Fondul forme/or /&r& HandTntre excesul de forma $inepotrivirea de fond
Este departe de once Tndoiali ci ideea formelor ari fond platefi analizati ca parte integranta a procesului de modernizare a Ro-maniei, inca din ann patruzeciaisecolului al XIX-lea. Debi formula-te dar de Tutu Maiorescu abia in 1 868 (in contra directiei de astizidin cultura romana), continutul procesului de modernizare pe careTI numegte ,,forma ari fond" plate fi identificat inca Tn ann imediaturmitori Tntoarcerii primilor bursieri ai statului roman din striinitate(1 838-1840), cand, biblioteca Academies Mihiilene inregistreazacarb despre liberalismul clasic in variants franceza, iar ex-bursi-erul lon Ghica deschide cursurile de economie politico liberals in1 843, ai cirei termed- proprietate private, libertate, reprezentarepolitico etc. aveau vagi legaturi atAt cu realitatea socials, politico gieconomics ale unei societa+i romanegti agrare, cit gi cu congtiintaepocii aria diferitelor categorii sociale romanegti.
In a doua jumatate a secolului al XIX-lea. ideea formelor ari fond va dobindifunctia de axi organizatoare a dezbate-rilor despre modernizarea Rominiei gi seva constitui ca punct de reper in procesulde constructie institutionala - fundament
Studiul de fate pleaca de la analiza uneia dintre ca4ile fundamen-tale privind morfologia acestei idea cu forte explicativa remarcabiliin spatiul analizei sociale, politice, economice gi culturale romanegtiin ultimul segal $i jumatate. Demersul pe care TI propunem asupraformelor ari fond are drept soap final analiza potenlialului euristic alideiice a Tnsotit analizele Tn epoch a modernizirii societatii romanegti.
Selectim drept reper de cercetare aplicata $i istorici principal Tn analiza noastri lucrareaprofesorului Constantin Schifimet -- una dintre exegezele sociologice greu de egalat aledomeniului, care este completata de un tip de arheologie a termenului Tn analiza social-po-litico gi economics rominesci a ultimului secol gi jumitate. O analizi a continutului gi forteiorganizatoare a iden va 0i insotita de abordarea chtici centrati pe limitele, dar, gi potentialulacesteia de a se constituiTn cadrele unei adevirate .teoriia modemizirii nationale'. Logicaanalizei noastre va cuprinde, astfel, evaluarea analizei istoric-sociologice, prezentarea Idendin perspectiva acesteia, umiati de un test epistemologic pe lima Popper-Kuhn a ceea ceautorul propune ca .teorie a formelor ari fond"
Fornteie$arafand ul't ,,for(lltdn I'oltt(ll'tesc
Cartea lui Constantin Schifirnet are o Tndoiti mizi epistemical. Pain miza de conlinut,lucrarea este un punct de reper in analiza morfologica a formelor ari fond Tn istoria cultu-rii romanegti. Prin miza de evaluare critics. discursul pare ci incearci si forteze un sfir-git imperativ de ddu in dezbaterea semni6lcatiilor acestei idea in procesul de modernizareal Romaniei, in sensul unei analize .ultime ', care stabilegte .adevirul ' privind valoareaund adevirate .teoriia formelor ari fond"
in aceasti din urmi logics a interpretarii, discursul sociologului roman pare. mai de-graba, si inchidd interpretarile. decit si le deschidi. Textul te duce inspre stilul clasical unum sociolog al culturii, care identified, prezinta. dezbate, interpreteaza, construiegtegi deconstruiegte semnificatii ale unor opere ce au abordat problematica formelor fdrifond, stabilind ultima gi ,,adevirata" interpretare. In lectura grabita a textului Formele arifond - un brand rominesc (2007) ai senzatia ci ai consumat integral o idee sociologica,demonstrate ca teorie in sociologia culturii- Formele ari fond. Dupe care nu prea maiurmeazi nimic. Senzatia este stranie, pentru ci Tn loc si se deschidi, opera pare ci vreasi traga lime de fraclie, in sensul unui sfargit de aclu. Ceea ce echivaleazi cu un execruinator. ant pentru ideea fom)elor ari fond, cit gi pentru intentia autorului. Tntr-o lecturesuperficiala pare ci aceasta ar fi concluzia despre exegeza istoric-sociologica a forme-lor ari fond Tn astoria modernizirii romanegti, Tn formula pe care o propune profesorulSchifime!. La o a doua lecture insa, Tnsotiti de un aparat metodologic de analizi minimal,obsewim cd ideea lucrgrii se construiegte in alt regim de semnificatie, chiar dad nusuntem de acord cu perspectiva gi concluziile acestela in intregime.
In cheia de lecture pe care o propunem miza realm a lucririi nu o reprezinta nicianalizaspecifics sociologului culturii romine moderne, mci intentia completitudinii- aceea de aconsuma integral un subiect de istoria culturii romine moderns. De fapt. cartea profeso-rului Schifirnet se citegte in doug etape.
Prima etapa, prin bagatia de date gi parcursul istoricegte ordonat al textelor analizate,iti da, intr-adevar, senzatia (pozitiva, de ce nu?) a anticarului cu intenlii de exhaustivita-to, care vrea si consume totul. literature de rang primar - texte de epoch, literature derang secund -- scriitori romAni care elaboreazi in zona .formelor ari fond ', literaturede rang tertiar -- analiza textelor autorilor romani, la care se adauga literature exterioariuniversului de discurs al scrierilor romanegti, dar a cirei logics valideazi logica formelorfire fonda. La capatul acestei investigalii sociologice, autorul stabilegte categorii, limitegi continuturi conceptualo. concluzionind Tn termed convingatori cu privire la structura.natura gi valoarea euristici a ..formelor ari fond"
noiem67te 20]3 Perspective po&tice 9]
A doua etapa Tn citirea cartii profesorului Schifirnet este, de fapt, post-lectura, carenu mai presupune contactul direct cu textul. Este etapa intrebirilor care deschid textul,structurate de formula conditionalului: ,,Daca formele ari fond sunt o teorie complexa,atunci...'. Cu are cuvinte, ce rimTne dupe ce am consumat experienta unum text, a ciruiorganizare cu tendinte de completitudine pare si ofere Solulia problematicii formelor arifond? Fin aceasti din urmi lecture, cartea s-ar imputina gi s-ar Tnchide Tn concluzii ca-tegorice implicate, care blocheazi cascada de silogisme necesare relansariiideii, la un altnivel gi cu o alta functie cognitive,decat cea a unei monografii cultural-istorice.
Nature poiettticd ajarmelot jRta Jbnd
De-a lungul timpului am studiat gi meditat asupra chestiuniiformelor ari fond, deose-bit de complexa, dar tratata, nu de putine ori, cu ironie sau dust spry derizoriu, conside-rate a fi chiar o temp lipsita de bazi gtiinlifica. Nice dupe 1989 lucrurile nu s-au schimbatprea mutt, debi stintem invadati peste tot de forme ari fond. Totul pare anormal, logicasocials parca nu maifunctioneaza."'
Priviti pe secvente, analiza pe care autorul o face formelor ari fond pare si aibi unscop polemic de joasa frecventa, pron Judecatlle evaluative pe care le asociazi fiecaruicaz de utilizare - afirmare, contestare a programului de modernizare prin sincronizareafondului" traditional-agrar rominesc cu sistemul .,formelor" occidentale - institutii, valori,
comportamente.'Cred ci ati intuit corect din acest citat mesajul implicit al intregii carb: avem de a face
cu o opera accentuat polemics. Intr-o strategie de aliante intelectuale construiti istoric,autorul organizeaza un curent de sustinatori ai iden potrivit cireia formele ari fond auinsolit procesul de modernizare al Rominieis. Sunt, astfel, analizate opere semnlficativecare participa la articularea unui adevirat ,,program de modernizare romaneasca", per-manent dublat de metadiscursul rezultat din dezbaterile intelectualilor romini. ,,Formeleari fond" reprezinta ,,un model teoretic national", adia, ,,o cale de explicare a edificiriicivilizatiei moderne in cadrul national. (...) Aga cum rezulti din tezele unor ganditori do-mini: M. Kogalniceanu, T. Maiorescu, 1. Ghica, M. Eminescu, C. Ridulescu-Motru g.a.civilizatia europeans este un reper Tn dezvoltarea nalionala, Tn misura in care, pain spi-ritul ei, este adaptata intr-un cadru national. (...) De altfel, modelul teoretic national deexplicare a proceselor de formare a civilizatiei moderne Tn cadru national se revendici dela un autentic spirit european."'
Ideea formelor ari fond insa;i are decio nature polemics. Doug ar fi perspectiveleacestui continut special, putem extrage din analiza autorului. Tn primul rand, pron continut,ideea a organizat dezbateri gi programe de modernizare institutionala Tn epoch - sustina-torl ai imitaliei integrale, critics ai imitatiei cultural-institutionale, sustinatori ai sincroniziriieuropene etc. Tn al doilea rind, din perspectiva importantei istorice, la nivelul semnificatieidate de autor - analiza respinge aprecieri gi interpretari care trateazi formele ford fondca metafora, idee lipsita de continut teoretic gi practic, Tn conditiile Tn care, in fapt, ar-gumenteaza autorul lucrarii. ideea ca atare a generat un adevirat program national demodernizare in cadrele unei ,,teoriia formelor ari fond"
92
Contributia autorului. Logics de organizare a tufutui
Prin cuprinderea textului gi selectia a peste 100 de autori romini care au elaboratdirect sau, indirect, in spallul subintins de ideea formelor ari fond (principiu de moderni-zare. analyze centrate in jurul iden, meta-analyze), autorul pare si epuizeze categoriile giconlinutul abordirilor. Din perspectiva sociologiei cunoagterii, acesta considers ci ideeaformelor ari fond poate fi conceptualizata gi convertiti Tntr-o tezi pentru o teorie soci-ologica istorlcegte construiti -- un ,,brand" prin excelenla rominesc. Formele ari fondar reprezenta un model teoretic pentru studiul modernizirii romane$ti, care explica, ,.inesenta, o critics la adresa stirilor de lucruri din societatea romineasca", el abordind.in termed teoretici problematica ample a modernizarii, sugerand o solutie de principiu- aceea a adecvirii dintre fond gi forma - care nu putea si nu fie acceptata, dar lastdeschisi, in generalitatea ei filosofica, destule probleme care si incite gi si solicite spi-ritele cu privire la modul cel mai potrivit de realizare a acestei adecviri."' Formele arifond trebuie private dinspre literatura maiorescian6, litre conceptul gi sistemul teoreticistoricegte construct, prin dezbateri gi polemici, Tntemeieri gi redefiniri pe care le-a cu-noscut pe mai bine de un secol gi jumatate de spiritualitate romineasci. In calitate deteorie sociologica, formele fifa fond au contribuit la explicarea evoluliei litre capitalisma societalii romanegti, Tn plan national $i international. beoda (subl. ns) «cuprinde precep-te, tematici gi ipoteze specifice romanegti gi da un raspuns diferit de teoriile occidentaleasupra modernizirii. Sociologia occidentali din secolul al XIX-lea concepe dezvoltareadupe un model unic, ce trebuie si se reproduce aidoma peste tot. Studiul formelor arifond pretinde ca noul organism juridico-politic instalat in societatea romAneasci sg func-!ioneze astfel Tncit si nu fie excedent in raport cu starea realm, adia obiceiurile, traditiile,particularitatile nationale, si nu anuleze norme gi reguli care gi-au dovedit utilitatea de-alungul istoriei, prin religie. morale. viata comunitard, vecinitatea."a Formele ari fond arreprezenta decio teorie ce instituie refuzul formelor .,care ascund ceea ce le lipsegte 'sesizand, deopotriva. ,,primejdia ca receptorul civilizatiei moderne si fie educat doar pronmodele mimetice.'o Astfel de sincronizgri mimetice duc la efecte neagteptate ale moder-nizarii, cum este cazul creirii de institulii artificiale, ineficiente, rupte de realitate, cia suntgenerate de o obsesie a europenizarii imediate.lo Mai mutt. teoria formelor fire fond aver-tizeazi asupra exceselor generate de complexul Metropolei, de care ar suferi ,,o parte dinintelectualitatea romineasci"
Rescind pierderile posibile ale simplificarii, cred ci lucrarea poate fi comprimata Tn
base enunturi-cheie, dititoare de seams pentru continut gi intenlii ale discursului, Tn
egala misuri.1 . Formele ari fond reprezinta un ,,brand" autohton, prin care sociologia romgneasci
participa la patrimoniul teoretic international; 2. Conceptul ,,forme ari fond"" este funda-mentul pe care se constitute o teorie sociologica; 3. peoria formelor ari fond a fast parte(metadiscurs cu funclie corectiva) a modernizirii societatii romanegti; 4. peoria explica,descrie, institute Tn egala misurd principiigi reguliale modernizarii, Tn sincronizarea spa-tiului rominesc cu modele institutionale ale tarilor dezvoltatel 5. peoria este validate em-piric in epoca precomunista, comunisti gi Tn post-comunismul romanescl 6. peoria estevalidate epistemologic, avind Tn vedere ci: (a) cei doi termed-cheie -- forma gi fondues-au constituit progresiv, in regim de concepte sociologice; (b) avem un sistem de ideiTnchegat care igi definesc domeniul de aplicabilitate la modernizarea romaneascal (c)
noiem6de 20]3 q'erspective poGtice 93
ideea are o dimensiune empirica giuna predictlva; (d) teoria oferi un raspuns satisfdcitor(explicatie, descriere) realitalii pe care afirmi ci o vizeaza; (e) ea este legitimate gi paincompatibilitatea cu analyze ale unor teoreticieni striini. desfagurate in aceeagi logics arespingerii universalismului institutional in procesul modernizariil (f) valoarea teoriei tre-buie ciutati in co-relatia dintre pele doug concepte gi fenomenul empiric pe care acesteaTI denumesc. Astfel, formele ari fond redau decalajul gi opozilia, lipsa de legitimitate aunum sistem institutional, incomensurabilitatea culturilor gi imposibilitatea mimetismuluisocial, politic, economic. cultural - o adevirati rupture Tntre ,,tara institutionala" gi ,,tararealm" Tn cadrul modernizarii, o data ce selectia formelor institutionale de import nu a fostficutd pe criteriul ,,suportabilitatii" gi .compatibilitatii" cu realltalile din societatea importa-toare de forme.12
Conform autorului, sistemul de concepte, continuturile, functiile filosofice $i sociologiceale celor doug concepte gi ale corelatiei pe care acestea o institute alcituiesc o teoriecare transpune in categorii filosofice gi soclologice o realitate complexa, chiar dad aces-te categorii sunt insuficient elaborate. Formulate Tn loglca unum modernism determinist- accelerarea modernizirii pron sincronizarea cu institutii socio-politice gi valori ale tarilordezvoltate Tn epoch. teoria prezinta o dimensiune (a) metodologica -- adecvarea teoriilorgi programelor de modernizare la realitalile concret istorice, (b) politico -- Tn principal, a ar-gumentat inconsistenta politiciiliberale de modernizare in epoch, (c) practice - sesizeaziefectele negative ale imitatiei instltutionale in procesul de tranzitie de la un mod de orga-nizare societali la altul, (d) predictive - perioadele scurte. intensive ale modernizirii sautranzitiei romanegti au fost, sunt $i vor fi marcate de sindromul forme/or fH/d Hand.'s Deo,considers autorul, putem vorbi cu temei de .teoria formelor ari fond". ca gi contribulieexclusiv romineasci la patrimoniul international al teoriei sociologice. QED.
Formete$ardjond teorie sau paradigms?
Lucrarea Foyle/e ford fond -- un brand rom3nesc actualizeazi Tntr-un mod original,printr-un studiu istoric gi teoretic de tip comparativ, ideea valoriieuristice gi aplicat-empiri-ce a unui ..brand teoretic romAnesc" - formele ari fond. Intr-o lecture temeinici a literatu-
rii romanegti in domeniu. autorul accentueazi ideea de teorie a formelor ari fond. Totugi,chiar gi Tntr-o definitie mai putin riguroasa a termenului teorie, calitatea afirmati pentruformele ari fond plate lesne fi push sub semnul intrebirii. Cea mai simple definitie ateoriei invoci domeniul de aplicatie distinct al unum sistem coerent de enuntun, teze, cuvaloare descriptiv-explicativa gi predictive. Operand in aceleagi cadre de analizi cu celeale autorului, semnalim citeva Tntrebiri gi observatii la care argumentatia discursului nupare si ofere raspunsuri.
I . .peoria" se intemeiazi pe doug concepte utilizate cu sensuri diferite chiar in operaunuia gi aceluiagi autor - lucru sesizat chiar de autorul Formelor ari fond - un brandrominesc. Termenii pereche ai teoriei(fond, forma) aunt, totugi, dificil de acceptat inmultitudinea de sensuri cu care sunt folositi. Acceptand aceasti imprecizie conceptuala,se pare ci relatia dintre forma $i fond este mai lesne de definit. Apoi, dad acceptam ciavem de-a face cu o adevirati .modernizare generate de un program intemeiat gtiintific'pare ci facem din sincronizarea institutionala, de exemplu, un prices istoric congtientgi masurabil, intemeiat $i gestionat de o elin guvernanta - ceea ce ridici serioase pro-bleme cu privire la personajul ,,elite guvernanta", in bens de Guvern cu program riguros
94
si asumat de modernizare, Tn conditiile in care astfel de guverne cu ideologue politicoasumati de selectie riguroasa a ,,formelor" adecvate e greu de gasit in istoria Rominiei.
2. Calitatea de teorie Tn sensul riguros al termenului este push sub semnul intrebirii decadrele Tn care sistemul coerent de enunluri permite predictii. Acceptand ideea unei teoriia formelor ari fond, and spunem, conform acesteia, ci importul de forme trebuie ficutcu ,Juste misuri" (Maiorescu). nu cumva definim o necunoscuti printr"o alta necunoscu-ta? Altfel spud, cine, cit, cum gi in ce condiliia stabilit/poate stabili ,,masura" importuluigia selectat sau redefinit institutiile de import, conform .fondului ' societatiiimportatoare?Ce le-ar fi trebuit Constituliilor din 1866, 1923, 1938, 1948, 1952, 1965, 1991 ca ele sifie adecvate .fondului rominesc"? Ar fi fast, Tn mod realist, posibila o astfel de .adecva-re" stability de un guvern sau Parlament? Nu cumva o astfel de adecvare este imposibilde instrumentalizat. avind in vedere ci modernizarea romineasc8 gi slncronlzarea cuApusul/Rasaritul sovietic aunt fenomene - efect al unor decizii politice interne sau ex-terne care nu au tinut niciodati seama de eventuale cercetiri-intemeieri riguroase ale.importului" de institutii? Presupunand ci jurigtii, expertii Tn diferite domenii ar fi artizaniisincronizirii cu instituliile tarilor dezvoltate. nu putem stabili care dintre acegtia ar fi maiTndreptatiti si stabileasci ,,junta mgsuri". Tn ce s-ar intemeia legitimitatea functiei lor gi/sau selectarea lor in aceasti funclie strategica? Apoi, cine ii delega gi cu ce temei legitimface aceasti persoana (grup de persoane) o astfel de delegare pentru uniidintre experli,avgnd in vedere ci opiniile lor privind ,,masura importului de institulii" vor fi diferite de alealtar expe4i din tara, care sunt, de exemplu, adeptl au curentului sincronist lovinescian,si spunem?
3. ,,Sincronizarea reugita" - pron adecvare a formelor importate la fondue evoluliei soci-ale gi politice romane$ti ar permite, pastrand logica gi cadrele realtatii istorice romanegtiinterbellce, de exemplu, o eerie de afirmalii de tipul urmitor: a. Victoria legionarilor inalegerile din 1 936 reprezinta o adecvare a formelor institutionale autoritariste ce au urmatfondue unei societati Tn care au fast asimilate valorile liberalismului apusean; de aseme-nea, este dificil de afirmat dad autoritarismul perioadei interbelice este - $i Tn ce misu-ril - (i) rezultatul unei inovatii sociale autohtone sau (ii) rezultatul unum import de ,,formestriine. Oricare ar fi originile acestei inovalii institutionale, suntem pugi in fata urmitoareisituatii pe care .teoria formelor ari fond" nu pare capabila si o rezolve: (3.1 .) ori formeleliberale au fast gregit selectate $i imposibil de asimilat, (3.2.) ori societatea romineascitraverseazi un exces de fond ne-liberal, care reclami institutii(forme) politice autoritare,procesul de asimilare a instituliilor liberale fiend dear Tntrerupt.
4. Suntem de acord cu autorul ci forma mode/eazd fonda/.'' Ideea trimite la o situatieintuitive - experienta ne invata ca, Tn bmp, generatii de votanTi romani, de exemplu, cu-nosc intr-un numir progresiv mai mare elementele regimului politic romanesc, Tn urmaunor programe de educatie civics in sistemul gcolar. Ca teorie, insa, formele ari fondnu ne invata mci cum si misurdm dad aceasti modelare va fi pozitiva/negative pentrusocietate, mci care este orizontul de bmp Tn care ne putem agtepta la astfel de evolutii/validiri empirice.
5. Dad o majoritate electorali romineasci opteaza bmp de peste doug decenii(1 990-2013) prioritar pentru institutii ale ordinii ;i ierarhiei(Biserica gi Armata). de ce ar trebuisi ise ofere acestei majoritali electorale un cadru democratic - forme politice in caresuet valorizate cooperarea, compromisul, negocierea, pluripartidismul, libertatea opinieietc.? Conform leone/ to/me/or f3/d land, formele democratiei occidentale de astizi nu ar
noiem6de 2013 Perspective potitice 9j
fi potrivite fonduluide tip autorltarist rominesc. Apoi, cum putem stabilicare este misuralibertatilor consacrate constitutional, ?ntr-un context international care favorizeazi cadre-le democratize, astfel inuit formele importate din Occident de o guvernare sau alta sise potriveasca fondului rominesc? Dad acceptam principiul -- ex. ,,respectarea dreptu-rilor omului", cine stabilegte misura importului de institulii care si garanteze respectareadrepturilor omului?
6. peoria formelor ari fond opereaza cu mare dificultate pe secvente istorice ale mo-dernizirii- importului sau inovatiei sociale gi politice. Nu putem gti, de exemplu, citde adecvati ,,fondului" grec, va fi fost ,,forma" legislative a lui Solon Tn 594-592, and aintrodus reforma censitari Tn Atena, lirgind categoriile social-profesionale care aveaudreptul de vot, intr-un proces de democratizare treptata, pe care un Dimitrie Barnoschi TI
recomanda romanilor, atunci cAnd analiza Constitutia cirvunarilor din 1 822.IS7. Cite feluri de forme pot exista gi care este caracteristica fundamentals pentru un
fapt social pentru a fi denumit .forma"?8. Sub ce temei am putea stabili dad Parlamentul bicameral sau Parlamentul unica-
meral este forma institulionala potrivita pentru Romania astizi gi care dintre regimurilepolitice -- parlamentar, semiprezidential, prezidential ar fi adecvat ,,fondului romanesc", inperspectiva acestei teorii? $i, mai ales, argumentat gtiintific, de ce .o forma" gi numai unaTi este potrivita ,,fondului" societatii romanegti? Tn conditiile in care guvernarile sunt intot-deauna ghidate de interese de partid sau de grup, optiunea politico sau ideologica pentruo anumiti forma Institutionala plate fi rezultatul unui oportunism politic, in raport cu carecercetitorii sunt folisiti, mai degraba, in sensul ntereselor politice - ex. sunt promovatiaced cercetitori care favorizeazi sau argumenteaza optiunea de ,import institutional"operate de evita guvernanta.
Ratiunea pe care o vizeazi astfel de intrebiri Tndreptate citre fondul formelor arifond nu deloc asociati o intentie de negate a potenlialului teoretic al iden. Din contra,considerarea lor gi incercarea de a gash raspunsuri tin, mai degraba, si constltuie ca-drele definirii teoretice ale iden care a insotit procesul de modernizare al Romaniei, painsincronizare institutionala cu Europa democratici. Lucrarea Fo/me/e Mrd Iona-- un brandromgnesc, semnaleazi $i analizeazi dinamica iden in termenii unum adevirat .,programnational de modernizare'.lo Tn aceeagi ordine a ,,numirii", autorul propune termenul ,,mo-del teoretic national"'r - termen, de asemenea, parka, mai ugor de acceptat intr-o filosofiea stiintelor sociale debit cel de teorie. Un model teoretic nu este obligatoriu si raspundala intrebirile pe care le solicits categoria epistemologica a teoriei. Modelul teoretic esteun ghid de cercetare, spre deosebire de o teorie, care presupune india. variabile gi in-strumental metodologic riguros, spatiu de aplicabilitate gi limite asumate, dimensiuneapredicliei etc.''
Folosirea termenului ,,teorie" pentru formele ari fond este nu numai dificila, dar gi ne-necesari. Ar fi, de exemplu, destul de greu de acceptat o teorie cu vreo sub gi ceva deautori Tn decurs de 150 de ani'8. Tntre care unii sunt sustinatori, allii sunt critics, propriileanalyze gi discursuri fiind destul de vagi cu privire la conceptele folosite etc. De exemplu,junimigtii gi, Tn mod special, Mihai Eminescu - jurnalistul acuzi guvernantii liberali deimitatie pripita gi efecte negative de tip bumerang ale excesului de forma (,,patura super-pusa', ,,proletari ai condeiului", consumul neproductiv al surplusului economic, schimbulde neechivalenti intre munca ineficienti a birocratiei gi salariile suportate de un bugetcu un singur agent social productiv - taranimea etc). In perioada criticii eminesciene,
96
liberalii .rogii" sunt legiuitorii gi guvernanlii care au o perspective relativ diferiti asupraformelor ari fond. Ei opereaza Tn perioada 1876-1923 o adecvare treptata a formelorinstitutional-liberale la fondul societatii romanegti- ex. create progresiv numirul persoa-nelor cu drept de vot (1 866, 1 882, 1 923 - votul universal masculin), introduc taxe vamalela importul de mirfuri care se produc gi Tn !ara (1886), amendeazi Tn favoarea !aranilorlegile tocmelilor agricole. Tn aceste conditii. Tn baza ciruicriteriu stabilim care este ,justamisuri" Tn selectia formelor celor mai adecvate pentru sistemul politic romAnesc? Tonul,conlinutul, criticile jurnalisticii eminesciene sugereaza ci ar fi vorba de doug paradigmediferite, dad nu chiar opuse, pe and faptul ci mci una dintre parti nu excludea selecliagi adecvarea formelor de import, ne proiecteaza Tn cadrul aceleiagl paradigme, Tn careideea formelor ari fond este analizata, verificati, testati in temleni de grad al importuluiInstitutional. Or, ,,masura" sau gradul in care importam forme reprezinta exact conceptulcare face astazi, alituri de insuficienta preciziune a termenilor. dificil de acceptat o teoriea formelor ari fond.
Exccesni dewar td $ifonduilarmetorfitd fond
Fom)e/e f3rg fond trebuie Tnlelese ca o idee organizatoare a Tntregii moderniziri romi-negti ghidate de ideile gi institutiile vest-europene, Tncepand cu primul patrar al secoluluial XIX-lea20, pina la Constitulia din 1923 gi guvernarea liberals 1922-1926. Pare destulde Tntemeiati opliunea potrivit cireia ideea formelor ari fond a organizat reforma poli-tico gi economics, socials $i culturali (educationala) gia constituit suportul paradigmaticpe care s-au articulat teorii sociologice gi politice nationale. Ar fi un exces de .forma"am considera noi. dad am utiliza conceptul ,,teorie" pentru formele ari fond. Fonduliden .formelor ari fond" sti Tn chiar natura ei de paradigms organizatoare, de referentcultural Tntr-un camp polemic pentru Tntreg procesul de modernizare romineascg, pronsincronizarea cu spatiul apusean. Ideea formelor ari fond are decio Tndoiti valoare desuport in epoch.
Tntii de toate, ea a generat constructii argumentative, sisteme de gandire critical asu-pra modernizarii, completate cu sisteme de gandlre politico teoretici giaplicata.
in al doilea rand, ideea paradigmatica a formelor ari fond a Tnsotit, cu functia ei corec-tiv-polemics, intreg procesul de reforms institutionala, de la institutii politice, la structuresociale gi valori economice, prelungindu-gi spiritul organizator chiar Tn critica de ani giastoria literaturii romine (ex. Tutu Maiorescu, George Calinescu).
Pe lima obsevaliilor profesorului Schifirne!, fom?e/e £3rd Hand aunt un model teoreticnational $i un program national de reforms gi dezbateri intelectuale cu privire la moderni-zarea societatii romanegti. Judecind din perspectiva instrumentelor epistemologice, mciideea, mci conceptele gi mci campul de aplicabilitate. limite asumate, instrumentar meto-dologic asociat formelor ari fond nu recomandi folosirea conceptului ,,teorie'. In logicaparadigmei. ideea igi este suficientd siegi. Ea intemeiazi dezbateri, programe de reformsinstitutionala gi culturala, cercetdri care ii testazi limitele, dezvoltindu-i potentialul. Con-siderim cd posibila Tnnobilare a iden formelor ari fond pron termenul ,,teorie" devine purgi simplu ne-necesari.
noiem6he 2013 (Perspective pofitice 97
Coltctuzii excesni defarmi $i tipsy defend
Cartea Fom7e/e lard ior7d - un brand rom8nesc reprezinta studiul necesar care expunegi analizeazd, dintr-o perspective sociologica, fondul formelor ari fond Tn modernizarearomAneasci. Autorul considers ci avem de-a face cu un model teoretic -- sistem Tnche-
gat de idea gi metode de cercetare, care se construiegte istoric spre o teorie a formelorari fond. Dad schimbim paradigma istorici de investigare-evaluare Tn care opereazaautorul cu o o paradigms a filosofiei gtiintelor socials, vom observa cd sistemul de ideanumit teorie gi intemeiat de formele ari fond nu rezisti unuitest riguros, cu instrumenteleepistemologiei. La acest nivel, insa, ant termenul ..model teoretic national ', cit gi cel deprogram national de modernizare" sunt suficient de potriviti pentru a semnala o contribu-
!ie originals a autorului la studiul ideiiformelor ari fond. Contributia este cu ant mai me-rituoasi cu cit reprezinta concluziile unuistudiu de sociologie comparativ-istorica. Tn carese regasesc trimiteri citre autori striini ce au elaborat in paradigma formelor ari fond,ale ciror opere sunt conectate cu sociologia clasici euro-americana, pe lima analizelormodernizirii capitaliste, incepand cu secolele XVl-XVll.21 Lucrarea este deo semnificati-vi atAt prin continutul de analiza-evaluare, cAt gi prin deschiderile pe care le genereaza.Formele ari fond reprezinta, intr-adevir, un brand rominesc. Fin a deveni teorie. ideeaa organizat dezbaterile gi politicize publice care au configurat sincronizarea spatiului ro-minesc cu sistemul institutional democratic vest-european. Pare un exces de forma sile numim teorie, dupe cum ar fio insuficienla si le numim metafori. Ar fi lipsa de fond sinegam valoarea formelor ari fond Tn modernizarea romaneasca, dupe cum ar fi un excesde fond rominesc si le acceptam necritic. Idee autentic romaneasc6, fascinanta, strilu-citoare, uimitor de ugor asimilabili Tn discursul colocvial, formele ari fond au un potentialteoretic pe care trebuie si TI investigam cu instrumentele epistemologiei contemporane. Incazul de fate, am incercat si folosim paradigma kuhniani, pe care am aplicat-o dear par-tial. pe secventa unei paradigme. Logica cercetirii gtiintifice din perspectiva popperianaplate la fel de bane si stea drept cadru al unei metodo-logici de investigare a potentialuluiteoretic al formelor ari fond. La nivel de cadre metodologice de anallzi, optiunea pentruTh. Kuhn - progresul gtiinlei pron «revolulii gtiintifice ' o exclude pe cea pentru Popper --
evolutie lineara, pron falsifiabilitate gi redefinire a teoriei. In ciuda incomensurabilitatiicelordoug macro-perspective, o incercare de Tntemeiere a teoriei formelor ari fond are nevoieant de mecanismele aplicative ale epistemologiei popperiene. cit gi de instrumente aleepistemologiei kuhniene, care si creeze premisele unei testiri pe fenomene misurabileale modernizirii romanegti. Dad formele ari fond vor putea fi Tntemeiate pron testareriguroasa aplicata la spatiul rominesc. putem intui promisiunile de definire a formelor arifond ca .teorie de rang media '. folosind termenul lui R.K.Merton, aplicabila, de exemplu,la universul de cercetare desemnat de modernizarea pron importul de institulii. Mai mult,intemeierea unei teoriia formelor ari fond va trebui si provoaco, in mod obligatoriu, gi
universul empiric al societalilor care se modernizeazi prin inovatie institutionala interns,debi, astfel de situatii par si fie acceptate, ab /nlf/o, ca .forme cu fond", aparent exterioarespatiuluide aplicabilitate al unei posibile teoriia .formelor ari fond '.
Loglca unei astfel de operatiuni de intemeiere teoretici depagegte ansi intentiile ana-llzei ae tata
98 £sezz
1.. Constantin Schifirnet. Formele ari fond nd romanesc. Editura Comunicare.ro, Bucure$i. zoo72.(i) Semna15m urvn5toarele 4 categoriide scrieridin perspective c5rora autorulci4iianalizeaz5dinamica ideiiformelor ari fond: Dinicu Golescu (a777-a83o), Barbu Mumuleanu (i794-i836), 1oniciHautu(a795-1830), Maiorescu. Ghica. etc. - exemple pentru etapa precursorilor "teoriei ' fomielor fifa fond; (il)D.P.Martian, Dobrogeanu-Gherea. Zeletin. Eminescu, Xenopol. E. Lovinescu - autoricare elaboreazi +i
dezvolti continutul programuluide modernizare al Rominiei. utiliz6nd ideea formelor ari fond Tn spatiifacial-politice istorice de discurs $i cu atitudinidiferite. uneoriopuse fatide valoarea eieuristici ;i/sau deprogram de modernizare institutiona13 a societitiiromane;ti;(iii) C. Noica. Paul Cornea. G.(. Nicolescu,M.Ciurdariu, Z. Ornea, A. Marino, I.Vitneril. Bidescu, D. Hurezeanu, Gh. Platon. T. Driganu, G. Georgiu,D. Barbu, Gh. Bulgirf A. Lazir- anali;tiaidimensiuniiteoretice, categoriale a "formelor ari fond"i(iiii) Ledrut Raymond - exemplu de analizi categoria15 pe tema relatieiformi-fond. tn spa+iiexterioarebrandului rominesc'. prin care aware ideea de forma- concept alsociologiei(La forme et le seng dams la
societe, Libraires des Meridiens, Paris, ig84).3. C. Schifimeb op.ctt., Cuvint inainte. p. g4. Autorul polemizeazi cu ceicare fie "argumenteazi superficial ', fie neagivaloarea euristic3 aideiiformelor ari fond in discursuldespre modemizarea rom6neasci. Categoriide observatii- p.z8.Limitativi rimine argumentatia nefundati pe fapte istorice impregante de acuratete Ftiintif\ci(...)cum(...) procedeazi Heliade(lon Heliade Ridulescu); p 58: .AutorulCriticelor absolutizeazi, uneori, rolulfondului, f5ria avea ?n vedere caracterul activ alformei, influenza eiasupra fondului."(Titu Maiorescu);p. x68: ,,Gre;ella lui Lovinescu sti Tn afirma+ia conform cireia... (...)." (Eugen Lovinescu); p. i87: P. Corneaconsiders ci teoria formelor ari fond .,nu este altceva decft o metafor5."; p. x88: Teza formelor arifond nu reprezinti ,,reflectarea und realititi objective" (I. Vitner), ea .,a viciat ;i perspectiva largia viziuniisocialiste"(Gh. Platon), iarjunimi$ii.,au transplantat dear la noiecourlle unor ideide aiurea '. care este o.formulistrilucitoare ', .Dar nu a font Q formulipractlcati ;i practicabili"(Z. Omea)5. Tn sensul cia existat un fenomen politic, economic, social, cultural empiric. reflectat in ideea-cheie amodemiz5rii(importul insthutional selectiv); .formele ari fond" au reprezentat, de asemenea, subiectde preocupare teoretici pentru zecide intelectuali ram8ni }ia fast subiect de dezbatere in spatiul public
dlscursulde analizia moderniziri}.Romaniei. analize istorice, definirea relaliei national-internationalTnselectia formelor care trebuie importate.6. C. Schifirnet, op cit. pp. 243'z447. Idem. p. z43. La navel de model teoretic, profesorul Schif\met credem cadre dreptate. Ca teorie. ?nsi,formele f5r5 fond nu pot lisa deschise optiunile de modernizare. Marek problemiepistemologici pecare o confine .teoria formelor fire fond" se refers nu ant la ideea fondatoare. c6t la criteriul - .justemisur5" a importuluitn procesulde sincronizare a uneiculturi/clvilizatii cu un spatiu de import. O teorie.in bens riguros, de exemplul ar trebuisi i;iasume ;i acest spatiu al predictibilititii, care nu ponte acceptadezbateri ;i polemici pe exact criteriul .misurii ' relaTieidintre cele doug concepte fundamentale - fond/
8. Idem. p. z45g. Idem, pp. 246-247. Autorul aduce in discutie teoriicomplementare elaborate de sociologistr5ini, caresesizeazi nevoia acute de considerare a speciflcului national-regional Tn elaborarea teoriilar. De exemplu,A.D. Smith. unuldlntre reperele teorieipolitlce contemporane despre natiune +i nationalism. valideazilogica particularismululTn abordarea natiunil. EI opereazi in logica formelor ari fond atunci andobserve ci nu se plate opera cu acelea;i varlabile in explicarea fundamentelor ;i continutuluinatiunii;icomportamentului nationalist pentru societitidin vestul;i r5sirituIEuropei; vezi pp. z54-255
forma
noiem6de 2013 q'erspecthe poGxtice 99
io. Autorul define$e situatia ca ,,sindrom al prinderiidin urm3", prin care o parte din elita intelectua15
educate Tn striln5tate imports institutii nefunctionale Tn societatea romaneasci.; Schifirne;, op.cit., p.z65. Pentru cadrele abord5rii;tilntif\ce ale procesuluide modernizare(continut, dimensluni, tipologie.acton socials). vezi pp. zo3-206n. Autorul propune o analizi de semnificatii pentru "fond" ;i "forma" (a) trecind Tn revist5 sensurile;idef\nitiilor cu care aceitia au fast folositi(pp. ago-zgz), (b) iluminind corelatia intemeietoare }i cupotentialeuristic(pp. tgt-zg8) }i(c) propunand deflnitiipe care le construie;te din analiza acceptiuniloridentificate. Construind la intersectia dintre operele analizate. autorul precizeazi ci fondue exprlmi(i) activltatea autohtoni, creatoare de valori nationale.care trimite la aspecte psihologice $iculturale(junimi;ti) ale uneisocieti+i;(ii) activitatea creatoare prin care se constitute cadrulorganizatoric ;institutional, care subsumeazi ;i actoriisocialidintr-o societate; (iii) structuri sociale. economice;iinstitutionale. Forma este: (i) sistemulinstitutionalfi legislativ introdus din Occidenti(ii) cadreorganizatoric sau civilizatia importati;(iii) institutiide culture }iTnvi;imant,(iiii) sistemul politic $ilegislativ (pp. tg8-zot).i2. Modernizarea pron sincronizare cu slsteme institutionale eficiente Tn jiri dezvoltate ar trebuisiaib5drept criteriu ,justa misur5 Tntre teorie ;i practice, ?ntre real $1 ideal", cum ar spine Titu Maiorescu,fondatarul termenului relational «fond-forma", care a canalizat Tntreaga dezbatere despre modernizareasocietiii rom6ne;tldup5 1868, and este publicat articolulTn contra directieide astizidin culture romin5.t3. Idem. pp. z6g-27it4. «Institutlile noi nu erau forme lipsite de continut. Forme fifa fond. luate ca stare, ca forme vide deonce con;hut. nu exists in realitate. Institutiile preluate din virile capitaliste dezvoltate au contrlbult.Tn anumite limite, la dezvoltarea fondului, datoriti existentie unuiminimum de conditiicare impuneauadoptarea nouluisistem institutional.(...) Tnfiintarea unor institutiidemocratice a contribuit la instaurareauneivieti publice bazate pe dialog, confruntarea opiniilor. libertatea cuvantului. participarea unor grupurimari de oameni la vista publica."; Schifirnet. op.cit., p. 2z4
tS. Ne referim aid la lucrarea luiDimitirie V. Barnoschi. Originile democratiei romine. .Cirvunarii" --
Constitutia Maldoveide la i8z2, Editura Viata romineasci, Bucure;ti, ag2z: cirvunariide la z8zz au datUarii nu o lege, ci Leger care se potrivea cel maibine a;eziriirelatiilor social-politice #i culturiirom6ne laarea data, considers Barnoschii6. De altfel, lansarea termenulul de citre Maiorescu ?n t868 este perfect coerent5 cu ideea de programnational. Maiorescu propunand schita a ceea ce am putea definidrept un ,,program. pe puncte" privindcalea adecvatide modernizare a Romaniei. cu accent pe sistemul educativ. Acest ,,program pe puncte" nuimplic5 Tns5 asumarea unui model teoretic. ins5.t7. wConcepem modelul teoretic national ca pe o cafe de explicare a edihc5riicivilizaTiei moderne tn cadrulnational."; Schifirnet, op.cit., p. 243
t8. Perspective din care facem evaluirile este asumat excesiv de riguroas5, fiend con$tienti ci exists risculde a falsifica obiectulde analizat. tn sensulaplic5riide concepteJ valori sau cadre analitice contemporaneuneirealititi istorice de acum z5o de ani, acuzind Legislatorulmijlocului de secolnou3sprezece. deexemplu, chu a utilizat norma votuluiuniversalin Constltutie. Suntem con;tienti de absurduluneiastfelde logicicontra-factuale. Rigurozitatea exce$ivi asumat5 a evalu5riicritice pe care o propunem estetlegati tocmaide faptul c3 ideea generoas5 a formelor fire fond are potential de dezvoltare ?nspre oteorie a modernizirti tn periferia sistemuluimondialmodern.ig. Paradigma. Tn sensul cel mai larg al definitieikuhniene. implic5 tocmaiaceasti dimeniune decomunitate ;tiintif\ci" $i cercetare linear5 ?n cadrele aceluia$i model de def\nire, explicare, cercetare a
realititii. Conform fondatorului teoriei revolutiilor ;bin;ifice --Th. Kuhn. paradigma este o constructiemaicomplexi decit teoria. Cercetarea ;tiintific5 pe care o declan;eaz5 ;io organizeazi ideea formelor
100
ari fond in plan probes de sincronizare europeans a Rominiei este condusi, maidegrab5, de .experiencecomun imp3rt5$ite" de o comunltate ;tiintihc5, decit de teorii. regulide cercetare. metodologiiParadigms ar f\, astfel, un model de explicare, Tntelegere, cercetare ?mpirti;It de o comunitate decercet5tori. care au, fn epoca despre care vorbim. experience comune. devenind marton aiunui probes de
reforms }i participanti la dezbaterea privind chile cele maipotrivite ale reformed. (ind paradigma nu maiponte explica fenomene nou apirute. se declanleazi ceea ce Kuhn name;te criza paradigmatici, urmatide .,revolutia ;tiinttfici", prim care o paradigms-hegemon este inlocuiticu alta. Tn epoch. paradigmsformelor f5r5 fond a fast dominanti ant prin cantitatea. cit ;i pain calitatea operelor care au configurat-oistoric. Tn logics farmelar ari fond, chiar autori care nu au definit sau utilizat ?n chip explicit ideea,elaboreazi cercet5ri teoretice ;iaplicate cu prlvire la rely;ia universal-specific ?n evolutia uneisocietiti.optand pentru selctia programatici ;l adaptarea formelor striine la fondul rominesc20. Indiferent de continutulei. Constitutia c5rvunarilor(a8z2), Tnsemnare a cilitorieimele(DinicuGolescu, z8z6), pot fi acceptate ca semne ale unum proiect necesar de modernizare, pron sincronizare cuEuropa apusean5, iar nu cu slstemulimperialaIRusiei tariste. care lease locullmperiuluiOtoman in epoch(t8zg, Pacea de la Adrianapol). La nivel intelectual, prima .,forma" europeaniimportati Tn Romania. paresi aparlin5 de gandirea politico liberal-clasici(.,liberschimbismul"), promovatide lon Ghica. dupe 1840.2a. Analiza procesuluide modernizare Tn diferitele sale dimensiuni. cu introducerea de c5tre autor aunuitermen nou - ,.modernitatea tendentiali", care desemneazi evolutia dinspre constructia politico
spre dezvoltarea economlc5, intr-un context .mozaicat", lipsit de o dominaticlari, precum $ianalizadimenslunilor modernititii romane;ti pron raportarea la evolutia societ3+iioccidentale sporesc valoareaargumentirli in favoarea importantei$i functiei ideiiformelor firs fond in modernitatea romaneasc5;vezi Schifirnet, op.cit., pp. 203-z42; vezi ;i C. Schifirnet, Identitatea romineasci in contextul modernlt5tiitendentiale, Revista Rom6nide Sociologie, eerie noun, anus XX, nr. 5-61 p. 46t-48o, Bucure;ti.zooghttp://www.revistadesociologie.ro/pdf-uri/Nr.5-6-goog/o5-C. Schifirnet.pdf
![[Nicolae Turcan] Cioran Sau Excesul CA Filosofie(BookZZ.org)](https://static.documente.net/doc/80x56/577ca5b81a28abea748ba266/nicolae-turcan-cioran-sau-excesul-ca-filosofiebookzzorg.jpg)
