentru ca sã fiþi

siguri cã grupul îl va afla d. dacã rãspunsul este parþial corect – spuneþi cã rãspunsul este greºit ºi sã

încerce din nou sã dea rãspunsul corect e. dacã rãspunsul este parþial corect – faceþi comentarii pozitive asupra pãrþii

corecte din rãspuns ºi întrebaþi dacã vrea altcineva sã mai adauge ceva

4. Pentru a asigura o instruire de calitate, co-formatorii ar trebui (3 rãspunsuri corecte): a. sã hotãrascã dinainte când sã intervinã în sesiunea facilitatã de colegb. sã citeascã sesiunile înainte de începerea atelieruluic. sã-ºi exprime opiniile la sfârºitul sesiunii dacã diferã de ale colegului, pentru ca

participanþii sã afle cã existã mai multe puncte de vedere asupra subiectuluid. sã fie prezenþi pe toatã durata cursului ºi sã urmãreascã activitãþile e. sã stea în faþa grupului, pentru ca sã poatã interveni oricând este nevoie

Întrebãri cu rãspunsuri scurte

1. Numiþi cele 4 faze ale ciclului învãþãrii experienþialea. _____________________________________________________________________b. _____________________________________________________________________c. _____________________________________________________________________d. _____________________________________________________________________

2. Numiþi cele 4 etape în progresiunea învãþãriia. _____________________________________________________________________b. _____________________________________________________________________c. _____________________________________________________________________d. _____________________________________________________________________



Întrebãri complementare (cu un singur rãspuns)Citiþi cu atenþie caracteristicile celor douã tipuri de instruire, învãþãmântul tradi-

þional ºi instruirea adultului, descrise mai jos (de la “a” la “g”). Stabiliþi pentru fiecareafirmaþie dacã descrie o trãsãturã a învãþãmântului tradiþional sau a procesului deinstruire a adultului. Puneþi litera corespunzãtoare (a, b, c, d, e, f, or g) în spaþiilelibere de sub cele douã tipuri de instruire

Fiecare rãspuns se foloseºte doar o datã.

Învãþãmîntul tradiþional Instruirea adultului________ ________________ ________________ ________________ ________________ ________________ ________________ ________

a. Instructorul este responsabil de progresul instruiriib. Instructorul propune structura procesului de instruire ºi încurajeazã participarea

la activitãþi c. Orice întrebare are un rãspuns “corect” sau “greºit” d. Elevii învaþã mai uºor dacã experienþele de instruire se bazeazã pe situaþii din

viaþa realãe. Elevii acceptã responsabilitatea instruirii propriif. Activitãþile de instruire se bazeazã pe regula “20/40/80” g. Experienþele celor instruiþi au valoare limitatã



Adevãrat sau falsCitiþi cu atenþie întrebãrile urmãtoare ºi puneþi un A în spaþiul din stânga dacã

afirmaþia vi se pare corectã sau un F dacã enunþul îl consideraþi greºit (fiecare rãspunscorect valoreazã un punct).

__A__1. Conceptul de “dinamica grupului” este folosit pentru a descrie interacþiuneadintre membrii unui grup.

__F__2. În timpul discuþiilor de grup, formatorul ar trebui sã adreseze întrebãrileacelor participanþi de care e sigur cã ºtiu rãspunsurile, astfel încât toatãlumea sã audã rãspunsul corect.

__A__3. Dacã un participant pune o întrebare, rugaþi mai întâi pe altcineva din grupsã rãspundã.

__A__4. Dacã aveþi în grup un participant care vã întrerupe tot timpul, trebuie sã îltrataþi cu respect ºi sã menþineþi atmosfera pozitivã.

__F__5. Atunci când o persoanã primeºte un feedback, ar trebui sã explice de ce aprocedat într-un anume fel sau a spus un anumit lucru.

Întrebãri cu rãspuns multipluFiecare din întrebãrile urmãtoare are mai multe rãspunsuri posibile. Încercuiþi

rãspunsurile pe care le consideraþi cele mai potrivite pentru fiecare întrebare, înfuncþie de numãrul indicat de rãspunsuri (fiecare rãspuns corect valoreazã un punct;dacã încercuiþi mai multe rãspunsuri, veþi primi 0 puncte).

1. Cum ar trebui oferit feedback-ului în cadrul trainingului? (2 rãspunsuri corecte)Feedback-ul trebuie sã fie:a. oferit cu scopul de a corecta comportamentul persoaneib. specificc. acceptat de cãtre persoana cãreia îi este oferitd. oferit la momentul potrivite. bazat pe explicaþii, arãtând ce motive a avut persoana respectivã sã procedeze

într-un anume fel sau sã spunã ceva anume



GRILA CORECTARE PRE/POST TESTMATERIAL

PENTRUFORMATOR

2. Care dintre rãspunsurile de mai jos faciliteazã o dinamicã pozitivã de grup în cadrulunui atelier de instruire? (3 rãspunsuri corecte)a. spuneþi participanþilor cã pot lucra oricum doresc ei pentru a atinge obiectivele

atelieruluib. împãrþiþi cu grupul responsabilitatea succesuluic. folosiþi lectura la maximum pentru a oferi cât mai multe informaþiid. asiguraþi-vã cã sarcinile date grupului sunt relevantee. trataþi toate problemele ca aparþinând grupului

3. Cum ar trebui sã reacþioneze formatorul atunci când participanþii rãspund laîntrebãrile sale? (2 rãspunsuri corecte)a. dacã rãspunsul este corect – faceþi comentarii pozitive ºi repetaþi rãspunsulb. incorecte – acceptaþi rãspunsul într-un mod care sã nu jigneascã participanþiic. incorecte – daþi imediat rãspunsul corect, pentru ca sã fiþi siguri cã grupul îl va aflad. parþial corecte – spuneþi grupului cã rãspunsul este greºit ºi sã încerce din nou

sã dea rãspunsul corect e. parþial corecte – faceþi comentarii pozitive asupra pãrþii corecte din rãspuns ºi

întrebaþi dacã vrea altcineva sã rãspundã sau sã mai adauge ceva

4. Pentru a asigura o instruire de calitate, co-formatorii ar trebui (3 rãspunsuri corecte):a. sã hotãrascã dinainte când sã intervinã în sesiunea facilitatã de colegb. sã citeascã sesiunile înainte de începerea atelieruluic. sã-ºi exprime opiniile la sfârºitul sesiunii dacã diferã de ale colegului, pentru ca

participanþii sã afle cã existã mai multe puncte de vedere asupra subiectuluid. sã fie prezenþi pe toatã durata cursului ºi sã urmãreascã activitãþile e. sã stea în faþa grupului, pentru ca sã poatã interveni oricând este nevoie

Întrebãri cu rãspunsuri scurte1. Numiþi cele 4 etape (sau faze) ale ciclului învãþãrii experienþiale

a. ___Experienþa_______________________________________________b. ___Reflectarea______________________________________________c. ___Generalizarea____________________________________________d. ___Aplicarea________________________________________________

2. Numiþi cele 4 etape în progresiunea învãþãriia. ____incompetenþã inconºtientã_________________________________b. ____incompetenþã conºtientã __________________________________c. ____competenþã conºtientã ____________________________________d. ____competenþã inconºtientã___________________________________



Întrebãri complementare (cu un singur rãspuns)Citiþi cu atenþie caracteristicile celor douã tipuri de instruire, învãþãmântul tradi-

þional ºi instruirea adultului, descrise mai jos (de la “a” la “g”). Stabiliþi pentru fiecareafirmaþie dacã descrie o trãsãturã a învãþãmântului tradiþional sau a procesului deinstruire a adultului. Puneþi litera corespunzãtoare (a, b, c, d, e, f, or g) în spaþiilelibere de sub cele douã tipuri de instruire

Fiecare rãspuns se foloseºte doar o datã.

Învãþãmîntul tradiþional Instruirea adultului__a___ __b_____c___ __d_____g___ __e_________ __f _________ ____________ ____________ ______

a. Instructorul este responsabil de progresul instruiriib. Instructorul propune structura procesului de instruire ºi încurajeazã participarea

la activitãþi c. Orice întrebare are un rãspuns “corect” sau “greºit” d. Elevii învaþã mai uºor dacã experienþele de instruire se bazeazã pe situaþii din

viaþa realãe. Elevii acceptã responsabilitatea instruirii propriif. Activitãþile de instruire se bazeazã pe regula “20/40/80” g. Experienþele celor instruiþi au valoare limitatã



La sfârºitul acestei sesiuni participanþii vor putea sã:1. Descrie principiile facilitãrii procesului de instruire a adultului2. Descrie cum progreseazã adultul atunci când învaþã 3. Descrie ciclul învãþãrii experienþiale ºi aplicarea acestuia în instruirea adulþilor4. Defineascã aplicarea feedback-ului în contextul instruirii

2 ore 30 minute


Procesul de instruire a adultuluiSESIUNEA

2

Obiective

Durata


Principiile facilitãriiinstruirii adultului

Prezentare Diade Lucru îngrupuri mici

70 min

Progresul învãþãriiCiclul învãþãriiexperienþiale

PrezentareDiscuþiefacilitatã

60 min

Material vizual / Flipchart • Obiectivele sesiunii

• Întrebãri pentru analiza experienþelor deînvãþare

• Principiile facilitãrii instruirii adultului

Document formator• Instruire tradiþionalã versus instruire

interactivã (training)

Material vizual / Flipchart • Ciclul învãþãrii experienþiale

Feedback Discuþie de grupMini-lecturã

20 min Flipchart Feedback Document formatorFeedback

TOTAL 150’

Afiºaþi pe flipchart Obiectivele sesiunii 2 ºi rugaþi participanþii sã le citeascã pe rând.

Începeþi sesiunea cu urmãtoarele sugestii/afirmaþii: • Cu toþii avem experienþe de învãþare (atât din copilãrie cât ºi ca adulþi)

• Adulþii ºi copiii învaþã în moduri diferite

• Formatorii au rolul de a pregãti ºi conduce atelierul de instruire astfel încât sãcorespundã modului de învãþare a adultului.

Explicaþi cã:• Vom folosi propriile experienþe de învãþare pentru a putea înþelege cum învaþã

adulþii ºi cum putem aplica acest lucru în atelierele de instruire a adulþilor.

Invitaþi participanþii sã stea câte doi. Rugaþi-i sã discute despre:

Ø Cea mai folositoare ºi pozitivã experienþã de învãþare prin care au trecut ca adulþi.Subliniaþi cã aceastã experienþã: • Trebuie sã fi avut loc în afara ºcolii/unei instituþii de învãþãmânt

• Poate sã fi fost de scurtã sau lungã duratã, formalã (academicã) sau informalã(sub forma unui atelier, curs). Este importantã semnificaþia acestei experienþepentru participanþi.

Ø Ce a contribuit la succesul acelei experienþe, în ce fel a fost o experienþã pozitivã?Afiºaþi pe flipchart materialul Întrebãri pentru analiza experienþelor de învãþare ºispuneþi-le sã încerce sã rãspundã la urmãtoarele întrebãri:1) De ce ai învãþat?2) Cine te-a ajutat sã înveþi? Ce fel de relaþie ai avut cu persoana care te-a ajutat

sã înveþi (profesor, coleg, prieten etc): pozitivã, negativã?3) În ce situaþie a avut loc procesul de învãþare (formal, informal; obligatoriu,

opþional, facultativ etc)?4) În ce fel ai învãþat (citind, ascultând, privind, fãcând, etc)?5) Ce te-a ajutat sau împiedicat cel mai mult?

În grupul reunit, rugaþi 4-5 voluntari sã citeascã rãspunsurile lor la cele 5 întrebãri.

Cereþi participanþilor sã se gândeascã la asemãnãrile dintre rãspunsurile lor. Întrebaþi:

Ø Din experienþele pe care le-aþi avut, ce concluzii putem trage despre felul în careînvaþã adulþii?

Notaþi pe flipchart rãspunsurile comune la întrebãrile de mai sus.

Procesul de instruire a adultului Sesiunea 2


I. PRINCIPIILE FACILITÃRII INSTRUIRII ADULTULUI (1 orã 10 min)

INSTRUCÞIUNI:

Rugaþi participanþii sã stea din nou câte doi ºi sã discute despre experienþa dincopilãrie din timpul ºcolii, rãspunzând la întrebãrile urmãtoare:

1) De ce ai învãþat?2) Cine te-a ajutat sã înveþi? Ce fel de relaþie ai avut cu profesorii?3) În ce situaþie a avut loc procesul de învãþare?4) În ce fel ai învãþat?5) Ce te-a ajutat sau împiedicat cel mai mult?

În grupul reunit, rugaþi 4-5 voluntari sã citeascã rãspunsurile lor la cele 5 întrebãri.

Împãrþiþi grupul de participanþi în douã grupuri mici. Spuneþi-le sã analizezerãspunsurile pe care le-au dat la cele douã runde de întrebãri ºi la discuþiile ulterioare.

• Unul dintre grupuri va scrie pe o coalã de flipchart trãsãturile ºi rolurileprofesorilor în educaþia tradiþionalã a copiiilor în timpul ºcolii.

• Al doilea grup va scrie pe o coalã de flipchart trãsãturile ºi rolurile instructorilor,formatorilor în educaþia adulþilor, aºa cum au reieºit din discuþia iniþialã despre“cea mai grozavã experienþã” pe care au avut-o ca adulþi.

Grupurile vor afiºa pe rând colile pe flipchart ºi vor prezenta rezultatele în faþagrupului reunit.

Invitaþi participanþii sã deschidã Manualul la pagina unde se aflã documentulInstruire tradiþionalã versus instruire interactivã (training) ºi rugaþi câþiva voluntari sãciteascã ºi sã comenteze caracteristicele fiecãrei forme de instruire. Cereþiparticipanþilor sã observe similitudinile între caracteristicile identificate de ei ºi celedin document în legãturã cu rolurile “elevilor”, profesorilor ºi formatorilor.

Întrebaþi grupul:

Ø Cum puteþi aplica în atelierele de instruire a mediatorilor sanitari?1) experienþa voastrã de învãþare (ca adulþi)2) caracteristicile învãþãrii adultului

Instruirea adulþilor trebuie sã se bazeze pe caracteristicile acestora în posturade “învãþãcei”. Formatorul îndeplineºte rolul de facilitator, oferind unprogram ºi un mediu care vor ajuta participanþii sã înveþe unii de la alþii ºivor face instruirea relevantã pentru nevoile participanþilor.

Afiºaþi pe flipchart/ proiectaþi materialul Principiile facilitãrii instruirii adultului.Cereþi voluntari care sã citeascã ºi sã explice principiile enunþate, fãcând legãtura cudiscuþia anterioarã referitoare la cum vor aplica ei cele aflate în viitoarele ateliere deinstruire a unor adulþi.

Procesul de instruire a adultuluiSesiunea 2


Progresul în procesul de învãþare

[Notã pentru formator: scopul urmãtoarei activitãþi este de a prezenta participanþilorconceptul de progres în procesul învãþãrii, care stã la baza oricãrei forme de învãþare.Totodatã, activitatea urmãreºte Ciclul învãþãrii experienþiale, dând posibilitateaformatorului sã demonstreze utilitatea experienþelor anterioare în procesul de instruirea adultului. Fiecare pas al acestei activitãþi corespunde unei etape a Ciclului învãþãriiexperienþiale: experimentare, reflectare, generalizare, aplicare (menþionate îninstrucþiunile care urmeazã, pentru orientarea formatorului). Nu faceþi referire laaceste etape în timpul activitãþii, ci numai în cadrul discuþiei care va urma prezentãriiCiclului învãþãrii experienþiale.]

Faceþi o scurtã introducere: tocmai am discutat despre caracteristicile învãþãriiadultului ºi despre cum le putem aplica în activitatea noastrã de formatori. Vã propunsã facem o altã experienþã legatã de procesul de învãþare.

Întrebaþi participanþii cu ce mânã scriu de obicei. Rugaþi-i sã ia o foaie de hârtie ºisã parcurgã urmãtoarele etape:

• Sã îºi scrie numele (o datã) cu mâna cu care scriu de obicei

• Sã îºi scrie numele cu cealaltã mânã (cea cu care nu scriu în mod obiºnuit).Rugaþi-i sã continue sã îºi scrie numele de 5-6 ori cu cea de-a doua mânã.Monitorizaþi-le progresul ºi încurajaþi-i.(Experienþa)

• Puneþi o serie de întrebãri pentru fiecare etapã:

Ø Ce aþi fãcut adineauri?Ø Ce s-a întâmplat pe parcursul acestei experienþe?Ø Cum v-aþi simþit în timpul acestei experienþe?

(Etapa de reflectare sau gândire)

Ø Prima datã, când aþi scris cu mâna cu care scrieþi de obicei, v-a fost greu sau uºorsã scrieþi?

Ø Ce s-a întamplat când aþi schimbat mâna?Ø Pe mãsurã ce aþi exersat, vi s-a pãrut mai uºor sau mai greu sã scrieþi cu cealaltã

mânã?

Ø Ce diferenþe aþi observat când aþi scris cu o mânã ºi cu cealaltã?Ø V-a fost dintotdeauna uºor sã scrieþi cu mâna pe care o folosiþi în mod obiºnuit?

Dacã nu, prin ce etape aþi trecut?

Ø De ce credeþi cã v-am rugat sã scrieþi la început cu mâna cu care scrieþi de obiceiºi apoi cu cealaltã?

Ø Ce aþi învãþat din aceastã experienþã? Ce vã sugereazã despre procesul de învãþare?(Etapa de generalizare sau interpretare)



II-III. PROGRESUL ÎN PROCESUL ÎNVÃÞÃRII ªI CICLUL ÎNVÃÞÃRII EXPERIENÞIALE (1 orã)

Faceþi o prezentare a etapelor pe care le parcurgem în procesul învãþãrii, pe bazamaterialului de referinþã Etapele progresului în procesul învãþãrii.

[Notã pentru formator: Notaþi aceste etape pe flipchart pe parcursul prezentãrii,începând de la baza colii: incompetenþa inconºtientã ºi, mergând în sus, ajungeþi lacompetenþa inconºtientã]

Ø Cum puteþi puteþi aplica aceastã experienþã în rolul vostru viitor de formatori?(Etapa de aplicare)

• Procesul de instruire poate fi facilitat fãcând legãtura dintre informaþiileºi aptitudinile noi ºi cele pe care oamenii deja le au (ca atunci când aþiscris întâi ca de obicei, ºi apoi cu mâna cealaltã). Incepeþi cu ceea ceparticipanþii ºtiu deja ºi legaþi noile informaþii sau aptitudini de acestea.

• Practica este importantã pentru perfecþionarea oricãrei aptitudini (caatunci când aþi scris de mai multe ori cu mâna stângã). Acordaþiparticipanþilor suficient timp pentru aplicarea practicã a cunoºtinþelor,atitudinilor ºi abilitãþilor nou învãþate.

Ciclul învãþãrii experienþiale

Afiºaþi pe flipchart/ proiectaþi: Ciclul învãþãrii experienþiale.

Întrebaþi grupul:

Ø Dacã ne gândim la activitatea pe care tocmai am încheiat-o ca la o experienþã deînvãþare, ce puteþi spune cã s-a întamplat? Prin ce etape am trecut?

Participanþii au trecut prin urmãtoarele etape:• Au îndeplinit o sarcinã/ Au trecut printr-o experienþã

• S-au gândit/au reflectat la ceea ce s-a întâmplat

• Au generalizat ceea ce s-a întâmplat ºi au obþinut câteva principii din aceastãexperienþã

• Au aplicat experienþa pe care au avut-o la procesul de învãþare

Ø Ce a fãcut formatorul pe parcursul fiecãrei etape (reflectare, generalizare, aplicare)pentru a-i ajuta pe participanþi sã înveþe?

A pus întrebãri pentru a ajuta participanþii:• Sã se gândeascã la experienþa prin care au trecut, ce au simþit, ce a

însemnat aceastã experienþã pentru ei• Sã tragã concluzii din propria lor experienþã

• Sã aplice cele învãþate în munca, activitatea lor

Ø Ce fel de întrebãri a pus formatorul în fiecare etapã? Cu ce scop?

Întrebãri deschise care au obligat participanþii sã se gândeascã la procesulde învãþare, la relevanþa celor învãþate pentru fiecare dintre ei ºi la aplicarealor în practicã.



Ø Cum se poate aplica Ciclul învãþãrii experienþiale în atelierele pe care le veþi susþine?

Instruirea va fi mai eficientã dacã: • Se bazeazã pe experienþe relevante pentru nevoile participanþilor ºi/sau pe

ceea ce participanþii deja cunosc în legãturã cu diferitele subiecteabordate în cadrul atelierului.

• Formatorul pune întrebãri deschise, care permit participanþilor sã segândeascã la experienþele trãite, sã tragã concluzii sau sã formulezeprincipii, pe care sã le aplice în munca lor.

Adãugaþi cã materialele folosite pentru instruirea în domeniul SãnãtãþiiReproducerii pe care le vor primi, se bazeazã pe Ciclul învãþãrii experienþiale.

Revedeþi împreunã cu grupul materialul Ciclul învãþãrii experienþiale (descriere):fiecare etapã, activitãþile ºi întrebãrile potrivite pentru a ajuta participanþii sã înveþedin activitatea pe care tocmai au experimentat-o în cadrul atelierului.

Formatorii vor încuraja participanþii sã aplice acest model în atelierele pe care levor conduce, pentru a favoriza procesul de învãþare ºi pentru a ajuta participanþii sãaplice ceea ce au învãþat în munca lor.

Introduceþi subiectul întrebând participanþii:

Ø Cum pot ºti formatorii (sau mediatorii sanitari, sau alþi profesioniºti) cât deeficientã este munca pe care o presteazã?

• Prin rezultatele obþinute

• Prin feedback-ul primit de la alþii

Explicaþi cã: • Feedback-ul primit de la alte persoane este foarte important pentru a creºte

calitatea muncii noastre, cu condiþia sã fie un feedback eficient.• Existã feedback-uri negative, dureroase ºi existã feedback-uri pozitive, folositoare.

Întrebaþi participanþii:

Ø Cum aþi descrie un feedback negativ?Ø Care ar putea fi efectul lui asupra:

ü Participãrii voastre la activitãþi ºi asupra eficienþei învãþãrii?ü Persoanelor cu care discutaþi despre sãnãtatea reproducerii etc.?

Ø Cum aþi descrie un feedback pozitiv?Ø Care ar putea fi efectul lui asupra:

ü Participãrii voastre la activitãþi ºi asupra eficienþei învãþãrii?ü Persoanelor cu care discutaþi sãnãtatea reproducerii.?



IV. FEEDBACK (20 minute)

Caracteristicile ºi efectele unui feedback negativ asupra participãrii ºi învãþãrii:• este, în general, evaluativ

• comunicã lipsã de respect faþã de persoana cãreia îi este adresat

• deseori, îl face pe receptor sã se simtã prost, vinovat, sã aibã resentimente;îi poate scãdea respectul de sine

• poate determina o reacþie negativã, rezistenþã în a asculta ºi/sau pune înpracticã cele spuse.

Principiile unui feedback pozitiv ºi constructiv:• oferã informaþii pe care persoana le poate folosi pentru a se autoevalua

• persoana care oferã feedback va încerca sã se punã în locul celuilalt ºi sãrãspundã la întrebarea “Cum pot sã formulez ceea ce am de spus într-omanierã care sã fie cât mai folositoare pentru aceastã persoanã?”

Indicaþi participanþilor materialul Feedback din Manual. Cereþi voluntari care sãciteascã ºi sã comenteze fiecare principiu enunþat.

Afiºaþi materialul Feedback într-un loc vizibil; va servi drept ghid pentru partici-panþi pe tot parcursul atelierului. Cereþi grupului sã respecte principiile cu privire laoferirea ºi primirea de feedback în timpul atelierului.



Încearcã sã identifici cea mai bunã, pozitivã experienþã de învãþare pe care ai avut-o în viaþa ta. Gândeºte-te ce a fãcut aceastã experienþã sã fie atât de specialã,eficientã sau pozitivã. Rãspunde la urmãtoarele întrebãri:

1) De ce ai învãþat?

2) Cine te-a ajutat sã înveþi? Ce fel de relaþie ai avut cu persoana care te-a ajutatsã înveþi?

3) În ce situaþie a avut loc procesul de învãþare?

4) În ce fel ai învãþat?

5) Ce te-a ajutat sau împiedicat cel mai mult?



ÎNTREBÃRI PENTRU ANALIZA EXPERIENÞELOR DE ÎNVÃÞAREFLIPCHART

Instruire tradiþionalã:

Profesorul:• Profesorul ºtie nevoile elevului ºi stabileºte conþinutul lecþiei

• Profesorul este responsabil de progresul elevului

• Profesorul este sursa tuturor informaþiilor

• Existã rãspunsuri “corecte” sau “greºite” la toate întrebãrile

• Profesorul apreciazã rezultatele instruirii prin mãsurarea cantitãþii cunoºtinþeloracumulate

Elevul:• Elevul este dependent de profesor în timpul instruirii

• Experienþa elevului nu are o valoare deosebitã, nu reprezintã o resursã pentruînvãþare

• Elevul percepe procesul de instruire ca o acumulare de informaþii

• Motivaþia de a învãþa este în primul rând una externã: elevul este îndemnat sãînveþe de teama consecinþelor

Training:

“Elevul”:• Contribuie la identificarea nevoilor de învãþare

• Acceptã responsabilitatea propriei instruiri

• Învaþã pe baza experienþelor din trecut, a noilor informaþii, cu ajutorul celorlalþicolegi, formatorului sau altor persoane

• Are o experienþã care reprezintã o resursã importantã pentru învãþare

• Are alte prioritãþi ºi este conºtient cã training-ul trebuie sã fie o modalitateeficientã de utilizare a timpului personal

• Este independent ºi va învãþa doar ceea ce doreºte sau are nevoie sã înveþe

• Învaþã ceea ce este legat de activitatea sa; învaþã mai uºor atunci când procesulde instruire este orientat pe problemele pe care le are de rezolvat

Formatorul • Elaboreazã programul de instruire pe baza nevoilor de învãþare identificate în

rândul participantilor• Creeazã situaþii propice învãþãrii:

o Ajutã participanþii sã înveþe unii de la alþiio Participanþii pot afla rãspunsuri ºi soluþii la problemele pe care le au

• Acþioneazã ca facilitatori, oferind modalitãþi flexibile de instruire ºi încurajândparticiparea activã a tuturor membrilor grupului la activitãþile de instruire

• Subliniazã aplicabilitatea practicã a celor învãþate în activitatea profesionalã aparticipanþilor



INSTRUIRE TRADIÞIONALÃ vs. INSTRUIRE INTERACTIVÃ (TRAINING)MATERIAL

DE REFERINÞÃPENTRU

FORMATOR

• Respect (adulþii învaþã mai bine de la formatorii care îi respectã ºi îi trateazã caadulþi)

• Relevanþã (ceea ce învaþã adultul trebuie sã fie relevant, sã aibã importanþãpentru viaþa ºi munca sa)

• Aplicabilitate (ceea ce învaþã adultul trebuie sã aibã aplicabilitate practicãimediatã)

• Învãþare prin exersare (adulþii reþin aproximativ 20% din ceea ce aud, 40% dinceea ce aud ºi vãd ºi 80% din ceea ce fac sau descoperã singuri)

• Adulþii au mai multã încredere în ceea ce descoperã ei înºiºi decât îninformaþiile prezentate de alþii

• Procesul de învãþare este mult mai eficient atunci când se desfãºoarã activdecât atunci când este un proces pasiv



PRINCIPIILE FACILITÃRII PROCESULUI INSTRUIRII ADULTULUI MATERIAL

VIZUAL/FLIPCHART

Învãþarea este progresivã. Din copilãrie pânã la bãtrâneþe, în aproape tot ceea ceînvaþã, oamenii trec prin câteva etape atunci când învaþã (pentru unele lucruri,oamenii trec rapid prin aceste etape, pentru altele, ei pot rãmâne pentru totdeaunaîntr-o etapã intermediarã).

• Înainte de a încerca sã facem un lucru nou suntem în etapa de incompetenþãinconºtientã sau neconºtientizatã: nu suntem conºtienþi de ceea ce nu am încercatniciodatã, nu ne dãm seama cã nu ºtim sã facem acel lucru (exemple: o persoanãcare nu a condus niciodatã un automobil nu îºi dã seama cã nu ºtie sã facã acestlucru; copilul care se ridicã în picioare ºi îºi dã seama cã ar putea merge).

• În momentul în care dorim sã facem ceva nou, ajungem în etapa deincompetenþã conºtientizatã: devenim conºtienþi de faptul cã nu ºtim cum sãfacem acel lucru. (persoana care încearcã sã conducã maºina îºi dã seama cãnu ºtie cum sã facã acest lucru; copilul care nu ºtie cum sã meargã).

• Învãþãm sã facem acel lucru nou, exersãm ºi ajungem în etapa de competenþãconºtientã sau conºtientizatã – începem sã practicãm lucrul nou învãþat, dar avemnevoie sã ne controlãm permanent (ºoferul învaþã sã conducã maºina, dar încãtrebuie sã fie atent ºi sã se gândeascã înainte de a face fiecare manevrã; copilulîncepe sã meargã, dar trebuie sã fie atent la fiecare pas, are nevoie de sprijin).

• În final, prin exersare repetatã, devenim competenþi inconºtienþi – îndeplinimsarcina respectivã fãrã sã ne mai gândim, în mod inconºtient, devine unautomatism (ºoferul conduce maºina fãrã sã se mai gândeascã, devine unautomatism; copilul merge singur, nesprijinit).

Competenþa inconºtientã (ºtie fãrã sã se mai gândeascã)

Competenþa conºtientizatã (ºtie, dar trebuie sã se gândeascã)

Incompetenþa conºtientizatã (îºi dã seama cã nu ºtie)

Incompetenþa inconºtientã (nu îºi dã seama cã nu ºtie)

Relaþia dintre acest proces ºi procesul de instruire/training:Ø Formatorii trebuie sã planifice punerea în practicã a unei abilitãþi noi sau dificile.Ø Este important sã facem o legãturã între informaþiile ºi abilitãþile noi, care

trebuiesc învãþate, ºi ceea ce este deja cunoscut sau familiar pentruparticipanþi, pentru a facilita procesul de învãþare.

Ø Este important sã facem o legãturã între cunoºtinþele sau abilitãþile noudobândite ºi viitoarele activitãþi ale participanþilor, astfel încât ei sã poatãaprecia relevanþa ºi aplicabilitatea practicã a noilor cunoºtinþe.



ETAPELE PROGRESULUI ÎN PROCESUL DE ÎNVÃÞAREMATERIAL


FORMATOR

Experienþa

Aplicare Reflectare

Generalizare

• Ce ascult, uit

• Ce aud ºi vãd, îmi amintesc.

• Ce aud, vãd ºi discut cu alþii, încep sã înþeleg.

• Ce aud, vãd, discut cu alþii ºi fac, mã ajutã sã învãþ.

• Ceea ce îi învãþ pe alþii, stãpânesc deplin.



CICLUL ÎNVÃÞÃRII EXPERIENÞIALEFLIPCHART

PRINCIPIILE ÎNVÃÞÃRII EXPERIENÞIALEFLIPCHART

Instruirea prin trãirea unor experienþe directe de cãtre participanþi se bazeazã peprincipiile de învãþare a adultului. Adulþii învaþã mai bine atunci când:

• Sunt luate în considerare cunoºtinþele, experienþele ºi efortul pe care îl depun

• Ceea ce învaþã este relevant pentru pregãtirea, experienþa ºi nevoile lor

• Comunicarea se face în ambele direcþii (existã un dialog între facilitatori ºiparticipanþi)

• Sunt angajaþi în activitãþi ºi discuþii de grup relevante

• Pot aplica imediat în practicã ceea ce au învãþat

• Sunt apreciaþi pentru participare

• Facilitatorul respectã regula 20/40/80 în dezvoltarea ºi facilitarea procesului deinstruire:o Oamenii reþin 20% din ceea ce ascultão Oamenii reþin 40% din ceea ce ascultã ºi vãdo Oamenii reþin 80% din ceea ce fac ºi experimentezã ei înºiºi

Adulþii au multã experienþã ºi învaþã din experieþele proprii în fiecare zi din viaþã.Ciclul învãþãrii experienþiale se bazeazã pe cunoºtinþele, abilitãþile ºi experienþeleanterioare ale adultului pentru a-l ajuta sã înveþe lucruri noi. Ciclul este format dinpatru etape:

• Experienþa

• Reflectarea asupra experienþei trãite

• Generalizarea experienþei

• Aplicarea experienþei în activitatea curentã

Etapa 1:Ciclul începe cu implicarea participanþilor într-o experienþã nouã, angajarea lor într-

o activitate menitã sã îi ajute sã descopere informaþii noi.

Metodele/activitãþile de instruire pot include: • Jocuri sau exerciþii

• Jocuri de rol

• Studii de caz

• Lucru în grup

• Discuþii despre informaþiile ºi abilitãþile pe care participanþii le aveaudinainte ºi despre experienþele trãite anterior.

Dacã existã o rezistenþã din partea grupului de a participa la experienþa propusã,este nevoie sã:

• Verificaþi cã instrucþiunile sunt complete ºi clare

• Vã asiguraþi cã existã un nivel adecvat de încredere ºi securitate în cadrulgrupului pentru ca participanþii sã vrea sã se implice în activitatea propusã



CICLUL ÎNVÃÞÃRII EXPERIENÞIALEMATERIAL


FORMATOR

• Puneþi întrebãri care sã permitã participanþilor sã îºi exprime rezistenþa, refuzulde a participa la activitatea respectivã (dacã este cazul) ºi procesaþi acest faptca parte a procesului de instruire. o Ai vrea sã încerci sã ________?o Te-ai gândit la _______?o Ce ai prefera?o Ce obiecþii ai?o Care este lucrul cel mai rãu/bun care þi se poate întâmpla?

Principalul rol al formatorului în aceastã etapã este sã structureze experienþa deînvãþare, sã se asigure cã instrucþiunile legate de activitate sunt clare. Formatorulpoate pune o serie de întrebãri pentru a facilita progresul grupului:

• Aveþi vreo întrebare despre ce urmeazã sã faceþi?

• Mai aveþi nevoie de alte informaþii?

• Ce doriþi sã ºtiþi despre____?

• Cum merge?

Etapa 2:În a doua etapã a ciclului, formatorul pune întrebãri deschise pentru a ajuta

participanþii sã se gândeascã, sã reflecteze la experienþa trãitã.

În general metodele/activitãþile de instruire includ:• Discuþii în grupuri mici (inclusiv pregatirea raportãrii activitãþii grupului)

• Discuþii în grupul mare

Rolul formatorului este sã structureze activitãþile ºi sã punã întrebãri pentru a ajutaparticipanþii sã reflecteze asupra experienþei, a semnificaþiei acesteia pentru ei ºiasupra sentimentelor pe care le-au trãit. Exemple de întrebãri:

• Ce s-a întâmplat?

• Cum te-ai simþit?

• Ce ai simþit atunci când ______?

• Cine a avut o experienþã similarã? Una diferitã?

• Ce ai observat?

• Ce ai remarcat în legãturã cu _______?

• Ai fost conºtient de _______?

• Eºti sau nu de acord cu ceea ce au spus ceilalþi? De ce?

Etapa 3:În aceastã etapã, formatorul pune întrebãri pentru a ajuta participanþii sã

generalizeze experienþa pe care au avut-o, interpretând informaþiile dobândite departicipanþi ºi determinând ce au învãþat din experienþa trãitã.

Metoda cea mai frecvent folositã în aceastã etapã este discuþia de grup.



Rolul formatorului în aceastã etapã este sã ajute participanþii sã se concentrezeasupra implicaþiilor a ceea ce s-a întâmplat în timpul experienþei.

Se pot pune urmãtoarele întrebãri:• Ce aþi învãþat din aceastã experienþã?

• Ce înseamnã asta pentru tine?

• Cât de semnificativ a fost pentru tine ce s-a întâmplat? Cu ce poþi asocia?

• S-ar fi putut întâmpla altfel?

• Ce poþi tu, sau grupul, sã _______?

• Ce concluzii putem trage de aici?

• Cum se leagã cu alte experienþe pe care le-ai avut?

Etapa 4:În etapa finalã formatorul pune întrebãri directe despre felul în care participanþii

vor aplica ceea ce au învãþat în activitatea lor profesionalã ºi/sau viaþa personalã.

Metode/activitãþi frecvent folosite în aceastã etapã:• Exersarea noilor abilitãþi

• Discuþii

• Planuri de acþiune

• Vizite în teren

Rolul formatorului este sã ajute participanþii sã facã legãturi între ceea ce auînvãþat ºi lumea realã ºi sã aplice ceea ce au învãþat în activitatea lor profesionalã.

Întrebãri utile pentru aceastã etapã:• Cum puteþi aplica lucrurile nou învãþate în munca sau viaþa voastrã?

• Ce credeþi cã va fi cel mai greu?

• Dacã aþi avea o asfel de experienþã în realitate, cum aþi proceda?

• Anticipaþi rezistenþã din partea colegilor? Cum veþi proceda în aceastã situaþie?

• Dacã aþi avea din nou aceastã experienþã, aþi proceda diferit?

Aceastã listã de întrebãri nu este completã, dar poate fi folositã ca un ghid pentrufiecare etapã a discuþiei.

În general: • Formatorul are rolul de a ghida participanþii sã înveþe în modul cel mai folositor

pentru fiecare dintre ei.• Formatorul nu oferã sau sugereazã concluziile, ci mai degrabã încurajeazã

participanþii sã analizeze experienþele trãite, precum ºi experienþele ºicunoºtinþele anterioare, ºi sã tragã concluzii despre cum pot fi acestea aplicateîn activitatea lor.



Feedback-ul este comunicarea efectelor produse de atitudinea sau comportamentulunui individ (sau unui grup) asupra altei persoane. El constã în percepþiile,sentimentele ºi reacþiile persoanei care dã feedback. Nu este critic sau evaluativ ci, maidegrabã descriptiv. Feedback-ul oferã informaþii pe care individul (sau grupul) poate sãle foloseascã pentru autoevaluare. Dacã individul (sau grupul) nu este evaluat saucriticat nu va simþi nevoia de a reacþiona defensiv, de a se apãra sau justifica.

Feedback-ul este mai eficient dacã:

1. Este specific, nu general. În loc sã spunem unei persoane cã este “autoritarã”,ar fi mai folositor sã spunem: “Când ai luat acea decizie, nu ai ascultat ºi pãrereacelorlalþi ºi m-am simþit ca ºi cum aº fi fost obligat/ã sã fiu de acord cu tine”.

2. Se referã la atitudinea sau comportamentul unei persoanei ºi nu la caracteris-ticile persoanei, la felul ei de a fi. Este mai folositor sã spunem unei persoanecã „a vorbit mai mult decât orice alt participant” decât sã-i spunem cã este“vorbã-lungã”.

3. Þine cont de nevoile persoanei care primeºte feedback-ul. Feedback-ul poatedeveni distructiv dacã serveºte doar propriilor noastre nevoi, fãrã a þine cont denevoile persoanei cãreia îi este adresat. Feedback-ul este menit sã îi ajute peceilalþi, nu sã-i rãneascã.

4. Se referã la o atitudine sau comportament pe care persoana le poate schimba.Feedback-ul despre caracterisici fizice ale persoanei ºi care nu sunt subcontrolul ei nu face nimic altceva decât sã rãneascã ºi sã producã frustrãri.

5. Este dorit ºi nu impus. Feedback-ul este mult mai folositor dacã receptorul l-asolicitat.

6. Este mai degrabã un schimb de idei ºi informaþii decât un sfat. În schimbul deinformaþii ºi idei dãm libertate persoanei sã tragã propriile ei concluzii ºi sã iapropriile ei decizii, corespunzãtoare scopurilor, nevoilor pe care le are. Cânddãm sfaturi, spunem oamenilor ce ar trebui sã facã, ceea ce presupune cã ei numai au libertatea de a decide singuri.

7. Este dat la momentul potrivit. În general, feedback-ul trebuie dat cât mai repedeposibil dupã acþiunea la care se referã (în funcþie de receptivitatea celui care îlprimeºte). Feedback-ul poate provoca mai multe tipuri de reacþii emoþionale.Chiar ºi cel mai eficient feedback dat în momentul nepotrivit poate face maimult rãu decât bine.

8. Conþine cantitatea de informaþii pe care receptorul o poate utiliza ºi nu cantitateape care dorim noi sã o dãm. Dacã persoana este sufocatã de o cantitatea preamare de informaþii, posibilitatea ei de a le utiliza va fi mai micã. Dacã dãm maimult feedback decât este necesar, probabil cã o facem mai degrabã pentru a nesatisface propriile nevoi decât pentru a ajuta cealaltã persoanã.



FEEDBACKMATERIAL


FORMATOR

9. Se referã la ceea ce a fost spus sau fãcut ºi nu la motivul presupus pentru cares-a întâmplat. “De ce” (s-a întâmplat) ne duce de la ceea ce am observat laprezumpþii despre motivele sau intenþiile persoanei. Pretinzând cã am înþelesmotivele sau intenþiile celuilalt, nu facem decât sã creãm suspiciuni, lipsã deîncredere, ceea ce nu uºureazã învãþarea sau schimbarea. Este incorect sãpresupunem cã ºtim de ce o persoanã a spus sau a fãcut un lucru. Dacã nusuntem siguri în ceea ce priveºte motivele sau intenþiile unei persoane,feedback-ul transmis poate fi chiar exprimarea acestei nesiguranþe.

10.Se verificã dacã a fost clar, cã persoana a înþeles feedback-ul nostru. Pentru aface acest lucru putem sã rugãm persoana sã repete cu propriile ei cuvintefeedback-ul pe care i l-am dat.

11.Este pozitiv ºi constructiv ºi nu negativ. Feedback-ul negativ rãneºte, în timpce scopul feedback-ului este sã îl ajutãm pe receptor sã îºi schimbe compor-tamentul.

12.Receptorul ascultã fãrã sã îºi apere comportamentul. Când cineva dã feedback(respectând regulile pe care le-am menþionat mai înainte) cel care primeºtepoate doar sã asculte, cu excepþia situaþiei în care este ceva ce nu înþelege:atunci poate cere clarificãri. Când începem sã ne apãrãm, de cele mai multeori încetãm sã mai ascultãm ceea ce ni se spune.



Feedback-ul este mai eficient dacã:

1. Este specific nu general.

2. Se referã la atitudinea sau comportamentul persoanei ºi nu la persoana însãºi.

3. Þine cont de nevoile persoanei care primeºte feedback-ul.

4. Se referã la o atitudine sau comportament pe care persoana le poate schimba.

5. Este dorit ºi nu impus.

6. Este mai degrabã un schimb de idei ºi informaþii decât un sfat.

7. Este dat la momentul potrivit.

8. Conþine cantitatea de informaþii pe care receptorul o poate utiliza ºi nucantitatea pe care dorim noi sã o dãm.

9. Se referã la ceea ce a fost spus sau fãcut ºi nu la motivul presupus pentru cares-a întâmplat (de ce).

10. Este verificat pentru a ne asigura cã a fost clar.

11. Este pozitiv ºi constructiv, nu negativ.

12. Receptorul ascultã fãrã sã se justifice.



FEEDBACKFLIPCHART

La sfârºitul acestei sesiuni, participanþii vor fi capabili sã:1. Descrie etapele de elaborare a unui program de instruire2. Listeze cel puþin 3 metode instruire frecvent folosite în training3. Explice aplicaþia fiecãrei metode în instruirea pentru sãnãtatea reproducerii.4. Explice procesarea metodelor în contextul training-ului 5. Enumere criteriile de selectare a metodelor de instruire

DURATA: 5 ore 30 minute


Metode ºi tehnici de instruireSESIUNEA

3

Obiective

Durata


Introducere DiscuþiefacilitatãBrainstorming

30 min Flipchart • Obiectivele sesiunii

Definiþia ºi aplicaþiaprelegerii

Discuþiefacilitatã

30 min Document formator• Prelegerea

Discuþia de grup Discuþiefacilitatã

30 min Document formator• Discuþia de grup

Studiul de caz DemonstraþieDiscuþie

30 min Document formator• Studiul de caz

Exerciþiile Discuþie degrup

15 min Document formator• Exerciþiile

Jocul de rol Prezentare Jocuri de rol

60 min Document formator• Jocul de rol

Materiale pentru participanþi• Întrebãri pentru discutarea jocului de rol

• Scenarii pentru jocurile de rol

Demonstraþia PrezentareDemonstraþie

60 min Document formator• Demonstraþia

Flipchart • Lista de verificare pentru folosirea

prezervativuluiMateriale Prezervative

În deschiderea sesiunii precizaþi: • În sesiunea anterioarã am discutat despre felul în care învaþã adulþii

• În aceastã sesiune vom trece în revistã metodele de training cele mai desutilizate, pe care le veþi folosi în timpul cursurilor de instruire a mediatorilorsanitari în sãnãtatea reproducerii.

Întrebaþi grupul:

Ø Care credeþi cã este scopul pentru care vom instrui mediatorii sanitari în sãnãtateareproducerii?

Pentru a le creºte competenþa ºi capacitatea profesionalã.

Ø Ce sarcini vor avea ei de îndeplinit?

• Sã informeze populaþia despre serviciile de Sãnãtate a Reproducerii

• Sã explice persoanelor din comunitate avantajele Planificãrii Familiale ºisã descrie metodele de contracepþie

• Sã explice în termeni simpli cum apare sarcina, sã determine femeile sãmeargã la consultaþiile pre/ post-natale

• Sã promoveze alãptarea ºi îngrijirea optimã a copilului

• Sã descrie persoanelor din comunitate mãsurile de reducere/prevenire aaltor probleme legate de sãnãtatea reproducerii (ITS/ HIV, cancer de sânºi col uterin)

• Organizeze activitãþi de educaþie cu persoanele din comunitate

Ø De ce anume au nevoie mediatorii pentru a putea îndeplini aceste sarcini?

Rãspunsuri corecte:• Informaþii, cunoºtinþe

• Atitudini potrivite: felul în care îºi manifestã sentimentele (positive saunegative), comportamente

• Abilitãþi

Metode ºi tehnici de instruire Sesiunea 3



Brainstorming Prezentare 15 min Document formator• Brainstorming

Criterii de selectare ametodelor de instruire

60 min Document formator• Cum sã formãm cunoºtinþe, atitudini, abilitãþi

• Criterii de selectare a metodelor

TOTAL 5 ore 30’

I. INTRODUCERE ÎN TRAINING (30 minute)INSTRUCÞIUNI:

Ø Cum putem asigura dobândirea lor?

Explicaþi cã în timpul perioadei de instruire, oamenii trãiesc unele experienþe cuajutorul cãrora vor învãþa aceste lucruri noi. Reamintiþi participanþilor ciclul învãþãriiexperienþiale.

Explicaþi etapele prin care este elaborat un program de instruire:• Primul pas este acela de a identifica ce anume trebuie sã înveþe cei care vor

participa la instruire (nevoile de training). Acestea pot fi: cunoºtinþe/ informaþii,abilitãþi sau atitudini, care îi vor ajuta pe participanþi sã îndeplineascã noisarcini profesionale.

• Apoi sunt formulate scopul ºi obiectivele programului de instruire (ce nepropunem sã îi învãþãm)

• Sunt propuse experienþele de învãþare (activitãþile) ºi metodele cu ajutorulcãrora participanþii vor învãþa ceea ce ne-am propus

• Sunt pregãtite materialele pentru training.

Rugaþi participanþii sã enumere metodele de training pe care le cunosc. Scrieþirãspunsurile pe flipchart. Adãugaþi ºi metodele care nu au fost enumerate de grup(dacã e cazul).

Folosiþi o temã potrivitã (de exemplu un aspect din sãnãtatea reproducerii) pentrua demonstra cum poate fi folositã prelegerea ca metodã de training (5 minute).Întrebaþi grupul:

Ø Ce este prelegerea?

Ø Când o puteþi folosi în cadrul training-ului?

Ø În ce împrejurãri aþi folosi-o?

Ø Ce dezavantaje credeþi cã are, ce fel de probleme aþi putea avea utilizând aceastãmetoda in training?

Folosind materialul de referinþã Prelegerea, aduceþi completãri la cele spuse departicipanþi.

Indicaþi participanþilor pagina la care se gãseºte Prelegerea în Manulul lor. Treceþirapid în revistã împreunã cu grupul modul de utilizare a metodei în training,parcurgând secþiunile: 1) pregãtirea ºi 2) instrucþiunile pentru participanþi.

Metode ºi tehnici de instruireSesiunea 3


II. PRELEGEREA (30 minute)

Revedeþi lista metodelor de training menþionate mai devreme; discuþia de grup seaflã printre acestea.

Arãtaþi pe scurt cum se foloseºte metoda, luând ca exemplu o temã din sãnãtateareproducerii. Întrebaþi grupul:

Ø Ce este “discuþia de grup”?

Ø Cum poate fi folositã metoda în training?

Ø Care ar fi avantajele utilizãrii discuþiei de grup ca metodã de training?

Ø Ce probleme puteþi anticipa în utilizarea acestei metode de training?

Rugaþi câþiva participanþi sã citeascã secþiunea “Cum se foloseºte metoda”, inclusivsugestiile pentru folosirea eficientã ºi organizarea discuþiei în grupurile mici, dinManualul participantului. Verificaþi dacã grupul are întrebãri, nelãmuriri.

Referiþi-vã la lista metodelor de training alcãtuitã mai devreme.

Demonstraþi utilizarea metodei, folosind un caz relevant pentru a învãþa grupuldespre o problemã de sãnãtatea reproducerii. Întrebaþi grupul:

Ø Ce este un studiu de caz?

Ø Cum poate fi folosit studiul de caz în training?

Ø În ce situaþii de training aþi folosi studiile de caz (ºi nu lectura sau discuþiile degrup)? De ce?

Ø Ce probleme aþi putea avea cu folosirea acestei metode de training?

Revedeþi rapid împreunã cu grupul materialul Studiul de caz“. Parcurgeþi cuatenþie secþiunea „Cum se conduce studiul de caz” (pregãtire, implementare).



III. DISCUÞIA DE GRUP (30 minute)

IV. STUDIUL DE CAZ (30 minute)

Reveniþi la discuþia asupra metodelor de instruire care ar putea fi folosite în cadrulatelierului de sãnãtatea reproducerii; jocul de rol a fost (probabil) menþionat departicipanþi drept una dintre acestea. Întrebaþi grupul:

Ø Ce este jocul de rol?

Explicaþi faptul cã printre provocãrile legate de motivarea femeilor de a-ºi modificaunele comportamente reproductive este faptul cã în ciuda faptului cã anumitecomportamente ºi servicii de sãnãtatea reproducerii sunt esenþiale pentru sãnãtateamamei ºi copilului, totuºi ele sunt 1) opþionale, ºi 2) se referã la aspecte considerateprivate de multe persoane (relaþia cu partenerul/a, sexualitate etc.). De aceea,mediatorii trebuie sã aibã abilitatea de a discuta aspecte legate de sãnãtateareproducerii într-un mod în care femeile sã se simtã în largul lor vorbind desprenevoile, preocupãrile ºi obiceiurile lor.

Explicaþi faptul cã:• Jocul de rol este o metodã foarte utilã de instruire ce permite mediatorilor sã îºi

îmbunãtãþeascã abilitãþile de comunicare interpersonalã.• Existã câteva tipuri de joc de rol care sunt folosite în procesul de instruire, iar

acestea diferã prin 1) scop, ºi 2) felul în care sunt organizate. • Pentru ca jocul de rol sã fie eficient, este important sã:

o Corespundã obiectivelor de instruire ale atelieruluio Fie realiste: sã se bazeze pe problemele reale întâlnite de participanþio Sã reprezinte o provocare atât pentru cei care interpreteazã rolurile, cât ºi

pentru observatori.• Formatorul trebuie sã furnizeze grupului un ghid de observare, pentru a ajuta

actorii sã joace ºi observatorii sã analizeze jocul de rol într-un mod care sã lepermitã sã înveþe din acesta.

Precizaþi cã vom exersa un joc de rol simultan.

Instrucþiuni pentru jocul de rol:1. Organizarea jocului de rol:• Împãrþiþi participanþii în grupuri de câte trei.

• În cadrul fiecãrui grup, participanþii vor îndeplini pe rând urmãtoarele 3 roluri:un mediator, o femeie din comunitate ºi un observator.

• Rugaþi participanþii sã stabileascã cine va juca fiecare rol (subliniaþi cã vorexista trei jocuri de rol, astfel încât fiecare participant va avea ocazia sãinterpreteze toate cele trei roluri.)

• Oferiþi participanþilor ca ghid de observare a jocului de rol materialul Întrebãripentru discutarea jocului de rol. Aceste întrebãri îi vor ajuta sã ofere feedback.

• Daþi instrucþiuni numai participantului care interpreteazã rolul femeii, fãrã adezvãlui situaþia ºi celorlalþi membri ai grupului. Acordaþi „femeii” câteva minutepentru a citi informaþiile ºi pentru a se pregãti pentru interpretarea rolului.

[Notã: Pentru facilitarea discuþiei ulterioare în grupul larg, distribuiþi acelaºiscenariu (aceeaºi situaþie) celor care interpreteazã rolul femeii în fiecare dintregrupurile mici.]



V. JOCUL DE rol (60 minute)

2. Implementarea jocului de rol. • Daþi semnalul pentru începerea jocului de rol ºi indicaþi participanþilor

timpul pe care îl au la dispoziþie (3 minute.)• „Femeia” joacã rolul conform indicaþiilor primite. „Mediatorul” ajutã femeia

sã-ºi rezolve problema pe care o are. Observatorul urmãreºte felul în caremediatorului interrelaþioneazã cu femeia.

• La sfârºitul celor 3 minute, semnalaþi sfârºitul jocului de rol.

3. Discuþia (în cadrul grupurilor mici) pe marginea jocului de rol (2 minute)• În cadrul discuþiilor ulterioare interpretãrii pe roluri, cereþi mai întâi celor

care au interpretat rolul mediatorului sã spunã ce cred despre performanþa lor.„Femeia” ºi observatorul îi oferã apoi feedback-ul lor, urmãrind întrebãrilepentru analizarea jocului de rol.

• Dupã primul joc de rol, cereþi participanþilor sã schimbe rolurile în cadrulgrupurilor mici, astfel încât fiecare sã aibã un nou rol.

• Distribuiþi cel de-al doilea scenariu pentru jocul de rol celui care urmeazã ainterpreta rolul femeii din comunitate (aceeaºi situaþie pentru toate„femeile”).

• Respectaþi instrucþiunile ca ºi în cazul primului joc de rol.

• Dupã cel de-al doilea joc de rol, cereþi participanþilor sã schimbe rolurile încadrul grupurilor mici astfel încât fiecare sã aibã un nou rol ºi urmaþi aceeºipaºi.

4. Discuþia în grupul reunit. Dupã cel de-al treilea joc de rol, urmat de discuþii,cereþi participanþilor sã refacã grupul mare. Conduceþi o discuþie despre ce auînvãþat din aceastã experienþã, folosind întrebãrile indicate pentru analizareajocului de rol.

Dupã acest exerciþiu, facilitaþi o discuþie cu grupul despre organizarea,implementarea ºi utilitatea jocului de rol în training, pentru dezvoltarea abilitãþilor decomunicare interpersonalã. Invitaþi grupul sã se gândeascã la rolul de formator pe careîl vor avea de îndeplinit în curând ºi la cum vor organiza jocul de rol cu un grup demediatori pentru a-i ajuta sã îºi îmbunãtãþeascã abilitãþile de comunicare despresãnãtatea reproducerii cu membrii comunitãþii.

Sumarizaþi:

Ø Care sunt avantajele jocului de rol ?

Ø Ce problemele a-þi putea întâmpina în organizarea ºi implementarea jocului de rol?Cum puteþi rezolva aceste probleme?

Ø Ce pãrere aveþi despre organizarea ºi implementarea acestei metode?

Ø Aveþi altceva de adãugat sau alte comentarii?



Explicaþi participanþilor faptul cã una dintre metodele importante pentrudezvoltarea anumitor abilitãþi este demonstraþia. Întrebaþi grupul:

Ø În ce scopuri aþi folosi demonstraþia drept metodã de instruire în contextul instruiriiîn sãnãtatea reproducerii?

Accentuaþi urmãtoarele:• Odatã ce noua abilitate, manevrã, a fost bine însuºitã, persoana este capabilã

sã o execute în mod inconºtient ºi automat (persoana trece de la incompetenþãinconºtientã la competenþã inconºtientã)

• Dacã noua manevrã este învãþatã incorect, greºelile probabil vor apãrea defiecare datã când va fi efectuatã. Deci, este important ca orice nouã abilitate sãfie corect învãþatã de la început.

Treceþi în revistã împreunã cu grupul Lista de verificare pentru demonstraþie.Accentuaþi importanþa respectãrii etapelor în realizarea demonstraþiilor.

Precizaþi cã veþi demonstra acum cum se foloseºte prezervativul. Explicaþi urmãtoarele: • Prezervativele reprezintã un mod eficient de prevenire a sarcinii ºi a transmiterii

infecþiilor cu transmitere sexualã (inclusiv HIV) dacã sunt folosite în mod corect.• Folosirea corectã a prezervativelor necesitã respectarea de cãtre individ/cuplu a

succesiunii unor etape anume.

Invitaþi grupul sã indice etapele pe care le-ar urma pentru a explica ºi demonstrafolosirea prezervativului (cum ar explica ºi demonstra folosirea prezervativului unuiindivid/cuplu). Rugaþi-i sã enumere aceste etape chiar dacã nu sunt în ordine.

Lucraþi cu grupul pentru a aºeza aceste etape într-o ordine logicã.

Indicaþi participanþilor Lista de verificare pentru demonstrarea folosirii prezervativuluidin Manual. Invitaþi-i sã o compare cu lista obþinutã de grup.

Discutaþi cu grupul logica etapelor (folosind lista de verificare).

Faceþi o demonstraþie a folosirii prezervativului în faþa grupului, urmând lista de verificare.

Rugaþi un voluntar sã pregãteascã ºi sã realizeze o a doua demonstraþie pentrufolosirea prezervativului. Ceilalþi participanþi vor urmãri demonstraþia, cu ajutorul listeide verificare.

Întrebaþi voluntarul cu privire realizarea demonstraþiei:

Ø Ce va face dacã apar dificultãþi?Ø Dacã are întrebãri?

Întrebaþi grupul:

Ø Ce observaþii aveþi de fãcut cu privire la demonstraþie?Ø Au fost urmate toate etapele?Ø A fost utilã demonstraþia? În ce fel?



VI. DEMONSTRAÞIA (60 minute)

Împãrþiþi grupul în perechi. Invitaþi participanþii sã repete demonstraþia în perechi,respectând instrucþiunile urmãtoare:

• În timp ce o persoanã executã demonstraþia, colegul îl urmãreºte (folosind listade verificare).

• La finalul demonstraþiei, colegul îi dã feedback, precizând dacã a respectatetapele care trebuiau urmate.

Distribuiþi prezervativele.

Circulaþi printre perechile de participanþi în timpul exerciþiului, acordând atenþiecalitãþii demonstraþiilor ºi oricãror probleme care ar putea apãrea ºi/sau greºelilor carear putea fi fãcute în timpul demonstraþiilor.

Dupã lucrul în perechi, invitaþi participanþii sã formeze din nou grupul mare.Întrebaþi grupul:

Ø Ce reacþii aveþi dupã aceastã experienþã?ü Ar fi necesar ca mediatorii sã poatã face astfel de demonstraþii în faþa membrilor

comunitãþii, dacã aceºtia sunt interesaþi? De ce da? De ce nu?

ü În timpul instruirii mediatorilor, formatorii ar trebui sã accentueze importanþademonstraþiilor clare?

Ø Dacã aþi repeta aceastã demonstraþie, ce aþi schimba?Ø Cum puteþi aplica aceastã experienþã în experienþele dumneavoastrã ulterioare în

calitate de formator?

Indicaþi participanþilor materialul Demonstraþia. Rugaþi câþiva voluntari sã citeascã:avantajele, dezavantajele, elementele unei demonstraþii eficiente, cum se foloseºte.

Reveniþi la discuþia despre metodele de instruire care ar putea fi folosite în cadrulatelierului de sãnãtatea reproducerii. Precizaþi cã exerciþiile sunt folosite în orice atelierde instruire interactivã.

Conduceþi un exerciþiu cu grupul, ca exemplu. Intrebaþi:

Ø Ce este un “exerciþiu’ în contextul instruirii?

Ø În ce scopuri aþi folosi exerciþiile în instruirea pentru sãnãtatea reproducerii?

Ø În ce situaþii aþi folosi exerciþiile în loc de alte metode de instruire?

Ø Care sunt avantajele folosirii exerciþiilor drept metodã de instruire?

Ø Ce probleme anticipaþi în folosirea acestei metode în cadrul unui atelier de instruireîn sãnãtatea reproducerii?

Treceþi în revistã împreunã cu grupul materialul Exerciþiile, secþiunea “Cum sefoloseºte metoda”.



VII. EXERCIÞIILE (15 minute)

Explicaþi cã o metodã destul de des folositã în atelierele de lucru ºi de instruireinteractive este brainstormingul.

Invitaþi participanþii sã îºi reaminteascã cum au fost stabilite în prima zi regulilede grup. Întrebaþi:

Ø Ce am fãcut atunci?

Ø În ce scopuri aþi folosi aceastã metodã în training?

Ø În ce situaþii aþi folosi aceastã metodã, ºi nu altele?

Ø Care sunt avantajelemetodei?

Ø Ce probleme anticipaþi în folosirea acestei metode în cadrul unui atelier de instruirea mediatorilor în sãnãtatea reproducerii?

Citiþi împreunã cu grupul materialul Brainstorming ºi accentuaþi importanþafolosirii ideilor generate de grup.

Explicaþi participanþilor cã va urma un exerciþiu cu ajutorul cãruia vom recapitulametodele de training ºi vom vedea cum se aleg metodele, în funcþie de ceea ce dorimsã înveþe cei pe care îi instruim.

[Notã pentru formator: pregãtiþi bileþele cu denumirea metodelor prezentate ºipuneþi-le într-un plic sau sãculeþ]

Solicitaþi voluntari care sã extragã pe rând câte un bileþel ºi explicaþi-le ce vor aveade fãcut: sã explice metoda, cum se foloseºte, sã descrie avantajele ºi dezavantajele.

Desenaþi pe flipchart un tabel cu douã coloane: 1) ce dorim sã învãþãm, 2) cemetode putem folosi. Completaþi în prima coloanã cele trei domenii de învãþare:cunoºtinþe, atitudini, abilitãþi (vezi documentul formatorului Cum sã formãmcunoºtinþe, atitudini, abilitãþi).

Invitaþi participanþii sã propunã cele mai potrivite metode pentru completarea celor3 domenii. Aduceþi completãri, faceþi corecturile necesare, dupã caz.

Indicaþi participanþilor materialul Criterii de selectare a metodelor de instruire dinManual ºi treceþi-l în revistã împreunã cu grupul.

Precizaþi cã în cadrul proiectului actual a fost elaborat un plan de instruire ºimanualul cu ajutorul cãruia vor fi instruiþi mediatorii sanitari, pe care participanþii îlvor primi a doua zi. În manual sunt precizate metodele de training care vor fi folositepentru fiecare activitate.



VIII. BRAINSTORMING („furtuna de idei“) (15 minute)

IX. CRITERII DE SELECTARE A METODELOR DE INSTRUIRE (60 minute)

CE ESTE

O scurtã prezentare fãcutã cu scopul de a oferi participanþilor unele informaþii saupentru a prezenta un principiu, proces sau situaþie relevantã pentru instruirea lor.Formatorul poate expune liber sau poate citi (mini-lecturã). Se recomandã a fi folositãun timp limitat în contextul instruirii adultului (numai pentru a transmiteparticipanþilor informaþii noi).

CÂND SE FOLOSEªTE

1. Pentru a prezenta o activitate (dacã acestea necesitã o introducere). [Notã: Nu folosiþi aceastã metodã pentru a prezenta în avans principii caretrebuie sã reiasã în urma unei experienþe parcurse de grup. Respectaþi ciclulînvãþãrii experienþiale.]

2. Când doriþi sã explicaþi ºi/sau sã sumarizaþi punctele esenþiale la sfârºitul uneiactivitãþi (în special în cazul unor concepte noi).

3. Pentru a oferi informaþii suplimentare.

AVANTAJE

1. Economiseºte timpul.2. Prezintã faptele în ordine.3. Subliniazã legãtura dintre o experienþã de învãþare ºi:

• unele concepte sau principii complexe

• munca participanþilor.

DEZAVANTAJE

1. Poate fi plictisitoare2. Nu implicã participarea grupului3. În general, are o eficienþã de 20-40% (conform regulii 20-40-80)

CUM SE FOLOSEªTE

PregãtireAsiguraþi-vã cã prezentarea:1. Este relevantã, cã:

• Rãspunde nevoilor de învãþare ale grupului

• Corespunde nivelului de cunoºtinþe ºi experienþã

• Este în concordanþã cu activitãþile din cadrul atelierului

2. Este scurtã (mai puþin de 20 minute). Nu daþi mai multe informaþii decât poateasimila grupul

3. Include întrebãri care vor stimula participarea grupului



PRELEGEREAMATERIAL


FORMATOR

4. Poate avea loc: • Înainte de activitate dacã informaþiile sunt necesare pentru a conduce activitatea

• În etapa de Aplicare (din ciclul învãþãrii experienþiale) dacã priveºte concluziilecare urmeazã experienþei sau principiile care urmeazã a fi aplicate ulterior.

5. Este susþinutã de mijloace vizuale. “Trucuri”pentru folosirea mijloacelor vizuale:• Nu vorbiþi ºi scrieþi pe flipchart/tablã în acelaºi timp.

• Scrisul trebuie sã fie lizibil ºi vizibil pentru toþi participanþii prezenþi în salã

• Alegeþi cu atenþie ceea ce puneþi pe tablã sau flipchart (cuvinte noi, ideiimportante, un desen sau o diagramã relevante pentru subiect, sumarizareaideilor discutate)

• Desenele trebuie sã fie cât mai simple. Este preferabil ca acestea sã fiepregãtite înainte de sesiune, pentru a nu omite elementele esenþiale ºi pentrua nu pierde timpul în sala de training.

Instrucþiuni1. Explicaþi obiectivele prelegerii sau lecturii (ce se urmãreºte cu aceasta).2. Spuneþi participanþilor cã nu este nevoie sã noteze (sau distribuiþi materiale

participanþilor, dacã este cazul).3. Faceþi legãturã cu sesiunea anterioarã.4. Urmãriþi un plan de prezentare.5. Daþi indicaþii bibliografice, dacã e cazul. Folosiþi desene, schiþe pentru a arãta

legãturile dintre idei ºi pentru a demonstra diversele procese ºi proceduri.6. Definiþi conceptele noi.7. Fiþi atenþi la reacþiile grupului, semnele de (ne)înþelegere, precum ºi la atmosfera

în care se desfãºoarã atelierul. Poate fi nevoie sã adaptaþi ritmul activitãþilor(mai lent, mai alert), sã introduceþi unele activitãþi participative sau sã solicitaþipãrerea participanþilor, exemple, care sã asigure o bunã înþelegere a materialuluiprezentat.

8. Prezentaþi materialul într-un mod organizat, clar, utilizând cuvinte simple,exemple concrete ºi o secvenþã logicã.

9. Distribuiþi participanþilor materiale care sã cuprindã punctele esenþiale, în locsã îi lãsaþi sã ia notiþe (ceea ce le-ar putea distrage atenþia).

10. Schimbaþi tonul vocii, menþineþi contactul vizual cu grupul, folosiþi gesturicare sã completeze mesajul.



CE ESTE

Discuþia de grup este o parte indispensabilã a tuturor activitãþilor de training.Implicã punerea unor întrebãri deschise, relevante pentru grup, pentru a facilita:

• Învãþarea unor fapte, concepte ºi principii

• Dezvoltarea atitudinilor

• Dezvoltarea unor abilitãþi de rezolvare a problemelor

CÂND SE FOLOSEªTE

1. În introducerea unei activitãþi:• Pentru a descoperi cunoºtinþele participanþilor

• Pentru a schiþa legãtura dintre o activitate sau un concept nou ºi o sesiuneanterioarã ºi/sau altã abilitate deja dobânditã sau exersatã

• Pentru a orienta grupul asupra unei sarcini

2. La sfârºitul unei activitãþi pentru a analiza activitatea ºi aplicabilitatea ei lamunca participanþilor

3. Pentru a completa unele concepte despre care participanþii deþin deja uneleinformaþii.

AVANTAJE

1. Permite participarea activã a tuturor persoanelor, în special atunci când se faceîn grupuri restrânse.

2. Dezvãluie cunoºtinþele, atitudinile ºi experienþele participanþilor.

DEZAVANTAJE

1. Discuþia poate devia de la subiect. Scopul trebuie sã fie clar ºi formatorultrebuie sã se asigure cã discuþia rãmâne la subiect (inclusiv trecând de la ungrup la altul, dacã se lucreazã în mai multe grupuri mici).

2. Discuþia poate fi acaparatã, dominatã de unul sau câþiva membrii din grup.

CUM SE FOLOSEªTE

Pregãtire1. Formulaþi întrebãri cheie pentru conducerea discuþiei, centrate pe obiectivele

sesiunii; notaþi punctele principale ale discuþiei2. Faceþi planul pentru sumarizarea discuþiei:

• Concluzii

• Principii

• Aplicabilitatea discuþiei în munca participanþilor



DISCUÞIA DE GRUPMATERIAL


FORMATOR

Instrucþiuni1. Introduceþi subiectul ºi schiþaþi o legãturã între acesta ºi sesiunea anterioarã

ºi/sau relevanþa acestuia pentru munca/experienþa participanþilor.2. Puneþi întrebãri deschise relevante.3. Asiguraþi fiecãrui participant posibilitatea de a se exprima ºi nu permiteþi

nimãnui sã domine discuþia. Adresaþi întrebãri participanþilor mai timizi ºicereþi-le celorlalþi sã permitã participarea tuturor.

4. Asiguraþi libertatea de expresie.5. Faceþi o sintezã sau sumarizare la sfârºit. În procesul de instruire, acest lucru

este realizat cel mai bine invitând participanþii sã împãrtãºeascã cu grupulconcluziile lor, principiile ºi/sau aplicabilitatea practicã a subiectului discutat(respectând principiile de învãþare a adultului, precum ºi ciclul învãþãriiexperienþiale).

Sugestii pentru organizarea eficientã ºi productivã a discutiei în grupuri mici.1. Definiþi clar subiectul sau “produsul” final al lucrului în grupuri mici ºi asiguraþi-vã

cã toatã lumea a înþeles instrucþiunile.2. Înainte de a cere participanþilor sã formeze grupurile de lucru, daþi indicaþii clare

despre mãrimea grupurilor, membrii fiecãrui grup ºi unde va lucra fiecare grup.3. Încurajaþi participanþii sã formeze rapid grupurile.4. Verificaþi organizarea muncii în fiecare grup ºi cã toatã lumea participã la discuþie.5. Formaþi grupuri de diverse dimensiuni pentru diferite discuþii, în funcþie de

subiect ºi de timpul disponibil. Schimbaþi frecvent componenþa grupurilor,astfel încât participanþii sã beneficieze de interacþiunea cu mai mulþi colegi.

6. Cereþi grupurilor sã delege un raportor pentru comunicarea rezultatelor înaintede a începe activitatea.

7. Circulaþi printre participanþi în timp ce lucreazã, pentru a verificã cã au înþelessarcina pe care o au de îndeplinit, rãspundeþi la eventualele întrebãri ºi notaþipunctele esenþiale ale discuþiilor. Incurajaþi grupurile mici sã prezinte tuturorcolegilor concluziile pe care le considerã esenþiale pentru procesul de instruire.

8. Pentru anumite activitãþi sau discuþii, este posibil sã nu fie necesar ca toategrupurile sã prezinte toate rezultatele. Cereþi prezentarea unor exemple sau unorconcluzii specifice sau cereþi unui numãr redus de grupuri sã-ºi prezinterezultatele, iar celelalte sã adauge doar elemente adiþionale pe care le considerãimportante ºi care lipsesc din prezentãrile iniþiale.



CE ESTE

Studiul de caz este descrierea evenimentelor petrecute într-o situaþie particularã(fapte, uneori sentimente ale indivizilor implicaþi). Este folosit pentru a aplicacunoºtinþele la o situaþie realã. Pentru cã este folosit pentru identificarea ºi rezolvareaunei situaþii, trebuie sã includã toate informaþiile relevante pentru situaþia descrisã.Nu propune soluþii, nici nu descrie consecinþele posibilelor soluþii, acestea trebuie sãvinã din discuþiile de grup. Un studiu de caz adecvat are urmãtoarele caracteristici:

• Precizie în prezentarea faptelor

• Obiectivitate în prezentare

• Claritate în prezentarea situaþiei

• Logicã în descrierea faptelor

• Înþelegere a personajelor prezentate ºi a comportamentelor lor

CÂND SE FOLOSEªTE

Studiul de caz sunt folosite pentru:• A ajuta participanþii sã exerseze ºi sã aplice abilitãþile de identificare, analizã

ºi/sau soluþionare a problemelor • Pentru a ajuta participanþii sã-ºi dezvolte capacitatea de a alege alternativele

potrivite bazate pe fapte ºi sã le aplice.

AVANTAJE

1. Faciliteazã aplicarea abilitãþilor de luare a deciziilor ºi de rezolvare a problemelor2. Permite participarea activã.

DEZAVANTAJE

1. Necesitã abilitatea formatorului de a dezvolta studii de caz eficiente ºi de afacilita discuþia pe marginea cazului.

2. Unii participanþi pot trata superficial studiul de caz, deoarece nu vor firesponsabili de consecinþele deciziilor lor.

CUM SE CONDUCE

Pregãtire1. Pregãtiþi studiul de caz pe baza obiectivelor specifice ale sesiunii (astfel încât

studiul de caz sã serveascã dezvoltãrii abilitãþilor participanþilor de a selecta celemai importante informaþii, de a analiza ºi evalua situaþia pentru a lua o decizie).• Studiul de caz trebuie sã fie real ºi relevant pentru experienþa/problemele

întâmpinate de participanþi.• Studiul de caz nu trebuie sã reflecte opiniile, punctele de vedere ale

autorului, nici sã propunã soluþii pentru situaþia prezentatã.• Studiul de caz nu trebuie sã omitã faptele relevante pentru situaþia

prezentatã. Chiar ºi în cazurile complicate, participanþii trebuie sã cunoascãtoate faptele ºi sã fie capabili sã determine care este relevanþa lor. Totuºi,dacã sunt prezentate superficial prea multe date sau dacã faptele nu suntclare, participanþii pot fi distraºi ºi se pierde prea mult timp.



STUDIUL DE CAZMATERIAL

DE REFERINÞÃ

2. Formulaþi întrebãri deschise la sfârºitul studiului de caz, þinând cont deobiectivele specifice ale sesiunii (ghidaþi-vã dupã concluziile la care vreþi sãajungeþi prin studierea cazului respectiv).

Implementare1. Împãrþiþi grupul de participanþi în grupuri mici (de 3-4 persoane)2. Distribuiþi cazul.3. Acordaþi participanþilor timp suficient pentru:

• A citi individual cazul

• A discuta cazul cu colegii ºi a rãspunde întrebãrilor formulate

4. În grupul mare, reunit, conduceþi o discuþie despre:• Ce considerã participanþii ca fiind relevant în cazul studiat ºi de ce

• Elementele esenþiale ale cazului

• Argumente “pro” ºi “contra” pentru soluþiile propuse în cazul studiat

• Identificarea problemei, a cauzelor, semnelor ºi posibilelor consecinþe

• Identificarea acþiunilor ºi soluþiilor posibile pentru rezolvarea problemei

• Probleme sau cazuri similare întâlnite de participanþi ºi cum pot fi acesteaabordate, pe baza experienþei câºtigate prin studiul de caz

Notã: în etapa a treia urmãriþi discuþia iniþialã a participanþilor, care ar trebui sã:• Revadã textul pentru a identifica factorii cheie.

• Examineze relaþia dintre factorii cheie, pentru a înþelege dinamica situaþieiprezentate.

• Identifice situaþia/problema (sã facã o analizã obiectivã bazatã pe fapte, fãrãdenaturarea lor datoritã prejudecãþilor).

• Identifice soluþiile posibile, cu avantajele ºi dezavantajele fiecãreia, pentru aalege cea mai bunã soluþie, conform criteriilor identificate

Revedeþi împreunã cu grupul strategia de rezolvare a problemelor prezentate destudiul de caz, care ar putea fi aplicatã în situaþii similare în viitor:

• Identificarea problemei principale

• Identificarea cauzelor, semnelor ºi consecinþelor posibile ale problemei

• Identificarea soluþiilor posibile

• Identificarea argumentelor pro ºi contra (avantaje ºi dezavantaje) pentrufiecare dintre soluþiile identificate

• Selectarea celei mai potrivite soluþii ºi implementarea ei.



Ce reprezintã

O metodã de instruire în care participanþii interpreteazã un rol realist într-o situaþiesimulatã.

Când se foloseºte

Jocul de rol este adesea folosit pentru:• Practicarea abilitãþilor de comunicare interpersonalã.

• Examinarea unei probleme, situaþii sau incident, pentru a învãþa felul în care s-ar putea reacþiona sau rãspunde mai bine faþã de situaþia respectivã.

• A ajuta participanþii sã devinã mai conºtienþi de efectele atitudinilor ºi/saucomportamentului lor asupra celorlalþi, pentru a induce schimbãri de atitudineºi / sau de comportament.

Avantaje

1. Faciliteazã participarea activã a tuturor participanþilor.2. Metodã esenþialã de dezvoltare a abilitãþilor de comunicare interpersonalã.3. Poate reduce teama legatã de învãþarea unor competenþe interpersonale. (În

cadrul unui joc de rol se pot experimenta anumite moduri de comportament într-osituaþie controlatã, fãrã risc de disconfort)

4. Oferã o ocazie de a învãþa prin observare ºi feedback.

Dezavantaje

1. Participanþii ar putea sã nu ia activitatea în serios. Formatorul poate reduce acestrisc cerând participanþilor sã propunã cazurile ce vor fi folosite pentru jocul de rol.

2. Uneori rolurile accentueazã stereotipuri existente. Rolurile trebuie sã fie realiste,iar actorii trebuie sã urmeze scenariul propus.

Cum se faciliteazã

Pregãtire1. Asiguraþi-vã cã jocul de rol:

• Rãspunde obiectivelor de instruire ale sesiunii

• Este realist (probleme identificate de participanþi)

• Este interesant

• Prezintã interes pentru actori, precum ºi pentru observatori.

2. Dezvoltaþi un scenariu pentru interpretarea jocului de rol• Descrieþi situaþia persoanei (de exemplu: femeie din comunitate, vârsta,

starea civilã; numãrul de sarcini, copii, avorturi; relaþia cu partenerul); scopulîntâlnirii ei cu mediatorul/ medicul etc.; orice cunoºtinþe, idei preconcepute,superstiþii faþã de anumite practici sau servicii de sãnãtatea reproducerii.

• Pregãtiþi un ghid de observare care sã ajute participanþii, precum ºi observatoriisã analizeze jocul de rol

3. Pregãtiþi un plan de discuþii ulterior jocului de rol, pentru a asigura atingereapunctelor esenþiale.



JOCUL DE ROLMATERIAL


FORMATOR

Instrucþiuni1. Daþi instrucþiuni grupului:

• Scopul jocului de rol.

• Structura jocului de rol ºi modul în care va decurge acesta:

o Câte personaje vor fi o Ce rol va interpreta fiecare o Indicaþi cât timp este alocat pentru jocul de rol.

• Afiºaþi întrebãrile pentru discutarea ºi analiza jocului de rol ºi stabiliþi regulipentru feedback.

• Distribuiþi scenariile „actorilor”

2. Cereþi participanþilor sã interpreteze rolurile conform scenariului 3. Dacã jocul d erol are lºoc simultan în mai multe grupuri mici, cereþi-le acestora

sã poarte o discuþie ulterioarã fiecãrui joc de rol (pe baza întrebãrilor pentrudiscuþii ºi a Ciclului Invãþãrii Experienþiale)• Ce a mers bine

• Problemele întâlnite

• Întrebãrile ridicate

• Eficienþa comunicãrii dintre actorii principali (mediatorul ºi femeia)

• Strategii alternative

• Aplicabilitatea practicã în activitatea lor

4. Conduceþi o discuþie în cadrul grupului mare, pe baza întrebãrilor pentru observareajocului de rol ºi a Ciclului Invãþãrii Experienþiale. Discuþia ar trebui sã înceapãcu persoanele care au jucat rolul mediatorilor, urmate de persoanele care aujucat rolul femeilor din comunitate, de observatori, ºi în final de formatori.

Notã: În folosirea jocului de rol ca metodã de instruire, este important ca formatorulsã indice grupului timpul alocat fiecãrei pãrþi din activitate ºi sã anunþe sfârºitulfiecãrei activitãþi. Acest lucru permite participanþilor sã îºi foloseascã timpul în modeficient ºi sã se concentreze asupra sarcinii pe care au primit-o.



Întrebãri pentru „mediatori“

1. Cum aþi procedat pentru a câºtiga încrederea femeii, pentru a-i crea o starede confort?

2. Cum aþi încurajat-o sã vorbeascã despre problema sa ºi/sau pentru a clarificainformaþiile cu privire la problema ei?

3. Aþi rãspuns preocupãrilor femeii? Dacã da, cum? Dacã nu, de ce?4. Au existat obstacole în comunicare? Dacã da, ce aþi fãcut pentru a le depãºi? În

ce alt mod aþi fi putut proceda?

Întrebãri pentru „femei“

1. Cum v-aþi simþit la începutul discuþiei cu mediatoarea?2. A reuºit mediatoarea sã vã câºtige încrederea? Cum? Dacã nu, de ce? 3. Mediatoarea a fost interesatã de situaþia/problemele dumneavoastrã? V-a fost de

ajutor? În ce mod? Dacã nu, de ce? 4. Ce altceva ar fi putut face mediatoarea pentru a vã ajuta? 5. Mediatoarea v-a furnizat informaþii clare ºi relevante într-un mod în care aþi

putut înþelege? 6. Aþi simþit cã mediatoarea vã judecã în vreun fel? Dacã da, în ce fel?

Întrebãri pentru observatori

1. Mediatoarea:• A ajutat femeia sã vorbeascã despre preocupãrile, cunoºtinþele ºi obiceiurile

ei legate de un aspect particular al sãnãtãþii ei reproductive?• A ascultat femeia cu atenþie, i-a pus întrebãri de clarificare?

• A judecat femeia? Dacã da, exemplificaþi.

2. Cum aþi descrie calitatea informaþiilor acordate femeii? • Au fost informaþiile clare pentru aceasta?

• Explicaþiile mediatoarei au fost simple, corecte, complete, etc.? Au lipsitunele informaþii? Care anume?

3. Mediatoarea a verificat dacã femeia a înþeles informaþiile transmise?4. Discuþia s-a încheiat într-o manierã pozitivã?



JOC DE ROL: ÎNTREBÃRI PENTRU DISCUÞIIMATERIAL

PENTRUPARTICIPANÞI

Ce este

O prezentare pregãtitã atent pentru a arãta cum se realizeazã o sarcinã sauprocedurã, însoþitã de explicaþii verbale ºi vizuale, ilustraþii ºi întrebãri. Procedura debazã constã în: a arãta, a spune, a face.

Când se foloseºte

Pentru: • A arãta participanþilor cum sã facã o manevrã sau sã îndeplineascã o nouã sarcinã.

• A da încredere (dovedi) participanþilor cã pot îndeplini noua atribuþie.

• A promova interesul participanþilor de a învãþa ºi executa o nouã atribuþie.

Avantaje:

Demonstraþia oferã ocazia de a:1. Exersa sub îndrumarea cuiva care cunoaºte procedura.2. Corecta imediat orice greºeli.3. Experimenta direct prin executarea manevrei care trebuie învãþatã.

Dezavantaje

Demonstraþia:1. Poate fi costisitoare, greoaie sau dificil de organizat ºi de condus.2. Numãrul de persoane care pot beneficia de o demonstaþie poate fi limitat.

Elementele unei demonstraþii eficiente

O demonstraþie eficientã:1. Este fãcutã de cãtre o persoanã competentã ºi credibilã pentru participanþi.2. Foloseºte echipament corespunzãtor.3. Oferã fiecãrui participant ocazia de a exersa.4. Include criterii de evaluare a gradului în care fiecare participant a învãþat procedura.5. Separã ºi aplicã urmãtoarele elemente: a arãta ºi a spune.

Cum se foloseºte

Pregãtire1. Deprindeþi procedura ºi exersaþi demonstraþia.2. Pregãtiþi toate materialele necesare (ºi asiguraþi-vã cã sunt disponibile pentru

participanþi).3. Acordaþi timp suficient pentru ca toþi participanþii sã poatã exersa. 4. Stabiliþi criterii de performanþã pentru a verifica învãþarea procedurii de cãtre

participanþi.5. Asiguraþi-vã cã toþi participanþii pot vedea ºi auzi demonstraþia.



DEMONSTRAÞIAMATERIAL

DE REFERINÞÃ

Implementare1. Prezentaþi procedura ºi scopul acesteia.

• Explicaþi ºi demonstraþi procedura

o Parcurgeþi fiecare etapã, folosind o listã de verificare (unde etapele suntdetaliate în secvenþã logicã)

o Accentuaþi punctele importante, inclusiv aspectele dificileo Notaþi termenii noii pe flipchart/tablã, dacã este necesar o Sumarizaþi, punând întrebãri participanþilor ºi repetând oricare parte a

demonstraþiei care pare neclarã2. Participanþii exerseazã procedura.

• Cereþi unui participant sã demonstreze în faþa grupului, explicând ce face ºide ce.

• Puneþi participantului întrebãri pentru a monitoriza învãþarea:

o Ce faci _________?o Ce s-ar întâmpla dacã _________?o Ce ai mai putea face dacã __________?

• Invitaþi toþi ceilalþi participanþi sã exerseze procedura (dacã se poate îngrupuri mici, fiecare grup fiind monitorizat de cãtre un instructor).

3. Rezumaþi punctele cheie ale demonstraþiei ºi: • Întrebaþi grupul dacã are întrebãri

• Puneþi grupului întrebãri deschise pentru a verifica dacã au înþeles proceduraºi aplicarea sa în activitãþile lor profesionale.



1. Exersaþi abilitatea, procedura pe care o veþi demonstra.

2. Verificaþi materialele pentru a vã asigura cã sunt la îndemânã ºi gata de folosire.

3. Aranjaþi scaunele astfel încât toþi participanþii sã poatã vedea demonstraþia ºi sãpoatã urmãri prezentarea ºi discuþia care vor urma.

4. Nu distribuiþi materialele pentru demonstraþie decât în momentul în care suntnecesare.

5. Explicaþi scopul efectuãrii demonstraþiei.

6. Prezentaþi procedura pas cu pas, folosind o listã de verificare, notând ºiexplicând termenii noi.

7. Efectuaþi demonstraþia pentru a doua oarã, încet, pas cu pas.

8. Puneþi participanþilor întrebãri specifice despre ceea ce aþi prezentat, pentru averifica dacã au înþeles.

9. Împãrþiþi participanþii în grupuri mici (2-3 persoane), furnizaþi-le materialelenecesare ºi invitaþi-i sã exerseze procedura.

10. Cereþi grupului feedback-ul cu privire la ceea ce au învãþat, precum ºi ladificultãþile pe care le-au întâmpinat.

11. Sumarizaþi punctele cheie ale demonstraþiei.



LISTA DE VERIFICARE PENTRU DEMONSTRAÞIEMATERIAL

VIZUAL/FLIPCHART

1. Explicaþi persoanei /cuplului cã: • Prezervativele sunt folosite pentru prevenirea infecþiilor cu transmitere sexualã,

inclusiv HIV (precum ºi pentru prevenirea sarcinii dacã persoana a ales aceastãmetodã pentru contracepþie).

• Prezervativul se aplicã pe penisul în erecþie înaintea oricãrui contact sexual (atâtpentru prevenirea sarcinii, cât ºi a infecþiilor cu transmitere sexualã, deoareceîn cursul preludiului poate fi eliberat lichid seminal).

• Nu se folosesc: vaselinã, uleiuri alimentare sau grãsimi pentru a lubrifiaprezervativul deoarece acestea reduc rezistenþa prezervativului ºi favorizeazãruperea lui în timpul actului sexual. Majoritatea prezervativelor sunt dejalubrifiate. Se poate folosi un lubrifiant special, procurat de la farmacie.

2. Verificaþi data expirãrii de pe ambalajul prezervativului ºi arãtaþi persoanei/cupluluicum sã o verifice. Spuneþi persoanei/cuplului sã nu foloseascã prezervativele cutermen depãºit.

3. Verificaþi integritatea ambalajului. Spuneþi persoanei /cuplului urmãtoarele:• Dacã ambalajul este deja deschis, prezervativul ar putea sã nu fie în stare bunã.

• Prezervativele nu vor fi pãstrate pentru perioade lungi de timp în locuri cãlduroase(de exemplu în torpedoul maºinii în timpul verii sau în buzunarul de la spate alpantalonilor bãrbaþilor).

4. Deschideþi ambalajul cu grijã în locul indicat. Explicaþi cã este important sã nu serupã prezervativul în timpul desfacerii ambalajului.

5. Verificaþi integritatea prezervativului. Explicaþi cã dacã prezervativul este uscat,scorþos sau pergamentos nu trebuie folosit.

6. Arãtaþi persoanei/ cuplului cum sã verifice dacã prezervativul este cu partea potrivitãîn afarã (astfel încât sã poatã fi derulat cu uºurinþã pânã la baza penisului).

7. Cu o mânã þineþi prezervativul de vârf, iar cu cealaltã ghidaþi aplicarea lui pe unmodel anatomic sau o bananã. Explicaþi de ce trebuie þinut strâns vârfulprezervativului: pentru a fi siguri cã nu existã aer în vârf ºi cã sperma va avea locsã iasã în timpul ejaculãrii. Explicaþi cã dacã existã aer în vârful prezervativului,acesta se poate rupe în cursul ejaculãrii sau aerul ar putea împinge sperma înafarã, ducând la pierderea protecþiei.

8. Derulaþi prezervativul pe model sau bananã.9. Explicaþi cã penisul trebuie retras din vagin imediat dupã ejaculare, înainte sã

devinã moale ºi sperma sã se scurgã din prezervativ.10.Explicaþi cã prezervativul trebuie þinut la baza penisului în timpul retragerii

acestuia din vagin, pentru a împiedica alunecarea lui. Demonstraþi aceastã etapã.11.Scoateþi prezervativul de pe model împingându-l cu grijã spre capãtul modelului

(bananei) reprezentând vârful penisului. Explicaþi cã rularea simplã aprezervativului ar putea permite scurgerea spermei în vagin.

12.Faceþi un nod pentru a nu permite vãrsarea conþinutului prezervativului. 13.Explicaþi cã prezervativul trebuie aruncat într-un loc în care copiii sã nu îl poatã gãsi.



FOLOSIREA PREZERVATIVULUI: LISTA DE VERIFICAREMATERIAL DE

REFERINÞÃ

Ce reprezintã

Exerciþiile folosite în cadrul instruirii sunt activitãþi structurate, concepute pentrua-i învãþa pe participanþi anumite concepte, principii sau abilitãþi de rezolvare aproblemelor.

Când se folosesc

• Exerciþiile pot fi folosite ca parte a oricãrei sesiuni, cu condiþia sã contribuie laatingerea obiectivelor sesiunii.

• Ca „deschizãtor de drum” (ice-breaker) la începutul programului pentru a ajutaparticipanþii sã se simtã confortabil cu grupul.

• Ca metodã de revigorare a grupului (energizer), de exemplu, atunci când grupula depus un efort considerabil ºi are un nivel scãzut de energie.

Avantaje

1. Produc o schimbare în ritmul ºi structura cursului, precum ºi în atmosferaatelierului

2. Contribuie la dinamica pozitivã a grupului (datoritã schimbãrii ritmului ºi naturiipractice a exerciþiilor)

3. Pot constitui instrumente de instruire eficiente dacã au legãturã cu obiectiveleºi dacã respectã Ciclul învãþãrii experienþiale

4. În general cresc nivelul de energie a grupului.

Dezavantaje

1. Duc la ieºirea din atmosfera atelierului dacã nu au nici o legãturã cu instruirea;exerciþiile poate fi percepute ca un joc irelevant.

2. Pot fi ineficiente pentru învãþare dacã formatorul nu are capacitatea de a aplicaCiclul învãþãrii experienþiale în discuþia ce urmeazã dupã exerciþiu.

Cum se folosesc

1. Stabiliþi din timp dacã folosiþi sau nu exerciþii ºi cum le prezentaþi participanþilor.• În unele situaþii, poate fi importantã prezentarea exerciþiului care va urma.

Fiþi atenþi însã sã nu comunicaþi grupului în introducere ceea ce ar trebui sãînveþe ei din exerciþiu; acest lucru va afecta probabil învãþarea.

• În majoritatea situaþiilor începeþi pur ºi simplu exerciþiul oferind grupuluiinstrucþiuni.

2. Dupã efectuarea exerciþiului, parcurgeþi etapele de reflectare, generalizare ºiaplicare (din Ciclului învãþãrii experienþiale), pentru a ajuta grupul sã extragãprincipiile urmãrite ºi sã le aplice în activitatea lor.

Notã: Exerciþiile fizice pot fi de asemenea folosite în training pentru a revitaliza purºi simplu grupul. Dacã nivelul de energie al grupului este scãzut, propuneþi – cuentuziasm – un scurt exerciþiu fizic sau întrebaþi un participant dacã ar dori sãconducã aceastã activitate.



EXERCIÞIILEMATERIAL DE

REFERINÞÃ

Ce este

O metodã folositã pentru a ajuta participanþii sã se simtã confortabil, sã seobiºnuiascã unii cu alþii în locul unde se va desfãºura instruirea. Stabileºte primelerelaþii între membri grupului, îi ajutã sã îºi afle numele (dacã nu se cunosc între ei),sã “se încãlzeascã”.

Când se foloseºte

La începutul atelierului, implicã toþi participanþii activ.

Avantaje

• Stabileºte tonul, atmosfera atelierului, creazã un mediu fãrã competiþie, în caretoþi participanþii pot interacþiona între ei fãrã sã se simtã ameninþaþi.

• Poate fi amuzant.

• Stabileºte o legãturã directã între formator ºi participanþi (“dãrâmã bariera”dintre ei).

Exemple:• Puneþi participanþii sã stea câte doi.

• Lucrând câte doi, participanþii vor afla cât mai multe lucruri unul desprecelãlalt, într-un timp scurt (5 minute).

• Fiecare participant îºi va prezenta colegul/colega.

Atenþie! Aceste exerciþii de deschidere presupun activitãþi neobiºnuite, uneoriapropie fizic participanþii (îi pun sã stea alãturi). Aveþi grijã ce tipuri de exerciþiialegeþi, ca sã nu fie împotriva culturii participanþilor.



EXERCIÞIUL DE DESCHIDERE (icebreaker, „de spart gheaþa“)MATERIAL DE

REFERINÞÃ

Ce este

O metodã folositã pentru a extrage de la participanþi cât mai multe informaþii ºiidei, precum ºi pentru a explora nivelul de cunoºtinþe ºi competenþã al participanþilor.

Când se foloseºte

• Pentru a ajuta participanþii sã se concentreze pe o activitate.

• Pentru a gãsi soluþii pentru probleme.

• In sesiunea de deschidere (pentru stabilirea scopurilor, obiectivelor, aºteptãrilorparticipanþilor, regulilor de grup).

• Pentru a explora nivelul de cunoºtinþe al grupului.

Avantaje

1. Stimuleazã creativitatea, genereazã multe idei într-un timp foarte scurt2. Identificã mai multe soluþii, alternative3. Oferã tuturor participanþilor ocazia de a-ºi spune pãrerea.

Dezavantaje

1. Poate genera ºi idei inutile care trebuiesc eliminate cu diplomaþie.2. Metoda trebuie sã fie bine cunoscutã de formator, pentru a-ºi atinge scopul.

Cum se foloseºte

În brainstorming, toate ideile generate, propuse de participanþi sunt notate pecoala de flipchart sau pe tablã, fãrã fi comentate sau judecate ºi fãrã a fi reformulate(sunt scrise aºa cum sunt propuse de participanþi).

Instrucþiuni:1. Spuneþi grupului cã doriþi sã aflaþi cât mai multe idei despre un anumit subiect.2. Invitaþi participanþii sã spunã tot ce gândesc în legãturã cu subiectul discutat,

sã fie cât mai creativi, sã se bazeze pe experienþele pe care le au. în aceastãetapã nici o idee nu este exclusã, analizatã sau respinsã – totul este acceptat ºiîncurajat.

3. Scrieþi toate ideile pe flipchart sau pe tablã, astfel încât sã poatã fi vãzute detoatã lumea.

4. Dupã ce toate ideile sunt scrise, ºi grupul nu mai genereazã altele, grupuldiscutã ºi analizeazã informaþiile obþinute. În aceastã etapã, puteþi puneîntrebãri de clarificare (dacã este nevoie).

5. Apoi ajutaþi grupul sã punã ideile în ordine, sã stabileascã prioritãþi. Puteþi faceacest lucru prin consens (toatã lumea este de accord), prin vot sau prinnegociere între membri grupului.

6. Ajutaþi grupul sã identifice ideile principale, mesajele cheie în legaturã cusubiectul discutat.

Notã: Asiguraþi-vã cã ideile generate de grup vor fi folosite în cursul atelierului.Ideile nefolosite vor da participanþilor senzaþia cã au pierdut timpul!



BRAINSTORMING („furtuna de idei“)MATERIAL DE

REFERINÞÃ



CUM SÃ FORMÃM CUNOªTINÞE, ATITUDINI, ABILITÃÞIMATERIAL


FORMATOR

Ce dorim sã învãþãm Ce metode sunt potrivite

Cunoºtinþe Lectura Discuþia (în grupuri mici sau cu întregulgrup)Filme (urmate de discuþii)

Atitudini Exerciþii de clarificarea valorilor, alegereforþatãStudiul de cazJoc de rolDiscuþiiDemonstraþiaFilme (urmate de discuþii)Aplicaþie practicã

Abilitãþi Joc de rolBrainstorming DemonstraþiaStudiul de cazSimulare ExerciþiiPracticã (în training)Aplicaþie practicã (în realitate, la locul demuncã)

Selectarea se face în funcþie de ceea ce dorim sã înveþe cei pe care îi instruim. Vãprezentãm câteva întrebãri cu ajutorul cãrora puteþi selecta metoda potrivitã pentru oanumitã situaþie.

1. Vã va ajuta metoda aleasã sã vã atingeþi obiectivele sesiunii?2. Ce domeniu de învãþare este vizat de metoda respectivã: dobândirea de cunoºtinþe,

atitudini sau abilitãþi?3. Este posibil sã fie învãþate mai multe lucruri folosind aceeaºi metodã?4. Este nevoie ca participanþii sã aibã deja cunoºtinþe sau abilitãþi pentru a putea

folosi metoda doritã?5. Cât timp este necesar pentru pregãtire ºi pentru punerea în practicã?6. Ce spaþiu este necesar pentru folosirea metodei?7. Metoda este potrivitã pentru numãrul de participanþi?8. Ce echipamente ºi/sau materiale sunt necesare? Sunt acestea disponibile?9. Ce abilitãþi trebuie sã aibã formatorul ca sã poatã folosi metoda? Le are?10. Metoda implicã participanþii în mod activ ºi le menþine interesul?



CRITERII DE SELECTARE A METODELOR DE INSTRUIREMATERIAL


FORMATOR

La sfârºitul acestei sesiuni, participanþii vor putea sã:1. Numeascã cele patru etape ale formãrii grupului în contextul atelierului de instruire2. Explice importanþa formãrii grupului pentru eficienþa atelierelor de instruire3. Explice termenul de „dinamicã de grup” ºi influenþa sa asupra instruirii4. Numeascã factorii care pot influenþa negativ dinamica de grup 5. Descrie principiile care faciliteazã dinamica de grup pozitivã6. Descrie posibilitãþile formatorului de a rãspunde faþã de dinamica negativã de

grup.

1 orã 30 minute


Dinamica de grupSESIUNEA

4

Obiective

Durata


Etapele formãriigrupului

Discuþie degrupPrezentareMini-lecturã Grupuri mici

40 min Material vizual / Flipchart • Obiectivele sesiunii

Document formator• Etapele formãrii grupului în contextul

atelierului de instruire

Dinamica de grup Prezentare Simulãri

50 min Material vizual / Flipchart • Dinamica de grup

Document formator• Indicatori pentru dinamica de grup

pozitivã ºi negativã• Facilitarea dinamicii pozitive ºi rãspunsuri

faþã de o dinamicã negativã de grupFoaie de lucru • Exemple de situaþii dificile

TOTAL 90’

Afiºaþi pe flipchart Obiectivele sesiunii 4 ºi rugaþi câþiva voluntari sã le citeascã.

Întrebaþi grupul:

Ø Cum aþi descrie diferenþa dintre sentimentele voastre ºi modul în care interacþionaþicu ceilalþi în acest moment ºi dimineaþa când am început atelierul?

Rãspuns posibil: La început am fost mai rezervaþi. Dupã un tim petercut împreunã ne simþimmai confortabil în acest grup.

Ø De ce credeþi cã s-a produs aceastã schimbare?

Rãspunsuri posibile:• La început formatorii ne-au invitat sã participãm la un exerciþiu care ne-a

ajutat sã începem sã vorbim unii cu alþii, ne-au invitat sã spunem ce dorimsã învãþãm.

• Ne-a fost explicat ce se va întâmpla pe parcursul întregului atelier.

• Am fost invitaþi sã ne spunem opinia, sã stabilim regulile de grup

• Formatorii au folosit metode interactive

Încurajaþi participanþii sã rãspundã la aceste întrebãri, apoi explicaþi pe scurt celepatru etape ale formãrii grupurilor:

• Formare: participanþii se orienteazã cãtre grup ºi cãtre atelier

• „Furtunã”: are loc organizarea în înteriorul grupului (ceea ce poate genera uneleconflicte ºi/sau rãzvrãtiri)

• Normare: grupul are reguli dupã care funcþioneazã, se transmit informaþii, areloc schimbul de experienþe în cadrul grupului

• Performanþã: problemele se rezolvã de cãtre grup, atenþia este concentratãasupra îndeplinirii obiectivelor.

Indicaþi participanþilor materialul Etapele formãrii grupului în contextul atelieruluide instruire. Solicitaþi voluntari care sã citeascã: caracteristicile comportamentuluiparticipanþilor în fiecare etapã, indicaþiile despre cum poate fi facilitatã formareagrupului/ pãstratã dinamica pozitivã a grupului.

Explicaþi cã: • Formatorul poate sesiza trecerea grupului de la o etapã la alta urmãrind compor-

tamentul grupului (în ce etapã se aflã grupul).• Este importat ca formatorul sã recunoascã etapele dezvoltãrii grupului, deoarece:

o Etapa în care se aflã un grup influenþeazã nivelul de confort ºi încredere almembrilor sãi, modul lor de interacþiune ºi productivitatea

o Încercarea de a evita sau înãbuºi efectul de rãzvrãtire, de rebeliune (din etapa 2)este adesea zadarnicã. Dacã participanþilor nu li se permite sã se opunã diferiteloraspecte ale formãrii grupului ºi/sau proceselor din cadrul atelierului, rebeliuneapoate persista ºi reapãrea pe parcursul derulãrii atelierului.

o Formatorii pot folosi strategii diferite pentru a ajuta formarea unui grup, ºi înacelaºi timp, sã asigure progresul învãþãrii, conform planificãrii atelierului.

Dinamica de grupSesiunea 4


I. ETAPELE FORMÃRII GRUPULUI (40 minute)INSTRUCÞIUNI:

Împãrþiþi participanþii în trei grupuri mici. Distribuiþi fiecãrui grup una dinactivitãþile de instruire de mai jos:

ü Secþiunea introductivã a atelierului de instruireü Sesiunile zilnice de recapitulareü Exerciþii (de deschidere, energizare)

Cereþi grupurilor sã discute ºi sã prezinte scopul activitãþii (în ceea ce priveºteformarea grupului).

Pe baza rãspunsurilor pregãtite de participanþi, ºi urmãrind informaþiile de mai jos,explicaþi care este scopul urmãrit de fiecare dintre activitãþile de training discutate.

Scopul sesiunii introductive a programului de instruire:• Crearea unei atmosfere pozitive, care sã stimuleze împãrtãºirea cunoºtinþelor

ºi învãþarea• Aflarea aºteptãrilor participanþilor

• Sã permitã grupului sã-ºi dea acordul asupra structurii atelierului ºi sãînceapã sã îºi asume responsabilitatea deciziilor de grup, pentru a asiguraconcentrarea acestuia pe conþinutul cursului

• Formarea unui grup unitar în care toþi participanþii sã contribuie ºi sãînþeleagã aºteptãrile, normele etc.

Scopul sesiunilor zilnice de recapitulare:• Sã dezvãluie preocupãrile sau îngrijorãrile membrilor grupului care ar

putea interfera cu procesul de învãþare• Sã reia aspectele din ziua anterioarã care au rãmas neclare sau pentru

care participanþii au întrebãri.Scopul exerciþiilor de deschidere sau de încãlzire:• Sã permitã relaxarea grupului, în special dupã perioade îndelungate de

concentrare, atunci când interesul începe sã scadã• Sã revitalizeze grupul (atunci când formatorul observã cã nivelul de

energie este scãzut).

Dinamica de grup Sesiunea 4


Prezentaþi flipchart-ul Dinamica de grup. Sugeraþi faptul cã interacþiunea dintremembrii unui grup în orice etapã a cursului este denumitã adesea dinamicã de grup.Aceastã interacþiune între membrii grupului include:

• Etica grupului

• Atmosfera/ambianþa din salã

• Modalitãþile de influenþare a membrilor grupului (participanþi sau instructori),atât pozitive (respect, ascultarea celorlalþi, contribuþia cu idei utile), cât ºinegative (lupta pentru putere, folosirea statutului, a tonului ridicat, acaparareadiscuþiei), precum ºi efectul diferitelor surse de influenþã din cadrul grupului

• Nivele de participare

• Lupta pentru conducere

• Conflicte

• Competiþie

• Colaborare

• Gradul de acceptare sau de includere a diferiþilor membri în grup etc.

Indicaþi materialul Indicatori pentru dinamica de grup pozitivã ºi negativã ºi cereþivoluntari care sã citeascã.

Întrebaþi:

Ø Care este importanþa dinamicii de grup pentru eficienþa unui program de instruire?

Dinamica de grup negativã poate distruge funcþionalitatea ºi productivitateaunui grup ºi poate împiedica învãþarea chiar dacã planul de instruire/curriculaeste bun/ã.

Revedeþi împreunã cu grupul cauzele/sursele posibile ale dinamicii de grupnegative în cadrul unui curs de instruire:

• Aspecte organizatorice ale atelierului

o Lipsa unor norme clare, aºteptãri, aspecte logistice în procesul de instruire;impunerea normelor, a programului de lucru etc.

o Lipsa de solidaritate a grupului, adesea datoratã faptului cã formatorul nu apermis grupului sã se manifeste în etapa de furtunã, sã parcurgã etapa derebeliune din cadrul formãrii grupului.

o Frustrarea provocatã de lipsa de respect sau de sprijin din partea unorparticipanþi faþã de colegi sau formator

o Conþinutul cursului nu corespunde nevoilor/intereselor grupului.• Tipuri de personalitate ºi/sau comportamente

o Vorbãreþio Atotºtiutorio Persoane timide ºi personalitãþi pasiv-agresiveo Participanþi care întârzie mereu sau absenteazã frecvento Participanþi care discutã în timpul cursuluio Participanþi care criticã/judecã sau care fac comentarii sarcasticeo Glumeþi



II. DINAMICA DE GRUP (50 minute)

Parcurgeþi împreunã cu participanþii materialul Facilitarea dinamicii pozitive ºirãspunsuri faþã de o dinamicã de grup negativã. Rugaþi câþiva voluntari sã citeascãsugestiile ºi sã dea exemple despre ce poate face formatorul pentru a:

• Încuraja dinamica pozitivã a grupului

• Rãspunde în cazul dinamicii de grup negative, conflictelor ºi/sau anumitorpersonalitãþi ºi/sau comportamente dificile din cadrul grupului.

Spuneþi cã veþi avea nevoie de câþiva voluntari care sã joace rolul formatorului înfaþa unui grup de participanþi.

Invitaþi pe rând câte un voluntar sã extragã dintr-un sãculeþ (plic, cutie) câte unbilet, sã vi-l înmâneze ºi sã pãrãseascã sala pentru 1 minut, acompaniat de co-formator (care îi va explica cã la revenirea în salã va avea de înfruntat o situaþie dificilãde training).

Între timp, citiþi celorlalþi participanþi conþinutul biletului (care descrie o situaþiedificilã care ar putea surveni în cadrul atelierului) ºi spuneþi-le cã vor trebui sã adoptecomportamentul descris în enunþ.

Chemaþi voluntarul înapoi în salã ºi invitaþi participanþii sã înceapã exerciþiul.„Formatorul” va trebui sã gãseascã soluþii pentru a depãºi situaþia dificilã. Acordaþicâteva minute pentru fiecare situaþie.

Mulþumiþi voluntarului. Puneþi-i urmãtoarele întrebãri:

Ø Cum te-ai simþit în aceastã situaþie?Ø Cum ai reacþionat? Þi-a fost uºor, greu?Ø Dacã te vei confrunta cu o astfel de situaþie într-un curs adevãrat cum vei proceda?

Întrebaþi apoi ceilalþi participanþi cum ar fi reacþionat ºi procedat ei în situaþiarespectivã. Invitaþi grupul sã punã întrebãri ºi/sau sã contribuie cu idei proprii sau sãcomenteze.

Sugeraþi grupului faptul cã: • Dinamica grupului este unul dintre cele mai dificile aspecte ale instruirii atunci

când încep sã aparã probleme. • Vor avea ocazia sã exerseze abordarea anumitor aspecte ale dinamicii de grup în

cursul exerciþiilor practice care vor urma pe parcursul atelierului.



• Formare: Orientarea participanþilor cãtre grup ºi cãtre curs/ateliero Comportamentul/sentimentele participanþilor. Participanþii pot sã:

§ Se întrebe ce cautã ei la acest curs/atelier§ Depindã total de formator pentru a le furniza indicaþii§ Manifeste interes, teamã ºi/sau confuzie.§ Comunice într-un mod politicos, dar superficial

o Pentru a facilita formarea grupului în aceastã etapã:

§ Ajutaþi participanþii sã-ºi clarifice aºteptãrile faþã de curs § Revedeþi împreunã cu participanþii scopul ºi obiectivele generale ale cursului § Introduceþi procesul de învãþare al adultului (pentru a ajuta participanþii sã

înþeleagã cã experienþa ºi cunoºtinþele lor sunt importante ºi cã acestea vorcontribui la procesul de instruire)

o Concluziile etapei 1:

§ Consensul general asupra faptului cã scopul cursului este clar ºi cãobiectivele sunt realizabile ºi corespund nevoilor participanþilor.

• „Furtuna“: Organizarea în înteriorul grupului (poate genera unele conflicte sau rãzvrãtiri)o Comportamentul/sentimentele participanþilor. Participanþii pot sã:

§ Înceapã sã-ºi stabileascã normele în cadrul grupului § Înceapã sã îºi asume ºi sã transfere responsabilitãþi§ Înceapã sã aibã conflicte legate de:

ü diferenþele de exprimare între membrii grupului ü conducerea activitãþii de instruireü nivelele diferite de apreciere a sarcinilor ºi/sau schimbãrilor

§ Se opunã schimbãrii, dorind sã acþioneze în felul lor propriu.o Pentru a facilita formarea grupului în aceastã etapã:

§ Clarificaþi rolurile formatorilor ºi participanþilor, inclusiv responsabilitateafiecãrui participant pentru ceea ce învaþã

§ Folosiþi procesul de rezolvare a problemelor1 pentru a ajuta grupul sãidentifice ºi sã rezolve aspectele de rezistenþã, rãzvrãtire sau rebeliune

§ Clarificaþi scopul ºi obiectivele cursului§ Ajutaþi participanþii sã conºtientizeze diferenþele de exprimare dintre oameni sau

felul în care interacþioneazã sau conduc, precum ºi felul diferit în care apreciazãsarcinile ºi/sau schimbãrile. Ajutaþi grupul sã înveþe 1) sã ajute indivizii sã recu-noascã efectele propriului comportament asupra celorlalþi ºi 2) sã se acomodezecu diferenþele între membrii grupului (inclusiv ale formatorilor)



ETAPELE FORMÃRII GRUPULUI ÎN CONTEXTUL INSTRUIRIIMATERIAL

DE REFERINÞÃ

1 Procesul de rezolvare a problemelor: ajutaþi participantul/participanþii sã:• Identifice problema (inclusiv cauzele ºi consecinþele problemei)• Identifice alternativele posibile pentru rezolvarea problemei• Identifice consecinþele posibile (avantajele ºi dezavantajele) fiecãrei alternative • Identifice cea mai bunã alternativã sau soluþie (pentru el/ea), luând în considerare toate alternativele ºi

consecinþele posibile pentru fiecare• Implementeze soluþia aleasã


§ Rezolvarea parþialã a conflictelor, relaþiilor personale tensionate § Acordul asupra modului în care grupul îºi va desfãºura activitatea

• Normarea: Grupul are reguli dupã care funcþionezão Comportamentul/sentimentele participanþilor. Participanþii:

§ Încep sã aibã sentimentul de apartenenþã la grup§ Devin tot mai deschiºi, sunt gata sã participe la îndeplinirea sarcinilor ºi sã

îºi asume riscuri (împãrtãºesc informaþii, idei, sentimente)

§ Se simt mai relaxaþi atunci când oferã sau cer feed-back§ Acceptã mai relaxaþi pãrerile celorlalþi

o Pentru a facilita dinamica grupului în aceastã etapã:

§ Supravegheaþi grupul sã respecte regulile pentru acordarea ºi primirea defeed-back

§ Redefiniþi rolul formatorilor ºi al participanþilor (formatorii devin tot mai multfacilitatori, în vreme ce participanþii îºi asumã din ce în ce mai multresponsabilitatea pentru conþinutul instruirii, prin activitãþile practice deaplicãre a celor învãþate)


§ Apare identitatea pozitivã a grupului§ Participanþii îºi dezvoltã capacitatea de introspecþie ºi abilitãþile de rezolvare

a problemelor

• Performanþa: Rezolvarea problemelor pentru realizarea obiectivelor în cadrul grupuluio Comportamentul/sentimentele participanþilor. Participanþii:

§ Sunt angajaþi în activitãþi§ Definesc sarcinile din cadrul grupului§ Au un sentiment de responsabilitate pentru succesul grupului§ Participã într-un climat de acceptare, consens ºi interdependenþã § Sunt capabili sã lucreze independent, în grupuri mici sau în grupul mare§ Sunt cooperanþi, dar ºi competitivi § Sunt conºtienþi de forþa grupului ºi de contribuþiile fiecãruia în grup

o Pentru a facilita dinamica grupului în aceastã etapã:

§ Cereþi grupului sã-ºi identifice atuurile, punctele tari § Discutaþi procesul de dezvoltare a grupului § Discutaþi modul în care grupul a fost în stare sã-ºi îndeplineascã sarcinile


§ Scopurile ºi obiectivele grupului sunt îndeplinite§ Membrii grupului doresc sã menþinã legãtura între ei



• Etica grupului

• Atmosfera grupului

• Stilurile pozitive sau negative de influenþã ºi efectul diferitelor surse deinfluenþã din cadrul grupului

• Gradul de participare


• Conflicte, competiþie

• Colaborare

• Gradul de acceptare sau includere a diferiþilor membri în grup



DINAMICA GRUPULUI SE REFERÃ LA:MATERIAL

VIZUAL/FLIPCHART

Dinamica grupului se referã la modul în care diferiþi membri participã în cadrulgrupului ºi comunicã unul cu altul. Se referã de asemenea la efectele diferiþilor factoriasupra comportamentului grupului:

• Etica grupului

• Atmosfera grupului

• Stilurile pozitive sau negative de influenþã ºi efectul diferitelor surse deinfluenþã din cadrul grupului

• Gradul de participare


• Conflicte, competiþie

• Colaborare

• Gradul de acceptare sau includere a diferiþilor membri în grup

Dinamica grupului este influenþatã de:q Nivelul de interes pe care îl au participanþii faþã de subiect (ºi – deci – importanþa

ºi relevanþa conþinutului ºi metodologiei instruirii faþã de nevoile grupului)

q Mediul§ Fizic§ Grup/interpersonal:

o Nivelul de apreciere/respect faþã de diferenþele de opinie din cadrulgrupului

o Nivelul libertãþii de exprimare

q Ceea ce distrage ºi preocupã participanþiiq Preocupãrile personale ale participanþilor

§ Identitatea în cadrul grupului§ Sentimentele fiecãrui individ de a fi acceptat de cãtre membrii grupului§ Percepþia fiecãrui individ asupra locului pe care îl ocupã în ierarhia grupului§ Nevoile ºi scopurile membrilor în cadrul grupului: capacitatea lor de a obþine

ceea ce vor din partea grupului ºi percepþia asupra ceea ce trebuie sã ofereîn schimb.



DINAMICA GRUPULUIMATERIAL DE

REFERINÞÃ DINAMICA GRUPULUIMATERIAL DE

REFERINÞÃ

Indicatori pentru dinamica de grup pozitivã

• Implicarea activã a participanþilor

• Participanþii au iniþiative proprii

• Participanþii lucreazã intens pentru a realiza sarcinile care le-au fost atribuite

• Folosesc un ton pozitiv al vocii

• Participanþii îºi asumã responsabilitatea pentru managementul timpului lor ºipentru program

• Atitudine moralã pozitivã

• Atmosfera generalã (deschidere, comunicare, pozitivã)

• Participanþii respectã regulile de acordare ºi primire a feedback-ului

• Comunicare suportivã (ascultare activã, empatie etc.)

• Participanþii demonstreazã respect reciproc

Indicatori pentru dinamica de grup negativã

• Tonalitate negativã a vocii

• Tãcere (poate indica lipsa de interes sau de înþelegere, conflict, obosealã,plictisealã, timiditate)

• Nivel scãzut de implicare

• Iniþiativã minimã sau inexistentã (participanþii aºteaptã sã li se spunã/sã li secearã sã facã totul)

• Chicotealã (poate indica disconfort faþã de subiect)

• Sarcasm (poate indica lipsa de satisfacþie/frustrarea faþã de formator, grup,activitãtea de instruire)

• Conflict deschis (în orice combinaþie între formator ºi participanþi)

• Participanþi care evitã sã priveascã persoana care vorbeºte sau ignorã anumitepersoane

• Comunicare defensivã

• Modul în care participanþii se implicã (se ceartã, se opun constant; se retrag,ºuºotesc, pãrãsesc grupul; se abat constant de la subiect)

• Atitudine moralã negativã

• Încercãrile unor membrii de a controla deciziile ºi/sau de a-ºi impune voinþa sauvalorile faþã de ceilalþi membrii ai grupului

• Atmosferã generalã (defensivã, rezervatã, negativã)

• Mai degrabã confruntare decât oferire de feedback conform regulilor.



INDICATORI PENTRU DINAMICA DE GRUP POZITIVÃ ªI NEGATIVÃ

Pentru a facilita dinamica de grup pozitivã:• Luaþi deciziile împreunã cu grupul

o Asiguraþi-vã cã deciziile care afecteazã grupul sunt luate în urmaconsultãrilor/discuþiilor cu grupul, implicând toþi membrii

• Învãþaþi numele participanþilor ºi folosiþi-le

• Încurajaþi schimbul de opinii ºi idei din cadrul grupului

• Folosiþi metode de instruire care faciliteazã participarea maximã a membrilorgrupuluio Asiguraþi-vã cã participanþii înþeleg relevanþa a ceea ce se cere de la eio Încurajaþi întrebãrileo Oferiþi sprijin participanþiloro Recunoaºteþi diferenþele în modul în care învaþã diferiþi indivizio Oferiþi instrucþiuni scrise pentru activitãþile complexeo Încurajaþi participanþii sã îºi exprime opiniile, sugestiile ºi ideileo Asistaþi grupul pentru a-ºi clarifica sarcinile, instrucþiunile, rolurile etco Puneþi întrebãri clare, deschise, constructive ºi relevante, care necesitã reflecþieo Rezumaþi ideile ºi sugestiile grupului sau cereþi unui participant sã le

rezume, pentru a facilita înþelegerea.• Fiþi flexibili

o Stabiliþi reguli de grup, dar fiþi flexibil ºi modificaþi-le dacã este necesar• Acordaþi atenþie sentimentelor de izolare ale unor participanþi

o Recunoaºteþi ºi apreciaþi diferenþele (în credinþe ºi valori) între participanþio Evitaþi folosirea cliºeelor

• Evaluaþi continuu evoluþia participanþilor din grup astfel încât aceºtia sã fieconºtienþi de progresul lor ºi de aplicabilitatea cunoºtinþelor celor învãþate lanevoile ºi aºteptãrile loro Folosiþi ciclul învãþãrii experienþiale pentru a facilita învãþarea de cãtre

participanþi din experienþele proprii (ºi nu doar din ceea ce li se spune) ºipentru a aplica cele învãþate în munca lor

o Folosiþi sesiuni de recapitulare în fiecare dimineaþã pentru a aborda temecare ar putea sã nu fie clare tuturor participanþilor

o Implicaþi participanþii în activitãþi practice, urmate de prezentarearezultatelor ºi de feedback-ul colegilor

• Recunoaºteþi faptul cã grupul are nevoie sã parcurgã etapele de formare agrupului ºi sprijiniþi acest proces

• Programaþi la începutul atelierului activitãþi mai uºoare ºi cu conþinut maifamiliar participanþilor, pentru a permite succesul grupului

• Asiguraþi o bunã structurare a activitãþilor, astfel încât participanþii sã le poatãrealiza ºi asiguraþi-vã cã sarcinile sunt relevante pentru aceºtia

• Împãrtãºiþi cu grupul responsabilitatea în ceea ce priveºte:

o Aºteptãrile lor ºi mãsura în care cursul rãspunde acestorao Formularea unor reguli de grupo Luarea deciziilor (þinând cont de obiectivele cursului)



FACILITAREA DINAMICII DE GRUP POZITIVE ªI RÃSPUNSURIFAÞÃ DE DINAMICA DE GRUP NEGATIVÃ

• Asiguraþi-vã cã:

o Experienþele de învãþare sunt relevante pentru obiectiveo Fiecare este încurajat sã participe

• Ascultaþi ceea ce au de spus participanþii (pentru a le înþelege perspectivele);verificaþi-vã toate presupunerile (în loc sã le luaþi drept adevãruri sau judecãþi)

• Preveniþi formularea de acuzaþii personale în cadrul grupului; trataþi toateproblemele ca probleme ale grupului

• Împãrtãºiþi responsabilitatea în caz de succes sau eºec; accentuaþi rezultatelegrupului

• Solicitaþi ºi acordaþi feedback

• Recunoaºteþi faptul cã formatorul este întotdeauna un model pentru participanþi:modul sãu de interacþiune cu participanþii influenþeazã adesea maniera în careaceºtia vor interacþiona între ei

Pentru a rãspunde dinamicii de grup negative ºi/sau conflictului din grup:• Recunoaºteþi dinamica de grup negativã sau conflictele care existã ºi discutaþi

cu grupul sursele posibile ale acestora. Întrebaþi grupul de unde provin. • Împãrtãºiþi responsabilitatea cu privire la aºteptãri, reguli, decizii (respectând

obiectivele cursului)• Accentuaþi responsabilitatea fiecãrui participant pentru ceea ce învaþã

• Respectaþi principiile de feedback

• Parafrazaþi reclamaþiile pentru a verifica cã aþi înþeles corect ºi pentru a permiteparticipantului sã-ºi audã plângerea

• Declaraþi problemele ca fiind ale grupului

• Ajutaþi grupul sã clarifice neînþelegerile ºi sã le depãºeascã

• Invitaþi participantul la o discuþie separatã ºi spuneþi-i ce aþi constat încomportamentul sãu (dacã problema nu se rezolvã în alt mod)

• Recunoaºteþi personalitãþile dificile ºi:

o Accentuaþi punctele pozitive ºi acordaþi un feedback constructiv faþã decomportamentele negative

o Rãmâneþi neutru ºi obiectivo Permiteþi participanþilor sã „testeze” la început, pentru a le permite sã treacã

prin etapa de „rebeliune” (ajutându-i totodatã sã recunoascã acordul pe carel-au dat faþã de normele grupului)

o Accentuaþi realitatea ºi limitele situaþiei în care unii reacþioneazã, analizaþice se poate face ºi ce nu. Dacã este necesar, folosiþi modelul de rezolvare aproblemei pentru a ajuta grupul sã se focalizeze:

§ Care este problema? § Care sunt alternativele? § Care sunt avantajele ºi dezavantajele fiecãrei alternative?§ Ce se poate face în mod real pentru a depãºi dezavantajele unei alternativei?§ Care este cea mai bunã soluþie?

• Monitorizaþi formarea coeziunii de grup ºi a capacitãþii grupului de a corectaproblemele de comportamento Sprijiniþi participarea fiecãruia, inclusiv a celor care ridicã probleme, pentru a le

câºtiga încrederea. Respingerea accentueazã adesea comportamentul negativ.• Nu provocaþi situaþii „câºtigãtor-învins” (lupta pentru putere).





Tocmai aþi terminat o activitate de lucru în grupuri mici care pare cã a mersbine. Anunþaþi o pauzã de 15 minute. Dupã ce restul grupului pãrãseºte sala, oparticipantã vizibil supãratã vã abordeazã ºi vã spune cã va pãrãsi cursul deoarececineva din grupul în care a lucrat a fãcut unele remarci, pe care le considerã oofensã personalã.

La începutul cursului, simþiþi un puternic sentiment de ostilitate în salã.Participanþii îºi þin braþele încruciºate într-un mod defensiv ºi rãspund doar când lise cere. Aceastã stare continuã chiar ºi dupã exerciþiul de deschidere ºi o activitateîn grupuri mici.

Sunteþi în prima parte a cursului ºi faceþi o remarcã asupra subiectului aflat îndiscuþie. Un participant exclamã „Nu sunt de acord. Eºti complet rupt de realitate.Ca teorie sunã bine, dar la noi nu merge.”

Sunteþi pe punctul de a implica grupul într-o activitate experimentalã (deexemplu un joc de rol sau o demonstraþie). Un participant vã anunþã cã „nu vrea sãfacã asta.”

Un participant vizibil neinteresat de sesiune, face alte lucruri în timp ce vorbiþi:scotoceºte în geantã, deseneazã caricaturi etc.

În cursul unei scurte prezentãri, câþiva participanþi fac conversaþii paralele. Nueste prima datã când procedeazã astfel. Pânã acum aþi ignorat situaþia, sperând cãse vor opri, însã lucrurile par sã scape de sub control.

Participanþii încep sã vorbeascã între ei, deviind discuþiile pe care încercaþi sãle conduceþi. De fapt, aceºtia par sã încerce sã vã submineze autoritatea.

În timp ce face o demonstraþie a folosirii prezervativului, un participant începesã facã glume pe seama demonstraþiei ºi a folosirii prezervativelor.

În cursul discuþiei iniþiale despre aºteptãrilor participanþilor, unul dintre eiîntrerupe continuu, fãcând comentarii despre aºteptãrile sale ºi ale tuturor celorlalþi.

EXEMPLE DE SITUAÞII DIFICILE ÎN CADRUL ATELIERELORFOAIE

DE LUCRU

La sfârºitul acestei sesiuni, participanþii vor putea sã:1. Identifice obstacolele în calea comunicãrii în contextul instruirii.2. Defineascã ascultarea activã ºi sã explice importanþa ascultãrii active în

contextul instruirii.3. Aplice ascultarea activã într-o situaþie simulatã.4. Explice principiile de formulare a instrucþiunilor în timpul atelierului.

1 orã 10 min


Ascultarea activã ºi formulareainstrucþiunilorSE

SIUNEA

5

Obiective

Durata


Obstacole în comunicare Simulare Discuþie degrup


Ascultarea activã Discuþie degrup

10 min Document formator• Ascultarea activã

Aplicarea ascultãriiactive

Demonstraþie Simulãri

30 min

Formulareainstrucþiunilor pentruparticipanþi

15 min Document formator• Principii pentru formularea instrucþiunilor

TOTAL 80’

Afiºaþi pe flipchart Obiectivele sesiunii 5 ºi rugaþi câþiva voluntari sã le citeascã.

Introduceþi sesiunea, explicând faptul cã în calitate de formatori : • Avem o puternicã influenþã asupra dinamicii grupului, în funcþie de performanþa

ºi comportamentul nostru• Chiar dacã avem abilitãþi de comunicare (fiind în etapa de competenþã

inconºtientã), ne putem îmbunãtãþi continuu aceste abilitãþi.

Invitaþi grupul sã participe la urmãtoarea activitate:

Începeþi o discuþie care sã suscite interesul, despre un subiect interesant legat desãnãtatea reproducerii. Pe mãsurã ce participanþii contribuie cu comentarii ºi/saurãspund întrebãrilor, adoptaþi diverse comportamente care sã constituie obstacole încomunicare. Ignoraþi rãspunsurile lor în urmãtoarele moduri:

• Scrieþi pe flipchart instrucþiunile pentru un alt exerciþiu

• Consultaþi-vã cu co-formatorul în legãturã cu alte aspecte

• Întrerupeþi ºi contraziceþi rãspunsurile participanþilor

• Puneþi o altã întrebare în timp ce participantul încã vorbeºte

• Faceþi un comentariu care nu are nici o legãturã cu rãspunsul anterior participantului

• Rãspundeþi la telefonul mobil

• Completaþi rãspunsurile (sau întrebãrile) participanþilor

• Co-formatorul completeazã rãspunsurile pânã ajunge sã preia controlul asuprasesiunii.

Dupã ce aþi demonstrat (aproape) toate obstacolele de comunicare de mai sus, întrebaþi:

Ø Ce aþi observat în comportamentul meu în cursul discuþiei pe care tocmai am avut-o?

Ø Cum v-aþi simþit în timpul acestei activitãþi?

Ø Ce efect poate avea un astfel de comportament instruirii?

• Îi face pe indivizi sã simtã cã participarea ºi contribuþia lor nu suntimportante.

• Aceasta contribuie la dinamica de grup negativã:

o Participanþii se retrag de la discuþii, devin dezinteresaþi o Participanþii se retrag de la discuþii, devin frustraþi ºi/sau recalcitranþi

• Se reduce eficienþa instruirii deoarece nu mai existã dialog. Discuþiile numai sunt constructive.

Ascultarea activã ºi formularea instrucþiunilor Sesiunea 5


I. OBSTACOLE ÎN CALEA COMUNICÃRII (15 min)

INSTRUCÞIUNI:

Cereþi participanþilor sã se gândeascã la ceea ce au observat în comportamentulformatorilor în timpul acestui atelier. Întrebaþi-i:

Ø Cu excepþia aceastei experienþe recente, din observaþiile anterioare cum v-aþi datseama cã formatorii vã ascultau?

• Formatorii ºi-au îndreptat atenþia cãtre persoana care vorbea, dând(afirmativ) din cap ºi semnalând prin alte modalitãþi non-verbale faptul cãerau atenþi

• Formatorii au reformulat (parafrazat) ceea ce au spus participanþii

• Formatorii au pus întrebãri pentru a clarifica ceea ce au spus participanþii

Explicaþi grupului faptul cã acest tip de comportament este denumit ascultareactivã ºi are 3 componente:

• Ascultarea participativã – ascultãtorul aratã interes prin limbajul non-verbal(menþine contactul vizual, se apleacã înspre vorbitor, încuviinþeazã cu capul)ºi/sau dã rãspunsuri scurte care încurajeazã vorbitorul sã continue: aha, da,înþeleg etc.

• Parafrazarea – ascultãtorul reformuleazã cele spuse de vorbitor cu cuvintele sale,verificând dacã a înþeles corect

• Întrebãri deschise – vorbitorul clarificã anumite aspecte, verificã dacã a înþelescorect, cere mai multe detalii.

Întrebaþi grupul:

Ø Ce tipuri de întrebãri putem pune? Ø Care este diferenþa dintre o întrebare deschisã ºi una închisã? Ø Care dintre aceste tipuri de întrebãri este cea mai utilã pentru instruire? De ce?

Oferiþi explicaþiile necesare, folosind informaþiile din materialul de referinþãAscultarea activã. Accentuaþi importanþa întrebãrilor deschise în contextul instruiriipentru a încuraja reflecþia ºi învãþarea din partea participanþilor.

Referiþi-vã la toate cele trei componente care constituie ascultarea activã ºiîntrebaþi grupul:

Ø Care este scopul ascultãrii active?

• Sã ne asigurãm de faptul cã am înþeles corect ce a spus altcineva

• Sã indicãm vorbitorului cã ne intereseazã ceea ce spune pentru a-lîncuraja sã continue

• Sã putem rãspunde eficient la ceea ce a spus sau a întrebat celãlalt

Precizaþi cã Ascultarea activã se aplicã în numeroase situaþii de comunicare,inclusiv în activitatea de instruire (formare) ºi lucrul în cadrul comunitãþii.

Ascultarea activã ºi formularea instrucþiunilorSesiunea 5


II. ASCULTAREA ACTIVÃ (10 min)

Invitaþi participanþii sã observe demonstrarea ascultãrii active (fãcutã de cei 2formatori sau un formator ºi un participant). O persoanã (formator sau participant)povesteºte o situaþie, expune o problemã care o preocupã. Formatorul ascultã atent,rãspunde non-verbal (aprobã dând din cap, priveºte vorbitorul) sau monosilabic (“da,înþeleg, î-hî, OK), parafrazeazã ºi încurajeazã vorbitorul sã-ºi continue explicaþiile. (2 minute)

Întrebaþi grupul:

Ø Ce a fãcut ascultãtorul?

Ø Ce gesturi a folosit?

Ø Ce a comunicat celui care vorbea?

Ø Care a fost efectul asupra acestuia?

• Contactul vizual, rãspunsurile scurte ºi gesturile ascultãtorului, faptul cãnu a întrerupt vorbitorul, l-au încurajat sã continue sã-ºi expunã problema.

• Ascultãtorul a verificat dacã a înþeles corect ce a spus vorbitorul

• Vorbitorul a avut ocazia sã corecteze, dacã un a fost corect înþeles

• Ascultãtorul nu a întrerupt, a lãsat vorbitorul sã-ºi expunã problema

• A pus întrebãri deschise, de clarificare, a cerut detalii

Începeþi o discuþie referitoare la un alt subiect de interes pentru grup ºi încurajaþiparticipanþii sã continue sã discute subiectul între ei. Încurajaþi-i sã aplice principiileascultãrii active în cadrul discuþiei lor:

• Sã acordaþi atenþie celui care vorbeºte (semnale non-verbale care confirmã cãascultaþi)

• Sã reformuleze (parafrazeze) ceea ce a spus altcineva înainte de a rãspunde

• Sã punã întrebãri deschise pentru a clarifica ceea ce au spus ceilalþi.

La sfârºitul discuþiei, dupã ce tot grupul a avut ocazia de a exersa abilitãþile deascultare activã, conduceþi o discuþie cu privire la diferenþele dintre aceastã experienþãºi cea de la începutul sesiunii (când formatorul nu acordat atenþie participanþilor):

• Diferenþa de eficienþã a celor douã discuþii (capacitatea oamenilor de a seexprima ºi de a auzi ce au spus ceilalþi)

• Sentimentele participanþilor în legãturã cu atenþia acordatã, respectul arãtat etc

• Aplicarea abilitãþilor de ascultare activã în procesul de instruire.



III. APLICAREA ASCULTÃRII ACTIVE ÎN TRAINING (30 min)

Explicaþi cã în timpul atelierelor de instruire, formatorii oferã permanent instruc-þiuni participanþilor. Acestea trebuiesc formulate cu claritate, pentru ca participanþiisã înþeleagã ce au de fãcut.

Precizaþi cã un aspect important al furnizãrii de instrucþiuni se referã la organizareaactivitãþilor de grup. Fãrã alte explicaþii, cereþi participanþilor sã formeze rapid grupuri mici.

Notã: Prima confuzie a participanþilor este : Câte grupuri mici?

Spuneþi-le sã formeze patru grupuri mici de câte 3-4 participanþi.

Notã: Observaþi modul în care participanþii se deplaseazã încercând sã gãseascãalte persoane cu care sã formeze un grup.

Întrerupeþi activitatea ºi rugaþi participanþii sã treacã la locurile lor. Întrebaþi-i:

Ø Ce s-a întâmplat?

Participanþilor li s-a cerut sã formeze grupuri

Ø V-a fost clar ce vã ceream sã faceþi?

Instrucþiunile au pãrut clare pânã când participanþii au început sã le urmeze,apoi ºi-au dat seama cã nu ºtiau 1) numãrul grupurilor, 2) dimensiuneagrupurilor, nici 3) unde trebuiau sã meargã.

Ø Cât timp v-a trebuit?

Activitatea a durat mai mult decât era necesar.

Ø Cum ar fi putut fi mai eficientã sarcina simplã de formare a grupurilor mici?

Ar fi putut fi mai eficientã dacã formatorul:• Ar fi explicat clar participanþilor cum sã formeze grupurile

• Ar fi indicat grupurilor nou formate unde sã se aºeze în salã

• Ar fi dat instrucþiuni ºi materiale participanþilor dupã ce s-au aºezat îngrupurile lor.

Urmãrind explicaþiile din materialul de referinþã Principii pentru formulareainstrucþiunilor pentru participanþi, faceþi o scurtã prezentare a acestora.



IV. FORMULAREA INSTRUCÞIUNILOR PENTRU PARTICIPANÞI(15 min)

Adãugaþi faptul cã: • Este important sã vã gândiþi în avans la numãrul total de participanþi ºi ce se

poate face dacã nu se pot împãrþi în grupuri egale. Existã douã opþiuni:o Dacã activitatea în grupul mic constã în discutarea unui concept, nu este esenþial

ca fiecare grup sã aibã exact acelaºi numãr de participanþi. Unele grupuri ar puteaavea cu un participant mai mult sau mai puþin decât alte grupuri.

o Dacã activitatea în grupul mic implicã exersarea unei abilitãþi de cãtre fiecareparticipant (de exemplu jocul de rol pentru exersarea abilitãþilor decomunicare), ºi dacã toate grupurile au acelaºi numãr de participanþi, toþi voravea acelaºi timp pentru a exersa. Dacã unul din grupuri are un participantîn minus este recomandabil ca unul din formatori sã se alãture grupului,pentru a avea un numãr egal de participanþi în fiecare grup.

• Aceastã sarcinã simplã de formare a grupurilor pentru anumite activitãþi ºiexerciþii trebuie explicatã foarte clar participanþilor pentru a nu irosi timpul deinstruire ºi a frustra participanþii.

Spuneþi participanþilor cã vor gãsi ºi alte aspecte ale organizãrii eficiente a lucruluiîn grupuri mici în materialul Discuþia de grup, din sesiunea 3. Indicaþi cã deºi acesteprincipii sunt în general simple, ele sunt extrem de utile ºi sporesc eficienþa lucruluiîn grupuri mici.



Este o tehnicã de comunicare folositã pentru a ajuta indivizi, cupluri sau grupurisã-ºi analizeze ºi sã-ºi rezolve singuri problemele. “Ajutorul” (facilitatorul): 1) ascultãcu atenþie ºi foloseºte variate rãspunsuri scurte, 2) parafrazeazã, reformuleazã ce s-aspus ºi 3) pune întrebãri deschise cu scopul de a-i ajuta sã se gândeascã la problemelelor, la alternativele care le stau la dispoziþie ºi sã gãseascã soluþii pentru problemelepe care le au.

Aceastã tehnicã comunicã oamenilor cã sunt acceptaþi, cã “ajutorul” (facilitatorul)nu îi judecã ºi nici nu le indicã soluþii. Ii ajutã sã ia decizii proprii.

ASCULTAREA (PARTICIPATIVÃ)

Comunicare non-verbalã: contact vizual, corpul înclinat spre cel care vorbeºte,aprobare (prin miºcarea capului).

Rãspunsuri scurte care demonstreazã interest ºi încurajeazã persoana sã continuesã vorbeascã: îhî, aha, înþeleg etc.

PARAFRAZAREA

Reformularea celor spuse de vorbitor de cãtre persoana care ascultã, în cuvinteproprii, inclusiv percepþia asupra sentimentelor (exprimate prin tonul vocii, mimicã,limbajul corpului) din spatele mesajului verbal. Astfel:

• Se verificã dacã ascultãtorul a înþeles exact ceea ce a intenþionat vorbitorul

• Serveºte ca feedback, permiþând vorbitorului sã se gândeascã la ce a spus (întimp ce ascultã problema parafrazatã de celãlalt)

• Confirmã vorbitorului cã ascultãtorul a înþeles informaþia transmisã (atunci cândacesta din urmã parafrazeazã).

ÎNTREBÃRILE

Întrebãri închise: necesitã rãspunsuri prin „da” sau „nu”, sau fapte. Sunt maipuþin valoroase în training; când foloseºte întrebãrile închise, formatorul cunoaºterãspunsul, iar participantul se strãduieºte sã îl gãsescã. Acest proces nu stimuleazãgândirea, creativitatea.

Întrebãri deschise: Nu au un rãspuns prestabilit. Întrebãrile deschise sunt maiutile în contextul instruirii pentru cã:

• Solicitã gândirea criticã

• Invitã participanþii sã reflecteze (la experienþa lor, la relevanþa unei abilitãþi, etc.)

• Stimuleazã creativitatea

• Nu neagã rãspunsurile participanþilor la o întrebare; astfel se eliminã teamaacestora de a rãspunde corect sau greºit

• Furnizeazã formatorului mai multe informaþii cu privire la ceea ce înþelege ºi laceea ce nu înþelege participantul.



ASCULTAREA ACTIVÃMATERIAL DE

REFERINÞÃ

• Instrucþiunile trebuie sã fie exprimate clar ºi reformulate pânã sunt înþelese detoþi participanþii.

• Formatorii trebuie sã se concentreze asupra scopului atelierului: îmbunãtãþireaperformanþei participanþilor, ºi sã lucreze cu ei pentru atingerea obiectivului

• Formatorii trebuie sã gãseascã metode creative de a ajuta toþi participanþii sãrealizeze obiectivele de instruire (nu învãþãm cu toþii în acelaºi mod)

• Este important sã oferim feedback pozitiv ºi constructiv. Feedbackul pozitivvalideazã ceea ce participanþii au realizat, iar feedbackul constructiv îi ajutã sãidentifice punctele slabe sau problemele ºi sã le rezolve.

• Menþineþi contactul vizual cu participanþii, pentru a identifica la timp dacã nuînþeleg ceva.

• Permiteþi participanþilor sã lucreze împreunã ºi sã se ajute între ei (dacã estepotrivit)

• Arãtaþi grupului desene, schiþe sau late mijloace vizuale, dacã este necesar (înfuncþie de obiectivele exerciþiului).

• Gândiþi-vã din timp la numãrul participanþilor din grup ºi la ºi ce se poate facedacã nu se pot împãrþi în grupuri egale. Existã douã opþiuni:o Dacã activitatea în grupul mic constã în discutarea unui concept, nu este

esenþial ca fiecare grup sã aibã exact acelaºi numãr de participanþi. Unelegrupuri ar putea avea cu un participant mai mult sau mai puþin decât altegrupuri.

o Dacã activitatea în grupul mic implicã exersarea unei abilitãþi de cãtre fiecareparticipant (de exemplu jocul de rol pentru exersarea abilitãþilor decomunicare), este recomandabil ca unul din formatori sã se alãture grupului,pentru a avea un numãr egal de participanþi în fiecare grup.

• Explicaþi foarte clar participanþilor aceastã sarcinã aparentsimplã de formare agrupurilor pentru anumite activitãþi ºi exerciþii, pentru a nu irosi timpul deinstruire ºi a frustra participanþii.

Exemple de instrucþiuni pentru formarea grupurilor:

• Pentru a forma grupuri de câte patru dintr-un total de 20:

§ Primii 4 participanþi vor alcãtui grupul 1, urmãtorii 4 grupul 2 ºi aºa mai departepânã se formeazã cinci grupuri de câte patru

§ Numãraþi de la 1-5 ºi repetaþi numãrãtoarea pânã când fiecare are un numãr dela 1-5. Toþi cei cu numãrul „unu” formeazã grupul 1, toþi cei cu numãrul „doi”formeazã grupul 2, toþi cei cu numãrul „trei” formeazã grupul 3, toþi cei cunumãrul „patru” formeazã grupul 4, iar toþi cei cu numãrul „cinci” formeazãgrupul 5.

• Pentru a alcãtui patru grupuri dintr-un grup total de 20, cereþi participanþilor sãnumere de la 1-4 ºi repetaþi numerotarea pânã când fiecare are un numãr de la1-4. Toþi cei cu numãrul „unu” formeazã grupul 1, toþi cei cu numãrul „doi”formeazã grupul 2, toþi cei cu numãrul „trei” formeazã grupul 3, toþi cei cunumãrul „patru” formeazã grupul 4. Mãrimea grupului va fi de 5 participanþipentru fiecare grup.



PRINCIPII PENTRU FORMULAREA INSTRUCÞIUNILOR PENTRU PARTICIPANÞI

MATERIAL DEREFERINÞÃ

La sfârºitul acestei sesiuni participanþii vor putea sã:1. Identifice utilitatea întrebãrilor într-o sesiune de instruire 2. Descrie diferite modalitãþi de a pune grupului întrebãri, cu avantajele ºi

dezavantajele fiecãreia3. Explice modalitãþile de a rãspunde la întrebãrile dificile pe care le pot adresa

participanþii4. Explice modalitãþile de a rãspunde la rãspunsurile: corecte, parþial corecte,

incorecte date de participanþi la întrebãrile puse de formator

1 orã 30 minute


Utilizarea întrebãrilor în trainingSESIUNEA

6

Obiective

Durata


Scopul întrebãrilor înprocesul de instruire

Discuþie degrup


Formularea întrebãriloradresate grupului

Discuþie degrup

15 min

Formularearãspunsurilor laîntrebãrile puse departicipanþi

Lucru îngrupuri mici Discuþie degrup

40 min

Reacþia la rãspunsuriledate de participanþi

Discuþie degrup

20 min Document formatorFormularea întrebãrilor ºi a rãspunsurilor întraining

TOTAL 90’

Afiºaþi pe flipchart Obiectivele sesiunii 6 ºi cereþi voluntari care sã le citeascã.

Întrebaþi grupul:

Ø Care sunt motivele pentru care formatorii pun întrebãri în timpul atelierului?

• Pentru a verifica dacã participanþii au înþeles un concept

• Pentru a clarifica un punct sau a sublinia punctele esenþiale

• Pentru a stimula/promova reflecþia (asupra unui subiect)

• Pentru a uºura învãþarea (punând participanþilor întrebãri de testare acunoºtinþelor ºi confirmând rãspunsurile împãrtãºite grupului)

• Pentru a promova participarea grupului ºi pentru a menþine interesul ºiatenþia acestuia, în special:o În discuþiile despre concepte complexeo Când sesiunile sunt lungio Când se foloseºte lectura ca metodã de instruireo Când formatorul prezintã subiecte importante, dar mai puþin atractive

• Pentru a ajuta participanþii sã:

o Îºi însuºeascã conceptele dificileo Îºi aminteascã informaþiile care mai trebuiesc aprofundate (de exemplu

în cursul recapitulãrii fãcute în fiecare dimineaþã)o Facã legãtura între cele învãþate în timpul atelierului ºi aplicarea lor în

activitatea profesionalã

Menþionaþi Ciclul de învãþare experienþiale ºi importanþa oferirii unei structuri caresã permitã participanþilor sã treacã de la experienþa trãitã în timpul instruirii la:

• Reflectarea asupra experienþei (analiza a ceea ce s-a întâmplat în timpulexperienþei)

• Generalizarea (extinderea sensului) experienþei

• Aplicarea practicã a celor învãþate prin experimentare în activitatea profesionalã.

Subliniaþi cã deºi este nevoie de spontaneitate ºi flexibilitate în procesul deinstruire, este importantã ºi anticiparea modului cum vor fi expuse ºi susþinuteconcepte ºi informaþii esenþiale; este important sã formulãm întrebãri cheie, pentru auºura acest proces. Manualul pe care formatorii îl vor folosi pentru a instrui mediatoriisanitari în sãnãtatea reproducerii va include în instrucþiuni unele întrebãri cheie caretrebuiesc adresate participanþilor, pentru a uºura procesul de învãþare bazat peexperienþele anterioare ale acestora ºi pe experinþele din timpul atelierului.

Utilizarea întrebãrilor în training Sesiunea 6


I. SCOPUL ÎNTREBÃRILOR ÎN PROCESUL DE INSTRUIRE (15 min)

INSTRUCÞIUNI:


Ø Cum sunteþi tentaþi sã adresaþi întrebãri unui grup în contextul instruirii? ü De ce alegeþi o anumitã strategie? (avantaje)ü De ce nu aþi alege o altã modalitate pentru a adresa întrebãri grupului? (dezavantaje)

Formatorii pot pune întrebãri:• Întregului grup

• Unui anume participant, adresându-se acestuia pe nume

Ø Ce e de fãcut dacã un participant/grupul dã impresia cã nu vrea sã rãspundã la oîntrebare?

• Întrebaþi dacã întrebarea a fost clarã

• Reformulaþi întrebarea

• Puneþi întrebarea altui participant. Dupã ce acesta a rãspuns corect, reveniþila primul participant ºi verificaþi dacã a înþeles rãspunsul (pentru a-isublinia participarea).

• Verificaþi nivelul de energie al grupului (este posibil sã fie nevoie de o pauzãsau de un exerciþiu de energizare sau de o schimbare a metodologiei)

• Observaþi dinamica grupului. Dacã participarea este blocatã într-oanumitã etapã, trebuie identificat ºi înlãturat factorul care determinãacest lucru.

Ø Ce se scrie pe tablã sau pe flipchart?

Punctele, informaþiile esenþiale care trebuiesc reþinute sau la care se facereferire mai târziu. NU TOT ce se discutã.

Spuneþi grupului cã o altã abilitate importantã este aceea de a rãspunde laîntrebãrile participanþilor. Existã mai multe moduri de a rãspunde la întrebãrile pusede participanþi. Unele dintre acestea sunt mai utile decât altele pentru a facilitaînvãþãrea ºi a menþine o dinamicã pozitivã a grupului.

Întrebaþi grupul:

Ø Ce aþi observat cã face formatorul de obicei atunci când participanþii pun întrebãri? ü Care este motivul pentru care rãspunde într-un fel sau altul? ü În ce condiþii fiecare tip de rãspuns este cel mai potrivit?

Utilizarea întrebãrilor în trainingSesiunea 6


II. FORMULAREA ÎNTREBÃRILOR ADRESATE DIRECT GRUPULUI (15 minute)

III. FORMULAREA RÃSPUNSURILOR LA ÎNTREBÃRILE PUSE DE PARTICIPANÞI (40 minute)

• Formatorul rãspunde la întrebare

• Cere altui participant, sau grupului, sã rãspundã sau sã-ºi exprime opinia(„voi ce credeþi...?”)

• Reformuleazã întrebarea

• Mulþumeºte participantului (“Este o întrebare bunã”)

Ø Ce facem dacã participanþii pun întrebãri la care e greu sã rãspundem? Ce fel deîntrebãri ar putea fi?

• Întrebãri care nu sunt deloc (sau foarte puþin) legate de subiect

• Întrebãri la care formatorul nu cunoaºte rãspunsul

• Întrebãri care au legãturã cu un subiect care va fi abordat ulterior în cadrulprogramului de instruire

• Întrebãri prea lungi (mai mult o afirmaþie decât o întrebare)

• Întrebãri intimidante (pentru formator sau pentru ceilalþi membri ai grupului)

Împãrþiþi participanþii în douã grupuri mici ºi rugaþi-i sã formuleze rãspunsuripentru tipurile de întrebãri dificile de mai sus.

În grupul reunit, cereþi fiecãrui grup, pe rând, sã prezinte rãspunsurile la întrebãri,celãlalt grup fãcând completãri. În cazul în care lipsesc elemente importante, puneþiîntrebãri deschise pentru a ajuta participanþii sã se gândeascã la acestea.

Sugeraþi grupului cã o altã temã importantã în procesul de instruire este modul încare reacþionãm la rãspunsurile date de participanþi la întrebãrile pe care le punem,ºi cã existã o gamã largã de rãspunsuri. Întrebaþi grupul:

Ø Cum aþi cataloga rãspunsurile participanþilor la întrebãri, într-un mod care vã poateajuta sã vã decideþi cum sã rãspundeþi?

• Rãspunsuri corecte

• Rãspunsuri parþial corecte

• Rãspunsuri incorecte

• Rãspunsuri care adaugã idei inedite, dar utile

Cereþi grupului sã reflecteze asupra sesiunilor precedente ale acestui atelier ºi sãenunþe modul în care au reacþionat formatorii la rãspunsurile date de participanþi.

Parcurgeþi împreunã cu grupul materialul Formularea întrebãrilor ºi a rãspunsurilorîn training ºi verificaþi dacã existã nelãmuriri, întrebãri.

Explicaþi participanþilor cã vor avea ocazia sã exerseze formularea întrebãrilor ºi arãspunsurilor la întrebãri, pe mãsurã ce vor susþine sesiuni de instruire.



IV.REACÞIA LA RÃSPUNSURILE DATE DE PARTICIPANÞI (20 minute)

Întrebãrile pot fi adresate:• Intregului grup:

o Avantaje:

§ Oferã tuturor posibilitatea de a rãspundeo Dezavantaje:

§ Participanþii mai vorbãreþi pot monopoliza discuþia• Unui anume participant, adresându-i-se acestuia pe nume:

o Avantaje:

§ Încurajeazã participarea persoanelor timide§ Evitã monopolizarea discuþiei de participanþii mai vorbãreþi

o Dezavantaje:

§ Participanþii cãrora nu li s-au adresat întrebãri pot sã nu acorde atenþieîntrebãrii

• Grupului, direcþionatã apoi cãtre un anumit participant

o Avantaje:

§ Încurajeazã participarea persoanelor timide§ Evitã monopolizarea discuþiei de participanþii mai vorbãreþi§ Implicã participanþii care vorbesc între ei sau nu urmãresc discuþia

o Dezavantaje:

§ Participanþii cãrora nu li s-au adresat întrebãri pot sã nu acorde atenþieîntrebãrii

În cazul în care un participant/grup lasã impresia cã nu doreºte sã rãspundã la o întrebare:

• Întrebaþi dacã întrebarea a fost clarã

• Reformulaþi întrebarea

• Puneþi întrebarea altui participant. Dupã ce acesta a rãspuns corect, reveniþi laprimul participant ºi verificaþi dacã a înþeles rãspunsul (pentru a-i subliniaparticiparea).

• Verificaþi nivelul de energie al grupului (este posibil sã fie nevoie de o pauzã saude un exerciþiu de energizare sau de o schimbare a metodologiei)

• Observaþi dinamica grupului. Dacã participarea este blocatã într-o anumitãetapã, trebuie identificat ºi înlãturat factorul care determinã acest lucru.



FORMULAREA ÎNTREBÃRILOR ADRESATE PARTICIPANÞILOR MATERIAL DE

REFERINÞÃ

În general:• Formatorul rãspunde la întrebare

o Atunci când e sigur cã nimeni din grup nu cunoaºte rãspunsul (sau nu arecompetenþa necesarã)

• Cere altui participant, sau grupului, sã rãspundã sau sã-ºi exprime opinia.

o Încurajeazã/permite participanþilor sã punã în valoare propriile cunoºtinþe ºiexperienþe, ceea ce contribuie mai mult la instruirea lor decât dacã ar ascultaformatorul „atoateºtiutor”

• Reformuleazã întrebarea

o Pentru a verifica dacã a fost înþeleasã• Mulþumeºte participantului: “Este o întrebare bunã.”

o Contribuie la deschiderea grupului, asumarea unor riscuri (de a puneîntrebãri), participarea, dinamica pozitivã a grupului.

Întrebãri dificile:• Întrebãri care nu sunt legate de subiect (sau foarte puþin):

o Recunoaºteþi cã “este un subiect interesant” ºi spuneþi cã pentru momentdiscutãm despre [subiect]. Întrebaþi participantul respectiv dacã doreºte sãdiscutaþi mai târziu (în pauzã, la sfârºitul zilei).

• Întrebãri la care nu cunoaºteþi rãspunsul:

o Recunoaºteþi cã nu ºtiþi rãspunsul. Întrebaþi dacã îl ºtie cineva din grup.Oferiþi-vã sã cãutaþi rãspunsul sau îndrumaþi persoana spre surse(bibliografice) unde poate gãsi rãspunsul.

• Întrebãri care au legãturã cu un subiect care va fi abordat ulterior în cadrulprogramului de instruire:o Mulþumiþi participantului pentru întrebare ºi precizaþi cã subiectul respectiv

va fi abordat mai târziu, indicând sesiunea (sau daþi un rãspuns scurt pentruca grupul sã nu-ºi piardã motivaþia).

• Întrebãri prea lungi (mai mult o afirmaþie decât o întrebare):

o Spuneþi persoanei cã nu sunteþi sigur de intenþiile ei: pune o întrebare sauface o afirmaþie? Rugaþi-o sã precizeze întrebarea.

• Întrebãri intimidante (pot fi concepute special pentru a intimida formatorul):

o Nu intraþi în panicã. Nu vã grãbiþi. Reformulaþi întrebarea cãtre co-facilitator sau cãtre ceilalþi participanþi (pentru a vã asigura cã aþi înþelesîntrebarea). Recunoaºteþi cã nu ºtiþi rãspunsul (dacã este aºa) ºi întrebaþidacã are cineva un rãspuns.



FORMULAREA RÃSPUNSURILOR LA ÎNTREBÃRILEPARTICIPANÞILOR


• Rãspunsuri corecte

o Repetaþi rãspunsul pentru a-l sublinia ºi a vã asigura cã l-a auzit toatã lumea.o Faceþi o remarcã pozitivã (“E un rãspuns foarte bun”, “Corect”, “Exact”,

“Adevãrat” etc.) pentru a încuraja participarea.

• Rãspunsuri parþial corecte

o Faceþi un comentariu pozitiv asupra pãrþii corecte a rãspunsului, apoireformulaþi o întrebare ajutãtoare cãtre acelaºi participant sau cãtre ceilalþi,pentru a obþine ºi restul rãspunsului. Exemple:

§ “Sunt de acord cu prima parte a rãspunsului tãu. Poþi sã explici ______?”(reformuleazã întrebarea pentru a obþine rãspunsul care lipseºte saupentru a-l corecta).

§ “Poate cineva sã-l ajute pe ______ (numele participantului)?”§ “Doreºte cineva sã mai adauge ceva?”

• Rãspunsuri incorecte

o Indicaþi într-un mod diplomat cã rãspunsul nu este corect ºi reformulaþiîntrebarea pentru a ajuta participantul sã dea rãspunsul corect.

§ “Nu este chiar lucrul la care mã refeream/pe care îl sugeram/la care mãgândeam. Voi reformula întrebarea” (ºi reformulaþi întrebarea pentru a oface mai clarã, în funcþie de blocajul identificat).

• Rãspunsuri care introduc idei neaºteptate dar utile

o Mulþumiþi participantului ºi recunoaºteþi contribuþia sa suplimentarã, legând-ocât mai mult de subiect.



REACÞIA LA RÃSPUNSURILE PARTICIPANÞILORMATERIAL DE

REFERINÞÃ

La sfârºitul acestei sesiuni participanþii vor putea sã:1. Identifice responsabilitãþile care le revin în calitate de co-facilitatori 2. Numeascã avantajele instruirii cu un co-formator3. Numeascã problemele care pot apãrea în timpul instruirii cu un co-formator4. Descrie o strategie pentru depãºirea fiecãrei probleme identificate mai sus.

1 orã 15 minute


Co-facilitarea sesiunilor de instruireSESIUNEA

7

Obiective

Durata


Co-facilitarea atelierelorde instruire

Prezentare 15 min Material vizual / Flipchart • Obiectivele sesiunii

Document formator• Co-facilitarea atelierelor de instruire

Avantaje ºi dezavantajeale co-facilitãrii

Joc de rol Mini-lecturãBrainstorming

60 min Document formator• Avantaje ºi dezavantaje ale co-facilitãrii

• Principii pentru co-facilitarea atelierului

• Întrebãri pentru analiza activitãþii de cãtreco-facilitatori

TOTAL 75’

Afiºaþi pe flipchart Obiectivele sesiunii 7 cereþi voluntari care sã le citeascã.


Ø Ce aþi observat cã au fãcut formatorii când aþi participant la un program de instruiresusþinut de mai multe persoane (cum este acest atelier)?

ü Ce înseamnã co-facilitare?ü Care sunt responsabilitãþile ºi sarcinile formatorului care conduce sesiunea ºi

ale co-formatorului?

Împreunã cu grupul treceþi în revistã materialul Co-facilitarea atelierelor deinstruire ºi oferiþi explicaþiile necesare.

Împreunã cu co-formatorul faceþi un scurt joc de rol (2-3 minute), care sãdemonstreze participanþilor un model de co-facilitare inadecvatã:

• Cel care conduce sesiunea faciliteazã o discuþie pe o temã datã

• Co-formatorul:

- stã alãturi, fãrã sã facã ceva

- distribuie participanþilor materiale, în timp ce colegul sãu vorbeºte, blocândcontacul vizual cu participanþii

- face comentarii în surdinã cu unul din participanþi

- îºi corecteazã colegul în faþa grupului

- se uitã pe fereastrã

- întrerupe expunerea, punând întrebãri participanþilor

Invitaþi participanþii sã relateze ce au observat.

Rugaþi participanþii sã deschidã Manualul la pagina unde se aflã materialulAvantaje ºi dezavantaje ale co-facilitãrii. Cereþi voluntari care sã citeascã ºi sãcomenteze materialul. Întrebaþi grupul dacã are comentarii sau întrebãri legate deoricare dintre subiecte. Atrãgeþi-le atenþia asupra celor mai importante subiecte(conform experienþei pe care o aveþi).

Cereþi participanþilor sã sugereze ce ar putea face pentru a preveni apariþia problemelor.

Asiguraþi-vã cã toatã lumea contribuie cu cel puþin o idee. Când grupul înceteazãsã mai genereze idei, parcurgeþi împreunã materialul Principii pentru co-facilitareaatelierului. Solicitaþi voluntari care sã citeascã ºi sã comenteze principiile.

Indicaþi participanþilor materialul Întrebãri pentru analiza activitãþii de cãtre co-facilitatori. Cereþi voluntari care sã citeascã ºi sã comenteze folosirea întrebãrilor.

Explicaþi cã în a doua parte a atelierului participanþii vor susþine în echipe de câtedoi sesiuni practice de instruire ºi cã o parte importantã a acestei activitãþi va fiaplicarea abilitãþilor de co-facilitare.

Co-facilitarea sesiunilor de instruireSesiunea 7


I. RESPONSABILITÃÞI ÎN CO-FACILITARE (15 minute)

II-IV. AVANTAJE ªI PROBLEME ÎN CO-FACILITARE (1 orã)

INSTRUCÞIUNI:

În general, co-facilitarea implicã doi (sau mai mulþi) formatori care lucreazãîmpreunã pentru a crea ºi conduce o sesiune sau program de instruire, împãrtãºindabilitãþile, competenþa ºi experienþa pe care o au.

În principiu, formatorul care conduce sesiunea este responsabil de planificarea,organizarea ºi alocarea responsabilitãþilor. Acestea includ:

• Verificarea sãlii în care se desfãºoarã programul de instruire/atelierul

• Verificarea materialelor de instruire, pregãtirea ºi organizarea lor

• Verificarea echipamentelor necesare ºi a funcþionalitãþii lor

• Monitorizarea timpului în conformitate cu programul de instruire

• Monitorizarea eficienþei atelierului.

În realitate, responsabilitatea pentru aceste sarcini este adesea împãrþitã cu co-formatorul, pe parcursul procesului de instruire.

În implementarea sesiunilor de instruire, rolurile formatorului care conducesesiunea ºi ale co-formatorului alterneazã, pe mãsurã ce fiecare membru al echipeipreia rolul principal în facilitarea unei anumite sesiuni. În acest caz:

• Formatorul care conduce sesiunea susþine activitãþile sesiunii.

• Co-formatorul îºi ajutã colegul astfel:

o Observã procesul de instruire, inclusiv dinamica grupului ºi mãsura în caresunt atinse obiectivele sesiunii

o Adaugã în discuþie subiecte relevante (conform înþelegerii prealabile dintreformatori)

o Clarificã unele puncte, dacã este necesar (respectând înþelegerea prealabilãdintre formatori)

o Monitorizeazã sarcinile grupurilor mici ºi oferã ajutor, dacã este nevoieo Ajutã colegul sã rãspundã la nevoile sau cerinþele participanþiloro Pune întrebãri potrivite pentru a-ºi ajuta colegul sã nu “se blocheze”

(conform înþelegerii prealabile dintre formatori)o Pune întrebãri cheie pe care formatorul care conduce sesiunea le-a omis

(conform înþelegerii prealabile dintre formatori)o Ajutã participanþii timizi sã participe la discuþiio Scrie rãspunsurile participanþilor pe tablã sau flipchart.

Co-facilitarea sesiunilor de instruire Sesiunea 7


CO-FACILITAREA ATELIERULUIMATERIAL DE

REFERINÞÃ

Avantaje ale co-facilitãrii:• Formatorii au stiluri ºi competenþe complementare

• Permite formatorilor sã înveþe unul de la celãlalt

• Îmbunãtãþeºte capacitatea de percepþie a formatorului asupra:

o Înþelegerii conceptelor de cãtre grup o Aspectelor dinamicii de grup o Punctelor slabe/problemelor apãrute în procesul de instruire

• Faciliteazã dezvoltarea profesionalã (ca urmare a feedback-ului între colegi)

• Oferã participanþilor mai multe stiluri de instruire

• Permite formatorilor:

o Sã aibã timp pentru observaþii ºi reflecþiio Sã înþeleagã mai bine întrebãrile participanþilor, sã evite sã judeceo Sã beneficieze de pe urma experienþei celorlalþi /schimbului de experienþã ºi

a ideilor• Evitã monotonia

• Oferã sprijin ºi încurajare formatorilor (pentru pregãtirea, implementarea ºievaluarea instruirii)

• Oferã o gestionare mai eficientã a timpului de lucru în echipã (prezenþa a doiformatori permite împãrþirea sarcinilor, ceea ce este foarte important cândgrupul este mare)

• Ajutã formatorii sã urmãreascã mai bine activitatea practicã a participanþilor

• Împãrþirea sarcinilor reduce încãrcãtura pentru fiecare formator; evitãsupraîncãrcarea; permite fiecãrui formator “sã respire”

• Faciliteazã soluþionarea problemelor (ambii formatori analizeazã ºi/sau segândesc la modalitãþi de a îmbunãtãþi instruirea); formatorii fac împreunã unrezumat al sesiunilor parcurse

• Permite formatorilor sã se înlocuiascã unul pe altul dacã este nevoie

• Permite fiecãrui formator sã prezinte subiectele pe care le ºtie mai bine ºi/sausã beneficieze de ajutorul oferit de coleg atunci când prezintã subiectele cu careeste mai puþin familiarizat(ã)

Probleme potenþiale în procesul de co-facilitare:• Diferenþe în ceea ce priveºte stilul de instruire (de exemplu stilul academic , de

„profesor” contra „facilitator”)• Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a dezvolta ºi menþine relaþia cu co-

formatorul (pe lângã relaþia cu participanþii)• În mãsura în care participanþii se simt intimidaþi de formatori, ei se pot simþi ºi

mai inconfortabil în prezenþa mai multor formatori• Ameninþãri, rivalitate sau conflicte între formatori

• Prea multe intervenþii

• Oferã un model negativ, dacã apar neînþelegeri/conflicte în faþa participanþilor

• Nivele diferite de angajament sau competenþã

• Lipsa muncii în echipã inhibã feedback-ul ºi reduce productivitatea



AVANTAJE ªI DEZAVANTAJE ALE CO-FACILITÃRII ATELIERULUIMATERIAL DE

REFERINÞÃ

• Refuzul de a cere/accepta sprijinul co-formatorului în caz de blocaj

• Intervenþii nesolicitate, neaºteptate ºi/sau irelevante ale co-formatorilor

• Impunerea ideilor personale de cãtre co-formator

• Lipsa consultãrii între co-formatori în timpul pregãtirii atelierului, poate duce laneînþelegerea rolurilor fiecãruia etc.

• Crearea de disensiuni între participanþi

• Feedback critic (neconstructiv) între formatori

• Formatorul principal/co-formatorul dispare fãrã explicaþie

• Formatorul principal/co-formatorul nu acceptã feedback-ul colegului

• Formatorul principal/co-formatorul nu ºtie sã-ºi gestioneze timpul

• Nu se respectã deciziile luate



Pentru a asigura co-facilitarea productivã a atelierului, formatorii/co-facilitatorii trebuie:

Înainte de începerea atelierului:• Sã decidã care sunt rolurile fiecãruia pentru diferitele sesiuni ale atelierului.

• Sã discute despre felul în care vor rezolva diversele probleme, situaþiile de crizã.

• Sã ajungã la un consens în privinþa obiectivelor de instruire, rolurilor formatorilor,angajamentului fiecãruia, oferirea feedback-ului etc.

• Sã ajungã la un consens în privinþa felului în care vor rãspunde aºteptãrilorparticipanþilor; ºi asupra modului în care percep lucrul cu un grupul respectiv(participanþi, numãr, locaþie etc.)

• Sã stabileascã reguli pentru munca în echipã:

o Când sã intervinã într-o discuþie iniþiatã de co-formator (în general, la final,dupã ce participanþii ºi formatorul ºi-au prezentat ideile).

o Ce sã facã dacã au o opinie diferitã de a colegului care conduce sesiunea(discutaþi în timpul sesiunii de feedback între formatori; dacã este necesar,aduceþi problema din nou în discuþie a doua zi dimineaþa în timpulrecapitulãrii sesiunilor anterioare).

o Când ºi cum sã vã susþineþi colegul dacã acesta se bloceazã, omite sã ofereo instrucþiune sau face o greºealã. (de exemplu, puneþi o întrebare grupuluipentru a ghida discuþia ºi/sau sã o readuceþi pe fãgaºul normal, sau permiteþicolegului care conduce sesiunea sã corecteze instrucþiunile sau alte greºeli;sau sugeraþi o idee care poate “debloca” colegul; reveniþi în poziþie „secundarã”cât mai repede)

o În cazul în care trebuie sã lipsiþi de la o sesiune (din motive justificate!),informaþi-vã colegul cât mai repede cu putinþã.

o Hotãrâþi unde veþi sta în timpul sesiunii, pentru a putea interveni la nevoie,dar fãrã a distrage atenþia participanþilor sau colegului

o Stabiliþi modul în care veþi participa în timpul sesiuniio Stabiliþi ce este de fãcut dacã aveþi opinii diferite de ale colegului.o Pregãtiþi împreunã sesiunile de instruire („împãrþiþi-vã” sarcinile de a

conduce diferitele sesiuni, pentru a asigura implicarea ambilor formatori,dacã ambii formatori sunt competenþi în toate subiectele)

o Hotãrâþi cum veþi oferi ºi primi feedback-ul colegului• Sã hotãrascã rolurile organizatorice ºi sarcinile fiecãruia, ºi sã le respecte în

timpul atelierului (exemple: pauze, mese, activitãþi de deschidere ºi încheiere)• Sã îºi împartã sesiunile, astfel încât fiecare formator sã susþinã câteva sesiuni

în fiecare zi.• Sã spunã colegului la ce subiecte doreºte feedback, în mod particular.

• Sã distribuie sesiunile în avans, pentru ca fiecare sã aibã timp sã se pregãteascã.

• Sã prezinte ºi sã discute în avans sesiunile dificile.



PRINCIPIILE CO-FACILITÃRII ATELIERULUIMATERIAL

PENTRUPARTICIPANÞI

În general:• Solicitaþi feecback-ul colegului(lor) în mod regulat ºi frecvent.

• Urmãriþi sesiunea în mapa formatorului pe mãsurã ce colegul dumneavoastrãsusþine sesiunea ºi observaþi cu atenþie tot ceea ce se întâmplã în grup, inclusivprogresul instruirii, pentru a putea interveni corespunzãtor dacã este necesar.

• Testaþi-vã în mod constant presupunerile pe care le faceþi despre coleguldumneavoastrã. Nu trageþi concluzii pripite.

• Fiþi la curent cu programul de instruire.

• În cazul în care primiþi opinii sau reacþii negative din partea coleguluidumneavoastrã, oferiþi feedback constructiv.

• Respectaþi regulile grupului.

• Luaþi deciziile împreunã cu colegul, pentru a preveni intrevenþiile neaºteptate,nedorite ºi irelevante.

• Discutaþi în avans planurile de modificare a sesiunii, astfel încât colegul care vãasistã sã ºtie despre modificãrile pe care intenþionaþi sã le faceþi.



La sfârºitul fiecãrei zi de instruire, este util ca formatorii sã se întâlneascã ºi sã-ºiîmpãrtãºeascã observaþiile referitoare la activitãþile de instruire ale zilei, ºi pentru apregãti sesiunile din ziua urmãtoare.

Urmãtoarele întrebãri pot fi utile pentru sesiunile de analizare ºi pregãtire aactivitãþilor:

1. În ce mãsurã crezi cã obiectivele de azi au fost îndeplinite? Ce anume ne indicãfaptul cã au fost îndeplinite sau nu? În cazul în care nu au fost îndeplinite complet,care au fost cauzele?

2. Au existat probleme de implementare a activitãþilor de instruire? Ce s-a întâmplat?De ce? Cum putem îmbunãtãþi situaþia?

3. Cum am lucrat în echipã? Ce a mers bine? Cu ce probleme ne-am confruntat? Ce putem face pentru a îmbunãtãþi co-facilitarea sesiunilor din zilele urmãtoare?

4. Ce schimbãri trebuie fãcute în planul de instruire de mâine, pornind de la ceea ces-a întâmplat azi?

5. Acþiunile fiecãrui formator au fost: • Eficiente?

• Ineficiente?

6. Feedback între formatori, comentarii pe marginea subiectelor sau temelor asupracãrora aþi convenit cã doriþi feedback-ul colegului în timpul atelierului.



ÎNTREBÃRI PENTRU ANALIZA ACTIVITÃÞII DE CÃTRE CO-FACILITATORI

MATERIALPENTRU

PARTICIPANÞI

La sfârºitul acestei sesiuni participanþii vor putea sã:1. Enumere patru aspecte ale pregãtirii unei sesiuni de instruire2. Explice folosirea materialelor vizuale în training.3. Explice principiile de pregãtire ºi utilizare a flipchart-ului4. Explice importanþa legãturilor între diferitele concepte prezentate ºi între

activitãþile de instruire5. Pregãteascã o sesiune de instruire, urmãrind indicaþiile din manualul

formatorului ºi respectând principiile pentru co-facilitarea atelierului (secþiunea“pregãtirea atelierului”).

5 ore


Pregãtirea sesiunilor practiceSESIUNEA

8

Obiective

Durata


Folosirea materialelorvizuale în training

Discuþie degrupExerciþii

30 min Materiale pentru formator• Descrierea furnicarului• Furnicarul(desen)Foi de lucru• Tânãrã, bãtrânã (desen)Document formator• Principii de folosire a materialelor vizuale

Introducere 10 min

Folosirea flipchartului Mini-lecturã 10 min Document formator• Secrete pentru formatori

TOTAL 5 ore

Crearea legãturilor întreconcepte, subiecte întraining

Discuþie 10 min Document formatorCrearea legãturilor între activitãþi ºi concepte


Lucru înperechi

4 ore Document formator• Pregãtirea atelierelor/sesiunilor de instruireMateriale: • Manualul formatorului – Instruirea Media-

torilor sanitari în Sãnãtatea Reproducerii• Manuale pentru participanþi • Flipchart• Hârtie de flipchart• Markere• Coli de hârtie A4• Scotch • Mijloace vizuale, modele anatomice etc

(pentru sesiuni)

Spuneþi participanþilor cã vor începe sã pregãteascã implementarea sesiunilor detraining, simulând situaþia realã a unui atelier de instruire a mediatorilor sanitari însãnãtatea reproducerii.

[Notã: este foarte important ca toþi participanþii sã aibã ocazia sã faciliteze osesiune de training. Este esenþial pentru ei sã-ºi exerseze abilitãþile de training într-un climat de învãþare pozitiv, unde se simt în siguranþã ºi unde pot primi un feedbackpozitiv ºi constructiv, care îi va ajuta sã-ºi perfecþioneze abilitãþile]

Precizaþi cã:• Vor avea la dispoziþie 4 ore pentru a lucra câte doi, pe baza opþiunilor

individuale, pentru a pregãti o sesiune de training• În urmãtoarele zile vor prezenta pe rând sesiunile în faþa întregului grup. Toþi

participanþii vor avea responsabilitatea de a conduce o sesiune împreunã cu uncoleg, aºa cum se va întâmpla ºi în viitoarele ateliere de instruire a mediatorilorsanitari, unde vor conduce sesiunile împreunã cu un co-formator.

• Perechile de participanþi vor decide cum vor co-facilita sesiunea, asigurându-se cã:

o Nu vor vorbi în acelaºi timpo Fiecare îºi va exersa -pe rând- abilitãþile de trainingo Îºi vor împãrþi între ei responsabilitãþile legate de implementarea unei sesiuni

de training• Toþi participanþii vor avea ocazia sã primeascã feedback dupã demonstraþie

• Formatorii le stau la dispoziþie pentru a-i ajuta sã îºi pregãteascã prezentãrile.

Subliniaþi cã în perioada de pregãtire a sesiunilor practice, perechile d eformatorivor trebui sã:

• Treacã în revistã sesiunea descrisã în Manualul formatorului ºi sã decidã cumvor facilita diversele activitãþi propuse

• Hotãrascã de comun acord cum vor lucra împreunã

• Pregãteascã materialele necesare

• Decidã cum vor face evaluarea sesiunii pe care o faciliteazã împreunã.

Întrebaþi grupul:

Ø Ce fel de instrumente/materiale vizuale am folosit de când am început acestatelier?

• materiale scrise

• flipchart

• desene

Pregãtirea sesiunilor practiceSesiunea 8


I. INTRODUCERE (10 minute)INSTRUCÞIUNI:

II. UTILIZAREA MATERIALELOR VIZUALE ÎN SESIUNILE DE TRAINING (30 minute)

INSTRUCÞIUNI:

Ø Ce alte instrumente vizuale se mai pot folosi?

• retroproiector

• video

• tablã ºcolarã

• modele anatomice

• obiecte reale

Ø Ce este un instrument/material vizual?

Orice obiect care poate fi vizualizat ºi folosit pentru a învãþa oamenii

Propuneþi exerciþiul urmãtor pentru a demonstra importanþa instrumentelor vizuale.

Rugaþi participanþii sã ia câte o hârtie ºi un pix sau creion.

Invitaþi-i sã deseneze un animal dupã descrierea pe care o veþi citi, conformDicþionarului Explicativ, din materialul pentru formator Descrierea furnicarului. Citiþidefiniþia de douã ori, încet ºi clar (nu citiþi instrucþiunile de mai multe ori, pentru cãunii participanþi ar putea sã-ºi noteze textul, ceea ce va afecta rezultatele exerciþiului).

Nu vã îngrijoraþi dacã participanþii par derutaþi. Rugaþi-i sã desene cât de bine pot,conform instrucþiunilor. Cereþi participanþilor sã-ºi analizeze reacþiile din timpulacestei activitãþi.

Acordaþi-le câteva minute pentru a termina desenul.


Ø Ce puteþi spune despre aceastã activitate? A fost uºoarã? Grea? De ce?

A fost greu pentru cã:• Nu am înþeles instrucþiunile

• Nu am avut destule informaþii

Rugaþi câteva persoane din grup sã încerce sã ghiceascã animalul. Arãtaþi-le fotografiafurnicarului. Recitiþi descrierea ºi indicaþi fiecare parte a corpului menþionatã.


Ø Ce aþi învãþat din aceastã experineþã? Ce concluzii puteþi trage despre cum folosimijloacele vizuale atunci când dorim sã îi învãþãm pe alþii?

a) cuvinte b) desene, fotografii?

• Instrumentele vizuale sunt deseori necesare pentru a înþelege informaþiile noi.

• Un material vizual bun atrage atenþia grupului

Pregãtirea sesiunilor practice Sesiunea 8


Ø Aþi putea descrie un sterilet sau un prezervativ unor oameni care nu au auzit sauvãzut niciodatã unul, fãrã a folosi un mijloc vizual?

Ø Ce se întâmplã când oamenii nu înþeleg ce le spunem?

Deseori oamenii nu înþeleg ce se spune ºi aceastã lipsã de înþelegere corectãduce la apariþia unor zvonuri. Uneori, chiar folosind un instrument vizual (unobiect real), termenii folosiþi (prea tehnici) pot constitui un obstacol careîmpiedicã oamenii sã înþeleagã corect.

Selectarea ºi utilizarea instrumentelor vizualeDaþi fiecãrui participant o copie a desenului Tânãrã, bãtrânã. NU le spuneþi ce

reprezintã desenul. Spuneþi-le sã priveascã desenul cu atenþie timp de un minut, fãrãsã vorbeascã, apoi sã facã schimb de impresii cu restul grupului.

Puneþi urmãtoarele întrebãri:

Ø Ce vedeþi?

Rãspunsurile variazã.Din fericire, de obicei cel puþin o persoanã din grup vede o femeie tânãrã,respectiv bãtrânã.

Ø Câþi dintre voi vãd:ü o tânãrã?ü o bãtrânã?ü altceva?

Ø De ce nu vedem toþi acelaºi lucru privind acelaºi desen?

• Avem experienþe ºi percepþii diferite

• Desenul este confuz, derutant

Ø Ce putem învãþa din aceastã experienþã?

• Dacã un mijloc vizual este derutant, indiferent din ce motiv, nu estepotrivit ºi eficient

• Întotdeauna un mijloc vizual va fi testat cu un reprezentant al grupuluiþintã, pentru a verifica cã se va înþelege ceea ce s-a intenþionat

Ø Ce anume influeþeazã ceea ce vedem într-un desen, o picturã?

• mediul în care trãim

• experienþa personalã

Ø Ce putem face pentru ca instrumentul vizual sã fie cât mai eficient?

Ciþiþi împreunã cu grupul materialul Principiile de folosire a instrumentelorvizuale. Sugeraþi participanþilor sã urmãreascã aceste recomandãri în timpulpregãtirii sesiunilor de training.



Explicaþi cã flipchart-ul (sau tabla de scris) este unul din mijloacele cel mai desfolosite în training.

Existã o serie de principii care trebuiesc respectate atunci când utilizãm acestinstrument comun.

Treceþi în revistã împreunã cu participanþii materialul Secrete pentru formatori ºirugaþi cîþiva voluntari sã citeascã secþiunea Folosirea flipchart-ului (sau a tablei descris) ºi a markerelor.

Sugeraþi participanþilor cã un alt element important în training este modul în carefacem legãturi între diferitele subiecte, concepte ºi activitãþi care au loc între-unatelier de instruire.

Parcurgeþi împreunã cu grupul materialul Crearea legãturilor între activitãþi ºiconcepte. Subliniaþi importanþa trecerilor de la o zi la alta, de la o sesiune al alta, întresubiecte etc.

Invitaþi participanþii sã ia înconsiderare aceste aspecte atunci când vor pregãti ºifacilita sesiunile practice.

Reveniþi la materialul Secrete pentru formatori ºi continuaþi lectura lui.

Precizaþi cã atunci când participanþii pregãtesc un atelier sau o sesiune de training,pot folosi o serie de întrebãri pentru a asigura o planificare eficientã a acesteiactivitãþi. Indicaþi materialul Pregãtirea atelierelor/sesiunilor de instruire din Manualulparticipantului.

Pregãtiþi ºi afiºaþi pe flipchart temele sesiunilor descrise în mapa formatorului.Invitaþi participanþii sã îºi treacã numele în dreptul sesiunii pe care doresc sã oprezinte (câte 2 la fiecare).

Participanþii vor pregãti sesiunea pentru care au optat, folosind metodele detraining învãþate, urmãrind indicaþiile din Manualul formatorului.

Distribuiþi participanþilor câte un exemplar din Manualul formatorului ºi Manualulparticipantului pret pentru instruirea mediatorilor sanitari în sãnãtatea reproducerii.

Explicaþi cã la începutul fiecãrei sesiuni vor gãsi: obiectivele sesiunii, durata ºi untabel cu activitãþile propuse, timpul alocat fiecãreia ºi lista materialelor necesare.Instrucþiunile care urmeazã constituie ghidul dupã care vor facilita sesiunea. Descriecum sã foloseascã diverse tehnici de instruire, ce întrebãri sã adreseze participanþilorºi cum sã proceseze fiecare activitate.



III. PREGÃTIREA ªI FOLOSIREA FLIPCHART-ULUI (10 minute)

V. PREGÃTIREA SESIUNILOR DE TRAINING (4 ore)

IV. CREAREA LEGÃTURILOR ÎNTRE ACTIVITÃÞI ªI CONCEPTE(10 minute)

Sugeraþi participanþilor sã revadã ºi materialul Principii pentru co-facilitareaatelierului (din sesiunea 7) ºi sã þinã cont de aceste principii atunci când pregãtescsesiunea pe care o vor susþine împreunã cu un coleg.

Asiguraþi-vã cã aveþi la îndemânã toate materialele necesare pentru sesiunile alesepentru demonstraþie, dar nu le oferiþi decât la solicitarea participanþilor.

Circulaþi printre participanþi în timp ce ei lucreazã• Verificaþi modul în care elaboreazã ghidul de desfãºurarea a sesiunii.

• Puneþi întrebãrile necesare pentru a vã asigura cã progreseazã ºi cã urmeazãprincipiile indicate ºi respectã indicaþiile din mapa formatorului.

• Rãspundeþi la orice întrebare pusã în legãturã cu sesiunea pe care o pregãtesc.

• Ajutaþi-i în orice moment ar avea nevoie.



„Corpul este solid ºi spatele arcuit. Membrele sunt scurte ºi solide, prevãzute cugheare neascuþite. Urechile sunt lungi. Coada lungã ºi stufoasã este groasã la rãdãcinãºi subþire spre vârf. Capul alungit, susþinut de gâtul scurt ºi gros, se terminã cu un râtca un disc în care se deschid nãrile. Gura este micã ºi cilindricã, cu o limbã foartelungã ºi subþire.”



DESCRIEREA FURNICARULUIMATERIAL

PENTRUFORMATOR



1. Pregãtiþi dinainte materialele vizuale pe care le veþi folosi• evitaþi distorsiunile de mãrime ºi detaliile care pot distrage atenþia

• arãtaþi obiectele în întregime, în special când vorbiþi despre pãrþile corpului

• prezentaþi obiectele din unghiuri familiare, obiºnuite

• folosiþi semne ºi simboluri care pot fi înþelese de audienþã

• faceþi legãtura dintre desene ºi ceea ce ºtiu participanþii

• folosiþi obiecte reale ori de câte ori este posibil

• asiguraþi-vã cã mijlocul vizual:

o poate fi vãzut ºi înþeles uºoro este atractiv

2. Asiguraþi-vã cã toatã lumea poate vedea.

3. Arãtaþi, prezentaþi materialul vizual suficient timp, pentru ca toþi participanþii sã-lpoatã vedea.

4. Dacã materialul vizual are mai multe componente, indicaþi-le pe rând.

5. Explicaþi detaliile mai importante care ar putea sã nu fie cunoscute de grup.

6. Dacã este necesar, daþi participanþilor obiectul ºi rugaþi-i sã-l treacã de la unul laaltul (de exemplu, daþi o folie de pilule, un sterilet sau un prezervativ, atunci cânddiscutaþi cu un grup despre metodele contraceptive).

7. Menþineþi contactul vizual cu grupul în timp ce arãtaþi un mijloc vizual (nu priviþispre material, ci spre grup!).

8. Exersaþi folosirea materialelor vizuale înainte de a le folosi în faþa unui grup.



PRINCIPII DE FOLOSIRE A MATERIALELOR VIZUALEMATERIAL DE

REFERINÞÃ

Iatã câteva recomandãri care pot contribui la succesul Dvs. ca formatori

1. Utilizarea flipchart-ului sau tablei de scris• Scrisul de pe flipchart/tablã trebuie sã fie clar ºi destul de mare pentru a fi vãzut

cu uºurinþã, inclusiv de cãtre participanþii care se aflã la distanþa cea mai mare.• Nu scrieþi pe flipchart prea multe detalii. O coalã de flipchart foloseºte, de

obicei, ca suport pentru cele mai importante informaþii. Acestea sunt greu deidentificat dacã sunt prea multe cuvinte pe flipchart.

• Când scrieþi pe flipchart în timpul unei sesiuni de instruire (de exemplu scrieþirãspunsurile participanþilor la o întrebare): o Þineþi seama de ceea ce urmãriþi scriind rãspunsurile participanþilor pe

flipchart. Scrieþi doar acele lucruri la care vã veþi referi, nu tot ce se spune.o Nu scrieþi ºi vorbiþi în acelaºi timp….veþi fi nevoiþi sã staþi cu faþa la flipchart

ºi sã “vorbiþi” cu acesta. Terminaþi ceea ce aveþi de spus grupului ºi apoiscrieþi pe flipchart.

• Înainte de a începe orice sesiune de instruire, pregãtiþi bucãþi de scotch pentrulipirea colilor de hârtie pe suportul flipchartul-ului sau pe perete. Ataºaþi uºorbucãþile de scotch pe marginea unei mese sau pe marginea flipchart-ului pentrua le avea la îndemânã.

• Dacã aveþi pregãtite mai multe coli de flipchart pentru un atelier sau o sesiune,aranjaþi-le în ordinea în care le veþi folosi, pentru a evita sã le cãutaþi în timpulsesiunii.

• Când folosiþi coli de flipchart gata scrise este recomandabil sã invitaþiparticipanþii sã le citeascã, în loc sã le citiþi Dvs. Aceasta creºte participareagrupului.

• Dacã citiþi de pe flipchart, aºezaþi-vã lângã acesta, cu faþa la grup. Priviþi spreflipchart doar atât cât este necesar pentru a urmãri ideile principale, menþineþicontactul vizual cu grupul.

2. Markere• Folosiþi culori închise (negru, maro, roºu, albastru, violet) care pot fi vãzute de

la distanþã. Evitaþi culorile deschise (galben, verde deschis).• Dacã este posibil, folosiþi markere cu vârful pãtrat (sau folosiþi o lamã pentru a

tãia vârful ascuþit). Markerele cu vârful pãtrat lasã linii mai groase, care pot fivãzute mai bine de la disatnþã.

3. Distribuirea materialelor pentru participanþi• Aranjaþi materialele pentru participanþi în ordinea în care le veþi distribui în

timpul atelierului. Astfel, veþi fi siguri cã le veþi gãsi pe cele de care aveþi nevoieatunci când veþi dori.

• Când distribuiþi materialele pentru participanþi, þineþi cont de modul în care vorfi folosite:o Dacã veþi cere participanþilor sã le citeascã ºi sã discute pe marginea lor,

evident cã va trebui sã le distribuiþi la începutul activitãþii.o Dacã ghidul/mapa formatorului indicã alte tipuri de activitãþi (exerciþii, joc de

rol, discuþii etc.), nu distribuiþi materialele decât dupã ce activitatea s-aterminat, iar grupul a identificat conceptele, principiile etc. dorite.



SECRETE PENTRU FORMATORIMATERIAL DE

REFERINÞÃ

§ Unii formatori distribuie materialele participanþilor imediat dupã fiecaresesiune; alþii le distribuie la sfârºitul fiecãrei zi de instruire.

• Dacã realizaþi activitatea de instruire împreunã cu co-formator, evitaþi sãdistribuiþi materiale în timp ce colegul vorbeºte cu grupul. Acest lucru le poatedistrage atenþia.

• Formatorul poate distribui el însuºi materialele pentru participanþi sau le poateda unui participant ºi apoi cere participanþilor sã îºi ia câte un exemplar ºi sã ledea urmãtoarei persoane.

4. Folosirea mapei formatorului sau ghidului sesiunii• Mapa formatorului sau ghidul sesiunii sunt destinate formatorului pentru a-l

ajuta sã conducã activitatea de instruire. Formatorii vor avea nevoie sãfoloseascã mapa sau ghidul sesiunii în timpul activitãþilor, cu excepþia situaþieicând ei stãpânesc foarte bine conþinutul cursului.

• Formatorii trebuie sã se asigure cã au înþeles corect instrucþiunile din mapaformatorului. o Nu citiþi cuvânt cu cuvânt din mapã pe parcursul instruirii.o Concentraþi-vã numai pe instrucþiuni ºi recurgeþi la ele pentru a conduce

sesiunea, dacã este necesar.

5. În cazul în care spuneþi ceva greºit sau jignitor, recunoaºteþi acest lucru în faþagrupului ºi cereþi-vã scuze cu prima ocazie. Recunoaºterea propriilor greºeli:• Comunicã umilinþã, nu aroganþã.

• Constituie pentru grup un model de comportament pozitiv.

Aspecte logistice

În continuare sunt prezentate câteva aspecte logistice, legate de organizareaatelierelor de instruire, care trebuiesc rezolvate în majoritatea atelierelor. Organizatoriitrebuie sã hotãrascã în prealabil cine este responsabil pentru fiecare dintre acestesarcini, ºi vor conferi autoritatea ºi resursele necesare acelora care au fost însãrcinaþi,pentru ca aceºtia sã le putea duce la îndeplinire în timp util.

1. Treceþi în revistã ºi verificaþi planul activitãþii de instruire• Revedeþi programul atelierului

• Verificaþi bugetul necesar atelierului

• Confirmaþi disponibilitatea fondurilor

2. Aranjamente pentru participanþii• Selectaþi participanþii

• Obþineþi aprobarea pentru participarea participanþilor la atelier

• Pregãtiþi ºi trimiteþi invitaþii ºi instrucþiuni participanþilor

3. Locul de desfãºurare a atelierului• Confirmaþi locaþia ºi spaþiul/sala în care se va desfãºura atelierul (fiþi atenþi în

special la mãrimea, forma sãlii ºi numãrul locurilor (scaunelor) • Faceþi aranjamentele necesare pentru cazarea participanþilor ºi formatorilor

• Asiguraþi servicii pentru masa de prânz ºi pauzele de cafea

• Confirmaþi aranjamentele financiare



4. Transportul• Faceþi aranjamente pentru transportul participanþilor ºi formatorilor (oferindu-le

mijloace de transport sau decontându-le costurile de transport)

5. Asiguraþi materiale de instruire• Alegeþi ºi multiplicaþi materialele necesare pentru instruire

o Materiale pentru participanþio Flipchart-urio Certificate care atestã participarea la atelier (dacã este cazul)

• Obþineþi materiale logistice ºi rechizite

o Flipchart (suport) ºi hârtieo Markereo Scotch o Hârtie de scris o Creioane, pixurio Bloc-notes-urio Mape pentru participanþi



Conform principiilor învãþãrii experienþiale ºi ale instruirii adultului, atunci cânddorim sã învãþãm pe cineva lucruri noi, este necesar sã facem legãturi între:

• ceea ce participanþii cunosc deja ºi ceea ce vrem sã îi învãþãm

• între diferitele subiecte, concepte din atelier de instruire

• între activitatea curentã ºi cele care vor urma.

În timpul instruirii, stabilirea acestor legãturi, a trecerii de la un subiect la altul,asigurã o secvenþialitate logicã ºi ajutã participanþii sã înveþe.

Aceastã legãturã logicã se face :• când trecem de la o zi la alta, sau de la o sesiune al alta

• între subiectele, temele atelierului

• când introducem un subiect nou sau începem o discuþie

• când discutãm pentru prima oarã despre un subiect controversat

• când facem referire la exemple anterioare

• când luãm ca exemplu un aspect din activitatea profesionalã a participanþilor

• la încheierea unei sesiuni sau când tragem concluzii

• când pregãtim grupul pentru sesiunea urmãtoare

• când are loc schimbare formatorilor.



CREAREA LEGÃTURILOR ÎNTRE ACTIVITÃÞI ªI CONCEPTEMATERIAL DE

REFERINÞÃ

Urmãtoarele întrebãri pot ajuta formatorul sã pregãteascã activitãþile de training:

1. Cine sunt participanþii?o Ce ºtiu ei despre subiect?o Ce aºteptãri/interes pot avea faþã de subiectul ales?o Câte persoane vor participa?

2. Unde va avea loc atelierul? Cât timp va dura?o Verificaþi sala/spaþiul în care se va desfãºura atelierul (dacã este posibil alegeþi

sala dupã ce o vedeþi)o Asiguraþi-vã cã sunt locuri suficiente pentru toþi participanþii ºi cã puteþi aranja

scaunele aºa cum doriþi (în cerc)o Verificaþi dacã timpul planificat pentru activitãþi este acceptabil pentru

participanþio Asiguraþi-vã cã sunteþi disponibil în perioada programatã pentru desfãºurarea

atelierului

3. Ce obiective are atelierul/sesiunea? Ce vor învãþa participanþii în timpul acestuiatelier/sesiuni? o Revedeþi principalele teme ºi activitãþi o Evaluaþi încadrarea activitãþilor în timpul propuso Pregãtiþi materialele necesareo Stabiliþi cum veþi evalua eficienþa atelierului ºi a fiecãrei sesiuni (ce au învãþat

participanþii)

4. Ce metode voi folosi? Ce tipuri de întrebãri va trebui sã pun pentru a facilita discuþiaºi participarea?o Asiguraþi-vã cã sunteþi familiarizaþi (exersaþi) cu metodele de training propuse în

mapa formatorului o Pregãtiþi o serie de întrebãri deschise pentru:- Introducere

- Deschiderea unei discuþii

- A ajuta participanþii sã se gândeascã la experienþele ºi cunoºtinþele pe carele au despre subiectul discutat

- A ajuta participanþii analizeze, generalizeze ºi aplice experienþele din timpulatelierului în activitatea lor profesionalã

- A încuraja participanþii timizi

- A evita acapararea discuþiei doar de cãtre câþiva participanþi

5. Ce materiale voi folosi?o Verificaþi cã mijloacele vizuale sunt: - Potrivite subiectului discutat ºi grupului

- Adaptate metodelor de învãþare folosite



PREGÃTIREA ACTIVITÃÞILOR DE INSTRUIREMATERIAL DE

REFERINÞÃ

- Disponibile (verificaþi echipamentele, prizele etc.)

- Uºor de transportat

- Suficient de interesante pentru a trage ºi a menþine atenþia grupului

- Adaptate locului de desfãºurare a sesiunii

o Pregãtiþi ºi organizaþi (puneþi în ordine cronologicã) materialele vizuale înaintede sesiune

o Învãþaþi sau exersaþi folosirea lor (dupã caz)

6. Cum pot evalua eficienþa atelierului/sesiunii?o În timpul atelierului/sesiunii:- urmãriþi interesul manifestat de participanþi

- apreciaþi calitatea rãspunsurilor date la întrebãri

- observaþi permanent grupul pentru a vedea dacã este interesat de subiect ºimesajul este înþeles

- puneþi întrebãri deschise pentru a verifica ce au învãþat participanþii

- rugaþi o persoanã din grup sã facã rezumatul celor discutate

o La sfârºitul atelierului:- aplicaþi un chestionar de evaluare

- notaþi dacã participanþi solicitã informaþii suplimentare sau organizarea altoractivitãþi de instruire

- întrebaþi-vã „Cum aº putea îmbunãtãþi viitoarele activitãþi de instruire?“

o Pe termen lung:- urmãriþi schimbãrile produse în comportamentul oamenilor din localitãþile

deservite de mediatorii instruiþi - notaþi dacã creºte numãrul mediatorilor care solicitã participarea la atelierul

de instruire pentru sãnãtatea reproducerii



La sfârºitul acestei sesiuni participanþii vor putea sã:1. Faciliteze sesiuni de training, respectând principiul învãþãrii adultului ºi Ciclul

învãþãrii experienþiale ºi aplicând metodele de training învãþate.2. Evalueze eficacitatea sesiunilor implementate.

12-15 ore


Implementarea sesiunilor practiceSESIUNEA

9

Obiective

Durata


Introducere 10 min

Sesiuni practice Simulãri Document formator• Listã de verificare pentru facilitarea

sesiunilor de training

TOTAL 12-15 ore

[Notã: timpul necesar pentru aceastã sesiune depinde de numãrul participanþilor laatelier. Planificaþi aproximativ 1 orã ºi 30 minute pentru fiecare prezentare efectuatãde fiecare pereche de formatori (circa 10 minute pentru organizarea materialelor ºi unexerciþiu de deschidere sau de energizare, aproximativ 1 orã pentru demonstareasesiunii de training, 20 minute pentru feedback)]

Treceþi în revistã împreunã cu grupul materialul Listã de verificare pentrufacilitarea sesiunilor de training. Explicaþi cã acest material va fi folosit în timpulsesiunilor, pentru a formula feedbackul care va fi oferit fiecãrei perechi de formatorila sfârºitul prezentãrii lor

Invitaþi participanþii sã faciliteze sesiunile pe care le-au pregãtit, respectândprincipiile învãþate ºi timpul alocat pentru fiecare prezentare (1 orã).

În timpul prezentãrii sesiunilor, ceilalþi participanþi: • Vor juca rolul participanþilor la un atelier de instruire în sãnãtatea reproducerii.

(mediatori sanitari)• Vor urmãri Lista de verificare pentru facilitarea sesiunilor de training, pentru a

putea da colegilor (formatorilor) un feedback pozitiv ºi constructiv la sfârºitulprezentãrii.

La sfârºitul fiecãrei prezentãri, facilitaþi feedback-ul. Pentru început, rugaþi fiecareparticipant sã spunã ce pãrere are despre felul în care ºi-a prezentat sesiunea (sã îºidea propriul feedback).

Apoi invitaþi cei doi participanþi care au lucrat împreunã sã îºi dea feedbackreciproc, folosind ca reper materialul Întrebãri pentru analiza activitãþii de cãtre co-facilitatori (din sesiunea 7).

Apoi invitaþi ceilalþi participanþi sã ofere feedback (respectând regulile de oferire aunui feedback pozitiv ºi constructiv).

Facilitaþi o discuþie despre problemele întâmpinate, rãspundeþi la întrebãrileparticipanþilor despre facilitarea sesiunilor de training.

Faceþi aprecieri pozitive la adresa participanþilor ºi reamintiþi-le cã prin exersare vorcontinua sã-ºi perfecþioneze abilitãþile de a conduce sesiunile de educaþie în grup.

Implementarea sesiunilor practice Sesiunea 9


I. INTRODUCERE INSTRUCÞIUNI:

II. IMPLEMENTAREA SESIUNILOR DE TRAINING

1. Observaþii generale:Formatorul:• S-a prezentat?

• S-a asigurat cã participanþii se pot vedea ºi auzi unii pe alþii?

• A ajutat participanþii sã se simtã confortabil, a creat a atmosferã favorabilã învãþãrii(prin exerciþii de deschidere potrivite, glume ponderate, asigurând participanþiiasupra confidenþialitãþii celor discutate în cadrul sesiunii, prin stabilirea unorreguli acceptate de întregul grup etc.)?

• A folosit un limbaj clar, uºor de înþeles, a explicat termenii noi?

• ªi-a adaptat vocea astfel încât sã fie auzit de tot grupul?

• A lãsat impresia cã stãpâneºte bine subiectul?

• A menþinut contactul vizual cu toþi participanþii?

• Limbajul non-verbal (mimica, miºcarea, poziþia corpului) au dovedit interes,entuziasm, încredere sau plictisealã, desinterés?

2. Obiectivele ºi conþinutul sesiunii• A prezentat tema ºi obiectivele sesiunii?

• A formulat clar obiectivele?

• Conþinutul sesiunii a fost relevant pentru participanþi?

3. Organizarea sesiunii• A fãcut legãtura cu sesiunea, activitatea anterioarã? Dar cu urmãtoarea?

• Conþinutul sesiunii a fost logic, uºor de urmãrit?

4. Utilizarea tehnicilor de instruire• Cât de eficiente au fost metodele folosite? V-au ajutat sã învãþaþi ?

• A folosit corect metodele de training, respectând principiile de aplicare a acestora?

• Ce ar fi putut face ca sesiunea sã fie mai eficientã?

5. Respectarea ciclului învãþãrii experienþiale• A procesat activitatea conform Ciclului învãþãrii experienþiale?

• A fãcut-o în mod corect?

6. Folosirea întrebãrilor• A pus întrebãri deschise pentru a stimula reflectarea ºi participarea? Daþi exemple

• A rãspuns clar ºi într-un mod potrivit la întrebãrile participanþilor? Exemple.

• În timpul sesiunii, au existat acþiuni, informaþii sau întrebãri la care ar fi pututrãspunde participanþii în locul formatorului?

• Ar mai fi putut fi puse ºi alte întrebãri (deschise) pentru a implica mai multparticipanþii? (exemple)

Implementarea sesiunilor practiceSesiunea 9


LISTÃ DE VERIFICARE PENTRU FACILITAREA SESIUNILOR DE TRAINING


7. Încurajarea participanþilor• A ajutat participanþii sã facã legãtura între subiectul discutat ºi experienþele ºi

cunoºtinþele lor anterioare?• A încurajat grupul sã-ºi exprime pãrerile ºi reacþiile faþã de subiectul discutat?

• A încurajat participanþii sã-ºi identifice propriile nevoi de învãþare ºi soluþiilepotrivite (sau a indicat ce ar trebui sã înveþe participanþii)?

8. Rãspunsul la dinamica grupului• Care a fost nivelul de interes al grupului?

• Au existat situaþii dificile cu unii participanþi? Ce a fãcut formatorul pentru a ledepãºi?

9. Co-facilitarea• Cum au lucrat cei doi formatori împreunã?

• Felul în care au lucrat, s-au completat, a ajutat participanþii sã înveþe?

• Au existat tensiuni, limitãri?

10. Formularea instrucþiunilor• Instrucþiunile date au fost clare? Potrivite?

• Vi s-a permis sã cereþi lãmuriri, clarificãri?

11. Mijloace vizuale• Materialele ajutãtoare au fost adecvate subiectului ºi grupului?

• Materialele vizuale au fost folosite eficient?

• Dacã nu, acest lucru s-a datorat materialelor sau modului în care au fost elefolosite?

12. Controlul timpului• Formatorii s-au încadrat în timpul alocat sesiunii?

13. Alte observaþii

Implementarea sesiunilor practice Sesiunea 9


La sfârºitul acestei sesiuni, participanþii vor putea sã:1. Evalueze individual eficienþa instruirii2. Evalueze atelierul

2 ore

Sumarizaþi împreunã cu participanþi activitãþile desfãºurate în timpul atelierului.Revedeþi aºteptãrile lor ºi invitaþi-i sã analizeze mãsura în care aceste aºteptãri au fostsatisfãcute. Treceþi în revistã obiectivele atelierului ºi analizaþi împreunã dacãobiectivele au fost atinse.

Spuneþi cã în afarã de întrebãrile puse participanþilor despre ce cred ei cã au reuºitsã înveþe în timpul atelierului, o altã modalitate de a evalua atingerea obiectivelor unuiatelier ºi – deci – a progresului învãþãrii este completarea unui post-test, identic cucel din prima zi.

Distribuiþi post-testul. Spuneþi participanþilor sã îºi scrie numele. Acordaþi 30 minute pentru completarea testului.


Evaluarea ºi încheierea atelieruluiSESIUNEA

10

Obiective

Durata


Testarea finalã Lucruindividual (test)


Document formator• Cheia de rezolvare a testului

Evaluarea atelierului Chestionar 30 min Materiale participanþi• Formular de evaluare finalã a telierului

Activitate de încheiere Discuþie degrup

60 min

TOTAL 120’

I. POST-TEST (30 minute)INSTRUCÞIUNI:

Strângeþi testele; unul din formatori le va prelua ºi le va corecta în timp ce co-formatorul conduce restul sesiunii. La sfârºit rezultatele obþinute de fiecareparticipant la completarea pre- ºi post-testului vor fi afiºate pe flipchart.

[Notã: Progresul demostrat în mod obiºnuit prin aceastã evaluare comparativã esteun factor de motivare a participanþilor ºi contribuie la câºtigarea încrederii în propriapersoanã, probând noile cunoºtinþe ºi abilitãþi dobândite în timpul instruirii.]

Referiþi-vã la ceea ce s-a discutat în sesiunea 8 despre evaluarea atelierelor de instruireºi explicaþi participanþilor cã vor completa un chestionar de evaluare a atelierului, careeste foarte importantãe pentru evaluarea finalã ºi va ajuta formatorii ºi organizatorii sãaducã îmbunãtãþiri pentru viitoarelor activitãþi de instruire, dacã va fi cazul.

Distribuiþi chestionarele de evaluare ºi rugaþi participanþii sã le completeze.

Întrebaþi participanþii: “Ce aþi câºtigat prin participarea la acest program ? Cebeneficii vor apãrea pentru munca voastrã ? Ce au de cîºtigat membrii comunitãþii?”.

Revedeþi împreunã cu grupul aºteptãrile formulate la începutul atelierului ºiverificaþi în ce mãsurã au fost îndeplinite.

Invitaþi participanþii sã împãrtãºeascã grupului, cum vor pune în practicã ceea ceau învãþat, ce dificultãþi estimeazã cã vor avea de întâmpinat ºi cum le vor depãºi, ceaspecte pozitive va aduce în viaþa lor (profesionalã ºi particularã) participarea la acestatelier.

Discutaþi despre viitoarele ateliere de instruire a mediatorilor sanitari; rugaþiparticipanþii sã îºi exprime eventualele preferinþe în legãturã cu colegii cu care vor dorisã co-faciliteze aceste ateliere.

Distribuiþi certificatele/ diplomele de participare.Alegeþi un exerciþiu de închidere a atelierului, care sã faciliteze despãrþirea într-o

notã pozitivã, optimistã • Unul din formatori þine în mânã un ghem de sfoarã, pe care îl aruncã ca pe o minge

unuia dintre participanþi, fãcându-i o urare, un compliment. Fiecare aruncã ºiprimeºte “mingea”, pãstrînd o parte a sforii, construindu-se în final o “reþea”.

• Fiecare persoanã îºi deseneazã conturul mâinii pe o coalã de hârtie, îºi treceprenumele în centru ºi o “paseazã” colegului din dreapta. Colile vor circularapid de la o persoanã la alta (cea din dreapta). Fiecare scrie câte un mesajpozitiv, o urare, o calitate a persoanei. Se continuã pânã când toþi au scristuturor persoanelor ºi foile se reîntorc la posesorii lor. Nu permiteþiparticipanþilor sã citeascã pe loc cele scrise de colegi. Spuneþi-le cã acesta vafi un „dar” din partea grupului, pe care îl vor „deschide” acasã.

• Participanþii se ridicã în picioare, se plaseazã în cerc, îºi dau mâinile ºi fiecareface o urare întregului grup.

Evaluarea ºi încheierea atelierului Sesiunea 10


II. EVALUAREA ATELIERULUI (30 minute)

ÎNCHEIERE (60 min)

Vã rugãm sã rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri pentru a ne ajuta sã evaluãm câtmai corect acest atelier.

Îndeplinirea obiectivelor atelierului

Pentru fiecare obiectiv pe care ni l-am propus, vã rugãm sã apreciaþi în ce mãsurãconsideraþi cã a fost îndeplinit, încercuind cifra care reflectã cel mai bine opinia Dvs.Dacã un obiectiv nu a fost îndeplinit, vã rugãm explicaþi de ce credeþi cã s-a întâmplatacest lucru: timp insuficient, explicaþii neclare, exersare practicã insuficientã, metodãde training nepotrivitã, alte motive.

• Voi putea demonstra abilitãþile necesare pentru a instrui mediatorii sanitari înSãnãtatea Reproducerii

de acord nu sunt de acord, nici împotrivã împotrivã5 4 3 2 1

• Voi putea explica conceptele de bazã ale Sãnãtãþii Reproducerii


• Voi demonstra abilitãþi de comunicare interpersonalã ºi cu grupurile


Alte aspecte ale atelierului

Vã prezentãm câteva aspecte ale atelierului. Pentru fiecare vã rugãm sã încercuiþicifra care reflectã cel mai bine opinia Dvs. ºi sã descrieþi motivele pentru careconsideraþi aspectul respectiv ca fiind mai puþin corespunzãtor, mai slab.

1. Organizarea atelieruluiBunã Satisfãcãtoare Slabã5 4 3 2 1

2. Conþinutul sesiunilor de instruire (pentru activitatea viitoare de formator)Foarte relevant Relevant Irelevant5 4 3 2 1

Evaluarea ºi încheierea atelieruluiSesiunea 10


EVALUAREA FINALÃ A ATELIERULUI DE FORMARE DE FORMATORI

MATERIALPENTRU

PARTICIPANÞI

3. Eficienþa metodelor de training folositeFoarte eficiente Eficiente Ineficiente5 4 3 2 1

4. Eficienþa formatorilor (crearea unei atmosfere pozitive, facilitarea sesiunilor,transmiterea informaþiilor, rãspunsuri la întrebãrile participanþilor etc)Foarte eficienþi Eficienþi Ineficienþi5 4 3 2 1

5. Utilitatea materialelor distribuiteFoarte folositoare Folositoare Nefolositoare5 4 3 2 1

6. Eficienþa sesiunilor practice de training Foarte eficiente Eficiente Ineficiente5 4 3 2 1

Alte întrebãri

1. Care a fost cea mai folositoare parte a atelierului? De ce?

2. Care a fost cea mai puþin folositoare parte a atelierului? De ce?

3. Ce subiecte/sesiuni credeþi cã va trebui sã aprofundaþi sau sã exersaþi pentru a vãîmbunãtãþi prestaþia ca formator?

4. Aþi fi dorit sã includem ºi alte subiecte în acest atelier? Care?

5. Ce sugestii aveþi pentru îmbunãtãþirea acestui atelier ?

Vã mulþumim ºi vã dorim mult succes!

Evaluarea ºi încheierea atelierului Sesiunea 10


CEDPA – Training Trainers for Development, The CEDPA Training Manual SeriesVolume I, The Centre for Development and Population Activities, 1995

Eitington, J. – The Winning Trainer, 1992

JSI Research & Training Institute/SECS – Counseling Curriculum, 2002

JSI Research & Training Institute /SECS – Training of Trainers Curriculum, 2002

Scrinivasan. L. – Tools for Community Participation

Werner, D. and Bower, B. – Helping Health Workers Learn – A book of methods, aidsand ideas for instructors at the village level, Hesperian foundation, 2001

Alte surse:

EngenderHealth – www.engenderhealth.org

Family Health International (FHI) – www.fhi.org

Johns Hopkins University School of Public Health, Center for Communication Programs(JHU-CCP) – www.jhuccp.org

JHPIEGO Corporation – www.jhpiego.org

JSI R&T Institute – www.jsi.com

PATH – www.path.org

Pathfinder International – www.pathfind.org

Evaluarea ºi încheierea atelieruluiSesiunea 10


BIBLIOGRAFIE

F O R M A T O R IF O R M A T O R I

Manual pentru

FORMARE DE FORMATORI PENTRU INSTRUIREA MEDIATORILOR SANITARI ROMI ÎN DOMENIUL SÃNÃTÃÞII REPRODUCERII

MINISTERUL SÃNÃTÃÞII

Date post:	28-Dec-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	18 times
Download:	0 times

FORMARE DE FORMATORI PENTRU INSTRUIREA MEDIATORILOR ...romania.jsi.com/Docs/rhm_tot_form.pdf · JSI...

Documents