Anul ai 23-le*

PREŢUL ABONAMENTULUI:

?. un a n .................................* c°r- 4t’ barîl. !-

iPe o jumătate de an 2 °°r- 20 bau'.

România, America $i alte ţări străine 11 cor. anual ij

Abonamente se fac la „Tipografia Poporalul“ Sibiiu. jj

Foaie politicăApare în fiecare Dumlnecâ*

Editura şi tiparul »Tipografia Poporalii“

Rcdactor resp.: Nicolac Bratu.

; I is SERATE:

se primesc la BIROUL ADM IN I8TR /1 i > £

(Strada Măcelarilor Nr. 12).

Un ţlr petit prlmfc-dată 14 bani, fc dotM-wc»

12 bani, a trela-oarX 10 banL

Scriitorul popular

Ioan Creangă.— Un pătrar de veac dela moartea lai. —

Zi cu ?i, an cu an, s’a scurs un

pătrar do veac dilii moartea celui mai

maro povestitor si scriitor popular al

Românilor, caro a fost Ioan Creangă.

In foilo şi revistele româneşti nu apă­

rut ar.icolo numeroase închinate me­

moriei marelui povest tor.

Ioan Creangă a fost cu trup şi cu

suliét al poporului, al acelor ţărani nă­

căjiţi cu copii mulţi şi bucate puţine,

cu credinţo şi preoţi, cu biserici, ijjoli,

sărbători şi jocuri, cu un cuvânt al ţă­

ranilor cari trăesc suferind o vieaţă în-

troagă printro rari stropi de bucurio.

„Fonia Poporului“ eşti tot a po­

porului, adecă n ţăranilor sau sătenilor,

doscrisi fttăt de pătrunzător prin peana

lui Oroîingă. Do aceea ne Împlinim o sfântă eatorinţă ooupâudu nc do per-

Bonalitatoa marelui scriitor al poporului,

dela a cărui moarte prftznuim acum un

pătrar do veao

Ioan Creangă a’ft născut la 1837

In satul Ilumulcşti, judeţul Neninţu

(Moldova) din părinţii ţărani : Stefnn t al lui Petrea Ciobotarul şi Smnrnndn.

A Învăţat c rto întâi la şcoala din Hu-

muleşti, no chilie făcută din chioituiala

sătenilor“, — după cum Însuşi zice în

Amintirile din copilărie, — sub condu­

cerea dascălului Valile, cero orii şi can­

torul bisericii din sat, iăr dupft pleca­

rea acestuia Ia oaste, cu dascălul Ior-

dacho. So pare însă că aeesta băteâ

c in des şcolarii; deaceoa şi ei înccpuso

a se cam rflzni do şcoală. Luat apoi

do un unehiu al lui, Creangă a fost

dat la Învăţătură mai depnrto la o şcoală

din alt sat, apoi trimis ca să înveţe

cântarea bisericească din Târgul Neam­

ţului (orăşel în România), In urmă la

o şcoală de preoţie (seminar) din F ă l­

ticeni. Peste puţină vreme însă se des

fiinţă şcoala aceasta, trimiţându-se cei

mai tineri dintre şcolari la seminarul

Socola din Iaşi.Cumultă greutate se despărţi Crean­

gă de familiâ sa, de satul său, pc care-1

iubea foarte mult. Dragu-mi era satul

nostru, — zicea Creăugă, — cu Ozana

cea frumos curgătoarn şi limpede cb

cristalul, în care se oglindeşte cu mâh­

nire Cetatea Neamţului de atâtea ves-

curi î Dragi îmi erau tata şi mumâ,

fraţii şi surorile şi băieţii sâtului, tova­

răşii mei de copilărie, cu cari iarna, în

zilele geroáse mă desiătam pe ghiaţă şi

la săniş; iar vára, în sile frumoase

de sărbători, cântând şi chiuind, cutree-

ram dumbrăvile şi lunci'e umbroase,

ţarinile cu holdei», câmpul cu florile şi

mândrele deftluri, do după cari îmi zâm­

beau zorile, în sburdalnica vârstă a

tinereţii! Asemenea dragi îmi erau şe-

zâtorile, clăcile, horile şi toate petrecerile

din sat, la cori luam parte cu cea mai

mare însufleţire“.Dela 1865 până la 1850 Creangă

Btcte îu geminnr*, atunci, luând atesta­

tul veni In satul natal: apoi sn însură

la Iaşi şi înttă ca diacon la biterica

„Patruzeci de sfinţi“, npoi la alto bise­

rici. Deşi foarto înaintat în vârstă, că-

săorit de trei ani, Creangă a intrat,

într’o pedagogie din laşi spre a studia

cariera do învăţător, deoarece cariera

preoţească nu o prea iubea. După ifl-

prftvireă acestui cur«, a fost numit ca

Învăţător la o şcoâlă din ,Iaţi.;.

în tâ i preot, apoi învăţător, după

actH»a negustor, apoi fir^'-eor şi iar în­

văţător, CrwiiK-i » d ii - «hticni. mlită şi amărltă, mai .nea din cauza

că urit linguşirea, novrând să-ţi înco-

vosie spatele »prn umilinţa faţă do

nimenea.Prieten bun cu marele Kminescu,

multe zile le-au petrecut împreună, eo-

tindu-şi unul altuia scrierile lor şi cer-

cetAnd şedinţele societăţii „Junimea“

din Iaşi, unde so strângeau po atunei

toţi scriitorii de frunte si Românilor.

Pe lângă amintirile din copilărie,

cari l ’au ridicat po Creangă în ritului

uomuritorilor prin farmccul şi fmmse-

ţea descrierii, unee se perindă pe di­

naintea ochilor sufleteşti nu numai amin­

tiri fugare, ci viaţa întreagă de pe sate

cu toate irământf nle ei, mai aveău ră­

mase dela el şi frumoasele basme scrisă

într’o limbă dulce şi curgătoare. Mai

ales în basmul lui Harap Alb aflăm

zugrăvit cu o măeatrie deosebită uriaşi

ca Ochilă, Setila, Flămânzilă, unul care

vedea şi în mărjntaiejo pământului,

altul ta-c bea apa dda 24 iazuri şi o

gârlă (râu) şi striga că să usucă do

sete, iar altul care mânca brazdele de

po urma a 24 do pluguri şi striga că

crapă do foame. Apoi celelalto minu­

nate povestiri c a : „Soacra cu trei nu­

rori“ . „Capr cu troi iezi“, „Dflnilă

Prpepokac“, „Moş Nichifor Coţcatul*,

„Ioan Turbină“ şi altoie, c»ri provoacă

cetitorului o veselio şi un râs nedescria.

Dintro-scrisorile In cari so ocupă

mai serios ,cu,softrtea ţăranilor esto fru­

m o a s a 'bucată' „Moş Ion Roată şi Uni*

n a “ , care o ,dăm în nltft parte ă foii.

In ,oa C'reitntfă vrea să arete că unirea întie ţărani !}i domni nu his f«io> «»«»»*;

prin vorbo risullate, ci prin ajutorul

domnilor, când şi acoştin vor puno umă­

rul lor alături do al ţăranilor, numai

atunci va putea fi adovArnfn unimAmintirea lui Creanga nici când

nu so vn şterge din sufletele Români­

lor. So vor mai scurge Încă wnlto sfer­

turi do ve icuri, alto rânduri de oamtfit

I vor lua locul celor de azi şi unii dela

! alţii, din tată In fiu, fiecnro Român v4

' învăţa să cinstească cu dn.g amintirea

marelu s’ riitor al poporului romftneso#

Situaţia războiului.Mersul operaţiuni lor de lupt* Io « Ido din urm i nu prezint» w - o deosebire

mai maro nici un eimp de risboiu. A lâ. In Franţo Ş. Bolgi., d W p J j j

Polonia sunt mai mult numai lupte neînsemnate do iarblene. i( , su i

vie a fost în Galiţia vestică din partea Cracoviei, îu Carpaţi ş p

â Bucovinei, unde înaintarea Ruşilor a fost^ oprită. Hmmil nepotrivit

Pe toate fronturile piedeca de căpetenie a luP ^ r es J Vochezi din de iarnă, care mereu aduce viscole şi zăpadă, când în munţ g

Franţa, când în Polonia sau în Carpaţi. . p j;Dar pe lângă tot timpul nefavobil, în Carpaţi luptele n au b> * ^

nu-şi dau pace. Begseamă fiindcă au auzit, că monarhia p> ^

luptă mai mare cu Sârbii, au crezut de nimerit să dea dm .n ° Iaeobenicovina şi prin unele păsuri de-ale Carpaţilor. Dar nu e a iz - (în Bucovina) a lost înfrântă ofensiva (atacul) Ruşilor, cari astfel au fost siliţi

a se mai domoli. - - „ rtOC*rsDe asemenea — dupăcum spun telegramele oficioase a im - ^

respins pe Rusi înapoi în partea de sus a rîului U ng pănă la pasu - , ^

după lupte de trei zile a fost din nou reocupat. Acest pas 8Juns^ timpului. Ruşiloi dala 1 Ianuarie şi pentru el s’au dat atâtea lupte în decu

Spre nordvest dela acest pas şi văile rîului N ag jág luptele dureaz •

Dc pe câmpul de luptă dela sud (cu Sârbu şi Muntenegnnu) ^ deosebit de raportat. Pregătirile armatei noastre sunt înoă tot n ge

Pag. 2FOAIA POBQRL'LUI

- ^U, . n * ® 'or 8 Irţij pe când ne putem aştepta la începerea uDei ac ţun im â i

m an n n ^-r/ eaj armate* austro-ungare, spre care scop s’au luat tonte măsurile . ® “ e mptâ în Caucazia (îptre Turci şi Ruşi) încă nu dau înainte,

iar ştiri e ce lo publică Turcii şi Ruşii, mai totdeauna se bat în capete. Unii fius in una, ceia!alţi alta.

Alte momente d*- remarcat ma' sunt: Noul ministru austro UDgar ee ext'erce

baronul Buriau a fost în cartierul german la împăratul Wilhelm, dar în ce cauze

nu se ştie sîgur. — Presa europeană se ocupă mult cu ministrul din Roma,

Bulow, caro ar avea o maro însărcinare po lângă guvernul italian. — In zilele

trecute a plecat la Roma fostul ministru de externe al Bulgariei, Ghenadief, do-

riud s\se informeze asupra tinutoi Italiei cu privire la Peninsula Balcar ică —

nibtrii do finanţe ai Franţei, Angliei şi Rusiei se întrunesc zilele acestea la

ari>, unde e vorba că vor să pună la câle tacerea unui nou împrumut de răs-

bom iu sumii de 15 miliarde, ceaace nu însemnează planuri de pace!... — Intre

gu .ernu l ejglez şi a1 Statelor Uuite sunt mereu schimburi de note (scrisori), din

cauz\ că Angliri nu vrea şă inse trecerea de cereale şi alte mărfuri din America pentru Germania

ftord--

pro-

Ştiri şi telegramesosite dopă Boboleazfi plina la sfârţital

siplămAnel Irccu e.

Luptele din Carpaţi, Bncovma, Galiţia,

Polonia fi Serbia.

In colo următoare dăm părţile do

căpetenie din telegramele oficioase, cari

g’nti trimit* dola biroul de presă rtl

prim ministrului. Iile cuprind rponrtefo

poftit*» d:n cartierul general n! armatei noantre.

B u d n p c s tn , 21 Ianuarie Btann

e In gonrnil nomhimimiă, faţă de zi)« lo

trecut». şi nfnră de unelo miei lupte,

de patiule dftte iu {■V.l.mia, - - pe efttn-

pul de npernţii deln nord nu decurs

mumii lupte de ftrtilorie. Pe valea rîu*

lui Dunnji’cz artileria nonstră a bătut

cu fi icc ’B unelo dotnşamo/itn din linii» jiMiicipniri. izbutind sf»-i sconta

pt* llu-i dintr’o măoriţte, po care aceştia

o ocupaseră mai nainte. Un detaşament

de-al nostru n înaintat pănA rîu, cau-

zrtrnl duşmanului perderi do mai multe

sute d«* i'.ati.rni şi firuncfmd în aer po­

dul, pe c.ire Huşii l-nu întina peste

Dunaji'ţ. — In Carpaţi au avut loc

nnmai uiielo ciocniri mai mici.

General H o f c r ,

Budapesta, 22 Ianuarie. Situaţia e po întregul front neschimbată; doar

ici colo-» de se mai deslăşura căle o

hjptA de artilerie. — General Iltfc r.

B udape s ta . 2 o Ianuarie. Spre nord de:a Vistula >’au desfăşurat alaltă-

eri lupîe m..i vii de ărriierie. Artileria

noai-fr.i a ojerat cu m.ii mare succes

îndeoseni in ţinutul ce] mai dinspie

sud al r uiui S t d j . ,i fpre nord dela

Chennye. unde i-a .suc;es, i a sâ dărime io garA .i a.-‘fel a produc Sn u ica iă în

operaţiile de tn in s p rm re a îrepelor

d u :m?ij.o. Lupte d :-.vi l.-rie cu jezultat

Ceva u a s iiinib u ins au decurs şi în

sud ui \istuipi. precum <;i n : he j fi rţi

ale îri.n tuhn — in Carpaţi situaţ-a a j

râma? r.escl.imbata. ‘ :

Duminecă şi Luni. jLuptrie in Carpaţi, Bucovina, Galiţia

şi Polonia. |

Budapesta 24 Ianuarie. In Polonia, in !

Galiţia de Vtn ji in Carpaţi LU â’a întâmplat

nimic deoieb.î, L.-i-coiea de se mai tiă câte o lup»

de artilerie, d-altniintrfcje« toiul e liniştit. Ata-

raiile ie ,îe d» Ru«:i in contra poziţiile noas-

j tro din Bucovina de sud s’au teiminat prin fap*

j tul, că »rupele noastre au reocupat Cârlibaba,

i precum şi înălţimile, csri sunt In apropierea o-

{ rnşului Ruşii s’nu retias suferind perderi grele. —

| Tot antici nra zădărnicit c.u totul încercările Ru-

■ şilor eo n câştiga teren dincoaci de linia Cflrli-

babu-Iiiccbeni. — General Hofcr. "

Budapesta, 25 Ianu.irie. Po frontul din| *O ill^H şi I’oloni* n ’a obvenit nici o schimbare.

Prin unelo pftrţi ninguratio decurg lupte de «r-

t lrrio şi so «lo.sfâjură ciocniri nui miei. Focul

j n r iilir iii noawro In eilit po (liişnnn sil so ro-

trnpil înppre sud dela Tarnow pirfirfitiil inritş sA*

teva trnnş.-io. — In Cnrpnţi »litimţi« n râmau l nt'BcliinibntA- Inm rc^pinj po, Ru}ii din utn-b po-

| *'ţ'> «pr« «ud delii inaiţiniilo pimirilor. — Po

; câmpul «1« operaţii deln *vd (cu Hflrbii) n'a ob-

vonit nici o Bchimbisro. — Gemml IlS/er.

Lupte le Ger^-'-ijlor cu Francezii,

- * F u l g i i şi Ruşii.

l itdapcslă, 2‘i iRnuario 5 nruln cartier

fî^ruinn roti.unicw cil ziun tip 23 Innuurio urmă*

toarvlo: I ’o cân-pul do operaţii dela vest (Belgia

şi Frnnţn). Piloţi j duşmani nu aruncat bombo

n«uprn oraselor Gent şi Heebtiiggo (Uelgia), dnr

fmil eu.’cef. — D.tin anui n ntaa.l cri dup« a-

mif<7.i intre Souaita şi IVrthefl (I'ran|n) in»A n

fc<t zft iiirn cit do fo<ul n ptru Duşmanul h‘i» rc-

io^iiit in tranşi eie ^nlf. Trujrek' non.»trc nu ocu

piu <> p?ii[io in pMtwilu urgonirc, Mpn> vest rl« in

Foithine 1.» Miut, fi.An.i przon;ea 3 ofijori t*

247 de foldnfi şi .;«ptură»;d 7 miiralier/-. — Şpro

nord ost ii< ln Pont/n-Moupi-on n;n respins «louS

atacuri fr nTr.«- rniizlnd iliijmnuului mari j>cr

i deri. — In Jujiiel.- jk> curi utijmanul b a inco-

I fjcniru ch fcocuj r 11îî^t-t»Ii*nni cu-

[ prins d-la LM Im .' mco.ici 7 tunuri fi o mitra-

liez-<. Î.K \\ le-f-enbiich i.m respins ntacnriie vâ

nAt.'ril-'r de AIpi' At.icurile ref eţi.o ie n ’npt«,

pe r;.ri iiufmanul Ie a Îndreptat in contra loca-

litj j;i H utîr.nn'n.'.Urk'ipf, nu rSmns fSr.'i fuo-

re * .

I e> câmpul u ir.'iţ'i < I.i of-t : In Prn«*

oftici nu e nimic de -emnair,! In Poli.nia de

nor: In r " i i r.-i Schssnjvu'ui i-.m respins uta-

cunlc ne n^eainate ale Ru;-lor. I . fi!T1 Hc0, pe

Ruji dlc kf.ilitâţile Blino ş: Gojek. Trupele mai

ilahe ruseşti, cari înaintau r-pre Spital Gornin,

le-am s-'.lit si se retragă. O en?iva nonMră în

ccntra ţ nutului Sucba a progregit. Spre vest

dela Chencirv în ţinutul Ravrei d«curge o vie

lupţi de nrt ltrie.

Budâpestâ, 25 Ianuarie, ilarele cartier

german TeSteţte cu data de 14 Ianuarie urmK-

toarele: Pe câmpul de operaţii dela reit, xiua

de 23 Ianaar:« n trecut fărâ R putea însemna !

rre-un evecimect mai importat. In pidurile !

srgon:ce am t«?pîns cu uşurinţă doui aUcuri i

franceze. La Hartmansweilekopf şi spre

vest dela Steinbach, in munţii Voghezi,

gresat (înaintat). Aici am făcut prisonieri 5q*?

vânători francezi.

Pe câmpul de operaţii dela ost: In .

Oitică şi in partea nordică a Poloniei n'a oby 8

nit (nu s’a întâmplat) nici o schimbare. At.• i A ■*cu*

nJe noastre îndreptate în eontra ţinu tu lu i Sucjj

In Borj._vmow au fost iucununate cu euc^

Conrră-atacurile duşmane le-am respins cauz^jj

inimicului perderi grele. Am zădărnicit atacuril8

ruseşti îndreptate în contra noastră la Opoeno

Răsboiul Turcilor.

Conslantinopol, 23 Ianuarie. Marele car.

tiar general turcesj conunică oficial: Grosul ar­

matei ruseati, a cărei inctrcure de-a ne încon­

jura aripa stângii am zădărnicit’«) < şi — dnpi

cum amintit — se retrage dinaintea c ntra-ofen-

eivei noastre. Trupele noastre urmăresc duşmanul.

In 21 Ianuarie trupo englezeşti au încercat gg

înainteze eub acoperirea nlor trei cnnoniere In

contra trupelor noastre, la Koriin, dar Inam res­

pins po deplin cauzdndulo petrleri foarto grele.

Pierderile noastre noastro sunt mici.

Marţi şi Mercuri.

Luptele în Carpaţi, Galiţia

şi Polonia.

Budapesta, 2G Innunrii , Din nmrelo car­

tier g-’neral ni nostru hi> comuni:« cu dnln de

J5 Intiunrio; In Polonin şi In Gnliţin nu *’a în-

tAmplnt n mic m.ii îii.teninnt. Numni po vnlea

Nidin n fost ') vie lupt A do artileria- G’ontra-

ntfiourile, p<( Chri le-nu Iniirop'.i' T'-i;ii in con­

tra nonstr.i pentru ca h« şi roi ui;- ilr, po

nan In nrn rucerit «>i !i, • rfuîiiî Ung,

precum şi In Vez.'rszalbts, I.. t.-, rc^pin*. piin iz­

biri cfingeroiire. Am zmIîihi:î\î ţioplin Incer-

cnriio duşmnnului «inia ne r.jpo rind.irilo in Rn-

fnilovn. Duinmmd s’n rctr* yf-'o S'i-

mirul Ruşilor fflcu(i prizonieri în Carpaţi In lup­

tele din aceste doufl zile din urmii osto de 1050.__

General Hiijcr.

Luptele Germanilor cu Francczii, Englezii şi Ruşii.

Budapesta, 2(» Innmrie, Comunicatul o-

firifl nl marelui cnrtior gorman e j>entru ziua do

25 I - ii un rin urmitorul: Pe câmpul do ojKraţii

dela vest in partea oraşelor Nieuport şi Ypern

(Helgin) nu dccur* lupte do artileHe. __ Spre

**u'l tIr‘° Ueiy-nu-Bac im perdut un tranşeu, ]>c

cnre il lusiein cu câteva zilo înjinte dela Gha-

lons numai lupte do artilerie, iui i»’au do«fişur*t

a-olo şi lujite do iufanterie, cari ţin Încă şi

«crm. In |>ădurile arg nire, «.pre nord dela Ver-

dun şi Poul crtileria dts oalti o vio nctivitato.

Am rc-pin» toi.te atncurile. po cari Francizii

le-au îndreptat in contra localităţii Hartmanus-

weiterliopf. — In luptele, cari au avut loc în

ac«>to păduri Francezii au avut per’wi grele.

A-n aflat pe câmpul de luptă franc» z nu m i

puţin de 400 cadavre de ale rinătcriler frsuseii.

Numărul prize nitrilor franctzi *e ridici.

Pe câTipul de operaţii dela ost: In Prusia

estică pe teritorul, care ee întinde spre o?î i1

nord dela Hetzen şi Grünbrunnen se desfăşura

lupte de artilerie. Focul nostru l'a pieit pe duş­

man sa-şi părăsească câteva poziţii din sudoii-jl

Griinbrunnen-ului. Atacurile, pe <^ri Ruşii, le-&’-i

îndreptat contra no.sîra spre nordest delfi Grün­

brunnen, ie-am respins, cauzând duşmanului

perderi grele. —■ In Polonia de nopi nu e niaic

de semnalat. — Rpre o;t dela râul Piliţa dea-

semtDpa n'am avut de înre;iHrat vre-un eveni­

ment mai important.

*Nr. 2SLîà îa eO.«OKULU! Rag, ?

anpte pe mare între flota engleză şi germană

in nordul Helgolandei

Bndâpesta, 26 Ianuarie, Statul major al

marinei germane comunic* oficial cu *iua de

25 Ianuarie:

Cu ocara ejîm 1 r la l-'-rfiul «nării pa. ta­

ratele germane (vapoare mari da râ^boiu; n»p>d

litz“, „Deifflinger“, „Moltke* ţi BBlQ--hw“, in-

Boţite (ie patru crocrşătoare mai mici şi două

torpiloire, au dat de o escadră engleză, care

consta din 5 crucişătoare de luptă, din mai

multe cruj'ş t are mal mici pre-’um şi 2G contra-

torpiloare, cu cari a urmat apoi cio nirea. —

D u jă o lup: & d.> trei ore Englezii . *»u retras

până la o depărtare de 70 mile marine în nor­

dul Helgolandei. După ştirile de până aci, En­

glezii au perdut un crucişător de lupta, iar nouă

ni s’a scufunda panţeratul »Bluch^r« : celelalte

■ vapoare germane s’au reîntors nevătămat« în

port. — Amiral Behticke.

(Panţerauil g ’rman »Blu her« a fost con­

struit la 1909. Era de 15 800 de tono; avea

o lungime de 1G1 metri şi o lărgime >lo j4 1,i

metri. Motoareli» lui cveau o putere ;$2.000 de

cai, i&r viteza ii era cio 215 noduri. Avta un

personal do 887 de matrozi).

Luptele în Carpaţi, Galiţia

şi Polonia.

Budapesta, 27 Ianuarie. Situa­

ţia generală nu s'a schimbat. Luptă do

artilerie do po ambii ţărmi ai Vistulei

a decurs alaltiVeri ziua întreagă niai

violent, cu f}i In costo doui\ zile din

urmă. Artileria noastră grea a operat

cu succes la vestul Tarnow-ului. Atn

aruncat în aer o coloană de muniţii

do ale duşmlinului Ma Zglobiei*, Rpro

«udveBt dela Tarnow, a:n pus j>o fugă

inai multo complinii duşmane. In ţinu­

tul Ni doi a durat focul do artilerie în­

treagă noaptea până dimineaţa în zori,

cftnd a continuat cu mai mare vio­

lenţa. — In Carpaţi au fost şi nlnltă-

ori lupte. — In vtiile rîuriior Ung,

Latorcza şi Nagyiîg duşmanul a trebuit

Bă-şi părăpi'.-isoă cAtova poziţii însem­

nat o, încercând inzadar Bft şi-le .«uiţiuă

prin contra-atacuri violente. Accflto

contraatacuri l-au costat *’o duşman

grele jeitfe. — In Bucovina n ’au fost

lupte. — Po cflmpul de operaţii dela

sud o linişte — General Hofer

Luptele Germanilor.

' Budapesta, 27 Ianuarie Marele

cartier german comunică cu ziua do

2G Ian. următoarele: Pe cflmpul de

operaţii dela vest după obiceiul său

francez, duşmanul a început a bate cu

tunurile looalităţile Middelkerke şi Wes-

tende. Perderile noasstre au fost eri

foarte puţine. Trupele noastre au atacat

eri poziţiile engleze situate pe ambii

ţărmi ai canalului Labasse. Pe când

din ofensivă trupelor noastre in nordul

canalului şi între can&l şi Gewenthy

n ’a putut rezulta cucerirea tranşeelor

duşmane, din cauza focului-violent en­

glezesc din flanc, trupele din Baden su

operat cu deplin scces în pudul cana­

lului. Aici am ocupat poziţiile engleze

pe o lăţime de 1100 de metri, am cu­

cerit două puncte d* razăm, em făcut

prizonieri 3 ofiţeri şi 110 de soldaţi

şi-am cuprins un tun şi 3 uiitrailieze.

Englezii au încercat înzadar să-şi reo­

cupe poziţiile, pe cari noi imediat le-am

întrebuinţat corespunzător scopurilor,

căci i-arn respins cauzându-le mari per-

deri. Perderilo noastrrsunt relativ mici.

Trupele noastre au operat cu succes

pe înălţimile de Iâng\ Craonne, spre

sudost dela Laon. — In Yoglie/i am

respins fiecare atac de al Francezilor.

Am l&cut mai mult de 50 de prizonieri.

î ’e câmpul de operaţii dela ost:

Spre nordost dela Gumbinnen (Prusia

ostică) cavi-ler.a rusească a atacăt fără

succes poliţiile noastre. Pe celelalte

fronturi din Prusia estică au fost lupte

violente de artilerie. Lupte mai mici

s’au dat spre nordost dela Woclâwec

(Polonia), cari lupte s’au terminat cu

succesul nostru. In Polonia, sf>re vest

dela Vistuta şi spre ost delà Piliţa nu

s’a întâmplat nimic deosebit.

Ştiri diferite,— Din Viena bo dezminte ştirea că vor

fi puse în circulaţie piese (bani) de 50 fileri. Se

pregăteşte Insă baterea n 20 milioane piese de

câte-o coroană pentru a înlesni umblarea ba­

nilor.

— Belgienii «o Înapoiază cu încetul pela

vet.'elo lor. Din coi 900 de ntii do refugiaţi In

Olan la, 700 do mii «au rcintor» deja.

— G.neralul ru» BtOsel, cel care n apa

rât cetatea I’ort-Arthur in rilzboiul ru<o japonez,

n murii. Stôsol n font condnmr.at In 10 ani tem­

niţă din rauzn en n predat «tatca.

— Comandantul cetăţii I’<rmiţ1, ca o o in-

cunjurnlA dn Ruşi, »pro » pLlwt corvapundn cu

AuMro-Unguria. a Introdu* nişte balonaşo mici,

do ca i leagă ticrinorilo şi apoi lc dă drumul în

aer. Cot cnri vor găsi nimenea balonaşo * unt

rugaţi n lo prti l« celei ni^i »propiato puîorirăţi |

ntiliuro.

__ Am anunţat In numărul tracul paeo*-

ten c«n mare, care n dat prut« Italia prti culro-

ituirttl do pământ, Aflîlni actint că şi în Spania

n izbucnit un puternic cutremur do pământ, iar

într'un loa Î11 Klveţia pământul n vărsat lavă

ficrbtntn, «iro n nimic:t un nat npronpo de tot.

__ Un vapor ital au. cnro venea din Hfax,

mergând câtrn Veneţia In dreptul portului Poli»

n'n ixbiţ d<vo muia çi ** a scufundai

__ Agenţia telegrafic» italiana nnui.ţl: In

cercurile politice do frunte ce »Uiţine, că la afâr-

şitul lunei acenteia contele Bülow (ministrul Ger­

maniei dm Roma) va putea duce la Berlin cu­

vântul boîflrit al Italiei.__ Ştiri gueite din Romatusţin. ca la Fa­

rm «ar fi botărlt un împrumut de 15 miliardo

(un miliard are 1000 milioRne), pe care 11 va

fac« la olaltă putcrilo din Tripla- înţelegere

(Franţa. Anglia ? «ulia). împrumutul ?e va

«ubicrie In acelsş simp la Londra, Paria şi Pe­

te rsburg.— Ministrul de finanţo rus a plecat zilele

trecute la Pat:#, venind din Rusia peste Un-

ghen i— Bucureşti— Giurgiu, de unde ş i r conti­

nuat călătoria spre Salonic, iar de aci la Parie.

__ Pentru struinii, cari călătoresc în Ger­

mania, încă »unt introduse aceleaş mSsuri, cu

privire la paşaport şi fotografie, ca şi la noi.

__Fostul ministru de externe al Bulgariei,

Ghenadief, a plecat zilele trecute la Roma, voind

să se informeze in persoană asupra planurilor

oamenilor politici italieni, In ce privejte Penin­

sula Balcanica in general, şi Bulgaria îndeosebi.

— Din Sofia (capitala Bulgariei) se a-

nunţă, că direcţia ycoalei militare de ac) a pri­

mit ordin să încheie anul ace-ata şcolar cel mai

târziu pană in 23 Martie. Ministrul de culte a

hotărlt ca şi in celelalte şcoli cursurile să se

încheie anul acesta la 28 MartV, pentru-ea şcoa-

lele si posti fi întrebuinţate la du voie ta spitale.

— Corespondentul din Varşovia al ziarului

„D«ily Tt-legraph“ d>n Londra anunţă: „Ruşir

in termen de o luna Vt.-r începe o nouă ofensivă,

in c-r» cbv iltr a (c l-.re;ii) va avea un rol

mar«. Ntul plin pe campanie preveie nişte

operaţiuni, cari vor ţtnia cel'-puiin^G luni; dar

timpul nu joacă nici un rol“.

— Un ofiţer întors de pe c&mpul de luptă

a spus, că regimentul românesc de infanterie 50

a primit, ca dar din partta împăratului AVilbelm,

un steag cu crucea de fer, pentru vitejia dove­

dită pe câmpiile din Polonia rusească.

— Gurernul bulgar a hotărît să oprească

exportul cucuruzulai.— In Iialia s’a organizat din nou aviaţia

militară, iar pentru acest scop s’a pus la înde­

mână un nou fond de 16 milioane lire.

__ Camera Statelor Unite din America a

votat pentru ttebuinţele armatei suma de 101

milioane de dolari.__ Papa a ordonat rugăciuni deosebita

pentru pace, cari vor trebui spuse in toate bise­

ricile cwtolice din Europa în 7 Februarie şt U

21 Marţii în bisericile catolice din celelalte con

tinentu— Intrarea tuturor ziarelor străine, afari

do cdo germano, ungaro şi bulgare, a fost cu

totul oprită in Turci».— î m p r u m u t u l d e r ă s b o i u a l m o n a r h i e i

1 1 0 sBt.r0 H’n u r c a t lc 3300 milioane, dintxă cari

2136 în Auatria şi 1170 în Ungaria.

— Familia regală bulgnră a dăruit 50nui

de ţignrtt«.«olditţ.lor din monarhia nuntro-uogvS:

_ Oraşul Budapcuta şi-a încheiat

lilc po ntul 19U cu un dof.cU (pnRtM)I ™ IO mibotno, cari »0 vor acoperi după riphoia.

__ Prntrti npitnlurilc militare (lin I ngim»

,lo nord cn cautU mrdici. Hononm>l i>)n\c 30 coronnr, iar pentru MU.lenţi In modicnă IO

coroano (>n

Ştiri din România.— Tran-portaroa m ărfurilor cu cnrălo diu

R om ân ia \*»\v graniţă n font opnti-, / ^ «

c-uză, c» oamenii punratt 1« «^rn 5

oprite, r cnri lo .»ciindcau pnntre rolo l .b c r ^

Pe viilor rftmâno cn to»te t.anjporiuriU»

rxnnU p» ^ !,umni P8 C" lCR , , „V ilcxpoi* v..mA P po tm le nu eiitopunctelo graniţei") v.m»te, \linio frrati, nu vor mm puiea c \răm ânând închw . .

_ Tnin rumul* pn>»» " P " " “1

(„n iii»™) 2 Iîrn'7 ; „ ; r d . ukiloCTntne. AceaMâ U xa o^te m r>i'ţ*

9 Sept. 1914 ţi po aplică Şi a« » '1 lct

nici o schiiubre. . . . . ._ In curpul lunci Decemvrie 110

e«U din România 6987 vagoane «nc*r-*£ **

c;„ . io , i « d » l i “3 ;

1 _ M in i . .n , l i . £

minar'.ştii şi teologii nesf 1 l 9_ 27 ani, la bilizare - care au vAreta n re bol.serviciile sanitare ale armatei J

In «=«1 acesta exanenelo dela ţconlBlo

-’ L , deosebit de 10 bani; au să poarte nn tim ^ ^ t>e seama

■■■ lup ta io r iiu i'i -----

el se ajute apoi ceice vor m e r g e la. J . 1__

ajutor. E vorba ae n _ <izi unei persoanetoate documentele, cart se de bani;

au să poarte nn um ^ p0 »eama

sumele incas=ate au - ştirilor«, de undeCasei de ajutor a »Famil* Su-să se ajute apoi ceice vor g e ^ CT;tanţe,

1 puse la acest timbru sunt to ^ dels fîrTna

I apoi fiecare foaie din le f ;taţiile dela ja-improtocokte, reciptsele po. ^ t;mbru nu poat«

decătorii, recurs'le etc. e . timbru. ,a*fi înlocuit prin met nn fd de respinse.

1 documentele, Pe 0611

» £ » . B

Moş Io

La 1857, pe când se fietiea Unirea (Mol­

dovei cu Munteuiei) In Iaşi, boerii molooveni

libtrali, ca deal-de Costache Hunnutachi, M.

Kogilniceanu şi alţii au glsit cu cale să chie

me la Anunare ţi câţiva ţ-irani fruntaşi, câte

unul din fiecare juleţ (comitat), spre a lua şi

• i parte la facerea acestui măreţ şi nobil act na­

ţional. Cum au ajuns ţăranii în Iaşi, boerii au

pul mină diU m in i de i-au fereli zuit frumos

şi i-au lmbrăeat la fii, cu cheburi albe şi cuş-

me nouă, de se mirau ţăranii c* berechet i au

g tit. Apoi, î© tic«, că i ar fi dat pt* seama

unuia diatre boieri, t i le ţie cuvânt, ea eă*

faci a înţelege icopul chiemlrii lor Ia Iaşi.

— Oameni buni, ştiţi pentru ce sunteţi

chiemaţi ai ci la noi? t i« boierui cu blândeţe.

— Vom şti cucoane, dacă ni-ţi spune,

rîUpunM cu afinii uo ţăran mai bătrân, scKr-

pin-iadu-w în cap.

— Apoi iac* ce, cameni buni : I)e »ute

de eni d*uo ţări rurori, croftinc ti megieş«, Mol­

dova noastră ţi Valnhia rau Ţara Munt ^nenaoí,

ee cnrw poat^ţi fi aurit vorbindu-*c, bo *fâ;io

fi m> mănânci Intro dâniwlo «pro cumplita ur­

gie şi pi^iío a neamului romine<c. Ţâri nurori

ţi crrjiino nw tiu, otmeni buni, căci precum ne

închinăm noi Moldovenii, nţn *e închina ţi f n-

ţii nojtr.i ilin Vnlshin Statura, vorbn, Urnim, int-

bricánimlm şi lonln obiceiurile râie Ie nvem noi,

1# au întocmai şi fraţii luştri munteni, Ţări n:c-

girşt> nm ti* o «meni buni, c?ci num i pnrHurşul

Milcov c« trreo p<> In Focşani, lo ci«?«jmrtr. ' Hn-l

wcam «înr dmtr'o «orbire» ţi bă facem s-fAnta

Unire, aderâ Înfrăţirea dorită do' utrftmoşii no­

ştri, pe ram ei n ’au jmttit «'o fncîi în Împreju­

rările grrlo de pe atunci. Incn, ormeni buni,

ce troahn crrjtinenBcă ni fruaionpft nvem do in­

trat, Numai Dnmncteu ea ne lumineze po toţii

cum ti ţti el mai bine!

— Inţ'Jrgem curonne, nţa n fi, rfinjiun-

rrrl c iţv i ţărani mai ruşinoşi; că da, dncK

nu-ţi şti Du un ea oaairft cc-i pe lume. nni ţfttfi-

nimesi d‘ li\ co»rc*d« plugului, nvem sa ştim ce-i

bine ţi cc -i rău ? . .

— ÎJ.i o:j d r e j i t ' i vn spun, cucoane, n'nm

lnţe l «j ci că xi*c eu Indrflz.nenin unul dintre

ţ ir a n i , «nume Ioan UoMi1.

v'*»p3i elritr dn*â ni-fim pricejK> şi noi la

cate ceva, cine pe mni uitf in gurn non^râ ?

\ o l>4 ceea cucoane : Ţăranul când merge tro­

picale şi când vorbeşte hodorogeşte =ă ierio

c:n-tt.1 fnta dumr.eavoa.-sra Ku focot că ttrsba

®?ta rc putea fnro şi fftri de noi; că < Ű, noi

Ştim n 'rsvárii -apa, coe,*a ;i fecertn, dar duni-

ceavo,-;r3 învârtiţi comh.'ul ţi râud s-.*î-jî. ;tiţi

a fa-.e din ,ilb negru şi din r.rg'u . Dum-

reun v a 'iatuí* mir«te, ca să ne povăţuiţi şi

pe nui jiro>tir;ief>.

Hi nu, oameni b-sn», f-'n tre ut vremea

acwsî, p»» cán 1 nu.nf.i b er.'i fá-esu toiul in ţara Í

«i o îr.iorceu dupi vh.r. A-tázi uţi, !

dî!» \i ,!;c. j.ins ţ . op-nrS, tubue sa I uj m !

pi-rtţ- Li b:nnîe şi femirea (firii. Munci şi că- |

Şî g, iî îlcrii ii Irepiu.-i pentru toţi def potrivă.

L j apuţe apoi V^m l de.*pri onginea Ro-

cum şi de cin» au fo«t ei aduji pe

a«»;e locari; dea-.re suferitele lor ji cum au

ijun* a f, Je.Mnsţ; Jniprăjikţi prin alte ţiri.

Le dt el i^îde câte ?i mai multe; eu amocul

ce naeie. ca tiurii învrăjbiţi şi în stirşit se ei- • j

leşte b etal crtţiin din risputeri, *i face să în- i

ţelKr.gi car sunt rosdele binefecâ oare sie Unirii |

adaiin ju Ie aminte, că *tot penfru unirea tu- !

turor» «e roagă ji siâma biserică în toate xilele, j

cia: ixce de 18Ő0 de ani. — Ei, oameni buni_. I

SOIA RDRORULiil

i Roată.Do Ioan Cresngă.

cred că acum a-ţi priceput.

__ Priceput cucoane, cât se poate de bine,

rîspunseri mai toţi. Dumneret să t« ajute la

cele bune 1

— Ba eu tot nu cuîoane, rfispun»e moş

Ion Roată

__ Dumneteu *ă mă ierte, moş Ioane,

dar dumneata, cum văd, eţti cam grtu de cap;

ia haidem in grădină, efi vă fac n Înţelege şi

mai bine Moş Ioane, vezi colo în ogradă la

mine bolovanul cel mare.

— II vedem, cucoane.

-- la fă bine, şi adă-1 ici lângă mine,

zise boierul care şeiea acum pe-un jilţ în mij­

locul ţăranilor.

— 8 ’avem iertare, cucoane, n’om putea,

c& doară acolo-i greutate nu şagă.

— Ia cearcă şi vezi.

Moş Roată eă duce şi vrea să ridice bo­

lovanul. dar nu poate.

— Ia dute şi dumneata moş Vasile şi

dumneata bade Ilie, şi dumneata badoTandilachi.

In sf&r it se duo vre o 3—4 ţărani, ur­

nesc bolovanul din lo;, îl rădică pe umere şi-l

duc lângă boier.

— Ei, oameni buni, vedeţi?... S’a dus

moş Ioan şi n’a putut faco treâba eingur; dar,

când v’aţi mai du» câţiva într ajutor, treaba (*’a

făcut cu mare uşurinţă; greutatea n’n mni

font aeeejişi.

PoViitea cântecului:

Unde-i unul nu-i putere

Ln nevoi şi la durere;

Unile-H mulţi puterea creşte

Şi duşmanii! nu pporeşto.

Aţn şi cu Unirea, oameni buni; credeţi

dumneavoa»rră, că de-a njuta Dumnezeu a ne

uni Moldova cu Valaeliin, avem ea fim numai

atâţia? Fraţii noştri din Transilvania, Bucovina,

Baeinrabm şî coi do pe*to Dunăre, din Macedo­

nia şi do prin alte pfrţi alo lumei, numai pfi

ne v.idă eh ttăim bine, şi ci po vor bucura şi

no vor itbi do n’or mni îr.drîizni duşmanii în

vecii veci.or n se l.;gn de Români D ’apoi fraţii

m'stri do sânge: Frnnţuzii, Italieni', Bponiolii

şi I’ortng-Z'i re fiiiokptrt ? La ori-'n intAmplarc,

Doamna fcrcţte, ftau Hft'-şi vir*e eângelc pentru

noi.. .

Unirea /*<(• putere», oameni buni. Ki

anim rn«l (-’»ţi înţelpi« ti rÎHÎr.ţelep.

Ba eu imul, *» ierinţi <lumnea ?oa?trS,

cucoane tu tot n'nm întele. tă^pundomoş Roată.

— Cum ie fnee af>in un ş Ioane? Mai

bine ce v’am tâlmfccit, şi un co^il putea en

înţeleagă.

— Mai aţa, cucoane, răspunferfi ctialnlţi^

Moş Iosne, tise acum boierul cnm

tulbmat de muliâ obo=enlă : Ia Fj.une dumneata

în lcp a dumnitale, cum i i înţele, ci m n’ci

înţele?, de când se fi.ee r.t;1 *n vorbă ; sa aurim

ţi no>.

— Dă cucoane, *5 nu va fiu cu supărare;

dar dela vorbă şi până la fatptă este mare

deosebire... Dumneavoastră, ca fiecare boier,

numai ne-aţi porunait eă aducem bolovanul, dar

n’aţi pus umărul împreună ca noi la adua, cum

ne spuneaţi dîDeiorea ca de^acum toţi au să iee !

parte Ia ftr. ir,i. dela Vlădică p in i la opincă.

Bine-ar /J, dacă ar fi aţa, cucoane; căd la ria-

bo:u inap i ţi la pomană năvală, par'că nu

prea vine la socoteală.

Iar dela boltovanul dumneavoastră am

înţeles î ş s ; că pină acum, noi ţăranii au du*

fiecare câte-o piatră mai mare sau mai mică pe

umere; însă acuma sântem chemaţi a purta îm-

preunl, tot noi op'nca, o stânca pe

noastre... S i deâ domnul, cucoane, să fie altfe mie unuia nu mi-a părea rău.

La aceste vorbe, ţăranii au încput ]

strânge din umere, a se uita .'ung unul la alte ţi a zice:

— Ia poate că şi Roată al no8(ru s|

aibă dreptate.

— Iar boierul, luându-i înainte cu glume

a înghiţit găluşca şi a tăcut molcum.

(Sfârşitul urmează).

Spre orientare.Aducem la cunoştinţo celorceîncă nuşi-ac

reinoit abonamentul, câ din săptămâna aceast*

ţncolo nu Ie mdi putem trimit» foaia- De aceea

îi rugim să trimită banii cât mui de gracă, ca

astfel să le putem trimite foaia şi mai departe.

____ * r

Numeri de probă din foaie trimitem Ls

dorinţă, cu plâc-rc oricui. E destul a ni Becere

pe o carto poştală. Abonarea ee poate face cn

începutul la fiecare lună. Preţul e un bngatel

do 4 cor. -10 bani ]>e an şi 2 cor. 20 bani pe o

jumătate do an. Abonaţii cei noi primesc gratuit

şi un călindar de părete.

#

Foaia nu o putem da pe aşteptare,

fiindcă accasta nc prea îngreunează pur­

tarea socotelilor pentru cari nu plătesc U '

vreme. De aceea să nu se supere edee

ne-ati cerut amânare de plată, iar noi nu

Ie putem împlini dorinţa. Purtarea I*.

astfel de socoteli, cu sutele de restanţe, ne--

ar încurci şi îngreunh administraţia din cale

afară de mult. Doar pentru astfel de re­

stanţe ar trebui purtat cirţi deosebite, ş{

să se trimită la vreme atâtea scrisori fi

provocări — ştim din păţanii, — cari spe- ae de tnultcori întrec 'suma ide 2 cor 20 IrttnL

*

Toţi abonaţii sunt rugaţi, — căncţ

trimit bani, cer scliimbarca adresei, scriu

ceva Ia foaie sau fac orice fel de întrebări,

— să serie negreşit numărul de pe faşia,

sub care primesc foaia. Asta c de lipsă

pentru oricntarea'noastră în multe privinţej

atSt cănd e vorba de bani, cât şi la altfel

de publicaţii ce ni se trimit. Iar abonaţii

cei noi încă să scrie, că ei numai acum a«

bonea/3 foaia întâiu.

•

„Calendarul Poporului“ e’a expedat tutu»

ror acelora, ale căror comande au fo*t intrat«

II noi până in riua de 27 Ianuarie n. NVm tri­

mis !n«ă peutru ac*i», cari au comandat dela

1 — 6 bucăţi, dar de aşa, ca să le plătească când

le vor primi la poştă. Asta nu se poati-, fiindcă

costă prea mult poşfa, ceeoa am ?pus de arâtea

ori. Cine comandă mai puţin de 10 exemplare»

trebuie eă le plătească înainte cu 40 baui bu­

cata. iar 5 bani deosebit pentru pojtl la fie­

care călin Iar. Amănunte vezi la pagina 7.

___________ ___________________ _____ Nr. 3

Scriitorul I. Creangă despre fovlţi-

tara cărţii. „Cartea îţi aduce oarecare mângâ­

iere. Eu să nu fi Ştiut a ceti, de mult aş fi

Inebunit, cAte am arut pe «pu l meu. Insă des­

chid vieţile sfinţilor şi văd atâtea şi atitea şi

tic: Doamne, multă răbdare ai dat aleşilor t l i l

Ale noastre sunt flori Ia ureche pe lingă cele

ce se spun in cirţi. Din cirţi culegi multă în­

ţelepciune fi la dreptul vorbind ; nu eşu numai

aşa o vacă de muls pîntru îiecsre .

Nr. 2PV- A Í h K j V O K l.'í ÍJ- Pag. 5

Sibiiu, 2S Ianuarie n.

+ Dr. Atanaslu Marinescii. Rând pe

rând. unul cate unul « duc s p r e locul de vea-

nică odihna veneraţ i bStrâni, car. au fo.t matn-

temergătorii celor de a«. V,- bea gareă * , spân

ii i acai cari o alcătuiau «proape toţi au pira*,t

această vale a plângerii. Rnpowtul ?r. A

rienescu a făcui parte dintre lu n i «i y "{n""

bStrAni » . i P™ „ri.ul io, «»■ « :n ,.b.,K U

înaintarea culturală a pporu.m iw lru *o.t

jude regesc de tabU in retragere meu.bru ac­

tiv al „Aca-erniei Român«-“ din Bucuraţi Ur.

M arien,6cu mioare atincnn 1 frunuiisa vâr=tfi de

85 ani, fiind deplâns -iei ţi rari 1 au cun.js ut.

A răpo?at Merluri In 20 Ianuarie n. JOJo, iar

înmormântarea a avut loc Sânbătă in 23 Ia­

nuarie. Serviciul fonebral sa făcut in catedrala

din lor, de un Ie apoi sicriul a fost ridicat ţi dus

In cimitirul central al oraşului Sibiiu. — olih-

ne-ascS in pace!

Spre tristă încunoştiinţare. Un a t no­

bil s’a jăvârţit prin botSrîrea ministrului de rez-

boiu, de a se dâ spre publicare numele tu u-or

fe ioiilor c;ri îşi dau cufletul prin diferit- le sp -

tale m litare d‘n monarhie. Ştim cu loţ’i v; t =-u-

fer f ciirii noştri bravi in utma b o a l e l o r .-au ră­

nilor primite pe câmpul de lupta. Da-: ■ toata

le-a ajutat a ujung* până aproap; de •iiniiful

lor, totuşi f«:icir»»a. deplină ur-i pentru niarno-i

şi artfel o parte d utre ei rîu boliuv ij <! >u

dubii prii ^p'!alele militar-. Spre n >n m.-5-

tiija .’airele pab're: -leapi-e cazani** de* moai u- n-

t amplul« prin 3.» inie, ministrul d^ riisboitr r.'«-

rut con.-urjul gazetelor. Astfel începând iu nu

mărul dV ar. v m publica nun.cle • tW r p<>

daţi in spitalele garnizoanei d n Sib'iu

’ In 23 I nua in U răposat: Favcl tu li,

gr..cat. co.-i? (căruţ*? ţ vil la cit ne), din Biau

(Giliţia) mort de oftică in »Rezerve spital« dm

c a z a r m a lunarilor. — N^olae Poransta, gr or.

recrut in regimentul de infanterie Nr. 3l, > 2 it

comp. de rezervă. din Peştera (Făgăraş, mo.*

in spinlul garnizoanei din Sibiiu. — Odilineftcfi

in pace!

j înştiinţare, pentru prezentarea sub

drapel. In urma chemărei generale a celor obli*

gaţi Ia gloate, sunt datori a s& prezen i t ]>it-u

serviciul nctiv de gloate la locul Comandei de

co • -pleia e a honveztmsi snu al Comandei dis­

trictuale do complet- re numită pe foaia de legi­

timare pentru glotii-i, toţi acei supuşi ai Statului

Unţiar obligaţi lă gloate, cari au fost aeentaţi

în timpul di: tre 16 No»-mvrie şi până la 31

D<-eenvrie anul 1914, p-ecum şi la revistele su-

plef ri de int«ţoşî;r,- jmite în urmă; — şi a-

nu ne cei n^slaţ»' n 1883, 1884, 1885 şi 1886

tu =ă se pnz ii'cze în zk a de 15 Februarie

f.nui J915, iar.* cei nflscuţi în anii 1878, 1879,

188 ’, 188! si 1882 «usă se prezentele în ziua

ie 1 Mart e anul 1915. Ceia ce să piezentează

trebu u ss a lu.'â cu sine invâlitoate (ţol) de iar­

nă, albituri şi vestminte, precum şi ciorapi de

iarnă, aiânuşi calde, căciulă, peptar cu mâneci

imj letit din bumbac, palton de iarnă, incălf -

minUi tari, unelte de masă, blid,deseagă şi hrană

p» loată rile. Ou p.ilejui prezentărei, purtitorul

foaiei do 1 g timare pentru plotaşi poate călători

pe calea ferata şi po vupur gratuit în cltaa

a Uf ia; acestea io; de legitimare pentru glotaşi, |

la naţiunea de cale ferată ori de vipor, la dis- l

tribuţia biletelor, sunt insă a să viza Inci de j

\reme îu&nre ac plecare. Cei obligaţi la gloate !

ţi afîsţi uliii, {*• seama cirora n’tm fost elibe­

rate foi te lrgiiimaie pentru glota-i, vor avea

vela primări:» comut ală bilei de legitimare ce-i

ta în-irvpiâji U câlhtorif gratuita pe calea ferat&

(§ 29. j artea 111. din Instrucţia pentru legea

detpre forţa n raaă Cel oşligat la gloate nu r’a

prezentat la cireniarta in vremea şi la locul nu­

mit, ra fi adu* cu putere armai#. şi conform §-lui

■i din a:.:*o!ul ce lege X X I. din annl 1890, j

despre p-de^-rea r eascult&rti manifestate faţă

pe poruuea de ehimare, va fi pelepsit «u in-

ohiicâre până la doi lini. (Supujii austriaoi au

fost ccnch.mBp [>e tilele de 1 ţi 15 Februarie

n. 1915, adecă cu 15 zile mai curând).

Noii ministru de rSsboiű In Germâ-

niá. M ni.*!:ul de ră'boiu ţi şef al matului ma­

jor general al armatei, Faikenha n a fost dts-

li-şat la propria-: cerere, de funcţiile do tninî?-

Iru de »Ji-ÎK.iu ţi numit gecernl de infanterie.

Generale! m»jor Wdd de II henburg n fost

numit •tfiîs‘*tni ••»le rtubrhj ţi innintnt g*-neralt

leutnani. II

Oprirea ccrtillcatclor dc trccerc peste I

graniţă t'eit:fic*irli» d> S rari ne eliberau !

j>cr«t’*r.«!or .-r -ioriBij * trec* graniţa, s’nu oprit j

de tot N:m*m nu mai poate trece graniţn fftiA |

pii?p :t in I)upă t.oudi- ordinnţiuni p>- 1

|*pcnul tt- î'U’.p f i fie provizia ru portretul re- ţ

lui rure cMf.toreţir, tar portntul un fie i >g In,

(pecetlui) «ie mini«tcrul ungur >!o interne. A«'-

frl -ie pnjnpoartP vnlfthdr j«* un an ne oor pu-

tta «coat*- în tnodul următor: So va inaitiik mi-

iii«trrului <ie u urtie un crrtificni proviizut cu

{►ortretul c lir ram vrrn «îi cftlAtorcnsci. enrc n-r-

ufiest »e va rlibern din partea pol ţ;«i (la «ate

din pnr r* primăriei. (I’ortretul trehuo să fie

«emnat iie un oficiant nl poliţiei hau primăriei

prin csre adevrrrjt? câ e intr'adovir portretul

celui r* vrra s«-;i scoată paşaport, Po baia a-

coîn rrrtifical ministrul de interne vn liberă

p»t»p Mul de iipnft trimiţAtidu-1 prin i.f ciul vice-

comiului, oliviului jK>liţirne»c on organului nd-

mini-trativ re*ptctiv spre n clnuzulâ (intnri)pcr-

tr» Iul ţi R-l dâ celui ce l'n rerut. Respectivul,

cate :i primit paşaportul, fnsmte de plernre tre­

buie să prezint»- pajaportul c nsulatului pirii In

care vr. n s=> n.esrg* (Daca merge in România,

trebuie bă-1 j.rezinte consulatului român din Bu­

dapesté;, cftri numai astfel vn putea intra in acea

ţară. Dai,ă pataportul nu e vizat Ia consulatul

ţârii în care c&latoreşte, nu va putea avea libera

trecerea. Sunt mtlte de indeplirit Insă fără in-

-lepl'nirea ac<!>!ora nimenea nu va putea trece

graniţa. S i .«pereni, sg aC<,8«tâ oniinnţijnenu va

ţinea a?a mult, pentru că ea de fnpt ingreuntsză

orice mi-cáré a o uului.

Caz de moarte, Intre cei mulţ:, cari au

cHzut p* câmpul de luptă în Gaiipa, £e afin fi

liul b:»ecuno=ciitului nseMni pe.ntof&r CcnMfln-

t:n Drecoj dsn S.bii-j. cu numele Ioan Dragoş,

culf<răt r-t jvgrjf f03t (»rporai în renimentul

23 de honv z ’.. A csrjt Ia /5 Decemvrie 1914

in Inpta dela Pr.iole, lâcgî Neu-Sandez, lovit

îo u p de un glonţ. R iportul în etate dfc 21

ani, eră tingarul fiu Ia pîrnţi, cari îl dep âng ;•

cu nurere dimpreună cu doua surori. — Odili- j cearcă îr. pa e!

R?doslavof{ despre România. Primul-

minisiru al Bulgarei, R.do^voff, a fÎCut ur­

mătoarele declaraţiuni, coreepcnáentului din Sofia !

al rarului .P<sti Hirlap», referitoare la Romă-

na: .Legăturile nosftrp cu Rorrárda s’au inbu-

naîsţ’t mult. Z'arele su seri?, că intre aceste

•’ou' ţSri s’ar încheiat o alianţă (înţelegere).

Oficial areasta nu s’a înfăptuit, dar împrejurarea

este favorabilă unui asemenen lucru. Dach nu

s’a putut ajunge la acest lucru până acum,

ţ. uza a fost Dobrogea, dar spiritul de szi al

poporului înclină spre aşa cev^“. Vorbind de

pnrti -iparea României Ia actualul răsboiu, pri­

mul-ministru bu'gar şi-a dat părerea '& şi Ro­

mânia va păstra neutralitatea, bine Înţeles o

neutralitate, c»re gJl folosească ambelor ţări, în

cee> ce pr.vejte asigurarea intereselor lor naţionale.

Ajutorarea nenorociţilor cutremurului

din Italia. Biroul italian de informaţii „Ştefani“

aduce ştirea, câ consiliul de miniştri din Roma

a hotăifit eă dea la m. uent 30 milioane pmtru

ajutorarea nenoroc ţilor cutremurului. Totodată a

hotărât scutirea plaţi, dărilor in părţile bântuite

dând nn moratoriu de G luni pentru cambii şi

oblignţiuni comerciale în provincia Apuila şi in

ţinutul Sora.

Aviz. Din partea magistratului orăşenesa

ie aduce hi cunoştinţă, câ, conform ordinului

ministerial Nr. SG82/914, fiecare moară care pro­

duce produce făinii numei do-o singură cnliiate

« 5n4ntorntft. ea grâul până la 85% aă-1 ma-

cine,^— M«i departe, conform ordinului minis­

terial Nr. 8912/914, fio nro propietnr de moiră,

cnr« nro faină eau idte j)ro<;U';to de făină «pro

vânzare hsu Hchinjbsre, e dator a meBtfcâ făinii

de pune nit adrumtrilo prescriie.

Când se vâ tnchciA pAcea? Allen^Bot

colaborator In zinrul englezul »Daily Chroniclc«

se ocupă Intr'un artirol publicat in >P. linkeu*

cu intrebnren râtul se vn încheia pnccB. Deşi

Kiiclun<r conilucU tul armatei engleze, vorheşt«

desj re 3 nni — «^io Allen Bot — părerea

generalft In Anglia e, că vn reuşi a-i alunga pe

Germani in deourj >1« un nu din Belgia. K

foarte pmblf mnt:c ca alinţii «ă ]>o%tă trece poate

Ivaina. Uţocuparcn Belgiei poate servi însft de

Irnzn pentru o pnec cinstită, căci c exclus cn

pacea sa fio încheiată fără reocupam» Belgiol.

chiar daca risboiul ar ţinea ei 20 do ani. E do

sperai, cil pncc« tv va Invheia incft Înainte

do 191G.

Ghiulea drăcească. Dintro cei cnri so

indeletnicen'\-u inventarea (iocodiren) şi fabrica­

rea armelor u.ig.^oate, recordul (etimon) pare

SK-1 fi ajuns inoinerul nmetican Iohn Hăis Hn-

mmoiul. Acesta ocupându so t:mp nai îndelun­

gat in atelierul său din Gloucester (ntatul Ma

8<achu!>sett, in America de nord) cu perfecţionn-

reaegloanţeli r de tun, i-a succes să invrntezo o

ghiulea, care va fnro senzaţia înfiorătoare a răz­

boaielor moi-rne. Anume aceasta ghiuleo tri­

misă in rândurile duşmane din gura tunuiui, va

var.-n oţel ftrbinte in state curgătoare arzând şi

topind tot, cc ii va sta iu cale. Afară do accoa

electul (rezultatul) ucigitor nl a.est.i ghiulele, vn

mai fi sforit prin faptul, cî din ea se vor îm­

prăştia gazuri, cari de care mai ucigătoaie, cari

vor ramânea pentru toteeauna in locul, in care

ghiuleiua n explodat. Astfel, că dacă această

ghiulea sr cauza (produce) vre-un foc, bunăoară

intr.un eiifi;;u m i mare, pompierii nu vor fi în

stare a stinge, decarece acejtia din cauza gazu-

rilor omerâtoare nu *e vor puter apropia de lo­

cul unde a izbucnit focul şi astfel ceea ce a ră­

mas r.epustirt de glenţ va putea fi nimicit in

draga voie de flăcări. Bin inţele?, ştirea aceasta

c citim intr’un ziar amer.csn. Locul, un le a- j

ctaştă ghiulea a io.-t inventată, e America, iar

de întnbuinţai, d cl ea va fi fxistând, se va in

trebu nţa poate tot — în America.

Târgul de vite s- lenitor la Abrud se

va ţi nea în 31 Ianuarie n. 1915, cţeace prin

achite se aduce la cunoştinţa publică.

FOAIA POPORULUI- ___________ tit. 8

„Reuniunea de Inmormăntare din R5-

şlnarl“ îşi va ţinea adunarea geuerală ordinară

Luni în 2 Februarie st. v. 1915 in edificiul

şcoalel, la oarele 1 după ameazi. Aleman Dan-

căpn, director. Ş Ciorati, secretar-oassar.

• In gropile de puşcat;— Vezi chipul la pagina 5. —

Tot auzim pomenindu so de >poziţii«, când

e Torba de vr’o luptă sau altă întorsătură a ac­

tualului războiu. »Duşmanul a fost scos din

nişt« poziţii bune« ; sau’: „ai noştrii au ocupat

poziţii bune“ ctc. Mulţi vor crede că »poziţiile*

sunt vr’un loc inUns unde luptătorii iă pot hăr-

ţui In dragă voie...

Poziţii bune de mul e ori sunt şi cele ma

urâte ori mai prăpăstioasă gropi, apoi dâlme,

c.ealuri, după cari se >oate ascunde armata, ca

nevăzută de duşman să poată arunca plumbii

ucigătorii În Ioc sigur. De multe ori câte-o groapă

sau dâlmă de acestea scuteşte viaţa la mii de

luptători, deoareco duşmanul primeşte numai

„ploconnl“, fără să ştio din co parte li vine.

Chipul do azi no arată nişte gropi, alcă­

tuite do bunul Dumnezeu tn 8:urgerea veacurilor

si cari acum i-unt întrobuinţate ca ndovirate oe-

tăţi do războiu. In parto do sih vedem cum stau

feciorii Hub scutul ştânedor r.scunşi do vodorea

duşmanului, ilnr în aşteptarea poruncii de atao,

unii gândind departe, departe, la cei de-acasă,

iar alţii ImpSoftudu-so cu... stomacul. închipui

de jos vcd.m cum unul dintro feciori stă 1»

pândă, acoţând puţ:n capul afară din groapă, aă

vadă »cum mai siă lumea* şi «ă privoghleeo nrfş-

cărilo duşmanului...

t

Când t^ra mă chiamă.Gând tara mă chiam.1,

De cc mă plângi mamă? S

Sau doară pândeşti,

Că singură eşti

Carc-ţi dai fcciorul?

As(âinpiiră-ţi dorul

Şi bocclul, m am ă;

Căci ţara când chiamă,

Nc chiamă pc toţi,

Din tată ;n nepoţi.

Atuncia să plângi,

Mânile să-ţi frâtigi

Mamă de durere, —

Când ţara îţi ccrc

Ajutor să-i dai

Şi nu poţi, că n 'a i . . .

Te mistuie dorul

Te paşte fiorul

Că-ţi moare feciorul?

Nu te jelui.

— Ceice *n luptă pier,

\ Mamă, merg în cer!

* ' . Pctrca Dăscăliţi.

Frânturi de doină.i

Do-ul meu de a3tăvars

L ’am perdut de drum de ţară

Şi-am rămas numai cu jale,

Cu nec-.z şi supsrare.

De necaz şi jale grea

Mult ml doare inima

Şi de atâta supărare

Zi şi noapte’s tot pe cale.

I I

Vremuri triste, vremuri grele,

Duce-ţi lacrimile mele,

Pe aripi de rândunele.

Să le bată vânturile,

Pag 7 FOAIA POPORULU I

Să le uşte gândurile,

Gând de mama 'mbă:iâaită,

De nevastă necr-jită

Şi de casă părăsită

III

Cat la lună, luna-i 6us'

Cat la boi şi boii nu s, —

‘ Vântul bate, nt-aua pică

Şi n’am rSmas cu nimieă...

In z dar m'ain oltenii,

In zadar m’ait: mai trudit,

C i nioii' n’am folosit.

E. Măgură.

Doine voiniceşti.i

Fruneă virde. foaie Iută,

Mândrii nu iii supSrată

C-ai rămn-i nemfiritata,

Lasă că dealul .mi-a eu

Bliietămat de Dumnezeu

C'am plecat frumos ţi tnre

Şi-nm rirnas ffiră picioare,

Şi-am plecat prin ţări străine

De-nş trăi cât fiunza’n vie,

Mârio, dragă Mărie,

Toată viaţn mi-e pustie,

Câci dtcând m'nm dephrtat

Tonte mi Bo’mpriiştint,

l ’initij nţ.i mi- ■ r..jioint

.Şi tu drugii m'iii uittit.

Frarizft verde huruinnii.

Munte îmbrn nt ih înm?,

'fu mi eşti tatii, tu-tni ejti nrnmi»: —

Munte, munte nloi de ghinţll

l ’i' mulţi i-si sirAiih din vonţn.

Şi c» mAno, ori p'iimânn

Mit voi f-trAnpi’ ţi pi- mine.

Joan L<nghcl, remviet.

II

Frunzîi verde măr bntut

lV-undc-nm fo«t ţi nm tr. cui

Alt-rvn nu nm vnzut

F‘irft phdtiru c-u **p!ni

Ş; moriirnio de ore-tiiii,

Nuinrii tufo de ele mici

71 tnor.ninti’ dn voiiii i

Fnuun verde tnfir tr.uMos

I' ic urât ori fnunoa

Monrtou dnar trânifţt^ jr><

De-» bntr.ini, «au ile .«unt tir.eri,

IV <* Joi mu de p Vineri. ,

La zar Lasur ;i Puvn'/ru Pralra rnniţi,

Poşta Redacţie imultora. Zilnic primim o Mmedrn’e

de poezii poci’.-.i popnrale şi perişori, dela soldiţi 0 l" 1 -'u fost «au mai -unt încă pe câmpul de lup tf. Din lipsii de; Isc 1111 le putem însă pu­blic n pe tonte deodata, ei numai po rînd. De nea ea ruţăm îngAduialX din partea celorce netot întreabă aiu-se uită în foaie după »versul« lor. Ba mit sunt multe şi de acelea, cari peste tot nu ge pot publ'câ.

Spre orientare.Călindarul Poporului pe 1915

a apărut«i început expodiarea lui tuturor acelora, cari l-au co­

mandat. Partea cea mai mare s’a trimis deja, iar câţiva

puţini îl primesc în zilele ocestea.

C ălindaru l cuprinde mult pesta 100 de* diferite chipuri

intre cari: delii uşasinarea moştenitorului no-tru de tron, dela moartea Regelui •*

Carol, fotografiile la diftiiţl bărbaţi fruntaşi ai României, fotografiile tuturor

generalilor şi conducătorilor mai de seamă ni armatelor auitro-ungara şi

germană, vederi de pe câmpul de lupta, etc. etc.

apoi

m apa Europei, Aziei, Africei, lumea toată,

mape de pe toate câm purile de răsboiu din

G alltia , Polonia, Belgia, Franţa şi Serb ia .

De ace*-» ne adrc^lm câtră toţi :;l'torii nostrii, atrăgându-le atenţia, ca să nu-şi cumpere

câlindir pânX când nu vor vedea „Ci.lm.lani! Poporului“, care cuprinde toate amănuntele

despre risboiul din anul ncent«, dimpuunii eu Cek intowante chipuri războinice etc. etc.

Cine n văzut ş< a cump»rjt e'tlindarul nostru in unul trecut, *’h putut din destul con*

vinge despre eiiprmul lui b-'îŢU. i^tfel ri\ »rin- vorba e do ( riMis Mat i mint-m numai atât, incă

„ n u l nre-t i enli .danii uo-tru Ur.'..* va *ttf prind« p- orhino pnn boRSţi:« lut. m comparaţie cu pre­

ţul nproa,,. de ninv«-1 4 " ,-ro -x-mUr «5 5 Im.-Î porto. F-ţi , ţKTt«ro pinft ce vedeţi

„Cnlindarul I’nporuhs“ p- l»t nja «puneţi ii h «Iţi ounw-mţi !

Ceice c o m a n d a 10, 20, 50 sau mai multe bucăţi, precum şi toţi revAnzătorii,* primos: rabatul cuvenit, ra şi în anul trecut.

Din cauza stărilor râsboinice din anul acest.0, nu putem da calendarul decAt pe Iflngă trimiterea înainte a banilor sau sft se plătească pachetul Ia scoatcrea dela poştă.

Cine vrea să văndă calendarc să ceară condiţiile p ntru revânzători I

RUM, COGNACe t ic n i.ii fine < n lităţi cu d iferite preţuri

ap<>i

cele mai fine c-sC“ l ic h e r u r iprecum ţi

♦ ♦ ♦ rachiuri curate de ♦ ♦ ♦drojdii, prune şi trevere

se c a p ă tâ în

Fabrica de liclieruri HEIHHIGH RIEDEII

T

iia

i i !;•> S ib iiu , S trada Gu^terhei Nr. 7.

Ş L ----- -________________ t*ZZ " r r : -

Nr. 108/1915 not. 2026

Publicaţiune.Comuna Alsogez^s, comitatul

Nagykukullo, dă în arânda prin li citaţiune publică, ce se va ţinea in

21 Februarie 1915, la 2 ored. a., efircima comunală pe timpul din1 Aprilie 1915 până in 31 Decem­vrie 1917.

Preţul strigărei e 500 cor., va- dial 105 {. Condiţiunile se pot vedea în cancelaria comunală.

Aliigeze?. la 22 Ianuarie 1915.

Primăria comunală.

Moşie de arândat. 1Pe hotarul comunei Sânmlrtinul j

sărat (Sosszentmarton, comitatul Tur- da-Arieş), între Turda şi Mură=-Lu- j doş, se află de dat In arândă o . mojie constătătoar« din peste 200 1

jugăre pământ arător şi fânaţ. Mo- j şie e lângă gară Maros-Csuc?. Arân- darea se poate face pe 1— 3 ani. Alte informaţii se primefe cela pro­

prietară văduva Carolina Cîsmaşiu in Sânmărtlnul «arat. 2023 :

ţftapc k Vinzarc.

Teodor V. BorzaPre ţu l 80 b a n i.

Se pot procură dela

Administraţi?. / Foaia Poporului f

K .20

.20

.20

.20

A \

il'tp i Europei . .. .

Rusiei cu Galiţia

Franiei cu Belgia

Ţărilor balcan'ce

Se afii. de vâr,zare la

Assinlsirajia „Faii PoporalHi“r ; o r e c o r r r . r d s t e-=te a se

zî

"iitu35 h d e o ifb ;t ,

FOAIA PORQRULU1 Nr. 3

Nr. 107/19.5 not.

Publicaţiune.C munn Vecsérd,(comitaiul Nagy*

kükül!".. jft iu arâodă prin licita-

ţiune publică, w se va ţine» In 18

Februarie 1915. la 3 ore d. a.,

cârcima com unală pe timpul din 1 April e 1915 jiinâ In 31 Decern- Trie 1017.

Preţul ür'ïürei e 800 cor., vadiul 10* ,. Gomiij’unil« 46 pot velea in

canrrtaria <*'>inans!â.W.vt-rd. In 22 In.tusrie 1915.

Primăria comnnală.

De arândato moţi» de oS'J jugSro calastrale, din care 28u jc". pidure tSiatA — păjuue bună — <itpărtere 20 ki!o- mttri iltla Cluj Cotidiţiih* le comu­nică Dr. Rassu. Albina Sib iu.

Î02S

CU 5 0 0 /o m ai ieftină

Birou de informaţii • în Budapesta!

Dau iniortuaţ i In orice cauza ce ** ţinu Je B jdipetta. Dau ir : foramţii trierilor N r^eïr le trinme la m ni?- ! inii o r Cui.r L’rj;ex re»olvaiea cau- wlcr, n rezolvare ttvo'abil'. InC iU »? d e c o t :" r u à , C iU *e î t lV f t ţ i

tir- Hrtnţii orile c»u*edr mil J r ele. ii.a lirflurri prabrir«* ţi »-^urr. (V- 1er cui vn it) j«r>c»ni la Iludn- jr».;a !»■ >uu la ii:»jx îipV ca r> ndu- <iu r sain* aci.

Câţtig informaţii despre soar- tia <clor dc pc câmpul de luptîi.

;ot frltl dc vit.rrn ţi tu:. -. »’ ir . pt<<-utn ;i tir n oic»r«\

ţ! »l(p n'Pfini. R'comân l »pro rucr.; irnrr « ii.vt-nţ’r r.i.uft: moară cu 2 petri şi s te, ce se poa­te mâna cu mi cnl ori cu mftnn şl face la ii 100 kR. făină fină. PfU-.»! 320 t‘--r. Trimit i;rnt'.rt c-t-v I'-rjji* 2<»l8

L. OlariuHmiapi «t 11. i’âlffy u. 1, 1. 6.

Cxftt aœerînuxi ft foiri* aroC f » d e j x o h J ( 5 c h i l o t ’ * » * )5 m trimit* j«* l l r ^ I preţul ö« 10 cor., o

jo m iu tf kiîo^ifcîn tc Io dc p r im a i r * » f to«. t. — Cr&aro ca ram betil,

A. SAP1RA, 326 Export de cafea ţi teiu, In OalAnta.

U n vier1 It virali1 <îr 1 f» luni, 1 iu b.i-. ru- rat dp Hau 1 . <",i c^rtifirsi, ni 1A

dr vintr, « i, lohann Konncrth în R ţ :n -Vcr. amart) N‘r. 17.l&ngi >ibiiu. 2022

lădoaie perenezcroitor de b&rbaţi

SlBnU, strada Cisnădlei hfr. 12

recoinandi p. t. p«iMlcuM

c e le m a l n o u « v to fe d c to«iiint\ ţ j l a r a i tu a u r «

-• a n o r t lm e n L —.. .. -

Noutăţile *aosile chiar acum, p e n tr u h a ia e d e b ir b a | l« to fe

I n d l s c M , dh)cari »• execuţi dupl «isurl cele mal modern» reVmint* precum: S n c k o , J n « | i ic l« ji h a in e d e

• « lo m , cu prejuri toarta moderat*.n coacbll& ntrn ţlun e

meriţi noulA[)lt ri< rentrupnrdU luri }i ,.î ' • ••, cari»» alli tntdeaun.. ».>>;at.

Aiuprarr* i' co»-fecţion*te la atei i -im (xr-mit a atrag* dci-r,! -tivnţiua« a On. domni preo|i f' leuloui ab­solvenţi. — I n cnz«*ri d c u r ­g e n ţ i c o n f c r ţ l o n M «■ r â a d c o m p le t d c h a l a « l a t im p d « 34 o r e . — Unrform« ptntm voluntari, cum ţi tot felul <k articli

uniformi, dtipl pre*crip{i* ct»- Mitra cea m ii noul. TM

* I

C e a rr»r*.i b u n i i a p u p e n t r u d i n ţ ia ; » tn*i ?r.n|t# f *pc»iţv, f i» c«|e ma i Ina jte

S3k P ' 1' « * ' « f i u l » , M - f d up* f»|n.

V ^ W W I V / C l l fo lo .irr.. t p t l dc d in ţi .U i

t a t t V4 mifoii rtu din furâ.H ir t iU a Urlţi d« dofrr

Ed. Bartiia-Winkler’s Nachf. L. P L A N .W l»n , X., Goothegasse 7.

J , " ' Î J ' î ’ i •" ,0 ,,r f*r«a«lil». - S l K C i*rl rT'tulInJfOi »priai » p j rf« dinii alui J1ARTILI#A. Dr«t:rţlfi de Î-»î«iflC-5ri rof (i Mnf flAcii». î«» îr<t)ri t n<Jc au «e pci

cip>4i*. tnmil ta 7 Micit cu cor. VF>0 franco

Oferi foar e ieftin!pentru mflrfurile mai jos numite pe lAn<rA 25° 0 rabat

Ia p lătire înda tă .

S to le d e I a n ă S to fe d e m ă t a a ă C r e p e d e s in a t eCravate pentru domni

Şali pent a teatru D a n t e le

V o i i d e L a in eStofe pentru bluze Batiste brodate Cravate pentru dame

Albituri pentru dame şi [dumni

Stofe din dantele

SarnEfe pEntrn buze — CoFStfe — Ciorapi fini şl mai groşi.

Mănuşi glacé pentru dame, Jupoane, Mănuşi glacé pentru domni.---- — 1

F R I E D R I C H B I N D E Rnrmaşnl ini R u d o l f T r e n t i n a îr

Sib iu, s trada C isnăd ie i Mr. 25.

« B e r e a a l b ă ş ! n e a g r ă d i n o

Bereria delaTrel-SteJarlln S IB IIU

I « r e s te f o a r t e b u n ă ş l g o s t o a s f l l

ftAcawtS N n# dattti 11

*) **** éê te*I w1«cnoM.I Hit U vreţi I a i f l k (M i

î ^ ,

Ci N r d n• ajtea&i«

pAr&bHi M• ■toodţc«# nummmmê

X'Irc ca ochiuri do oţel.h’r, 29 c.

■■

B■■

H i

Hi (garnituri de rBzboiu)

ru orhitiri în lungime* obic'nuiti d* l.N mm, t*ro lecnt cu btto cu tot,

UiMţitne* 27 cn*, «ţi Nr n*Vi2 Ltuipimoa ÎS 18 1B 21 21 21

21 21 21 Nr. firelor r,r,0 " 20 810 720 780 B10

9H0 780 9G0 Ppctc tic ţcnut cu dinţi d# alaml ?>il da nţr) In toatn mlHmilo si afli

in depozit. a»3Uiti de prt| la ecrere t* trimit#

fcratli |l trioco.

, cnnai f iireliSibiiu şi Alba-Iulîa.

•H

*.

i \

- r y

•I I:

1 i■ ‘ %

îl: îLI

ii - <

■■■

■■

■■■■■■

■■■

■■

n1 3 0 9 0 1

MOBILEEMIL PETRUTIU- x'„;rr Fabrici dc noblk ig~~-

S X B H U — W A O Y S Z E B E T I^ * t r . 8 & r f i »

um

•"‘-‘‘‘" • j Atefar propriu (Jc tapiserie

Sc kterezdl éuM iriaauri »rtisflee

Un milion ţoale pentru cai* n.nn «i er*° dm:fr‘t'a cor. 3 90 ^■napoi. A crii* tottt inr.! dis Ual (sartt «a tt

dsd deo.eblţ de c!nr*bme, ţ i « f . si a s p ir a t de lip s i pentra 1 ^ - ^I c r r i î i H O c s s . d « U t , » . o n c t a - i f i i , c j m p

f«n . cn marr.sH» tn ^ = ^ ' * 1 ^ ," •£ ■ *r.untai »c-tra pzy.n r ip p« fant de • Talsar»ccr. 3-s*o p« bocit*. Ac<fte ţoale de laraâ prafuU d o l t i f i « 1 3 « 7^ c n m p l « d t j . b o i p j ^ n I m

* (iti ^

1 bociţi toi de l«r»i pentm eal co*U b*®»1 • „ 13 ............................................................................... ” " 4 " „ . * —

( . . .. >. ..............fir gara -tiniător’,* cu rasabursl pm

M. SW O B O D A , W ien , III 2, Hiessgasse 13—

. 'n?osr»ß».»*rFBr«l» i*I SltRla.