FOC 9I GHEATACartea a patra din seria Spirite-Animale

Shannon Hale

Traducere din englez5 de Bogdan Voiculescu

IIPANDORAtu!

I',.

GERATHON

ERATHoN MI$cA. Solzu r,i iNruNncell, cRo$I cA NI$TEpldci de metal, se loveau de gresie, sco!6nd sunete

scurte gi seci. Fdlcile ii erau deschise gi gustau vdzduhul.Coada ii pocnea juc6ug in urmd.

Viafi! Se simfeainsuflelitd, igi simleatrupul alunecdndpe suprafala pdmAntului, Ei pdmAntul alunecdnd sub el.Viala e o zvicnire, un tremur, o fdlfAire, o rdsuflare. Vialae migcare. iqi fluturi limba in aer gi simli gustul cdrnii deom in adierea vdntului. Iar5gi viafd! Deocamdati nu-i erafoame. in urma ei veneau cu pagi mici, repezi sau greoaie,turme intregi de animale, tremur6nd de fric[, dar incapabilesd se abatd din drum. CAnd avea nevoie de o gustare, nutrebuia dec6t sd-gi intindd imensul gdt gi s5-ngface c6te-uncangur sau cdine sdlbatic. Nu apucase sd i se facd foame din

clipa evad5rii incoace, insd trupul ei insuflelit simlea ori-cum dorinla de a cuprinde vietdli qi de a strdnge cu putere.

igi schimbl direc{ia qi porni gerpuind inspre acel omrdtdcit, animatd de neastAmplr. Dac-ar fi dorit, s-ar fiputut deplasa aproape fdrd zgomot, dar in cazul 6sta nu

era nevoie. Ce fiinlI ar fi fost in stare sd fugd de o cobrade doud tone?

Totugi, fiinla de fafd incercd sI fugd: tAndrul priveb inurmd cu chipul incd plin de inocenla copildriei, cu ochiimari, ingrozifi. Gerathon chicoti vesel in felul ei guierdtor,iar trupul lung qi inlesat de muqchi ii vibri. igi umfld pielealatd din jurul gdtului, se arcui gi !6gni.

Viald! Viala pe care o cuprinsese intre fdlci se zbdteagi lovea agitatd, iar inimaii zvdcneaviolent sub atingerealimbii imensului qarpe. Urld din risputeri in clipa in careco$ii i se impldntard in spinare, iar veninul gros gi intu-necat i se scurse in trupul sdu. Inima ii pompd cu gene-rozitate otrava in ?ntregul corp. Tremurd o vreme, apoiamorli cu totul. insd inima tindrului bltea in continuareincet gi frumos c6nd Gerathon il inghili cu totul, mugchiiei extraordinari trlg6ndu-l induntru centimetru cu centi-metru, printre marginile gurii moi, rozalii, p6n6-n beznasupremd a burlii sale.

Se incoldci in nisipulfierbite cu gindul sd se odihneasc6,bucur6ndu-se de prezenlaacestei inimi strdine care blteaaldturi de a ei, a acestei vieli separate dinluntrul ei caremurea incet, incet sub a ei putere.

ii venea sd rdd5, amintindu-gi furia mocnitd cu care sezbltuse atdtea secole in addncurile inchisorii din piatrd 9ip6mdnt care-ncercase sd striveascd viala din ea, sd-i stdr-peascd orice miqcare, s6-i pund capdt existenlei. Acum, cdera iardgi liber6, lumea avea pentru ea o savoare deosebitd.incilzindu-se sub lumina soarelui gi mu$umit[ de hranaproaspdtd, a simlit un oarecare neastdmpdr gi poate o por-nire ugor poznaqd. Era c0t se poate de sdtuld 9i n-ar maifi putut mdnca nimic, insd pofta ei de via![ de-abia acumse st6rnise.

8

Ochii ei galbeni i se flcurd albi gi astfel Gerathon cil6-tori cu gdndut in depdrtare. in viziunea ei vibrau nume-roase puncte albe de c5ldur6, fiecare intruchipdnd cdte o

persoand, toate fiindu-i cunoscute, aga cum ciobanul igi

cunoagte oile.

Alese pe cineva cufundat in somn. E mai ugor sd te stre-

cori in minfile celor adormili. Era vorba de o femeie, v6rst-

nicd dupd criteriile umane, care locuia departe, in Nilo.Congtiinla lui Gerathon ii umplu mintea aqa cum nisipulumple unborcan. O flcu s[ se ridice in picioare, s[-gi plr[-seascd micul cdmin gi sd priveasclin jur. Cerul noplii era

aici cafeniu, era cald gi-n adierea vintului plutea un iz deiasomie. $arpele aproape cI simlea iarba uscatd strivitl subpicioarele goale ale femeii, c[lcdnd pe pdmdntul incdlzit de

soarele din timpul zilei.

Prin ochii victimei sale, Gerathon zdri in fa!6 marginea

unei prdpdstii. O obligl pe femeie si se-ndrepte intr-acolocu pagi repezi,gi mai repezi, pdnd cAnd ajunse sd alerge.

Atunci femeia tres[ri, incercdnd parcd sd se trezeascd.

$arpele sdsdi mu$umit. Viala inseamnd migcare.

O fdcu sitreacd dincolo de margine gi se prlbuqiimpre-

und cu ea, plrdsindu-i mintea in ultima clip5, doar cu o

clipl inainte ca femeia sd se izbeascl de fundul vdii.Poate cd era o risip6, avind in vedere planurile de viitor

ale lui Gerathon. Dar oricum trebuia sd adune mai intdi

toate talismanele, iar intre timp, fiind o Mare Fiard, avea

gi ea dreptul s[ se ioace.Adulmecl v[zduhul cu limba. Linia curbatd a gurii ei

solzoase zdmbea necontenit.

HOTUL

!f ANrUL sUFLA DTNSrRE suD $r o LovEA pE METLTN iN spl-Y nare, imboldind-o sd inainteze. Nu c-ar fi avut nea-pdrat nevoie de vreun imbold. in ultima vreme pdrea cdvuiegte induntrul ei un foc mistuitor, cu fldciri care seumflau gi trosneau gi n-o ldsau sd stea pe loc. Ceila$i sepldngeau din c6nd in cdnd de nesf6rgita cdldtorie, de rit-mul nemilos cu care traversaserd intinderea Zhongului gicu care acum se deplasau prin Eura de Nord, insd Meilinera de pdrere ci inainteazd preaincet.

Lumina soarelui strilucea violent pe suprafa{a rduluicare se intindea de-a lungul drumului, iar Meilin inchiseochii str6ns. Ca de obicei, ascunse dincolo de pleoape, oagteptau aceleagi imagini:

Marele Crocodil, cufdlcile deschise, cu ochi negri casmoala.

Tatdl ei, nemi;cat. Trupul lui netnsuflelit.Meilin deschise imediat ochii gi dddu pinteni calului.V6ntul igi schimbd direclia. Peste chipul ei sufld o adi-

ere dinspre nord-vest. Pielea i se fdcu ca de gdind gi incepusd-gi frece bra{ele intre ele.

l0

- Se gtii c-o si fie gi mai frig, spuse Rollan, al[tu-

rdndu-i-se pe calul siu. Un frig neprietenos. De genul care-fi

mugci nasul gi-!i chinuie degetele.

- Da, zise ea.- Am vdzut odatd cum un confrate, un

pu,sti vagabond,

ticilos gi bun de nimic a provocat un pugti crescut in puf sd

lingi un stdlp de fierin plinl iarn6. Ah a rlmas cu limbaprins5, a inghelat pur gi simplu de metal, iar vagabondul

i-a furat paltonul gi pantofii.

- Chiar aga? intrebd Meilin.- Chiar aga, domnila mea Panda!- $i nu cumva numele vagabondului

din povestea ta

incepe cu R gi se terminl cu z?

- Nici g6nd! Eu n-amfost niciodatd ticdlos. $i !i-amspus povestea asta ca avertisment, doar gtii cd ai obiceiul

nefericit de a linge st6lPii.

Meilin aproape cI zdmbi.Din ziuabdt6liei de la templullui Dinesh incoace, Rollan petrecuse mult timp aldturi de

ea, indrugind adesea caraghiosldcuri precum cel din clipa

de fa![. Probabil c6-ncerca s-o ajute s6-9i uite durerea. C[li-toria lor in ciutarea talismanului Marelui Elefant fusese

cea mai costisitoare dintre toate. Meilin pornise la drum de

una singurd gi-n cele din urml il gdsise pe tatdl ei in frun-

tea trupelor de rezistenll ale Zhongului, inluntrul Marelui

Labirint de Bambus, inconjurat de inamici. Apoi, aproape

imediat dupd ceJ gisise, il pierduse, fusese ucis in fala ochi-

lor ei. Inifial, Meilin simlise o mare... tlcere. Amorfeald.

Se simlise teribil de pustiitl, ca 9i cum nu i-ar mai fi rlmas

nimic. Dar apoi in fiinla ei incepuse incet, incet sd-gi facd

loc un fel de cildur5. Fl5c6rile care i se aprinseserdin piept

ii aminteau cd undeva, in lume, Devoratorul era liber... qi

cd lSsa in urma sa nenumlrate victime. Meilin n-avea de

ll

g6nd sd lase compdtimirea celorla[i 9i genul dsta de glumepuerile s6-i stingd focul. tgi imboldi din nou calul.

- Urmeazd o rdscruce, ii anunti Tarik. Propun sdinnoptlm acolo.

- Dar a mai rdmas pulin din lumina zilei, spuse Meilin.- Rdul se desparte de drum la rdscruce, zise Tarik. Tre-

buie sd addpdm caii inainte sd mergem mai departe insprenord.

Meilin voia sd se impotriveascd, dar observd cd Tarik seuita iardqi la ea cu infelegere gi compdtimire in privire, fhio privea adesea cu aceiagi ochi inlelegdtori gi induiogafi,motiv pentru care fata o finea in starea pasivd cdt de multposibil. Situafia devenea insuportabill. Dacd se mai uitacirbva la ea cu infelegere Ei compltimire...

- Meilin? intrebd Abeke.- Ce e? se rdsti Meilin.- Ah! spuse Abeke gi fdcu un pas inapoi, speriatl. Ad6,

voiam doar sd te-ntreb dacd n-ai vrea si m-ajufi sd adunlemne pentru foc...

- Da, vreau, zise Meilin pe un ton forfat.Terenul intins din jurul rdscrucii se umplea de cdldtori

gi caravane de negustori care-gi ridicau taberele, agteptAndl5sarea nopfii. Traversau o intindere dreaptd qi ierboasddin Eura de Nord. Erau departe de Glengavin gi de Finn,din pdcate, insd de data asta mdcar drumul era linigtit gisigur. Aveau pin[ gi o trupd de trubaduri in preajmd: untip care zdrdngdneala o ldutd gi o femeie cu voal albastrucare cdnta incet, ca pentru o repetilie.

Abeke nir spuse nimic cdt adunard de pe malul rduluicrengi cdzrfie qi lemne aduse de ap[. Foarte bine. in linigte,Meilin igi putea concentra toate gindurile asupra Devora-torului, ca gi cum ea ar fi fost v6rful unei sdgefi, iar el, finta.

t2

Purtdnd c6te-un bra! de lemne, se-ntoarserdinspre locul

unde Tarik, Rollan gi Conor degeuau caii. Maya, Mantia

Verde euranS, cu pdrul ei rogcat, pe care Tarik o invitase

sd li se aldture in misiunea din nord, aqeza pietre intr-uncerc, pentru foc. Era mai mare dec6t Meilin cu cdliva ani,

dar chipul ei mic gi palid, incadrat de pdrul bogat gi cdrli-

onlat, pdrea cd apartine unei persoane mai tinere.

Mayaigi ridicd mdneca puloverului violet gi dezvdlui, pe

antebra!, un tatuaj mic sub formd de 9op6rl6. Cu o strlful-gerare luminoasi, salamandra ei igi pdrdsi starea pasivd 9ii se urcd pe umdr. Era neagrd, cu pete de un galben lumi-

nos pe tot trupul gi atdt de micd incit i se putea incollcistdpdnei sale in palm5. Meilin ii zdmbi cu mild, convinslcd spiritul ei animal fusese o dezamdgire, ata cum gi ursul

panda o dezamlgise pe ea. Flrlindoiald cd o salamandrinu putea avea nicio contribulie folositoare in luptd.

Meilin gi Abeke l6sar[ jos lemnele, iar Abeke aqezdcdteva dintre ele in groapa pentru foc. Meilin fu pe cale

s-o corecteze. Pentru a face un foc, trebuiau mai intdi adu-

nate vreascuri mai mici, qi abia apoi...

Maya igi ridicl mdna, gi in palmd ii apdru o sfer[ de foc.

Sufldin ea, iarfldclrile se rispindird printre lemne, aprin-

zAnd imediat intreaga grdmad[.

-Ah! spuse Meilin.

- N-ai mai vizuttrucul Mayei? intrebd Conor.Meilin cl6tind din cap.

- MI tem cd nu sunt cine gtie ce luptdtoare, spuse Mayacu un zdmbet larg. $tiu doar trucul ista gi-n rest nu prea

suntbuni de nimic.

-i\cel singurtruc ne-ar putea fi indispensabilin nordul

inghelat, zise Tarik.

t7