Fondurile Europene REFERAT

5/7/2018 Fondurile Europene REFERAT - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/fondurile-europene-referat 1/26

M A S T E R

DREPT MATERIAL COMUNITAR

DISCIPLINA:DREPT ECONOMIC COMUNITAR

TEMA:FONDURILE EUROPENE

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC,

MASTERAND,CONSTANTIN STUMBEA

2009

C U P R I N S

1



Pag.

LISTA DE ABREVIERI......................................................................................... 4

CAPITOLUL I

CONTEXTUL ISTORIC AL APARIŢIEI UNIUNII EUROPENE................... 5

1.Ideea unităţii europene...................................................................................... 5

2.Premisele integrării europene........................................................................... 5

3.Procesul de integrare economică, politică şi socială a comunităţilor

europene.............................................................................................................. 7

CAPITOLUL II

INSTITUŢIILE ŞI ORGANELE COMUNITĂŢILOR EUROPENE.............. 9

1.Delimitări conceptuale...................................................................................... 9

2.Principii care guvernează activitatea instituţiilor comunitare..................... 10

3.Structura comunităţilor europene................................................................... 10CAPITOLUL III

FONDURILE EUROPENE................................................................................... 11

1.Prezentarea fondurilor europene.................................................................... 11

2.Programele operaţionale.................................................................................. 12

3.Programul Operaţional pentru România....................................................... 17

4. Fonduri europene nerambursabile rurale pentru România........................ 21

CAPITOLUL IVCONCLUZII............................................................................................................ 23

BIBLIOGRAFIE..................................................................................................... 26

LISTA DE ABREVIERI

2



ACIS – AUTORITATEA PENTRU COORDONAREA INSTRUMENTELOR

STRUCTURALE

BCE – BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ

BEI - BANCA EUROPEANĂ PENTRU INVESTIŢII

CAER – CONSILIUL DE AJUTOR ECONOMIC RECIPROC

C&D – CERCETARE ŞI DEZVOLTARE

CDI – CERCETARE DEZVOLTARE ŞI INOVARE

CE – COMUNITATEA EUROPEANĂ

CECO sau CECA - COMUNITATEA EUROPEANĂ A CĂRBUNELUI ŞI

OŢELULUI

CEDO – CONVENŢIA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

CEE sau TCEE - COMUNITATEA ECONOMICĂ EUROPEANĂ

CEEA sau EURATOM – COMUNITATEA EUROPEANĂ A ENERGIEIATOMICE

CJCE – CURTEA DE JUSTIŢIE A COMUNITĂŢII EUROPENE

CPE – COOPERAREA POLITICĂ EUROPEANĂ

EPSO – OFICIU EUROPEAN DE SELECTARE A PERSOANLULUI

EUROMED – ADUNAREA PARLAMENTARĂ EURO-MEDITERANEEAN

FC – FONDUL DE COEZIUNE

FEADR – FONDUL EUROPEAN PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARERURALĂ

FEDR – FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ

FEGA – FONDUL EUROPEAN DE GARANTARE AGRICOLĂ

FEP – FONDUL EUROPEAN PENTRU PESCUIT

FSE – FONDUL SOCIAL EUROPEAN

GUE/NGL – STÂNGA UNITARĂ EUROPEANĂ/STÂNGA VERDE NORDICĂ

HNV – VALOARE NATURALĂ ÎNALTĂIMM – ÎNTREPRINDERILE MICI ŞI MIJLOCII

ISPA – INSTRUMENTUL PENTRU POLITIC STRUCTURALE DE

PRE-ADERARE

IT – TEHNOLOGIE INTELIGENTĂ

LEADER – LEGĂTURA DINTRE ACŢIUNILE DE DEZVOLTARE A

ECONOMIEI RURALE

NATO - ORGANIZAŢIA TRATATULUI ATLANTICULUI DE NORD

NOX – OXID DE AZOT

OECE - ORGANIZAŢIA EUROPEANĂ DE COOPERARE ECONOMICĂ

3



ONG – ORGANIZAŢII NONGUVERNAMENTALE

PAC – POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ

PC – POLITICA DE COEZIUNE

PHARE CES – SPRIJIN PENTRU RESTRUCTURARE ECONOMICĂ PENTRU

POLONIA ŞI UNGARIA COEZIUNE ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ

PIB – PRODUSUL INTERN BRUT

PNDR – PROGRAMUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ

PO – PROGRAMUL OPERAŢIONAL

PO AT – PROGRAMUL OPERAŢIONAL PENTRU ASISTENŢĂ TEHNICĂ

PO DCA – PROGRAMUL OPERAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA

CAPACITĂŢII ADMINISTRATIVE

POR – PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL

POS - PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIALPOS CCE – PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL PENTRU

CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE

POS DRU – PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA

RESURSELOR UMANE

SMIS – SISTEMUL UNIC DE MANAGEMENT AL INFORMAŢIEI PENTRU

INSTRUMENTELE STRUCTURALE SO2 – BIOXID DE SULF

SUA – STATELE UNITE ALE AMERICII

TENT – T - REŢEAUA TRANSEUROPEANĂ DE TRANSPORT

UE – UNIUNEA EUROPEANĂ

UEO - UNIUNEA EUROPEI OCCIDENTALE

URSS - UNUINEA REPUBLICILOR SOVIETICE SOCIALISTE

CAPITOLUL ICONTEXTUL ISTORIC AL APARIŢIEI UNIUNII EUROPENE ŞI

4



PROCESUL DE INTEGRARE AL COMUNITĂŢILOR EUROPENE

1.Ideea unităţii europene1

Construcţia europeană la care asistăm, privită în perspectivă istorică, a fost„pregătită” de generaţii de scriitori, filozofi, istorici, poeţi, jurişti, politologi. Cu mai multsau mai puţin succes, toate acestea, purtând nostalgia unităţii antice pierdute, au încercat să

contribuie la renaşterea speranţei de a o restabili între părţile disociate ale Europei.Doctrinele europene au îndeplinit astfel, rolul de a menţine de-a lungul secoleleor ideeaunităţii europene şi de a pregăti Europa unită pe care epoca noastră se străduieşte să oconstruiască.

Încă din secolul al XIII –lea, Dante Alighieri în „Divina comedie” îşi imagina oEuropă unificată sub conducerea unui suveran, aflat deasupra celorlalţi suverani, limbacomună urmând a fi latina, iar moneda comună, florinul, care avea o circulaţie largă la aceeavreme, datorită negustorilor din Florenţa2.

În secolul al XV –lea, regele Boemiei, Georges de Podiebrad propunea regeluiFranţei Louis al XI –lea, constituirea unei confederaţii europene care, limitând suveranitateastatelor, să fie dotată cu instituţii comune, cum ar fi o Adunare în cadrul căreia să se voteze

cu majoritate simplă, o Curte de Justiţie, un Buget federal şi o armată comună.În secolul al XVII –lea, Ducele de Sully în „Grand Dessin”, a lansat ideea unui

„corp politic al tuturor statelor Europei”, care să poată produce între membrii săi, o paceinalterabilă şi un comerţ perpetuu.

În secolul al XVIII -lea, J.J.Rousseau şi I.Kant şi-au exprimat convingerile lor europene. Napoleon Bonaparte a încercat unificarea Europei sub autoritatea Franţei , dar împotriva voinţei popoarelor, ceea ce a provocat explozia naţionalismelor europene.

În secolul al XIX –lea, Saint Simon prevedea construcţia Europei în jurul uneialianţe Franţa-Anglia condusă de un monarh „lider ştiinţific şi politic”. Victor Hugo, îndiscursul rostit la al treilea Congres Internaţional de Pace de la Paris din 1849 spunea că:„va veni o zi când vom vedea ....Statele Unite al Americii şi Statele Unite aleEuropei....schimbând produse, comerţ, industrie, arte, genii...”.

În secolul al XX –lea, Coudenhove-Kalergi în anul 1922 în special în lucrarea „Pan-Europe”, prevedea constituirea unei federaţii europene fondată pe limitări de suveranitateconsimţite de statele euroepene. În această perioadă au fost create „Uniunea economică şivamală europeană” şi „Federaţia pentru înţelegere europeană”. Aristide Briand a propusAdunării generale a Societăţii Naţiunilor să creeze între statele europene, o legăturăfederală, dar fără să aducă atingere suveranităţii statellor.

În general, se poate spune că doctrinele europene s-au lovit de o dificultate, constândîn contradicţia dintre unitatea Europei şi suveranitatea statelor.

2.Premisele integrării europene3

Într-o Europă devastată de războaie şi divizată datorită confruntării între Est şi Vest,Winston Churchill a propus în anul 1946 crearea unor State Unite ale Europei, primii paşiterbuind să fie cel al Franţei şi Germaniei prin formarea unui Consiliu al Europei.Propunerea a determinat constituirea în numeroase ţări a unor mişcări europene: „Uniuneaeuropeană a federaliştilor”, „Mişcarea Socialistă pentru Statele-Unite ale Europei”,„Uniunea parlamentară europeană”, „Noile echipe internaţionale”.

În decembrie 1947 a fost instituit un „Comitet internaţional de coordonare aMişcărilor pentru unitatea europeană”, care a organizat mai multe congrese, dintre care, o

1 ROXANA MUNTEANU, Drept European, pag.17-19, Editura Oscar Print, Bucureşti,1996.2 RADU STANCU, Note de Curs, pag.1-2, www.spiru haret.ro,2008.3 CORINA LEICU, Drept Comunitar, pag.3-6, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1998.

5

http://www.spiru/

http://www.spiru/



influenţă decisivă a avut-o Congresul de la Haga din 7-10 mai 1948, ale cărui iniţiative aucondus la crearea Consiliului Europei.

Rezoluţiile adopate la acest Congres sunt cuprinse în 5 articole:-O Europă unită, în a cărei întindere să aibă loc libera circulaţie a oamenilor, ideilor

şi bunurilor;-O Cartă a drepturilor omului, garantând libertăţile de gândire, de asociere şi de

exprimare, ca şi liberul exerciţiu al unei opoziţii politice;

-O Curte de Justiţie capabilă să aplice sancţiunile necesare pentru a fi respectatăCarta;-O Adunare europeană în care să fie reprezentate forţele vii ale tuturor naţiunilor;-Angajamentul de a sprijini această operă, singura şansă pentru pace şi gajul unui

mare viitor pentru această generaţie şi cele care vor urma.După cel de-al doilea război mondial, reconstrucţia continentului european s-a

realizat sub forma organizaţiilor de cooperare pe diverse domenii (unele dintre eledatorându-se şi iniţiativelor S.U.A. în Vestul Europei şi U.R.S.S.-ului în Est)4:

a). În domeniul militar *Uniunea Europei Occidentale (UEO) – tratatul de instituire conţinând o clauză de

angajament militar automat, în caz de agresiune împotriva unuia din membrii organizaţiei

(Franţa, Marea Britanie, Belgia, Olanda, Luxemburg, Germania, Italia, ulterior – Spania,Portugalia, şi în final – Grecia); organizaţia a fost înfiinţată prin Tratatul de la Bruxelles, din17.03.1948, revizuit prin Acordul de la Paris, din 23.10.1954.

*Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) – prin acest tratat s-a reuşit oadevărată integrare militară a statelor membre (mai multe state europene occidentale, S.U.A.şi Canada iniţial, în prezent şi România, din 29.03.2004; în total 26 de state membre plus, 23de state partenere); organizaţia a fost înfiinţată prin Tratatul de la Washington, din 4 aprilie1949.

*Tratatul de la Varşovia – format din statele Europei centrale şi de Est, coordonatede U.R.S.S.; tratatul a fost încheiat la 14.05.1955 şi desfiinţat în anul 1991.

b).În domeniul economic*Organizaţia Europeană de Cooperare Economică (OECE) – constituit ca o

condiţie pentru a gestiona în comun ajutorul SUA oferit în cadrul Planului Marshall;constituit la 16.04.1948, a devenit Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare,

prin intrarea Canadei şi SUA în anul 1960.*Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER) – reunind statele Europei centrale

şi de Est, coordonate de U.R.S.S.; tratatul a fost încheiat la 01.01.1949 şi desfiinţat în anul1991.

*Uniunea Vamală a statelor Benelux – constituit în anul 1947 (Belgia, Olanda şiLuxemburg), a reprezentat un model pentru comunităţile europene care s-au format ulterior.

c).În domeniul politic

*Consiliul Europei – reunind democraţiile occidentale în temeiul Tratatului de laLondra din 09.05.1949; a fost folosit ca instrument de armonizare a drepturilor omului lanivel naţional,

semnându-se la Roma, la 04.11.1950, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

3. Procesul de integrare economică, politică şi socială a comunităţilor europene5

4 AUGUSTIN FUEREA, Manualul Uniunii Europene, pag.13-14 ,Editura Universul Juridic,Bucureşti, 2006

6



A. Acordul de la Schengen – 14 iunie 1985Acordul Schengen a fost semnat de statele comunitare, referitor la suprimarea

graduală, a controlului vamal la graniţele comune.Mecanismele de aplicare a Acordului de la Schengen au avut următoarele

consecinţe:*adoptarea de către statele semnatare (Franţa, Germania şi Benelux) a unor măsuri

legislative;

*semnarea la data de 19.06.1990 a Conveţiei de aplicare a Acordului de la Schengen,formulându-se următoarele declaraţii comune cu privire la:-controlul pasagerilor şi al bagajelor de mână, la aeroport;-prevenirea şi stoparea exportului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope;-renunţarea la controalele unor vegetale şi produse vegetale;-politicile naţionale în materie de azil.Convenţa a intrat în vigoare de la 01.09.1993.

B. Actul Unic European – 17/28 februarie 1986În preambulul AUE se se evidenţiază voinţa statelor semnatare de a transforma

relaţiile comunitare într-o Uniune Europeană, pe baza rapoartelor anrterioare = Luxemburg -

1970, Copenhaga -1973, Londra - 1983, Sttutgart - iunie 1983 (când s–a şi semnat oDeclaraţie solemnă asupra Uniunii Europene). AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.

C. Tratatul de la Maastricht – 07 februarie 1992Prevederile Tratatului cuprind următoarele:-modificări şi completări la CECA, CEE şi CEEA (CEE schimbându-şi denumirea în

CE – Comunitatea europeană);-dispoziţii privind cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor interne;-dispoziţii privind politica externă şi de securitate comună;-dispoziţii privind politica socială;-o cetăţenie unională;-uniune economică şi monetară;-uniune politică.Tratatul asupra unuinii Europene a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993.

D. Tratatul de la Amsterdam – 02 octombrie 19976

Tratatul aduce modificări celui de la Maastricht aducând răspunsuri privind:-rolul şi drepturile cetăţenilor europeni;-eficacitatea şi caracterul democratic al instituţiilor europene;-responsabilităţile internaţionale ale Uniunii.Tratatul a intrat în vigoare la 1 mai 1999.

E. Tratatul de la Nisa – 26 februarie 2001Obiectivul Tratatului de la Nisa, considerat indispensabil viitoarei extinderi, este să

conţină prevederi pentru a asigura o bună activitate instituţională în momentul când Uniuneava avea aproape 30 de membri, înscriindu-se deci în viziunea unei reforme instituţionale alecărei trei axe principale sunt:componenţa şi modul de funcţionare al instituţiilor europene,

procedura de decizie din cadrul Consiliului de Miniştri şi consolidarea cooperării întreinstituţii.

Tratatul de la Nisa a intrat în vigoare la 1 februarie 2003, după ce a fost ratificat defiecare stat membru, fie prin vot în parlamentul naţional, fie prin referendum.

5 AUGUSTIN FUEREA, Manualul Uniunii Europene,pag.36 ,Editura Universul Juridic,Bucureşti, 20066 AUGUSTIN FUEREA, Manualul Uniunii Europene,pag.47 ,Editura Universul Juridic,Bucureşti, 2006

7



Prin Tratatul de la Nisa:-a fost consolidat rolul de colegislator al Parlamentului European, procedura de

codecizie urmând să fie aplicată şi în domeniile: lupta împotriva discriminărilor, coeziuneeconomică şi socială, vize, azil, imigraţie;

-domeniile în care Parlamentul poate sesiza Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene au fost extinse;

-se asigură o bază juridică partidelor politice din statele membre prin definirea unui

statut care să permită mai ales stabilirea unor reguli asupra modalităţilor de finanţăre aacestora;-a fost stabilit un număr maxim de 732 de mandate în Parlamentul European (în loc

de 626, cum prevedea Tratatul de la Amsterdam);-în cadrul Consiliului Uniunii Europene sunt utilizate două proceduri de vot:

unanimitatea şi majoritatea calificată, fiecărui stat fiindu-i atribuit un anumit număr devoturi, funcţie de populaţia sa (România având 14 voturi, dintr-un total de 345);

-consacră militarizarea Uniunii Europene, statele membre punându-se de acord de aechipa şi antrena o forţă de reacţie de 60.000 de persoane;

-înlătură posibilitatea unui stat membru de a opune un veto, declanşării unei

cooperări consolidate.

F.Tratatul de la Lisabona – 13 decembrie 2007 7

Cele mai importante prevederi ale tratatului sunt următoarele:*Uniunea Europeană va avea personalitate juridică (până acum doar Comisia

Europeană avea);*Funcţia de preşedinte al Consiliului European va fi transformată într-una

permanentă de „Preşedinte al Uniunii”, cu un mandat de 2 ani şi jumătate;*Va fi înfiinţată funcţia de ministru de externe al Uniunii, cu numele oficial de Înalt

Reprezentant al Uniunii pentru politica comună externă şi de securitate;*Numărul de comisari va fi redus cu o treime;*Se va modifica modalitatea de vot în cadrul Consiliului. Regulile stabilite în

Tratatul de la Nisa rămân însă în vigoare până în 2014.*Tratatul de la Lisabona modifică Tratatul privind Uniunea Europeană şi Tratatele

CE, în vigoare în prezent, fără a le înlocui. Tratatul va pune la dispoziţia Uniunii cadrullegal şi instrumentele juridice necesare pentru a face faţă provocărilor viitoare şi pentru arăspunde aşteptărilor cetăţenilor.

Aplicând dispoziţiile din Tratat se prevede pentru viitor:-O Europă mai democratică şi mai transparentă, în care Parlamentul European şi

parlamentele naţionale se bucură de un rol consolidat, în care cetăţenii au mai multe şansede a fi ascultaţi şi care defineşte mai clar ce este de făcut la nivel european şi naţional şi de

către cine.Un rol consolidat pentru Parlamentul European: Parlamentul European, ales direct decătre cetăţenii Uniunii Europene, va avea noi atribuţii privind legislaţia, bugetul UniuniiEuropene şi acordurile internaţionale. Prin faptul că se va recurge mai des la procedura decodecizie în cadrul elaborării politicilor europene, Parlamentul European se va afla pe o

poziţie de egalitate cu Consiliul, care reprezintă statele membre, în ceea ce priveşteadoptarea celei mai mari părţi a legislaţiei Uniunii Europene.

-O mai mare implicare a parlamentelor naţionale: parlamentele naţionale vor participa într-o măsură mai mare la activităţile Uniunii Europene, în special datorită unuinou mecanism care le permite să se asigure că aceasta intervine numai atunci când se potobţine rezultate mai bune la nivel comunitar (principiul subsidiarităţii). Alături de rolul

7 CONSILIUL EUROPEAN, „Tratatul de la Lisabona”, Best Publishing România,Bucureşti , 2008.

8

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Personalitate_juridic%C4%83&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Comisia_European%C4%83


http://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_European

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C3%8Enalt_Reprezentant_al_Uniunii_pentru_politica_comun%C4%83_extern%C4%83_%C5%9Fi_de_securitate&action=edit&redlink=1


http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comisar_european&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_Uniunii_Europene

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Nisa

http://ro.wikipedia.org/wiki/2014

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Personalitate_juridic%C4%83&action=edit&redlink=1



http://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_European



http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comisar_european&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_Uniunii_Europene

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Nisa

http://ro.wikipedia.org/wiki/2014



consolidat al Parlamentului European, implicarea parlamentelor naţionale va conduce laconsolidarea caracterului democratic şi la creşterea legitimităţii acţiunilor Uniunii.

-O voce mai puternică pentru cetăţeni: datorită iniţiativei cetăţenilor, un milion decetăţeni din diferite state membre vor putea cere Comisiei să prezinte noi propuneri politice.

-O relaţie între statele membre şi Uniunea Europeană mai clară, odată cu clasificareacompetenţelor.

-Posibilitatea ca un stat membru să se retragă din Uniune.

-O viaţă mai bună pentru europeni: Tratatul de la Lisabona ameliorează capacitateaUE de a acţiona în diverse domenii de prioritate majoră pentru Uniunea de azi şi pentrucetăţenii săi precum libertatea, securitatea şi justiţia (combaterea terorismului sau luptaîmpotriva criminalităţii). Într-o anumită măsură, Tratatul se referă şi la alte domenii, printrecare politica energetică, sănătatea publică, schimbările climatice, serviciile de interesgeneral, cercetare, spaţiu, coeziune teritorială, politică comercială, ajutor umanitar, sport,turism şi cooperare administrativă.

-O Europă a drepturilor, valorilor, libertăţii, solidarităţii şi siguranţei, care promovează valorile Uniunii, introduce Carta drepturilor fundamentale în dreptul primar european, prevede noi mecanisme de solidaritate şi asigură o mai bună protecţie acetăţenilor europeni.

-Libertate pentru cetăţenii europeni: Tratatul de la Lisabona menţine şi consolideazăcele „patru libertăţi”, precum şi libertatea politică, economică şi socială a cetăţenilor europeni.

-O voce mai clară în relaţiile cu partenerii din întreaga lume. Europa va utiliza forţadobândită în domeniul economic, umanitar, politic şi diplomatic pentru a promovainteresele şi valorile sale pe plan mondial, respectând, în acelaşi timp, interesele specificeale statelor membre în domeniul afacerilor externe.

Tratatul de la Lisabona a intrat în vigoare de la 01.01.2009.

CAPITOLUL IIINSTITUŢIILE ŞI ORGANELE COMUNITĂŢILOR EUROPENE

1.Delimitări conceptuale8

Instituţiile comunitare fundamentale sunt în număr de cinci şi formeazăstructura de bază a comunităţilor europene şi prezintă următoarele cacateristici:

-ocupă un loc distinct în organizarea comunităţilor, răspunzând unor nevoifundamentale;

-reprezintă un principiu determinat, un fundament politic şi sociologic distinct, olegitimare proprie;

-au funcţii bine determinate;

-participă direct la decizia comunitară;-vor avea toate o personalitate juridică începând cu 2009 (până în prezent doar Comisia Europeană are);

-sunt comune pentru cele 2 comunităţi (CE şi EURATOM) rămase, CECAnemaiexistând din anul 2002;

Instituţile comunitare ajutătoare au fost înfiinţate prin diferite tratate şi participă ladecizia comunitară.

Organele comunitare sunt prevăzute de tratate sau sunt înfiinţate de instituţiileComunităţilor europene ori formează categoria organelor paracomunitare (neînfiinţate printratate sau de instituţii).

2.Principii care guvernează activitatea instituţiilor comunitare

8 AUGUSTIN FUEREA, Manualul Uniunii Europene,pag.82 ,Editura Universul Juridic,Bucureşti, 2006

9



A.Principiul autonomiei de voinţă Potrivit acestui principiu, instituţiile comunitare au posibilitatea de a-şi elaboraregulamente proprii de organizare şi funcţionare, şi îşi pot numi proprii funcţionaricomunitari. B.Principiul atribuirii de competenţe

Potrivit acestui principiu, instituţiile comunitare duc la îndeplinire numai acele

atribuţii care le sunt stabilite în mod expres. C.Principiul echilibrului instituţionalPotrivit acestui principiu, există o separare a puterilor în cadrul comunităţii şi există

cooperare între instituţiile CE. De exemplu: Comisia europeană centralizează propunerile cu privire la proiectul de buget primite de la celelalte instituţii şi le transmite Consiliului deMiniştri; Consiliul de Miniştrii elaborează proiectul de buget, pe care îl transmiteParlamentului european; Parlamentul poate adopta sau respinge bugetul.

3.Structura comunităţilor europene9

A.Instituţii comunitare fundamentale

a).Consiliul Uniunii Europene (sau Consiliul de Miniştri) Are în compunere miniştrii afacerilor externe (Consiliul general) şi miniştrii de resort(Consilii specializate) şi deţine în sistemul comunitar puterea de decizie.în vederea realizăriiobiectivelor fixate prin tratat (A nu se confunda cu Consiliul european – având încomponenţă şefi de stat sau de guvern al celor 27 de state membre, înfiinţat neconvenţionalşi având caracter politic, ori cu Consiliul Europei – organizaţie internaţionalăn având încomponenţă 46 de state, care promovează idealuri şi principii comune).

b).Comisia europeană Are în componenţă 27 de persoane şi are rolul de a asigura respectarea prevederilor tratatelor comunitare, de a face propuneri de regulamente şi directive (ca organ legislativ) şide a chema în justiţie pe cei vinovaţi de neîndeplinirea normelor comunitare. c).Parlamentul european

După anul 2009, conform Tratatului de la Nisa, maximul de locuri pentru Parlamentva fi de 736 (România având 33 de locuri). Parlamentul european are rolul consultativ înelaborarea actelor comunitare, neavând putere legislativă deplină în sistemul comunitar. d).Curtea de Justiţie a Comunităţilor europene În prezent, Curtea este compusă din 27 judecători şi 8 avocaţi generali, având rolul dea asigura respectarea dreptului comunitar, interpretarea şi aplicarea Tratatelor constitutive.

e).Curtea de ConturiAre în componenţă 27 de membri şi are rolul de a examina aspecte legate de legalitate

şi regularitate a totalităţii veniturilor şi cheltuielilor Comunităţilor.

B.Instituţii comunitare ajutătoare a).Tribunalul de primă instanţă

În prezent, TPI are în componenţă 27 de judecători şi are competenţa de a audia şi dea decide în primă instanţă, toate acţiunile directe, cu excepţia celor atribuite unei camere

jurisdicţionale sau celor rezervate prin statut Curţii de Justiţie, şi de asemenea, arecompetenţa de a audia şi decide în cauzele privind recursurile prejudiciale în anumitedomenii stabilite prin Statut.

b).Tribunalul funcţiei publice a Ununii EuropeneAre în componenţă 7 judecători şi are competenţa de a statua cu privire la recursurile

legate de contenciosul funcţiei publice.

9 AUGUSTIN FUEREA, Manualul Uniunii Europene, pag.84-121 ,Editura UniversulJuridic, Bucureşti, 2006

10



c).Banca Centrală EuropeanăEste o instituţie care are rolul de a administra moneda unică, Euro, introdusă prin

Tratatul de la Maastricht începând cu 01.01.2009, în prezent 12 state membre UE acceptând(şi îndeplinind criteriile de convergenţă) unitatea monetară europeană.

C.Organe comunitare

a).Comitetul economic şi social Este compus din reprezentanţi ai diferitelor categorii de membrii ai structurilor economice şi sociale: agricultori, transportatori, comercianţi, meşteşugari, muncitori, liber

profesionişti etc şi asigură consultanţă Consiliului şi Comisiei.b).Comitetul regiunilor

Este format din reprezentanţi ai colectivităţilor regionale şi locale, şi are un caracter consultativ.

c).Banca Europeană de InvestiţiiAre rolul de a finanţa investiţiile pentru promovarea obiectivelor Uniunii.

CAPITOLUL III

FONDURILE EUROPENE

1.Prezentare Fonduri Europene

A. Politica de Coeziune (PC)Pentru a reduce decalajele existente intre regiuni la nivel european, precum si pentru

a intari competitivitatea si ocuparea fortei de munca, Uniunea Europeana a creat instrumentefinanciare specifice:

a). Fondul European pentru Dezvoltare Regionala (FEDR) (fonduri europene) b). Fondul Social European (FSE) (fonduri europene)c). Fondul de Coeziune (FC) (fonduri europene)

Din aceste fonduri sunt finantate Programele Operationale (PO):

1. Programul Operational Regional (POR) (fonduri europene)2. Programul Operational Sectorial pentru Cresterea Competitivitatii Economice (POS CCE)(fonduri europene)3. Programul Operational Sectorial Infrastructura de Mediu (POS Mediu) (fondurieuropene)4. Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) (fonduri

europene)5. Programul Operational Sectorial Infrastructura de Transport (POS Transport) (fondurieuropene)6. Programul Operational pentru Asistenta Tehnica (PO AT) (fonduri europene)7. Programul Operational pentru Dezvoltarea Capacitatii Administrative (PO DCA)(fonduri europene)

B. Politica Agricola Comuna (PAC)Politica agricola si pentru pescuit este singura gestionata in mod comun la nivel

european. De asemenea, 3 instrumente financiare sunt puse la dispozitia Statelor Membre:a). Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR)

b). Fondul European de Garantare Agricola (FEGA)c). Fondul European pentru Pescuit (FEP)

11



Din aceste fonduri este finantat Programul National pentru Dezvoltare Rurala(PNDR).

2. Programele operaţionale

A. Programul Operational Regional (POR)POR este unul dintre Programele Operationale romanesti agreate cu Uniunea

Europeana, si un instrument foarte important pentru implementarea strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala. Este aplicabil tuturor celor 8 regiuni de dezvoltare aleRomaniei.

Obiectivul general al POR consta in “sprijinirea si promovarea dezvoltarii localedurabile, atat din punct de vedere economic, cat si social, in regiunile Romaniei, prinimbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri, care sustin crestereaeconomica”. Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltareeconomica si sociala dintre regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate.

Programul Operational Regional din Romania este finantat prin unul dintreFondurile Structurale ale Uniunii Europene - Fondul European de Dezvoltare Regionala(FEDR). Acesta sprijina regiunile UE care au un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media

europeana.Bugetul total alocat POR este de aproximativ 4,4 miliarde euro in primii 7 ani dupa

aderare (2007-2013). Finantarea UE reprezinta aproximativ 84% din bugetul POR. Restul provine din fonduri nationale, cofinantare publica (14%) si cofinantare privata (2%).

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului OperationalRegional. Fiecare axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domeniicheie de interventie care urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare. Proiectele finantate prin POR urmaresc, printre altele:- îmbunatatirea calitatii vietii si a infatisarii oraselor, precum si cresterea rolului lor inregiune;- îmbunatatirea accesibilitatii regiunilor prin dezvoltarea retelelor de infrastructura −drumuri judetene si sosele de centura;- modernizarea serviciilor sociale: scoli, clinici, servicii de interventie in situatii de urgentaetc.;- cresterea investitiilor in afaceri, prin acordarea de sprijin microintreprinderilor,imbunatatirea retelei de utilitati si a infrastructurii de afaceri;- modernizarea si reabilitarea infrastructurii turistice existente.

Solicitantii de fonduri pot fi:- autoritatile administratiei publice (primarii, consilii locale, consilii judetene);- institutiile publice, cum ar fi cele de sanatate, institutiile academice, serviciile deinterventie in situatii de urgenta;

- organizatiile neguvernamentale (ONG-uri);- companiile private, in special IMM-urile (intreprinderile mici si mijlocii) simicrointreprinderile.

Axe prioritare POR:Axa Prioritara 1: Sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor – poli urbani de crestere1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana;1.2 Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane, inclusivtransportul public urban;1.3 Dezvoltarea unui mediu de afaceri durabil;1.4 Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuintelor sociale si imbunatatireaserviciilor sociale;

Axa Prioritara 2: Imbunatatirea infrastructurii regionale si locale de transport2.1 Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane – inclusivconstructia / reabilitarea soselelor de centura.Axa Prioritara 3: Imbunatatirea infrastructurii sociale

12



3.1 Reabilitarea / modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate;3.2 Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor sociale;3.3 Imbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale de interventie in situatii deurgenta;3.4 Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea si echiparea infrastructurii educationale

preuniversitare, universitare si a infrastructurii pentru formare profesionala continua;Axa Prioritara 4: Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local

4.1 Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor;4.2 Reabilitarea centrelor industriale poluante si neutilizate si pregatirea pentru noiactivitati;4.3 Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor.Axa Prioritara 5: Dezvoltarea durabila si promovarea turismului5.1 Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural; crearea si modernizareainfrastructurilor conexe;5.2 Crearea, dezvoltarea si modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificareadurabila a resurselor naturale cu potential turistic;5.3 Valorificarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare pentru crestereaatractivitatii regiunilor Romaniei ca destinatii turistice.

Axa Prioritara 6: Asistenta tehnica6.1 Sprijinirea implementarii, managementului si evaluarii Programului OperationalRegional;6.2 Sprijinirea activitatilor de publicitate si informare privind Programul OperationalRegional

B. Programul Operational Sectorial pentru Cresterea Competitivitatii Economice(POS CCE)

Obiectivul general al POS-Cresterea Competitivitatii Economice il constituiecresterea productivitatii intreprinderilor romanesti pentru reducerea decalajelor fata de

productivitatea medie la nivelul Uniunii. Masurile intreprinse vor genera pana in 2015 ocrestere medie a productivitatii de cca. 5,5% anual si vor permite Romaniei sa atinga unnivel de aproximativ 55% din media UE. Obiective specifice:- consolidarea si dezvoltarea durabila a sectorului productiv;- crearea unui mediu favorabil dezvoltarii durabile a intreprinderilor;- cresterea capacitatii de cercetare dezvoltare (C&D), stimularea cooperarii intre institutii decercetare dezvoltare si inovare (CDI) si intreprinderi, precum si cresterea accesuluiintreprinderilor la CDI;- valorificarea potentialului tehnologiei informatiei si comunicatiilor si aplicarea acestuia insectorul public (administratie) si cel privat (intreprinderi, cetateni);

- cresterea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sistemului energetic, prin promovarea surselor regenerabile de energie. Axe prioritare tematice:Axa prioritara 1 – Un sistem inovativ si eco-eficient de productie1.1. Investitii productive si pregatirea pentru concurenta pe piata a intreprinderilor, inspecial IMM-uri;1.2. Accesul IMM-urilor la finantare;1.3. Dezvoltarea unui antreprenoriat sustenabil.Axa prioritara 2 – Cercetare, dezvoltare tehnologica si inovare pentru competitivitate2.1 CD in parteneriat intre universitati/ institute de cercetare-dezvoltare si intreprinderi, invederea obtinerii de rezultate aplicabile in economie ;

2.2 Investitii pentru infrastructura de CDI2.3 Accesul intreprinderilor la activitati de CDI (in special IMM-urile).Axa prioritara 3 – Tehnologia informatiei si comunicatiilor pentru sectoarele privat si public3.1. Sustinerea utilizarii tehnologiei informatiei;

13



3.2. Dezvoltarea si eficientizarea serviciilor publice electronice;3.3. Dezvoltarea e-economiei.Axa prioritara 4 – Cresterea eficientei energetice si a sigurantei in aprovizionare, incontextul combaterii schimbarilor climatice;4.1. Energie eficienta si durabila (imbunatatirea eficientei energetice si a sustenabilitatiisistemului energetic);4.2. Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de energie “verde”;

4.3. Diversificarea retelelor de interconectare in scopul cresterii sigurantei in aprovizionareacu energie.Axa prioritara 5 – Asistenta Tehnica5.1 Sprijin pentru managementul, implementarea, monitorizarea si controlul POS CCE;5.2 Sprijin pentru comunicare, evaluare si dezvoltare IT.

C. Programul Operational Sectorial Infrastructura de Mediu (POS Mediu)Obiectivul general al POS Mediu consta in reducerea decalajului existent intre

Uniunea Europeana si Romania cu privire la infrastructura de mediu atat din punct devedere cantitativ cat si calitativ. Aceasta ar trebui sa se concretizeze in servicii publiceeficiente, cu luarea in considerare a principiului dezvoltarii durabile si a principiului

"poluatorul plateste".Obiectivele specifice:

- îmbunatatirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata, prin asigurareaserviciilor de alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pâna in 2015.- dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor, prin imbunatatireamanagementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate istoric in minimum 30de judete pâna in 2015.- reducerea impactului negativ cauzat de sistemele de incalzire urbana in cele mai poluatelocalitati pâna in 2015.- protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinireamanagementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea retelei Natura 2000.- reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei, prinimplementarea masurilor preventive in cele mai vulnerabile zone pâna in 2015.

Axe prioritare tematice:Axa prioritara 1 - Extinderea si modernizarea sistemelorde apa si apa uzata1.1 Extinderea/modernizarea sistemelor de apa/apa uzataAxa prioritara 2 - Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor sireabilitarea siturilor contaminate istoric2.1 Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deseurilor si extindereainfrastructurii de management al deseurilor 2.2 Reabilitarea zonelor poluate istoric

Axa prioritara 3 - Reducerea poluarii si diminuarea efectelor schimbarilor climatice prinrestructurarea si reabilitarea sistemelor de incalzire urbana pentru atingerea tintelor deeficienta energetica in localitatile cele mai poluate3.1 Reabilitarea sistemelor urbane de incalzire in zonele fierbinti (hot-spot)Axa prioritara 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protejareanaturii4.1. Dezvoltarea infrastructurii si a planurilor de management in vederea protejarii

biodiversitatii si Natura 2000Axa prioritara 5 - Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale inzonele cele mai expuse la risc5.1. Protectia impotriva inundatiilor

5.2. Reducerea eroziunii costiereAxa prioritara 6 - Asistenta Tehnica6.1. Sprijin pentru management-ul si evaluarea POS6.2. Sprijin pentru informare si publicitate

14



D. Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU)Obiectivul general al POS DRU este dezvoltarea capitalului uman si cresterea

competitivitatii, prin corelarea educatiei si invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii siasigurarea de oportunitati sporite pentru participarea viitoare pe o piata a muncii moderna,flexibila si inclusiva a 1.650.000 de persoane. Obiectivele specifice:

-promovarea calitatii sistemului de educatie si formare profesionala initiala si continua,inclusiv a invatamântului superior si a cercetarii;-promovarea culturii antreprenoriale si imbunatatirea calitatii si productivitatii muncii;-facilitarea insertiei tinerilor si a somerilor de lunga durata pe piata muncii;-dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si incluzive;-promovarea (re)insertiei pe piata muncii a persoanelor inactive, inclusiv in zonele rurale;-îmbunatatirea serviciilor publice de ocupare;-facilitarea accesului la educatie si pe piata muncii a grupurilor vulnerabile.

Axe prioritare tematice:Axa prioritara 1 - Educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii economice sidezvoltarii societatii bazate pe cunoastere

1.1 Acces la educatie si formare profesionala initiala de calitate;1.2 Invatamânt superior de calitate;1.3 Dezvoltarea resurselor umane din educatie si formare profesionala;1.4 Calitate in formare profesionala continua;1.5 Programe doctorale si post-doctorale in sprijinul cercetarii.Axa prioritara 2 - Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii2.1 Tranzitia de la scoala la o viata activa;2.2 Prevenirea si corectarea parasirii timpurii a scolii;2.3 Acces si participare la FPC.Axa prioritara 3 - Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor 3.1 Promovarea culturii antreprenoriale;3.2 Formare si sprijin pentru intreprinderi si angajati pentru promovarea adaptabilitatii;3.3 Dezvoltarea parteneriatului si incurajarea initiativelor pentru parteneri sociali sisocietatea civila.Axa prioritara 4 - Modernizarea Serviciului Public de Ocupare4.1 Intarirea capacitatii Serviciului Public de Ocupare pentru furnizarea serviciilor deocupare4.2 Formarea personalului Serviciului Public de Ocupare.Axa prioritara 5 - Promovarea masurilor active de ocupare5.1 Dezvoltarea si implementarea masurilor active de ocupare;5.2 Promovarea sustenabilitatii pe termen lung a zonelor rurale in ceea ce priveste

dezvoltarea resurselor umane si ocuparea fortei de munca.Axa prioritara 6 - Promovarea incluziunii sociale6.1 Dezvoltarea economiei sociale;6.2 Imbunatatirea accesului si participarii grupurilor vulnerabile pe piata muncii;6.3 Promovarea egalitatii de sanse pe piata muncii;6.4 Initiativele transnationale pentru o piata inclusiva a muncii.Axa prioritara 7 - Asistenta tehnica7.1 Sprijin pentru implementarea, managementul general si evaluarea POS DRU;7.2 Sprijin pentru promovarea POS DRU si comunicare.

E. Programul Operational Sectorial Infrastructura de Transport (POS Transport)

Obiectivul general al POS Transport consta in promovarea, in Romania, a unuisistem de transport durabil, care sa permita deplasarea rapida, eficienta si in conditii desiguranta a persoanelor si bunurilor, la servicii de un nivel corespunzator standardelor europene, la nivel national, in cadrul Europei, intre si in cadrul regiunilor Romaniei.

15



Obiective specifice:-modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare TEN-T, cu aplicarea masurilor necesare

pentru protectia mediului inconjurator -modernizarea si dezvoltarea retelelor nationale de transport, in conformitate cu principiiledezvoltarii durabile-promovarea transportului feroviar, naval si intermodal-sprijinirea dezvoltarii transportului durabil, prin minimizarea efectelor adverse ale

transportului asupra mediului, si imbunatatirea sigurantei traficului si a sanatatii umane.Axe prioritare tematice:Axa prioritara 1 - Modernizarea si dezvoltarea axelor prioritare TEN-T in scopul dezvoltariiunui sistem de transport durabil si integrarii acestuia cu retelele de transport ale UE1.1 Infrastructura rutiera de-a lungul Axei Prioritare nr.71.2 Infrastructura feroviara de-a lungul Axei Prioritare nr.221.3 Infrastructura navala de-a lungul Axei Prioritare nr.18Axa prioritara 2 - Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii nationale de transport in afaraaxelor prioritare TEN-T in scopul crearii unui sistem national de transport durabil2.1 Drumuri nationale2.2 Cai ferate si servicii

2.3 Porturi fluviale si maritime2.4 Infrastructura aeroportuaraAxa prioritara 3 - Modernizarea sectorului de transportul in scopul cresterii protectieimediului si a sanatatii publice si sigurantei pasagerilor 3.1 Promovarea transportului intermodal3.2 Imbunatatirea sigurantei traficului pe toate modurile de transport3.3 Minimizarea efectelor sectorului de transporturi asupra mediuluiAxa prioritara 4 - Asistenta Tehnica pentru POS-T4.1 Sprijinirea managementului eficient, implementarii, monitorizarii si controlului POS-T4.2 Sprijinirea activitatilor de informare si publicitate pentru POS-T

F. Programul Operational pentru Asistenta Tehnica (PO AT)Obiectivul general al Programului Operational de Asistenta Tehnica este acela de a

asigura sprijinul necesar procesului de coordonare si implementare sanatoasa, eficienta,eficace si transparenta a instrumentelor structurale in Romania. Obiective specifice: -asigurarea sprijinului si a instrumentelor adecvate in vederea unei coordonari siimplementari eficiente si eficace a instrumentelor structurale pentru perioada 2007-2013 si

pregatirea pentru urmatorea perioada de programare a instrumentele structurale.-asigurarea unei diseminari coordonate la nivel national a mesajelor generale cu privire lainstrumentele structurale si implementarea Planului de Actiuni al ACIS pentru comunicare

in linie cu cu Strategia Nationala de Comunicare pentru Instrumentele Structurale.Axe prioritare tematice:Axa prioritara 1- Sprijin in implementarea instrumentelor structurale si coordonarea

programelor 1.1 Sprijin in procesul de gestionare si implementare a instrumentelor structurale1.2 Evaluare1.3 Formare orizontala in domeniul gestionarii programelor/proiectelor 1.4 Functionarea autoritatii de management pentru POAT, a ACIS, si a Autoritatii deCertificare si Plata si a Autoritatii de Audit.Axa prioritara 2 - Dezvoltari viitoare si sprijin in functionarea Sistemului Unic Informatic deManagement

2.1 Dezvoltarea si mentenanta SMIS si a retelei digitale2.2 Functionarea Unitatii SMIS si coordonarea retelei2.3 Formarea utilizatorilor, distribuirea ghidurilor pentru utilizatori si activitati decomunicare cu privire la SMIS

16



2.4 Furnizarea de echipamente si servicii ITAxa prioritara 3 - Diseminarea informatiei si promovarea instrumentelor structurale3.1 Diseminarea informatiilor generale si derularea activitatilor de publicitate cu privire lainstrumentele structurale alocate Romaniei3.2 Functionarea Centrului de Informare privind Instrumentele Structurale3.3 Diseminarea informatiilor generale si derularea activitatilor de publicitate cu privire lainstrumentele structurale alocate Romaniei

G. Programul Operational pentru Dezvoltarea Capacitatii AdministrativeObiectivul general al PO DCA este acela de a contribui la crearea unei administratii

publice mai eficiente si mai eficace in beneficiul socio-economic al societatii românesti. Obiective specifice:-obtinerea unor imbunatatiri structurale si de proces ale managementului ciclului de politici

publice;-îmbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor publice, cu accentul pus pe procesulde descentralizare.

Axe prioritare tematice:Axa prioritara 1: Imbunatatiri de structura si proces ale managementului ciclului de politici

publice1.1 Imbunatatirea procesului de luare a deciziilor 1.2 Cresterea responsabilizarii administratiei publice1.3 Imbunatatirea eficacitatii organizationaleAxa prioritara 2: Imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor publice, cuaccentual pus pe procesul de descentralizare2.1 Sprijin pentru procesul de descentralizare sectoriala a serviciilor 2.2 Imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor Axa prioritara 3: Asistenta tehnica3.1 Sprijin pentru implementarea, managementul general, evaluarea PO DCA si pentru

pregatirea viitorului exercitiu de programare3.2 Sprijin pentru comunicarea si promovarea PO DCA.

3. Programul Operaţional pentru România

La data de 12 iulie 2007, Comisia Europeană a aprobat Programul Operaţional pentru România pentru perioada 2007-2013 cofinanţat de Fondul European de DezvoltareRegională (FEDR) şi Fondul de Coeziune (FC), denumit „Programul Operaţional de Mediu”(POS Mediu). Bugetul total al programului este de aproximativ 5,6 miliarde de euro şiasistenţa comunitară se ridică la 4,5 miliarde de euro (aproximativ 23% din totalulfondurilor UE investite în România în cadrul politicii de coeziune 2007-2013).

Obiectivul investiţiei UE Obiectivul global al programului îl reprezintă îmbunătăţirea nivelului de trai şi amediului, insistând în special pe respectarea legislaţiei europene în domeniul mediului.

Acest obiectiv ar trebui văzut în lumina adâncirii fără precedent a disparităţilor încadrul Uniunii extinse şi a eforturilor pe termen lung care vor fi necesare pentru ca Româniasă reducă aceste disparităţi. Având în vedere faptul că necesităţile unor investiţii directe însectorul de mediu în vederea respectării legislaţiei UE sunt extrem de mari, autorităţileromâne au optat pentru crearea unui program operaţional specific axat pe infrastructura demediu, dar care abordează şi alte aspecte legate de mediu.

Impactul preconizat al investiţiei Strategia POS Mediu pentru 2007-2013 este axată pe investiţii şi servicii colective

care vizează creşterea competitivităţii pe termen lung, crearea de locuri de muncă şidezvoltarea durabilă. Infrastructurile şi serviciile de bază vor trebui create, modernizate şiextinse pentru a duce la o deschidere a economiilor regionale şi locale, pentru a stabili uncadru eficient de sprijinire a întreprinderilor şi pentru a profita de oportunităţile oferite de

17

http://eufinantare.info/fedr.html


http://eufinantare.info/fc.html



http://eufinantare.info/fc.html



piaţa europeană. Constituirea unei infrastructuri eficiente de apă şi mediu va crea potenţial pentru noi locuri de muncă (în construcţii, servicii, IMM-uri etc.) şi va reduce, într-un fel,migraţia forţei de muncă oferind populaţiei posibilităţi de dezvoltare a unor afaceri sauatrăgând alţi investitori folosind, de asemenea, avantaje locale competitive (resurse maiieftine, zone naturale de o mare valoare etc.).

Axe prioritare Pentru a îndeplini obiectivele Programului Operaţional de Mediu, se prevede

alocarea fondurilor UE şi de stat respective în vederea punerii în aplicare a următoarelor axe prioritare:Axa prioritară 1: Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată Această axă prioritară abordează unul dintre principalele puncte slabe ale sistemelor

de apă şi apă uzată care reflectă accesul redus al comunităţilor la infrastructura de apă şi apăuzată (52%), calitatea necorespunzătoare a apei potabile şi lipsa facilităţilor de canalizare şiepurare a apelor uzate în anumite zone. De asemenea, abordează aspectul referitor laeficienţa scăzută a serviciilor publice de apă, cauzată în principal de numărul ridicat deoperatori mici, mulţi dintre aceştia desfăşurând diferite alte activităţi (transport public,încălzire urbană, electricitate locală, etc.) şi de slabele investiţii pe termen lung,managementul ineficient, lipsa strategiilor de dezvoltare pe termen lung şi a planurilor de

afaceri etc.Stadiul proiectelor cu finantare la data de 3 februarie 2009:Portofoliul de proiecte include aproximativ 40 de proiecte majore estimate să

angajeze integral fondurile aferente Axei Prioritare 1.1. Începând cu luna septembrie 2007, au fost transmise la CE şi aprobate 9 proiecte,

după cum urmează:1.1. Proiecte aprobate

- Cluj-Sălaj (cca. 197 milioane Euro) - Giurgiu (cca. 72 milioane Euro)- Turda-Campia Turzii (cca. 80 milioane Euro) - Călăraşi (cca. 100 milioane Euro)- Tulcea (cca. 114 milioane Euro) - Sibiu (cca. 90 milioane Euro)- Teleorman (cca. 116 milioane Euro) - Olt (cca. 73 milioane Euro)- Gorj (cca. 90 milioane Euro)

1.2. Proiecte în curs de aprobare- Braşov (cca. 189 milioane Euro)1.3. Alte proiecte în pregătireTot în sectorul de apă se află în curs de pregătire alte 33 de aplicaţii de finanţare din

POS Mediu (Fondul de Coeziune). Se estimează că acestea vor fi finalizate gradual în cursulacestui an. Astfel:

1. Prin 3 proiecte de Asistenţă Tehnică finanţate din fonduri ISPA, bugetul de stat şiîmprumut KfW, se pregătesc 15 aplicaţii de finanţare, pentru în judeţele Alba, Vâlcea,Hunedoara, Braşov, Satu-Mare, Timiş, Neamţ, Buzău, Prahova, Bacău, Iaşi, Mureş,

Dâmboviţa, Covasna, Harghita.Aceste judeţe se află, după caz, în etapa de aprobare a Master Planurilor sau elaborareaStudiilor de Fezabilitate.

Valoarea investiţiilor este estimată la aproximativ 1,5 miliarde Euro.2. Prin 2 proiecte de Asistenţă Tehnică finanţate de MM (prin împrumut de la Banca

Mondială) se pregătesc 10 aplicaţii de finanţare pentru următoarele judeţe: Vrancea, Brăila,Constanţa, Ialomiţa, Ilfov, Bistriţa Năsăud, Arad, Sibiu, Dolj şi Bihor.

Aceste judeţe se află în etapa de elaborare a Studiilor de Fezabilitate.Valoarea investiţiilor este estimată la aproximativ 1 miliard Euro.3. Prin Memorandumurile de Finanţare pentru anumite măsuri ISPA în derulare, se

pregătesc 7 aplicaţii de finanţare pentru următoarele judeţe: Suceava, Galaţi, Botoşani,

Caraş Severin, Botoşani, Hunedoara (Deva), Mehedinţi. O ultimă aplicaţie este pregătită de judeţul Argeş prin resurse proprii.Proiectele de apă/apă uzată sunt proiecte regionale care includ majoritatea

localităţilor urbane din judeţele respective dar şi o parte din comunităţile rurale mai mari.

18

http://eufinantare.info/po/mediu/axa1.html






Se estimează că până la sfârşitul anului 2009 vor fi transmise gradual la CE pentruaprobare aplicaţiile de finanţare pentru judeţele de mai sus.

Axa prioritară 2: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric.

Această prioritate abordează aspecte de mediu critice de pe teritoriul României – poluarea apei, solului, aerului, provocată de depozitarea neadecvată a deşeurilor. Practicilede gestionare neadecvată a deşeurilor moştenite din trecut, utilizate şi în prezent în România,

au condus la neconformarea unui număr mare de depozite şi la depozitarea neadecvată aunor cantităţi considerabile de deşeuri care continuă să fie produse. Cea mai frecventămetodă de eliminare a deşeurilor rămâne depozitarea. Colectarea selectivă este făcută doar în anumite centre - pilot şi multe din materialele reciclabile sunt pierdute prin depozitare.Doar o mică parte din acestea sunt folosite ca materie primă secundară şi reciclate.

Stadiul proiectelor cu finantare la data de 3 februarie 2009:Domeniul major de intervenţie 1 - Dezvoltarea sistemelor integrate de management

al deşeurilor şi extinderea infrastructurii de management al deşeurilor Portofoliul de proiecte aferent acestui domeniu de intervenţie include 37 de proiecte

de infrastructură, estimate să angajeze integral fondurile alocate până la sfârşitul anului2009.

În prezent, se află în curs de pregătire 30 de aplicaţii de finanţare din POS Mediu(Fondul European de Dezvoltare Regională). Se estimează că acestea vor fi finalizategradual în perioada ianuarie 2009 - iunie 2010. Astfel:

1. Prin 3 proiecte de Asistenţă Tehnică finanţate din fonduri ISPA, se pregătesc 15aplicaţii în următoarele judeţe: Giurgiu, Bistriţa, Vrancea, Maramureş, Harghita-Covasna,Botoşani, Călăraşi, Olt, Suceava, Vaslui, Alba, Cluj, Sălaj, Caraş-Severin şi Hunedoara(Master Planuri aprobate, Studii de Fezabilitate şi aplicaţii de finanţare în diferite faze de

pregătire).2. Printr-un proiect de asistenţă tehnică PHARE CES 2005 se pregătesc 5 aplicaţii înurmătoarele judeţe: Arad, Mureş, Sibiu, Dolj (Master Planuri în curs de aprobare), Neamţ(MP aprobat, SF în pregătire).3. Printr-un proiect de asistenţă tehnică PHARE CES 2006 se pregătesc 7 aplicaţii înurmătoarele judeţe: Brăila, Buzău, Constanţa, Ialomiţa, Iaşi, Prahova, Tulcea (Master Planuri în pregătire).4. Prin Memorandumurile de Finanţare pentru anumite măsuri ISPA în derulare, se

pregătesc 3 aplicaţii de finanţare pentru continuarea investiţiilor în următoarele judeţe:Bacău, Argeş şi Galaţi (Master Planuri în pregătire).

Valoarea investiţiilor este de aproximativ 1 mld Euro de Euro.Portofoliul de proiecte de deşeuri include şi pregătirea a încă 7 aplicaţii de finanţare

pentru judeţele: Bihor, Braşov, Gorj, Hunedoara, Ilfov, Mehedinţi, Vâlcea. Elaborareaacestor proiecte este prevăzută a fi realizată în cadrul unui proiect de asistenţă tehnică

finanţat în cadrul Axei 6 a POS Mediu – Asistenţă Tehnică (în curs de lansare).Se estimează că până la sfârşitul anului 2009 vor fi transmise gradual la CE pentruaprobare 21 proiecte, restul urmând fi transmise pentru evaluare şi aprobare în anul 2010.

Domeniul major de intervenţie 2 - Reabilitarea siturilor contaminate istoricAcest domeniu de intervenţie vizează pregătirea a 3-5 proiecte pilot de reabilitare a

siturilor contaminate istoric. Selecţia proiectelor se va face la nivel naţional, pe baza unuidocument strategic privind managementul siturilor contaminate, document aflat în pregătireîn cadrul unui proiect de asistenţă tehnică finanţat din programul PHARE CES 2006. Seestimează că pregătirea proiectelor ar putea fi finalizată în 2009.

Axa prioritară 3: Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea

ţintelor de eficienţă energetică în localităţile identificate ca fiind cele mai afectate de poluare.Acţiunile în cadrul programului prevăd reducerea impactului negativ asupra

mediului şi sănătăţii umane în aglomeraţiile urbane care au cel mai mult de suferit de pe

19



















urma poluării produse de sistemele urbane vechi de încălzire. Intervenţiile se vor baza pestrategii locale de încălzire pe termen mediu/lung. Scopul principal este de a promova outilizare eficientă a surselor de energie neregenerabile şi, acolo unde este posibil, utilizareasurselor de energie regenerabile sau a surselor de energie mai puţin poluante pentrusistemele de încălzire urbană.

Se va acorda o atenţie deosebită activităţilor de modernizare a sistemelor de încălzireurbană, ceea ce va conduce la reducerea semnificativă a emisiilor de SO2, NOx şi de pulberi

în câteva localităţi afectate puternic de poluare.Stadiul proiectelor cu finantare la data de 3 februarie 2009:În sectorul de termoficare, se află în pregătire (cu fonduri PHARE CES 2005) 3

aplicaţii de finanţare din POS Mediu (Fondul de Coeziune) în oraşele Timişoara, Iaşi şiBacău. Master Planurile au fost aprobate iar Studiile de Fezabilitate sunt în fază avansată de

pregătire. Se estimează că aplicaţiile de finanţare vor fi elaborate în trimestrul II 2009.Valoarea investiţiilor este estimată la aproximativ 180 milioane Euro.

Alte 5 aplicaţii de finanţare ce vizează reducerea poluării cauzate de sistemelemunicipale de termoficare sunt în pregătire prin programul PHARE CES 2006 (elaborareaMaster Planurilor va începe imediat după finalizarea procesului de selectie a celor 5 proiecte

– luna februarie 2009). Se estimează începerea implementării proiectelor în anul 2010.

Axa prioritară 4: Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii.

Scopul acestei axe prioritare este de a sprijini conservarea biodiversităţii şi a naturii prin dezvoltarea unui cadru de management adecvat pentru zonele protejate, inclusiv pentrusiturile Natura 2000. Aceasta include dezvoltarea infrastructurii pentru zonele protejate,

precum şi activităţi de întreţinere, de operare şi monitorizare. Creşterea gradului deconştientizare în ceea ce priveşte protecţia mediului şi comportamentul favorabil protecţieinaturii – ca bază pentru dezvoltarea durabilă – este, de asemenea, un element cheie luat înconsiderare.

Se preconizează acordarea unui sprijin special pentru pregătirea şi implementarea planurilor de management. Aceasta include secţiuni privind delimitarea în spaţiu,inventariere (caracteristici naturale şi informaţii socio-economice), instrumente de

planificare şi management, inclusiv definirea unităţilor de mediu şi evaluarea lor, zonare propusă (rezervaţie, priorităţi pentru conservare, utilizare restrânsă şi utilizare generală),obiective de management şi orientări. Prin acestea din urmă se asigură legislaţia relevantă,activităţile umane compatibile cu măsurile de conservare şi de îmbunătăţire a habitatelor.

Stadiul proiectelor cu finantare la data de 3 februarie 2009:În sectorul de protecţia naturii, a fost lansată prima sesiune de proiecte în luna

octombrie 2007. La nivelul Organismelor Intermediare POS Mediu (responsabile deverificarea şi evaluarea proiectelor) au fost depuse în total 48 de proiecte. Dintre acestea, 22au fost respinse, celelalte 26 (cu o valoare de aproximativ 12 milioane Euro) fiind propuse

pentru revizuire. Dintre acestea, 15 proiecte au fost propuse aprobate, contractele definanţare urmând a fi semnate în termenul cel mai scurt.Axa prioritară 5: Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor

naturale în zonele cele mai expuse la risc.Sprijinul pentru această axă prioritară se va concentra pe investiţiile care să furnizeze

un nivel adecvat al protecţiei împotriva inundaţiilor prin sprijinirea îmbunătăţirii stăriieconomice, de mediu, ecologice şi de conservare a regiunilor celor mai expuse riscului deinundaţii. Zonele ţintă pentru intervenţie vor fi selectate în concordanţă cu strategiilerelevante la nivel regional şi naţional.

În cadrul acestei axe prioritare, se va acorda sprijin pentru protejarea şi reabilitarealitoralului sudic al Mării Negre, având drept scop stoparea eroziunii costiere, precum şi

protejarea valorii bunurilor din zona litorală şi creşterea siguranţei locuinţelor din aceastăzonă.Stadiul proiectelor cu finantare la data de 3 februarie 2009:

20

















În cadrul acestui domeniu de intervenţie se vizează finanţarea de proiecte dereabilitare a zonei costiere a Mării Negre. Se estimează că aplicaţia de finanţare pentru

pregătirea primului proiect de investiţii va fi transmisă până la sfârşitul anului 2009.Beneficiarul unic al acestei Axe Prioritare este Administraţia Naţională Apele

Române.Axa prioritară 6: Asistenţă tehnică Scopul acestei axe prioritare este de a asigura o implementare eficientă pentru POS

Mediu. Aceasta va contribui la creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor UE prinsprijinirea identificării proiectelor, consolidarea capacităţii administrative a Autorităţii deManagement şi a organismelor intermediare, finanţarea activităţilor referitoare lamonitorizarea, evaluarea şi controlul proiectelor, dar şi prin acţiuni de publicitate şiinformare pentru POS Mediu. O atenţie specială va fi acordată sprijinirii identificării de

proiecte care să asigure schimbul de informaţii cu comunitatea europeană de cercetare îndomeniul mediului şi transferul de cunoştinţe „de ultimă generaţie”. Studiile elaborate

pentru sprijinirea identificării proiectelor vor lua pe deplin în considerare datele disponibile privitoare la inovare şi la tehnologiile care nu afectează mediul.

POS Mediu a fost elaborat de către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, încalitate de Autoritate de Management pentru acest program şi în coordonarea Ministerului

Finanţelor Publice, în calitatea sa de coordonator al procesului de pregătire a României pentru accesarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune pentru perioada 2007-2013.

Aplicaţiile vor fi înaintate Organismelor Intermediare din fiecare regiune în vedereaanalizării eligibilităţii proiectelor. Proiectele eligibile vor fi înaintate apoi către AM învederea selecţiei pentru finanţare din POS Mediu. Selecţia se va face pe baza unor criteriiaprobat de Comitetul de Monitorizare şi publicate în prealabil în anunţul de solicitare aaplicaţiilor. Toţi cei care au transmis proiecte pentru finanţare din POS Mediu vor fi anunţaţiîn scris asupra rezultatului selecţiei.

4.Fonduri europene nerambursabile rurale pentru România

Alocarile in interavlul 2007 - 2013 pentru România din Fondul European pentruAgricultura si Dezvoltare Rurala sunt de 8,022 miliarde Euro, iar sprijinul financiar acordat

prin Fondul European de Pescuit se ridica la 230 milioane Euro.

A. Tipuri de investitii si cheltuieli eligibile pentru agricultură şi dezvoltarerurală:

• Construirea si modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola• Construirea si modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din

domeniul agricol• Construirea si modernizarea fermelor de taurine pentru productia de lapte

incadrate in sistemul cotei de lapte• Construirea si modernizarea serelor • Achizitionarea de tractoare noi, combine de recoltat, masini, utilaje, instalatii,

echipamente si accesorii, echipamente si software specializate• Achizitionarea de noi mijloace de transport specializate• Inlocuirea plantatiilor viticole din soiuri nobile ajunse la sfarsitul ciclului biologic• Infiintarea plantatiilor de pomi, arbusti fructiferi si capsuni• Infiintarea pepinierelor de vita de vie, pomi fructiferi si arbusti, alti arbori• Investitii pentru producerea si utilizarea durabila a energiei din surse regenerabile

in cadrul fermei• Investitii pentru infiintarea de culturi de specii forestiere cu ciclu de productie

scurt si regenerare pe cale vegetativa, in scopul producerii de energie regenerabila• Investitii in apicultura• Investitii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei, cuprinzand

echipamente pentru vanzarea acestora, inclusiv depozitare, racire etc.

21

http://eufinantare.info/Instrumente_structurale_UE.html

http://eufinantare.info/po/mediu/contact.html

http://eufinantare.info/Instrumente_structurale_UE.html

http://eufinantare.info/po/mediu/contact.html



• Investitii necesare adaptarii exploatatiilor pentru agricultura ecologica• Investitiile necesare realizarii conformitatii cu standardele comunitare• Costurile generale ale proiectuluiCresterea valorii produselor Obiective:- Introducerea si dezvoltarea tehnologiilor si procedeelor pentru obtinerea de produse- Adaptarea intreprinderilor la noile standarde comunitare in materie de procesare si

de distributie- Imbunatatirea competitivitatii intreprinderilor sprijinite- Cresterea calitatii produselor obtinute si a sigurantei alimentare- Cresterea sigurantei ocupationale si protejarea mediuluiSe finanteza investitii corporale si necorporale in cadrul intreprinderilor pentru:• procesarea si marketingul produselor agricole care proceseaza anumite materii

prime (produse zaharoase fara cacao, pasta de cacao, unt, ciocolata, paste alimentare, produse pe baza de cereale, produse de brutarie, patiserie, preparate pentru supe, alimente pentru copii, etc.)

• procesarea si marketingul produselor forestiere conform schemei de ajutor de statSprijin pentru crearea si dezvoltarea de microintreprinderi

Domeniia). Investitii in activitati non-agricole productive:• industria usoara• activitati de procesare industriala a produselor lemnoase• mecanica fina• asamblare masini, unelte si obiecte casnice• producerea de ambalaje• alte activitati

b). Investitii pentru dezvoltarea activitatilor mestesugaresti, de artizanat si a altor activitati traditionale non-agricole cu specific precum si marketingul acestora

c). Servicii pentru populatia ruralaSe vor sprijini operatiuni legate de:• Investitii corporale (constructia, modernizarea, extinderea cladirilor in scop

productiv; dotarea aferenta cu echipamente, utilaje etc.), inclusiv achizitionarea in leasing aacestora

• Investitii necorporale (software, patente, licente etc.), inclusiv achizitionarea inleasing a acestora

Incurajarea activitatilor turisticeSprijinul prin acesta masura vizeaza investitii in spatiul rural:• Investitii in infrastructura de primire turistica• Investitii in activitati recreationale•

Investitii in infrastructura la scara mica, precum centrele de informare,amenajarea de marcaje turistice, etc.• Dezvoltarea si / sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural

B. Fonduri europene nerambursabile pentru pescuit Investitii productive in acvaculturaSe finanteaza investitii pentru construirea, extinderea, echiparea si modernizarea

instalatiilor de productie in sectorul de acvacultura:• Diversificarea produselor obtinute prin acvacultura catre noi specii (ex: somnul

african) si producerea unor specii cu prospecte bune de piata (in particular sturion si calcan)• Modernizarea si extinderea fermenlor existente• Achizitionarea de echipamente in scopul protejarii fermelor de pradatorii salbatici(cormorani, pelicani)• Imbunatatirea conditiilor de munca si a sigurantei muncitorilor din acvacultura

22



Investitii in procesare si marketing:• Echipamente pentru procesarea produselor si sub-produselor la locul de productie• Echipamente care urmaresc sa imbunatateasca calitatea, siguranta si trasabilitatea

produselor • Echipamente pentru imbunatatirea conditiilor de munca si a sigurantei• Infrastructura si echipamente care vor reduce impactul negativ asupra mediului

(in special imbunatatirea folosirii sub-produselor si a reziduurilor)• Construirea de noi unitati de procesare si modernizarea celor existente• Facilitati pentru infiintarea unei piete de gross si a bursei de peste electronice

Dezvoltarea de noi piete si campanii de promovare:• Promovarea tehnologiilor si echipamentelor pentru comercializarea produselor

din peste prin imbunatatirea calitatii, sigurantei si trasabilitatii• Campanii de promovare (campanii de publicitate pentru incurajarea consumului

de peste, etc.)• Organizarea si participarea la expozitii de produse marine si din pesteIn afara domeniilor detaliate mai sus, Uniunea Europeana sprijina si urmatoarele

activitati:• Investitii la bordul navelor de pescuit si selectivitate• Pescuitul costier la scara mica.

CAPITOLUL IVCONCLUZII

În primele două capitole am prezentat contextul istoric al apariţiei Uniunii Europene, procesul de integrare al comunităţilor europene, precum şi instituţiile şi organelecomunităţilor europene. În capitolul trei am prezentat fondurile europene: politica decoeziune şi politica agricolă comună, precum şi programele operaţionale aferente. Deasemenea am prezentat programul operaţional pentru România în anii 2007-2013, precum şifondurile europene nerambursabile rurale pentru România.

Mai mult de jumătate din populaţia celor 27 de state membre ale Uniunii Europene(UE) trăieşte în zonele rurale, care acoperă 90% din teritoriul european. Aceasta face ca

politica de dezvoltare rurală să fie un domeniu de importanţă vitală. Creşterea animalelor şisilvicultura rămân factori esenţiali pentru utilizarea terenurilor şi gestionarea resurselor naturale din zonele rurale ale UE, reprezentând, în acelaşi timp, o platformă pentrudiversificarea economică a comunităţilor rurale. Prin urmare, consolidarea politicii dedezvoltare rurală a devenit o prioritate pentru Uniune.

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală este centrat pe trei aspecte-cheie:- Facilitarea transformării şi modernizării structurii duale a agriculturii şi silviculturii,

precum şi a industriilor procesatoare aferente, pentru a le face mai competitive şi pentru a

contribui la creşterea economică şi convergenţa veniturilor din spaţiul rural (acolo unde este posibil), în paralel cu asigurarea condiţiilor de trai şi protecţia mediului din aceste zone.- Menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului din zonele rurale ale României,

prinpromovarea unui management durabil atât pe suprafeţele agricole, cât şi pe celeforestiere.- Gestionarea şi facilitarea tranziţiei forţei de muncă din sectorul agricol către alte sectoarecaresă le asigure un nivel de trai corespunzător din punct de vedere social şi economic.

Luând în considerare necesitatea adaptarii sectorului agro-alimentar românesc lacerintele UE prin promovarea unui sector eficient si viabil din punct de vedere economic sisocial în contextul perioadei ulterioare aderarii, strategia stabileste directiile principale (axe)

pentru dezvoltarea sectorului agricol, silvic si a celui de dezvoltare rurala.

Axa 1- Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier Măsurile sprijinite prin Axa 1 vizează creşterea competitivităţii sectoarelor agroalimentar şi forestier din România, recunoscându-se astfel importanţa următoarelor aspecte:

23



• Consolidarea potenţialului suprafeţelor mari de teren, pretabile pentru agricultură, pentru a profita de ocaziile oferite de o piaţă internă şi europeană aflată în plină dezvoltare, prinaducerea la potenţialul real a segmentului de exploataţii neperformante, prin intermediuleforturilor de modernizare şi restructurare;• Abordarea problemei productivităţii scăzute a muncii şi a nivelului scăzut de educaţie şicompetenţă din agricultură prin reînnoirea generaţiilor de şefi de exploataţii, îmbunătăţireacompetenţelor prin organizarea de formări profesionale şi sprijinirea agenţiei publice de

consultanţă precum şi a sectorului privat de consultanţă nou-apărut, în eforturile lor de arăspunde cerinţelor segmentului exploataţiilor, fie individual, fie prin asociere;• Abordarea problemei canalelor subdezvoltate de comercializare a produselor fermelor,

prin sprijinirea înfiinţării grupurilor de producători şi asigurarea unei coordonări verticaleîntre procesatorii agricoli şi lanţurile de distribuţie;• Abordarea problemei numărului mare de întreprinderi mici din sectorul de procesareagroalimentar şi forestier - cu slabe economii de scară, utilizare redusă a capacităţilor şinivel scăzut de conformitate cu normele europene, prin facilitarea activităţilor demodernizare şi restructurare a acestora.

Axa 2 - Îmbunatatirea mediului în spatiul rural Măsurile din cadrul Axei 2 vizează menţinerea şi îmbunătăţirea calităţii mediului

rural din spaţiul rural prin promovarea unui management durabil atât al suprafetelor agricolecât şi al celor forestiere. Această intervenţie se realizează cu scopul de a:

• Îmbunătăţii echilibrul dintre nevoia de dezvoltare economică a zonelor rurale şiutilizarea durabilă a resurselor naturale, care vor constitui baza creşterii economice;• Aborda problema abandonului activităţilor agricole din zonele defavorizate agricol într-omanieră care să atenueze riscul de abandon al acestora;• Acorda sprijin financiar agricultorilor şi proprietarilor de pădure pentru prestarea deservicii de protecţie a mediului pentru conservarea şi protejarea florei şi faunei sălbatice,apei şi solului - conform priorităţilor de mediu ale UE referitoare la agricultură şisilvicultură – şi de a menţine sistemele agricole de tip HNV (high natural value- cu valoarenaturală înaltă), susţine Natura 2000, îndeplini obligaţiile prevăzute de Directiva Cadru Apăşi Directiva Nitraţi şi de a atenua efectele schimbărilor climatice;• Menţine şi creşte atractivitatea zonelor rurale, ca bază de diversificare a funcţiilor fermelor şi de generare a activităţilor economice alternative;• Aborda problema nivelului scăzut de informare a agricultorilor în privinţa practicilor degospodărire extensivă a terenurilor agricole.

Axa 3 - Calitatea vietii în zonele rurale si diversificarea economiei ruraleSprijinul prevăzut prin Axa 3 vizează încurajarea diversificării economiei rurale şi

îmbunătăţirea calităţii vieţii din spaţiul rural. Obiectivul principal al Axei 3 esteîmbunatatirea standardului de viata prin cresterea spiritului antreprenorial al populatieirurale, accesul la serviciile de baza precum si la valorificarea resurselor locale traditionale.

Actiuni prioritare pentru cresterea calitatii vietii:- îmbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii rurale ( drumuri, alimentare cu apa,canalizari, statii de epurare );- crearea de locuri de munca în spatiul rural;- conservarea patrimoniului cultural si dezvoltarea turismului rural, a mestesugurilor.

Axa 4 - Imbunătăţirea guvernanţei locale şi promovarea potenţialului endogen al spaţiului rural

Obiectiv general: Demararea şi funcţionarea iniţiativelor de dezvoltare localăObiective strategice:- Promovarea potenţialului endogen al teritoriilor;

- Îmbunătăţirea guvernanţei locale.

Programul LEADER Sprijinul oferit prin intermediul Axei LEADER ofera oportunitatea de a introduce oabordare noua de dezvoltare rurala teritoriala, de jos în sus, integrata care se construieste peidentificarea necesitatilor locale si dezvolta strategii de dezvoltare locala care combina una

24



sau mai multe obiective prioritare – competitivitate (axa 1), si calitatea vietii/diversificare(axa 3).

Deoarece Romania aplica pentru prima data o asemenea abordare, ea va fi de natura pilot pentru perioada 2007-2009 cu un accent deosebit pe cresterea constientizarii,consolidarea capacitatii locale si utilizarea principiului “learning by doing” ca baza pentruextinderea la nivel national în perioada 2010-2013.

25



BIBLIOGRAFIE

I. MONOGRAFII, TRATATE, CURSURI

1. R.CORBETT, F.JACOBS, M.SHACKLETON, Parlamentul European, Editura

„Monitorul Oficial”, Bucureşti, 2007.

2. G.FABIAN, N.MIHU, E.VERESS, Parlamentul European, Editura Wolters Kluwer,

Bucureşti, 2007.

3. AUGUSTIN FUEREA, Manualul Uniunii Europene, Ed.Universul Juridic, Bucureşti,

2006

4. M.L.LĂCĂTUŞ, M.P. PUŞCAŞ, Cultură civică , Editura Corint, Bucureşti, 2004.

5. CORINA LEICU, Drept Comunitar , Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1998.

6. ROXANA MUNTEANU, Drept European, Editura Oscar Print, Bucureşti, 1996.

7. RADU STANCU, Note de Curs, www.spiru haret.ro,2008.

8. INTERNETII. ACTE NORMATIVE

9. „ACORDUL DE LA SCHENGEN,”,

http://ro.wikipedia.org/wiki/Spa%C5%A3iul_Schengen

10. „ACTUL UNIC EUROPEAN”, www.ier.ro/Tratate/11986U_AUE.pdf

11.. CONSILIUL EUROPEAN, „TRATATUL DE LA LISABONA”, Best Publishing

România, Bucureşti , 2008.

12. CONSILIUL EUROPEAN, „TRATATUL DE LA NISA” , www.Infoeuropa.ro nr.15,2007;

13. “INSTITUŢIILE COMUNITARE”, www.prefcs.ro/institutii-ue.php

14 . “PARLAMENTUL EUROPEAN”, http://ro.wikipedia.org/wiki/Parlamentul_European

15. „TRATATUL DE LA AMSTERDAM”,

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Amsterdam

16. „TRATATUL DE LA BRUXELLES”, http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_fuziune

17. „TRATATUL DE LA MAASTRICHT”,http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Maastricht

18. „TRATATUL DE LA PARIS”, http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Paris_(1951)

19 . „TRATATUL DE LA ROMA”, http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Roma.

26

http://www.spiru/


http://www.ier.ro/Tratate/11986U_AUE.pdf

http://www.prefcs.ro/institutii-ue.php

http://ro.wikipedia.org/wiki/Parlamentul_European


http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_fuziune


http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Maastricht

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Paris_(1951)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Roma

http://www.spiru/


http://www.ier.ro/Tratate/11986U_AUE.pdf

http://www.prefcs.ro/institutii-ue.php

http://ro.wikipedia.org/wiki/Parlamentul_European



http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Maastricht

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Paris_(1951)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Roma

Date post:	06-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	francoenglezul
View:	4,694 times
Download:	0 times

Fondurile Europene REFERAT

Documents