Foaie de Însoţire a Documentului 2008-2013.pdfAcum, un val de PET-uri şi alte tipuri de ambalaje...

Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor – Regiunea 5 Vest 2006 - 2013

14 Noiembrie 2006 1

Foaie de Însoţire a Documentului

Nr. Proiect Client: 2004/016-772.03.03/04.01 Nr. Proiect Fichtner: 843 006 Nr. Document: Nr. Dosar:

MINISTERUL MEDIULUI ŞI GOSPODĂRIRII APELOR

ROMÂNIA

PLANUL REGIONAL DE GESTIUNE A DEŞEURILOR – REGIUNEA VEST

2006 – 2013

Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor – Regiunea Vest 2008 - 2013

2 1/3/2007

PLANUL REGIONAL DE GESTIUNE A

DEŞEURILOR – REGIUNEA VEST

2006 - 2013


3 1/3/2007

CUVÂNT ÎNAINTE ..................................................................................................................................................5 1. INTRODUCERE ..............................................................................................................................................6

ACRONIME ............................................................................................................................................................12

2. SITUAŢIA EXISTENTĂ ...............................................................................................................................13 2.1. DATE GENERALE ................................................................................................................................13

2.1.1. PREZENTAREA GENERALĂ A REGIUNII DIN PUNCT DE VEDERE GEOGRAFIC ........................13 2.1.2. UTILITĂŢI .........................................................................................................................................18 2.1.3. ASPECTE SOCIO – ECONOMICE.....................................................................................................20

2. 2. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR ÎN REGIUNEA VEST ...................................................................23 2.2.1. GENERAREA DEŞEURILOR..............................................................................................................23 2.2.2. COLECTAREA ŞI TRANSPORTUL DEŞEURILOR .................................................................................29 2.2.3. TRATAREA DEŞEURILOR ÎN VEDEREA RECICLĂRII SAU ELIMINĂRII.........................................33 2.2.4. ELIMINAREA DEŞEURILOR .............................................................................................................37 2.2.5 Pagubele specifice produse mediului de către depozitele neconforme şi solurile contaminate....................38 2.2.6 Flux de deşeuri in Regiunea 5 ..................................................................................................................39

3. OBIECTIVE REGIONALE ŞI ŢINTE PENTRU MANAGEMENTUL DEŞEURILOR ............................40 4. PROGNOZA CANTITATIVĂ PRIVIND GENERAREA, COLECTAREA, TRATAREA ŞI ELIMINAREA DEŞEURILOR ..............................................................................................................................45

4.1. TENDINŢA FACTORILOR RELEVANŢI PENTRU EVOLUŢIA GENERĂRII DEŞEURILOR.............45 4.2. PLANIFICAREA GENERĂRII DEŞEURILOR MUNICIPALE ..............................................................46 4.3. PLANIFICAREA ALTOR FRACŢII DE DEŞEURI ................................................................................47

4.3.1. PLANIFICAREA FRACŢIEI DE DEŞEURI DE AMBALAJE................................................................47 4.3.2. PLANIFICAREA FRACŢIEI DE DEŞEURI BIODEGRADABILE .........................................................48 4.4 ŢINTE PROPUSE ...................................................................................................................................49

4.4.1. COLECTAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE SOLIDE ......................................................................50 4.4.2. RECUPERAREA ŞI RECICLAREA DEŞEURILOR DE AMBALAJE ....................................................51 4.4.3. REDUCEREA CANTITĂŢII DE DEŞEURI BIODEGRADABILE.........................................................52

5. FLUXURI SPECIALE DE DEŞEURI ...........................................................................................................53 5.1. DEŞEURI MENAJERE PERICULOASE ................................................................................................53

5.1.1. SUMAR AL LEGISLAŢIEI RELEVANTE.............................................................................................53 5.1.2. TIPURI DE DEŞEURI PERICULOASE GENERATE DE GOSPODĂRII .............................................54 5.1.3. GENERAREA DE DEŞEURI MENAJERE PERICULOASE ŞI ALTE DEŞEURI SIMILARE .................54 5.1.4. COLECTAREA DEŞEURILOR MENAJERE PERICULOASE ŞI SIMILARE ........................................55 5.1.5. SCHEME DE COLECTARE PENTRU DEŞEURI PERICULOASE ..........................................................55 5.1.6. FACILITĂŢI ŞI METODE DE TRATARE ...........................................................................................57 5.1.7. REDUCEREA CANTITĂŢII DE SUBSTANŢE PERICULOASE ...........................................................59

5.2. DEŞEURI DIN ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE (DEEE) ...........................................60 5.2.1. LEGISLAŢIE ......................................................................................................................................60 5.2.2. OBIECTIVELE DIRECTIVEI DEEE ...................................................................................................60 5.2.3. GENERAREA DEEE..........................................................................................................................61 5.2.4 Planul de implementare – obiective cuantificate .......................................................................................62 5.2.5. COLECTAREA DEEE ÎN REGIUNEA VEST.......................................................................................63

5.3. VEHICULE SCOASE DIN UZ................................................................................................................66 5.3.1. LEGISLAŢIE ......................................................................................................................................66 5.3.2. GENERAREA VEHICULELOR SCOASE DIN UZ..............................................................................67 5.3.3. COLECTAREA VSU ...........................................................................................................................68 5.3.4. ŢINTE PRIVIND TRATAREA ŞI RECICLAREA VEHICULELOR SCOASE DIN UZ............................69

5.4. NAMOLURI DIN TRATAREA APELOR UZATE..................................................................................71 5.4.1. LEGISLAŢIE ......................................................................................................................................71 5.4.2. ŢINTE ................................................................................................................................................71 5.4.3 STAREA ACTUALĂ ............................................................................................................................71 5.4.4. OPŢIUNI PENTRU REUTILIZAREA ÎN AGRICULTURĂ ŞI VALORIFICAREA NĂMOLULUI...........72

5.5 DEŞEURI PROVENITE DIN CONSTRUCŢII ŞI DEMOLĂRI ...............................................................74 5.5.1 Legislaţie şi obiective...............................................................................................................................74 5.5.2 General ...................................................................................................................................................74 5.5.3 Generarea ...............................................................................................................................................75 5.5.4. Colectarea ..............................................................................................................................................75


4 1/3/2007

5.5.5 Depozitarea .............................................................................................................................................76 5.5.6 Recomandări privind aplicarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări .......................................77

6. EVALUAREA ALTERNATIVELOR TEHNICE ..............................................................................................78 6.1 ASPECTE DECIZIONALE IN GESTIUNEA DESEURILOR ...........................................................................................78 6.2 OPTIUNI DE SELECTIE A METODOLOGIEI ............................................................................................................83 6.3 PRIVIRE GENERALA ASUPRA ALTERNATIVELOR TEHNICE ....................................................................................85

6.3.1 Tendinţe generale în tehnologia tratării deşeurilor ...................................................................................85 6.3.2 Colectarea şi sortarea..............................................................................................................................87 6.3.3 Staţiile de sortare- sortarea fracţiunilor separate în instalaţii automate şi manuale ..................................92

6.4 TRATAREA SI DEPOZITAREA DESEURILOR BIODEGRADABILE ......................................................................93 6.4.1 Compostarea DSM mixte..........................................................................................................................95 6.4.2 Instalaţii de tratare bio-mecanica (TBM)..................................................................................................99 6.4.3. Incinerarea ........................................................................................................................................... 103

6.5 ELIMINAREA DESEURILOR: DEPOZITE ECOLOGICE................................................................................... 107 6.6 PREZENTAREA A 3 SISTEME DE GESTIONARE A DESEURILOR ............................................................................. 110

6.6.1 Cazul 1: Colectare separată şi mixtă, compostarea deşeurilor verzi şi alimentare, şi depozitarea – 2010 111 6.6.2 Cazul 2: 2013 Colectare selectivă şi mixtă, compostarea deşeurilor verzi şi deşeurilor menajere, DMS, depozite ecologice. ......................................................................................................................................... 112 6.6.3 2013 2b: Colectarea selectivă şi mixtă, compostarea deşeurilor verzi şi alimentare, incinerarea, depozite ecologice .......................................................................................................................................... 113

7. CALCULUL CAPACITĂŢILOR NECESARE MANAGEMENTULUI DEŞEURILOR ......................... 114 7.1. COLECTARE ŞI TRANSPORT............................................................................................................ 114 7.2. TRATARE ŞI VALORIFICARE ........................................................................................................... 119 7.3. ELIMINAREA...................................................................................................................................... 120

8. EVALUAREA COSTURILOR PENTRU REGIUNEA 5 ........................................................................... 121 8.1. FUNDAMENTAREA COSTURILOR .............................................................................................................. 121 8.2. COSTURILE INVESTITIILOR REGIONALE DE GESTIUNE A DESEURILOR......................................................... 122 8.3. IMPLICATIILE INVESTITIILOR PROPUSE PRIN PRISMA DISPONIBILITATII DE PLATA A POPULATIEI .................. 123 8.4 DISPONIBILITATEA DE PLATA LA NIVEL MACRO ....................................................................................... 124 8.5 NIVELURILE TARIFELOR DEJA EXISTENTE ................................................................................................ 127 8.6 IMPACTUL INVESTITIILOR ASUPRA TARIFELOR ......................................................................................... 128

9. MASURI ....................................................................................................................................................... 131 10. MONITORIZARE........................................................................................................................................... 142 ANEXE .................................................................................................................................................................. 152

ANEXA 1 LEGALE ................................................................................................................................................ 152 DEFINITII............................................................................................................................................................. 166 ANEXA 2 ACOPERIREA CU SERVICII DE SALUBRITATE ............................................................................................ 183 ANEXA 3 SERVICII DE COLECTARE, TRATARE SI VALORIFICARE A DESEURILOR ....................................................... 184 ANEXA 4 DEPOZITE DE DESEURI ........................................................................................................................... 185 ANEXA 5 ZONE CONTAMINATE ............................................................................................................................. 186 ANEXE CAPITOLUL 8 ........................................................................................................................................... 187


5 1/3/2007

CUVÂNT ÎNAINTE Modernizarea Regiunii Vest a fost dramatică din multe puncte de vedere şi totodată inegală. Pe măsura transformării regiunii trebuie actualizate practicile privind managementul deşeurilor, altfel riscând să ne confruntăm cu un mediu neplăcut şi deteriorat. În realitate, ne confruntăm cu o creştere a varietăţii şi complexităţii privind tipurile şi cantităţile de deşeuri generate în timp ce facilităţile şi locaţiile rămân neadecvate şi în curând nu vor mai corespunde nici legislaţiei româneşti. Cu cât acţionăm mai puţin cu atât creşterea cantităţilor şi tipurilor de deşeuri vor crea noi daune mediului şi vor afecta şi deteriora resursele de apă, sol, aer şi sănătate. Spre exemplu, recenta introducere a ambalajelor PET a condus la scăderea costurilor şi asigura ambalare corespunzătoare pentru multe lichide şi băuturi utilizate şi consumate zilnic, dar a devenit problematică colectarea şi eliminarea acestora, costurile de colectare şi reciclare fiind relativ ridicate. Acum, un val de PET-uri şi alte tipuri de ambalaje similare au umplut inutil depozitele şi totodată au devenit omniprezente şi neplăcute în peisaj pentru toată lumea. În afară de aceasta, o mare cantitate de deşeuri este eliminată inutil, o bună parte putând fi reciclate sau reutilizate dacă s-ar organiza sisteme adecvate de colectare separată şi sortare. În consecinţă, deşeuri ca de exemplu articole din gospodării, ambalajele de sticlă, hârtia şi cartonul, deşeurile textile, recipientele de aluminiu, chiar şi PET-urile care pot fi colectate pentru a fi reciclate se amestecă şi se pierd iremediabil prin amestecare cu deşeurile menajere. Alte deşeuri, cum sunt cele din construcţii şi demolări, din grădini, de echipamente electronice, de vehicule scoase din uz, deşeurile periculoase din deşeurile menajere, anvelope uzate şi acumulatori nu-si au locul în depozite ci trebuie colectate separat şi reciclate prin facilităţi adecvate şi specializate de dezmembrare. Situatia actuală necorespunzătoare în ceea ce priveşte managementul deşeurilor în Regiunea Vest este o provocare pentru o schimbare. Aceasta poate fi adusă sub control prin eforturile concertate şi participarea tuturor factorilor interesaţi în implementarea unui Plan Integrat de Manegement al Deşeurilor. De fapt, acest Plan oferă o apropiere coerentă şi efectivă faţă de problemele regionale din domeniul deşeurilor. Mai mult, el a fost întocmit şi îmbunătăţit nu numai de specialiştii noştri ci şi de comentariile pertinente primite prin consultarea publicului, prin Asistenţa Tehnică acordată de Uniunea Europeană şi Programul Phare de Twinning, precum şi de Aquis-ul comunitar privind Managementul Deşeurilor. Mai rămân încă multe de făcut, acest Plan regional pentru gestionarea deşeurilor fiind doar la început. Eforturile privind implementarea Planului vor fi descrise ulterior. PRGD introduce conceptul de soluţii eficiente din punct de vedere al costurilor în managementul deşeurilor. Sunt utilizate tehnologii moderne în sensul creerii unor depozite mai sigure şi cu efecte de protecţie a mediului. Simpla sortare, în propria gospodărie, a numeroase fracţiuni reciclabile de deşeuri sau simpla compostare a deşeurilor biologice şi a deseurilor din grădini sunt doar unele posibilităţi uşor de realizat printr-o conştientizare eficientă a procesului de colectare selectivă a deşeurilor. În acest sens, implementarea PRGD vrea să demonstreze că se pot obţine costuri eficiente pentru atingerea obiectivelor în ceea ce priveşte colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor si a ţintelor propuse de România pentru deşeurile de ambalaje şi reducerea deşeului biodegradabil din depozite. În final, trebuie menţionat că PRGD pentru Regiunea Vest urmează cerinţele impuse de legislaţia românească privind Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor si se supune procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe. Aspecte notabile privind această abordare se referă la:

• evaluarea managementului regional al deşeurilor • studiul alternativelor tehnice şi de costuri pentru colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; • o evaluare independentă; • consultarea publicului şi • monitorizarea măsurilor şi indicatorilor de implementare a Planului.

Cu completarea tuturor procedurilor, Regiunea poate începe cu încredere implementarea acestui Plan Regional de Gestiune a Deşeurilor care se conformează Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor şi legislaţiei în domeniul deşeurilor, Acquis-ului comunitar şi totodată şi cerinţelor cetăţenilor. Director Executiv, ARPM Timişoara Gabriela Mariana LAMBRINO


6 1/3/2007

1. INTRODUCERE Completarea Planului Regional de Gestiune a Deşeurilor pentru regiunea 5 Vest România marchează un rol important în eforturile gestiunii deşeurilor din regiune. Ca efect, pentru prima dată Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor a fost completat sub procedura din Strategia Naţională de Mediu şi este în totalitate în concordanţă cu Strategia Naţională şi cu Planul Naţional de Gestiune a Deşeurilor. (Notă: Planul Naţional de Gestiune a Deşeurilor şi Strategia au fost aprobate prin Decizia 1470 din 9 Septembrie 2004 şi publicată în Jurnalul Oficial al României din 18 Octombrie 2004). Planul va fi completat luându-se în considerare specificaţiile regiunii privind populaţia rurală/urbană, nivelul dezvoltării economice, geografia/clima şi drumurile. Planul începe în 2003 şi continuă până în 2013. Trebuie revizuit până în 2008 pentru a permite evoluţia sa constantă.

Beneficii pentru Cetăţeni şi Regiune Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor va asigura beneficii majore regiunii şi judeţelor sale. Planul :

- Va fi în concordanţă cu cerinţele dispoziţiilor naţionale si locale privind gestiunea deşeurilor;

- Va ajuta la calificarea regiunii în vederea primirii suportului financiar de către România de la UE;

- Va optimiza investiţiile în domeniul deşeurilor şi costurile operaţionale la nivel regional şi judeţean;

- Va asigura un set coerent şi cuprinzător de acţiuni de implementare pe termen scurt, mediu şi lung;

- Va crea şi va sprijini un mediu mai curat şi mai plăcut, fără poluare în aer, pe pământ si în apă;

- Va proteja sănătatea publică şi va reduce presiunea asupra mediului în concordanţă cu flora şi fauna regiunii;

- Va încuraja reducerea deşeurilor, producţia curată, reciclarea şi recuperarea, utilizându-se în acest scop mai puţine resurse naturale şi mai puţine deşeuri depozitate;

- Va informa locuitorii regiunii şi va include participarea publică la implementare şi progres prin întâlniri regionale privind reciclarea, acoperirea şi reducerea terenurilor cu deşeuri biodegradabile.

Concordanţa dintre Directivele Uniunii Europene, Acquis-ul comunitar şi legislaţia

românească

Planul Regional Integrat de Gestiune a Deşeurilor este în concordanţă cu cerinţele unui Plan Integrat de Management al deşeurilor în România şi Uniunea Europeană. Planul urmăreşte cerinţele impuse de recentul Acquis privid mediul înconjurător care cuprinde o serie de Directive care servesc drept bază pentru managementul deşeurilor în întreaga Uniune Europeană. Cele mai importante dintre acestea sunt:

- Directiva privind managementul Deşeurilor (1975) cuprinde legislaţia care reglementează şi defineşte majoritatea problemelor legate de deşeurile municipale şi periculoase şi cerinţele privind planurile de management

- Directiva Depozitării specifică practicile proiectării şi ale une operări corespunzătoare a depozitelor şi totodată modalităţile de reducere a conţinutului de materiale biodegradabile din deşeurile depozitate

- Directiva de Ambalaje acoperă numeroase aspecte privind reciclarea şi recuperarea materialelor de ambalaje

- Directivele privind Vehiculele scoase din uz şi Deşeurile de echipamente electrice şi electronice specifică ţintele pentru aceste tipuri speciale de deşeuri

- Directivele privind evaluarea impactul semnificativ asupra mediului şi Evaluare strategică de mediu definesc noi facilităţi privind dezvoltarea acestor planuri, aplicarea şi localizarea


7 1/3/2007

lor. În completare Directiva IPPC (Integrated Pollution Prevention and Control Directive ) defineşte pentru locaţii periculoase şi depozite măsuri de precauţie şi oferă informaţii despre acestea şi în final,

- Directivele pentru Aer, Apă şi Incineratoare stabilesc normele specifice privind emisiile maxime admise şi prezintă metodele şi procedurile de referinţă pentru aceste măsurători.

Toate aceste directive sunt acum parte din legislaţia românească (78/2000 amendat de 426/2001 – alte detalii privind actele legislative româneşti pot fi găsite în anexa la planul regional).

Conformitate cu Strategia Naţională de Gestiune a Deşeurilor din România

Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor se conformează cu legislaţia europeană şi românească de mediu iar obiectivele şi ţintele propuse sunt cele cuprinse în Strategia Naţională de Management a Deşeurilor. Această strategie include:

- Managementul deşeurilor este integrat vieţii socio-economice - Protecţia surselor primare: reciclarea şi refolosirea este maximizată în timp ce producerea

de deşeuri se minimizează. Se respectă ierarhia managementului deşeurilor (prevenirea, minimizarea, reutilizarea şi reciclarea, recuperarea energetică, tratarea şi abia în final eliminarea).

- Protecţia mediului: deşeul este tratat şi eliminat într-o manieră solidă într-un mediu adecvat - Principiul „Poluatorul plăteşte”: generatorul deşeului plăteşte colectarea şi eliminarea

deşeului - Principiul proximităţii: deşeul este tratat în vecinătatea sursei conferindu-i-se

managementului deşeurilor un nivel local din punct de vedere economic - Participarea publicului: consultarea publicului se face odată cu întocmirea Planului şi se

solicită pentru toate investiţiile majore; pentru aceasta, materiale informative tipărite sunt prezentate publicului

- încurajarea intreprinderilor din sectorul privat şi - monitorizarea şi raportarea: concordanţa între ţintele impuse prin Plan şi informaţiile

privind deşeurile sunt măsurate în mod regulat şi raportate publicului. Dezvoltat sub Procedura de Evaluare Strategică de Mediu (SEA)

Dezvoltarea Planului Regional de Gestiune a Deşeurilor a fost completată în concordanţă cu legislatia de Evaluare Strategică de Mediu din România. Aceşti paşi includ:

- O evaluare a stării curente de gestiune a deşeurilor şi linia de bază a raportului de mediu; - Elaborarea unui studiu de costuri alternative pentru colectarea, tratarea şi depozitarea

deşeurilor; - Evaluare independentă; - Consultanţă tehnică; - Monitorizarea măsurilor şi indicatorilor Planului de implementare.


8 1/3/2007

Integrarea comentariilor rezultate în urma Consultărilor Publice Dezvoltarea Planului Regional de Gestiune a Deşeurilor, de asemenea, include o creştere a participării publicului la elaborarea sa. Aici, comentarii provenite de la grupuri implicate au fost prezentate la sau în termen de 45 de zile de la Consultarea Publică a Planului ţinută pe 6 octombrie 2006 în Timişoara. Participanţii la consultarea publica sunt: cetăţeni implicaţi, ONG-uri, operatori din sectorul public şi privat, oficiali guvernamentali, regionali, administratori judeţeni şi municipali, proprietari de afaceri private, consultanţi ai UE. Toate comentariile primite sunt luate în considerare şi tuturor li se răspunde , iar comentariile considerate relevante sunt incluse în plan.

Deşeuri incluse / excluse din PRGD

Deşeuri incluse:

- Deşeuri Municipale (menajere, deşeuri similare celor provenite din comerţ, deşeuri nepericuloase spitaliceşti, servicii şi administraţie, deşeuri industriale nepericuloase) şi

Fracţiuni de deşeuri colectate separat: - Deşeuri provenite din ambalaje (hârtie, carton, recipiente din aluminiu, recipiente din otel,

din alte metale, plastic (PET, polietilenă, polipropilenă, PVC), sticlă, lemn). - Deşeuri verzi din grădinile publice şi de la gospodării; - Deşeuri textile; - Deşeuri menajere periculoase

§ Chimicale folosite în gospodărie § Uleiuri uzate şi fluide pentru motoare § Substanţe fertilizante § vopsele § insecticide § produse de curăţare, fluide, uleiuri § medicamente neutilizate, etc

- Vehicule scoase din uz - Anvelopei uzate şi acumulatori - Deşeuri menajere solide (mobilă, obiecte casnice - bunuri albe şi aparatură electrocasnică

– bunuri maron) - Deşeuri provenite din curăţarea străzilor, pieţelor, cimitirelor - Nămoluri provenite de la staţiile de tratare a apei şi - Deşeuri provenite din construcţii şi demolări.

Deşeuri excluse din Plan

- deşeuri medicale şi industriale periculoase, - deşeuri rezultate din procese termice, - deşeurile radioactive, - deşeurile miniere, - deşeurile provenite de la animale şi rezultate din prelucrarea acestora, - emisii în aer şi apă, - deşeuri explozive.


9 1/3/2007

Conţinutul Planului Regional de Gestiune a Deşeurilor

PRGD integrat pentru Regiunea Vest este structurat în mai multe secţiuni care prezintă situaţia actuală a regiunii, obiectivele, alternativele de tratare şi în final metodele de stabilire a costului minim. Pe scurt, acesta cuprinde:

- Situaţia actuală. Prezintă informaţii asupra situaţiei existente privind gestiunea deşeurilor în Regiunea 5 Vest.

- Obiective şi ţinte privind Managementul Regional al deşeurilor: fixează ţinte în concordanţă cu obiectivele naţionale şi ale UE.

- Prognoza generării, colectării, tratării, eliminării, reciclării şi minimizării deşeurilor: prevede generarea, colectarea, reciclarea şi eliminarea deşeurilor, asumându-şi investiţiile şi implementarea acţiunilor care trebuiesc intreprinse.

- Evaluarea alternativelor tehnice posibile: studiază diferitele alternative tehnice care pot fi luate în considerare pentru colectarea, reciclarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor.

- Analiza comparativă: ajută în alegerea celui mai scăzut cost pentru scenariul de management al deşeurilor.

- Cerinţe de acceptabilitate: calculează costurile de operare, finanţare şi de investiţii, inclusiv consideraţiile pentru asistenţa pentru granturi

- Măsurile de implementare ale PRGD: măsurile de implementare includ o listă de acţiuni, o planificare care permite implementarea Planului regional care include deşeurile municipale.

- Planuri de operare (planificare, locaţii, proceduri etc.); v reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile şi de ambalaje din deşeurile solide

municipale; v investiţii (echipamente, utilităţi), v planuri de instruire şi pregătire; v măsuri pentru conştientizarea şi continua participare a publicului; v măsuri financiare, stimulente şi instrumente, măsuri legale.

- Planuri pentru alte fluxuri de deşeuri v deşeuri menajere periculoase v vehicule scoase din uz v deşeuri de echipamente electrice şi electronice v deşeuri voluminoase v nămoluri din staţiile municipale de epurare v deşeuri din construcţii şi demolări

- Monitorizarea sistemului include: v măsurarea îndeplinirii ţintelor şi prezentarea rezultatelor indicatorilor atinşi v raportul anual către public


10 1/3/2007

Cuprinsul obiectivelor şi ţintelor propuse

Ţintele operaţionale sunt indicatorii folosiţi pentru atingerea obiectivelor propuse şi monitorizarea progresului. Cele mai importante zone sunt:

- ţinte pentru mărirea colectării deşeurilor din zonele rurale nearondate unor servicii de salubritate,

- închiderea vechilor depozite neconforme şi reabilitarea ecologică, - construirea şi operarea unor depozite noi conforme, - reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile ajunse la depozite, - ţinte de reciclare pentru deşeurile de ambalaje, echipamente electrice şi electronice,

vehicule scoase din uz.

Ţinte şi obiective curente, %

Tabel 1.1: Ţinte curente (%) Descriere 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2013 2015 2016

Populaţia regională deservită pentru colectarea deşeurilor (rural & urban) [%}]

90

Deşeuri menajere depozitate conform în depozite ecologice [%]

47 63 100

Reducerea cantitativă a deşeurilor biologice faţă de 1995 (cu perioadă de tranziţie de 4 ani

între 2006 şi 2009)

75 50 35

Deşeuri de ambalaje recuperate / incinerate cu recuperare de căldură 50 60

Reciclarea deşeurilor de ambalaje [ total, greutate]

25 55

Din care sticlă, hârtie/carton, metal 15

Din care hârtie/carton 60

Din care metal 50

Din care plastic 15 22.5 Din care sticlă 60 Din care lemn 15

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice [kg/locuitor] 2 3 4

Vehicule scoase din uz fabricate înainte de 1980 reutilizare şi recuperare / reciclare cantitativă

75 (70)

Vehicule scoase din uz fabricate după 1980 reutilizare şi recuperare / reciclare cantitativă

85 (80)

95 (85)

-

NOTĂ Ţintele propuse nu constituie obiective naţionale. Acestea sunt redate pentru informarea publicului asupra rezultatelor probabile la nivel regional în urma aplicării acţiunilor de implementare cuprinse în prezentul PRGD Vest.


11 1/3/2007

Schimbari majore în practica gestionării deşeurilor

Odata cu începerea implementării Planului, cetăţenii vor vedea importante schimbari in Regiune în practica managementului deşeurilor. Printre cele mai importante vor fi: În general

- Închiderea terenurilor de depozitare existente şi construcţia unor terenuri de depozitare la standarde europene la nivel multimunicipal. În general unul sau mai multe terenuri judeţene şi staţii de transfer pentru localităţi aflate la distanţă mare - Extinderea colectarii de deşeuri la nivel rural

Activităţi de reciclare:

- Recipienţii de reciclare şi locaţiile pentru: hârtie, carton, PET-uri şi plastic, metale, recipienţi din aluminium, textile, sticlă, centre de sortare municipale şi judeţene;

- Deşeuri biologice şi deşeuri provenite din grădini (deşeuri verzi,), colectare şi compostare/compostare individuală încurajată; centre de compostare municipale şi judeţene;

- Instrucţiuni şi informaţii pentru gospodării despre deşeuri şi sortarea lor.

Deşeuri speciale

- Deşeuri provenite din construcţii şi demolări (cărămizi, ciment, tencuială, ţiglă, lemn) – acestor deşeuri nu li se permite depozitarea pe terenuri sanitare, vor fi create locuri de depozitare separate şi va fi încurajată reciclarea lor.

- Arii speciale de colectare pentru deşeuri periculoase, baterii/acumulatori, deşeuri voluminoase provenite de la gospodării, vehivule scoase din uz, echipament electric şi electronic (bunuri albe şi brune), anvelope uzate

Conştientizarea populaţiei, folosirea de fonduri, instrumente financiare

- Adoptarea sistematică a soluţiilor eficiente economic, folosirea Consultaţiilor publice şi a Procedurilor de Evaluare Strategică de Mediu (SEA) - Planificare pentru reînnoirea parcului de vehicule, containere, facilităţi de tratare şi depozitare, - Participare publică şi privată (raportare regulată în domeniul deşeurilor) - Instrumente financiare şi tarife noi promovând minimizarea cantităţii de deşeuri şi reciclarea, şi - Monitorizarea şi raportarea către public a planului de implementare şi a rezultatelor


12 1/3/2007

Acronime

ADR Agenţia de Dezvoltare Regională, ALPM, ANPM, ARPM.

Agenţia Locală pentru Protecţia Mediului, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului,

BOT Build Operate and Transfer, PPP Parteneriat Public Privat(Construiesc, Opereaza şi transferă),

DEEE Deşeuri de Echipamente Electrice şi Electronice, DMB Deşeuri Municipale Biodegradabile, DCD Deşeuri provenitedin construcţii şi demolări, DPM Deşeuri Periculoase provenite din deşeurile menajere, DSM Deşeuri Solide Municipale, EIA Evaluarea Impactului asupra Mediului GM GNM

Garda de mediu, Garda Naţională de Mediu,

IPPC/PCIP Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării, MMGA Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, PNGD, PRGD, PLGD

Planul Naţional de Gestiune a Deşeurilor, Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor, Planul Local de Gestiune a Deşeurilor,

PCB Compuşi Bi-fenil policloruraţi, PIB Produs Intern Brut, POP Produşi Organici Persistenţi, PPP Parteneriat Public Privat, SEA Evaluare Strategică de Mediu , SS Servicii de Salubritate, TMB Tratare Mecano-Biologică, UE Uniunea Europeană, VAN Valoarea Actuală Netă, VSU Vehicule scoase din uz, WWTP Staţie pentru Epurarea Apelor Uzate.


1/3/2007 13

2. SITUAŢIA EXISTENTĂ

2.1. DATE GENERALE 2.1.1. PREZENTAREA GENERALĂ A REGIUNII DIN PUNCT DE VEDERE GEOGRAFIC Regiunea de dezvoltare 5 Vest este aşezată în zona vestică a României la graniţa cu Ungaria şi Serbia, fiind alcatuită din patru judeţe: Arad, Caraş–Severin, Hunedoara şi Timiş. Punctele extreme ale judetului sunt :

-la sud, localitatea Berzeasca, Caraş-Severin - 44o35’ latitudine nordică ; -la nord, localitatea Berechiu, judeţul Arad – 46o38’ latitudine nordică ; -la vest, localitatea Beba Veche, judeţul Timiş – 20o15’ longitudine vestică ; -la est, in apropierea localităţii Petroşani – 23o longitudine vestică.

Tabelul 2.1: Suprafaţa regiunii Vest - an 2003

Regiunea Vest Arad Caraş-Severin Hunedoara Timiş

Km2 % Suprafaţa totală 32033,14 100 7754 8519,76 7062,6 8696,6

suprafaţa agricolă 18928,88 59,09 5116,2 3981 2810,9 7020,6 păduri şi alte terenuri cu

vegetatie forestieră 10969,76 34,24 2121,3 4112,7 3645 1090,6

ape si bălţi 453,64 1,41 136,5 101,7 58,1 157,19 alte suprafeţe 1680,89 5,24 379,9 324,2 548,5 428,19

suprafaţa locuibilă desfăşurată 28,69 - 7,09

4,64

6,0 11,04

Sursa : breviar statistic regional Timis an 2006

Relieful Regiunii Vest este variat, zonele muntoase, predominante în judeţele Caraş-Severin şi Hunedoara, se împletesc armonios cu cele de deal şi câmpie, predominante în judeţele Timiş şi Arad. Regiunea este brăzdată de o reţea hidrografică bine dezvoltată, tributară Dunării. 2.1.1.1. Geologie - hidrologie Câmpia de Vest, formată prin sedimentarea Mării Panonice cu sedimente aduse de râuri din Neogen până în timpurile recente, a devenit uscat succesiv în Pleistocen (câmpiile înalte) şi Holocen (câmpiile joase, luncile). Din punct de vedere geografic se distinge o zonă mai înaltă (100-174m) reprezentată prin Câmpiile Vingăi (174m), Aradului, Gătaiei şi Lugojului, respectiv o zonă joasă (sub 100m), inundabilă reprezentată prin Câmpia Timişului. Subsolul Câmpiei de Vest este alcătuit în partea superioară din nisipuri, pietrişuri, loess (câmpiile înalte), iar în câmpiile joase formaţiunile argiloase se întrepătrund cu cele nisipoase, ambele de vârstă recentă, cuaternară. Suprafaţa câmpiei are o înclinare foarte redusă, cursurile râurilor fiind foarte meandrate, divagante. Dealurile de Vest sunt foste câmpii de acumulare litorală în timpul Pliocenului, continuate pe uscat cu acumulări continentale de tip piemontan. Sunt modelate în formaţiuni alcătuite din strate de marne, argile, nisipuri şi pietrişuri, ce stau peste un fundament cristalin. Văile principale sunt puternic adâncite şi foarte largi, încât apar ca nişte golfuri ale câmpiei în cuprinsul dealurilor. Se individualizează următoarele unităţi distincte: Dealurile Lipovei, Buziaşului, Lugojului, Lăpugiului, Pogănişului, Dognecei şi Oraviţei. Relieful muntos al regiunii este constituit din partea sudică a Carpaţilor Occidentali şi partea vestică a Carpaţilor Meridionali. În cadrul regiunii se regăsesc în totalitate două din unităţile distincte ale Carpaţilor Occidentali: Munţii Banatului (situaţi între Dunăre şi Cîmpia Lugojului) şi Munţii Poiana Ruscă (între Câmpia Lugojului, culoarul Bistrei şi Valea Mureşului), iar cea de-a


1/3/2007 14

treia unitate, Munţii Apuseni, este reprezentată prin Munţii Zarandului şi Munţii Codru-Moma, situaţi la nord de Mureş. Munţii Banatului sunt formaţi predominant din şisturi cristaline la care se adaugă calcare, fliş şi roci vulcanice. Arealele calcaroase au un relief carstic foarte reprezentativ: peşteri (Peştera Comarnic), chei (Cheile Minişului, Cheile Nerei, Cheile Caraşului), cursuri subterane, izvoare carstice, văi seci. Pe fliş se dezvoltă forme de relief structural, iar pe şisturile cristaline s-au conservat forme de modelare ciclică (platforme de eroziune). Spre deosebire de Munţii Banatului substratul geologic al Munţilor Poiana Ruscă este format aproape în totalitate din şisturi cristaline, la care se adaugă suprafeţe reduse de calcare puternic metamorfozate (marmură), roci vulcanice ("Măgura" Devei) şi roci sedimentare pe margini. Munţii Zarandului (sau Higiş-Drocea) au aspectul unei trepte intermediare între Munţii Bihorului şi culoarele depresionare limitrofe. Liniile de falii şi structura lor geologică alcătuită din intruziuni vechi, formaţiuni ale flişului cretacic şi roci vulcanice neogene, îi apropie de restul munţiilor Apuseni. Caracterele morfologice ale munţiilor Codru-Moma, alcătuind limita nordică a judeţului Arad, favorizează împărţirea lor în trei unităţi: sectorul nordic alcătuit din granite şi granodiorite cuarţifere şi formaţiuni sedimentare vechi, partea centrală reprezentată printr-o bară de calcare mezozoice şi sectorul sudic de origine cristalină. Munţii din grupa Carpaţilor Meridionali au profil asimetric- versant abrupt spre nord şi prelung spre sud, fiind alcătuiţi în majoritatea lor din formaţiuni cristalofiliene şi formaţiuni magmatice corespunzând mai multor cicluri tectono-magmatice care s-au desfăşurat în timpuri prealpine, fragmentaţi de linii tectonice de-a lungul cărora unele compartimente au fost înălţate (Retezat, Parâng), altele coborâte (depresiunile Haţeg, Petroşani). Se deosebesc două grupe bine individualizate: Grupa Retezat - Godeanu şi Grupa Parâng, ambele importante noduri orografice şi hidrografice. O serie de văi adânci, tectonice sau de eroziune despart Grupa Retezat- Godeanu în masive secundare dispuse în jurul celui central al Godeanului propriu-zis. Astfel, în partea de nord-est se află Munţii Retezat, spre nord-vest Munţii Ţarcu, spre sud-est Munţii Vîlcan, iar spre sud-vest Munţii Cernei. Din cadrul celei de-a doua grupe în cadrul regiunii se regăsesc doar Munţii Parâng şi Munţii Şureanu. 2.1.1.2. Resurse naturale Resursele de apă

Resursele de apă de suprafaţă

Apele de suprafaţă sunt reprezentate printr-o reţea bogată de râuri cu caracter permanent (Crişuri, Mureş, Timiş, Bega, Nera, Caraş etc.), cu obârşia în munţi şi care au caracteristici hidrologice stabilite în regiunea de alimentare, precum şi prin râuri cu caracter semipermanent sau temporar. Toate cursurile de apă sunt afluente ale fluviului Dunăre, majoritatea fiind cu caracter transfrontieră prin Ungaria şi Serbia. Reţeaua de râuri este completată de numeroase lacuri. Unele fiind mărturii ale istoriei geologice ale regiunii (complexul lacustru Satchinez), altele au rezultat prin depunerea de sedimente în zonele de meandrare a râurilor Timiş, Pogoniş,Bega, Aranca. Există de asemenea lacuri cu apă caldă (lacul de la Româneşti, de pe V. Magheruş), lacuri glaciare (BaiaVulturilor în Munţii Semenic; Iezerul, Ţarcu, Pietrele Albe în Munţii Ţarcu; Bucura, Zănoaga, Galeşul, Stănişoara în Munţii Retezat), lacuri de acumulare realizate în scopul alimentării cu apă sau pentru producerea energiei (Porţile de Fier pe Dunăre, Gozna, Secu pe râul Bârzava, Trei Ape pe râul Timiş, Poiana Mărului pe Bistra, Surduc pe Bega, Herculane pe Cerna). Resurse de apă subterane Sunt deosebit de valoroase atât sub aspect cantitativ cât şi calitativ, contribuind decisiv la satisfacerea nevoilor populaţiei şi ramurilor economice. Apele subterane sunt reprezentate prin ape cu pânze freatice, fără presiune hidrostatică, la mică adâncime şi ape de adâncime care apar în orizonturile acvifere cu presiune hidrostatică. Apele de adâncime au caracter ascensional sau, uneori, în foraje, chiar artezian. Deoarece mineralizarea lor este redusă întrunesc condiţiile de potabilitate şi sunt utilizate în alimentarea unor localităţi. Astfel, conul aluvionar al Mureşului este cunoscut astăzi ca fiind cea mai mare hidrostructură din România,


1/3/2007 15

care a permis construirea uneia din cele mai mari captări de ape subterane din ţară. De asemenea conul de dejecţie al Crişului Alb se caracterizeză printr-un bun potenţial. Pe cuprinsul acestor hidrostructuri se remarcă prezenţa unui strat acvifer freatic şi a mai multor strate acvifere de medie adâncime separate între ele prin nivele argiloase, în general cu caracter lenticular. Adâncimea pânzei freatice variază funcţie de zonă. Un caz particular al apelor de adâncime îl reprezintă cele legate de sistemul de falii cu caracter panonic. Acestea sunt termale sau intens mineralizate (izvoarele de pe Valea Cernei, izvoarele din zona Oraviţa-Ciclova). În zonele calcaroase predomină apele de infiltraţie şi cursurile subterane. Un exemplu concludent îl reprezintă apele subterane cantonate în calcarele mezozoice din banda Reşiţa – Moldova Nouă şi Munţii Cernei, ce provin din apa meteorică care circulă prin reţeaua fisuro-carstică, reapărând la zi la nivele inferioare sub formă de izbucuri. Resursele naturale ale subsolului

Zăcăminte de ţiţei şi gaze – Satchinez, Dudeştii Noi, Şandra, Calacea, Variaş, Orţişoara, Biled, Pecica Valcani (ţiţei); Foieni, Deta, Lovrin (gaze). Zăcăminte de cărbuni – bazinul Petroşani (huilă): Petrila, Uricani, Livezeni, Aninoasa, Vulcan, Lupeni, Ţebea; Doman, Anina (huilă). Zăcăminte nemetalifere – calcar, dolomit, marmură, nisipuri cuarţoase, ghips, argilă, bentonită, azbest, talc, gnaise, gabbrouri, nisipuri, pietrişuri. Zăcăminte metalifere – minereu de plumb, zinc, cupru, fier. Izvoare de apă minerală – Băile Herculane, Călan Băi, Geoagiu Băi, Chimindia Deva. 2.1.1.3. Infrastructura Infrastructura de transport Reţeaua de drumuri Regiunea Vest are o retea bine dezvoltata de cai rutiere, repartizată relativ echilibrat în teritoriu. Lungimea totală a a drumurilor publice este de 10192 km, din care 1881 km sunt drumuri naţionale. Din totalul drumurilor publice doar 24,46% sunt modernizate, procent care se apropie de media pe ţară. O mare parte a acestor drumuri se afla în stare improprie, fiid necesare lucrari urgente de reabilitare. Densitatea drumurilor publice in regiune este sub media pe tara, constatandu-se diferente semnificative la acest indicator intre judetele Hunedoara (44 km/100 km2) si Caras- Severin (22,8 km/100km2) Tabelul 2.2 : Situaţia drumurilor publice în regiunea Vest în anul 2003

Regiunea/ Judeţul

Total km Drumuri naţionale, km Drumuri judeţene şi comunale,

km

Densitatea drumurilor

publice (km/100 km2)

Total

Mod

erni-

zate

cu îmbrăcăminţi

uşoare de asfalt

Total

Mod

erni-

zate

cu îmbrăcăminţi

uşoare de asfalt

Total Romania 78896 14832 13538 1098 64064 6420 18895 33,1

Regiunea Vest 10192 1881 1735 142 8311 869 2062 31,8 Arad 2240 405 392 13 1835 105 687 28,9 Caraş-Severin 1944 560 519 38 1384 230 306 22,8

Hunedoara 3107 383 349 17 2724 330 373 44,0 Timiş 2901 533 475 64 2368 204 694 33,4 Sursa: breviar statistic regional Timis an 2006


1/3/2007 16

Reteaua de cai ferate Regiunea Vest are o retea de cai ferate de 2009 km, reprezentând 18,3% din totalul naţional. Liniile electrificate, având lungimea de 690 km, reprezintă doar 34,3%, fiind sub media pe tara, de 35,9%. Cu toate acestea, densitatea cailor ferate pe regiune este cea mai mare pe ţară, 62,7 km/1000 km2, faţă de 46,2 km/1000 km2, cat este media pe ţară (breviar statistic an 2006-pag.69). Gradul de utilizare a transportului pe cale a ferata este redus datorită stării necorespunzătoare a materialului rulant şi a căii de rulare. Transportul aerian Regiunea Vest dispune de aeroporturi in fiecare judet, la Timisoara, Arad, Caransebes si Deva. Cel mai mare, Aeroportul International din Timisoara, este al doilea ca marime din tara, are legaturi cu mai multe companii aeriene, avand si un terminal cargo pentru transport marfa. Aeroportul din Arad a fost extins recent pentru transport international, persoane si marfa. Aeroporturile din Caransebes si Deva nu sunt utilizate in prezent in traficul aerian. Transportul naval Principalele cursuri de apa navigabile ale regiunii sunt : - Dunarea, in sudul judetului Caras-Severin, care face legatura intre vestul Europei si Marea Neagră. Deşi pe Dunăre transportul naval este bine dezvoltat, regiunea Vest nu poate beneficia de aceasta oportunitate din cauza legaturilor rutiere si feroviare improprii ale singurului port aflat pe teritoriul ei, Moldova Noua. - Canalul Bega, care in trecut asigura legatura judetului Timis la Dunare pe teritoriul sarbesc, si care in prezent este nenavigabil. 2.1.1.4. Zone protejate

Cele 10 parcuri naturale si nationale ale regiunii ocupa o suprafata totala de 373418 ha. Cele mai mari parcuri sunt: Parcul National Retezat, Parcul Natural Gradiştea Muncelului Cioclovina, Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului, Parcul National Domogled – Valea Cernei, Parcul National Cheile Nerei Beusnita, Parcul National Semenic – Cheile Carasului, Parcul Natural Portile de Fier. In interiorul acestor parcuri, dar şi in afara lor, exista 124 zone protejate: rezervatii naturale, rezervatii stiintifice si arii de protectie avifaunistica , care ocupa o suprafata totala de 53312 ha. Majoritatea ariilor protejate se afla in judetele Hunedoara si Caras Severin, ocupand peste 25% din suprafata acestora.

Starea ariilor protejate

Ariile protejate din cadrul regiunii vest cuprind zone naturale delimitate geografice şi topografic, destinate realizării unor obiective specifice privind conservarea diversităţii biologice, a elementelor şi fenomenelor peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură prin instituirea unui regim special de ocrotire, conservare şi utilizare durabilă.

Pentru a putea realiza o conservare adecvată a biodiversităţii, beneficiază în prezent de statut legal de protecţie la nivel naţional un număr de 133 de arii naturale protejate. Pe lângă acestea, la nivelul regiunii există arii naturale de importanţă locală, protejate prin Hotărâri ale Consiliilor Judeţene.

După clasificarea IUCN, ariile naturale protejate de interes naţional se prezintă astfel:

• Cat. I IUCN – rezervaţii ştiinţifice 3 • Cat. II IUCN – parcuri naţionale 5 • Cat. III IUCN – monumente ale naturii 3 • Cat. IV IUCN – rezervaţii naturale 118 • Cat. V IUCN – parcuri naturale 4


1/3/2007 17

Agenţiile de Protecţia Mediului monitorizează la nivel judeţean starea ariilor naturale prin controale periodice, dar şi prin studiul speciilor importante existente în cadrul acestor rezervaţii.

În contextul aderării la Uniunea Europeană, România trebuie ca până la data aderării să facă demersurile în vederea constituirii reţelei de arii naturale protejate de interes comunitar Natura 2000. În acest scop, la nivelul regiunii există un număr de 41 de propuneri de arii naturale protejate, potenţiale situri Natura 2000. Această reţea cuprinde arii de protecţie specială şi arii speciale de conservare, fiind instituită prin Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei şi florei sălbatice. 2.1.1.5. Aşezări umane Regiunea Vest are in total o populatie stabila de 1946647 locuitori, în anul 2003, ceea ce reprezinta 9% din populatia Romaniei. (breviar statistic an 2006-pag.8) Densitatea populatiei este de 60,8 locuitori /km2, situată mult sub media pe tara, care este de 91,2 locuitori/km2. Diferenta de densitate intre judete este de asemenea mare : 39,2 in Caraş-Severin fata de 76,0 in judetul Timis. Tabelul 2.3 :Organizarea administrativa a teritoriului in 2003

Suprafata totală km2

Nr. locuitori

Densitate populatie loc/km2

Nr. orase si

municipii

Nr. municipii

Nr. comune Nr. sate

Romania 238391 21733556 91,2 276 103 2727 13042 Regiunea Vest 32034 1946647 61,1 38 12 265 1332 Arad 7754 461791 59,6 8 1 67 273 Caras-Severin 8520 333219 39,1 8 2 69 287 Hunedoara 7063 485712 68,8 14 7 55 457 Timis 8697 677926 77,9 7 2 75 317 Sursa: breviar statistic regional Timis an 2006

Regiunea Vest cuprinde, conform datelor statistice pe anul 2003, un numar de 38 orase (din care 12 municipii), 265 comune si 1332 sate. Majoritatea oraselor au un numar de locuitori sub 20.000. Un singur oras, Timisoara, are populatia de peste 300.000 locuitori, iar intre 100.000 si 300.000 doar orasul Arad.

Tabelul 2.4: Asezarile umane Tip aşezări Număr aşezări

Comune/oraşe/municipii Număr locuitori

Mediu rural <500 locuitori 9 2957 500 – 1.500 locuitori 48 56697 1.500 – 5.000 locuitori 185 521658 >5.000 locuitori 23 171863 Total mediu rural 265 753175 Mediu urban <20.000 locuitori 26 252878 20.000 – 100.000 loc. 10 450107 100.000 – 300.000 loc. 1 172827 >300.000 locuitori 1 317660 Total mediu urban 38 1193472 Total regiune 303 1946647

Sursa: breviar statistic Regiunea de Vest 2006, date extrapolate din recensamantului din anul 2002

Având o populaţie stabilă de cca 1,95 milioane locuitori, la data de 1 iulie 2003, ceea ce reprezintă 9% din populaţa României, Regiunea Vest ocupă ultimul loc pe ţară in ceea ce priveste numarul populatiei. In ultimii 10 ani populatia regiunii a scazut cu 0,15 milioane


1/3/2007 18

locuitori, ceea ce reprezinta procentual o scadere de 7%, mai accentuata in judetele Caras-Severin si Hunedoara (peste 11%). Factorii care au determinat scaderea populatiei sunt : -sporul natural negativ din perioada 1992 – 2002 -rata negativa a migratiei Densitatea populatiei a scazut de la 65,9 locuitori/km2 in 1992 la 61,1 locuitori/km2 in 2002. Se constata totodata si o tendinta de imbatranire a populatiei regiunii, ca dealtfel in toata Romania.

Tabelul 2.5: Evolutia populatiei

Anul Numar de locuitori Regiunea Vest

Densitatea populatiei

1999 2046499 63,9 2000 2041129 63,7 2001 2032829 63,5 2002 1954713 61,1 2003 1946647 60,8

Sursa: breviar statistic Regiunea de Vest 2006

Evolutia populatiei in in Regiunea Vest perioada 1999 - 2003

185000019000001950000200000020500002100000

1999 2000 2001 2002 2003

nr. l

ocui

tori

figura 2.1: Evolutia populatiei in Regiunea Vest in perioada 1999 – 2003

Ca şi întindere, Regiunea Vest are o suprafaţă totală de 32034 km2, judetul cu cea mai mare suprafaţă fiind Timişul, iar judetul cu suprafaţa cea mai mică, Hunedoara. Judeţul cu cel mai mare numar al populatiei este Timisul, in timp ce judetul cu cel mai mic numar de populaţie este Caraş-Severin. Acesta este si judetul cu cea mai mica densitate a populatiei, iar judetul cel mai dens populat este Timis.

Ponderea populatiei urbane, conform datelor recensamantului din 2003, este de 61,7%, Regiunea Vest situandu-se pe locul 2 pe tara, dupa Regiunea Bucuresti. Gradul de urbanizare cel mai ridicat se constata in judetul Hunedoara, urmat de judetele Timis si Caraş-Severin. Tabelul 2.6: Ponderea populatiei urbane si rurale fata de totalul populatiei in anul 2003

Regiunea Vest Arad Caras-

Severin Hunedoara Timis

Populatie urbana, % 61,7 50,5 56,6 77,0 60,7 Populatie rurala, % 38,3 49,5 43,4 23,0 39,3


2.1.2. UTILITĂŢI

2.1.2.1. Alimentarea cu apă şi sistemele de canalizare-an 2003 Reteaua de distributie a apei in regiunea Vest, are lungimea totala de 5170 km, reprezentand 12,18% din totalul retelei nationale. Alimentarea cu apa in sistem centralizat a localitatilor din Regiunea Vest este realizata pentru 64% din totalul populatiei ; procentul este mai mare in judetul Hunedoara si mai scazut in judetele Arad si Caras-Severin.


1/3/2007 19

Toate localitatile urbane din regiune dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apa, ele asigurand necesarul pentru 75% din populatia oraselor. In mediu rural, doar 20% din populatie dispune de alimentare cu apa in sistem centralizat. Numarul localitatilor din regiune care dispun de instalatii de alimentare cu apa potabila este de 309, din care 38 municipii si orase.

Ponderea populatiei racordate la sisteme centralizate de alimentare cu apa

64%

36%

populatie racordata populatie neracordata

fig. 2.2: Ponderea populatiei racordate la sisteme centralizate de alimementare Volumul total de apa distribuit consumatorilor in anul 2003 a fost de 113 335 mii mc (breviar statistic regional an 2006). Retele de canalizare exista in doar 83 localitati din Regiunea Vest, din care 38 municipii si orase. Lungimea totala a retelelor de canalizare este de 2167 km, ceea ce reprezinta 12,2% din lungimea retelei la nivel national. Reteaua este mai extinsa in mediu urban, mai ales in cartierele de blocuri. Retelele de canalizare existente sunt adesea uzate, iar capacitatile de epurare insuficiente si necorespunzatoare din punct de vedere tehnic si calitativ. Lungimea retelelor de canalizare acopera doar 42% din lungimea retelei de distributie a apei potabile. Exista numeroase strazi cu retea de distributie a apei, fara retea de canalizare, cu capacitati de stocare necorespunzatoare, situatii in care apele uzate menajere polueaza solul si apa freatica.

Ponderea populatiei racordate la sisteme de canalizare

25%75%

populatie racordata populatie neracordata

fig. 2.3 Ponderea populatiei racordate la sisteme de canalizare 2.1.2.2. Alimentarea cu gaze naturale Lungimea retelei de furnizare a gazului este de 2564 km, reprezentand 10,65% din lungimea retelei de gaz la nivel national. Numarul localitatilor din Regiunea Vest in care se distribuie gaz metan este 98, din care 26 municipii si orase. Volumul de gaze distribuit in anul 2002 este de 562 751 mii mc, din care pentru uz casnic 225 699 mii mc. Regiunea Vest se situeaza pe antepenultimul loc pe tara in ceea ce priveste consumul de gaz pe locuitor, cu 256mc/locuitor/an.


1/3/2007 20

Un alt grup de indicatori care pot caracteriza conditiile de locuit ale populatiei este cel referitor la dotarea locuintelor cu instalatii edilitare (apa curenta, canalizare, energie electrica, sistem de incalzire). 2.1.3. ASPECTE SOCIO – ECONOMICE Caracterizarea regiunii din punct de vedere economic cuprinde, in principal, in principal, date referitoare la activitatile economice din judet, forta de munca si rata somajului. 2.1.3.1. Situaţia socio – economică a regiunii Regiunea de dezvoltare Vest este structurata din punct de vedere industrial pe urmatoarele sectoare : industria extractiva, siderurgica, metalurgica si constructoare de masini, preponderente in judetele Hunedoara si Caras-Severin, respectiv industria prelucratoare, preponderenta in judetele Timis si Arad. Industria judetelor Caras-Severin si Hunedoara a fost afectata de restructurarea sectoruluiminier si siderurgic, insotita de disponibilizari masive de personal. Declinul economic al celor doua judete a fost atenuat in ultimii ani de dezvoltarea industriei prelucratoare, preponderent in sistem lohn, precum si a sectorului constructiilor si transporturilor. Industria judetelor Timis si Arad este caracterizata de o mai mare diversificare, indeosebi in industria prelucratoare. Dupa 1989 s-a inregistrat declinul industriei alimentare, industriei chimice si industriei grele. In ultimii ani s-a revigorat industria prelucratoare,, in mare parte in sistem lohn, impulsionata de investitiile straine semnificative. O alta ramura economica foarte dezvoltata in Regiunea vest este comertul. Jumatate din societatile comerciale active au ca domeniu de activitate comertul. Cifra de afaceri totala este realizata preponderent de de IMM-uri, in special in comert si industria prelucratoare. Cea mai mare parte a fortei de munca ocupate din regiune este concentrata in domeniul industriei prelucratoare, comert si constructii.

Tabelul 2.7: Balanta fortei de munca in Regiunea Vest

Domeniu Cod CAEN Numar agenti

economici activi

Pondere agenti

economici %

Populatie ocupata, numar

persoane

Pondere persoane ocupate

% Agricultura, silvicultura,

piscicultura 01 ; 02 1256 100 16914 100

Industrie, comert, servicii,altele, total, din

care : 29104 100 412380 100

-industrie extractiva 10-14 84 0,3 28277 6,8 -industrie prelucratoare 15-37 4816 16,5 186386 45,2 -en. Electrica, termica,

gaze,apa 40-41 66 0,2 19777 4,8

-constructii 45 1649 5,7 36680 8,8 -comert cu ridicata si

amanunt, rep. Intr. Auto 50-52 14759 50,7 67720 16,5

-hoteluri si restaurante 55 1590 5,5 10127 2,5 -transport si depozitare 60-63 1681 5,8 29780 7,2 -posta si telecomunicatii 149 0,5 8109 2,0

-tranzactii imobiliare 2834 9,7 19049 4,6 -alte activitati, inv,

sanatate,servicii colective, sociale si personale

64-99 1476 5,1 6475 1,6



1/3/2007 21

Ponderea agentilor economici pe ramuri de activitate in Regiunea Vest

industri extractiva ind. prelucratoare en. electrica

constructii comert hoteluri, restaurante

transport si depozitare posta si telecom. tranzactii imoboliare

alte activit.

fig. 2.4 Distribuirea agentilor economici pe ramuri de activitate

Tabelul 2.8: Evolutia ratei somajului

Judeţ/regiune Rata

somajului %

Anul 1999 Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003

Regiunea Vest

% 12,6 10,4 9,5 6,6 7,0

Arad % 6,1 4,4 6,1 5,0 4,7 Caras-Severin

% 10,8 9,8 11,6 9,8 9,8

Hunedoara % 19,9 16,4 15,3 9,8 12,5 Timis % 6,1 8,2 6,5 3,9 3,5


2.1.3.2. Turismul regional Regiunea Vest poseda o gama larga de obiective turistice cum sunt statiuni montane, rezervatii naturale, situri arheologice, monumente istorice si de arta. Datele privind facilitatile turistice si prezenta turistilor in regiune rezulta din tabelul alaturat.

Tabelul 2.9: Facilitati turistice in regiunea de Vest Indicatori

Anul 2002 Anul 2003

Numar de unitati turistice 302 326 Capacitatea de cazare existenta

(locuri)

20190

20713 Capacitatea de cazare in functiune

(mii locuri zile)

4885

5252 Sosiri 493 520

Innoptari 1909 2034 Indice de utilizare a capacitatii in

functiune

39,1

38,7 Sursa: breviar statistic Regiunea de Vest 2006

2.1.3.3. Produsul Intern Brut Produsul Intern Brut pe locuitor realizat in Regiunea Vest se situeaza in perioada 1999 – 2002 cu putin sub media la nivel national, situandu-se pe locul trei, dupa Bucuresti si regiunea centru.Ponderea categoriilor de resurse la formarea produsului intern brut in perioada mentionata arata ca ca industria pastreaza locul primordial, impreuna cu serviciile si agricultura, urmata de comert, sectorul tranzactiilor imobiliare-inchirieri-servicii, hoteluri si restaurante.


1/3/2007 22

Tabelul 2.10 : PIB-ul la nivel de regiune

An Anul 1999 Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 PIB regiune

(milioane RON) 5744 75278 11224 14714

PIB / locuitor (RON) 2807 3677 5521 7527

PIB / locuitor (EUR) 1722 1821 2121 2408

Sursa: Breviarul statistic Regiunea de Vest 2006


1/3/2007 23

2. 2. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR ÎN REGIUNEA VEST Datele prezentatein acest capitol se refera la deşeurile municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, deşeurile rezultate de la statiile de epurare orasanesti si deşeurile din constructii si demolari. 2.2.1. GENERAREA DEŞEURILOR Datele privind evolutia cantitatilor de deşeuri generate pe regiune sunt prezentate in tabelul urmator :

Tabelul 2.11: Evolutia cantitatilor de deşeuri municipale generate in perioada 1999 – 2003 in Regiunea Vest, tone

Tipuri principale de deşeuri Cod deseu Anul 1999 Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003

1 Deşeuri municipale si asimilabile din comert,

industrie, institutii, din care : 20 15 01 824319 872413 951257 841987 797000

1.1 Deşeuri menajere colectate in amestec de la populatie 20 03 01 405000 439000 485000 482000 383000

1.2 Deşeuri asimilabile colectate in amestec din comert, industrie,

institutii 20 03 01 241000 255000 276000 172000 201000

1.3 Deşeuri municipale si asimilabile colectate separat (exclusiv din

constructii si demolari), din care : 20 01 15 01 96 83 907 797 11221

-hartie si carton 20 01 01 15 01 01 36 34 456 412 10478

-sticla 20 01 02 15 01 07 12 11 11 34 61

-plastic 20 01 39 15 01 02 38 33 80 75 675

-metale 20 01 40 15 01 04 10 5 360 276 7

-lemn 20 01 38 15 01 03 0

biodegradabile 20 01 08 0 -altele 20 01

15 01 0

1.4 Deşeuri voluminoase 20 03 07 23 30 4450 4990 5571 1.5 Deşeuri din gradini si parcuri 20 02 24900 26000 26000 21500 23700 1.6 Deşeuri din piete 20 03 02 15100 15100 15900 14300 16100 1.7 Deşeuri stradale 20 03 03 28200 28200 36000 41400 37400 1.8 Deşeuri generate si necolectate* 20 03 01 110000 109000 107000 105000 119000

Sursa: Raportarea statistica anuala a operatorilor

Tabelul 2.12: Evolutia cantitatilor de namoluri de la statiile de epurare orasanesti si deşeuri de constructii si demolari generate in perioada 1999 – 2003 in Regiunea Vest,

tone Tipuri principale de

deşeuri Cod deseu Anul 1999 t

Anul 2000 t

Anul 2001 t

Anul 2002 t

Anul 2003 t

2 Namoluri de la statii

de epurare orasanesti, din care :

19 08 05 7620 7560 7920 9470 10730

2.1 Cantitate valorificata (su)** 19 08 05 -

2.2 Cantitate depozitata (su)** 19 08 05 7620 7560 7920 9470 10730

3 Deşeuri din

constructii si demolari, din care :

17 5400 5490 8230 12160 30742

3.1 Deşeuri inerte 2780 2760 6590 10700 25360 3.2 Deşeuri in amestec 2620 2730 1640 1460 5382



1/3/2007 24

Tabelul 2.13:Evolutia generarii deşeurilor in Regiunea Vest in perioada 1999 – 2003, tone Tipuri principale

de deşeuri Cod

deseu Anul 1999

Anul 2000

Anul 2001

Anul 2002

Anul 2003

1

Deşeuri municipale si

asimilabile din comert, industrie,

institutii, din care :

20 15 01 824000 872000 951000 842000 797000

2

Namoluri de la statii de epurare orasanesti, din

care :

19 08 05 7620 7560 7920 9470 10730

3

Deşeuri din constructii si demolari, din

care :

17 5400 5490 8230 12160 30742

TOTAL 837020 885050 967150 863630 838472 Sursa: Raportarea statistica anuala a operatorilor

Pentru a obţine o privire de ansamblu, datele din tabelul anterior sunt prezentate grafic

750000

800000

850000

900000

950000

1000000cantitatedeseuri,tone

cantitate deseuri, tone 837000 885000 967000 864000 838472

1 2 3 4 5

fig. 2.5:Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate în perioada 1999 – 2003

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1 2 3 4 50

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

deseuri municipale si asimilate deseuri din constructii si demolari namoluri

Fig. 2.6: Evolutia diferitelor tipuri de deşeuri generate in perioada 1999 – 2003


1/3/2007 25

Tabelul 2.14 : Evolutia cantitatilor de deşeuri generate in 2003 pe judete

Tipuri principale de deşeuri Cod deseu

Regiune Vest

anul 2003 Arad Caras


1 Deşeuri municipale si asimilabile din comert,

industrie, institutii, din care: 20

15 01 796992 180931 156300 258611 201250

1.1 Deşeuri menajere colectate in amestec de la populatie 20 03 01 383000 93000 68000 140000 82000

1.2. Deşeuri asimilabile colectate

in amestec din comert, industrie, institutii

20 03 01 201000 50000 48000 57000 46000

Deşeuri municipale si asimilabile colectate separat

(exclusiv deşeuri din constructii si demolari), din

care:

20 01 15 01 11221 5960 - 11 5250

- hartie si carton 20 01 01 15 01 01 10478 5389 - 9 5080

- sticla 20 01 02 15 01 07 61 61 - - -

- plastic 20 01 39 15 01 02 675 503 - 2 170

- metale 20 01 40 15 01 04 7 7 - - -

- lemn 20 01 38 15 01 03 0 - - - -

- biodegradabile 20 01 08 0 - - - -

1.3.

- altele 20 01 15 01 0 - - - -

1.4. Deşeuri voluminoase 20 03 07 5571 71 - - 5500 1.5. Deşeuri din gradini si parcuri 20 02 23700 - 3300 7400 13000 1.6. Deşeuri din piete 20 03 02 16100 1900 1900 5300 7000 1.7. Deşeuri stradale 20 03 03 37400 4000 7100 11800 14500

1.8. Deşeuri generate si necolectate*

20 01 15 01 119000 26000 28000 37000 28000

Sursa: Raportarea statistica anuala a operatorilor Tabelul 2.15: namoluri de la statiile de epurare orasanesti si deşeuri din constructii si demolari

Tipuri principale de deşeuri

Cod deseu

Regiune Vest



1

Namoluri de la statii de epurare orasenesti, din care: 19 08 05 10730 2000 2040 3280 3410

1.1 Cantitate valorificata (s.u.)** 19 08 05 - - - - -

1.2 Cantitate depozitata (s.u.) ** 19 08 05 10730 2000 2040 3280 3410

2 Deşeuri din constructii si demolari, din care: 17 30742 2000 3160 14560 11000

2.1 Deşeuri inerte 25360 2000 12360 9000

2.2 Deşeuri in amestec 5382 2000 1160 2200 2000

Sursa: Operatorii statiilor de epurare, operatori de salubritate, firme de constructii


1/3/2007 26

Tabelul 2.16: Cantitatile de deşeuri generate in anul 2003, pe judete, tone

Tipuri principale de deşeuri

Cod deseu

Regiune Vest



1 Deşeuri municipale si

asimilabile din comert, industrie, institutii, din care:

20 15 01 796992 180931 156300 258611 201250

2

Namoluri de la statii de epurare orasenesti, din care: 19 08 05 10730 2000 2040 3280 3410

3 Deşeuri din constructii si demolari, din care: 17 30742 2000 3160 14560 11000


Fig. 2.7: Structura deşeurilor generate in 2003, pe judete


1/3/2007 27

2.2.1.1 Indicatori de generare a deşeurilor Indicatorii de generare a deşeurilor reprezintă raportul dintre cantitatea de deşeuri generată şi numărul total de locuitori din regiune.

Tabelul 2.17: Indicatori de generare a deşeurilor pe Regiunea Vest Indicatori de generare deşeuri

Deşeuri

municipale si asimilabile, kg/loc.an

Namoluri de la statiile de epurare

orasanesti, kg/loc.an

Deşeuri din constructii si

demolari, kg/loc.an

Total deşeuri, kg/loc.an

1999 422 4 3 430 2000 449 4 3 456 2001 489 4 4 497 2002 433 5 6 444 2003 409 6 16 431

Tabelul 2.18: Indicatori de generare a deşeurilor in anul 2003 pe judete

Indicatori de generare deşeuri

Deşeuri

municipale si asimilabile (kg/loc.an)

Namoluri de la statii de epurare

orasenesti (kg/loc.an)

Deşeuri din constructii si

demolari (kg/loc.an)

Total deşeuri (kg/loc.an)

Regiunea Vest 409 6 16 431 Arad 393 4 4 401

Caras-Severin 469 6 9 484 Hunedoara 527 7 30 564

Timis 304 5 17 326

Indicatori de generare deseuri kg/locuitor/an 2003

0

200

400

600

kg/loc/an 401 484 564 326 431

Arad Caras- Hunedoara Timis Regiunea

Fig. 2.8: Indicatorii de generare a deşeurilor, pe judete


1/3/2007 28

2.2.1.2 Compoziţia medie a deşeurilor menajere de la populaţie Calculul compoziţiei deşeurilor menajere generate în mediul urban şi rural poate fi făcut pe baza tabelelor 2.11. (Evolutia cantitatilor de deşeuri menajere generate de populaţia Regiunii Vest între anii 1999 – 2003) şi respectiv 2.20 (Ponderea populaţiei conectate la serviciile de salubritate) şi ţinandu-se cont de compoziţiile deşeurilor menajere stabilite prin studii anterioare sau pe baza aprecierii făcută de operatorii de servicii se salubritate:

Tabel 2 19: Compoziţia medie a deşeurilor menajere în anul 2003 în Regiunea Vest

Mediu urban Mediu rural Medie

ponderată pe regiune Compozitia

deşeurilor % Cantitate

t/an Cantitate kg/loc/an % Cantitate

t/an Cantitate kg/loc/an %

Deşeuri de ambalaje de

hartie si carton 11.0 43120 37 9.0 10594 9 10.7

Deşeuri ambalaje sticla 4.9 19208 17 4.2 4888 4 4.8

Deşeuri amb. metalice 4.6 18032 16 3.9 4558 4 4.5

Deşeuri amb.* plastic 8.6 33712 29 7.9 8958 8 8.5

Deşeuri ambalaje lemn 3.4 13328 12 2.1 2736 2 3.2

Deşeuri biodegradabile 54.0 211680 184 65.9 68436 63 55.8

Deşeuri reciclabile, altele decat ambalaje

13.5 52920 46 6.9 9830 7 12.5

- Altele TOTAL 100 392000 100 110000 100

Compozitia deşeurilor la nivel de regiune a fost estimata in functie de compozitia medie a deşeurilor din judetele componente. Datele privind ccompozitia deşeurilor menajere sunt estimate pe baza datelor primite de la agentiide salubritate.

Compozitia medie a deseurilor in mediul urban

11%5%

4%9%

3%

13%

54%

hartie si cartonsticlametaliceplasticlemnbiodegradabilealte

Compozitia medie a deseurilor in mediul rural

4%

2%

8%

4%9%7%

66%

hartie si carton

sticla

metalice

plastic

lemn

biodegradabile

alte

Fig. 2.9/10. Compoziţia medie a deşeurilor urbane si rurale


1/3/2007 29

2.2.2. COLECTAREA ŞI TRANSPORTUL DEŞEURILOR

2.2.2.1. Activitatea de salubrizare Localităţile în care operează agenţii de salubrizare pe cele 4 judeţe sunt prezentate în anexa 4. Activităţile de colectare şi transport a deşeurilor municipale din regiune sunt organizate diferit in funcţie de mărimea localităţii, numărul persoanelor deservite, dotarea, forma de proprietate.

Tabelul 2.20: Ponderea populatiei care beneficiaza de servicii de salubritate in anul 2003 in Regiunea Vest

Populaţie Populaţie deservită

populaţie urbană

deservită

populaţie rurală

deservită Regiune / judeţ

Total Urban Rural loc. % Loc. % loc. %

Regiunea Vest 1946647 1193472 753175 1120770 57,6 1055932 84,7 64838 8,6% Arad 461744 233992 227752 229082 49,6 221172 94,5 7910 3,5%

Caras-Severin 333860 182948 150912 156131 46,8 148371 81,1 7760 5,1% Hunedoara 489872 368778 121094 318269 65.0 296477 80.4 21792 18.0%

Timis 661171 407754 253417 417288 63.1 389912 95.6 27376 10.8%

Ponderea populatiei care beneficiaza de servicii de salubritate in anul 2003

populatie fara servicii de salubritate

42%

populatie deservita

58%

Fig. 2.11. Populaţia deservită şi nedeservită din Regiune Vest în 2003


1/3/2007 30

Tabelul 2.21: Evoluţia gradului de colectare a deşeurilor

Indicator 1999 2000 2001 2002 2003 Cantitatea de deşeuri menajere şi asimilabile colectate / cantitatea de deşeuri menajere şi asimilabile generate

87% 88% 89% 89% 86%

Cantitatea de deşeuri municipale şi asimilabile colectate separat / cantitatea totală de deşeuri menajere şi asimilabile colectate

0,0 0,0 0,12 0,13 1,6

Numărul de locuitori deserviţi de serviciul de salubritate / număr total de locuitori 52,5% 53% 54,2% 55,4% 57,6%

Cantitatea de deşeuri colectate* (kg/loc/an) 322,4 348,5 386,3 334,2 305,7

Cantitatea de deşeuri generate** (kg/loc/an 370,7 396,6 434,1 377,0 354,6

*cantitatea de deşeuri colectate se compune din 1.1 + 1.2 + 1.3 **cantitatea de deşeuri generate se compune din 1.1 + 1.2 + 1.3 + 1.8

Evolutia gradului de colectare deseuri in perioada 1999 - 2003

0.00

0.20

0.40

0.60

0.80

1.00

cantitati de deseuti colectate /generatenr. locuitori deserviti/nr. total locuitori

Fig. 2.12. Evoluţia gradului de colectare a deşeurilor între 1999 - 2003

Este deservită aproximativ 57 % din totalul populaţiei Regiunii. Ca urmare, cca. 85 % din cantitatea de deşeuri generate este colectată.

322.4 348.5386.3

334.2 305.7370.7 396.6

434.1377 354.6

0.0

100.0

200.0

300.0

400.0

500.0

cantitatea de deseuri colectata, kg/loc/ancantitatea de deseuri generata, kg/loc/an

F Fig. 2.13. Evoluţia între 1999 – 2003 a gradului de colectare a deşeurilor

comparativ cu cel de generare


1/3/2007 31

Figura de mai sus demonstrează că indicele de generare a deşeurilor a variat între 354 şi 434 kg/loc/an în timp ce cantitatea colectată s-a situat între 305 şi 380 kg/loc/an. În zonele urbane dens populate există agenţi privaţi de salubritate (RETIM SA în Timişoara şi POLARIS SA în Arad ) prin contracte de concesionare. În afara acestor operatori în Arad mai există o companie aparţinând municipalităţii specializată în colectarea deşeurilor municipale şi celor rezultate din construcţii, exceptând deşeurile menajere casnice. (din gospodării ). În alte zone urbane sunt numeroşi operatori care colectează toate tipurile de deşeuri municipale sau rezultate din demolări. În zonele rurale operatorii majori încearcă să îşi extindă contractele de concesiune. Unele municipalităţi locale au organizat servicii locale de colectare cu mijloace mecanice sau chiar cu căruţa.

Tabelul 2.22: Agenţii de salubritate după natura proprietăţii Număr agenţi salubritate după natura proprietăţii

Regiune/judeţ Integral de stat

Majoritar de stat

Majoritar privat

Autohton integral privat

Integral privat

cu capital

mixt

Public de

interes local

Total agenti

salubrizare

Total Regiune Vest 11 2 2 8 1 16 40

Arad 1 1 2 5 9 Caras-Severin 1 7 8

Hunedoara 8 1 1 3 2 15 Timis 3 2 1 2 8

Sursa: Raportarea statistică anuală a operatorilor


1/3/2007 32

Tabelul 2.23 : Dotarea agenţilor de salubrizare pentru colectarea deşeurilor menajere în amestec în anul 2003 la nivel de regiune

Tip recipient Regiune /

judeţ Pubele 0,1 – 0,2 mc plastic,

metalice Containere 4

–5 mc Euro

Containere Altele Volum

total (mc) Capacitate specifică mc/loc.

Regiune Vest 59416 3470 1673 177 2388175 1,23

Arad 29572 1726 3 851404 1,84

Caraş-Severin 875 420 270 174 246720 0,74

Hunedoara 5711 1073 762 699809 1,44

Timiş 23258 251 641 590242 0,89 Sursa: Raportarea statistică anuală a operatorilor

Tabelul 2.24: Dotarea agenţilor de salubrizare pentru colectarea separată a deşeurilor menajere în anul 2003 la nivel de regiune

Tip recipient

Regiune/ judeţ

Pubele 0,1 – 0,2 mc plastic,

metalice

Containere 4 –5 mc

Euro containere

Clopote fibră de sticlă

Volum total (mc)

Capacitate specifică mc/loc.

Regiune Vest 9000 saci 76 6635 0,0034

Arad 9000 saci 2987 0,0065

Caraş-Severin - - - - - -

Hunedoara 14 672 0,0014

Timiş 62 2976 0,0045 Sursa: Raportarea statistică anuală a operatorilor

Colectarea selectivă a început doar în marile centre urbane, atât prin colectarea la sursă în zone pilot, cât şi prin containere amplasate pe domeniu public, în majoritatea cazurilor pentru hartie-carton si deşeuri de ambalaje plastic.


1/3/2007 33

Tabelul 2.25 : Dotarea agenţilor economici pentru transportul deşeurilor menajere în anul 2003 la nivel de regiune

Regiune/ judeţ Mijloace de transport, număr Total mijloace de transport

Tip

Aut

ogun

oier

a co

mpa

ctoa

re

Aut

otra

nspo

rto

r co

ntai

nere

Tr

acto

r cu

rem

orcă

Aut

ocam

ioan

ebas

cula

nte

Altele Număr Capacitate

medie totală, mc

Capacitate medie, mc 12

5,4

6,3

8,6 9,3

Regiune Vest 125 46 42 15 4 232 2152 Arad 35 8 8 2 1 54 464

Caraş-Severin 23 3 6 2 1 35 278 Hunedoara 22 29 12 6 69 543

Timiş 45 6 16 5 2 74 867 Sursa: Raportarea statistică anuală a operatorilor

2.2.2.2. Staţii de transfer Nu există nici o staţie de transfer în regiune.

2.2.3. TRATAREA DEŞEURILOR ÎN VEDEREA RECICLĂRII SAU ELIMINĂRII 2.2.3.1.Tratare mecano – biologică În regiune nu există staţii de tratare mecanică – biologică. 2.2.3.2.Sortare În regiune nu există staţii de sortare. 2.2.3.3.Prelucrare în vederea reciclării Operaţiile de tratare în vederea reciclării care se efectuează în regiune sunt:

-prelucrarea deşeurilor de hartie în vederea reciclării în unităţi de tip REMAT (sortare, balotare) -prelucrarea deşeurilor metalice în vederea reciclării prin unităţi de tip REMAT (sortare, mărunţire, presare, balotare) -prelucrare în vederea reciclării deşeurilor de mase plastice prin unităţile de tip REMAT


1/3/2007 34

Tabelul 2.26 : Agenţii economici implicaţi în acţiunea de reciclare şi dotarea acestora cu echipamente

Denumirea agentului economic

Adresa Localizare Tip echipament, caracteristici

Autoriz. de

mediu

Capacitate proiectata,

tone/an

Tipul deşeului prelucrat

Judeţul Arad

SC METAL COMP INTERNA

TIONAL

Str. Câmpul Liniştii nr.1 Arad

- cuptor cu bazin pentru topire materiale;

- cuptor cu bazin pentru rafinare-purificare aliaje

Da 3.600 t

- cupru în aliaje ;

- siliciu sub formă de oxizi

SC GEFO EXIM SRL

Str. Steagului

nr. 1 Arad

- cuptoare cu azbest, 850 kg/şarjă

Da 200 t

- alamă ; - cupru ; - alumin. - bronz

SC BINALIA SA C. 6

Vinatori nr. 53

Arad - 3 cuptoare cu

azbest, 850 kg/şarjă

Da 1035 t - şpan de alamă

Judeţul Caraş - Severin

SC Imb Miloş SRL

Oraviţa, strada

Broştenilor, nr. 27C

Răcăşdia

- Cântar pod basculă 30t, 50 t

- cântare 1000 kg, - aparate tăiere - IFRON - mijloace de

transport

Da

Feroase - 12000 t Hârtie

– 36 t plastice – 60

t

- deşeuri metalice feroase

- -hârtie-carton

- -mase plastice

S.C. ANTREPRIZA

DUŞAN ŞI FIUL S.R.L.

Reşiţa, Calea

Timişorii nr. 37

Reşiţa, Calea

Timişorii nr. 37

- cântar pod basculă 30 t

- -balanţă semiautomată 1000 kg

- presă de balotat tablă

- aparate de tăiere - IFRON - macarale - - automacara 2,5 t

Da

Feroase – 900 t

Neferoase -240 t

- deşeuri metalice feroase, - deşeuri neferoase

S.C. Condor Ex S.R.L.

Oraviţa, Zona Gării, bl. B2, sc. A, ap. 6

Oraviţa, str. Răchitovei,

FN

- cântar pod basculă 50 t

- cântare 1000 kg - aparate de tăiere - presă de balotat

tablă - presă PET - IFRON - mijloace de

transport - cântar pod basculă

30t, 50 t - cântare 1000 kg - aparate de tăiere

Da 60 t

- deşeuri metalice

- hârtie - textile - sticlă

S.C. Doly Com S.R.L.

Bocşa, str. Republicii

nr. 183

Bocşa, str. Republicii

nr. 171

- Cântare 1000 kg - aparate de tăiere - IFRON - moto-debitatoare - mijloace de

transport

Da

deşeuri metalice

feroase: 3000 t

acumulatori24 t

hârtie: 120 t mase

plastice: 60t


- acumulatori uzati

- hârtie - mase

plastice

S.C. Remat S.A. Reşiţa, str. Timişorii nr.

16

Reşiţa, str. Timişorii nr.

16

- Cântar pod basculă 30 t, 50 t

- cântare 500 kg - aparate de tăiere - presă de balotat - IFRON

Da

feroase: 8835 t neferoase:

167,2 t hârtie -

carton: 507t sticlă: 276 t

- feroase - neferoase - hârtie-

carton - sticlă - textile


1/3/2007 35



Autoriz. de

mediu


tone/an


- macara 12 t - macara Greiffer - mijloace

transport

textile: 372t cauciuc:34t

mase plastice: 8 t

- cauciuc - mase

plastice

S.C. Talbot S.R.L.

Reşiţa, str. Ion Corvin bl. C9, ap.

33

Reşiţa, str. Timişorii nr. 34 (buclă)

- Cântare 1000 kg - aparate de tăiere - IFRON - macara - mijloace de

transport

Da 8400 t - deşeuri

metalice feroase

S.C. Tehnodina mic S.R.L.

Caransebeş str. Şesul

Roşu nr. 17

Caransebeş str. Şesul

Roşu nr. 17

- Cântar pod basculă 30 t

- cântare 1000 kg - presă de balotat

tablă - aparate de

tăiere - IFRON - macara - mijloace de

transport

Da

Deşeuri metalice

feroase: 3408 t

Acumulatori uzaţi: 4,85 t


- acumulatori uzaţi

Judeţul Hunedoara

SC Rec Prod Impex SRL

Calea Zarandului

nr. 2 Deva

- prese balotat, 2 buc

- aparate tăiere, 7 buc

da 17800 t - deşeuri metalice

SC Royal Industrial SRL

Str. Bujorului

bl. D, ap. 9 Aninoasa

- presa balotat, 1buc

- aparate debitare manuală, 15 buc


SC Ardis Metal SRL

Str. Aurel Vlaicu nr. 44

Deva

- presă balotat 1buc

- presă hidraulică 1 buc

- foarfecă mecanică 1buc

- aparat de tăiat 14 buc

- aparat sudură 4 buc

- pod bascul, 4 buc


Sc Era XXI SRL Str.

Liliacului bl. 24/13

Deva - Presa hidraulică 2 buc da 2000 t - hartie,

carton

Judeţul Timiş

SC Muller Guttenbrunn

Recycling SRL

Calea Şagului nr.

201 Timişoara

- cântar pod basculă 30t

- 4 greifere - 8 camioane cu

macara - ghilotină –presă

pentru caroserii auto

- prese de balotat hârtie, plastic

- maşină de secţionat PVC cabluri

- separator magnetic pentru metale neferoase

da

230000 t deşeuri metalice

19200 t hârtie şi carton

850 t mase plastice

- metalice - hârtie-

carton - mase

plastice

SC Celuloză şi oţel SRL

str. Marat nr. 8 Timişoara

- 2 greifere - utilaj castor MH6 - auto incărcător

TIH

da

48500 t metalice

2400 t hârtie şi carton

- metalice - hârtie-

carton


1/3/2007 36



Autoriz. de

mediu


tone/an


- presă balotat tablă

- autocamion

SC Alcrico SRL str. 7 Aprilie nr. 4

Timişoara Sat Giroc

- tocător pentru plastic

- motostivuitor

SC Alfaplast SRL str.

Principală nr. 1

Jebel

- tocător pentru plastic

- motostivuitor - alte echipamente

Sursa:ALPM Agenţii economici de tip REMAT realizează o colectare a deşeurilor în vederea reciclării şi prelucrarea lor mecanică primară. Prelucrarea deşeurilor colectate constă în sortarea manuală pe grupe de materiale, dezmembrare, mărunţire, presare, balotare şi transportul la agenţii economici reciclatori.

Tabelul 2.27: Cantitaţile de deşeuri valorificabile prelucrate în anul 2003 Tip deşeu – valorificat de la populaţie

Staţia de prelucrare Hârtie-carton, [tone]

Mase plastice,

[tone]

Sticlă,

[tone]

Metale,

[tone]

Total Regiune Vest, din care 10474 674 61 7

Judeţul Arad 5388 502 61 7

Judeţul Hunedoara 9 2

SC Era XXI SRL 9 2

Judeţul Timiş 5077 170

SC Muller Guttenbrunn Recycling SRL 1702 56 SC Celuloza şi oţel SRL 3375 SC Alcrico SRL 26 SC Alfaplasţ SRL 88

Sursa:ALPM Concluzii : Valorificarea deşeurilor reciclabile de la populaţie s-a făcut prin unităţi de reciclare de tip REMAT. Cantităţile colectate separat şi valorificate in anul 2003 au fost : -hârtie-carton : 10474 tone, care au fost reciclate la fabricile de hârtie din ţară ; -plastic : 674 tone, valorificate la unităţi prelucrătoare din ţară şi la export ; -metale : 7 tone, reciclate la unităţi din metalurgie.


1/3/2007 37

2.2.4. ELIMINAREA DEŞEURILOR Singurul mod de eliminare a deşeurilor în Regiunea Vest este depozitarea. Sunt prezentate mai jos câteva informaţii privind depozitele existente şi cantităţile de deşeuri depozitate anual.

Tabelul 2.28 : Depozite de deşeuri existente

Judeţul Număr

depozite urbane

tip Suprafaţa proiectată,

ha

Capacitate proiectată,

mc

Număr locuri de

depozitare în localităţi

rurale neamenajate

Arad 7 B 45 2749500 Caraş - Severin 8 B 34 2188000 Hunedoara 13 B 39 5021000 Timiş 7 B 42 3280000

Regiunea Vest 35 160 13238500 465 Sursa: Bazele de date ale APM judeţene - Din sinteza datelor pe regiune rezultă un număr de 35 depozite existente de deşeuri

nepericuloase de tip B, care deservesc mediu urban; - Suprafaţa totală ocupată este de 160 ha; - Aceste depozite sunt neecologice, neavând dotările necesare pentru protecţia mediului ;

capacităţile sunt în curs de epuizare, amplasamentele sunt improprii şi nu deţin autorizaţie de funcţionare ;

- Aceste depozite sunt amplasate pe lângă zonele urbane şi sunt exploatate în general de către operatorii de salubritate. Conform Planului de implementare a Directivei de depozitare a deşeurilor, aceste depozite se vor închide eşalonat, conform situaţiei prezentate în anexa 3.

- Pe lângă depozitele urbane prezentate, în mediul rural mai există 465 locuri neamenajate de depozitare a deşeurilor, care vor fi ecologizate până în anul 2009.

Tabelul 2.29: Depozite ecologice în funcţiune şi în execuţie

Judeţ/localitate

Nr. depozite ecologice

în funcţiune

Nr. depozite ecologice

în execuţie

Localităţi arondate

Tip depozit

Suprafaţa proiectată,

ha

Capacitate proiectată,

mc

Arad /Arad 1 - Arad B 9,63 1677800 Sursa: Bazele de date ale APM Arad

În Regiunea Vest există un singur depozit ecologic in funcţiune, Depozitul ASA Arad Servicii Ecologice SA, construit cu acord de mediu în anul 2003 şi dat în funcţiune in anul 2004. În prezent este operaţională prima celulă. Depozitul este amplasat lângă depozitul de zgură al CET Arad, la o distanţă de 2,5 km de zona locuită.


1/3/2007 38

- Evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate şi capacităţi disponibile

Tabelul 2.30: Evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate şi a capacităţilor disponibile Cantităţi de deşeuri depozitate

Judeţ Anul 1999

Anul 2000

Anul 2001

Anul 2002

Anul 2003

Capacitate disponibila in anul 2003, mc

Arad 144510 186597 262632 191701 145717 1608000 Caraş-Severin 100068 103992 107785 119193 128599 1280000

Hunedoara 310050 313107 313314 261635 249210 2067500 Timiş 168372 167368 172643 180610 166300 1350000 Total

Regiunea Vest 723000 771064 856374 753139 689826 6305500

Sursa: Bazele de date ale APM judeţene

Situaţia depozitelor de deşeuri pe judeţe şi pe regiune poate fi urmarită în Anexa 6.

Datele privind evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate sunt prezentate în graficul urmator.

Evolutia cantitatilor de deseuri depozitate pe judete

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

1999 2000 2001 2002 2003

tone

/an

AradCaras-SeverinHunedoaraTimis

Fig. 2.14. Evoluţia între 1999 – 2003 a cantităţilor depozitate în Regiunea Vest

2.2.5 Pagubele specifice produse mediului de către depozitele neconforme şi solurile contaminate În Anexa sunt prezentate depozitele de deşeuri din regiune, la nivelul anului 2003. Anexa include informaţii despre:

- depozite conforme; - depozite neconforme; - depozite în execuţie; - depozite în faza de proiect.


1/3/2007 39

- Mediul din regiune este influenţat negativ de către depozitele necontrolate şi neconforme şi solurile contaminate. Cele mai întâlnite pagube sunt:

- terenuri şi soluri total dezafectate, care nu mai pot fi folisite pentru agrigultură, pentru recreere sau alte folosinţe economice

- poluarea aerului cu poluanţi ce conţin un nivel ridicat de dioxină, furani şi acizi care afectează în mod direct sănătatea umană şi reduc creşterea plantelor

- nori de praf toxici care produc o vizibilitate redusă (depozitarea prafului pe case, drumuri şi parcuri), nori dăunători procesului de respiraţie

- suprafeţe contaminate şi ape subterane cu un înalt conţinut de metale grele, nitraţi, nitriţi, acizi, materii organice, făcând apa nepotrivită pentru consumul uman sau irigaţii

- apele de ploaie contaminate sunt toxice pentru peşti şi în general pentru viaţa subacvatică, acolo unde se cere un nivel ridicat de oxigen (CBO)

- atracţia pasărilor şi animalelor zburătoare care pot împrăştia boli - pagube ale florei şi faunei din regiune, inclusiv distrugeri ale habitatelor

- Alte impacte negative ale deşeurilor periculoase Depozitele neconforme şi necontrolate şi solurile contaminate, de obicei conţin deşeuri industriale toxice. Aceste deşeuri pot provoca dezastre mediului şi sunt, de asemenea, periculoase şi pentru sănătatea umană. De obicei acest gen de deşeuri, necesită un cost ridicat pentru procesare (mutare, tratare şi remedierea terenului afectat). Acolo unde sunt întâlnite, acestea pot fi clasificate ca “bombe ecologice” impunând luarea de măsuri imediate (aplicarea de semne de avertizare şi garduri de protecţie)., măsuri de diminunare (protecţia apelor) şi dacă este posibil, măsuri de remediere, deşeurile trebuind trimise pentru neutralizare/distrugere la staţiile de tratare specializate

2.2.6 Flux de deşeuri in Regiunea 5 Din datele prezentate anterior în plan Plan, poate fi realizată o balanţă totală a materialelor din fluxurile de deşeuri din regiune,. Această balanţă este descrisă în tabelul următor. Cea mai mare cantitate din deşeurile necolectate şi totodată neevidenţiate de operatori, municipalităţi ori alte entităţi implicate ocupă suprafeţe întinse de teren in depozite rurale sau urbane chiar dacă ajung acolo fără ca populaţia care le generează să beneficieze de servicii de colectare regulată a deşeurilor.

Tabel 2.31: Bilanţul de materiale pe Regiune Regiunea 5 Mii Tone

(2003) Deşeuri generate (t) 797

Reciclate (t) * -11 Compostate (t)

Deşeuri depozitate (t) - 690 Deşeuri neevidentiate (t) - 96

* nu sunt incluse fracţiile de deşeuri de lemn de foc sau hârtie recuperate direct în gospodării


1/3/2007 40

3. OBIECTIVE REGIONALE ŞI ŢINTE PENTRU MANAGEMENTUL DEŞEURILOR

Tabelul următor arată obiectivele şi ţintele strategice ale Regiunii 5. Obiectivele sunt conforme cu cele aprobate prin Planul Naţional de Gestiuneal Deşeurilor. Apar următoarele adnnotaţii:

1. Ţintele stabilite pentru ambalarea deşeurilor sunt date prin HG 621/2005. 2. Ţintele privind reducerea deşeurilor biodegradabile sunt stabilite în concordanţă cu

perioada de derogare de patru ani acordată României prin aderarea la UE 3. Tabelul este limitat de problemele relatate în Deşeuri Solide Municipale

Tabel 3.1: Obiective regionale şi ţinte

1

Nr Obective Sub-obiective Ţinta Termen final

1.

Dezvoltarea şi aprobarea politicilor regionale şi judeţene pentru atingerea şi

implementarea obiectivelor şi ţintelor

PRGD, respectiv PJGD

Crearea unei structuri organizatorice pentru o

Direcţie de Management a deşeurilor, planificare,

dezvoltare şi monitorizare a implementării

Funcţionarea unui grup de lucru pe sectorul Deşeuri

2006

2.1. Aplicarea şi actualizarea reglementărilor locale pentru managementul deşeurilor în

concordanţă cu PRGD şi PJGD.

Coerenţă cu obiectivele naţionale

şi regionale 2007

2.2. Îmbunătăţirea gestionării deşeurilor în urma intrării în

vigoare a legislaţiei şi control.

Intensificarea aplicării legislaţiei 2004-2007 2.

Implementarea eficientă a legislaţiei

din domeniul managementului

deşeurilor 2.3. Luarea de măsuri pentru întărirea capacităţii

decizionale a autorităţilor pentru punerea în aplicare a

legislaţiei.

Effective GNM 2004-2007

3.1. Eficientizarea structurilor instituţionale şi a sistemelor

aferente activităţii de gestionare a deşeurilor

ARPM şi APM Începând din 2004

3.

Dezvoltarea cadrului institutional si

organizatoric in vederea indeplinirii cerinţelor regionale,

naţionale şi europene

3.2. Încurajarea participări sectorului privat în domeniul managementului deşeurilor.

70% 2007

4.1. Asigurarea necesarului de personal calificat pentru

operarea şi controlul sistemului.

Calificarea personalului 2004-2007

4.

Asigurarea resurselor umane necesare direct implicate in

sistemul de gestionare a

deseurilor ca număr şi pregătire profesională.

4.2. Susţinerea programelor de informare şi pregătire a personalului din sectorul

public/privat.

Personal calificat în managementul

deşeurilor Permanent

5.

Crearea şi utilizarea de sisteme financiare

şi mecanisme economice pentru

5.1. Stimularea creării şi dezvoltarea unui sector

public privat pe piaţa viabilă de deşeuri

Sector privat viabil Permanent

1 Pentru atingerea obiectivelor si tintelor stabilite in acest capitol trebuie sa avem in vedere asigurarea capacitatilor necesare de colectare, transport, recuperare, reciclare, tratare si eliminare.


1/3/2007 41

Nr Obective Sub-obiective Ţinta Termen final 5.2. Punerea în evidenţă a oportunităţilor în vederea

utilizării fondurilor naţionale diponibile (fonduri naţionale,

fondul de mediu, fonduri private etc)

Optimizarea utilizării fondurilor europene şi internaţionale (ISPA,

SAPARD, CES , fonduri structurale etc )nd

70% asigurate din fonduri de granturi

pentru echipamente şi instalaţii / facilităţi

Permanent

gestionarea deşeurilor în condiţiile respectării principiilor generale,

cu precădere a principiilor

« poluatorul plăteşte » şi cel privind

« responsabilitatea producătorului »

5.3. Promovarea celor mai bune practici în domeniul

managementului de deşeuri şi finanţărilor durabile (tarife

şi taxe)

Operaţiuni financiare sustenabile 2004-2015

6.1. Creşterea comunicării între factorii implicaţi

( operatori ).

Grupul de lucru pentru PRGD şi PJGD include şi

operatorii

Permanent

6.2. Organizarea şi susţinerea de programe de educare si conştientizare a

populaţiei

Ex: participarea a 70% din gospodării la colectarea selectivă a

minim 70% din deşeuri

2013 6.

Promovarea informării,

conştientizării şi motivării pentru toate părţile implicate:atât

publicul cât şi operatorii 6.3. Creşterea gradului de

conştientizare în privinţa consecinţelor unor practici inadecvate de depozitare a

deşeurilor.

Eradicarea rampelor clandestine Permanent

7

Dezvoltarea unui sistem informaţional şi

de raportare în managementul

deşeurilor:

7.1. Imbunătăţirea sistemului regional şi local de colectare,

prelucrare, analizare şi validare a datelor şi

informaţiilor privind cantităţile de deşeuri generate,

colectate, tratate şi eliminate

Îmbunătăţirea datelor statistice lunare,

trimestriale şi anuale înregistrate la nivel judeţean şi regional

2004-2007

8.1. Promovarea minimizării cantităţii de deşeuri la

producători şi alţi generatori de deşeuri.

Ex.:Industrie sau prevederi BREF Permanent

8. Minimizarea generării deşeurilor 8.2. Promovarea minimizării

generării deşeurilor din gospodării

Mai puţin decât nivelul anului 2003x Permanent

9.1. Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor în

mediul urban

Rata de acoperire 100% 2013

9.2. Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor în / şi

din mediul rural,

Rata de acoperire 90% 2009

9.3. Reabilitarea şi modernizarea sistemelor existente de colectare şi

transport deşeuri,

Optimizarea costurilor 2013

9. Dezvoltarea /

îmbunătăţirea unui sistem modern de

colectare şi transport a deşeurilor:

9.4. Construirea staţiilor de transfer dacă sunt

recomandate de către studiile de fezabilitate,

Construirea staţiilor de transfer 2013


1/3/2007 42

Nr Obective Sub-obiective Ţinta Termen final 9.5. Separarea fluxurilor de deşeuri periculoase de cele nepericuloase din deşeurile

menajere

Crearea unui sistem operaţional de

colectare separată şi tratare.

2017

9.6. Creşterea coeficientului de colectare selectivă pentru

mediul urban 2013

9.7. Implementarea şi creşterea coeficientului de colectare selectivă pentru

mediul rural

2013

10.1. Separarea deşeurilor biodegradabile din deseurile

municipale colectate. 2010

10.2. Realizarea staţiilor de compost în vederea

valorificării deşeurilor biodegradabile

2013 10.

Reducerea cantităţilor de deşeuri

biodegradabile depozitate: 10.3 Construirea unor staţii

de tratare bio-mecanică, incinerare şi compostare

avansată.

Coeficient de reducere 25%, baza de calcul: cantitatea

produsă în 1995 Coeficient de

reducere 50%, baza de calcul: cantitatea

produsă în 1995 Coeficient de

reducere 65%, baza de calcul: cantitatea

produsa in 1995

2016

Recuperarea a 50% din masa deşeurilor

de ambalaje Recover 50% out of

total packaging waste

2011

Recuperarea a 60% din masa deşeurilor

de ambalaje 2013

- Reciclarea a 60% din masa deşeurilor

din hârtie/carton - Reciclarea a 50% din masa deşeurilor

din metal

2008

- Reciclarea a 15% din masa deşeurilor

din plastic - Reciclarea a 15 % din masa deşeurilor

din lemn

2010

11.

Recuperarea şi reciclarea fracţiunilor

de deşeuri de ambalaje valorificabile

din deşeurile municipale:

11.1 Reciclarea şi recuperarea deşeurilor de ambalaje la cel mai scăzut

cost.

Reciclarea a 55% din Recuperarea a 60 %

din masa totală a deşeurilor de

ambalaje, din care : - 60% din masa

deşeurilor din sticlă; - 22.5 % din masa

deşeurilor din plastic

2013

12.

Implementarea sistemului de

colectare a deseurilor voluminoase

12.1. Minimizarea cantităţii depozitate de deşeuri

voluminoase 12.2. Colectarea selectivă şi

valorificarea deşeurilor voluminoase

12.1 colectarea deşeurilor

voluminoase 12.2. valorificarea

deşeurilor voluminoase

2006 Începând cu

2007


1/3/2007 43

Nr Obective Sub-obiective Ţinta Termen final 13.1. Utilizarea nămolului în

agricultură ca fertilizant agricol sau pentru

reabilitarea terenurilor degradate în cazul in care se

respectă condiţiile legale prevăzute de O.M. 344 / 708

/ 2005

Utilizarea nămolurilor Începând cu 2005

13.

Creşterea eficienţei tratării şi eliminării

nămolurilor provenite de la staţii de epurare

a apelor uzate şi prevenirea

contaminării necontrolate a solului şi apelor de suprafaţă

13.2. Promovarea coincinerarii nămolurilor

contaminate de la staţiile de epurare în cuptoarele de

ciment

Incinerarea nămolurilor

Începând cu 2008

14. Deşeuri provenite din construcţii şi demolări

C & D

14.1. îmbunătăţirea sistemului de inventariere,

raportare şi control

14.2 Stabilirea unui sistem specific de operare pentru deşeurile din demolări şi

construcţii care să includă: - depozite controlate

- reutilizarea şi reciclarea deşeurilor C&D

necontaminate prin mărunţire - trimiterea deşeurilor mixte

din C&D în depozite ecologice dacă nu sunt

periculoase, - trimiterea deşeurilor C&D periculoase pentru tratare

specifică sau eliminare (depozitare)

- reutilizarea şi reciclarea solurilor provenite din excavări dacă nu sunt

contaminate

Raportări corecte

100% în depozite controlate

50% Reciclarea /

facilităţile necesare de operare

2006

Începând cu 2007/13

Începând cu 2008/13

15.1 Colectarea şi valorificarea vehiculelor

scoase din uz

Constituirea unei reţele de colectare a

VSU. 2005

Reutilizarea şi reciclare a cel puţin

75% din masa vehiculelor fabricate înainte de 1.01.1981

2007 15.

Înnoirea parcului naţional auto prin

valorificarea ecologic ratională a vehiculelor

uzate (VSU)

15.2. Creşterea gradului de reutilizare, reciclare şi

valorificare a componentelor rezultate din dezmembrarea

VSU.

Reutilizarea şi reciclare a cel puţin

85% din masa vehiculelor fabricate

după 01.01.1981

2007

Colectarea a 2 kg deşeu/locuitor/an 2006

Colectarea a 3 kg deşeu/locuitor/an 2007

16.1. Colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice prin organizarea unor centre de colectare la

nivel local. Colectarea a 4 kg deşeu/locuitor/an 2008

16. Gestiunea deşeurilor de echipamente

electrice şi electronice, DEEE:

16.2. Reciclarea şi valorificarea cantitativă a

DEEE colectate

reciclarea şi valorificarea a 35%

din cantitatea de DEEE colectată

2006


1/3/2007 44

Nr Obective Sub-obiective Ţinta Termen final reciclarea şi

valorificarea a 75% din cantitatea de

DEEE colectată (1)

2008

17.1 Implementarea colectării separate şi încurajarea reciclării / reutilizării /

valorificării pentru deşeurile periculoase

2017

17.2 Transportul deşeurilor la instalaţiile de tratare

autorizate din România 2010

17.3 Tratarea deşeurilor periculoase în instalaţii

corespunzătoare din OECD (Organisation for Economic

Co-operation and Development)

Tratament corespunzător dacă nu există facilităţi în

România

17 Gestiunea deşeurilor

periculoase din deşeurile menajere

17.4 Asigurarea transportului către instalaţiile de tratare din

OECD.

Facilitarea transportului 2010

18.1. Închiderea etapizată a depozitelor urbane

neconforme existente

Închiderea eşalonată a 34 depozite neconforme

2017

18.2 . Sistarea depozitării în locaţiile neautorizate în mediu rural locaţiilor.

Închiderea celor 465 locaţii neamenajate 2009

18.3 Reabilitarea tuturor locaţiilor rurale Reabilitarea locaţiilor 2017 18

Eliminarea deşeurilor în conformitate cu

cerinţele legislaţiei în domeniu în scopul protejării sănătăţii

populaţiei şi a mediului

18.4. Asigurarea capacităţilor necesare pentru eliminarea deşeurilor prin promovarea

cu prioritate a instalaţiilor de eliminare la nivel zonal

- realizarea a 4 depozite conforme de

depozitare a deşeurilor

- extinderea depozitului de deşeuri

ASA Arad

Începând din 2008

Începând din 2005

(1) Simplificat aici. Mai multe detalii sunt date în HG 448/2005 pentru 10 categorii de bunuri.


1/3/2007 45

4. PROGNOZA CANTITATIVĂ PRIVIND GENERAREA, COLECTAREA, TRATAREA ŞI ELIMINAREA DEŞEURILOR 4.1. TENDINŢA FACTORILOR RELEVANŢI PENTRU EVOLUŢIA GENERĂRII

DEŞEURILOR Generarea deşeurilor este influenţată de numeroşi factori. Cei mai importanţi sunt:

- evoluţia venitului populaţiei, - comportamentul consumatorilor, ( preferinţele şi obişnuinţele personale ), - Introducerea pe piaţă de noi produse ambalate şi - evoluţia demografică.

Venitul populaţiei din Regiune are o impotanţă semnificativă în generarea deşeurilor. În general nivelul ridicat al acestuia şi urbanizarea generează cantităţi mari de deşeuri pe cap de locuitor is of significant importance to waste generation (zonele rurale generează între 0,3 – 0,4 kg/loc/ zi în timp ce locuitorii zonelor urbane generează 0,9 kg/loc/zi conform studiilor Băncii Mondiale). În mod similar comportamentul consumatorilor poate influenţa modul generării deşeurilor (consumul de preparate alimentare generează mai multe deşeuri de ambalaje) etc. În ultimă instanţă, introducerea de materiale noi de ambalaje, în special plasticele, au un impact semnificativ asupra mediului. spre exemplu ambalajele PET au înlocuit în ultimii ani clasicele ambalaje de sticlă şi sacii, pungile sau cutiile de PE pe cele de hârtie sau ambalajele reutilizabile pentru cumpărăturile en-gros. Ambele aspecte au influenţat cantităţile şi compoziţia deşeurilor generate. Alţi factori social economici includ creşterea semnificativă a numărului de supermarket-uri şi shopping centre alături de creşterea PIB pe cap de locuitor, ceea ce, în compensaţie duce la creşterea cumpărării de produse alimentare şi alte bunuri ambalate şi implicit la nivele ridicate ale cantităţii de deşeuri generate. Demografia influenţează generarea de deşeuri: locuitorii din zonele urbane generează mult mai multe deşeuri decât cei din zona rurală. Populaţia Regiunii se află într-un uşor declin şi devine mai urbanizată, fiind de aşteptat ca această tendinţă să continue pe durata perioadei planificate. Modificările sunt neglijabile faţă de impactul aşteptat de generarea a deşeurilor. Tabelul 4.1. conţine previziunile privind populaţia regiunii Vest conform Breviarului Institutului Naţional de Statistică.

Tabelul 4.1: Prognoza populaţiei Regiunii Vest (milioane)

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total

populaţie 1947 1940 1933 1926 1919 1912 1905 1898 1891 1885 1878

% urban 61.3 61.3 61.3 61.3 61.3 61.4 61.4 61.4 61.4 61.4 61.4 % rural 38.7 38.7 38.7 38.7 38.7 38.6 38.6 38.6 38.6 38.6 38.6

populaţia urbană 1193 1189 1185 1181 1177 1173 1169 1165 1161 1157 1153

populaţia rurală 753 750 747 745 742 739 736 733 730 727 725

Sursa: breviar statistic al INS

În privinţa creşterii economice este de aşteptat ca Regiunea Vest să continue un sens ascendent, corelat cu intrarea României în Uniunea Europeană. În acest context, Regiunea Vest se poate aştepta la o rată anuală de creştere de 5 – 6 % pe perioada de planificare.


1/3/2007 46

Tabelul 4.2: Prognoza PIB în Regiunea Vest

Anul Rate de creştere a PIB [ % / an ]

2003 9,6 real 2004 8,5 real 2005 5,6 real 2006 5,8 2007 5,7 2008 5,9 2009 5,9 2010 5,6 2011 5,5 2012 5,4 2013 5,3

Sursa: breviar statistic al INS

Studiind tendinţele generale este de aşteptat să crească cantitatea de deşeuri generată pe locuitor. Totodată, impactul noilor reglementări în domeniul ambalajelor ( spre exemplu introducerea unui sistem - depozit pentru sticle, butelii, bidoane, cutii ) şi introducerea colectării separate pot diminua cantităţile de deşeuri municipale mixte în timp ce vor creşte materialele de ambalaje colectate separat. Impactul probabil al acestor consideraţii a fost instrumentat în concluziile ANPM care converg către o uşoară creştere pe durata perioadei de planificare, cu o creştere relativ bruscă a deşeurilor de ambalaje.

4.2. PLANIFICAREA GENERĂRII DEŞEURILOR MUNICIPALE Luând în considerare cele de mai sus, tendinţa ANPM privind planificarea curentă are în vedere creşterea generării deşeurilor municipale solide cu o rată de 0,8 % / an. Pentru deşeurile menajere această rată de creştere are următoarele efecte asupra mediei indicilor de generare zilnica pentru zone urbane şi rurale:

Tabelul 4.3: Prognoza indicilor de generare a deşeurilor menajere

Indice anual de creştere 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

0.80 %

indice urban 0.9 0.91 0.91 0.92 0.93 0.94 0.94 0.95 0.96 0.97 0.97

0.80 %

indice rural 0.4 0.40 0.41 0.41 0.41 0.42 0.42 0.42 0.43 0.43 0.43

Aplicarea indicelui de creştere propus de ANPM generează următoarele creşteri ale cantităţii de deşeuri municipale solide pentru perioada planificată (prin înmulţirea numărului de locuitori cu indicele de generare zilnică şi 365 de zile/an):


1/3/2007 47

Tabelul 4.4: Prognoza de generare a deşeurilor municipale solide

Nr. Crt. Tip deşeu

Indice anual de creştere

2003 2006 2008 2010 2011 2013

urban 0.80% 391901 397344 400992 404655 406492 410176 1 Deşeuri menajere mixte rural 0.80% 109938 111401 112279 113157 113595 114629

2 Deşeuri similare din comerţ, industrie, instituţii*

0.80% 212221 217355 220847 224394 226190 229823

3 Deşeuri voluminoase 0.80% 5571 5706 5797 5891 5938 6033

4 Deşeuri din parcuri şi grădini 0.80% 23700 24273 24663 25059 25260 25666

5 Deşeuri din pieţe 0.80% 16100 16489 16754 17024 17160 17435 6 Deşeuri stradale 0.80% 37400 38305 38920 39545 39862 40502

T O T A L 0.60% 796831 810874 820254 829725 834496 844265 *Pentru simplificarea calculelor fracţia colectată separat a fost inclusă în fracţia de deşeuri asimilabile celor menajere provenite din comerţ, industrie şi instituţii.

4.3. PLANIFICAREA ALTOR FRACŢII DE DEŞEURI 4.3.1. PLANIFICAREA FRACŢIEI DE DEŞEURI DE AMBALAJE Cantităţile de deşeuri de ambalaje sunt calculate în conformitate cu prevederile Directivei 94/62/EC privind implementarea planului de ambalaje şi deşeuri de ambalaje amendată de procedura 2004/12/EC. Conform acestei proceduri calculul privind generarea deşeurilor de ambalaje se bazează pe un studiu al producătorilor privind consumul casnic de ambalaje în anul 2002. Din studiu s-a concluzionat că în 2002 s-au generat 1150 mii tone deşeuri de ambalaje. Alocarea cantităţii corespunzătoare fiecărei regiuni s-a făcut mai târziu prin alocarea unei rate prestabilite pe regiune, în funcţie de consumul naţional de alimente, băuturi, produse nealimentare şi servicii. În continuare se prezintă un tabel relevant utilizat în alocarea şi prognoza deşeurilor de ambalaje:

Tabelul 4.5: Alocarea pe regiuni a indicilor pentru deşeurile de ambalaje

Regiunea locuitori (2004)

Consumator cheltuieli

Cheltuieli pe consumul de alimente, bunuri nealimentare

şi servicii

Indice alocat

Regiunii

Deşeuri de

ambalaje în 2002

Index

Număr. Lei/an.*loc. % Lei/loc.*an Miliarde lei /an t/an kg/an*loc.

1 3.674.367 2559347 51,5 1.318.064 4800 0,1391 159.904 43,52 2 2.848.219 2751383 56,2 1.546.277 4400 0,1265 145.413 51,05 3 3.379.406 2533570 55 1.393.464 4700 0,1352 155.481 46,01 4 2.317.700 2558275 47,9 1.225.414 2800 0,0816 93.774 40,46 5 1.958.648 2808452 62,2 1.746.857 3400 0,0983 112.968 57,68 6 2.740.064 2970463 58,7 1.743.662 4800 0,1372 157.748 57,57 7 2.523.021 2905224 58,5 1.699.556 4300 0,1231 141.579 56,11 8 2.226.457 3502610 71 2.486.853 5500 0,1590 182.813 82,11

Romania 21.667.882 34800 1,0000 1.149.679 54,31 1.150 k tone Generarea de deşeuri de ambalaje în România în 2002

În privinţa ratelor de creştere a deşeurilor de ambalaje valorile recomandate de ANPM sunt:

- 10% / an între 2003 şi 2006, - 7% / an între 2007 şi 2009, şi - 5% / an între 2010 şi 2013.

Rezultatele prognozei pe regiuni privind generarea deşeurilor de ambalaje sunt prezentate în Tabelul 4.6.


1/3/2007 48

Tabelul 4.6: Prognoza creşterii generării de deşeuri de ambalaje, tone / regiune

10 % creştere pe an 7 % creştere pe an 5% creştere pe an Regiune 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

1 159.904 175.895 193.484 212.833 234.116 250.504 268.039 286.802 301142 316199 332009 348610 2 145.413 159.954 175.949 193.544 212.899 227.802 243.748 260.810 273851 287543 301920 317016 3 155.481 171.029 188.132 206.945 227.640 243.575 260.625 278.869 292812 307453 322825 338966 4 93.774 103.151 113.466 124.813 137.294 146.905 157.188 168.191 176601 185431 194702 204438 5 112.968 124.265 136.691 150.360 165.396 176.974 189.362 202.618 212749 223386 234555 246283 6 157.748 173.523 190.875 209.963 230.959 247.126 264.425 282.935 297082 311936 327533 343909 7 141.579 155.737 171.310 188.441 207.285 221.795 237.321 253.933 266630 279962 293960 308658 8 182.813 201.094 221.203 243.323 267.656 286.392 306.439 327.890 344284 361499 379574 398552

Romania 1.149.679 1.264.647 1.391.112 1.530.223 1.683.246 1.801.073 1.927.148 2.062.048 2.165.151 2.273.408 2.387.079 2.506.433

Pe baza acestui tabel, se prognozează o dublare a deşeurilor de ambalaje pe perioada de planificare. Conform recomandărilor ANPM deşeurile de ambalaje sunt generate la sursă astfel:

- 30% din activităţi instituţionale, comerciale şi industriale, şi - 70% din gospodării.

În privinţa detalierii pe categorii a deşeurilor de ambalaje ANPM a atribuit rate egale de creştere pentru ambalajele de hârtie şi carton, sticlă, plastic, metal şi lemn. Compoziţiile acceptate pentru anul 2006 sunt:

- 26,5% pentru hârtie şi carton, - 30% pentru plastice, - 20% pentru sticlă, - 11.75% pentru metal şi - 11.75% pentru lemn.

Tabelul 4.7: Prognoza generării în regiune de deşeuri de ambalaje, ( mii tone / an )

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Regiunea Vest 124 137 150 165 177 189 203 213 223 235 246

hârtie şi carton 33 36 40 44 47 50 54 56 59 62 65 plastic 37 41 45 50 53 57 61 64 67 70 74 sticlă 25 27 30 33 35 38 41 43 45 47 49 metal 15 16 18 19 21 22 24 25 26 28 29 lemn 15 16 18 19 21 22 24 25 26 28 29

4.3.2. PLANIFICAREA FRACŢIEI DE DEŞEURI BIODEGRADABILE Deşeurile biodegradabile din deşeurile municipale solide provin din diferite surse,cum sunt:

- deşeuri biodegradabile şi similare din gospodării, - fracţii colectate separat de hârtie şi carton, lemn, unele textile şi - alte fluxuri de deşeuri provenite din: pieţe, curăţatul străzilor şi din parcuri şi grădini


1/3/2007 49

Tabelul 4.8: Conţinutul de deşeuri biodegradabile în diferite fluxuri de deşeuri municipale, ( % )

2003 2006 2008 2010 2011 2013 Deşeuri menajere (casnic)

Urban 68 68 68 68 68 68 Deşeuri biodegradabiel 54 54 54 54 54 54 hârtie + carton + lemn 14 14 14 14 14 14

Rural 74 74 74 74 74 74 Deşeuri biodegradabil 62 62 62 62 62 62

1.1

hârtie + carton + lemn 12 12 12 12 12 12

1.2 + 1.3 Deşeuri similare (în amestec sau colectate separat) 45 45 45 45 45 45

1.5 Deşeuri din parcuri şi grădini 95 95 95 95 95 95 1.6 Deşeuri din pieţe 90 90 90 90 90 90 1.7 Deşeuri stradale 20 20 20 20 20 20 În acest Plan deşeurile municipale biodegradabile nu includ: deşeul biodegradabil de la staţiile de epurare municipale şi deşeurile provenite din construcţii şi demolări. În tabelul 4.9 sunt prezentate cantităţile prognozate de deşeuri municipale biodegradabile exprimate în tone pe an. Tabelul 4.9. Prognoza generării de deşeuri municipale biodegradabile, (tone / an)

Nr. Crt. Flux de deşeu Conţinut în

biodegradabil 2003 2006 2010 2013

doar bio 54% 211626 214566 218514 221495 urban hârtie+lemn 14% 54866 55628 56652 57425

doar bio 62% 68162 69069 70157 71070 1

Deşeuri menajere în amestec rural

hârtie+lemn 12% 13193 13368 13579 13756

2 Deşeuri similare provenite din comerţ, industrie, instituţii 45% 95499 97810 100977 103420

3 Deşeuri din parcuri şi grădini 95% 22515 23060 23807 24382 4 Deşeuri din pieţe 90% 14490 14841 15321 15692 5 Deşeuri stradale 20% 7480 7661 7909 8100

T O T A L 487831 496002 506916 515340 Procentele pentru conţinutul de deşeuri biodegradabile utilizate sunt:

- 95% pentru deşeurile din parcuri şi grădini - 90% pentru deşeurile din pieţe, şi - 20% pentru deşeurile stradale.

4.4 ŢINTE PROPUSE Această secţiune îşi propune să cuantifice ţintele obiectivelor Regiunii Vest exprimate anterior procentual. Un rezumat al ţintelor privind deşeurile municipale solide, deşeurile de ambalaje şi biodegradabilele a fost prezentat în Capitolul 3 şi sunt redate în Tabelul 4.6. Se prezintă mai jos obiectivele cantitative:


1/3/2007 50

Tabelul 4.10. Obiective şi ţinte privind deşeurile ( % ) Descriere 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2013

% populaţie urbană conectată la colectarea deşeurilor 100

% populaţie rurală conectată la colectarea deşeurilor 90

Reducerea cantitativă a biodegradabilului din deşeuri faţă de 1995 (cu tranziţie 4 ani pentru 2006 şi 2009)

75 50

Recuperarea deşeurilor de ambalaje / incinerate cu recuperare energetică 50 60

Deşeuri de ambalaje reciclate complet (cantitativ) 25 55 din care hârtie / carton 15 60 din care metal 15 50 din care plastice 15 22.5 din care sticlă 15 60 din care lemn 15 Sursa: Planul Naţional de Management al Deşeurilor.

4.4.1. COLECTAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE SOLIDE În 2003 Regiunea Vest a colectat 85 % din cantitatea totală de deşeuri, deservind doar 57 % din populaţie. Există o mare discrepanţă între zonele urbane unde deşeurile se colectează de la 85 % din locuitori şi zonele rurale cu numai 9 % locuitori deserviţi. Se preconizează o îmbunătăţire semnificativă a acestei situaţii, având în vedere generalizarea colectării deşeurilor către majoritatea locuitorilor, în concordanţă cu ţintele propuse mai sus. Pentru Regiunea Vest ţintele de colectare sunt:

- 90 % pentru populaţia din mediul rural până în anul 2009, şi - 100 % pentru populaţia din mediul urban până în anul 2013.

Tabelul 4.11. prezintă cifre semnificative pentru generarea şi colectarea deşeurilor pentru perioada planificată, atât pentru locuitorii din mediul urban cât şi pentru cei din zonele rurale. Prognoza se bazează pe cifrele de generare a deşeurilor menajere în amestec de: 0,9 kg/locuitor/zi pentru locuitorii din zona urbană şi de 0,4 kg/locuitor/zi pentru locuitorii din zona rurală. Totodată prognoza privind tendinţa de creştere a cantităţilor de deşeuri generate s-a atenuat prin luarea în considerare a unei tendinţe generale de descreştere graduală a populaţiei şi migraţia dinspre rural către urban, astfel încât s-a considerat o creştere anuală a generării deşeurilor de 0,8 %. Tabelul de mai jos prezintă ţintele cantitative pentru colectarea şi depozitarea deşeurilor pentru locuitorii zonelor rurale şi urbane pentru perioada planificată.


1/3/2007 51

Tabelul 4.11. Ţinte cantitative pentru deşeurile menajere colectate în amestec, rural şi urban Prognoza generării deşeurilor în amestec, kt/an, creştere 0.80%: urban: 0,9 kg/loc/an; rural: 0,4 kg/loc/an 2003 2004 2005 2006 2007 2008 209 2010 2011 2012 2013

Urban 392 394 396 397 399 401 403 405 407 408 410 Rural 110 110 111 111 112 112 113 113 114 114 115

Deşeuri generate 502 504 507 509 511 513 516 518 520 523 525

% populaţie conectată la colectare Colectate urban% 88.5 89 89 89 89 89 90 94 96 98 100 Colectate rural % 8.6 9 10 11 50 75 90 90 90 90 90 % Colectate Regiune 58% 58% 58% 59% 74% 84% 90% 92% 94% 95% 96% Populaţie conectată la colectare (1000) Colectate urban 1056 1059 1055 1051 1048 1044 1052 1095 1115 1134 1153 Colectate rural 65 68 75 82 371 554 662 660 657 655 652 Colectate Regiune 1121 1126 1130 1133 1419 1598 1715 1755 1772 1789 1805 Deşeuri menajere colectate în amestec, kt / an Colectate urban 347 351 352 354 355 357 363 380 390 400 410 Colectate rural 9 10 11 12 56 84 101 102 102 103 103 Colectate Regiune 356 360 363 366 411 441 464 482 493 503 513 % tone colectate 71% 71% 72% 72% 80% 86% 90% 93% 95% 96% 98% 4.4.2. RECUPERAREA ŞI RECICLAREA DEŞEURILOR DE AMBALAJE Începând cu 2003 şi până în 2013 pentru colectarea, recuperarea şi reciclarea fracţiilor generate separat se preconizează o creştere de la valoarea curentă raportată de 11 mii tone pe an (cifră care include şi cantităţile neraportate de deşeuri de ambalaje) la 142 mii tone pe an de deşeuri de ambalaje. Se estimează că odată generalizată în Regiunea Vest colectarea selectivă să ducă la cantităţi suplimentare de deşeuri recuperabile (dar nu de ambalaje).

Tabelul 4.12. Ţinte regionale pentru atingerea obiectivelor de reciclare şi recuperare a deşeurile de ambalaje, %

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

hârtie şi carton 49.8 52.0 53.3 53.8 55.7 60.1 66.8 71.5 75.9 75.9 84.0 plastic 3.8 6.0 7.0 8.0 10.0 11.3 12.3 13.8 15.5 15.5 23.3 sticlă 12.8 15.9 18.6 20.6 21.5 32.0 38.0 44.0 48.4 48.4 60.2

metale 32.0 33.2 35.7 37.8 39.2 50.0 56.9 64.4 72.2 72.2 87.0 lemn 0.0 0.0 1.7 4.1 4.7 7.4 8.5 12.2 15.5 15.5 19.1

Total reciclate 21.0 23.0 24.7 26.1 27.6 33.0 37.5 41.9 45.9 45.9 55

Total recuperate 21.0 25.0 30.0 32.0 34.0 40.0 45.0 48.0 50.0 53.0 60

Sursa: Planul Naţional de Implementare a Directivei de Ambalaje


1/3/2007 52

Tabelul 4.13. Ţinte regionale cantitative pentru atingerea obiectivelor pentru deşeurile de ambalaje, kt / an

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

hârtie şi carton 16.4 18.8 21.2 23.6 26.1 30.2 35.9 40.3 44.9 47.2 54.8 plastic 1.4 2.5 3.2 4.0 5.3 6.4 7.5 8.8 10.4 10.9 17.2 sticlă 3.2 4.3 5.6 6.8 7.6 12.1 15.4 18.7 21.6 22.7 29.7

metale 4.7 5.3 6.3 7.3 8.2 11.1 13.5 16.1 19.0 19.9 25.2 lemn 0.0 0.0 0.3 0.8 1.0 1.6 2.0 3.0 4.1 4.3 5.5

Total reciclate 26.1 31.4 37.1 43.2 48.8 62.5 76.0 89.1 102.5 107.7 126.2

Total recuperate 26.1 34.2 45.1 52.9 60.2 75.7 91.2 102.1 118.4 124.3 149

Cifrele în roşu reprezintă ţintele impuse prin implementarea Directivei de Ambalaje transpusă prin HG 621 / 2005. 4.4.3. REDUCEREA CANTITĂŢII DE DEŞEURI BIODEGRADABILE Ţinta de reducere a deşeurilor biodegradabile depozitate este calculată în funcţie de raportul populaţiei din Regiunea Vest faţă de populaţia României în 1995 (9,2 %). Acest raport este multiplicat apoi cu cantitatea naţională de biodegradabil generat în 1995 şi anume – 4800000 t. Pentru Regiunea Vest cifra de bază pentru biodegradabile în 1995 s-a stabilit la 442 mii tone. Pornind de la datele de prognoză din Tabelul 4.9 şi considerând cantitatea maximă admisibilă de deşeu biodegradabil în depozite, rezultă ţinta de reducere.

Tabelul 4.14. Ţinte de reducere a biodegradabilului din deşeuri Nr. Crt. Flux de deşeu Conţinut în

biodegradabile 2003 2006 2010 2013

T O T A L 487831 496002 506916 515340 Cantitatea maximă de biodegradabil admisă la depozitare [tone] 331200 220800

în procente faţă de cantitatea eliminată în 1995 (442000 t) 75% 50%

ŢIN

TA

Cantitatea care trebuie tratată (deviată de la depozitare) [tone] 175716 294540


1/3/2007 53

5. FLUXURI SPECIALE DE DEŞEURI

5.1. DEŞEURI MENAJERE PERICULOASE Există un număr mare de diferite materiale periculoase utilizate în gospodării sau în întreprinderile mici. Foarte toxice, deşeurile menajere periculoase pot interfera cu procesele naturale biologice care se produc pe terenurile de depozitare, mai târziu contaminează solurile şi fac ca tratarea lor să fie mai dificilă, şi/sau produc o contaminare semnificativă a apelor de suprafaţă. Toate trebuie sortate cu atenţie şi colectate selectiv pentru viitorul tratament specific. Acestea necesită o colectare specială, tratare şi reţele de depunere diferite de cele utilizate în general pentru deşeurile solide municipale.

5.1.1. SUMAR AL LEGISLAŢIEI RELEVANTE România a transpus legislaţia prezentă în acquis-ul comunitar în ceea ce priveşte deşeurile menajere periculoase, în legislaţia naţională. Cadrul legal românesc este echivalent cu cel al UE cu privire la deşeurile menajere periculoase, directivele fiind relatate în tabelul de mai jos.

Tabelul 5.1: Legislaţie specifică

Legea UE Legea românească

Directiva nr. 91/689/EEC privind deşeurile periculoase

OU nr. 78/2000 privind regimului deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 283 din 22. 06.2000),

Legea nr. 426/2001 care aprobă OU nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, completată şi modificată (Monitorul

Oficial Partea I nr.411 din 25. 07. 2001) şi OG nr. 61/2006 care modifică şi completează OU nr.

78/2000 privind regimul deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 790 din 19. 08. 2006)

Directiva nr. 75/439/EEC privind eliminarea uleiurilor

uzate, modificată prin Directiva nr. 87/101/EEC şi Directiva nr. 91 /692/EEC

HG nr. 662/2001 privind uleiurile uzate (Monitorul Oficial Partea I nr. 446 din 08.08. 2001), completată şi modificată de HG nr. 441/2002 (Monitorul Oficial nr. 325 din 16.05.

2002) şi de HG nr.1159/2003 care modifică HG nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate (Monitorul

Oficial nr. 715 din 14.10. 2003).

Directiva nr. 91/157/EEC privind bateriile şi

acumulatorii care conţin substanţe periculoase şi

Directiva nr. 93/86/EC privind etichetarea bateriilor

HG nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase (Monitorul Oficial nr. 700

din 5.11. 2001)

Decizia nr. 2000/532/EC, modificată de Decizia nr.

2001/119 care stabileşte o listă a deşeurilor*.

HG nr. 856/2002 privind păstrarea unei evidenţe în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor şi aprobarea unei liste a deşeurilor, inclusiv cele periculoase (Monitorul Oficial nr.

659, din 5.09.2002) Directiva nr. 78/176/EEC9

privind deşeurile din industria dioxidului de titan, Directiva nr. 82/883/EEC** şi Directiva nr. 92/112/CEE***

Ordin Comun al MMGA şi al MEC nr. 751/870/2004 privind gestionarea deşeurilor provenite din industria dioxidului de

titan (Monitorul Oficial nr. 10 din 5.01.2005).

Directiva nr. 87/217/CEE privind prevenirea şi

reducerea poluării cu azbest

Ordinul MMGA nr. 108/2005 privind prelevarea eşantioanelor de azbest şi metodele de prelevare a

eşantioanelor şi de determinare a nivelului de azbest din mediu (Monitorul Oficial nr.217 din 15.03.2005).


1/3/2007 54

5.1.2. TIPURI DE DEŞEURI PERICULOASE GENERATE DE GOSPODĂRII Catalogul European de Deşeuri transpus în legislaţia Românească este vast. În general aceste deşeuri sunt toxice pentru mediu şi sănătatea umană. Acestea include substanţe sau amestecuri oxidante, cu un grad mare de inflamabilitate, explozive, corozive, infecţioase, iritante, cancerigene, mutagene, reactive, ecotoxice. Deşeurile menajere periculoase sunt compuse din multe substanţe care posedă aceste proprietăţi. Cele mai comune sunt chimicalele utilizate în gospodărie, detergenţi, lichide de curăţare, medicamente, pesticide, vopsele, uleiuri şi alte lichide. În ceea ce priveşte Catalogul European de Deşeuri, o listă simplificată cuprinzând cele mai de întâlnite deşeuri menajere este dată mai jos.

Tabelul 5.2: Deşeuri municipale periculoase, în conformitate cu Catalogul European de Deşeuri

Referinţa CED Categorie

20 01 13 Solvenţi 20 01 15 Baze 20 01 19 Pesticide 20 01 23 Echipamente cu conţinut de clorofluorocarbonaţi 20 01 14 Acizi 20 01 17 Substanţe chimice fotografice 20 01 21 Tuburi fluorescente si alte deşeuri cu conţinut de mercur 20 01 26 Uleiuri si grăsimi, altele decât cele specificate in 20 01 25 20 01 27 Vopsele, cerneluri, adezivi si răşini conţinând substanţe periculoase 20 01 29 Detergenţi cu conţinut de substanţe periculoase 20 01 31 Medicamente citotoxice si citostatice

20 01 33 Baterii si acumulatori incluşi in 16 06 02 sau 16 06 03 si baterii si acumulatori nesortaţi ce conţin aceste baterii

20 01 35 Echipamente electrice si electronice casate, altele decât cele menţionate in 20 01 21 si 20 01 23 ce conţin componente periculoase

20 01 37 Lemn cu conţinut de substanţe periculoase

5.1.3. GENERAREA DE DEŞEURI MENAJERE PERICULOASE ŞI ALTE DEŞEURI SIMILARE Recent, Institutul Naţional de Cercetare, Dezvoltare pentru Protecţia Mediului – ICIM, a realizat un studiu asupra generării de deşeuri menajere periculoase în România. În urma acestui studiu s-a ajuns la concluzia că România generează o medie pe locuitor de 0,5 % din deşeurile menajere. Bazându-se pe acest studiu Tabelul 5.3 estimează generarea de deşeuri menajere periculoase la nivel regional, pe judeţe până în anul 2013.


1/3/2007 55

Tabelul 5.3.: Estimarea generării de deşeuri menajere periculoase şi similare 2003-2013

Tone Judeţ (1) 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Regiunea VEST 0.5% 2563 2570 2578 2585 2592 2600 2607 2614 2622 2630 2563

Arad t 608 610 611 613 615 617 618 620 622 624 608 Caraş - Severin t 440 441 442 443 445 446 447 448 450 451 440

Hunedoara t 645 647 649 650 652 654 656 658 660 662 645

Timiş t 871 873 875 878 880 883 885 888 891 893 871 (1) Deşeuri provenite din deşeuri menajere şi similare , prognoză ICIM Generarea deşeurilor periculoase menajere este raportată la 3 kg/locuitor/an în Germania. Această cifră a condus la prognoza estimării generării de deşeuri menajere periculoase comparabilă studiului ICIM.

5.1.4. COLECTAREA DEŞEURILOR MENAJERE PERICULOASE ŞI SIMILARE La ora actuală, Regiunea Vest nu colectează separat deşeurile menajere periculoase. Aceste deşeuri sunt amestecate cu deşeurile solide municipale, la care, aşa cum s-a descris mai sus, apar probleme semnificative la depunerea pe terenurile de depozitare. În prezent, doar cantităţi mici de deşeuri menajere periculoase sunt colectate. Acestea sunt în mare parte uleiuri folosite (în staţiile service sau direct de către populaţie) şi acumulatori uzaţi proveniţi de la populaţie şi din centrele de reparare a automobilelor. Scema de colectare îi implică pe distribuitorii acestor produse, care primesc la schimb deşeurile atunci când comercializează un produs nou.

5.1.5. SCHEME DE COLECTARE PENTRU DEŞEURI PERICULOASE Există mai multe metode utilizate în mod frecvent pentru colectarea separată a deşeurilor menajere periculoase. Cele mai frecvente sunt:

1. colectarea mobilă cu ajutorul unor maşini speciale. Acest sistem de colectare lucrează sub controlul unui operator de serviciu de salubritate. Există două variante de colectare: prin orare de colectare pentru arii specifice sau la cerere

2. puncte de colectare comunale fixe sau mobile (puncte de colectare speciale sau comunale), şi

3. sisteme de returnare, organizate de distribuitori sau producători, în special pentru acumulatori uzaţi, deşeuri provenite din uleiuri şi medicamente.

Acestea sunt descrise în tabelul următor:


1/3/2007 56

Tabelul 5.4: Principalele opţiuni de colectare a deşeurilor periculoase produse în gospodării

OPŢIUNE COMENTARIU ESTIMARE

1a) Colectare prin unităţile mobile

Acest sistem este des întâlnit pentru că este foarte bine acceptat de locuitori. La fiecare aproximativ trei luni, un vehicul special pentru colectarea deşeurilor periculoase vine la un punct de colectare bine stabilit sau într-un loc special, unde, aproximativ 2 sau 3 ore, va colecta deşeurile periculoase aduse de locuitorii care stau în apropiere.

De obicei, la un punct de colectare sunt conectate aproximativ 4000 până la 5000 de persoane. Maşina de colectare poate deservi până la 700000 de persoane, cu o frecvenţă de colectare de 3 luni. Colectarea deşeurilor periculoase este gratuită pentru clienţi, dacă întreaga cantitate predată nu depăşeşte 20 kg/predare. Costurile pentru acest sistem sunt incluse în taxa pentru colectarea deşeurilor cotidiene.

Sistemul necesită un personal foarte bine pregătit pentru a asigura colectarea adecvată a diferitelor tipuri de deşeuri periculoase.

Se estimează că prin intermediul acestui sistem se vor colecta aproximativ 35-40% din deşeurile periculoase provenite din gospodării.

1) Colectarea deşeurilor periculoase provenite din gospodării prin unităţile mobile

1b) Colectare directă de la gospodării

Deşeurile periculoase sunt colectate de la gospodării după ce s-a stabilit o dată prin telefon.

Această opţiune nu este recomandată datorită costurilor prea mari.

2a) Punctele de colectare a deşeurilor periculoase

Punctele oficiale de colectare a materialelor reciclabile pot fi extinse şi pentru colectarea deşeurilor periculoase din gospodării şi din sectorul comercial. Un avantaj al sistemului îl constituie durata permanentă de funcţionare.

Comparativ cu cantităţile mici de deşeuri periculoase din gospodării, care de obicei, sunt aduse la aceste puncte de colectare, costurile privind personalul sunt mari. Însă, este nevoie de personal calificat pentru clasificarea şi pre-sortarea deşeurilor periculoase. Din acest motiv, numărul punctelor de colectare, care sunt pregătite să primească deşeuri periculoase de la gospodării, ar trebui limitate şi poziţionate atent, în raport cu structura aşezărilor.

Se recomandă una sau două locaţii în oraşele reşedinţă de judeţ în combinaţie cu punctele de colectare pentru reciclare şi în judeţe în cooperare cu depozitele de deşeuri.

Pot fi colectate toate tipurile de deşeuri periculoase.

2b) Containere pentru colectarea pe categorii a deşeurilor periculoase

Controlul colectării deşeurilor periculoase în recipienţi specifici este dificilă. Vandalismul şi folosirea neadecvată au fost cauzele principale pentru acest lucru. Deci, containerele de colectare necesită protecţie.

Din acest motiv containerele de colectare trebuiesc protejate. Acest lucru se poate realiza prin amplasarea lor la magazinele care comercializează aceste produse, companii specializate (vezi opţiunea 5) sau la punctele de colectare (vezi opţiunea 3).

Sistemul de colectare trebuie controlat şi este viabil când este combinat cu un sistem de control de prevenire a vandalismului .

3) Colectarea prin magazine sau companii specializate

Acest sistem funcţionează foarte bine pentru colectarea bateriilor de maşină folosite şi a uleiurilor uzate, în colaborare cu magazinele care sunt răspunzătoare pentru colectarea acestor articole.

Aceasta reprezintă o soluţie recomandată pentru colectarea medicamentelor expirate, a uleiurilor uzate, a bateriilor de maşină şi a bateriilor.

Datorită faptului că eficienţa colectării deşeurilor menajere periculoase este scăzută, este recomandat să fie organizate campanii publice de conştientizare a populaţiei. Este de aşteptat ca, atât comercianţii cât şi producătorii să plătească pentru transport şi tratare, acolo unde gospodăriile trebuie să plătească taxe de salubritate.


1/3/2007 57

5.1.6. FACILITĂŢI ŞI METODE DE TRATARE Tratarea deşeurilor menajere periculoase este complexă, şi cere facilităţi şi metode de tratare specifice. În primul rând, firmele de colectare trebuie:

- să sorteze în mod adecvat deşeurile menajere periculoase pe diferite fracţii; - să stocheze temporar deşeurile (de obicei până la 30 de zile) în clădiri acoperite şi bine

aerisite, cu o podea de beton, clădirea având facilităţi de colectare a apei uzate, şi - să contracteze firme licenţiate care să deţină aprobare pentru fiecare flux de deşeu.

Tratamentul general al deşeurilor menajere periculoase urmăreşte două căi principale:

- incinerarea termică pentru fracţii organice, în conformitate cu Directivele UE - tratare fizico – chimică pentru acizi şi baze

În prezent România beneficiază de facilităţi pentru tratarea deşeurilor periculoase - există chiar în regiune la Timişoara (Pro Air Clenan) un incinerator pentru deşeuri periculoase cu o capacitate de 2500 t/an, aflat în curs de extindere. În mod frecvent, deşeurile menajere periculoase colectate vor trebui să fie incinerate fie transportate şi depozitate în conformitate cu regulile şi licenţele OECD care sunt funcţionale în Bulgaria, Ungaria, Austria, Germania, Franţa, etc. Datorită faptului că tratarea şi logistica sunt costisitoare (aşa cum este specificat în Convenţia de la Basel şi în transpunerea Directivei UE cu privire la transportul transfrontalier al deşeurilor periculoase), este recomandat ca România să accelereze construirea unor facilităţi specializate necesare folosind alternativa cea mai ieftină. Excepţii ale celor relatate mai sus sunt detaliate în paragrafele următoare.

− Baterii uzate Componentele principale ale bateriilor sunt alcalii de magneziu şi zinc-carbon. Aceste baterii conţin o cantitate mare de mercur, care este extrem de toxic, care duc la costuri ridicate fiind reciclate în instalaţiile de topire a metalelor neferoase. Din acest motiv, în 1998, UE a elaborat un ghid, care solicită o reducere drastică a conţinutului de mercur cu mai mult de 100 ppm până la 0, pentru a înlesni procesul de reciclare. Este recomandă organizarea activităţii de returnare a bateriilor de către sectorul comercial. Bateriile folosite în gospodării pot fi returnate către manufacturile sau firmele specializate de reciclare.


1/3/2007 58

− Acumulatori uzaţi (Baterii auto) Reciclarea bateriilor auto este ieftină din punct de vedere economic, de obicei prin unităţi specializate manuale sau automate. În general, bateriile uzate sunt returnate punctelor de vânzare (la schimb cu baterii noi). Magazinele vând apoi acumulatorii uzaţi unor firme specializate de reciclare şi colectare. Colectorii neautorizaţi vor colecta de asemenea, acumulatori uzaţi pentru revinderea lor către reciclatori. În orice caz, reciclarea acumulatorilor uzaţi pe canale neoficiale, ar trebui să fie descurajată deoarece: - poluează mediul înconjurător - expune sănătatea şi igiena umană unor riscuri mari, şi - subminează firmele autorizate de reciclare care au investit măsuri de protecţie a mediului şi sănătăţii umane În UE, Germania promovează în mod frecvent reciclarea acumulatorilor scoşi din uz, printr-o taxă de cumpărare care este mai târziu dată reciclatorilor. În orice caz, s-au semnalat creşteri semnificative ale costului materialului rulant, ceea ce a condus la faptul că reciclarea acumulatorilor este atractivă din punct de vedere economic. Numărul bateriilor auto scoase din uz poate fi uşor exprimat prin împărţirea la 5 a numărului de vehicule înregistrate, considerând o medie a vieţii acumulatorilor de 5 ani. Această cerinţă necesită o colectare anuală şi o capacitate de reciclare estimată la 100.000 baterii pentru regiune, ceea ce înseamnă 1000 t plumb, 100 t acid şi aproximativ 100 t plastic.

− Ulei de motor uzat Uleiurile uzate sunt colectate prin intermediul atelierelor şi staţiilor de benzină. Uleiurile uzate colectate pot fi redistilate pentru reciclare şi amestecare în instalaţii de uleiuri lubrifiante, sau pot fi recuperate pentru obţinerea de energie, aşa cum este menţionat în Directiva UE privind incinerarea. Pentru ca sistemul să fie complet operaţional, sistemul de colectare trebuie să se extindă la toate staţiile service şi la toate magazinele unde se comercializează ulei de motor. Mai mult, consumatorii care îşi schimbă singuri uleiul de motor trebuie să fie instruiţi cu privire la depozitarea corespunzătoare a uleiului de motor uzat. Bazându-ne pe numărul de autovehicule estimat în regiune (486.000 în 2003), şi calculând că fiecare vehicul foloseşte aproximativ 5 litri de ulei pe an, regiunea va genera o cantitate de aprox. 2500 t de ulei uzat. Aproximativ jumătate din această cantitate ar putea fi recuperată

− Medicamentele expirate Medicamentele care au depăşit termenul de garanţie nu sunt mai periculoase decât cele noi, dar necesită o depozitare atentă deoarece pot afecta sănătatea umană dacă sunt folosite (în special de copii). În plus, unele medicamente sunt dăunătoare pentru mediu sau se pot transforma în pericole biologice. În consecinţă, medicamentele expirate sunt în general colectate de către firmele de medicamente sau farmacii şi sunt returnate la producătorii lor sau la circuitele specializate de recuperare, care în general incinerează medicamente expirate, sau, în cazul în care nu este posibil le depun pe terenuri specializate de depozitare. Totuşi, datorită problemelor apărute în cazul colectării neoficiale şi al revânzării acestora, incinerarea este considerată cea mai bună tehnică posibilă (BAT) în UE. Este recomandat ca drogheriile şi farmaciile să fie instruite în a organiza un sistem de reprimire a medicamentelor expirate. O firmă specializată trebuie să se ocupe de preluarea acestor medicamente expirate de la farmacii pentru depunerea lor.


1/3/2007 59

5.1.7. REDUCEREA CANTITĂŢII DE SUBSTANŢE PERICULOASE România are o legislaţie care prevede înlocuirea sau reducerea de pe piaţă a substanţelor periculoase. Exemple privind aceste restricţii sunt:

- reducerea / eliminarea plumbului din combustibil şi vopsele, eliminarea plumbului din ţevi - eliminarea benzenului şi reducerea cantităţilor de alte substanţe aromatice din vopsele, soluţii

de lipit, - reducerea mercurului în bateriile zinc-carbon, alcaline, - reducerea cadmiului şi a altor metale grele în masele plastice - reducerea solvenţilor clorinaţi - eliminarea compuşilor cu fluor din lichidele de răcire, - reducerea metalelor grele din tonnerele pentru copiatoare şi imprimante, - interzicerea de a folosi insecticide cu DDT, POP şi altele - înlocuirea materialelor ce conţin azbest, PCB –uri (din transformatoare, condensatori etc. ) Această acţiune îmbunătăţeşte protecţia consumatorului, igiena şi sănătatea. Se fac eforturi continue în acest domeniu.


1/3/2007 60

5.2. DEŞEURI DIN ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE (DEEE)

5.2.1. LEGISLAŢIE România a adoptat Directiva UE privind DEEE. Legislaţia naţională arată după cum urmează:

Tabelul 5.5: Legislaţia UE şi românească cu privire la DEEE

Legislaţia UE Legislaţia românească

Directiva nr. 2002/96/EC privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice (DEEE) Directiva nr. 2002/95/EC privind restricţionarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice

HG nr. 448/2005 privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice (Monitorul Oficial nr. 491 din 10.06.2005). HG nr. 992/2005 privind limitarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice (M. Of. 822 / 12 .09. 2005) - în vigoare după aderarea României la UE

În sprijinul transpunerii Directivei DEEE s-au adoptat în 2005 următoarele ordine: − Ordin 901/2005 privind aprobarea măsurilor specifice pentru colectarea deşeurilor de

echipamente electrice şi electronice care prezintă riscuri prin contaminare pentru securitatea şi sănătatea personalului din punctele de colectare (M.Of.910/12.10.2005)

− Ordin 1225/2005 privind aprobarea Procedurii şi criteriilor de evaluare şi autorizare a organizaţiilor colective în vederea preluării responsabilităţii privind realizarea obiectivelor anuale de colectare, reutilizare, reciclare şi valorificare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (M.Of.1161/ 21.12.2005)

− Ordin 1223/2005 privind procedura de înregistrare a producătorilor, modul de evidenţă şi raportare a datelor privind echipamentele electrice şi electronice şi deşeurile de echipamente electrice şi electronice (M.Of.1 /03.01.2006)

5.2.2. OBIECTIVELE DIRECTIVEI DEEE

Directiva DEEE conduce la: − prevenirea apariţiei deşeurilor provenite din echipamentele electrice şi electronice şi

promovarea reutilizării, reciclării şi a altor forme de recuperare pentru a reduce în cea mai mare măsură cantitatea de deşeuri eliminate;

− îmbunătăţirea performanţelor de mediu ale operatorilor implicaţi în ciclul de viaţă al echipamentului electric şi electronic (producători, distribuitori şi consumatori) şi agenţi economici direct implicaţi în tratarea deşeurilor provenite din echipament electric şi electronic.

Generale:

- crearea unui sistem care să permită gospodăriilor şi distribuitorilor să depună DEEE fără încărcare la punctele de colectare;

- colectarea DEEE la timpul livrării de noi EEE; - capacitatea de a colecta cel puţin 4 kg/loc/an de DEEE până la 31 Dec.2008; - sisteme de colectare la nivel judeţean în special pentru ariile intens populate; -


1/3/2007 61

De recuperare: - îndeplinirea câtorva dintre obiectivele de recuperare de 80% din greutatea medie pe

echipament şi 75% material recuperat pentru: v echipament electric menajer de dimensiuni mari v distribuitori automaţi - îndeplinirea câtorva dintre obiectivele de recuperare de 75% din greutatea medie pe

echipament şi 65% material recuperat pentru v echipament informatic şi de telecomunicaţii v echipamente de larg consum; - îndeplinirea câtorva dintre obiectivele de recuperare de 70% din greutatea medie pe

echipament şi 50% material recuperat pentru v echipamente menajere de dimensiuni mici.

Obiectivul principal de colectare a deşeurilor de echipamente electrice si electronice este de 4 kg / locuitor şi an care trebuie atins până la data de 31 decembrie 2008. Atingerea următoarelor obiective parţiale de colectare:

o până la 31 decembrie 2006 a cel puţin 50% din obiectivul de colectare de 4kg/locuitor si an prevăzut în articolul 5.5 al Directivei 2002/96/CE;

o până la 31 decembrie 2007 a cel puţin 75% din obiectivul de colectare de 4kg/locuitor şi an prevăzut în articolul 5.5 al Directivei 2002/96/CE;

Orare de implementare

v Până la 31 Decembrie 2006 cel puţin 50% din cantităţile reutilizate / reciclate şi recuperate, obiective stipulate în Art.7.2 al Directivei 2002/96/CE;

v Până la 31 Decembrie 2007 cel puţin 75% din cantităţile reutilizate / reciclate şi recuperate, obiective stipulate în Art.7.2 al Directivei 2002/96/CE;

5.2.3. GENERAREA DEEE

Estimări privind echipamentul electric şi electronic în Regiunea VEST În anul 2005 numărul de locuitori din regiune era de 1946647 sau 9,2 % din populaţia României. Numărul echipamentelor electrice şi electronice este luat din recensământul statistic realizat în anul 2005. În Regiunea Vest va fi destul de dificil să se stabilească o reţea generalizată pentru colectarea DEEE, în special în zonele rurale şi oraşele mici din cauza costurilor de investiţii ridicate şi a ratei scăzute de generare a DEEE în aceste zone. În plus, la un număr ridicat de localităţi rurale Regiunea are numeroase zone cu o densitate a populaţiei sub media pe ţară ( în jur de 90,9 locuitori / km2), în special în zonele montane. O prezentare detaliată a echipamentelor electrice şi electronice existente în Regiune, ( ţinând cont de densitatea populaţiei, numărul de localităţi urbane şi rurale ) precum şi o medie pe regiune este prezentată mai jos:

Tabelul 5.6: Estimări privind echipamentul electric şi electronic în Regiunea Vest

Categorie Unităţi / 1000 loc Număr total

Radio / casetofoane 380,9 1.278.255 Televizoare 292 979.660

Frigidere 224 751.520 Maşini de spălat 158 530.090

Aspiratoare 105 352.275 Maşini de cusut 79 265.045

Telefoane mobile 205 687.775


1/3/2007 62

Tabelul 5.7: Rata medie de viaţă a EEE

Categorii Medie de viaţă, ani

Greutate medie kg / echipament

1 Frigidere, lăzi frigorifice 15 62 2 Maşini de spălat 10 75 3 Cuptoare electrice 10 50 4 Aspiratoare 8 15 5 Televizoare 6 25 6 Computer, monitor 5 20

Tabel 5.8: Greutate totală a echipamentului consumat EE pentru România

Categorii Unităţi produse sau importate Tone Media

kg/unitate Radio/Casetofoane 879.879 10.559 1,2 Televizoare 674.982 23.624 35 Frigidere, lăzi frigorifice 516.516 32.024 62 Maşini de spălat 365.442 18.272 50 Aspiratoare 241.857 2419 10 Fiare de călcat 184.107 9205 50 Telefoane mobile 474.012 47 0,1 Maşină de spălat vase 1.365 49 36 Cuptor 32.397 1749 54 Cuptor cu microunde 33.745 455 13,5 Calorifer 283.148 1699 6 Aer condiţionat 47.325 1514 32 Faxuri 17.257 86 5 Video Camera 42.063 36 0,850 Lampă fluorescentă 2.666.692 182 0,08 Lăzi frigorifice pt magazine 2.201 286 130 Frigidere mici 1.100 77 70 Boiler 19315 1545 80 Calculator, monitor, 18.996 266 14 Total tone 19699.479

Din cele mai sus menţionate, media curentă de consum şi generare de DEEE a României este de aproximativ 9 kg / locuitor / an.

5.2.4 Planul de implementare – obiective cuantificate Luând în considerare cele de mai sus, ca o consecinţă, este evident că atingerea ţintei de colectare selectivă a DEEE din gospodării de minim 4 kg / locuitor / an este imposibil de atins în actualul stadiu de dezvoltare cu toate că în planul de implementare al Directivei EU 2002/96 s-au asumat ţintele de 2 kg DEEE / locuitor în anul 2006, de 3 kg DEEE / locuitor în 2007 şi 4 kg DEEE / locuitor începând din 2008.


1/3/2007 63

Tabelul 5.9: DEEE generate anual

31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 Termen limită pentru atingerea

ţintei 2 kg / locuitor

şi an 3 kg / locuitor

şi an 4 kg / locuitor şi

an An de referinţă 2006 2007 2008

Populaţia Regiunii Vest 1,925,598 1,918,684 1,911,795

Cantitatea anuală DEEE colectată în

Regiune (t / an) 3851 5756 7647

Această situaţie presupune o capacitate de dezasamblare pentru DEEE de cel puţin 8000 tone pe an în 2008. Costurile acestor operaţii variază între 175 şi 350 € / tone în funcţie de tipul, categoria de DEEE demontate şi de condiţiile actuale ale pieţei de materii prime secundare / reutilizate.

Deşi salariul minim pe economie din România este sub media europeană, preţul de dezasamblare este mai mare decât valoarea materialelor recuperate. În consecinţă o suprataxă pe bunurile EEE este în studiu, taxă ce va acoperi costurile viitoare de dezasamblare şi reciclare.

5.2.5. COLECTAREA DEEE ÎN REGIUNEA VEST În anii 2005 şi 2006 Regiunea Vest a stabilit locaţiile care pot fi utilizate pentru colectarea DEEE şi pentru distribuirea ulterioară către reciclatori şi manufacturi. Primele activităţi de implementare a punctelor de colectare DEEE au fost iniţiate de agenţi privaţi de salubritate. Punctele de colectare din Regiunea Vest sunt organizate în 2 dintre oraşele cu mai mult de 100000 de locuitori şi în 10 oraşe cu populaţia între 20000 şi 100000 de locuitori. Aceste locaţii sunt prezentate mai jos.

Tabelul 5.10 : Puncte de colectare judeţene:

Judeţ Adresă Structură

ARAD

SC REMAT SA ARAD (administrator)

1. INEU, str. Calea Aradului nr.1 2. SEBIŞ, str. Gării nr.42 3. LIPOVA, str. Timişorii nr.110 4. ŞIMAND f.n.

1. INEU Suprafaţă totală = 2829 m2 din care 654 m2 depozite închise. Containere metalice 1buc Utilaje de incărcare-descărcare 1 buc. Mijloace de transport 1buc. 2. SEBIŞ Suprafaţă totală 629 m2, din care 569 m2 depozite închise.Containere metalice 1buc. Utilaje de incărcare-descărcare 1 buc. Mijloace de transport 2buc. 3. LIPOVA Suprafaţă totală = 857 m2, din care 657 m2 depozite închise. Containere metalice 1buc. Utilaje de incărcare-descărcare 1 buc. Mijloace de transport 2buc. 4. ŞIMAND Suprafaţă totală = 4089 m2, din care 826 m2 depozite închise. Containere metalice 1buc. Utilaje de incărcare-descărcare 1 buc. Mijloace de transport 2buc.

CARAŞ - SEVERIN

SC REMAT SA CARAŞ-SEVERIN, REŞIŢA,

Calea Timişorii, nr. 16

Suprafaţa totală = 4800 m2, din care 900 m2 depozite inchise, Containere metalice 15 buc., Utilaje de încărcare -descarcare 3 buc., Mijloace de transport 6 buc.


1/3/2007 64

1. Deva, str.Aleea Romanilor PT 8, incinta depozitului actual de deşeuri menajere 2. Branişca, str. Principală într-un imobil aferent Centrului de îngrijire şi asistenţă Branişca

Din cauză că nu se dispune de spaţiu suficient s-au stabilit 2 spaţii de rezervă:

1. Deva - suprafaţa de cca.40 m2, spaţiul este împrejmuit, acoperit

2. Branişca - suprafata de 60 m2. HUNEDOARA

Oraşul Simeria: locaţie - Dealul Bărcii

TIMIŞ

SC MULLER GUTTENBRUNN RECYCLING SRL TIMISOARA

Punct de colectare şi depozitare: Com. Ghişoda

Suprafaţa: 500 m2 ( platformă betonată ) nr. containere 10 mc – 15 buc

TOTAL REGIUNE 8

Tabelul 5.11 : Puncte de colectare - peste 100.000 locuitori:

Judeţ Adresă Structură

ARAD SC REMAT SA Arad str. Câmpul Liniştii nr.1

Suprafaţă totală =18203 m2, din care 4667 m2 depozite închise.

Containere metalice 2 buc. Utilaje de incărcare-descărcare 6 buc.

Mijloace de transport 5 buc.

TIMIŞ

SC RETIM ECOLOGIC SERVICE SA TIMISOARA

1. punct colectare deşeuri electronice: Calea Torontalului nr. 96 2. punct colectare deşeuri electronice: Calea Moşniţei nr. 3 3. punct colectare obiecte electronice şi electrocasnice: Calea Chişodei nr. 2 4. punct colectare obiecte electronice şi electrocasnice: Aleea Avram Imbroane nr. 70

1. Suprafaţă: 10 m2, nr.containere 1,1 mc – 1 buc

2. Suprafaţă: 10 m2, nr.containere 1,1 mc – 1 buc

3. Suprafaţă: 20 m2, nr.containere 22 mc – 1 buc

4. Suprafaţă: 20 m2, nr.containere 22 mc – 1 buc

TOTAL REGIUNE 5

Tabelul 5.12: Puncte de colectare – localităţi peste 20.000 locuitori: Judeţ Adresă Structură

CARAŞ - SEVERIN

1. Reşiţa - SC PRESCOM SA Reşiţa, str.Fântânilor, nr. 1,

2. Caransebeş - SC TRANSAL URBIS SRL, str.G-ral Moise Groza nr. 4,

În curs de amenajare

Hunedoara, Consiliul Local Hunedoara str. Rotarilor, nr.7, (incinta fostei unităţi militare) cca.100 m2

Deva, SC.Salubritate SA Deva Aleea Romanilor PT 8 (punct termic 8)

Podea de beton, 2 m2, gard, pereţi deschişi, acoperiş.

Petroşani, Consiliul Local Petroşani, str. Stadionului nr. 4 cca.40 m2

HUNEDOARA

Lupeni, Consiliul Local Lupeni str. Frumoasă nr. 7

suprafata aproximativ 70 m2. Spatiul acoperit, imprejmuit,


1/3/2007 65

există posibilitate de cântărire PETRILA, SC.Termoprest SA Petrila,

str. Tudor Vladimirescu, CT 8 (centrala termică)

cca.78 m2

VULCAN, SC.Almaserv SA Vulcan str. Avram Iancu, nr. 5

suprafaţa totală=50m2 dotare cu cântar de 500 kg.

ORĂŞTIE, Consiliul Local Orăştie, str. Plantelor nr. 2 clădire în suprafaţă de 48m2

TIMIŞ LUGOJ, SC Salprest SA str. T Vuia, colţ cu str. Salcâmilor suprafaţa:1743 m2

TOTAL REGIUNE 10

Urmărind colectarea lor, DEEE sunt transferate către operatori, gestionarii de DEEE sau către manufacturi indicate de către MMGA. În Regiune, sunt în general agenţi REMAT sau alţi operatori cu facilităţi pentru bunuri albe. Un sistem de reciclare pentru bunuri brune este încă în studiu la nivel naţional, nefiind încă definit.

Tabelul 5.13: DEEE colectate în Regiunea Vest colectare DEEE în 2004 şi 2005

echipamente colectate, t / an Colectare , recuperare

2004 2005

observaţii

REMAT SA Caraş-Severin SC Muller Guttenbrunn Recycling s.r.l. 187.15

TOTAL 0 187.15

În funcţie de numărul populaţiei din fiecare judeţ spaţiile destinate pentru colectarea DEEE, amenajate corespunzător ( suprafeţe betonate, acoperite sau containere speciale etc ) variază între 200 şi 2000 m2. Punctele de colectare sunt echipate cu containere de capacităţi între 240 litri, 1,1 m3 şi 4 m3.


1/3/2007 66

5.3. VEHICULE SCOASE DIN UZ

5.3.1. LEGISLAŢIE România a transpus Directiva nr. 2000 / 53 /CE cu privire la vehiculele scoase din uz.

Tabelul 5.14: Legislaţia UE şi românească cu privire la VSU

Legislaţia UE Legislaţia românească Directiva nr. 2000/53/EC privind vehiculele uzate (ELV)

HG nr. 2406 / 2000 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz ( Monitorul Oficial nr. 32 din 11.01.2005 ).

In prezent, există prevederi ale Directivei transpuse şi prin alte acte normative.

• Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 1938/2001 care transpune conceptul de vehicul

• Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor , modificată şi completată cu OUG nr. 61 / 2006 care defineşte terminologia privind: deşeurilor provenite din vehicule; material, valorificare, recuperare, eliminare

• Legea nr. 451/2001 pentru aprobarea OUG nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi împachetarea substanţelor periculoase şi produselor chimice care defineşte substanţele periculoase

• Prin articolul 47 litera d) al HG nr. 85/2003 pentru aprobarea regulamentului de aplicare a OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, s-a stabilit necesitatea prezentării unei dovezi ca vehiculul a fost dezmembrat de un agent economic autorizat, atunci când se solicită radierea vehiculului pentru că acesta este impropriu din punct de vedere tehnic. Aceasta corespunde în mare măsură cerinţelor articolul 5 aliniatul 3 al Directivei în ceea ce priveşte certificatul de distrugere, urmând ca alinierea deplină la cerinţele acestuia să se realizeze în anul 2004, prin adoptarea unei HG.

• Legea nr. 421/2002 privind vehiculele abandonate sau cele fără proprietar permite autorităţilor publice să identifice, să ridice şi să recupereze deşeurile provenite de la vehicule

- OBIECTIVELE DIRECTIVEI VSU Directiva stabileşte:

• măsurile care au ca scop prevenirea apariţiei deşeurilor provenite de la vehicule precum şi reutilizarea, reciclarea şi alte forme de recuperare ale vehiculelor scoase din uz şi componentelor acestora pentru a reduce cantitatea de deşeuri eliminate precum şi îmbunătăţirea performanţei de mediu a tuturor operatorilor economici implicaţi în ciclul de viaţă al vehiculelor

• directiva se aplică vehiculelor şi vehiculelor scoase din uz incluzând componentele şi materialele acestora;

• reutilizarea, reciclarea şi valorificarea energetică într-o proporţie cât mai mare a vehiculelor scoase din uz.


1/3/2007 67

Principalele cerinţe ale directivei

• Colectarea gratuită, de la ultimul deţinător, a vehiculelor scoase din uz • Limitarea utilizării substanţelor periculoase la fabricarea vehiculelor şi reducerea utilizării

acestora începând cu faza de concepţie • Integrarea unei cantităţi crescânde de materiale reciclate provenind de la vehicule în

vehiculele noi şi în alte produse pentru a dezvolta pieţele pentru materiale reciclate • Punerea la punct de către operatorii economici a sistemelor pentru colectarea

vehiculelor scoase din uz şi în măsura în care este fezabil tehnic a deşeurilor de piese rezultate de la repararea vehiculelor

• Punerea la punct a unui sistem conform căruia radierea unui vehicul scos din uz să se facă numai în baza unui certificat de distrugere (eliminare).

5.3.2. GENERAREA VEHICULELOR SCOASE DIN UZ În anul 2003 Regiunea Vest genera aproximativ 38,000 vehicule scoase din uz. Acest lucru presupune media de viaţă a unui vehicul înainte de eliminare este de 13 ani şi erau aproximativ 486,000 automobile, camioane, autobuze înregistrate în regiune. Numărul estimat de vehicule scoase din uz este de aşteptat să crească cu aproximativ 4 %/an de-a lungul perioadei de planificare, direct proporţional cu creşterea numărului de vehicule motorizate din regiune. Tabelul 5.15: Distribuţia şi numărul de vehicule motorizate în Regiunea Vest

Număr de vehicule în 2003

Vârsta vehiculului 0 – 5 ani 6 – 10 ani 11 – 15 ani

16 – 20 ani >20 ani Total

Număr 107039 97308 87577 82712 111904 486540 % 22% 20% 18% 17% 23% 100%

(Sursa: estimările consultanţilor)

107039 22%

97308 20%

87577 18%

82712 17%

111904 23%

0 – 5 ani 6 – 10 ani 11 – 15 ani 16 – 20 ani >20 ani

Figura 5.1: Regiunea Vest, Numărul vehiculelor în 2003 La nivelul anului 2003 în Regiunea Vest erau înregistrate în jur de 486000 vehicule. Dintre acestea 72 % sunt autoturisme de uz personal şi 12 % vehicule comerciale. 112000 vehicule ( 20 % ) sunt mai vechi de 20 de ani, 83000( 18 % ) au între 16 şi 20 de ani şi 87577 ( 17 % ) între 11 şi 15 ani.


1/3/2007 68

Tabelul 5.16: Vechimea vehiculelor N1, a vehiculelor comerciale, în Regiunea Vest, 2003

Numărul şi vechimea vehiculelor N1

tipul vehiculului 0 – 5 ani

6 – 10 ani

11 – 15 ani

16 – 20 ani

> 20 ani Total

vehicule mixte 2864 2709 1161 619 387 7741 vehicule speciale 2396 2267 972 518 324 6477 vehicule de transport în comun 1438 1360 583 311 194 3887 basculante şi camioane 16860 15948 6835 3645 2278 45567 Total vehicule categoria N1 23559 22285 9551 5094 3184 63672

37% 35% 15% 8% 5% 100%

5094 8%

3184 5%

22285 35%

23559 37%

9551 15%

0 – 5 ani 6 – 10 ani 11 – 15 ani 16 – 20 ani > 20 ani

Figura. 5.2: Vechimea vehiculelor comerciale, N1 5.3.3. COLECTAREA VSU Regiunea are o reţea de societăţi comerciale, împrăştiate pe tot teritoriul, care şi-au dezvoltat activităţile de colectare, dezmembrare si valorificare de vehicule scoase din uz în scopul comercializării. Din cauza costurilor de transport vehiculele scoase din uz se tratează prin dezmembrarea elementelor importante şi apoi balotarea în vederea exportării materialului feros. In prezent, eliminarea vehiculelor scoase din uz este o activitate economică profitabilă din cauza faptului că se valorifică doar componentele metalice (aproximativ 70% din masa vehiculului), restul fiind eliminate prin depozitare. În Regiunea Vest în anul 2005 au fost colectate 1808 vehicule şi tratate 1307. Un număr semnificativ de vehicule scoase din uz încă nu au intrat în mod oficial în sistemul vehiculelor scoase din uz.

Tabelul 5.17: Vehicule procesate în anul 2005, Regiunea Vest Anul 2005 Judeţ Vehicule colectate Vehicule tratate Vehicule stocate

ARAD 968 472 0 CARAŞ-SEVERIN 163 163 0

HUNEDOARA 263 263 0 TIMIŞ 414 409 5

TOTAL REGIUNE 1808 1307 5


1/3/2007 69

5.3.4. ŢINTE PRIVIND TRATAREA ŞI RECICLAREA VEHICULELOR SCOASE DIN UZ Tabelul 5.18: Regiunea Vest: Ţinte privind tratarea şi reciclarea vehiculelor scoase din uz Verificarea numărului necesar de puncte de colectare pentru fiecare judeţ în parte. (În prezent sunt operaţionale doar 2 puncte de colectare: în judeţele Timiş şi Caraş -Severin)

începând din 2006

Extinderea reutilizării şi reciclării materialelor provenite de la VSU şi recuperarea energetică a acelor materiale care nu pot fi reciclate începând din 2007

Recuperarea a cel puţin 75% din greutatea vehiculelor scoase din uz construite înainte de 1980 începând din 2007.

Recuperarea a cel puţin 85% din greutatea vehiculelor produse după 1979 din 2007.

Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 70% din greutatea vehiculelor produse înainte de 1980 din 2007.

Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 80% din greutatea vehiculelor produse după 1.01.1980 din 2007

Reutilizarea şi recuperarea cel puţin 95% din greutatea tuturor vehiculelor scoase din uz începând din 2015

Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85% din greutatea tuturor vehiculelor scoase din uz începând din 2015

Se estimează că în următorii ani în jur de 300000 vehicule private şi comerciale vor fi colectate, dezmembrate, parţial reutilizate şi în final compactate şi mărunţite în shredder. Capacitatea minimă prevăzută este pentru 70000 vehicule pe an. În Regiunea Vest sunt înregistrate mai multe societăţi care desfăşoară activităţi de colectare, dezmembrare, recuperare şi reciclare vehicule scoase din uz.

• 1 companie de colectare în judeţul Timiş • 7 companii de colectare şi dezmembrare dintre care:

- 4 în judeţul Hunedoara - 3 în judeţul Timiş

• 4 companii de colectare şi tratare dintre care: - 1 în judeţul Arad - 2 în judeţul Caraş - Severin - 1 în judeţul Timiş

În Regiunea Vest cele 12 societăţi colectează VSU dar nu le procesează, neexistând nici o instalaţie de tip shredder.

Capacitatea anuală de procesare trebuie să crească în direcţia atingerii ţintelor pentru o colectare şi tratare a aproximativ 70 – 75000 vehicule. Aceasta se poate realiza doar în instalaţii foarte mecanizate care necesită importante investiţii. Costurile dezasamblării unei maşini depinde în mod direct de piaţa de materii prime secundare (second-hand) şi de costurile de eliminare a componentelor periculoase.

Se preconizează realizarea a încă 7 centre noi de colectare. Dacă pentru stocarea unei maşini de uz personal se estimează ocuparea unei suprafeţe de cel puţin 8 – 10 m2 este evident că pentru stocarea temporară a VSU vor fi necesare suprafeţe foarte mari


1/3/2007 70

Tabelul 5.19: Obiective cuantificate pentru numărul de vehicule scoase din uz

Nr. vehicule motorizate Creştere 2003 2004 2005 2006 2007 Nr. înregistrat de vehicule

(autobuze, vehicule de pasageri, taxiuri)

4% 486540 506000 526240 547300 569200

Vehicule scoase din uz 4% 38400 41500 43200 44900 46700 Înainte de Jan 1981 % 20 16 12 8 4

După Jan 1981 % 80 84 88 92 96 75 % din greutate 7680 6640 5184 3592 1868 85 % din greutate. 30720 34860 38016 41308 44832

Tone de recuperat , la 1 tona per vehicul 31872 34611 36201 37805 39507

Din estimări aproximativ 45,000 de vehicule cu motor vor fi colectate şi reciclate până în anul 2007. Sub acest aspect, agenţii din Regiune trebuie să încurajeze creşterea semnificativă a capacităţii de recuperare şi reciclare. Cu noile vehicule ce conţin mai mult plastic şi alte metale decât fier, societăţile autorizate vor trebui să facă investiţii în liniile de dezasamblare. Liniile vor colecta sticlă, plastic şi cauciuc, fluide (pentru frână, transmisie, răcire, lubrifianţi), anvelope, catalizatori de cupru, aluminiu, textile, motoare electrice, acumulatori, etc. Multe dintre materialele plastice vor fi mărunţite, iar carcasele de metal pentru motor şi transmisie, în general se taie şi se balotează. Din punct de vedere al creşterii complexităţii este de recomandat ca toate procesele economice să fie îndeaproape examinate, pentru ca operatorii să investească în echipamentul necesar. În esenţă situaţia este analoagă din punct de vedere economic cu cea discutată mai devreme pentru bunurile DEEE.

În final, cantitatea de deşeuri periculoase care va fi recuperată prin reciclarea vehiculelor scoase din uz va fi de 4 % din greutatea lor. Presupunând o greutate medie de o tonă pe vehicul, această cantitate ar fi de aproximativ 1 tonă de deşeu periculos colectat.(European Environmental Agency/European Topic Centre/Waste and Material Flows, 2001, Scrapping of passenger cars assessment scenarios, Risoe National Laboratory, Denmark, 2000, disassembly of ELV important quantities of hazardous waste.)


1/3/2007 71

5.4. NAMOLURI DIN TRATAREA APELOR UZATE

5.4.1. LEGISLAŢIE Tabel 5.20: Instalaţii de tratare a apei uzat

5.4.2. ŢINTE Tabelul 5.21. Ţinte

Ţinte

Prevenirea depunerilor ilegale Incepând din 2007 Prevenirea descărcării de nămol în apele de suprafaţă Incepând din 2007

Promovarea folosirii nămolului necontaminat ca fertilizator în agricultură Incepând din 2007

Deshidratarea şi pretatratamentul în vederea coincinerării în instalaţiile de obţinere a cimentului Incepând din 2007

5.4.3 STAREA ACTUALĂ Tabelul 5.22. Deşeu Cod deşeu 1999 2000 2001 2002 2003

1 Nămoluri de epurare, 19 08 05 7620 7560 7920 9470 10730 1.1 Cantitate reutilizată 19 08 05 - - - - - 1.2 Cantitate eliminată 19 08 05 7620 7560 7920 9470 10730

Tabelul 5.23. Indicatori de generare a nămolurilor de epurare

Anul 2003 Nămol din staţiile de epurare a apelor uzate (kg / loc.an)

Regiunea Vest 6 Arad 4 Caras-Severin 6 Hunedoara 7 Timis 5 În 2003, ca de altfel şi în prezent nu există staţii noi şi moderne de epurare apelor uzate menajere. Industria locală care iniţial a fost conectată la reţeaua de canalizare este în mare parte inchisă sau şi-a construit propria staţie de incintă. În acelaşi timp locuitorii şi-au instalat apometre şi consumul lor a scăzut vizibil. Cu toate acestea se aşteaptă o creştere de 2 până la 3 ori a cantităţilor de nămoluri din tratarea apelor uzate, astfel încât ele vor ajunge până la valori de 20 – 30000 t/an în 2013.

Legislaţia UE Legislaţia Românească

Directiva nr. 86/278/CE privind protecţia mediului, şi în special a solului, atunci când nămolul din canalizare este folosit în agricultură

Ordinul ministerial comun al MMGA şi MAPDR no. 344/708/ 2004, privind aprobarea normelor tehnice de protecţie a mediului şi în special a solului când nămolul din canalizare este utilizat în agricultură (Monitorul Oficial no.959 din 19.10.2004).


1/3/2007 72

5.4.4. OPŢIUNI PENTRU REUTILIZAREA ÎN AGRICULTURĂ ŞI VALORIFICAREA NĂMOLULUI Condiţia promovării nămolului ca fertilizator în agricultură este ca solul să nu fie afectat în mod negativ de componentele acestuia. Până în urmă cu trei ani cantitatea depusă pe un teren agricol nu trebuia să depăşească 5 tone de substanţă uscată pe hectar dacă analizele de sol nu depăşeau următoarele limite:

Tabalul 5.24 Metal greu Limita mg/ kg materie

uscată (pH>6.5) Plumb 50 Cadmiu 3 Crom 100 Cupru 100 Nichel 50 Mercur 1 Zinc 300

Concentraţiile maxime admisibile ale metalelor grele pentru ca nămolul să fie utilizat în

agricultură

Metal greu Limita mg/kg substanţă uscată

Plumb 300 Cadmiu 10 Crom 500 Cupru 500 Nichel 100 Mercur 5 Zinc 2000 Cobalt 50 Arsenic 10 PCB 0,8 Hidrocarburi aromatice policiclice 5 Compusi organici halogenati 500

Intrucât nămolurile provenite din instalaţiile de tratare a apei uzate sunt relativ consistente pot fi uşor de incinerat. Pentrul transportul acestora într-un mod economic, sunt filtrate şi apoi uscate. Apoi nămolul este pompat în incinerator, sau stocat, dacă este solid. Posibilităţile de incinerare sunt în fabricile de ciment sau in instalaţiile care folosesc drept combustibil lignitul. Pentru cantităţi mari, se poate utiliza incinerarea în pat fluidizat chiar pe amplasamentul instalaţiilor de tratare a apei uzate. Incineratorul cu pat fluidizat necesită o pre-tratare şi uscare pentru a permite particulelor de nămol să fie distribuite pe toată suprafaţa patului fluidizat. În general, fiecare incinerator consumă între 2 şi 8 tone pe oră din totalul solidelor. Principalii paşi sunt:


1/3/2007 73

1. deshidratarea mecanică a nămolului 2. uscarea termică a nămolului 3. combustia în pat fluidizat 4. recuperarea căldurii/generator de abur 5. filtrare uscată 6. precipitator electrostatic 7. filtrarea fluxului de gaz

Figura 5.3. Imagine ilustrând un posibil tratament pentru nămolul provenit de la instalaţiile de tratare a apei uzate (SITA France)


1/3/2007 74

5.5 DEŞEURI PROVENITE DIN CONSTRUCŢII ŞI DEMOLĂRI

5.5.1 Legislaţie şi obiective

Regiunea nu are încă obiective specifice pentru deşeurile provenite din construcţii şi demolări. Obiectivele propuse sunt date mai jos împreună cu sarcinile specifice care trebuie atinse. Tabel 5.25 Obiective propuse Tratarea deşeurilor contaminate din construcţii şi demolări pentru a putea fi valorificate (material sau energetic) sau/şi eliminarea finală în siguranţă

Începând cu 2007

Tratarea deşeurilor contaminate provenite din drumuri, clădiri şi săpături pentru valorificare sau/şi eliminare finală în siguranţă

În permanenţă

Refolosirea şi reciclarea deşeurilor din construcţii şi demolări dacă nu au fost contaminate.

În permanenţă

Refolosirea şi reciclarea deşeurilor provenite din săpături, dacă acestea nu au fost contaminate

În permanenţă

Implementarea tehnologiei de reciclare şi valorificare materială pentru 50% din deşeurile rezultate în urma construcţiei de drumuri

În permanenţă

Dezvoltarea unei tehnologii de depozitare pentru deşeurile din construcţii şi demolări ce nu pot fi valorificate.

În permanenţă

5.5.2 General Deşeurile provenite din construcţii şi demolări, sunt constituite din două componente individuale: deşeuri din construcţii şi deşeuri din demolări. Aceste deşeuri provin din: infrastructura construcţiilor şi clădirilor, total sau parţial demolate, din reparaţia drumurilor, etc. - Cantitate şi conţinut Deşeurile provenite din construcţii şi demolări reprezintă în ţările UE aproximativ 25 % din deşeuri, ele provenind în mare parte din demolări şi renovări ale clădirilor vechi. Sunt alcătuite din materiale cum ar fi cărămizi, beton, lemn, sticlă, metale, plastic, solvenţi, azbest, sol excavat, multe din ele putând fi reciclate într-un fel sau altul.

Legislaţia UE Legislaţia Românească Directiva nr. 86/278/CE privind protecţia mediului, şi în special a solului, atunci când nămolul din canalizare este folosit în agricultură

Ordinul ministerial comun al MMGA şi MAPDR no. 344/708/ 2004, privind aprobarea normelor tehnice de protecţie a mediului şi în special a solului când nămolul din canalizare este utilizat în agricultură (Monitorul Oficial no.959 din 19.10.2004).


1/3/2007 75

Figura 5.4 Conţinutul deşeurilor provenite din construcţii şi demolări

(Sursa, EIONET 2005) - Căi de gestionare Principala metodă ce va fi utilizată pentru tratarea şi eliminarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări este reciclarea, cu o rată de reciclare de peste 80 % . -Acţiunea asupra mediului Deşeurile provenite din construcţii şi demolări au fost identificate ca o prioritate a fluxului de deşeuri de către UE. Datorită volumului mare de deşeuri provenite din construcţii şi demolări este necesar un spaţiu mare de depozitare. Aceste deşeuri necesită resurse şi tehnologii pentru separarea şi recuperarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări, tehnologii accesibile şi în general puţin costisitoare.

5.5.3 Generarea În prezent doar o parte din deşeurile provenite din construcţii şi demolări este raportată. De exemplu, aceste deşeuri se utilizează ca material de umplutară (împtumut), fapt mai mult sau mai puţin legal. Datele statistice privind generarea anuală a deşeurilor provenite din construcţii şi demolări, lipsesc. Deşi statele membre sunt neconsecvente în definirea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări, acestea sunt totuşi considerate ca fiind cca. 25% din totalul deşeurilor generate. De exemplu, Parisul raportează 680kg/loc/an în timp ce regiunile rurale ale Franţei raportează 250kg/loc/an. Folosind ca reper cantitatea mai mică, ar rezulta în Regiunea Sud-Vest generarea a aproximativ 580000 t/an, aproape de 10 ori mai mult decât cantităţile raportate. Fără reciclare, acestea vor necesita aproximativ 290.000 m3 capacitate de depozitare pentru deşeuri provenite din construcţii şi demolări presupunînd că densitatea este 2000 kg/m3.

5.5.4. Colectarea Multe din deşeurile porvenite din construcţii şi demolări sunt reciclabile şi pot fi reutilizate în producerea de balast pentru drumuri, sau refolosite în producerea de ciment, dacă există facilităţi adecvate. UE a raportat o descreştere a depozitării de deşeuri provenite din construcţii şi demolări când taxele de depunere sunt mai mari decât cele încasate de firmele de reciclare. Acest lucru a fost posibil în Germania. Se sugerează ca o strategie asemănătoare să fie abordată şi aici, dat fiind faptul că deşeurile provenite din construcţii şi demolări pot umple spaţii de 290000m3/an, presupunând că nu sunt reciclate şi recuperate în totalitate.. Această cantitate poate fi redusă seminificativ prin folosirea unei simple mărunţiri şi a unei facilităţi de sortare care poate recupera de la 60 la 70% din deşeurile provenite din construcţii şi demolări. Asemenea facilităţi pot costa între 3-4 milioane EURO pentru o structură ce suportă


1/3/2007 76

500t/zi de deşeu mărunţit. Este sugerat ca costurile de reciclare să fie mai mici decât costul de depozitare. Acest lucru ar putea da un impuls pentru creşterea reciclării.

Figura 5.5 Instalaţia de mărunţire a deşeurilor provenite din construcţii şi demolări (Sursa:

Nordberg) Tabelul următor ilustreză costul colectării şi depunerii deşeurilor în relaţie cu volumul total contractat al unei noi clădiri, modificare şi renovare:

Tabel 5.26 Costul de colectare şi de depunere Cantităţi de deşeu/m³ de clădire m³/m³

de volum % %

0,01-0,05 0,5-0,8 -Lucrări de structură 25-33 -Lucrări de finisaje 67-75

Renovare şi modificare 0,1-0,5 1,2-1,9 În Europa, de la lucrările de construcţie a unei clădiri de mărime medie de 1000m2, poate fi colectată o cantitate de deşeu de 10-50m3, în timp ce de la lucrările de renovare ale aceleiaşi clădiri rezultă cantităţi de deşeuri de cca zece ori mai mari..Pentru deşeurile nesortate costurile de depozitare pot fi de până la 100 €/tonă, în timp ce pentru cele sortate sunt îin jurul valorii de 30 €/tonă - Introducerea sistemului de colectare În timpul introducerii sistemului de colectare, aceasta ar trebui să fie lipsite de taxe pentru colectarea unor cantităţi mici de deşeu de la proprietarii de gospodării. Mai târziu, după ce sistemul va fi implementat şi acceptat în totalitate, o taxă va putea fi aplicată. Cantităţi mari de deşeuri provenite din construcţii şi demolări ar trebui transportate direct la depozite prin firme de construcţie cu taxe care să reflecte costurile reale de tratare şi depozitare Un sistem de colectare pentru deşeurile provenite din construcţii şi demolări necesită o implementare adecvată. Campanii publice de informare ar trebui desfăşurate, având ca scop identificarea clară a taxelor şi procedurilor

5.5.5 Depozitarea Deşeurile provenite din construcţii şi demolări trebuie depuse pe un depozit controlat dar nu neapărat conform, în special dacă materialul este în mare parte inert. Presupunând o colectare de 90% şi o rată de reciclare de 60% pentru 2013, următoarele cantităţi vor trebui depuse.


1/3/2007 77

Tabel 5.27 Deşeuri provenite din construcţii şi demolări, Kts/an

Deşeuri provenite din construcţii şi demolări, Kts/an

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Populatie 1947 1940 1932 1925 1918 1911 1904 1897 1890 1883 1876

Rata de generare kg/loc./an 250 487 485 483 481 479 478 476 474 472 471 469 Rata de reciclare 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0% 60.0%

Rata de colectare

10.0% 15.0% 20.0% 25.0% 30.0% 40.0% 50.0% 60.0% 70.0% 80.0% 90.0%

Reciclate kt 0 0 0 0 0 19 48 85 132 188 253 Depozitate kt 49 73 97 120 144 172 190 199 198 188 169

Depozitare (m3) densitate

2000 kg/m3 24 36 48 60 72 86 95 100 99 94 84 Cele mai sus menţionate implică realizarea unor capacităţi de mărunţire de 300 kt/an şi unor capacităţi de depozitare de 100000 m3/an .

5.5.6 Recomandări privind aplicarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări Se sugerează ca în cursul procedurii de Evaluarea a Impactului asupra Mediului anterioară emiterii Aurorizaţiei de Construire să se stabilească cu claritate locul de eliminare a deşeurilor din construcţii şi demolări. Este recomandat ca Consiliile Locale să introducă un paragraf în contractele lor cu privire la repararea străzilor, construirea străzilor, construirea unor noi clădiri, ca şi lucrările de renovare şi modificare, prin care să se impună depozitarea deşeurilor numai la depozitele autorizate. În licitaţii, firmele ar trebui să specifice fondurile necesare pentru depozitarea deşeurilor provenite din construcţii şi demolări. Băncile ar trebui să ceară, atunci când acordă împrumuturi pentru realizarea de construcţii, evidenţierea fondurilor specifice care să fie utilizate în scopul depunerii deşeurilor provenite din construcţii şi demolări. În plus, acest fapt vine în completarea oricărei proceduri de Evaluare a Impactului asupra Mediului sau oricărei alte Autorizaţii de Construire, numai dacă aceasta nu este deja inclusă. Camera de Comerţ şi Industrie ori autoritatea responsabilă pentru firme de construcţii, ar trebui să ceară dovezi privitoare la depunerea adecvată a deşeurilor provenite din construcţii şi demolări. În final, se recomandă ca o parte din deşeurile provenite din construcţii şi demolări, sau o parte din materialul provenit din excavare să fie folosit ca material pentru straturile interne ale drumurilor în construcţie. Acelaşi lucru poate duce la o cooperare între operatorii de depozite, firmele de construcţie şi Consiliile Locale, în îndeplinirea obligaţiei de a elimina adecvat deşeurile provenite din construcţii şi demolări-.


1/3/2007 78

6. Evaluarea alternativelor tehnice

6.1 Aspecte decizionale în gestiunea deşeurilor Acest capitol evaluează altenativele tehnice, operaţionale şi financiare pentru Regiunea 4, în vederea colectării, reciclării, tratării şi depunerii deşeurilor. Ca bază, acest capitol consideră Obiectivele Planului Regional de Gestiune a Deşeurilor specificate în capitolul 3 şi prognozele cantitative pentru deşeuri aşa cum sunt date în capitoul 4. În ceea ce priveşte previziunile pentru generarea deşeurilor în 2013 şi nevoile de tratare, este acordată aici o atenţie specială atingerii tintelor de reducere a deşeului bioderadabil şi de reciclare a ambalajelor. Bazându-se pe datele alternativelor tehnice, operaţionale şi financiare explicate aici, este de aşteptat ca Regiunea , dar şi Judeţele componente să aleagă şi să dezvolte dintre alternativele tehnice , planul local sau judeţean de implementare, în vederea atingerii ţintelor În aces sens, se aşteaptă ca fiecare judeţ/municipalitate să-şi bazeze decizia pe : - puterea financiară a judeţului sau a municipalităţii; - eficienţa costului (soluţia costului cel mai mic) şi - impactul socio-economic. Pentru a atinge aceste cerinţe, Judeţele şi municipaltăţile vor fi nevoite să-şi schimbe semnificativ practicile curente de gestiune a deşeurilor, care numai parţial sau local îndeplinesc obiectivele regionale. Dintre aceste obiective, cele care au un impact mai mare asupra modurilor de operare, finanţare sau asupra investiţiilor sunt următoarele:

1. colectarea a aproape 100% din deşeuri (90% din zona rurală până în anul 2009 şi 100% din zona urbană până în anul 2013) şi apoi depozitarea în depozite conforme

2. sortarea extinsă pentru reciclarea materialelor pentru ambalaje, 55% până în 2013

3. reducerea a 50% din deşeurile biologice de pe terenurile de depozitare până în 2013, luând ca bază de calcul cantităţile depozitate in 1995

4. obiective specifice pentru fracţii de deşeuri colectate separate (discutate în Capitolul 5, Fluxuri Specifice de Deşeuri)

- Responsabilitatea decizională pentru Planul de Gestiune a Deşeurilor (Judeţene, Municipale şi Comunale) Procesul de definire a celei mai bune variante de Plan de Management al Deşeurilor revine autorităţilor Regionale, Judeţene şi Municipale/Comunale în consultare cu publicul şi alţi factori interesaţi în domeniul gestiunii deşeurilor (ONG-uri, REMAT, culegători, industrie, comercianţi, etc). Aceşte instituţii trebuie să ia decizii privind colectarea deşeurilor, tratarea şi depunerea lor - care de cele mai multe ori se iau de către Consilii împreună cu autorităţile comunale, municipale, operatorii serviciilor de salubritate, APM-uri. Este de aşteptat ca municipalităţile sa formuleze Planul lor de implementare a gestionării deşeurilor bazându-se pe:

- ţinte regionale şi naţionale - conjunctura geografică şi contexul socio-economic - nivelul de servicii pe care îl doresc - capacitatea de plată şi posibilităţile de finanţare, şi - termenele şi prevederile Planului Naţional/Regional de Gestiune a Deşeurilor.


1/3/2007 79

- Decizia tehnică şi operaţională în gestionarea deşeurilor Pentru a atinge ţintele cuantificate ale managementului deşeurilor, respectând capacitatea lor de plată şi găsirea nivelului de servicii dorit, municipalităţile şi comunele vor trebui să ia în considerare numeroase formulări ale Planului de Gestiune a Deşeurilor. Printre cele mai relevante se numără:

- Obiective şi ţinte (din Capitolul3) - Colectare şi sortare selectivă pentru gospodării, containere necesare, mărime, culoare,

deţinători, etc. - Frecvenţa serviciilor de colectare a deşeurilor (inclusiv mărimea echipajului,

caracteristici tehnice, număr de vehicule pentru colectare), - Utilizarea „punctului verde” sau a altui sistem de marcare (impactul asupra

producătorilor, comerţului cu amănuntul, gospodăriilor) - Amplasamente, specificaţii tehnice, şi planuri pentru: puncte de colectare, staţii de

transfer, staţii de sortare, staţii de compostare, facilităţi de tratare (incineratoare / TMB), facilităţi de reciclare, depozite,

- Structura tarifelor şi taxelor - Finanţarea şi posibile fonduri obţinute prin scheme de grant / contribuţia locală la

investiţiile pentru amenajarea principalelor instalaţii - Gradul de implicare a operatorilor din sectorul privat (concesiuni, acorduri de construcţie,

transfer şi operare, contracte de delegare de gestiune, contracte de servicii), şi - Monitorizarea funcţiilor sistemului, participarea publicului şi diseminarea informaţiei.

Bazându-se pe deciziile de mai sus, fiecare Judeţ şi Municipalitate va alege alternative tehnice pentru investiţiile ţintite, ce vor fi definite, în Capitolul 7 pentru:

- Vehicule de colectare şi containere pentru deşeuri pre-selectate sau amestecate - Staţii sau zone de transfer şi colectare - Echipament de sortare şi centre de sortare - Centre de tratare (staţii de compostare, incineratoare, scheme mecano-

biologice), şi - Depozite judeţene conforme .

Consideraţiile de mai sus pot fi illustrate în procesele următoare de luare a deciziilor. Procesul subliniază deciziile necesare pentru fiecare dintre paşii importanţi ai gestiunii deşeurilor.


1/3/2007 80

- Domenii de decizie in gestionarea deseurilor Acest capitol evaluează altenativele tehnice, operaţionale şi financiare pentru Regiunea Vest, în vederea colectarării, reciclării, tratării şi depozitarii deşeurilor. Ca bază, acest capitol ia in considerare Obiectivele Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor specificat în capitolul 3 şi prognozele cantitative pentru deşeuri aşa cum sunt prezentate în capitoul 4. În ceea ce priveşte previziunile pentru generarea deşeurilor în 2013 şi cerintele de tratare, este acordată aici o atenţie specială atingerii tintelor de reducere a deşeului bioderadabil depozitat şi de reciclare a deseurilor de ambalaje. Au fost realizate prognoze asemănătoare şi cerintele de tratare pentru fluxuri de deşeuri specifice în capitolul 5. Bazat pe alternativele tehnice, operaţionale şi financiare prezentate in acest capitol, este de aşteptat că fiecare judeţ va alege şi va dezvolta planul local sau judeţean de implementare, în vederea atingerii ţintelor. În aces sens, se aşteaptă ca fiecare judeţ/municipalitate să-şi bazeze decizia pe : - puterea de plată a judeţului sau a municipalităţii; - eficienţa costului (soluţia costului cel mai mic) şi - impactul socio-economic. Pentru a atinge aceste cerinţe, judeţele şi municipaltăţile vor fi nevoite să-şi schimbe semnificativ practicile curente de gestiune a deşeurilor, care numai parţial sau local îndeplinesc obiectivele regionale. Dintre aceste obiective, cele mai importante se referă la practicile noi de operare şi cost:

1 colectarea a aproape 100% din deşeuri (90% din zona rurală până în anul 2009 şi 100% din zona urbană până în anul 2013) şi apoi depozitarea lor in depozitele ecologice judeţene

2 extinderea colectarii selective pentru reciclarea materialelor pentru ambalaje, 55% până în 2013

3 reducerea a 50% din deşeurile biodegradabile depozitate până în 2013, fata de cantităţile din 1995

4 oboective specifice pentru fracţiile de deşeuri colectate separate (prezentate în capitolul 5, Fluxuri specifice de deşeuri)

- decizia de a responsabiliza autorităţile regionale, judeţene, municipale şi comunale despre Planul de Gestiune Planul de de Management al Deşeurilor se va discuta cu autorităţile regionale, judeţene şi municipale / comunale precum şi cu publicul şi alţi factori interesaţi în domeniul gestiunii deşeurilor (ONG-uri, operatori de reciclare, operatori de salubritate, producatori, societati comerciale, etc) . Aceşti oficiali trebuie să ia decizii privind colectarea deşeurilor, tratarea şi depozitarea lor - pentru care cele mai multe dintre decizii se iau de către consiliile judeţene împreună cu autorităţile comunale, municipale, operatorii serviciilor de salubritate, APM-uri. Este de asteptat ca municipalităţile sa formuleze planul propriu de implementare a gestionării deşeurilor bazându-se pe:

- ţintele regionale şi naţionale - conjunctura geografică ţi contexul socio-economic - nivelul de servicii pe care îl doresc - capacitatea de plată şi posibilităţile de finanţare, şi - Planul de Gestionare a Deşeurilor naţional, regional, planuri de implementare a

directivelor de deseuri, norme şii calendar.


1/3/2007 81

- arii de operare şi decizie în gestionarea deşeurilor Pentru a atinge ţintele cuantificate ale managementului deşeurilor, in functie de capacitatea lor de plată şi nivelul de servicii dorit, municipalităţile şi comunele vor trebui să ia în considerare numeroase optiuni pentru Planul de Implementare pentru Managemetului Deşeurilor. Printre cele mai relevante se numără:

- Obiective şi ţinte (din Capitolul3) - Colectare selectivă in gospodarii sau sortare, containere necesare, mărime, culoare,

parteneriat, etc. - Frecvenţa colectarii deşeurilor (inclusiv traseul, capacitatea, caracteristici tehnice,

numărul de vehicule pentru colectare), - Utilizarea punctului verde sau a sistemului depozit (impactul asupra producatorilor,

comerciantilor, gospodăriilor) - Locaţia, caracteristicile tehnice şi planificarea pentru: puncte de colectare, staţii de

transfer, staţii de sortare, staţii de compostare, facilităţi de tratare (incineratoare / TBM), facilităţi de reciclare, depozite

- Structura tarifelor şi taxelor

- Finanţarea şi posibilitati de a obtine fonduri prin scheme de granturi sau contribuţie locală pentru principalele facilităţi

- Gradul de implicare al operarorilor din sectorul privat (concesiuni, acorduri de construcţie, transfer şi operare, contracte de management, contracte de servicii), şi

- Monitorizarea sistemului, participarea publicului şi diseminarea informaţiei.

Bazându-se pe deciziile de mai sus, fiecare judeţ şi municipalitate va alege alternative tehnice pentru investiţiile propuse, ce vor fi definite mai târziu, în Capitolul 7,pentru:

- Vehicule de colectare şi sortare şi containere pentru deşeuri - Staţii sau zone de transfer si colectare - Echipament de sortare şi centre de sortare - Centre de tratare (staţii de compostare, incineratoare, scheme bio-mecanice), şi - Depozite ecologice zonale pentru deseuri

Consideraţiile de mai sus pot fi ilustrate în procesul de luare a deciziilor ce urmeaza. Procesul subliniază deciziile necesare pentru fiecare pas important in gestionarea deşeurilor.


1/3/2007 82

Figure 6.1: Arii de decizie pentru gestionarea deşeurilor municipale solide

1. GENERAREA DEŞEURILOR

2. COLECTAREA

3. TRATAREA

4. DEPOZITAREA

Pubele, containere, zone şi frecvenţa de COLECTARE pentru DSM rural, mixt si separat

Pubele, containere, zone şi fracţiuni de COLECTARE pentru DSM urban, mixt şi separat

Caz de Bază: RECUPERARE/ RECICLARE /COMPOSTARE A DEŞEULUI COLECTAT SEPARAT

DEPOZITAREA DSM MIXT RĂMAS

Alternativa 1 şi 2 :INCINERARE/ TRATARE MB A DSM MIXT RAMAS

PASUL IN GESTIONAREA DEŞEURILOR

ARII DE DECIZIE PENTRU OPTIMIZAREA COSTULUI ŞI A SERVICIULUI


1/3/2007 83

6.2 Opţiuni de selecţie a metodologiei - Criteriul cântăririi “Analiza cost - beneficiu” este o metodă care ajută la compararea opţiunilor alternative privind costul şi beneficiile diferitelor procese şi tehnologii. Decizia sa corecta ajută la selectarea soluţiilor cu costul cel mai mic cu cele mai mari beneficii obţinute. Este de asemenea o metodă importanta în procesul transparent de luarea a decizii lor şi transmiterii concluziilor către public. Ca parte a analizei cost – beneficiu, factorul greutate este întotdeauna ataşat fiecărui criteriu în procesul de luare a deciziilor. Pot fi incluse beneficii sociale, beneficii ecologice, etc, care sunt evaluate din punct de vedere al costului şi ţintelor. În general, un grup de experţi este desemnat să analizeze balanţa cost – beneficiu. Nu este întotdeauna posibil să ajungi la un răspuns simplu al analizei cost-beneficiu, dar este important ca corpul de analiza să fie format din diferiţi experţi care pot ataşa fiecare părerea proprie privind analiza. Ei pot avea păreri diverse privind evaluarea şi importanţa fiecărui criteriu enumerat, etc.Totuşi, procesul are avantajul că sunt rapid eliminate soluţiile nerezonabile, şi este uşor de folosit. În exemplul următor de analiză cost - beneficiu, un procent de 20% este acordat beneficiilor sociale, 20% pentru partea ecologică şi 60% pentru costul de operare. Principalul criteriu este împărţit în subcriterii care vor primi note între 1 şi 10. Cota pentru fiecare subcriteriu este dată de fiecare expert. Suma notelor date pentru fiecare subcriteriu este apoi inmultita cu rata de greutate (ponderea). Cea mai mare notă conduce la cel mai mare raport cost – beneficiu şi aşa mai departe. În acest exemplu, subcriteriul “acceptabilitate şi tehnologie“ dă cea mai mare greutate. Alte subcriterii, cum ar fi “calitatea serviciilor de colectare“, “personal adiţional angajat“, şi “activităţi adiţionale“, pot ajuta la creşterea, de exemplu a acceptabilitatii unei anumite tehnologii achiziţionate datorită altor beneficii. Criteriul ecologic redă impactul privind îmbunătăţirea calităţii mediului, sănătatea şi igiena celor care lucrează în domeniul colectării de deşeuri, tratării lor şi activităţii de depozitare. Un alt criteriu este reducerea cantitatilor de deseuri depozitate. Si anume, cu cât mai mai puţine deşeuri se depun, cu atât mai mare va fi durata de viaţă a depozitului. Subcriteriul economic este de asemenea subdivizat în costuri de investiţie şi costuri de operare. Un cost ridicat investit va fi notat mai puţin, cu toate ca duce la controlul mai bun al emisiilor si atingerea ţintelor de reducere a cantităţilor de deşeuri.

Table 6.10: Cost - Beneficiu / Analiza comparativă Ponderea criteriilor Denumirea criteriilor

Notarea subcriteriilor, note intre 1-10

solutia de bază Alt 1

Alt 2

20 % Beneficii sociale Subcriteriu Acceptabilitatea tehnologiei 10 1 1

Îmbunătăţirea calităţii serviciului de colectare 5 0 0

Creea unor noi locuri de muncă 3 6 10 Implementarea unor afaceri noi Activităţi de reciclare 5 7 10 Suma 1 23 14 21 Suma 1x ponderea 4,6 2,8 4,2


1/3/2007 84

20 % Beneficii ecologice Subcriteriu Reducerea poluării aerului 3 6 9 Reducerea poluării solului 3 6 9 Reducerea poluării apelor 3 6 9 Siguranţa lucrului 4 4 4

Reducerea cantităţii de deşeuri depozitate 3 6 9

Suma 2 16 28 40 Suma 2 x ponderea 3,2 5,6 8

60 % Impactul economic Subcriteriu

Cost de investiţie pentru colectarea separată 9 4 1

Cost de investiţie petnru tratare 10 5 1 Cost de investiţie pentru depozitare 2 5 10 Cost de operare pentru colectare 9 4 1 Cost de operare pentru tratare 9 4 2 Cost de operare pentru depozitare 2 4 9 Suma 3 39 22 24 Suma 3 x ponderea 23,4 13,2 18,3

100 % Total 31,2 21,6 30,5 - Recomandările analizei cost – beneficiu Asa cum este ilustrat în exemplul de mai sus, diferenţele dinte cazul de bază şi alternativa 2 sunt mici. Acesta este rezultatul problemelor complexe existente în domeniul gestionării deşeurilor. Pentru tratare, spre exemplu, membrii comisiei pot prefera o soluţie care sa genereze un cost mic al încălzirii locuinţelor în mediul urban şi în domeniul alimentării cu energie electrică, alţii pot fi însă mai interesaţi să promoveze dezvoltarea biotehnologiilor. Ambele pozţii sunt posibile.


1/3/2007 85

6.3 Privire generală asupra alternativelor tehnice

6.3.1 Tendinţe generale în tehnologia tratării deşeurilor - Strategia europeană comună în domeniul obţinerii costului cel mai mic Statele member UE (dacă nu chiar toate statele dezvoltate), au obiective de gestionare a deşeurilor similare cu ale României. Câteva au standarde mai ridicate, cum ar fi Germania, care are ca ţintă reducerea la 5% a continutului biodegradabil al deseurilor depozitate, În consecinţă, Planurile de Gestiune a Deşeurilor aleg aproximativ aceleaşi soluţii tehnice pentru îndeplinirea obiectivelor de reducere a deşeurilor. Acestea sunt în general:

- Colectarea selectivă a fracţiilor de deşeuri (sisteme de recipienţi uscaţi / recipienţi umezi, sistem punct verde, etc)

- Folosirea staţiilor de transfer dacă cantităţile de deşeuri trebuie să fie transportate pe distanţe mari

- Staţii de sortare pentru a recupera fracţii de deşeuri (deşeuri provenite din ambalaje, hârtie)

- Compostarea in mare parte a fracţiilor verzi şi a unor fracţii provenite din mâncare (ambele compostate centralizat sau in gospodarii)

- Tratarea deşeurilor ramase în amestec (prin incinerare sau scheme biomecanice) - Planuri specifice:

v Puncte de colectare şi cerinţe pentru producatori de a lua înapoi anumite deşeuri: vehicule scoase din uz, echipamente electrice şi electronice uzate,

v Deşeuri menajere periculoase v Nămol provenit din statiile de epurare municipale v Deşeuri provenite din construcţii şi demolări v Depozite ecologice pentru depozitarea deşeurile rămase, reziduale

Reducerea conţinutului biodegradabil al deşeurilor solide municipale ramase în amestec s-a dovedit a fi una dintre cele mai problematice. Aceasta cere investiţii importante şi facilităţi de tratare specializate (incineratoare/statii TMB) care au costuri importante de operare şi tehnologii avansate. O discuţie despre acest subiect este detaliată în cele ce urmează. Tendinţe ale tehnologiilor de depozitare Tendinţele generale de dezvoltare în domeniul tehnologiilor de depozitare a deseurilor se concentrează pe:

- Limitarea cantităţilor de deseuri depozitate şi maximizarea folosirii de resurse naturale prin reciclare şi refolosire

- Extinderea vieţii depozitelor si astfel reducerea suprafetelor ocupate de deseuri - Limitarea emisiilor de gaze cu efect de sera cum ar fi metanul si a producerii de levigat

la depozitele de deseuri

Recent, datorită creşterii generale a standardului de viaţă si folosirii tot mai largi a tehnologiilor de ambalare, cantităţilor de deşeuri organice si de ambalaje au crescut în mod considerabil, ambele umplu rapid depozitele si diminueaza resursele naturale. Pentru a contracara acest lucru, obiective specifice formulate în Capitolul 3, promovează reciclarea materialelor de ambalaje si reducerea cantitatilor de deşeuri biodegradabile depozitate. Pentru a reduce impactul emisiilor de la depozite, depozitele vor fi proiectate si construite cu cele mai bune tehnici disponibile, aşa cum au fost ele definite în Directiva europeană de depozitare, transpusa in legislatia romaneasca. (Acest plan utilizează termenul de depozite ecologice pentru a desemna depozitele conforme cu Directiva europeana de depozitare, transpusa in legislatia romaneasca, care înglobează folosirea celor mai bune tehnici disponibile în domeniul depozitării deşeurilor)


1/3/2007 86

Folosirea celor mai bune tehnici disponibile duce la un reducerea impactului asupra mediului, ceea ce implica:

- Metode mai simple de tratare a levigatului - Emisii mai scăzute de gaze cu efect de seră, în special metan (metanul are de 21 ori

efect mai ridicat de seră decât CO2), şi - Reducerea semnificativa a factorilor negativi (fum, păsări / animale / praf / mirosuri

neplăcute / ape contaminate / deplasări de praf cu ajutorul vântului) - Controlul asupra deşeurilor depozitate, şi - Inchiderea si monitorizarea depozitelor, remedierea siturilor si a solului.

Alte elemente ale celor mai bune tehnici disponibile privitoare la operaţiunile de depozitare includ:

- geomembrane pentru impermeabilizarea depozitelor, - tratarea levigatului - compactare avansata a deseurilor depozitate - acoperire zilnică, şi - colectarea si arderea metanului de depozit in depozitele mici sau recuperarea şi

utilizarea lui ca si combustibil in generatoarele electrice in depozitele mai mari. - tendinţe privind metoda reducerii deşeurilor biodegradabile: Pentru a reduce cantitatea de deşeuri biodegradabile ce intră in depozite şi apoi emisiile în aer, este necesar să se accepte in depozite in tot mai mare masura deşeu inert rezidual, cu continut biodegradabil redus la cel mult 5% sau mai putin. Asemenea cantităţi reduse de biodegradabil sunt in general atinse prin:

- colectarea selectiva extensivă a deseurilor de ambalaje si a altor fracţiuni de deşeuri reciclabile is reducerea cantitatii de hârtie, lemn şi textile existente in depozite

- compostarea cantităţii maxime de deşeuri verzi şi alimentare (din gospodării şi instituţii, curţi, grădini, parcuri, pieţe şi curăţenia stradală), şi

- tratarea cantităţilor rămase prin tratarea biomecanică şi incinerare Aceeaşi strategie de tratare este propusă pentru regiune, deşi ţintele sunt mai puţin severe. În consecinţă, prin colectare bine organizată şi o schemă de sortare bună (mai târziu va fi descrisă), obiectivele anului 2010 pot fi atinse prin sortare şi compostare, pe când cele ale anului 2013 vor necesita o tratare mai avansata, cum ar fi tratarea biomecanică sau incinerarea. Soluţia tehnică finală va depinde de rezultatele unui studiu de fezabiitate si financiar sau de preferinţele autorităţilor locale (ambele măsuri de tratare sunt obisnuite pe tot teritoriul UE). Dezbateri importante au loc pentru a alege care dintre cele două tehnologii este mai ieftină şi produce cea mai mare scădere a cantităţii de substanţe biodegradabile pentru investiţie. -Tendinţe ale gestionării deşeurilor provenite din materiale de ambalaj Cresterea utilizării materialelor pentru ambalaj este prezentă peste tot în lume, cu un grad de utilizare sporit de materiale raportat de către marea majoritate a ţarilor dezvoltate. Cu toate că sortarea în gospodărie devine aproape universal valabilă, sortarea poate fi îmbunătăţită prin metode complementare. Cele mai obisnuite metode sunt:

- sistemul depozit sau consignatie a fost dezvoltat pentru sticlă şi butelii de tip PET, recipienţi din aluminiu, etc. Sistemul consignatie pentru ambalaje obliga consumatorii casnici sa returneze ambajele la punctele de colectare desemnate de producatori. Un viitor avantaj al acestui sistem este acela că îi face mai responsabili pe comercianti si pe producători sa colectez deşeuri de ambalaje în vederea reciclării

- Sistemul de tip ”punct verde” aşa cum există în Franţa, Germania şi în aproape toată Europa. Sistemul acesta este adoptat sub o anumită formă şi în România şi va fi operaţional/organizat prin ECO Rom Ambalaje SA. Dacă va fi adoptat, consumatorii vor fi încurajaţi să returneze materialele provenite din ambalaje în locaţiile desemnate, puncte de colectare sau magazine. Sistemul „punctul verde” va responsabiliza mult mai mult atât producătorii de ambalaje cât şi utilizatorii. Fondurile colectate vor fi atunci folosite pentru a încuraja reciclarea deşeurilor provenite din materiale de ambalaj (în sectorul privat colectarea buteliilor de tip PET este subventionata din taxa pe ambalaje)


1/3/2007 87

6.3.2 Colectarea şi sortarea 6.3.2.1 Colectarea deşeurilor

Colectarea deşeurilor şi depozitarea deşeuri solide municipale (DSM) in amestec in depozite ecologice este fundamentală pentru Gestiunea Deşeurilor. La această oră, regiunea colectează deşeuri doar de la 58% din populaţie, ceea ce reprezintă 88% din cantitatea de deşeuri menajere si asimilabile produsă în regiune. Regiunea are doar un singur depozit ecologic în Arad şi un al doilea planificat in judetul Timis pentru anul 2008. Situaţia pentru zonele urbane ale regiunii este mai bună, deoarece 89% din populaţie beneficiază de servicii regulate de colectare a deşeurilor. În zonele rurale, doar 9% beneficiază de aceste servicii. Pentru ca regiunea să atingă ţintele de colectare impuse până în anul 2009 (90% din zona rurală) şi 2013 (100% din zona urbană), colectarea deşeurilor va fi extinsă în mod semnificativ. Asta va însemna investiţii importante şi achiziţionarea de noi vehicule şi recipienţi pentru colectare. In viitor, prin extinderea colectarii selective a fracţiilor de deşeuri atât necesarul de vehicule cât şi de containere va fi dublu, în funcţie de schema de colectare aleasă pentru deşeurile mixte menajere şi pentru colectarea separată a diferitelor fracţii de deşeuri. Cel mai probabil, autoritatile locale din zonele urbane vor continua să colecteze deşeuri din recipienti de la marginea trotuarului (KERBSIDE containers) în vehicule compactoare de mare capacitate pentru a le depune apoi la depozitele ecologice judetene. Acest sistem va fi extins către zonele urbane în care nu se face încă o colectare a deşeurilor. Frecvenţa de colectare este în general o dată pe săptămână, cu toate că zonele comerciale şi zonele cu blocuri beneficiază de colectare de mai multe ori pe săptămână. În ceea ce priveşte zonele rurale, colectarea din uşă în uşă este deseori impracticabilă, datorită condiţiilor de drum şi a mediei de locuitori din zonă. Pentru aceştia, se sugerează sa fie amplasatea containere comunale de 1,1m3 pentru 100 locuitori sau de 10 m3 pentru 1000 locuitori, iar colectarea să se facă o dată pe săptămână cu vehicule compactoare normale sau cu utilje de ridicare si transport, care sunt mult mai adaptate la condiţiile proaste de drum. Un asemenea sistem va fi necostisitor petnru operare şi va geneara un serviciu de colectare bun pentru un mare număr de locuitori cu minim de cost. În cadrul acestui sistem, gospodăriile izolate vor fi nevoite să aducă deşeurile sortate la cel mai apropiat punct de colectare comunal. Partea cea mai dificilă va fi să determinăm locuitorii să renunţe la obiceiul actual, şi anume acela de a arunca deşeurile în locatiile neamenajate care sunt mai la îndemână.

6.3.2.2 Staţii de transfer Staţiile de transfer sunt locuri desemnate în care deşeurile sunt colectate şi transferate apoi in alte vehicule, micşorând astfel costul de transport şi reducând necesitatea de a construi multe depozite, ceea ce ar fi foarte costisitor. În general, staţiile de transfer sunt construite pentru distante de peste 60 Km şi volumele anuale de deşeuri de peste 10.000 tone. Pentru volume mai mici, transportul direct cu camionul este încă utilizat şi nu e foarte scump (Depozitele ecologice mici necesită investiţii mai mari şi costuri de operare crescute pe tona de deseu). Ar trebui amintit faptul că staţiile de transfer adaugă un preţ de 4/5 € /t la costul iniţial de colectare a deşeurilor. Pentru a fi justificate din punct de vedere economic, staţiile de transfer ar trebui să genereze economii de transport mai mari decât costurile de operare. Staţiile de transfer pot ajunge la costuri de construcţie de la 500.000 la 2.000.000 euro. În mod normal, staţiile de transfer au nevoie de :


1/3/2007 88

- electricitate şi alte utilităţi, protecţie impotriva incendiilor, - personal de pază care să verifice deseurile, punte de câtărire , - echipamente de compactare a deşeurilor sau containere , - prevederi pentru apa uzată, şi - zone de încărcare şi descărcare uşor de folosit şi de operat.

Fig 6.2: Staţie de transfer de nivel mediu

În plus, staţiile de transfer pot servi ca puncte de colectare sau de ridicare pentru fracţiile de deşeuri speciale: deseuri de ambalaje PET, sticlă, hârtie, metale, deşeuri verzi, deşeuri voluminoase, DEEE, deşeuri periculoase din gospodării etc. Staţiile de transfer sunt costisitoare atât în operare cât şi în construcţie. Acestea ar trebui instalate numai în locurile în care este justificată prezenţa lor din punct de vedere economic şi nu ar trebui considerate ca o soluţie politică pentru închiderea unor depozite comunale neconforme. În prezent regiunea are în plan construcţia a doua staţii de transfer finanţate din fonduri Phare. Acestea sunt situate în: -Lipova, jud Arad -Satchinez, jud Timis

6.3.2.3 Staţiile de colectare O soluţie mai potrivită pentru zona rurală ar putea fi instalarea staţiilor de colectare care pot fi instalate cu 5-10% din costul staţiilor de transfer. În unele cazuri, punctele de colectare cu cateva pubele mari pot fi considerate staţii simple de transfer, ce necesită doar o fundatie betonata şi containere de 1,1 m3 sau de 5-10 m3 pentru transferul într-un vehicol de compactare (deservind 100 de locuitori) sau direct într-un container deschis de 45 m3 odată la 2 săptămâni (deservind 200/500 de locuitori). Pot fi localizate împreună mai multe pubele, pentru a facilita colectarea fracţiunilor separate de deşeuri. Această soluţie ar fi cea mai bună din punct de vedere economic pentru asezările mai mici sau izolate şi evită costul unei staţii de transfer dezvoltate. Pentru staţiile de colectare, fiecare comună trebuie sa determine numărul şi locaţiile fiecărei staţii. Trebuie acordată o atenţie specială selecţiei acestor locaţii. Dacă sunt prea aproape de locuinte, locuitorii ar putea avea de obiectat în privinţa mirosului, a traficului vehicolelor şi a zgomotului.

.

Figura 6.3: Container de colectare a deşeurilor de tip roll on roll off


1/3/2007 89

6.3.2.4 Vehicule de colectare

Vehiculele mari de colectare a deşeurilor constau în vehicule de 16-19 tone, biaxiale, cu un container de capacitate 10-15,5 m3. Aceste vehicule sunt echipate cu instalatii de ridicare

(elevatoare) pentru deversarea deşeurilor menajere colectate din recipienti cu 2 sau 4 roţi. Este important ca operatorii serviciilor de salubritate să includă fonduri pentru revizia regulată şi reînnoirea parcului de vehicule în tarifele practicate. În mod normal, fiecare vehicol costă aproximativ 120. 000 Euro şi poate fi operat 15-20 de ani, în funcţie de modul de întreţinere. Fiecare camion poate fi operat 8 sau 16 ore pe zi, în funcţie de strategia de operare a comunitaţii/companiei. Totuşi, nu este recomandată menţinerea unui parc auto prea vechi. Aceste vehicole sunt ineficiente, sunt adesea în reparaţii şi au costuri mai mari de operare. Multe din ele sunt nesigure. Datorită faptului că o mare parte din regiune are drumuri normale, recurgerea la compactoarele de deşeuri comune este suficientă. Pentru zonele rurale din regiune, o atenţie deosebită trebuie acordată alegerii de vehicule a căror greutate să nu fie excedentară, pentru a nu depăşi limitele de greutate ale drumurilor sau podurilor (pot fi folosite camioanele multiaxiale sau camioanele mici); şi pentru zonele rurale cu drumuri pietruite, sunt recomandate vehiculele multiaxiale. Bazându-ne pe aceste consideraţii fiecare operator privat, comuna sau judeţ ar trebui să determine structura optimă a parcului de vehicule, precum şi caractareristicile tehnice ale acestuia, pentru a crea un serviciu de colectare a deşeurilor la nivel calitativ înalt. Figura 6.4: Vehicol de compactare a deşeurilor tipic UE

6.3.1.5 Containere de colectare Regiunea deja foloseşte recipienti de colectare in mare parte obisnuiti. Acestia includ pubele de plastic pe roţi de capacitate 120 si 240 l pentru cele mai multe gospodării şi pentru firmele mici. Aceste pubele sunt de obicei în proprieatea gospodăriilor sau a firmelor. În unele cazuri, sunt acordate stimulente proprietarilor de gospodarii pentru cumpararea primei lor pubele. Firmele mai mari, zonele comerciale şi pieţele pot folosi euro-pubele mai mari, de 1,1 m3 (din metal sau plastic, deşi cele din metal sunt mai robuste). În sfârşit, instituţiile, supermarket-urile şi industria folosesc de obicei containere de metal de 5 -10 m3 pe care le pot împrumuta de la operatorul de colectare a deşeurilor şi pentru care pot plăti o suma adiţională pentru fiecare golire (de obicei pe baza unui contract cu operatorul de servicii de salubritate). Supermarket-urile foarte mari sau centrele comerciale pot fi echipate si cu containere de compactare de mare capacitate care sunt colectate prin ridicarea cu utilje speciale de ridicare si transport. În orase, o parte din cartierele de blocuri folosesc tobogane pentru deseuri. Fiecare etaj are o uşă de acces la topoganul în care deşeul este depus. Apoi, deşeul este colectat în containere aflate la parterul sau subsolul blocurilor. Fiecare container poate avea o capacitate de 1,1, 5 sau 10 m3. Deşeurile sunt colectate periodic. Pe baza predominanatei populaţiei urbane sau rurale, a fercvenţei colectării deşeurilor, fiecare comunitate necesita determinarea numărului, tipului, locaţiei si asocierii recipientilor pentru colectarea deseurilor, impreuna cu operatorii serviciilor de salubritare.


1/3/2007 90

6.3.2.6 Colectare selectivă şi recupararea deşeurilor provenite din ambalaje Materialele din ambalaje reprezintă un procent important (aprox. 20%) în totalul deşeurilor menajere şi similare din comerţ şi industrie. O mare parte din ambalaje/ deşeuri din ambalaje este recuparabilă când este stabilit şi organizat un sistem eficient de sortare. Adevărata provocare o reprezinta colectarea şi recuperarea deşeurilor din ambalaje în mod economic- avand in vedere capacitatea regiunii de a plăti şi faptul că majoritatea schemelor de colectare şi sortare nu işi acoperă costurile de operare. O a doua problemă ce trebuie luată în considerare o reprezintă tehnologia ce urmează a fi folosită, având în vedere multele soluţii posibile existente (gradul de automatizare, procentul colectat, sortarea în gospodărie vs. sortarea în centre etc.) - strategia de colectare a DSM şi a fracţiilor separate Exista cateva scheme de colectare şi sortare obisnuite pentru a atinge ţintele de recuperare pentru deşeurile din ambalaje. La o extremă se gaseşte solutia cu containere de colectare pe mai multe fractii pentru fiecare gospodărie, firma, insituţie sau fabrica, la cealaltă se găseşte soluţia în care deşeul este lăsat in amestec şi adus la o staţie de sortare, pentru o sortare ulterioară manuală sau automată. - sortarea în gospodărie pe fracţii Prima metodă presupune deţinerea de pubele de sortare pentru fiecare tip de deşeu şi prezintă avantajul scăderii costului de sortare în instalaţia specializată, cu toate că sistemul are nevoie de multe pubele şi recipienti şi de mai multe vehicole specializate pentru colectare. Ca atare, colectarea este relativ costisitoare. Cu toate acestea, este facilitată sortarea ulterioară, intrucat nu este posibilă valorificarea fracţiilor colectate fără o sortare sau separare adiţională. Fracţiile tipice colectate separat includ:

1. hârtie (poate fi sortată ulterior în hârtie şi carton, pe tipuri de hârtie), 2. sticlă (sortată ulterior după culoare), 3. sticle de plastic (ce pot fi sortate ulterior pe tipuri de plastic, trebuie îndepartate

capacele) , 4. Metale (ce necesită sortare ulterioară în cutii de conserve din aluminiu, din cositor, folii

de aluminiu, tuburi de spray, etc.), 5. deşeuri verzi (ce pot fi colectate separat si sortate similar, poate în pungi de plastic

galbene pentru deşeurile de gradină şi deşeu alimentar, impachetat în hârtie). Problema cu cele de mai sus este că procesul de sortare al întregului deşeu este neplacut şi tracasant pentru gospodării şi sortarea până la ultimul grad posibil necesită multi recipienti de colectare şi vigilenţa extremă din partea producătorilor de deşeuri. Aderarea la sortare extremă în gospodării este în general scazută, cu o problemă adiţională în orasele mari, unde puţine case au spaţiu pentru toate containerele separate necesare.

Figura 6.6 Containere comunale pentru colectarea separata a deseurilor in Elvetia

Fig: 6.5 Deseurile de ambalaje rezultate în Franta, in kg/loc, pe materiale si pe regiune (2004 Eco-Ambalaje)


1/3/2007 91

Pentru a reduce costurile, unele comune recurg la containere colective pentru fracţiile de deşeuri colectate separat, dar aderarea la acest sistem este dificilă fără stimulente de ordin financiar. (În multe cantoane elveţiene, gospodăriile trebuie să plătească taxe mari pe tona de deşeu mixt. În mod frecvent, gospodăriile au o iniţiativă sporită de depunere separată a deşeurilor în recipiente comunale destinate acestui uz: sticlă, hârtie, metale, deşeuri verzi )

- Sistem de reciclare pubela umeda/pubela uscata Pe baza constrângerilor de mai sus, a fost dezvoltat un sistem hibrid, denumit uneori sistemul pubela umeda/pubela uscata, care a fost folosit cu succes şi a devenit în multe zone sistemul de preferinţă. Sistemul constă în 2 pubele principale, plus uneori o pubelă mai mică pentru sticlă şi posibil saci galbeni pentru deşeuri din gradină şi alimentare (învelite in prealabil în hârtie). În cadrul acestei scheme, pubela umedă este containerul pe care cele mai multe gospodării îl foloseau deja pentru deşeu mixt nesortat şi pubela uscată pentru reciclarea în general a materialelor de ambalat. Este folosită în general o pubelă mică sau un colector comun pentru colectarea sticlei. Este importantă problema colectării deşeurilor de gradină şi a celor alimentare dacă se vrea îndeplinirea ţintelor de reducere a deşeurilor biodegradabile. Sistemul este compus din:

- pubela umedă pentru DSM mixt - pubela uscată sau recipient pentru hârtie, carton, metale, plastic, (unele permit şi DEEE mici), tetra pack, cutii de conserve, saci, baterii -o pubela mica sau un container comun pentru sticlă, -saci galbeni speciali (uneori pubele maro în

România) pentru deşeuri verzi sezoniere (se pot include şi deşeuri alimentare învelite în hârtie) destinate compostării.

Fig 6.8 Pubele pentru reciclarea deşeurilor uscate, la nivel colectiv şi la nivel de gospodărie în Franţa (Eco-Ambalaje)

Avantajul acestui sistem îl reprezintă faptul că sunt necesare mai puţine pubele şi mai puţine drumuri efectuate de camioane pentru a colecta fracţiunile de deşeuri. Este de asemenea uşor de întrebuinţat. Fracţiile colectate sunt trimise apoi la un centru de sortare manuală, unde angajaţi instruiţi sunt invăţaţi să sorteze deşeurile în cele mai economice containere de colectare. De ex: sticlele sunt separate în PET, PP, PE, PVC, plastic PS, hârtia e separată de carton. Dat fiind costul relativ scăzut al muncii în România, un sistem de sortare manuală s-ar dovedi cel mai economic. Sistemul poate fi perfecţionat în timp, pe măsura implementării şi întrebuinţării strategiilor de sortare şi a echipamentelor mai bune. În plus, studiile au arătat că până la 70% din gospodării pot adera la acest sistem, dată fiind simplicitatea lui în raport cu schemele de sortare în gospodărie mai complicate.

Fig 6.7 Pliant ce sfătuieşte rezidenţii să pună deşeul uscat neînfaşurat, în pubelele de culoare (Oraşul Lyon: în ordinea acelor de ceas din stânga sus: sticle, cutii de conserve, hârtie, carton )


1/3/2007 92

O posibilă obiecţie ar fi că în multe comune şi la multe depozite de deseuri, “operatori” neautorizaţi, pot colecta fracţiunile separate pentru a le revinde, înainte de ajungerea vehicolelor de colectare. Ca factori majoritari, se sugerează ca cel putin aceia dintre ei care îndeplinesc vârsta legală de a munci să fie angajaţi în centrele de sortare. În acelaşi timp, centrul de sortare va avea mai puţin de lucru. Între timp centrele de sortare pot angaja câţiva muncitori, iar fracţiile separate vor fi colectate într-o cantitate mai mare decât sunt în present. În prezent regiunea a obţinut finanţare Phare pentru promovarea selectării selective în: -Lipova, jud Arad -Socodor, jud Arad -Valiug-Semenic, jud Caras Severin -Petrosani-Parang si Lupeni-Straja, jud Hunedoara -Satchinez si 7 comune asociate, jud Timis Fondurile pentru cele mai sus menţionate vor fi folosite pentru dotarile necesare colectarii selective (containere, vehicole) si staţii de sortare.

6.3.3 Staţiile de sortare- sortarea fracţiunilor separate în instalaţii automate şi manuale Cealaltă extremă o reprezintă o instalaţie de sortare a deşeurilor colectate in amestec. Acest sistem nu necesită cooperarea gospodăriilor, nici colectare separată sau pubele de colectare. Cu toate acestea, în practică, acest sistem poate avea multe dezavantaje:

- deşeurile reciclabile sunt amestecate cu deşeuri putrede, degradându-se astfel calitatea fracţiilor reciclabile,

- este mult mai grea separarea ulterioară a fracţiilor, - instalaţia poate emana mirosuri neplacute, - sistemul de sortare automat nu se comportă întotdeauna bine şi are nevoie de investiţii

de capital semnificative, - sortarea manuală a DSM in amestec prezintă pericole pentru sănătate, este neplacută şi

periculoasă. În consecinţă, multe centre de sortare se concentrează acum pe reciclarea deşeurilor uscate şi pe sortarea acestora după modul discutat anterior. - Aplicabilitate Sortarea fracţiilor de DMS colectate separat este aplicată pe întreg teritoriul UE . Procesul este realizat înaintea tratării şi depozitării. Procedura s-a dovedit a fi cea mai bună metodă de îndeplinire a ţintelor de deşeuri din ambalaje, având în vedere că sortarea DSM colectate in amestec s-a dovedit dificilă şi dezamăgitoare. - Tendinţe în sortare Tendinţele în tehnologia de sortare sunt acelea de a spori pre-tratarea meterialelor separate in prealabil din deşeuri solide municipale prin procese de cernere pentru a creşte eficienta sortării manuale. Procesul poate atinge 220 kg/h pentru hârtie şi carton şi 145 kg/h pentru fracţiuni uşoare cum ar fi butelii PET sau alte produse din plastic. Metalele feroase şi neferoase sunt îndeparate în general prin separatori magnetici. - Incestiţii şi costuri de operare În ceea ce priveşte investiţia, staţiile de sortare manuală au nevoie doar de echipament simplu (benzi transportoare, alimentatoare), un hangar încălzit şi containere pentru stocarea fracţiunilor sortate în vederea vanzării, cântare şi prese, ca un prim pas. O instalaţie de dimensiuni acceptabile, adiacenta unui depozit existent sau poate chiar într-o locaţie a REMAT poate fi construită pentru valori între 500 000 şi 2 mil Euro. În mod ideal, deşeurile verzi işi vor găsi locul în staţia de compost la fel de simplă aflată alături. Centrul de sortare manuală, bazat pe costul muncii în România, ar trebui să se apropie de veniturile din fracţiile recuperate prin

Fig 6.9 Facilităţi de sortare arătând

reciclarea deşeurior uscate pre sortate


1/3/2007 93

colectare separata şi sortare realizată în UE 15, acelaşi lucru întamplându-se şi cu taxele de depozitare. Intrucat multe ţări ale UE 15 au raportat costuri de sortare şi colectare între 80-120 Euro/ tonă, este recomandat un studiu de fezabilitate înainte de a stabili pragul minim de rentabilitate. Rezultatele proiectelor ISPA anterioare indică faptul că în România este mult mai economică sortarea manuală, în condiţiile cotelor de salarizare prezente. Multe staţii de separare includ sortarea manuală cel puţin pentru o parte a procesului de separare. S-a demonstrate, de asemena, că centrele de sortare ar trebui să fie plasate lângă depozitele de deseuri sau staţiile de tratare, unde există deja infrastructura necesară ce ar reduce costurile de operare şi de transport. Asemena instalaţii realizeaza importante economii, reducând costurile de operare la 50-60 Euro/t intrată, pentru staţii cu o capacitate de operare de 4-6000 t/an (excluzând costurile de transport). Acestea reprezintă 50-60% din costurile ce trebuie calculate pentru o staţie de sortare izolată. Ca o comparaţie, sunt prezentate costurile medii de sortare în Franţa pentru staţii cu o capacitate de 15.000 t/an, pentru diferite combinaţii de fracţiuni sortate. Tabelul prezintă faptul că o sortare mai bună costă mai mult. Totuşi o sortare mai bună poate duce la costuri mai mari.

Fig. 6-10: Privire de ansamblu a costurilor de sortare (NB: deşi costurile cresc odata cu o

sortare mai bună, veniturile cresc pe masură ce materiale sunt sortate mai bine)

6.4 Tratarea şi depozitarea deşeurilor biodegradabile Pentru a atinge ţintele de depozitare pe termen scurt (25% în 2010) pentru deşeurile biodegradabile cu investiţii minime, este necesară axarea pe cantităţile de deşeuri biodegradabile care pot fi colectate uşor şi tratate. Acestea includ în general hârtia, cartonul şi lemnul pentru reciclare, materialele din ambalaje similare şi deşeuri verzi şi alimentare pentru compostare. Pentru compostare, deşeurile verzi din parcuri, curţi ,grădini şi pieţe trebuie colectate separat. Este posibilă şi compostarea nămolului de la case (fose septice) şi de la instalaţii de tratare municipale (dacă sunt conforme cu OM 3442004). Deşeurile alimentare (exclusiv pielea şi oasele) din case pot fi compostate alături de deşeurile verzi sau folosite ca hrană pentru animale. Acest lucru este valabil în special pentru restaurante sau insituţii unde cantităţile generate de deşeuri alimentare sunt suficient de mari pentru a justifica recuperarea zilnică şi folosirea lor ca hrana pentru animale.

Fracţiuni cu goluri

Fracţiuni plate

Cost Brut

Obiecte goale: Sticle Plastic Metale Obiecte plate Hârtie Carton Ziare Imprimate Reviste

Hârtie Carton Plastic Metale Ziare Imprimate Reviste Sticlă

Hârtie Carton Plastic Metale Ziare Imprimate Reviste

Hârtie, carton, plastic, metale

114-139 €/t Intrare

113-162 €/tIntrare



Plastic Metale Ziare Reviste Hârtie Carton

200-211 €/t intrare


1/3/2007 94

În general, deşeurile verzi sunt colectate fie în pubele speciale (brune în România) fie în saci ce pot fi cumpăraţi în general din supermarket-uri. Sacii sunt populari în randul gospodăriilor, avand în vedere că cea mai mare cantitate de deşeuri verzi se produce spre sfârşitul primăverii şi în toamnă. Tabelul următor redă o privire de ansamblu asupra soluţiilor de tratare folosite pentru reducerea deşeurilor biodegradabile municipale în UE 15. Din table reiese că metoda incinerării este cea mai bună strategie pentru ţări care au ca obiectiv reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile.

Fig 6.10 Vedere generală asupra tratării la nivel european a deşeurilor municipale

biodegradabile în 2002.

Strategia folosita pentru tratarea deşeurilor municipale biodegradabile este prezentata în figura alăturată. Aceeaşi strategie este propusă pentru Regiunea Vest.


1/3/2007 95

Fig: 6.11 Strategii obisnuite de tratare pentru deşeurile municipale biodegradabile.

6.4.1 Compostarea DSM mixte Importanţa separării deşeurilor verzi (deşeuri din parcuri şi grădini) şi a deşeurilor biodegradabile (deşeuri organice din gospodării) de DSM mixte pentru compostare a fost subliniată recent într-un studiu al profesorului Jager. În acest studiu, prof. Jager a ajuns la concluzia că numai deşeurile verzi şi biodegradabile pre-sortate sunt potrivite pentru compost, în timp ce DMS colectate in amestec conţin componente periculoase peste limitele admise. Această descoperire reduce semificativ cantitatea de compost, care poate fi produsă doar din deşeuri relativ curate verzi şi biodegradabile. În consecinţă, compostarea DSM, fără o alta tratare, nu e o opţiune viabila în UE. În tabelul 6-2 sunt date limitele admise ale metalelor grele în compost. Aceste limite sunt comparate cu continutul de metale grele întalnit de obicei în compostul produs din deşeuri biodegradabile, verzi şi deşeuri mixte din gospodării. Standardele privind calitatea compostului fac puţin probabila producerea lui din DMS mixte. Acestea stabilesc limite pentru marimea particulelor de mai putin de 2 mm pentru plastic, sticlă şi metal şi aceste componente nu ar trebui sa depaseasca 0.5% din greutatea compostului uscat. Aceleaşi limite reduc semnificativ posibilitatea de a folosi sub forma de compost DMS mixte tratate biologic in staţiile TBM. Tabel 6.2 Comparaţie între calitatea compostului produs din DMS şi din fracţiuni separate

Agentul de contaminare

Unităţi Deşeuri biodegradabile

Deşeuri verzi Deşeuri mixte din gospodării

Pragul limita

Pb mg/kg 74,3 42,2 513 150 Cd mg/kg 0,6 0,5 5,5 2 Cr mg/kg 57,7 33 71 100 Cu mg/kg 45,1 29,1 274 100 Ni mg/kg 40,2 12,3 45 50 Hg mg/kg 0,3 0,5 2,4 1,5 Zn mg/kg 290,8 93,4 1510 400

Source: Prof. Jager, Müll und Abfall

Calitatea compostului depinde şi de calitatea materialelor de intrare, de condiţiile locale şi de calitatea cerută a compostului. Atunci cand sunt operate corespunzator şi colectate cu grijă, procentul de refuz la statiile de compostare variază între 3% si 5%.

Deşeuri Municipale Biodegradabile

(1) Prevenire, Reducere şi Reutilizare

Separarea la sursă Deşeuri reziduale

(2) Reciclarea materialelor

(3) Tratament biologic

(4) Tratamente termice si mecano-biologice

(5) Depozitare controlată


1/3/2007 96

- tehnologii intensive de compostare Sunt mai multe metode de compostare, care diferă, prin timpul de compostare, prin calitatea compostului şi prin cerinţele în privinţa spaţiului. În general există: • Sisteme în aer liber :

- Comostare statică prin aerare naturală sau forţată. • Sisteme inchise :

- Sisteme statice şi dinamice .

Tabel 6-3 procese de compostare

Procese statice: Procese dinamice: Compostare statică in aer liber Rezervor de fermentare • Aerare forţată Turnuri de procesare • Aerare naturală • Cu punţi multiple Compostarea în boxe/celule • Cu un singur nivel

- Compostarea în aer liber Compostarea deşeurilor din parcuri şi gradini, care sunt fara poluanţi, poate fi facută în spaţii deschise, fără aspirarea de aer în procesul de compostare. Pentru a asigura o aerare suficientă, întaltimea haldei de compostare trebuie sa nu fie mai mare de 1,5 m şi trebuie ajustată in functie de densitatea materialului. Halda de compostare va avea forma caracteristică trapezoidala. Considerand o densitate de 0,5 t/m3, aproximativ 1800 t pot fi compostate la un hectar de teren la fiecare 6 luni. În general, la o rata de colectare de 20% a deşeurilor verzi din gospodării, este necesar 1 ha pentru compostare pentru 100.000 locuitori. Staţiile trebuie situate la o distanţă suficientă de asezările din apropiere pentru a evita mirosurile neplacute pentru cetăţeni. Procesul de compostare prin fermentaţie poate fi accelerat prin aspirare suplimentara de aer. Sistemele deschise necesită aspirări de aer de la fundul haldei de compostare. Aerul trebuie tratat după aceea în filtre de compost pentru a evita mirosurile neplacute. Sub ventilatie fortata, timpul de compostare poate fi redus de 2-2,5 ori când materiale sunt omogenizate. În general, compostul este depozitat pe suprafata betonata si acoperita. Sistemele închise Sistemele de compostare închise sunt folosite pentru a accelera şi mai mult compostarea şi pentru a îndeplini condiţiile climatice, pentru a evita mirosurile neplăcute şi pentru a obţine un control asupra ratelor de compostare. Procesele de compostare avansate utilizează marunţirea prealabila, cernerea şi omogenizarea materialelor care vor intra pentru a îmbunătăţi compoziţia compostului. Este prezentată mai jos o schemă tipică de compostare

Fig 6.12 Compostarea în aer liber


1/3/2007 97

Figura 6.13: Compostarea deşeurilor verzi/ a deşeurilor din pieţe - Descrierea generală a procesului Deşeurile verzi ce vor intra în compostare sunt pregatitre prin:: cernere îndepartarea metalelor feroase prin separatori magnetici îndepartarea componentelor ne-biodegradabile prin culegere manuală marunţire preliminară (deşeuri din grădini, scoarţa de copac etc.), şi amestecarea, posibil prin adaugarea apei sau a diferiţilor aditivi. Procesele de compostare pot fi impărţite în 3 faze: I faza de inceput: într-o perioada de 24 de ore, decompunerea substanţelor organice cauzate de microorganisme mezosferice care cresc temperatura internă până la 45°C. II faza de compostare: microorganismele termofile cresc temperatura internă până la 75°C. Temperatura se va menţine la acest nivel pentru câteva săptămâni. În timpul acestei faze, sunt omorâte microorganismele patogene. III faza de maturare: odată ce sunt încheiate majoritatea proceselor de degradare, compostul revine la temperatura ambientului. În timpul compostării, raportul carbon/azot scade de la 30:1 la începutul procesului la 15:1. în consecinţă, compostul are o concentraţie mai mare de azot. Ulterior, poate fi adăugat la materialele din compost şi namol de la epurarea apelor menajere deshidrat mecanic şi stabilizat. -Situaţia curentă Colectarea deşeurilor verzi pentru compostare este obişnuită în Europa şi este acum obligatorie în Marea Britanie pentru deşeuri verzi. - capacitatea planificată :


1/3/2007 98

Capacitatea staţiilor de compostare variază de la 3000 t/an la 10.000 t/an, în funcţie de cantitatea disponibilă de deşeuri verzi şi marimea zonei de colectare economică. În general, staţiile simple sunt folosite acolo unde pământul este ieftin, în timp ce staţiile de compostare accelerata, complexe, sunt localizate în zone unde pămntul este scump. - Limitele aplicarii: Procesul este destinat preluarii materialelor organice rezultate de la colectarea separata a deseurilor din parcuri, grădini, curţi şi pieţe. În general, deşeurile din pieţe sunt sortate anterior compostării. Asa cum s-a precizat anterior DMS mixte şi namolul de la staţiile de tratare a apelor uzate nu sunt compostate datorită problemelor cu contaminarea. Deşeurile alimentare pot fi compostate, dar trebuie respectate cu strictete instructiunile din ghiduri, altfel, caliatea compostului va fi slabă sau compostul nu poate fi utilizat (vezi pliantul german). -Emisiile de mirosuri neplacute Instalaţii de compostare cu o capacitate de mai mult de 10.000 t/an (25 t/zi) trebuie să fie închise pentru a evita protestul celor ce locuiesc în vecinătăţi în legatură cu mirosurile neplacute. În Europa, majoritatea staţiilor de compostare din apropierea marilor oraşe sunt închise. În plus, levigatul trebuie tratat înainte de a se evacua. - Reziduuri Rezultatul procesului de compostare este un material uscat care poate fi cernut. Între 3-10% din material va fi eliminat pentru depozitare. - Avantajul aplicării compostării Compostul poate fi folosit ca bază pentru amestecarea diferitelor tipuri de fertilizatori, îmbunătăţind structura solului prin cresterea capacităţii de absorbţie a apei şi a proprietăţilor solului în general.

Fig 6.14: Pliant german ce sfatuieşte gospodăriile ce alimente pot şi nu pot arunca.


1/3/2007 99

Tabel 6-4 Comparaţie între procesele de compostare Compostare in aer liber Compostare inchisa Descriere Compostareaîn aer liber. Timpul

de compostare : 4-6 luni, în funcţie de condiţiile climaterice, structura haldelor şi frecvenţa de întoarcere.

Staţiile închise elimină, în special în timpul fazei intensive de compostare (primele 4 săptămâni), mirosuri neplacute la colectarea si tratarea aerului. Faza de maturare are loc normal în spaţii deschise. Procesul de compostare are nevoie de 2-3 luni de aerare forţată şi de întoarcere continua a haldelor.

Capacitatile existente ale statiilor

Până la 400 t/zi Până la 400 t/zi

Productie între 400-450 kg de compost pe tona de deşeuri organice.

între 400-450 kg de compost pe tona de deşeuri organice.

Emisii Emisii necontrolate de mirosuri, în special atunci când sunt compostate deşeuri menajere şi nămol de epurare. Emisiile rezultate în urma compostării deşeurilor verzi sunt minore.

Emisiile mirosurilor neplacute sunt bio-filtrate.

Cerinte de amplasare Instalarea la o distanţa suficientă faţă de zonele rezidenţiale, mai puţin pentru deşeurile verzi.

Pot fi amplasate în apropiere de zonele rezidenţiale.

- costuri de producţie Capacitaţiile instalaţiilor variază mult, de la instalaţii mici cu 500 t/an până la intrari de 70.000 t/an. Din considerente tehnice si economice si in functie de capacitate, costul pe tona de intrare variază între 15 şi 75 Euro/t sau 30-150 Euro/t de compost produs. Ar trebui notat faptul că este cu mult peste costurile de depozitare din România. În consecinţă, sunt recomandate staţii de compostare în spaţii deschise, mai ieftine, în zone unde terenul nu este asa scump. Tabel 6.5: Costul producţiei de compost (compostare închisă), în medie pentu UE 15

Capacitate

Investiţie € Costul capitalului €

Costuri fixe €

Costuri variabile €

Costuri pe tona de intrări €/t

Cost / t de compost €/t

20.000 11.000.000 1.210.000 390.000 310.000 95 190 40.000 14.000.000 1.345.000 611.000 513.000 62 124 60.000 18.000.000 1.960.000 810.000 720.000 56 112

6.4.2 Instalaţii de tratare bio-mecanica (TBM) Tratarea bio-mecanica, TBM, este un nume generic atribuit proceselor de tratare biologica a DMS. În mod normal, procesul de tratare BM constă in sortarea mecanică, tratarea anaeroba a fracţiilor organice, urmate de depozitarea sau tratarea ulterioara a reziduurilor. În prezent, există 80 de asemenea staţii de TBM în Europa, capacitatea variind de la 20.000 la 480.000 de tone pe an (Madrid, Spania). Marea majoritate a staţiilor mari sunt situate în Spania, cateva în Germania, Austria, Franţa şi Italia. În prezent, se procesează în aceste instalaţii aprox. 13 milioane tone/an (estimat pentru 2006) în UE (Jupiter Research, 2005). Studiul estimează de asemenea că, costul de ansamblu al TBM este puţin mai mare decat cel al incinerării, dar legislaţia şi taxele distorsionează semnificativ datele economice. (datorită cantităţii mari de deşeuri rezultate din proces ce trebuie depozitată sau incinerată, rezultatele economice ale staţiilor de tratare sunt slabe în zonele unde costurile pentru depozitare şi incinerare sunt ridicate).


1/3/2007 100

Fig 6.15: Luebeck, Germany staţie TBM 150 000 T/an . (Haase Eng. Gruppe). Staţia a intrat în

operare in 2006 .

TBM a fost promovata iniţial ca o alternativă nedaunatoare mediului la incinerare privind reducerea deşeurilor biodegradabile, dar mai are până să ajungă metoda de tratare folosită în Europa de Vest faţă de incinerarea directa a DMS (cu o posibilă excepţie a Spaniei, care nu şi-a încheiat planurile de implementare a reducerii biodegradabilului). Obiectivul original al TMB era acela de a converti eficient DMS în compost şi CO2, dar acest obiectiv nu a fost îndeplinit, datorită prezentei plasticului şi a altor contaminanti. În consecinţă, anumite procese au fost dezvoltate pentru a transforma rezidurile rezultate, în , spre exemplu, pelete de combustibil, printr-un proces adiţional (combustibili derivati din deseuri). Ulterior, aceste pelete sunt folosite ca un substituent pentru combustibili în instalatii ce functionează pe baza de cărbuni. (scepticii susţin că este mai ieftin şi mai eficient să se incinereze DMS în instalaţii ce corespund Directivei UE de Incinerare (2000). Acestui lucru, cei care se opun răspund că noii catalizatori şi enzime pot să transforme mai eficient deşeurile organice în combustibili derivaţi.) Pe ansamblu, Agenţia Federala de Protecţie a Mediului din Germania a ajuns, în ceea ce priveşte procesele de tratare bio-mecanica de ultimă generaţie, la urmatoarele concluzii:

- reduc volumul ce urmează a fi depozitat şi cantitatea de deşeuri biodegradabile depozitate (cu aproape 50%),

- trebuie sa fie cuplate cu incineratoare moderne pentru aproape 35-40% din deşeul rămas şi cu cea mai bună practica de depozitare

- duc la mici economii la tratarea levigatului şi colectarea gazului, dar acestea nu compensează costurile de investiţiii şi costurile de operare, şi

- este necesară incinerarea ulterioară pentru multe din fracţiile separate.

Tendinţe recente în TBM au fost încercarile de a converti componentele biodegradabile în combustibili lichizi, cum ar fi etanolul. Cu toate acestea, o mare parte din fracţiunile organice este reprezentată de celuloza, pentru care conversie mai economica decat a trestiei de zahar pentru a produce etanol nu a fost găsită. - Descrierea procesului de TBM Deşeurile ce intră în depozite de deşeuri sunt în general separate în 3 fracţiuni (vezi fig. 6.4):

1. fracţiune: >80mm ~30% din intrari 2. fracţiune 40mm < X < 80mm ~50% din intrari 3. fracţiune <40mm ~20% din intrati

Prima fracţiune este incinerată. Cea de-a doua fracţiune este supusă fermentării anaerobe şi ulterior tratarii mecanice, reziduurile fiind în majoritatea lor depozitate.


1/3/2007 101

Cea de-a treia fracţiune poate fi opţional fermentata anaerob pentru producerea bio-gazului, consumat în interior, resturile fiind trimise pentru tratare mecanica ulterioara si depozitare, cu o anumită eliberare de CO2.

Figura 6.16 : Schema unei staţii TBM , ISKA, Germania.

Altfel spus, aproximativ 35% din deşeurile primite sunt incinerate, 21% sunt emise sub formă de CO2, 3% convertite în biogaz, convertit la randul lui în CO2, 1% este recuperat sub formă de metal, iar 40% depozitat. Fracţiunea depozitată conţine aproximativ 50% din fracţiunea initiala de deşeuri biodegradabile.

Fig. 6.17: diagrama fluxurilor materialelor pentru unele staţii TBM


1/3/2007 102

Table 6.6 Costuri teoretice de operare Capacitate Costul

procesului de tratare

COSTUL DE TRATARE a reziduurilor

Cost Total

t/an €/t €/t €/t (1) 100.000 45,- 65 110 150.000 43,- 65 108 200.000 40,- 65 105

(1)Zeshmar – Larth, MB Abfalls in Europa (2000) reports 75 to 126 Europe / tonne) În plus, pe langă tratarea directa şi costurile de operare, componentele reziduale sunt tratate termic la o staţie de incinerare (100 Euro pe tona) şi depozitate 40 euro/tona (80 euro/tona cu taxe). Per total, aceasta duce la un cost final al tratarii de 105-110 euro/tona de DMS mixt intrat. Intucat opţiunile de tratare si configuratia instalatiilor TMB pentru deşeurile biodegradabile municipale nu sunt standardizate, este necesara multa precautie si efectuarea studiului de fezabilitate inainte de a angaja o investitie (de exemplu 35% din deşeurile biodegradabile municipale pot fi convartite în combustibili, dar acestea necesită un incinerator adecvat care să fie în conformitate cu standardele de emisie în aer). După cum am menţionat anterior, tratarea deşeurilor biodegradabile municipale duce la reducerea cantităţilor de biogaz generate. Aceste rezultate sunt redate în tabelul următor:

Tabel 6.7: compararea tehnologiilor de depozitare pentru deşeurile tratate prin TBM MAXIM Reziduri Producerea potenţială de gaz

53 m³/t de deşeuri depozitate <5m³/t de deşeuri depozitate

Componenta organică a levigatului

11,3gTOC/m³. an 2,8 g TOC/m³. an

Scaderea în densitatea a volumului depozitului

max 5% max 4%

Totuşi tratarea mecano biologică produce mai mult deşeu depus decât prin metoda incinerării. Acest fapt este redat în tabelul următor:

Tabel 6.8: Compararea rezidurilor obţinute în urma proceselor :TBM şi incinerare TBM Incinerare Reziduri/tona de intrări ~ 0,4 t 0,3 t

zgură, fum, reziduri în urma curăţării

Densitate 1,1-1,6 t/m³ 2,0 t/m³ Reziduri m³ /t intrări 0,25 m³ 0,16 m³ Recuperare Nici un fel zgura 80% (construcţia de

drumuri ) Volumul de depozitare necesitat pentru o tonă de intrare

0,25 m³ 0,03-0,05 m³


1/3/2007 103

6.4.3. Incinerarea - Industria de incinerare a deşeurilor municipale solide Există în prezent 467 de incineratoare care procesează, pe an, 50 de milioane de tone (2003) de deşeuri municipale menajere din cele 15 ţări ale Uniunii Europene (din 200 de milioane). Cel mai mare complex de incineratoare arde, pe an, 1 million de tone de deşeuri municipale solide. Incineratoarele, o dată scoase din serviciu, au fost repuse în funcţiune datorită necesităţii respectării Directivei 2000 a UE privind incineratoarele, care a intrat în vigoare în Decembrie 2005 în toată Uniunea Europeană, şi interzicerea în totalitate sau reducerea severă a cantităţii de deşeuri biodegradabile permise a fi depozitate la depozitele de deşeuri. Ambele Directive au fost favorabile industriei de incinerare. Azi, incineratoarele de deşeuri municipale solide sunt exploatate la capacitatea totală, multe incineratoare de deşeuri municipale solide fiind în construcţie şi în extindere în toată Uniunea Europeană (sursă CEWEP, 2005). Un exemplu recent este oraşul Stuttgard, Germania, care tocmai şi-a mărit capacitatea incineratorului pentru deşeuri municipale solide la 450 000 t/an. Mai jos este prezentat un desen ce ilustrează instalaţia ISSEANE de 600 000 t/an de valorificare energetică a deşeurilor municipale solide, în construcţie, în Issy-les-Moulineaux, chiar lângă Paris. Instalaţia va fi dată în exploatare în 2007.

Fig 6.18 Instalaţia ISSEANE de valorificare energetică a deşeurilor municipale solide – incinerator de valorificare energetică în construcţie într-un parc de administrativ de lângă Paris. Instalaţia de 600 000 t/an va furniza, de asemenea, şi încălzirea centrală pentru 90 000 de case şi electricitate pentru 50 000 de case. Se estimează că staţia va intra în funcţiune în anul 2007. Sursă SYMCOM, Regiunea Paris.

Alte caracteristici ale instalaţiei ISSEANE: - Absenţa emisiilor vizibile. Aceasta este posibilă prin incălzirea umezelii evacuate de instalaţie inainte de eliminarea in atmosfera, evitând condensul, - Controlul mirosului: Mirosurile emanate în jur sunt reduse printr-un sistem de absorbţie al aerului care menţine o depresiune în interiorul instalaţiei si care canalizeaza mirosurile în cuptorul de combustie spre a fi eliminate, - Incorporarea unei staţii integrate de sortare care maximizează reciclarea hartiei, metalelor, plasticelor etc şi reduce costurile colectării. - Avantajele incineratoarelor cu valorificare energetică a deşeurilor municipale solide Aplicarea unor limite mult mai severe în ceea ce priveşte limita emisiilor date de Directiva privind incinerarea permite amplasarea incineratoarelor pentru deşeuri chiar în oraşe (APM din Germania rapoartează că emisiile de dioxid de la incineratoarele de deşeuri municipale solide au scăzut de 1000 din 1990 până în 2005). Amplasarea incineratoarelor chiar în oraşe oferă două avantaje principale:

1. o mare parte din valoarea calorică a deşeurilor poate fi folosită pentru generarea de electricitate şi pentru încălzirea centrală, compensând aproape 30% din costurile de exploatare a incineratoarelor,

2. localizarea în sau lângă oraşe reduce, de asemenea, costurile de colectare a deşeurilor municipale solide pentru că vehiculele de transport au de parcurs distanţe mai mici până


1/3/2007 104

la centrul de tratare decât la gropile de gunoi sau instalaţiile de tratare mecano-biologică.

Alte avantaje ale incinerării în comparaţie cu tratrarea mecano-biologică:

- capacitatea de a transforma 100% conţinutul biodegradabil al deşeurilor municipale solide faţă de doar 50% la tratarea mecano-biologică, şi

- produce cantităţi mai mici de reziduuri pentru depozitare faţă de tratarea mecano-biologică (în general cenuşă, 5% din fluxul de deşeuri). 25% din cenuşa generată, este folosită în general, ca balast pentru asfaltarea drumurilor. În contrast, dacă statia TMB nu este echipata cu un instalatie pentru incinerarea combustibilului derivat din deseuri (CDD), 40 % din deşeuri ajung la depozit.

Totuşi, pentru incineratoare s-ar putea să fie nevoie de o investiţie puţin mai mare decât pentru instalaţiile de tratare mecano-biologică, mai ales când sunt echipate pentru valorificarea energetică.

- Tendinţe de creştere a numărului de incineratoare de deşeuri municipale solide cu valorificare energetică

Deşi incinerarea se consideră a fi în general puţin mai costisitoare decât depozitarea la depozitele de deşeuri, intrucat spaţiul pentru depozitele de deşeuri în aglomerata Europă de Vest este limitat, majoritatea ţărilor limitând drastic depozitarea deşeurilor prin impunerea de taxe la depozitele de deşeuri (până la 40 de euro pe tonă) adiţional taxelor de tratare de la depozite, se reduce mult din diferenţă. Taxa de depozitare este justificată în baza faptului că incinerarea contribuie in mare masura la reducerea volumului de deşeuri şi transformă o mare parte din deşeuri în energie. Mai mult, intrucat multe deşeuri sunt din celuloză, deşeurile municipale solide sunt considerate combustibil bio-regenerabil, care nu contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră (resturile de materiale din plastic nu pot fi considerate combustibil bio-regenerabil, dar până în prezent nu se cunosc căi prin care se poate elimina cu uşurinţă resturile de plastic murdar prezente în deşeurile municipale solide). Incinerarea previne de asemenea, producerea de gaz metan la depozitele de deşeuri municipale solide, o problemă majora de siguranta a depozitului si de mediu. Un alt avantaj al incineratoarelor cu valorificare energetică (mai ales în ceea ce priveşte tratarea mecano-biologică) este combustia directă a deşeurilor, fără a fi nevoie de pre-tratarea deşeurilor (staţia de tratare mecano-biologică trebuie să-şi transforme ieşirile în combustibili derivaţi din deşeuri, care e un pas suplimentar costisitor în proces). - Sustenabilitatea Energia provenită din instalaţiile de tratare a deşeurilor municipale solide este considerată sustenabilă intrucat mare parte din valoarea calorică se datoreaza celulozei din plante care nu contribuie la producerea gazelor cu efect de seră. Uneori, valorificarea energetică poate fi mai profitabilă decât reciclarea unor fracţii de deşeuri, de obicei hârtie şi câteodată plastic. Oricum, în prezent, Comisia Uniunii Europene are păreri împărţite în ceea ce priveşte favorizarea sau nu a valorificării energetice în dauna reciclării cand este garantată de condiţiile pieţei sau condiţiile economice. Aceasta se aplică mai ales în cazul fracţiilor de deşeuri contaminate ale căror valoare de piaţă este scăzută si ale căror costuri de reciclare sunt mari. - Proiectarea incineratorului de deşeuri municipale solide Proiectarea unui incinerator de deşeuri municipale solide trebuie să fie în concordanţă cu Directiva UE privind incinerarea deşeurilor, cu Directiva IPPC si BREF (privind cele mai bune practici). Alte consideraţii includ: Capacitatea de stocare a unui incinerator trebuie sa permita omogenizarea deseurilor si continuitate la alimentare. Capacitatea de stocare trebuie sa asigure si perioada intermediară când incineratorul este oprit pentru întreţinere, pentru îndepărtarea cenuşei. De asemena, este necesar suficient combustibil pentru punerea în funcţiune si stabilizarea incineratorului.


1/3/2007 105

Având în vedere că creşte gradul de sortare al deşeurilor municipale solide, deşeurile rămase au o valoare calorică mai mare datorită prezenţei ridicate a deşeurilor de plastic (plasticul are o valoare calorică mult mai ridicată decât deşeurile municipale solide amestecate, nesortate). Incineratoarele mai noi de deşeuri municipale solide sunt proiectate să accepte incărcături calorice mai mari ale deşeurilor de plastic decât instalaţiile mai vechi. -Exploatarea incineratoarelor de deşeuri municipale solide Într-un incinerator de deşeuri municipale solide, deşeurile intrate sunt cântărite şi sunt răsturnate într-un buncar pentru deşeuri. Buncarul serveşte la depozitarea şi omogenizarea deşeurilor. Poate fi adăugată şi o cantitate de până la 10% de nămol provenit de la staţiile de epurare. Deşeurile voluminoase sunt răsturnate într-un alt buncar şi, după fărâmiţare, sunt adăugate în buncarul principal.

Gurile de încărcare ale incineratorului sunt alimentate de o macara. Macaraua ia deşeurile din buncar şi le transferă în gurile de alimentare ale cuptorului. Deşeurile sunt apoi transferate în incinerator prin intermediul unui grătar mobil cu o priză de aer controlată. În incinerator, temperatura de combustie este păstrată la 850°C pentru a asigura combustia totală. Există arzătoare de rezervă folosite pentru stabilizarea automată a temperaturii sau ca rezervă la pornire. Incinerarea deşeurilor de-a lungul grătarului mobil poate fi împărţită în patru paşi:

1. Uscarea deşeurilor prin utilizarea căldurii radiante din zona de combustie. În această etapă se evaporă compuşii volatili, în timp ce deşeurile rămase continuă să crească în temperatură,

2. Initierea omogena a arderii datorita caldurii radiate de combustie, 3. Procesul de combustie este apoi întreţinut prin alimentare cu deşeuri datorită mişcării

conitnue a grătarului şi admisie de aer suficient pentru oxidarea deşeurilor si răcorirea grătarului si,

4. Arderea combustibililor reziduali si generare de cenuşă cu un maxim de reziduuri organice de 3%.

În proces, aerul admis pentru combustie şi răcirea grătarului sunt controlate pentru atingerea temperaturii de combustie minime şi pentru minimizarea generării şi transportului de cenusă. Cenuşa de la bază este descărcată şi răcită printr-un un bazin cu apă într-un buncar de cenuşă. Gazele de combustie sunt mai departe încălzite într-o cameră de post combustie la 12000C pentru a distruge complet toate componentele organice rămase. Energia este recuperată într-un boiler care alimentează cu abur supraincalzit o turbină din aval pentru a produce electricitate, de obicei conectată la un sistem de încălzire centrală. Gazele de evacuare sunt apoi tratate pentru a atinge standardele UE privind emisiile, prin epurare umedă cu o soluţie de sodă caustică şi lapte de var. Apa folosită la epurare este refolosită pentru răcirea gazelor de evacuare prin evaporare (stingere).

- taxele de tratare şi costurile de investiţie Taxele de tratare pentru incinerarea deşeurilor municipale solide variază. Taxele de tratare depind de cota de piaţă, capacitatea instalaţiei, vârsta şi recuperarea energiei. Pentru incineratoarele conforme din UE cu o capacitate de la 100.000 până la 300.000 t/an, taxele de tratare variază între 90-140 €/t. Costurile de investiţii pentru o instalaţie nouă de 200.000 t/an cu valorificare energetică sunt de aproximativ 120 milioane €. Costurilor anuale de capital şi costurile fixe de exploatare reprezintă mai mult de 80% din totalul costurilor de incinerare.


1/3/2007 106

Fig. 6.19: Instalaţie de incinerare

Fig. 6.20: Schema unui incinerator


1/3/2007 107

6.5 Eliminarea Deşeurilor: Depozite Ecologice Construirea, amplasarea si cerinţele tehnice pentru construirea de depozite ecologice sunt descrise tehnic de către Directiva privind depozitarea deseurilor. În esenţă, un depozit ecologic este o locaţie care asigura o protecţie a mediului si a sănătăţii adecvată pentru eliminarea deşeurilor municipale solide. Un depozit ecologic este echipat în mod caracteristic cu :

- O zonă intermediară, - Un drum bun şi usor accesibil pentru camioane, - O cabina de paza pentru păstrarea evidenţei şi a controlului, - Un cântar - Un mic laborator pentru controlul deşeurilor, - Membrane (geofolie si geotextil) pentru a asigura hidroizolarea si preluarea sarcinilor

mecanice, - Un sistem de monitorizare, - Staţie de colectare şi tratare a levigatului (apa uzată din depozitul de deşeuri), - Celule speciale în care sunt depozitate deşeurile (zilnic), şi - Eliminarea si captarea gazul metan generat (câteodată colectat pentru generarea de

electricitate)

Operaţiile speciale desfăşurate la un depozit ecologic includ: - înregistrarea cantităţilor de deşeuri, - controlul strict privind deşeurilor permise şi nepermise, - acoperirea zilnică a deşeurilor, - compactarea suprafeţelor de acoperire, - asigurarea acoperirii şi închiderii, şi - controlul apei freatice - monitorizarea regulată în timpul exploatării şi după închidere.

Valorificarea Energetică

- A decide sau nu pentru recuperarea gazului metan pentru încălzire centrală şi a apei şi pentru producerea de electricitate.

Avantajele depozitelor ecologice includ un impact asupra mediului mult mai limitat (fără mirosuri, fără animale, fără incendii), riscuri de îmbolnăvire reduse drastic şi un control mult mai bun asupra deşeurilor decât la depozitele necontrolate de deşeuri. - Exploatarea depozitelor de deşeuri, costuri de investiţie şi financiare Depozitele de deşeuri ocupa teren valoros şi din aceast punct de vedere sunt neconvingătoare. În plus, depozitele ecologice sunt mai costisitoare în ceea ce priveşte construcţia şi exploatarea decât gropile necontrolate. Dintr-o analiză de cost a unui depozit de deşeuri, rezulta că în Germania, eliminarea unei tone de deşeuri costă 40 de euro (fără taxe incluse) şi atât pentru Craiova cât şi pentru Arad, în România, 15 euro pe tonă. Aceste costuri nu includ costurile de colectare, distanţa de la un depozit la un generator poate costa de la aproximativ 8 euro pe tonă până la 30 de euro pe tonă, în funcţie de distanţă. Într-un final, unele dintre depozitele de deşeuri valorifică gazul metan pentru generarea de electricitate. Investiţia, costul de exploatare şi câştigurile nu sunt aici incluse, deci acestea pot fi considerate ca falimentare sau pot să creeze un mic profit, în funcţie de condiţiile locale.


1/3/2007 108

Tabel 6.9: Costurile de depozitare Articol Cost Comentarii Costul Financiar

2 / 7 Euro / tonă Depinde de rata dobânzii şi acordarea finanţării.

Costul Construcţiei

5 / 10 Euro / tonă - 42% lucrări - 24% sistemul de

etanşare, gaz şi colectarea apei

- 8% cerinţe specifice în ceea ce priveşte amplasamentul

- 8% tratarea levigatului - 7% Infrastructura - 11% Echipamente

Costul poate varia în funcţie de mărime, locaţie şi de nivelul de complexitate. Ca o aproximaţie, se poate presupune că pe m3

de depozit se depune 1 tonă de deşeuri municipale solide. Costurile sunt date fără valorificarea energetică. Alţi factori includ: drumuri de acces, câmpii sau munţi, alte instalaţii de compostare, sortare, pentru deşeuri din construcţii şi demolări.

Costul Exploatării

2 / 5 Euro / tonnă Depinde de productivitatea muncii. România , în prezent se află în partea inferioară.

Sursă: Analize ale Consultanţilor în ceea ce priveşte construcţia recentă de depozite de deşeuri în Serbia şi România (Proiecte ISPA)

Ca o notă adiţională, este necesară o pre-sortare temeinica a deşeurilor pentru a atinge obiectivele privind valorificarea deşeurilor de ambalaje şi reducerea deşeurilor biodegradabile premise a fi depozitate potrivit ţintelor intermediare. În final, depozitele de deşeuri care nu sunt echipate cu sisteme de colectare a gazelor si valorificare termică generează cantităţi semnificative de gaz metan (aproximativ 50% din bio-masa depozitului), care dacă nu sunt colectate vor avea o contribuiţie semnificativă la încălzirea globală, dat fiind faptul că puterea de încălzire a gazului metan este de 23 de ori mai mare decât cea a CO2. În ceea ce priveşte costurile, ţintele şi obiectivele privind deşeurile municipale solide, o strategie ce implică costuri mai mici, ar fi pentru România să colecteze separat sau să sorteze (sau o combinaţie a celor două) majoritatea deşeurilor verzi şi deşeuri biodegradabile, materiale pentru ambalat, DEEE, vehicule scoase din uz, deşeuri voluminoase, hârtie şi carton, sticlă, metale, deşeuri din construcţii şi deşeuri menajere periculoase şi acestea să nu fie primite la depozitele de deşeuri. Aceste politici extind durata de viaţă a depozitelor de deşeuri şi ajută la atingerea unor ţinte intermediare privind refolosirea şi reciclarea materialelor pentru ambalat şi ţintele privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depuse la depozite. Presupunând că se implementează colectarea selectivă a fracţiilor de deşeuri, s-ar atinge o reducere de 33 până la 50 % a cantităţilor depuse la depozite şi a capacităţii necesare – aducând economii importante în ceea ce priveşte investiţiile necesare pentru viitoarele capacităţi. Alte soluţii eficiente din punctul de vedere al costurilor, ce sunt implementate în regiune includ: - Staţii de transfer pentru distante mai mari de 60 km si volume mari (notă: transportarea deşeurilor cu camionale direct la depozit ar putea totuşi să fie o soluţie mai atractivă pentru volume mai mici), - Depozite de deşeuri amplasate în apropierea oraşului cel mai mare din judeţ,

- Favorizarea locaţiilor din zonele de câmpie cu acces uşor fata de drumuri peste dealuri sau locaţii izolate. Construirea in aceste locaţii este costisitoare şi greu de operat, de exemplu drumurile de acces pot costa mai mult decât terenul în sine, transportul in viitor având un cost mai ridicat.

Cu toate că depozitul de deşeuri trebuie să fie conform cu reglementările româneşti, este uneori mai ieftin să acceptam puncte slabe din punct de vedere tehnic pentru locatie (de ex. construirea unei berne mai inalte, aducerea de argila pentru izolare, etc), decât să alegem alta aflata la distanţă mare, izolata dar ideala din punct de vedere tehnic.


1/3/2007 109

Totuşi, se mai produc erori în ceea ce priveşte alegerea amplasamentului pentru depozitele de deşeuri. - Studiul de fezabilitate/EIA acordă atenţie şi considerentelor economice (cel mai mic

cost) în amplasarea unui depozit de deşeuri (nu doar considerentelor de ordin geologic/hidrologic),

- Deciziile nu trebuie luate numai în funcţie de finanţările UE – finanţările UE vor acoperi doar parţial costurile de investiţii pentru primele celule ale depozitelor de deşeuri, o mică parte din costul total. După aceea, judeţul sau comuna vor avea un depozit de deşeuri mult prea scump pentru a fi exploatat şi extins, ceea ce va fi peste posibilităţile lor, şi

- Trebuie ţinut minte că nu este o coincidenţă că majoritatea depozitelor de deşeuri, din România, deţinute în regim de PPP (exploatate de sectorul privat) sunt amplasate în apropierea celui mai mare oraş din judeţ, pe un teren plat, cu acces uşor. Sectorul privat ilustrează foarte clar cum pot fi evitate costurile mari, mai mult din motive politice decât din motive economice..


1/3/2007 110

6.6 Prezentarea a 3 sisteme de gestionare a deşeurilor Numărul schemelor se exploatare şi tratare a deşeurilor municipale solide este limitat din cauza considerentelor actuale de ordin tehnic şi economic precum şi din cauza ţintelor definte mai sus, în Secţiunea 3, în ceea ce priveşte devierea deşeurilor biodegradabile şi reciclarea deşeurilor de ambalaje. Opţiunile viabile de tratare sunt limitate pentru compostare şi sortare, în primă fază, urmate apoi de TBM sau incinerare pentru ţintele cele mai avansate de reducere a deşeurilor biodegradabile. Cele 3 scheme de exploatare sunt previzionate pentru anii 2007, 2010 şi 2013.

Opţiuni de gestiune a deşeurilor: fluxuri de materiale Cazul 1: 2010 – Mai multe deşeuri colectate folosind metoda colectării selective şi compostare, Cazul 2: 2013a – Colectarea parţial selectivă a deşeurilor, compostare, tratare TMB, Cazul 3: 2013b – Colectarea parţial selectivă a deşeurilor, compostare, tatare prin incinerare Pe scurt: Cazul 1 arată fluxurile de deşeuri la care se recurge pentru compostare şi sortarea fracţiilor separate de deşeuri. Implementarea stringentă a acestei strategii de tratare poate îndeplini obiectivele de reducere cu 25% a deşeurilor biodegradabile până în 2010. Cazurile 2 şi 3 iau in considerare nevoile de tratare pentru atingerea obiectivelor pentru deşeuri biodegradabile şi de ambalaje definite pentru 2013. Două tehnologii de tratare alternative sunt utilizate, TBM şi incinerarea. În acest caz polemica este de a alege care din aceste două metode este cea mai bună.


1/3/2007 111

6.6.1 Cazul 1: Colectare separată şi mixtă, compostarea deşeurilor verzi şi alimentare, şi depozitarea – 2010 Cazul de faţă va fi examinat pentru anul 2010, când regiunea va implementa în mod progresiv următoarele:

1. Reducerea cu 25% a cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate 2. Colectarea selectivă pentrul ambalaje şi fracţii de deşeuri colectate separat, construirea

unor staţii de sortare fie la depozite fie pe locaţii ale REMAT, şi 3. Colectarea selectivă a deşeurilor verzi, construirea de staţii de compostare 4. Construirea de depozite ecologice si inchiderea depozitelor existente 5. Colectarea a 90% din deşeurile provenite din zona rurală până în anul 2009 şi a 100%

din deşeurile provenite din zona urbană până în 2013.

Fig. 6.21: Regiunea Vest- Cazul 1: 2010 Fluxul tratării deşeurilor prin compostare, colectare selectivă şi sortare Fluxul de materiale mai sus menţionat arată cantităţile de deşeuri reciclate prin colectare selectivă, sortare şi compostare pentru DMS. Procesul recuperează 167 kt de fracţii separate (inclusive 100 kt de deşeuri provenite din materiale de ambalaj) şi 72 kt de deşeuri biodegradabile transformate în compost. În proces 176 kt de deşeu biodegradabil au fost transformate, atingând în 2010 ţintele de reducere a cantităţilor biodegradabile depozitate si de recuperare deşeuri provenite din ambalaje. Mai departe se presupune că ţintele colectării în 2010 pentru zonele rurale şi urbane vor fi atinse şi că deşeurile rămase vor fi depuse pe depozite ecologice.

Regiunea Vest- Cazul 1: Generarea Deşeurilor Solide Municipale, 2010:

Total DSM generate: 830 kt,

Colectare separată

Colectare mixtă

Deşeuri verzi din grădini, parcuri,

pieţe, străzi şi locuinţe

Deşeuri din ambalaje

Colectare separată

Mărunţire Omogenizare

Sortare Balotare

Deşeuri biodegradabile în

compost: 72 kt 131 kts

Angrosişti; 100 kt ambalaje,

Alte fracţii: 67 kt

Depozit de deşeuri 591 kts, (335 kt biodegradabile)

- 25% fata de 1995. (baza: 441 kt)

Reziduuri


1/3/2007 112

6.6.2 Cazul 2: 2013 Colectare selectivă şi mixtă, compostarea deşeurilor verzi şi deşeurilor menajere, DMS, depozite ecologice.

Cazul 2 determină volumele de tratare necesare atingerii obiectivelor din 2013 privind colectarea (aproximativ 98 % din totalul de deşeuri), reducerea deşeurilor biodegradabile (-50%) şi reciclarea deşeurilor din ambalaje (recuperate 60% şi reciclate 55%). Intrucat reciclarea deşeurilor provenite din ambalaje şi alte fracţii nu atinge ţintele de reducere a deşeurilor biodegradabile, este necesar să includem în tratarea viitoare a deşeurilor menajere şi al altor deşeuri similare, înainte de depozitare, o tratare biomecanica. Tratarea biomecanica este definita după cum urmează: Fig. 6.22: Regiunea Vest- Cazul 2: 2013 Fluxul tratării deşeurilor prin compostare şi colectare selectivă, sortarea şi TBM Analiza mai sus menţionată arată că facilităţile de tratare biomecanică sunt necesare pentru a completa staţiile de compostare, transfer şi sortare, pentru a atinge o reducere cu 50% a cantităţilor de deşeuri biodegradabile depuse. Pentru regiune aceasta necesită investiţii în TBM, prezentate în Capitolele 7 şi 8.

Regiunea Vest- Cazul 2: Generarea DSM, 2013:

Total DSM generate: 844 kt,

Colectare selectivă Colectare mixtă



Deşeuri din ambalaje Colectare separată


Sortare Balotare

Biodegradabile în compost

87 kt



Depozit de deşeuri 414 kt, (221 kt biodegradabile) - 50% vs. 1995. (base: 441kt)

Reziduuri

TBM (- 100 kt din

biodegradabile)


1/3/2007 113

6.6.3 2013 2b: Colectarea selectivă şi mixtă, compostarea deşeurilor verzi şi alimentare,

incinerarea, depozite ecologice Acest ultim caz arată pentru Regiunea Vest capacitatea necesară pentru anul 2013, pentru construirea unei instalaţii de tratare termica cu recuperarea energiei. Această instalaţie este folosită numai după epuizarea posibilitatilor de compostare si si sortare şi nu în loc de acestea.

Fig. 6.23: Regiunea Vest– Cazul 3: Fluxul tratării deşeurilor prin compostare şi colectare

selectivă, sortarea şi TBM

Rezultatele analizei mai sus menţionate arată că reziduul tratat termic, va trebui să fie de ordinul a 150 kt/an pentru a îndeplini obiectivele în ceea ce priveşte deşeurile biodegradabile. Trebuie menţionat faptul că aceste facilităţi vor trata doar aproximativ jumătate din DMS din regiune ca şi deşeuri biodegradabile, cu o eficienţă mai ridicată decât prin tratarea biomecanică. În plus, instalaţia poate produce energie electrică şi energie termică pentru încălzirea populaţiei scăzând costul de tratare cu până la 30%. Această eficienţă poate permite construcţia unei singure facilităţi, să presupunem în Timisoara, care are deja un sistem de încălzire urbană extins şi care produce aproximativ 1/3 din deşeurile din regiune, această facilitate permiţând limitarea transportului de deşeuri din comunele din regiune aflate la mare distanţă de oraş. Ca o alternativă, regiunea poate lua în considerare două facilităţi de incinerare. Acest lucru duce la un preţ ridicat pentru tratarea per tonă, dar poate fi scăzut la preţul de colectare pe tona de deşeu. Ar trebui realizat un studiu de fezabilitate pentru a determina soluţia optimă de tratare.

Regiunea Vest - Cazul 3: Generarea DSM, 2013:

Total DMS generate: 844 kt

Colectare selectivă Colectare mixtă



Deşeuri din ambalaje

Colectare separată


Sortare Balotare

Biodegradabile în compost

-72 kts



Depozit de deşeuri 376 kt, (221 kt biodegradabile)

- 50% fata de 1995. (baza: 441 kt)

Residuuri

Incinerator (- 100 kt biodegradabile)

( -38 kt de balast pt drumuri)


1/3/2007 114

7. CALCULUL CAPACITĂŢILOR NECESARE MANAGEMENTULUI DEŞEURILOR Scopul capitolului este de a stabili tipul şi numărul echipamentelor şi facilităţilor necesare gestionării deşeurilor, cum sunt: pubele şi / sau containere de pre-colectare, vehicule de colectare, vehicule prevăzute cu sistem de încărcare – descărcare prin săltare sau rulare (cu cilindru), staţii de transfer, instalaţii de sortare, de compostare şi de tratare mecano - biologică şi depozite care, dacă sunt construite şi în stare de funcţionare vor crea Regiunii Vest posibilitatea de a-şi atinge obiectivele şi ţintele prevăzute în PRGD.

7.1. COLECTARE ŞI TRANSPORT Pentru calculul echipamentelor de colectare şi transport s-a considerat că cele mai importante constrângeri sunt cele impuse prin ţintele de atins stabilite în conformitate cu HG 621 / 2005 privind deşeurile de ambalaje.

Utilizând ca date de intrare cantităţile de deşeuri de ambalaje generate în regiune în 2003, asa cum s-a prezentat în Capitolul 4 s-a determinat că ţintele de reciclare sunt: Tabelul 7.1. Ţinte de reciclare ambalaje, ktone / an ţinta de reciclare 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

hârtie + carton 16 19 21 24 26 30 36 40 45 49 55 plastic 1 2 3 4 5 6 7 9 10 13 17 sticlă 3 4 6 7 8 12 15 19 22 25 30 metale 5 5 6 7 8 11 14 16 19 22 25 lemn 0 0 0 1 1 2 2 3 4 5 6 Total 26 31 37 42 48 61 74 87 100 113 132 Aceste ţinte pot fi atinse prin colectarea separată a deşeurilor de ambalaje atât de la gospodăriile populaţiei ( deşeuri menajere ) cât şi de la instituţii, comerţ şi industrial (deşeuri asimilate menajere). În calcule s-a considerato împărţire a surselor de deşeuri de ambalaje: 70% provenite din deşeurile menajere; 30% provenite din deşeurile similare cu cele menajere; S-a considerat că peste 95 % din deşeurile de ambalaje generate de sectorul instituţional, comercial şi industrial pot fi colectate. Tabelul 7.2. Cantităţile de deşeuri de ambalaje colectabile din industrie, comerţ şi instituţii, ktone / an

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 hârtie + carton 14 16 17 19 20 21 22 24 25 26 plastic 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 sticlă 8 9 10 11 12 12 13 14 14 15 metale 7 8 8 9 10 10 11 11 12 13 lemn 13 14 15 17 18 19 20 21 22 23 Total 43 48 53 56 60 64 68 71 75 78

Sursă: estimările consultanţilor


1/3/2007 115

Tabelul 7.3. Cantităţile de deşeuri de ambalaje colectabile din gospodării, ktone / an

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 hârtie + carton 5 5 6 8 10 5 5 0 5 5 plastic 8 9 10 12 14 15 17 23 30 39 sticlă 3 4 4 5 6 6 7 10 13 16 metale 1 2 2 2 2 3 3 4 5 7 lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Total 17 20 23 27 32 29 33 36 53 67

Sursă: estimările consultanţilor Colectarea acestor cantităţi implică participarea în sistem a unui anumit număr de locuitori. Tabelul 7.4. Populaţie implicată în schema de colectare separată, 1000 locuitori

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 populaţie implicată 318 334 351 382 402 418 453 567 710 872

populaţie care colectează hârtie 414 456 472 531 673

Pe prima linie se află numărul de locuitori care, dacă s-ar implica în schema de colectare separată şi conformându-se cerinţelor ar oferi posibilitatea atingerii tuturor ţintelor de reciclare impuse de HG 621 / 2005. Pentru a atinge în anul 2008 ţinta de reciclare a hârtiei este însă nevoie de implicarea unui număr mai mare de locuitori. Experienţa internaţională arată că niciunde populaţia nu participă în totalitate / proporţie de 100 % la schemele de colectare selectivă. Practic rata de răspuns pozitiv al populaţiei este sub 70 %. Rezultă că, în scopul de a obţine ţintele de reciclare, exceptând-o pe cea pentru hârtie, este suficientă implicarea unui număr de locuitori conform tabelului următor: Tabelul 7.5. Populaţie ce trebuie implicată în schema de colectare separată, 1000 locuitor 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 populaţie implicată 318 334 351 382 402 418 453 567 710 872 populaţie care colectează hârtie 414 456 472 531 673 număr corectat 540 567 596 649 684 668 725 908 1,065 1,308 populaţie urbană 1235 1226 1218 1209 1201 1193 1185 1176 1168 1160 rată de conectare, % 89.0 89.0 89.0 89.0 89.0 90.0 94.0 96.0 98.0 100.0 populaţie urbană conectată 1099 1092 1084 1076 1069 1073 1113 1129 1145 1160 populaţie rurală necesară 148 S-a considerat că în perioada 2004 – 2008 doar 58% din populaţie a fost implicată în schema de colectare separată comportându-se conform aşteptărilor, preconizându-se că în perioada 2009 – 2011 doar 62% şi după 2011 peste 67% din populaţia implicată va reacţiona adecvat. Adăugând faptul că, în concordanţă cu obiectivul 9.1. numărul populaţiei deservite în zonele urbane trebuie să crească an după an. Rezultă astfel că un serviciu organizat de colectare în toate aşezările urbane pentru un număr mărit de la 1070 până la 1160 mii de cetăţeni şi funcţional cu aceeaşi frecvenţă ca şi serviciile uzuale de colectare, va putea aduce la centrele de sortare suficiente deşeuri de ambalaje pentru a atinge ţintele de reciclare. Cantităţile de deşeuri ce vor fi colectate în două fracţii, transportate şi sortate variază după cum urmează:


1/3/2007 116

Tabelul 7.6. Cantităţi de deşeuri colectabile în două fracţii, tone / an 2008 2010 2013

pubelă uscată

pubelă umedă

pubelă uscată

pubelă umedă

pubelă uscată

pubelă umedă

urban colectare duală 140472 224960 148664 238079 158633 254044

Rural colectare duală 0 0 0 0 10868 20753

Urban colectare în amestec 0 0 0 0 0 0

deşeu menajer

Rural colectare în amestec 0 80871 0 99567 0 77096

deşeu asimilabil celui menajer 87422 133425 115754 108640 96478 133345

TOTAL 227894 439256 264418 446287 265979 485239 Capacitatea de precolectare şi transport pentru cantităţile mai sus menţionate de deşeuri este prezentată în tabelul următor: Tabelul 7.7.Necesarul de echipament pentru precolectarea şi transportul deşeurilor 2008 2010 2013 Urban Rural Urban Rural Urban Rural

pubelă uscată

pubelă umedă

pubelă uscată

pubelă umedă

pubelă uscată

pubelă umedă

pubelă uscată

pubelă umedă

pubelă uscată

pubelă umedă

pubelă uscată

pubelă umedă

87422 224960 80871 148664 238079 99567 158633 254044 10868 97849 cantitate în europubela de 1100 l [t]

0.15 0.25 0.12 0.25 0.15 0.25 0.12 0.25 0.15 0.25 0.12 0.25

capacitate de precolectare 1 colectare pe an [buc.]

582813 899841 0 323484 991093 952316 0 398270 1057554 1016176 90570 391397

Număr colectări / an

52 104 52 52 104 52 52 104 52 52

număr de containere 11208 8652 6221 19059 9157 7659 20338 9771 1742 7527

total pubele 110 l [buc.] 19860 6221 28216 7659 30109 9269

rezervă adiţională 10%

28689 39463 43315

încărcătură camion - 16 cm truck [t]

9.6 12 7.68 12 9.6 12 7.7 12 9.6 12 7.68 12

număr cicluri de colectare

52 104 0 52 52 104 0 52 52 104 52 52

număr de tururi / ciclu 10 6 8 10 6 8 10 6 8 8

număr de vehicule 18 30 16 30 32 20 32 34 3 20

Total 16 cm vehicule [buc.]

64 82 89

rezervă adiţională 10%

74 96 110


1/3/2007 117

Pentru a creşte colectarea de hârtie, au fost plasate suplimentar pubele specializate să colecteze aproximativ 10000 tone / an amplasate pe spaţii publice ( 500 bucăţi de europubele golite săptămânal care nu necesită suplimentarea de camioane) Pentru fracţia de sticlă care se colectează separat se vor plasa 220 containere speciale (tip clopot cu capacitate de 3 tone) în apropierea principalelor centre comerciale sau / şi în alte spaţii selectate. aceste containere trebuie să fie de trei culori diferite pentru sticle albe, verzi şi brune. Sunt necesare 5 vehicule speciale pentru transportul containerelor pentru sticlă. .Ambalajele de sticlă pre-colectate de generatorii industriali sau instituţionali trebuie colectate în containere mobile de 4 – 5 m3 care sunt transportate cu vehicule special adaptate pentru ele sau chiar de către generatorii sau reciclatorii de sticlă. Tipurile de pubele / containere pentru pre-clolectare pot fi diferite, în funcţie de alegerea locală. Singura cerinţă care trebuie respectată este alegerea containerelor care se potrivesc cu sistemul de ridicare / echipamentul vehiculelor de colectare. Datorită sistemului de colectare separată larg răspânditul ”tobogan” va fi înlocuit de puncte de colectare amplasate între blocuri. Pentru zonele rezidenţiale pe lângă tradiţionalele pubele maro sau saci de gunoi se vor organiza puncte de colectare cu pubele pentru fracţii uscate prin adăugarea de containere speciale pentru reciclabile: hârtie şi sticlă. Promovând sistemul dual cu „2 tipuri de containere” sistemul de colectare separată pentru acelaşi număr de locuitori din zonele urbane va crea condiţiile de atingere a ţintelor de reducere a biodegradabilului. Aşa cum s-a prezentat în Capitolul 4 ţinta de reducere a biodegradabilului din deşeuri pentru anul 2010 este de 176 mii tone. În tabelul următor sunt prezentate măsurile necesare pentru atingerea obiectivului propus. Populaţia implicată este aceiaşi cu cea implicată în sistemul dual.( ‚‚2 pubele”)


1/3/2007 118

Tabelul 7.8. Modalităţi de atingere a ţintei de biodegradabil propus pentru 2010, ktone / an

Deşeuri biodegradabile România, 1995

Regiune R 4 1995 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

4800 9.20% 442 488 491 493 496 499 501 504 507 510 512 515 Urban hârtie/lemn % reciclare din tip 0% 0% 0% 25% 30% 50% 65% 68% 69% 69% 70% Rural hârtie/lemn % reciclare din tip 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 5% Similar hârtie % reciclare din tip 30% 35% 40% 45% 50% 90% 95% 95% 95% 95% 95% Urban hârtie/lemn 14.40% kt 0.0 0.0 0.0 14.8 17.7 29.6 38.5 40.3 40.9 41.0 41.6 Rural hârtie/lemn 12.10% kt 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.7 Similar hârtie/ 30% kt 19.1 22.5 25.9 29.3 32.9 59.6 63.4 64.0 64.5 65.0 65.5 Reducere prin reciclare şi recuperare 19.1 22.5 25.9 44.1 50.6 89.2 101.9 104.2 105.4 105.9 107.8 vegetaţie – mediu urban - % reciclare din tip 0% 0% 0% 5% 10% 12% 15% 17% 18% 19% 20% vegetaţie – mediu rural - % reciclare din tip 20% 20% 21% 22% 25% 28% 31% 34% 36% 38% 40% Similar vegetaţie % reciclare din tip 5% 6% 7% 8% 9% 9% 9% 10% 10% 10% 10% Compost grădini / parcuri % reciclare din tip 5% 6% 7% 8% 10% 30% 50% 62% 70% 75% 75% compost din pieţe sau alimente % reciclare din tip 5% 6% 7% 8% 10% 30% 45% 62% 70% 75% 75% Compost stradal % reciclare din tip 5% 6% 7% 8% 10% 30% 45% 62% 70% 75% 75% vegetale şi alimente – urban 35% Kt 0.0 0.0 0.0 7.2 14.4 17.2 21.6 24.5 25.9 27.4 28.9 vegetale şi alimente – rural 40% Kt 8.8 8.3 8.8 9.3 10.7 12.1 13.5 15.0 16.0 17.1 18.1 Similar vegetale şi alimente 15% Kt 1.6 1.9 2.3 2.6 3.0 3.0 3.0 3.4 3.4 3.4 3.4 vegetaţie din grădini / parcuri 95% Kt 1.1 1.4 1.6 1.8 2.3 7.0 11.8 14.8 16.8 18.1 18.3 vegetale şi alimente din pieţe 90% Kt 0.7 0.9 1.0 1.2 1.5 4.5 6.8 9.5 10.8 11.7 11.8 Vegetaţie stradală 20% kt 0.4 0.5 0.5 0.6 0.8 2.3 3.5 4.9 5.6 6.0 6.1 Reducere prin compostare sau hrană pentru animale 12.6 12.9 14.2 22.7 32.6 46.2 60.3 72.0 78.5 83.7 86.6 Reducerea deşeurilor biodegradabile Kt 32 35 40 67 83 135 162 176 184 190 194 Deşeu biodegradabil rămas Kt 456 456 453 429 416 366 342 331 326 322 321 permis la depozitare 331 331 331 221 Biodegradabile: instalaţie de Incinerare sau TMB 0 -5 -9 100

Unele din metodele de reducere a deşeurilor biodegradabile au acelaşi mod de abordare ca şi valorificarea deşeurilor de ambalaje. În staţiile de sortare nu doar ambalajele se sortează ci şi deşeurile făcute din materiale reciclabile. De aceasta se consideră ca o modalitate de reducere a biodegradabilului reducerea hârtiei şi cartonului şi a conţinutului de lemn din deşeurile menajere (12.40% în deşeurile urbane, respectiv 12.10% în cele rurale) şi în cele asimilabile celor menajere (30%). Această metodă nu necesită capacităţi suplimentare de pre-colectare şi transport faţă de cele considerate pentru reciclarea sau sortarea deşeurilor. Conţinutul în biodegradabil în toate tipurile de deşeuri municipale poate fi redus prin compostarea anumitor componente ale fluxurilor / fracţiilor de deşeuri: - 35% din deşeurile urbane care sunt resturi vegetale sau alimentare ( hrană); - 40% din diferite categorii de deşeuri rurale; - 15% din deşeurile asimilabile cu cele menajere (deşeuri alimentare provenite din restaurante sau alte surse ); - diferite cantităţi de deşeu biodegradabil provenit din serviciile municipale (întreţinerea parcurilor şi grădinilor, curăţatul străzilor, pieţe ). Colectarea separată a deşeurilor vegetale şi alimentare din gospodăriile urbane vizează casele individuale. Pentru acest scop furnizarea / asigurarea de pubele brune speciale sau saci de plastic trebuie considerată ca o creştere a capacităţii de transport, în sensul colectării şi livrării către instalaţiile de compostare a unor cantităţi care variază anual între 25 ţi 29 mii tone. Fracţia


1/3/2007 119

separată a cestui tip de deşeu necesită circa 50000 bucăţi de pubele de 120 litri în fiecare gospodărie urbană ( proprietăţi cu grădini ) sau saci bruni de plastic de 60 litri. Este necesară o capacitatea suplimentară de transport de 12 camioane compactoare de colectare de 16 m3 Aceeaşi similaritate pentru componenta verde (alimente ) din deşeurile asimilabile celor menajere, dar în acest caz nu se impune transport suplimentar (camioane) sau capacitate de pre-0colectare (bidoane, pubele, containere) deoarece, în acord cu practicile standard, generatorul deşeurilor este cel care trebuie să îşi asigure capacitatea de pre-colectare. Celelalte fracţii care conţin componente biodegradabile în cantităţi apreciabile sunt ăn general în responsabilitatea serviciilor municipale / comunale. Printr-o bună organizare şi pregătire / instruire a lucrătorilor ţintele propuse dereducere pot fi atinse fără investiţii speciale în echipamentele de pre-colectare sau transport. Toate din ultimele 5 fracţii de deşeuri, cu excepţia celor provenite din deşeurile rurale care sunt în mod uzual reutilizate în gospodăriile proprii, vor fi tratate în instalaţii de compostare cu o capacitate totală anuală cuprinsă între 60 si 70 mii de tone.

7.2. TRATARE ŞI VALORIFICARE Aşa cum rezultă din Tabelele 7.2 şi 7.3 cantităţile totale de deşeuri de ambalaje reciclabile vor creşte din 2011 până în 2013 de la 108 la 145 mii tone / an. Comparând cu ţinta de valorificare prezentată în Capitolul 4 de 118 respectiv 152 mii tone / an, rezultă că pentru atingerea ţintei trebuie planificate anumite măsuri suplimentare.

O importanţă distinctă o are capacitatea de tratare, prin sortare ( şi eventual suplimentar prin procesarea fracţiei de deşeuri de ambalaje ) şi compostare sau tratare mecano – biologică a deşeurilor biodegradabile.

Aşa cum s-a prezentat anterior în tabelul 7.6 capacitatea de sortare trebuie să fie în jur de 220000 tone / an în 2008 şi 260000 tone / an în 2013. Este recomandat ca fiecare oraş important / capitală de judeţ să să îşi construiască 1 sau 2 staţii de sortare în apropierea zonei urbane care este principala sursă de generare de ambalaje cu o capacitate corespunzătoare nevoilor de procesare. Suplimentar, în locaţiile staţilor de transfer unde se adună cel puţin 5000 tone / an deşeuri de ambalaje din zona urbană şi, mai târziu, în 2013 chiar şi cele din sursele rurale vor fi transferate tot aici, vor trebui construite aceste staţii de sortare. Se vor crea astfel 20 de staţii cu o capacitate medie de sortare de 12000 tone / an, dintre care 10 vor trebui concesionate înainte de sfârşitul anului 2007.

În acelaşi timp sortarea poate fi evitată dacă marile magazine îşi vor organiza propriul sistem de pre-selectare a deşeurilor de ambalaje.

În perioada de după 2012 tratarea biodegradabilului prin compostare va fi principala soluţie pentru reducere. Cunoscându-se că sursele principale de deşeu compostabil sunt oraşele unde sunt asigurate servicii publice de salubritate, este indicat ca locaţiile pentru instalaţiile de compostare să fie în vecinătatea aonelor urbane. trebuie să se construiască instalaţii de compostare cu capacitatea de prelucrare de 60000 tone / an în 2008 şi 70000 tone / an în 2013 (14 staţii de compostare cu capacitatea medie de 5000 tone / an, dintre care 12 trebuie concesionate înainte de sfârşitul anului 2009).

După 2012 ţinta pentru reducerea biodegradabilului depozitat nu poate fi atinsă fără Instalaţii de tratare bio-mecanică cu o capacitate de reducere de aproximativ 100000 tone / an.


1/3/2007 120

7.3. ELIMINAREA Pentru Regiunea Vest se prevede existenţa a 5 depozite conforme. Un depozit este deja în funcţiune în judeţul Arad, restul urmând să se construiască în judeţele Caraş – Severin, Timiş şi Hunedoara. Capacitatea totală de depozitare pentru următorii 5 ani, în cazul aplicării tuturor măsurilor de reducere a cantităţii de deşeuri descrise mai sus şi prezentate în Capitolul 6 este de 600.000 m3/an.

Tabelul 7.9. Fluxuri de deşeuri, kt / an 2008 2010 2013 Generare DMS 820 830 844 deşeuri compostabile 46.2 72.0 86.6 deşeuri de ambalaje reduse 92 100 146 alte fracţiuni de deşeuri reciclabile reduse 61 67 97 deşeuri reduse prin instalaţii TMB 100 deşeuri depozitate 620 591 414

La sfârşitul anului 2013 în depozite vor fi eliminate deşeurile rurale colectate, exceptându-le pe cele colectate în sistemul dual, refuzurile de la staţiile de sortare, compostare sau tratare bio-mecanică sau deşeurile de la serviciile publice ca cele provenite din curăţatul străzilor, grădinilor / parcurilor şi pieţelor. Recomandările preliminare incluse aici şi în Capitolul 6 nu trebuie considerate ca limitative, PRGD s-a bazat pe datelor anului 2003. Este de aşteptat ca date noi şi studii viitoare să permită evaluări definitive care să conducă la recomandări tehnice diferite.


1/3/2007 121

8. Evaluarea costurilor pentru regiunea 5 8.1. Fundamentarea costurilor Costurile (cheltuielile) propuse pentru investiţiile asociate serviciilor de gestionare a deşeurilor au fost extrase din mai multe surse. Stabilirea costurilor are foarte mare legătură cu experienţa acumulată în cadrul proiectelor implementate în România, cât şi cu experienţa acumulată în ceea ce priveşte estimarea costurile instalaţiilor şi al echipamentului de gestionare a deşeurilor, în corelaţie cu proiecte internaţionale.

Trebuie menţionat că există totuşi o rezervă destul de mare în ceea ce priveşte nivelul exact al costurilor asociate investiţiilor propuse. În prezent, în cadrul Planului Regional de Gestiune a Deşeurilor, la nivelul de analiză, nu există încă informaţie precisă cu privire la amplasamentul capacităţilor noi (depozite, staţii de transfer, sortare, compostare, etc). Din acest motiv nu este posibil să se realizeze estimări ale costurilor în funcţie de condiţiile amplasamentului (condiţiile specifice ale amplasamentului pot avea un impact semnificativ asupra costurilor de investiţii, mai ales asupra investiţiilor pentru depozitul de deşeuri, transportului etc.). Costurile de operare sunt şi ele influenţate de locaţiile şi amplasamentul noilor facilităţi.

Un nivel mai crescut de siguranţă în privinţa estimării costurilor va fi atins în faza uterioară perioadei de planificare, corelat cu studiile de fezabilitate şi fiind acompaniat de schiţa conceptuală şi detaliată a amplasamentului, cât şi de caracteristicile particulare ale instalaţiilor.

În etapa prezentă a procesului de planificare, costurile pentru investiţii se bazează pe media totală a costurilor diverselor instalaţii şi a diferitelor tipuri de echipament.

Au fost utilizate mai multe rapoarte şi studii care oferă informaţii recente cu privire la sectorul gestiunii deşeurilor din România, din care :

Ø Memorandul de Finaţare a ISPA între UE şi România, în pentru programele de gestionare a deşeurilor din Argeş, Bacău, Galaţi, Dâmboviţa, Piatra Neamţ, Râmnicu Vâlcea şi Teleorman;

Ø Master planurile pentru gestionarea deşeurilor elaborate în 2005-2006 pentru Bistriţa Nasăud, Giurgiu, Harghita-Covasna, Maramureş şi Vrancea2 oferă costuri unitare pentru investiţii şi cheltuielile de întreţinere şi operare (Î&O) pentru un număr de activităţi.

Ø RAPORT FINAL, Asistenţă Tehnică pentru Elaborarea Evaluării Costului de Mediu şi al Planului de Investiţii, Proiectul Phare RO 0107.15.03, realizat de Consorţiul: Eptisa Internacional, Regional Environmental Center, 29 September 2005.

În mod suplimentar, au fost consultate un număr de alte surse cu privire la costurile standard unitare din cadrul altor programe internaţionale de investiţiie în gestionarea deşeurilor, din care:

Ø “Costurile gestionării deşeurilor municipale în UE”, firma consultantă fiind Eunomia, reprezentând Ecotec. Acest raport oferă informaţii cu privire la evoluţia preţurilor gestionării deşeurilor în ţările UE15 pentru anul 2001 pentru toate fazele ciclului de gestionare a deşeurilor;

Ø Estimările costurilor staţiilor pentru reciclare/sortare şi transfer, regăsite în Cadrul Economic Legislativ care promovează reciclarea D. Hogg şi J Hummel (2002);

2 Aceste planuri au fost realizate în cadrul Asistenţei Tehnice pentru pregătirea proiectului din domeniul deşeurilor, Romania Europeaid/119085/D/SV/ROMANIA de către Royal Haskoning/ERM şi consorţiul I Group.


1/3/2007 122

Ø estimări ale costurilor pentru staţii de tratare bio-mecanice (BMT) identificate în VITO (2001) Vergelijkning van Verwerkingsscenario Voor Rest fractie van HHA en Nietspecifiiek Categorie II Bedrijfsafval, Eindrapport.

Master planurile pentru Gestionarea Deşeurilor elaborate pentru Bistriţa Nasăud, Giurgiu, Harghita-Covasna, Maramureş şi Vrancea constituie o sursă utilă pentru estimarea costurilor pentru investiţii. Această sursă oferă avantajul de a oferi informaţii recente, cu aplicabilitate locală a costurilor unitare pentru investiţii şi costuri de operare. Master planurile au fost recent aprobate, în vara anului 2006, iar estimările costurilor par să fie îndeajuns de clare pentru planificarea regională. Master planurile oferă estimaţii ale costurilor bazate pe categorii de costuri unitare, pentru o serie de activităţi de gestionare a deşeurilor – costuri pe persoană deservită sau costuri pe tonă.

La sursele de mai sus se adaugă estimările realizate de experţi, privind gestionarea deşeurilor, bazandu-se pe experienţa lor acumulată din participarea la proiectele internaţionale.

Criteriul de structurare a sumelor rezultate, în funcţie de costurile unitare pentru Investiţii, operare, întreţinere sunt prezentate în Anexa 8-1.

8.2. Costurile investiţiilor regionale de gestiune a deşeurilor

Propunerile pentru investiţiile gestionării deşeurilor sunt detaliate in Capitolul 7. Clasa de investiţii din cadrul fiecărei categorii majore de serviciiu (colectare, transport, tratare etc) este rezumată şi prezentată în Anexa 8-2.

Luând ca punct de plecare programul propus pentru finanţare pentru regiune şi ghidurile costurilor unitare menţionate anterior, au fost estimate următoarele costuri pentru investiţii.

Programul total se ridică la investiţii de EURO 130.5 milioane distribuite între anii 2007 şi 2013. După anul 2013, costurile de înlocuire pentru containere este de aprox. 880000 € pe an.


1/3/2007 123

Tabelul 8-1. Rezumatul costurilor investiţiilor pentru Regiunea 5 (2007-2013)

Comentarii Unitati Preturi unitare Euro TOTAL Euro 1000

Activitati de Colectare & Transport Containere/pubele 48220 17576 Eurocontainere metalice de 1 m3 43000 400 17200 Containere pt. Sticla 220 800 176 Pubele din PEID de 120 si 240 l 5000 40 200 Echipament de Colectare 33 7220 Autogumoiere Compactoare Capacitate de 16 m3 40 165000 6620 Autovehicule speciale pt. transportul containerelor pt. sticla 5 120000 600 Activitati de Gestiune a deseurilor Statii de Transfer 40000 t capacity 3 500000 1500 Investitii in Sortare/Tratare 34 43936

Statii de Sortare Capacitate de 240000 t/an 20 20,48 4915

Statii de Tratare Mecano-Biologica Capacitate de 110000 t/an 80,00 36667

Statii de Compostare Capacitate de 70000 t/an 14 33,63 2354 Investitii in depozite conforme 38969 Depozitul zonal Timis 120,000 t/an 1 9,3 10044 Depozitul zonal Severin 100,000 t/an 1 9,3 8370 Depozitul zonal Petrila 50,000 t/an 1 9,3 4185 Depozitul zonal Hunedoara 100,000 t/an 1 9,3 8370 Depozite pentru materiale inerte 160,000 t 2 5 7200 Altele Instalatii de maruntire 4 200000 800 Inchiderea depozitelor urbane existente 58,5 ha 32 150000 21333 TOTAL INVESTITII 130534

8.3. Implicaţiile investiţiilor propuse prin prisma disponibilităţii de plată a

populaţiei Gestionarea deşeurilor va avea implicaţii tarifare pentru consumatorii finali. Impactul precis al tarifelor asupra consumatorilor trebuie determinat prin studii de fezabilitate, prin proiecte particulare şi programe de investiţii (ţinând cont de caracterul particular al instalaţiilor pentru tratare/depozitare şi transfer, acolo unde este cazul).

Tarifele ce vor fi aplicate în cadrul regiunii reprezintă o funcţie a unui număr de factori, incluzând dar nelimitându-se la următorii:

• Structuri existente de cost aparţinănd furnizorului de servicii;

• Nivelul tarifelor existente aplicat în cadrul regiunii şi adaptate la costuri;

• Caracteristicile deşeurilor din cadrul diferitelor arii de servicii şi separarea deşeurilor generate/colectate în menajere şi ne-menajere;

• Amortizarea activelor existente şi a investiţiilor propuse;


1/3/2007 124

• Nevoia de înlocuire anuală a activelor uzate ( depinde de durata de exploatare a acestora);

• Structura de finanţare pentru noi active şi nivelul costurilor din sistemul de creditare din cadrul mecanismului;

• Capacitatea de rambursare a utilizatorului (posibilităţi de creditare neavantajoase, întârzierea plăţilor);

• Planuri detaliate de investiţii (detalierea costurilor pe fiecare componentă de investiţii, bazânu-se pe nevoia specifică de instalaţii şi pe costul total ţinând cont de finanţarea locală şi internaţională, neprevăzute, inflaţia etc);

• Costuri detaliate de operare, luând ca punct de referinţă structura deja existentă a costurilor, adaptarea la impactul investiţiilor propuse şi schimbările operaţionale/procedurale.

Se poate întâmpla să apară mici fluctuaţii ale tarifelor în cadrul regiunii, întrucât prestatorii de servicii se supun diferitelor structuri de cost (sunt vizate mai ales activităţile locale de colectare, pentru care costurile vor varia în funcţie de metodele locale de colectare folosite, densitatea populaţiei, frecvenţa de colectare, distanţele de transport către depozit etc.).

Evaluarea consecinţelor particulare asupra tarifelor pentru obţinerea investiţiilor necesare gestionării deşeurilor în cadrul regiunii nu se regăseşte în obiectivele prezentului Plan Regional. Scopul analizei curente este să identifice nevoile generale ale sistemului; evaluarea detaliată a fezabilităţii/sustenabilităţii financiare şi a consecinţelor tarifare trebuiesc abordate într-un studiu separat de fezabilitate care să prevadă evaluări tehnice detaliate ale sistemelor şi amplasamentului instalaţiilor precum şi evaluări financiare detaliate ale companiilor de gestionare a deşeurilor.

În cadrul prezentului Plan Regional este posibil să se comenteze la modul general asupra implicaţiilor tarifare asupra sistemului, privit ca întreg.

8.4 Disponibilitatea de plată la nivel macro Preocuparea generală faţă de sistemele de gestionare a deşeurilor este aceea ca acestea să ofere servicii accesibile tuturor beneficiarilor, mai ales consumatorilor din gospodării. Din motivul prezentat mai sus nu se pot determina implicaţiile particulare ale aplicării tarifelor în cadrul regiunii deservite. Este posibil să se realizeze o evaluare generală a disponibilităţii globale de plată, per ansamblu înainte şi după implemantarea sistemelor propuse pentru investiţii.

Scopul analizei disponibilităţii de plată la acest nivel al Planului Regional este acela de a determina nivelul tarifului ce poate fi suportat de populaţie. Disponibilitatea de plată se referă la capacitatea beneficiariilor serviciilor de gestionare al deşeurilor de a plăti aceste servicii fară a pune în pericol abilitatea persoanelor/familiilor de a-şi satisface nevoile personale. Este important să se identifice abilitatea de plată a beneficiarilor, în cadrul evaluării capacităţii economice de plată a serviciilor pentru gestiunea deşeurilor (solvabilitatea clientului). În această analiză s-a folosit un indicator al solvabilităţii pentru a aprecia dacă veniturile populaţiei sunt suficiente pentru a putea suporta creşterea costurilor pentru serviciile privind gestiunea deşeurilor, fară a prejudicia în mod serios bugetul familiei. O gospodărie se consideră a fi incapabilă de plata serviciilor, când ar necesita o reducere semnificativă a bugetului dedicat altor bunuri şi servicii. Conform standardelor pentru gestionarea deşeurilor, nivelul acceptabil de suport al serviciilor pentru gestionarea deşeurilor este de ~ 1.5% din venitul mediu al fiecărei gospodării – ex.


1/3/2007 125

costurile medii lunare pentru gestionarea deşeurilor nu ar trebui să depăşească 1.5% din veniturile medii lunare ale gospodăriilor (unde costurile ar trebui sa acopere întregul ciclu al serviciilor pentru deşeuri – colectare, transport, sortare, tratare şi eliminare). Se specifică faptul că deşi un asemenea criteriu este util în dezvoltarea strategiei de gestionare a deşeurilor, în formularea politicii de tarifare trebuie să se ţină cont de faptul că venitul multor gospodării este sub medie. Cu privire la dificultatea financiară în care se găsesc unele gospodării, de a suporta aceste costuri în raport cu veniturile proprii, se impune să se prevadă măsuri în cadrul politicii, cu privire la protejarea unor asemenea beneficiari. Evaluarea abilităţii globale de plată este realizată în funcţie de venitul mediu pe gospodărie din cadrul regiunii. Sunt disponibile statistici oficiale referitoare la venitul mediu în România şi pentru regiunile importante, determinat prin studii de venit al gospodăriilor. Cele mai recente date sunt pentru anul 2004. Sunt considerate veniturile din diferite surse, cum sunt lichidităţile şi din surse proprii în natură (schimb de bunuri, valorificarea legumelor cultivate şi a bunurilor produse în gospodărie, etc.). O prezentare a veniturilor în Regiunea 5 este realizată în următorul tabel. Tabelul 8-2. Nivelul veniturilor pentru Regiunea 5 (2004)

Gospodării de:

Development region

Total gospodării

Employees Farmers Unemployed Pensioners Lei, lunar pe o persoană / ROL, monthly per person Total income - Region 5. West 3924074 4683919 3892437 2234283 3464560 procente / percentage Money income, of which Venituri financiare, din care 77,3 84,9 57,4 70,2 70,1

Gross salaries and other salary rights Salarii brute si alte drepturi salariale 45,3 75,4 8,5 26,8 18,6

Income from agriculture Venituri din agricultura 4,7 0,5 39,8 1,6 3,9

Income from non-agricultural independent activities Venituri din activitati independente ne-agricole

3,9 0,7 0,4 1,8 0,9

Income from social provisions Venituri din ajutoare sociale 19,2 5,1 6,5 26,6 43,9

Income from ownership Venituri din proprietatea asupra bunurilor 0,5 0,3 - - 0,1

Equivalent value of income in kind obtained by employees and receivers of social provisions Valoarea echivalenta a veniturilor de tipul celor obtinute de angajati si beneficiarii ajutoarelor sociale

3,2 4,7 0,6 3,2 2,1

Equivalent value of consumption of agricultural products from own resources Valoarea echivalenta a consumului de produse agricole din surse proprii

19,5 10,4 42,0 26,6 27,8

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2005; Specificaţii ale veniturilor , 2004 În scopul prezentei analize se presupune că nivelul viitor al veniturilor va creşte cu rata de creştere a PIB-ului în fiecare regiune. Previziuni ale ratelor de creştere a PIB-ului pentru perioada 2006-2009 au fost elaborate de Comisia Naţională pentru Prognoză şi sunt prezentate în tabelul de mai jos. În tabel mai figureză şi aprecierea că rata anuală de creştere după 2009 va scădea la 5%, şi va rămâne constantă în 2011 şi mai departe în fiecare an pentru toate regiunile.


1/3/2007 126

Tabelul 8-3. Evoluţia PIB, modificarea % anuală

Actual Actual Actual Comisia Naţională pentru Prognoză

Estimările consultantului, 2009 & mai departe

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 România 5,2 8,4 4,1 6,0 6,2 6,3 6,0 5,5 5,0 1. NORD - EST 6,7 5,7 2,2 5,8 6,1 6,5 6,0 5,5 5,0 2. SUD - EST 5,0 10,3 2,6 5,9 5,9 6,2 6,0 5,5 5,0 3. SUD 6,5 10,6 3,7 6,0 6,0 6,1 6,0 5,5 5,0 4. SUD - VEST 11,3 9,1 2,6 6,1 5,8 6,0 6,0 5,5 5,0 5. VEST 9,6 8,5 5,6 5,8 5,7 5,9 6,0 5,5 5,0 6. NORD - VEST 8,0 6,3 2,6 5,4 5,9 6,2 6,0 5,5 5,0 7. CENTRU 4,7 8,4 3,8 5,7 5,9 6,0 6,0 5,5 5,0 8. BUCUREŞTI -1,9 8,7 7,3 6,6 7,1 6,8 6,0 5,5 5,0 Sursa datelor: Comisia Naţională pentru Prognoză (www.cnp.ro) şi estimările consultantului Luând ca punct de referinţă nivelul veniturilor din anul 2004 şi ajustându-le PIB-urilor previzionate pentru fiecare regiune, poate fi calculat nivelul acceptabil al costurilor lunare pentru gestionarea deşeurilor pe fiecare regiune în parte. Tabelul 8-4. Puterea de cumpărare în România, EURO pe lună/pe persoană 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Romania 1,47 1,53 1,62 1,72 1,83 1,94 2,05 2,15 2,26 2,37 1. NORD - EST 1,35 1,38 1,46 1,55 1,65 1,75 1,85 1,94 2,04 2,14 2. SUD - EST 1,32 1,35 1,43 1,51 1,61 1,70 1,80 1,89 1,98 2,08 3. SUD 1,34 1,39 1,47 1,56 1,66 1,76 1,85 1,95 2,04 2,14 4. SUD - VEST 1,38 1,42 1,50 1,59 1,69 1,79 1,89 1,98 2,08 2,18 5. VEST 1,57 1,66 1,75 1,85 1,96 2,08 2,19 2,30 2,42 2,54 6. NORD - VEST 1,55 1,59 1,68 1,78 1,89 2,00 2,11 2,22 2,33 2,44 7. CENTRU 1,53 1,58 1,67 1,77 1,88 1,99 2,10 2,21 2,32 2,43 8. BUCURESTI 1,91 2,05 2,19 2,34 2,50 2,65 2,80 2,94 3,08 3,24 Sursa: Anuarul Statistic român şi etimările consultantului Pentru Regiunea 5 disponibilitatea lunară de susţinere a creşterii costurilor este de 1.57 euro la 2.54 euro între anii 2004 şi 2013. Spre exemplu, nivelurile abilităţii lunare de plată în Regiunea 8 (Bucureşti) sunt din cele mai ridicate în România; plăţile maxime lunare acceptabile depăşesc media naţională cu 30%. Ar fi fost ideal să se facă distincţie între nivelul veniturilor şi abilitatea de suport din mediul urban şi rural. Din nefericire nu sunt disponibile date cu privire la nivelul veniturilor regionale, care să facă distincţie între gospodăriile urbane şi rurale. În orice caz, Studiul Dezvoltării Rurale în România (2003) sugerează că nivelurile veniturilor din cadrul gospodăriilor sunt 85% din cele al gospoduriilor din mediul urban, dupa cum se poate observa din tabelul de mai jos. Tabelul 8-5. Surse de venit în România (2002) Surse de venit Urban Rural Salariu şi venituri personale (Euro/lună) 143 122 Salariu şi venituri personale (%) 61% 28% Consumul alimentar privat, vânzarea de produse agricole & carne 11% 45% Ajutorul social 19% 20% Alte venituri 9% 7% TOTAL 100% 100% Sursa: Studiul Dezvoltării Rurale în România - 2003

http://www.cnp.ro


1/3/2007 127

Cea mai importantă sursă de venit pentru gospodăriile din mediul urban îl reprezintă salariul şi ajutorul social. Impactul alimentelor produse în mediul privat şi cel al produselor agricole au un impact redus asupra venitului total al gospodăriilor urbane (11% din venitul total). În mediul rural cea mai importantă sursă de venit o reprezintă activităţile agricole întreprinse în gospodărie (în ambele sensuri cel monetar şi în natură); aceste activităţi însumează 45% din totalul veniturilor. Alte surse de venit mai sunt salariul si auto-finanţarea (28%) şi ajutorul (20%). Rezultatele Studiului Dezvoltării Rurale pot să fie folosite pentru o aproximare foarte generală a nivelurilor abilităţii de suport a gospodăriilor rurale. În Regiunea 5, populaţia rurală reprezintă 36.3% din total. Se poate aproxima foarte general că nivelul abilităţii de plată pe persoană/pe lună din cadrul gospodăriilor rurale se situează de la 1.41 euro în 2004 la 2.29 euro în 2013.

Tabelul 8-6. Populaţia urbană şi rurală în Regiunea 5 (iulie, 2004) În procente faţă de total REGIUNEA As percentage of total Locuitori/km2

Inhabitants / km2 Urban Rural

Regiunea 5.Vest 63,7 36,3 60,8 - Arad 55,6 44,4 59,4 - Caraş-Severin 56,3 43,7 39,1 - Hunedoara 76,9 23,1 68,3 - Timiş 63,3 36,7 75,8

Sursa: Date din Anuarul Statistic al României., 2006

8.5 Nivelurile tarifelor deja existente În obiectivele prezentului Plan nu se regăseşte inventarierea sistematică a nivelurilor tarifelor pentru toţi prestatorii de servicii din regiune. Oricum în tabelul de mai jos figurează câteva exemple de tarife pentru gospodării pentru serviciul de management al deşeurilor, aplicate de câţiva prestatori de servicii din Regiunea 5. Tarifele aplicate gospodariilor în 2006 se situau între 2.26 - 4.75 RON pe persoană/lună (~0.6 – 1.3 euro). Acest nivel reprezintă 30%- 66% din estimările nivelului abilităţii de suport a tarifelor pentru 2006 de 1.95 euro pe persoană/lună pentru gospodăriile cu venit mediu. Cu alte cuvinte, având în vedere tarifele din anul 2006, este acceptabilă creşterea tarifelor cu 0.6 euro pe persoană pe lună. De asemenea se estimează că veniturile persoanelor vor creşte în timp ceea ce va uşura situaţia. Tabelul 8-7. Nivelul tarifelor pentru gestionarea deşeurilor în Regiunea 5 (2006)

Cantitate colectată la 30.06.2006

Tariful de Colectare (inclusiv TVA)

Din care

Populatie Companii şi instituţii publice

Tariful de depozitare (inclusiv TVA)

total

De la populatie

Din sectorul comercial şi instituţional

Numele Operatorului

RON/pers/lună RON/mc/lună RON/mc mc mc mc

Arad 4,75 72 77 28.799 23.039 5.760 Deva 3,26 30,66 0

(administreaza depozitul)

63.371 41.474 21.897

Resita 2,26 22,61 9,5 19.786 12.335 7.451 Tarif mediu Reg. Vest

3,55

Sursa: Datedin ANRSC, 2006


1/3/2007 128

8.6 Impactul investiţiilor asupra tarifelor Au fost elaborate predicţii primare ale fluxurilor financiare a investiţiilor pentru gestiunea deşeurilor din regiune, având în vedere creşterea incrementală a costurilor pentru investiţii şi impactul costurilor de operare. Au fost considerate numai costurile asociate alternativei tehnice definite în capitolul 7.

Trebuie specificat că au fost considerate numai costurile incrementale ale investiţiilor propuse pentru o periodă de planificare din 2006-2025, ex. impactul investiţiei suplimentare şi a costului de operare (creştere/descreştere) a îmbunătăţirilor regionale în gestionarea deşeurilor. Costurile existente asociate serviciilor de gestionare a deşeurilor în cadrul regiunii nu figureză în analiză şi se presupune a fi constante.

Predicţiile fluxurilor financiare sunt prezentate în anexele format electronic

Analiza poate fi caracterizată după cum urmeză:

• A fost elaborată pe baza de numerar, ex. se presupune că toate investiţiile şi costurile de operare vor fi finanţate prin lichidităţi, imediat ce se ivesc. Deprecierea nu va fi luată în cosiderare. Orice înlocuire de activ din timpul planificării va fi considerată drept având surse de finanţare;

• A fost elaborată în termeni reali, preţurile din 2006 au fost ajustate pe durata de programare la valori reale;

• A fost considerat numai costul suplimentar generat de investiţii pe perioada de planificare (cum localizarea diferitelor capacităţi nu se cunoaşte şi nici diferite specificaţii tehnice, aceste costuri au fost calculate pe baza unor valori medii ale costurilor unitare standard);

• S-au considerat costurile de O&Î pentru diferite categorii de activităţi: collectare, sortare/reciclare/transfer, trasport şi eliminare la groapa de gunoi (costurile pentru aceste componente au la bază costuri unitare standard). Au fost calculate doar costurile suplimentare generate de noile capacităţi;

• S-a avut în vedere cantitatea de deşeuri estimată a fi generată în regiune, pe durata de planificare.

Rezultatul analizei reprezintă un calcul de ansamblu al NVP (Valoarea Prezenta Netă) asociată costurilor generate de noile servicii de gestionare a deşeurilor (luând în considerare atât investiţiile cât şi costurile O&Î de-a lungul perioadei planificate).

Deasemenea, sunt calculate atât valorile actualizate pe tonă în perioada de planificare cât şi pe persoană/lună.

Este important de subliniat faptul că această sumă nu este egală cu tariful real aplicabil consumatorilor - tariful real aplicabil va reprezenta o funcţie de mai mulţi factori cum ar fi condiţiile locale, schemele de finanţarea a investiţiilor, performanţa de plată a utilizatorilor (gradul de încasare a facturilor), etc.


1/3/2007 129

Tabelul 8-8. Impactul mediu al programului de investiţi în Regiunea 5 Rata de actualizare 5% NPV a Investiţiilor planificate (1000€) (investiţii plus costul O&Î) 366.880 NPV a fluxului de deşeuri generate (1000 t) 9.149 NPV a fluxului de deşeuri colectate (1000 t) 8.796 Impactul investiţiei fără finanţare UE NPV a investiţiei/t de deşeuri generate (Euro) 40,1 NPV a investiţiei/t deşeuri colectate (Euro) 41,7 Plata suplimentară datorată investiţiei pe pers/lună(Euro) 1,36 Costul suplimentar ca procent din limita disponibilităţii de plată 48% Tariful necesar ca % din diponibilitatea de plată pe perioada de programare 84% Impactul investiţiei cu finanţare UE *) Gradul de cofinanţare 70% Plata suplimentară datorată investiţiei pe pers/lună cu grant al UE (EURO) 1,08 Costul suplimentar ca % din din limita disponibilităţii de plată 38% Tariful mediu necesar ca % din din limita disponibilităţii de plată pe perioada de programare 74%

*) Susţinerea UE poate fi prin intermediul Fondului de Coeziune; în present nu sunt sume allocate dar aceasta se poate schimba în viitor.

NVP al investiţiei pe persoană/lună reprezintă costul mediu total pe persoană/lună al investiţiilor de-a lungul perioadei planificate. Dacă presupunem ca programul de investiţii este finanţat in totalitate prin tarifele utilizatorilor, impactul mediu al programului de investiţii ar fi de 1,36 Euro pe persoană lunar (84% din limita de suportabilitate). Este însă foarte probabil ca acea investiţie să fie suportată de UE. Presupunând că 70% din sprijinul financiar al UE este direcţionat spre investiţii (şi costul O&Î este finanţat în totalitate prin tarifele utilizatorilor), impactul mediu al programului de investiţii ar fi de 1,08 euro pe persoană lunar (74% din limita de suportabilitate).

Consecinţele tarifare ale investiţiilor propuse se încadrează în anumite limite posibil acceptabile în cadrul regiunii. Ar trebui subliniat faptul că aceste calculele, de mai sus reprezintă doar costurile investiţiilor propuse pe cap de locuitor şi nu iau în considerare partea reală de cheluieli alocată familiilor sau consecinţele subvenţiilor încrucişate dintre grupurile de consumatori. In regiunea 5, un procent de 70% din deşeurile colectate este datorat gospodăriilor - dacă costurile ar fi distribuite proporţional între grupurile de generatori (incluzând firmele), atunci gospodăriile ar trebui să plătească mai puţin decât valorile menţionate anterior.

Consecinţele globale asupra tarifelor generate de investiţiile propuse sunt, în general în limite acceptabile pentru regiune dacă se consideră o perioadă mai lungă de exploatare a investiţiilor (2007-2025).

Dificultăţi în privinţa gradului de suportabilitate pot apărea pe termen scurt datorită intensităţii programului de investiţii din perioada 2007-2013, care urmăreşte atingerea obiectivelor propuse. Cum se poate vedea din figura de mai jos, tarifele implicate de noile investiţii rămân sub limita acceptabilă a veniturilor pentru cea mai mare parte a perioadei dar este evident că este nevoie de granturi pentru a susţine acest program de investiţii pe termen scurt.

Chiar considerând granturile UE pentru investiţii, constrângerile de venit sunt depăşite pe termen scurt datorită dinamicii costurilor de Î&O asociate cu gropile de gunoi şi instalaţiile MBT.


1/3/2007 130

Ca urmare a acestei situaţii este recomandabil ca planul de investiţii să fie eşalonat pe o perioadă mai mare de timp.

Figura 8-1. Suportabilitatea tarifului pentru Regiunea 5 Trebuie precizat că aceste calcule reprezintă costul pe persoană a investiţiilor propuse şi nu ia în calcul participarea firmelor/instituţiilor care generează deşeuri de tip menajer sau consecinţele subvenţiilor încrucişate între grupurile de generatori (populaţie, firme, instituţii etc.).

Limita de Suportabilitate

0,0 0,5 1,0 1,5 2,0 2,5 3,0 3,5 4,0 4,5

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Euro pe Persoana/Luna

Limita de Suportabilitate, 1.5% din Venitul Mediu NetTarifele medii pe familie in vigoareTarifele necesare in lipsa sprijinului prin Grant-uriTarifele necesare in conditiile existentei sprijinului prin Grant-uri


1/3/2007 131

9. Măsuri Table 9.1 Măsuri de implementare

Obiectiv principal Obiectiv specific Măsuri de implementare Ţinte / Termene limită Responsabil

1. Dezvoltarea şi aprobarea politicilor locale şi regionale pentru realizarea şi implementarea obiectivelor şi ţintelor

PRGD / PJDG

1.1 Crearea structurilor organizatorice şi a grupurilor pentru realizarea şi

implementarea PRGD, respectiv PJGD şi

1.2. Realizarea şi aprobarea strategiilor / planurilor / studiilor şi a PJGD pentru

realizarea ţintelor şi obiectivelor PRGD.

1.1 Crearea de Grupuri de lucru pentru managementul deşeurilor la nivel judeţean şi

regional / ţinerea de întâlniri trimestriale pentru implementarea PRGD / PJGD

1.2.1. Publicarea şi aprobarea PRGD şi PJGD

1.2.2. Publicarea Raportului Anual asupra rezultatelor şi progresrelor PRGD / PJGD.

1.2.3. Consiliile judeţene / comunale iau decizii şi prevăd instrucţiuni pentru implementarea şi

realizarea obiectivelor şi ţintelor PRGD / PJGD

2006 şi trimestrial

2006

Începând cu 2007n

2006 şi permanent

ARPM / Consilii Regionale APM / Consilii locale

ARPM, APM, CDA, Consilii

ARPM / APM

Consiliul judeţean Comune

2. Creşterea eficienţei implementării efective a legislaţiei din domeniul

gestionării deşeurilor

2.1. Aplicarea şi reactualizarea reglementărilor locale pentru

managementul deşeurilor

2.2. Îmbunătăţirea punerii în aplicare şi a controlului privind aplicarea legislaţiei

privind deşeurile.

2.3. Luarea de măsuri pentru întărirea măsurilor de constrângere şi a capacităţii

decizionale a autorităţilor competente.

2.1. Consiliile Judeţene vor instrui Consiliile Locale pentru a gestiona / îmbunătăţi regulamentele locale de gestiune a deşeurilor pentru punerea în aplicare a legislaţiei şi realizarea obiectivelor PRGD / PJGD. 2.2 Elaborarea unor ghiduri de implementare a PRGD / PJGD şi evaluarea progreselor în implementare. 2.3.1. Aplicarea responsabilităţilor legislative aşa cum sunt definite prin lege. 2.3.2. Pregătirea anuală şi permanent de rapoarte de inspecţii / controale, planuri şi alte activităţi pentru punerea în aplicare a progresului şi acţiunilor.

2007 şi permanent

2007 şi permanent

2004/7

Anual şi permanent

County / Communes, NEG

NEG, NEPA/REPA, LEPA

MEWM, NEG

NEG

3. Dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric pentru atingerea ţintelor şi obiectivelor locale, regionale, naţionale şi europeene privind managementul

3.1. Dezvoltarea şi întărirea structurilor instituţionale şi sistemelor de management al deşeurilor

3.1.1. Crearea şi funcţionarea optimă a ARPM şi APM-urilor. 3.1.2. Audit operaţional anual asupra eficienţei

din 2004

Începând din 2007

MMGA, ANPM

MMGA, ANPM


1/3/2007 132


deşeurilor. 3.2. Încurajarea sectorului privat să participe în domeniul managementului integrat al deşeurilor.

ARPM şi APM –urilor 3.2. Încurajarea contractelor în parteneriat public privat (BOT, PPP) şi servicii cu operatori privaţi în managementul deşeurilor.

70%

Consilii locale şi comunale

4. Resurse umane: Asigurarea necesarului de resurse

umane în ceea ce priveşte numărul şi calificarea profesională

4.1. asigurarea unui personal suficient şi bine instruit pentru sistemul de operare şi control pentru deşeuri 4.2. Asigurarea de personal suficient şi instruit atât pentru sectorul public cât şi cel privat.

4.1.1. Recrutarea şi menţinerea de personal calificat 4.2 Instruirea personalului din sectorul public şi privat asupra: - Managementului deşeurilor - IPPC BREF - problemelor juridice - controlul tehnic şi inspecţie - înregistrarea datelor - Raportare - oferta de servicii - Proiect de management şi finanţare

2004/2007

Cel puţin semestrial pentru personalul

calificat

MMGA, ANPM, ARPM, APM

MMGA, ANPM, ARPM, APM

ANPM/ARPM

5. Optimizarea sistemelor financiare şi instrumentelor economice pentru

managementul deşeurilor, incluzând principiile „poluatorul plăteşte” şi „responsabilitatea producătorului”

5.1. Stimularea creerii şi dezvoltării unui sector privat viabil de piaţă a deşeurilor, 5.2. Promovează utilizarea şi disponibilitatea fondurilor de investitiţii ( fonduri naţionale, de mediu, private etc.)/ optimizează utilizarea fondurilor europene şi internaţionale (ISPA, CES, Structurale etc ), şi

5.1. Asigurare de studii economice şi financiare pentru determinarea unor tarife sustenabile şi formularea / implementarea de politici şi instrumente atractive pentru dezvoltarea operatorilor privaţi. 5.2. Creşterea finanţării granturilor măreşte posibilităţile pentru: a)- pregătirea proiectelor - studiile de fezabilitate şi - co-finanţare. b) Pregătirea finanţării sau a dosarului de aplicare / solicitare a grantului pentru: - vehicule şi recipienţi - staţii de transfer - depozite ecologice - colectare selectivă - staţii de sortare - staţii de compostare - TBM sau incineratoare - Facilităţi speciale pentru deşeuri menajere

periculoase, DEEE, vehicule scoase din uz, nămolul provenit de la instalaţiile de tratare

Tarife sustenabile financiar / taxe de

acoperire a innoire şi retehnologizare a

operaţiilor şi bunurilor: revizuire anuală.

Numărul de studii şi granturi solicitate în

2006 / 10 70 % finanţare granturi

MMGA / ANPM

ANPM/ ARPM RPA/ APM


1/3/2007 133


5.3. Promovarea bunelor practici în managementul deşeurilor şi a soluţiilor financiare sustenabile (tarife şi taxe).

a apei uzate, deşeuri provenite din construcţii şi demolări.

conferinţe şi dezvoltarea , promovarea PRGD. 5.3 Susţinerea de întâniri şi instruiri privind utilizarea fondurilor / Liaise cu JASPER şi alte suporturi financiare de proiecte./

din 2006, participare semestrială permanent

ANPM / ARPM, APM

6. . Creşterea gradului de conşientizare şi motivare a factorilor implicaţi ( public,

operatori )

6.1 îmbunătăţirea comunicării între factorii interesaţi şi informarea acestora / operatorilor asupra planurilor legislaţiei de mediu, etc. 6.2. organizarea şi supravegherea educaţiei civice şi a programelor de conşientizare, prin utilizarea de materiale speciale pentru profesori şi elevi. 6.3. Creşterea conştientizării asupra consecinţelor negative privind depozitarea ilegală şi a impactului negativ asupra sănătăţii umane şi a faunei, florei, solului, apelor de suprafaţă şi subterane din Regiune.

6.1.1. Organizarea periodică a întâlnirilor Consiliilor Locale/Judeţene, ADR, ARPM, APM, Garda de Mediu, ONG-uri, alţi factori interesaţi. 6.2.1. Menţinerea unui Web Site, publicarea de pliante,forumuri, discuţii (iniţierea campaniilor de informare la toate nivelele de populaţie). 6.2.2. Realizarea de suporturi materiale şi utilizarea media pentru informarea asupra prevederilor PRGD, inclusiv: - sistemul dual de pre-colectare, - sortare şi reciclare - puncte de colectare pentru fluxurile de

deşeuri colectate separat - impactul negativ al rampelor ilegale - alte acţiuni cuprinse în PRGD sau PJGD 6.3 Crearea şi desfăşurarea de campanii media, materiale, postere, afişe de popularizare a tuturor factorilor

Din 2006, cel puţin o dată pe an pe judeţ

Începând din 2006: reactualizări trimestriale

Participarea a 70% din gospodării la sortarea

deşeurilor până în 2013, a cel puţin 65% din cantitatea bunurilor

sortate, Participarea industriei în proporţie de 95%

până în 2010

Începînd din 2006 închiderea tuturor rampelor ilegale şi interzicerea creerii

altora noi

ARPM, APM

ARPM, APM

ARPM, APM Consilii judeţene şi locale

ARPM, APM Garda de Mediu

7. Develop and implement waste management information and data

reporting system.

7.1. Implementarea la nivel regional / judeţean / local a unui ssistem de înregistrare şi raportare a datelor privind colectarea deşeurilor, 7.2. Furnizarea datelor privind deşeurilor factorilor interesaţi 7.3 Îmbunătăţirea colectării e date şi analizarea sistemului pentru generarea,

7.1. Crearea de către ANPM a unui sistem operaţional de raportare. 7.2. ARPM şi APM organizează colectarea, analizarea şi validarea datelor, publicarea raportului 7.3 Operatorii au obligaţia trimestrială de a raporta numărul şi de a analiza anual compoziţia

Din 2006, trimestrial

2006, trimestral

2007

ARPM; APM Operatorii de deşeuri,

ARPM / APM

Operatorii de deşeuri


1/3/2007 134


colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor.

deşeurilor.

8. Minimizarea generării deşeurilor, promovarea reciclării şi valorificării.

8.1. Minimizarea deşeurilor asimilabile celui menajer, 8.2. Minimizarea deşeurilor provenite din gospodării. 8.3 Promovarea unei reciclări eficiente 8.4. Susţinerea valorificării energetice a deşeurilor.

8.1. Pregătirea unui ghid pentru industrie, încurajarea aplicării BREF /IPPC/ şi realizarea de seminarii de informare, 8.2. susţinerea de campanii de informare / pregătirea de suport material pentru gospodării. 8.3. susţinerea pieţii de materii prime secundare şi promovarea producerii şi utilizării de produse fabricate din materiale reciclate. 8.4 valorificarea energetică a 10% din cantitaea de deşeuri menajere

Începând cu 2006 Ţinte din IPPC-BREF

BAT

Menţinerea nivelului actual.

Permanent

Funcţionarea pieţei

viitor

MMGA, ANPM Miniserul Industriei

ARPM, APM EcoRom Ambalaje

ANPM, Ministerul Industriei,

producători, EcoRom Ambalaje

Consilii judeţene

9.1. Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor în zonele urbane,

Identitatea zonelor extinse, Identifificarea frecvenţei de colectare, puncte de colectare, vehicule, Studiu complet de optimizare, Studiu financiar complet, Asigurare financiară, Determinarea tarifelor, Informarea rezidenţilor / audierea proprietarilor, Achiziţionarea de containere şi vehicule sau contractarea de servicii şi Angajarea de personal sau contractarea de servicii.

colectare100% 2013

Consilii judeţene Comune

Operatori de salubritate

9. Îmbunătăţirea / dezvoltarea unui sistem modern, integrat de colectare şi

transport al deşeurilor

9.2. Extinderea colectării deşeurilor în / din zonele rurale,

Identitatea zonelor extinse, Identifificarea frecvenţei de colectare, puncte de colectare, vehicule, Studiu complet de optimizare, Studiu financiar complet, Asigurare financiară, Determinarea tarifelor, Informarea rezidenţilor / audierea proprietarilor, Achiziţionarea de containere şi vehicule sau contractarea de servicii şi Angajarea de personal sau contractarea de servicii.

Colectare 90% 2009




1/3/2007 135


9.3 Modernizarea sistemului actual de colectare şi transport a deşeurilor,

Studii de fezabilitate complete logistice / financiare / de inginerie Incorporaea constatărilor în 9.1, 9.2, 9.4, 9.5, 9.6, 9.7 Ajustarea, dacă este cazul, a Master Planului pentru judeţ / comună. Audierea publică asupra planului propus.

2007/2013

APM, Consilii judeţene Comune

Operatori de salubritate Consultant

RPA

9.4 Build transfer stations, if recommended by feasibility studies,

Planul (inclusiv identificarea site-ului, EIA, audierea şi aprobarea), design, finanţare, construirea şi operarea capacităţilor de transfer conforme cerinţelor unui sistem de management al deşeurilor

2008/2013 Consilii judeţene

Comune Operatori de salubritate

9.5. Separate hazardous domestic waste from non-hazardous domestic waste,

Identitatea zonelor extinse, Identifificarea frecvenţei de colectare, puncte de colectare, vehicule, Studiu complet de optimizare, Studiu financiar complet, Determinarea tarifelor, Informarea rezidenţilor / audierea proprietarilor, Achiziţionarea de containere şi vehicule sau contractarea de servicii şi Angajarea de personal sau contractarea de servicii. Contract complet cu operatorul de deşeuri periculoase

2017


Operatori de salubritate RPA

9.6. Creşterea cantităţilor de deşeuri colectate separat în zonele urbane, În concordanţă /combinate cu pct. 9.1 2013, 100%



9.7. Creşterea cantităţilor de deşeuri colectate separat în zonele rurale. În concordanţă /combinate cu pct. 9.2 2013, cel puţin 50%



10.1. Colectarea separată a deşeurilor biodegradabile din deşeurile municipale,

Promulgarea legislaţiei necesare şi implementarea colectării selective (vezi pct. 9 ) în concordanţă cu fracţiunile de deşeuri: deşeurile de ambalaje, deşeurile menajere şi cele asimilabile provenite din servicii, instituţii, comerţ, industrie şi alimentaţie, deşeurile din pieţe şi parcuri şi fracţiunile biodegradabile separate ( lemn, hârtie, textile )



10. Reducerea componentei biodegradabile din deşeurile eliminate

prin depozitare:

10.2. Realizarea staţiilor de compostare în vederea valorificării energetice a

10.2.1. încurajarea compostării deşeurilor verzi şi alimentare în gospodăriile din zona rurală,

Reducere cu 25%, vs. 1995: 2010

Reducere cu 50 %, vs. 1995: 2013

Consilii judeţene

Comune


1/3/2007 136


deşeurilor biodegradabile 10.2.2. încurajarea utilizării deşeurilor alimentare provenite din comerţ şi alte sectoare similare pentru hrănirea animalelor, 10.2.3. Interzicerea arderii deşeurilor vegetale, 10.2.4. Construirea de staţii de compostare în aer liber Includ: Studii de fezabilitate, (inclusiv identificarea site-ului, număr, dimensiune şi studiu de evaluare a impactului, audieri), design, finanţare, construirea şi operarea instalaţilor.

Operatori de salubritate Consultanţi

RPA

10.3 Realizarea unui tratament avansat pentru reducerea biodegradabilului: tratament bio-mecanic, incinerare sau statii avansate de compostare.

Construirea de instalaţii performante de tratare. Includ: Studii de fezabilitate, (inclusiv identificarea site-ului, număr, dimensiune şi studiu de evaluare a impactului, audieri), design, finanţare, construirea şi operarea instalaţilor.

Reducere cu 65%, vs. 1995: 2016


Operatori de salubritate Consultanţi

RPA

11. Valorificarea şi reciclarea fracţiunii reutilizabile de deşeuri de ambalaje din

deşeurile municipale

11.1. Reciclarea şi valorificarea ambalajelor la cel mai scăzut cost. 11.2 Valorificarea a 10% din deşeurile de ambalaje

11.1 Pregătirea şi ţinerea de campanii de informare şi promovarea de support material pentru colectarea separată a deşeurilor de ambalaje, 11.2. Îmbunătăţirea bazei de date referitoare la deşeurile de ambalaje şi intensificarea validării datelor, 11.3 Introducerea unor reglementări locale pentru colectarea separată a deşeurior de ambalaje / fluxuri separate provenite din gospodării, operatori, distibuitori şi producători. 11.4 Studii complete de fezabilitate (incluzând identificarea site-ului, studiu de evaluare a impactului /EIA,/ număr de instalaţii de sortare, dimensiune), design, finanţare şi audieri. Modificări ale Master Plan-ului. Construirea de staţii de sortare şi prevederea atingerii ţintelor pentru o colectare optimizată conform pct. 9.3 to şi construirea şi operarea instalaţiilor şi serviciilor necesare realizării obiectivelor PRGD.

Din 2006

Din 2006

2007

2007

2007 valorificare: 34%

Consilii judeţene /Locale Operatori

EcoRom Ambalaje

ARPM EcoRom Ambalaje

Consilii judeţene /Locale

Consilii judeţene RPA

ARPM APM

Consilii judeţene Consilii locale


1/3/2007 137


reciclare: 28% cu: - 15% sticlă

- 60% hârtie & carton - 50% metal

2008

valorificare: 40% reciclare: 33% cu:

- 15% sticlă -60% hârtie & carton

- 50% metal




2010


- 15% sticlă - 60% hârtie & carton

- 50% metal



- 60% hârtie & carton - 50% metal - 15% plastic - 15% lemn

2012

valorificare 57% reciclare: 50% cu:

- 15% sticlă - 60% hârtie & carton

- 50% metal - 15% plastic - 15% lemn

2013


- 60% sticlă


1/3/2007 138


Studii de fezabilitate, etc.


- 22,5% plastic - 15% lemn

2022

12. Colectare separată a deşeurilor voluminoase

12.1. Colectarea separată şi valorificarea deşeurilor voluminoase

12.1. Organizarea colectării separate 12.2. Studiu de fezabilitate şi un plan de implementare pentru valorificarea deşeurilor voluminoase.

2006

Începând cu 2007

Consilii judeţene şi coimunale

ARPM / APM Consilii judeţene

13. Creşterea eficienţei în tratarea şi eliminarea nămolurilor din staţiile de epurare şi prevenirea contaminării necontrolate a solului şi apelor de

suprafaţă

13.1 Promovarea utilizării nămolurilor în agricultură ca fertilizant sau la reabilitarea cîmpurilor degradate, acoperirea vechilor depozite de deşeuri 13.2. Promovarea co-incinerării nămolurilor în cuptoarele de ciment.

13.1. Respectarea limitelor admise de MO 344.798/2005. Se testează şi promovează utilizarea nămolului dezhidratat pentru reabilitarea terenurilor afectate şi pentru acoperirea depozitelor de deşeuri. 13.2. studiu de fezabilitate şi testarea nămolurilor din staţiile de epurare a apelor uzate ca şi combustibil la co-incinerare în cuptoarele de ciment, incluzând limite pentru conţinutul de clor. Include şi studii şi teste privind dezhidratarea şi pre-tratarea nămolurilor în vederea incinerării pentru a se conforma normelor din Directiva EU şi legislaţia transpusă în România privind incinerarea. Alte soluţii pot include un incinerator propriu sau altele ca cea mai redusă soluţie pentru costuri.

2007 on

Testare de probă din 2008p

Staţii de epurare Autorităţile agricole judeşene

Coducerile staţiilor de epurare Conducerile fabricilor de ciment

14. Deşeuri din construcţii şi demolări, C&D

14.1. Îmbunătăţirea sistemului inventarierii, raportării, informării şi controlului 14.2 Stabilirea sistemului specific al deşeurilor C&D incluzând: - depozie controlate - re-utilizarea şi reciclarea deşeurilor C&D necontaminate prin mărunţire

14.1.1 Îmbunănăţirea sistemului de raportare, control, licenţă 14.1.2 Informarea operatorilor din construcţii asupra procedurilor şi organizării gestiunii deşeurilor C&D 14.2.Studiu de fezabilitate/ implentarea planului de dezvoltare pentru selectarea site-ului (EIA), finanţarea, designul, construcţia şi operarea depozitului controlat, concasorului pentru deşeurile inerte din C&D.

Începând din 2006

Începând din 2006

Începând din 2007 50% reciclate

Cel puţin un depozit pentru deşeurile C&D şi

ARPM / APM Consilii

Construcţii Operatori

Garda Naţionalăde Mediu

Consilii judeţene şi locale

ARPM / APM RPA judeţene

Consilii


1/3/2007 139


- transportul deşeurior mixte din C&D la depozitele ecologice dacă nu sunt periculoase, - transportul deşeurilor periculoase din C&D la tratare specifică sau eliminare - re-utilizarea şi reciclarea solurilor excavate dacă nu sunt contaminate

un concasor pe judeţ.

15.1. Colectarea vehiculelor scoase din uz (VSU)

15.1.1. Dezvoltarea unui sistem eficient de colectare, puncte de colectare şi autorizaţii / licenţe pentru eliberarea certificatelor de scoatere din uz, 15.1.2. Utilizarea de instrumente legale şi financiare pentru punerea în aplicare a legislaţiei privind VSU şi relative la activităţile de dezmembrare VSU 15.1.3 Informarea publicului şi agenţilor economici asupra punctelor de colectare.

2005

2005 şi în continuare

2005 şi în continuare

ARPM APM MTCT

Consilii judeţene

Garda Naţională de Mediu

Consilii judeţene Consilii locale şi judeţene

15. Vehicule scoase din uz, VSU

15.2. Reciclarea, valorificarea şi creşterea acestora prin dezasamblarea componentelor.

15.2.1 Dezvoltarea de instrumente financiare şi stimulente economice pentru încurajarea operatorilor să investească în echipamentele şi facilităţile necesare pentru atingerea ţintelor de reutilizare, valorificare şi reciclare VSE în conformitate cu legislaţia de mediu. 15.2.2. Extinderea reutilizării şi reciclării materialelor provenite din dezmembrarea VSU şi atingerea ţintelor de valorificare

Începând din 2006

2007 valorificarea şi reciclarea a cel puţin 75% (masic) din vehiculele produse înainte de 1.01.81 2007 valorificarea şi reciclarea a cel puţin 85% (masic) din vehiculele produse după 01.01.1981 Reutilizarea şi reciclarea a 70% (masic) din VSU produse înainte de 1981 (viitor) Reutilizarea şi reciclarea a 80% (masic) din VSU produse după 1.01.1981 (viitor)

MMGA ANPM

Operatori

ANPM, Fondul de Mediu

Operatori Producători

Distributori judeţeni/ locali Consilii

Operatori

16. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice, DEEE 16.1. Organizarea de centre locale de

colectare DEEE 16.1.1 Dezvoltarea unui sistem eficient de colectare şi puncte de coletare, 16.1.2 Informarea publicului şi persoanelor juridice asupra punctelor de colectare.

2005 Stabilirea de puncte de colectare în fiecare capitală de judeţ şi pentru fiecare localitate cu peste

Consilii judeţene Consilii locale

Garda Naţională de Mediu


1/3/2007 140


16.1.3 Utilizarea de instrumente legale şi financiare pentru punerea în aplicare a legislaţiei privind DEEE şi activităţile de dezmembrare DEEE

20000 locuitori Ţinte de colectare: 2 kg /loc./an în 2006 3 kg / loc./an în 2007 4 kg / loc./an în 2008

16.2. Reciclare şi valorificare de DEEE

16.2.1 reciclarea componentelor de DEEE 16.2.2 Dezvoltarea de instrumente financiare şi stimulente economice pentru încurajarea operatorilor să investească în echipamentele şi facilităţile necesare pentru atingerea ţintelor de reutilizare, reciclare şi valorificare DEEE în conformitate cu legislaţia de mediu. 16.2.3 Reproiectarea EEE pentru o mai bună reparare, reutilizare, dezasamblare şi reciclare îmbunătăţită. 16.2.4 Reducerea componentelor periculoase din EEE, încurajarea cercetării pentru înlocuirea materialelor periculoase cu altele cu impact redus asupra mediului şi sănătăţii umane.

2006 Reciclare şi valorificarea a 35% din

DEEE colectate

2008 Reciclare şi valorificarea a 75% din

DEEE colectate (vezi HG 448 pentru detalierea celor 10

categorii de DEEE )

Producători şi importatori de EEE

ANPM Operatori

17.1. Implementarea colectării separate şi încurajarea reutilizării / reciclării /

valorificării deşeurilor periculoase din deşeurile menajere

17.1.1 Informarea şi încurajarea colectării separate a deşeurilor periculoase din cele menajere. 17.1.2 Instalarea de sisteme de puncte de colectare pentru colectarea selectivă a deşeurilor periculoase în cooperare cu agenţii de salubritate, între acesttea incuzând colectarea de uleiuri uzate, acumulatori şi medicamente expirate etc. 17.1.3. Încurajarea reutilizării/reciclării/valorificării uleiurilor uzate şi a acumulatorilor.

2017

ANPM APM

Consilii judeţene, comunale Operatori de salubritate

Alţi operatori

17.2. Transportul deşeurilor la o instalaţie autorizată din România

17.2 Transportatori autorizaţi pentru deşeuri periculoase din deşeurile menajere 2010 ANPM;

Firme de transport 17.3. Tratarea deşeurilor periculoase în instalaţii acceptate de OECD.

17.3. Redactarea listei instalaţiilor aprobate/acceptate Din 2009 MMGA

ANPM

17. Hazardous waste as part of

municipal waste

17.4 Facilitarea transportului deşeurilor la instalaţiile OECD pentru tratament 17.4. Organizarea unui birou de notificări 2010 MMGA

ANPM


1/3/2007 141


18.1. deschiderea de depozite ecologice în conformitate cu legislaţia EU şi rămînească,

18.1 Studii de fezabilitate, locaţii de site-uri, rapoarte de impact asupra mediului (EIA), , finanţare, aprobare, construire, deschidere şi operare a depozitelor ecologice necesare

Depozite ecologice operaţionale pentru toată Regiunea Vest

după 2009

Consilii judeţene Operatori

18.2 Închiderea etapizată a depozitelor neconforme, sistarea depozitării deşeurilor în gropile comunale necontrolate şi reabilitarea acestor site-uri

18.2. Închiderea şi reabilitarea depozitelor urbane Iulie 2009 Consilii judeţene

Operatori 18. Deschiderea şi închiderea

depozitelor de deşeuri:

18.3 Reabilitarea tuturor depozitelor rurarele necontrolate

18.3. Închiderea permanentă şi reabilitarea depozitelor rurale necontrolate

Termen limită iulie 2009

Consilii judeţene Operatori


1/3/2007 142

10. Monitorizare Planul de monitorizare va urma progresul regiunii în ceea ce proveşte realizarea obiectivelor PRGD. Monitorizarea fiecărui PRGD este o funcţie oficială care intră în competenţa ANPM şi a fiecărui ARPM. Rezultatele monitorizării PRGD sunt raportate annual către MMGA, ANPM, alte ARPM, APM, Consiliile Judeţene, publicul şi alţii. Rezultatele monitorizării vor fi publicate în concordanţă cu cerinţele legislaţiei şi vor fi folosite la :

- determinarea progresului în atingerea obiectivelor stabilite în plan; - determinarea deficienţelor şi a zonelor care necesită atenţie; - redirecţionarea investiţiilor viitoare, revizuirea calendarului şi - informarea şi raportarea către public şi oficialităţi guvernamentale despre Planul de Implementare şi atingerea ţintelor şi obiectivelor.

Monitorizarea PRGD include: - monitorizarea anuală a obiectivelor şi ţintelor PRGD - evaluarea progresului obiectivelor şi ţintelor PRGD - identificarea întârzierilor şi a deficienţelor în implementarea PRGD - acţiuni recomandate privind îmbunătăţirea implementării PRGD - publicarea raportului de monitorizare anuală a PRGD şi - publicarea ad+hoc sau a studiilor speciale dacă este necesar.

Alegerea tehnicilor pentru monitorizare trebuie realizată cu atenţie. Pentru fiecare indicator trebuie specificată valoarea şi tendinţa. Tendinţa reprezintă variaţia indicatorului, comparativ cu anul precedent şi poate fi prezentată utilizând simbolurile lui „Chernoff”, după cum urmeză: ϑ- Variaţie pozitivă comparativ cu intenţiile Λ- Variaţie negativă comparativ cu intenţiile Λ- Nicio variaţie Monitorizarea implementării trebuie realizată permanent, de către autorităţile responsabile. Indicatorii care trebuiesc monitorizaţi sunt indicaţi mai jos.


1/3/2007 143

Sector / Obiective` Activităţi măsurabile Indicatori, Frecvenţa/ data Valoare

1. Dezvoltarea politicii regionale şi

judeţene de gestionare a deşeurilor

1.1. Deciziile şi instrucţinile Consiliilor judeţene către Consiliile locale privind implementarea acţiunilor, obiectivelor şi ţintelor prezentate în PRGD / PJGD 1.2. Întâlniri trimestriale ale grupurilor de lucru, elaborarea de ghiduri şi evaluarea progreselor în implementarea PRGD / PJGD 1.3. Pregătirea şi reactualizarea PRGD / PJGD 1.4. Pregătirea de studii / cereri de finanţare. 1.5. Introducerea în Master Planurile Regionale şi judeţene a tuturor instalaţiilor / facilităţilor

Nr. aprobărilor, deciziilor, ghidurilor, clarificărilor, instruirilor şi acţiunilor organizate de Consiliile judeţene

sau pevăzute pentru Consiliile locale pentru implementarea PRGD / PJGD.

Rapoarte ale întânirilor.

Asistenţe de la ARPM/APM/RPA/Consilii judeţene Consilii

Raportări asupra PRGD/PJGD

Nr. de studii (Master Planuri, proiecte de fezabilitate,

studii de impact (EIA) solicitate sau finalizate), solicitări de finanţare.

Master Planuri aprobate

Trimestrial

Trimestrial

Anual

permanent

Din 2006

2. Punerea în aplicare a legislaţiei

2.1. Dezvoltarea şi punerea în aplicare a legislaţiei privind deşeurile, respectiv PRGD / PJGD 2.2. Instruire Garda Naţională e Mediu

Nr. decizii locale noi sau amendate Nr. rapoartelor de control / inspecţie

Nr. şi valoarea citaţiilor, amenzilor şi contravenţiilor Nr. instruiri şi rapoartele instruirilor GNM

Trimestrial

3. Modificări Instituţionale şi organizatorice.

3.1. Revizuirea anuală a structurilor organizatorice şi a efectivelor printr-un audit operativ anual al ARPM şi Apm-urilor 3.2. Operatori din sectorul privat

Reactualizarea organigramei Reactualizarea fişelor postului

Raport anual de evaluare a capacităţilor & instruiri

Nr şi valoare a PPP, contractelor cu servicii private, concesionări, capacităţi umane, echipament, etc.

Procentul valoric între sectorul privat şi public implicat

Anual Anual Anual

Anual

Anual

4. Resurse umane

4.1. Recrutarea de personal calificat 4.2. Organizarea de instruiri pentru:

- managementul deşeurilor - probleme juridice - control tehnic şi inspecţii - înregistrarea datelo - raportăriWaste Management - întrţinerea serviciilor - proiecte de finanţare şi management

IPPC-BREF

Nr. personalului angajat şi rotarea cadrelor, apropierea de ţintele propuse

Rapoartele instruirilor (subiect, lista de aşteptări /

participanţi, durata, locaţia) Nr. acţiunilor de instruire of training actions, zile Lista echipamentului tehnic asigurat / necesar

Anual

Anual


1/3/2007 144


5. Optimizarea sistemului financiar şi al instrumentelor economice pentru

managementul deşeurilor,incluzând

principiile “poluatorul plăteşte” şi “responsabilitatea

producătorului”

5.1. Organizarea de workshop-uri pentru pregătirea aplicaţiilor privind finanţarea (fonduri structurale româneşti şi EU) - liaise cu JASPERS. 5.2. Alocarea de finanţare pentru: - pregătirea proiectelor - studii de fezabilitate - co-finanţare 5.3 Pregătirea dosarelor pentru accesarea fondurilor sau granturilor / cerinţe pentru: - vehicule şi containere, - staţii de transfer şi colectare, - depozite ecologice, - închidere şi reabilitare, - colectare separată, - staţii de sortare - staţii de compostare - tratament mecano-biologic (MBT) sau incinerare - instalaţii / facilităţi speciale pentru: deşeurile

periculoase din menajere, DEEE, VSU, nămolurile din staţiile de epurare a apelor uzate municipale,, deşeuri din C&D, deşeuri voluminoase,

5.4. Audit financiar şi control al operatorilor 5.5. Raportul performanţelor / realizărilor şi analiza operatorilor.

Nr de Workshop-uri / rapoarte ale întâlnirilor.

Nr. şi valoare aplicaţiilor supuse finanţării

Nr. şi valoarea fondurilor şi granturilor aprobate

Protocol anual de aprobare a taxelor pentru deşeuri % taxe colectate

P si L Domenii de plăţi,

Rate financiare / nivele de debit bunuri /obligaţii/Cash Flow

Raport de audit Nr., valoare şi durată a contractelor

Raport anual al performanţelor şi servicilor /

Analize care cuprind: tone, investiţii, deficienţe, resurse umane, instruiri, injuries, manpower, training,

întreţinere, accidente, eficienţă, îmbunătăţiri, aprobări, ţinte, realizări, etc.

permanent

Anual

Anual

Anual trimestrial

(aprobat anual)

Anual trimestrial

6. Conştientizarea şi motivarea publică a

tuturor factorilor interesaţi

6.1 Realizare a cel puţin unei întâlniri pe an cu fiecare consiliu local / judeţean, ADR, ARPM, APM, Garda de Mediu, grupurile de lucru pe deşeuri, factori interesaţi. 6.2. Realizarea unor suporturi materiale bianuale, menţinerea paginii web (site) şi promovarea de campanii de conştientizare a publicului pentru: - sistemul dual de pre-colectare (“two bins”), - sortare şi reciclare

Nr. întâlniri şi rapoartele întâlnirilor

Nr. de campanii, reactualizte trimestrial, reactualizare web site, circulare, avertismente,acţiuni speciale,

întâlniri, etc. nr. participanţi. Realizarea unui raport analitic care să prezinte

creşterea reciclabilelor în tone, tendinţe, micşorare a

Cel puţin o dată pe an pe judeţ

2 campanii majore pe an

După fiecare

campanie


1/3/2007 145


- puncte de colectare diferite pentru colectarea separată a diferitelor fluxuri de deşeuri

- alte acţiuni din PRGD / PJGD 6.3 Conştientizarea prin campanii susţinute asupra impactului negativ al depozitelor necontrolate

cantităţii refuzate la staţiile de sortare

Rata de participare gospodării 70% Sortare din gospodării 65%

Participare de 95% pentru activităţile generatoare de deşeuri asimilabile

Nr. campanii şi materialele prezentate

Nr. şi tone depozite necontrolate închise, Nr şi tone gropi de gunoi noi

Tone şi costuri ale solurilor / apelor contaminate.

2013 Raport anual de

deşeuri

Raport anual de deşeuri

EG Rapoarte

7. Colectarea şi raportarea datelor

referitoare la managementul

deşeurilor

7.1 Implementarea şi utilizarea unui sistem de raportare conform cerinţelor ANPM, 7.2. rezultatele raportărilor via Internet şi publicarea acestora prin media, 7.3. Operatorii de deşeuri trebuie să asigure anual date îmbunătăţite privind analiza compoziţiei deşeurilor – realizarea de sesiuni de instruire şi promovarea achiziţiilor de instrumente necesare de măsurare.

Raportare şi monitorizare a datelor analizate conform PRGD / PJGD

Publicare datelor pe WEB şi în formă tipărită.

Compararea / apropierea calităţii datelor cu normele internaţionale

Date procentuale: date măsurate faţă de estimate.

Trimestrial şi anual



8. Minimizarea generării deşeurilor,

promovarea reciclării şi valorificării

8.1. Reducerea deşeurilor Industriale şi asimilabile: rezultate şi pregătire informaţii pentru sectoarele comercial şi industrial asupra re-utilizării, reciclării şi valorificării deşeurilor (web site) / IPPC BREF 8.2. Transmiterea şi realizarea de studii de susţinerea a posibilităţilor de valorificare şi pe piaţa secundară de materii prime şi alte campanii de conştientizare. 8.3. Reducerea deşeurilor din gospodării: susţinerea şi pregătirea de noi ghiduri şi întrţinerea de campanii pentru minimizarea deşeurilor menajere. 8.4. Deşeuri de valorificat

Note informative ale ANPM / ARPM Nr. ghiduri realizate./ Nr. campanii (vezi 5.2)

Tone reduse

Tone comercializate şi valorificate.

Menţinerea nivelului actual de generare a eşeurilor de 0.9 kg / locuitor / zi.

Tone valorificate

cel puţin 1 dată /an Raport anual de

deşeuri

cel puţin 1 dată /an

Raport anual cel puţin

semestrial

Anual

9.1 Completa optimizare a unui studiu pentru un sistem modern şi integrat de colectare şi transport al deşeurilor, incluzând identificarea motivelor pentru care colectarea nu este asigurată la toţi generatorii iar reglementările locale impun clauze generatorilor din mediul urban şi adoptă măsuri legale corespunzătoare, instituţionale sau financiare pentru asigurarea unei colectări complete/ totale.

9.1. studii de optimizare completate şi aprobate. 9.2. Colectarea 100% în zona urbană (nr. de locuitori deserviţi de un operator autorizat care colectează regulat deşeurile) – conform datelor operatorilor de salubritate. 9.3 Colectare în zona rurală: 90% (nr. de locuitori deserviţi regulat de operatori autorizaţi).

2007

2013

2009


1/3/2007 146


9. Îmbunătăţirea / dezvoltarea unui sistem modern,

integrat de colectare şi transport

9.2. /9.7. Consiliul judeţean instruieşte şi supervizează autorităţile locale să organizeze şi să implementeze un sistem modern şi integratde colectare şi transport al deşeurilor în concordanţă cu cerinţele şi termenele limită prevăzute în PRGD, ceea ce include: - Plan (inclusiv identificarea site-ului şi aprobarea), finanţarea, construirea,şi operarea unei stţii corespunzătoare de transfer / staţii de colectare de capacitate în conformitate cu cerinţele sistemului şi reducerilor de costuri la transport. Aceasta duce la un procent de colectare a deşeurilor mixte municipale de 100% în zona urbană şi 90% în cea rurală şi promovează colectarea selectivă sau la puncte „drop off”, facilităţi, containere şi vehicule de colectare pentru fracţii separate: hârtie & carton, sticlă, metal, plastice, lemn, deşeuri vegetale şi alimentare, deşeuri periculoase.

9.4 Nr. de comune cu colectare separată de deşeuri 9.5. Nr. total de staţii de transfer operaţionale: - 1staţie - 2 staţii - 3 staţii - raportul operatorului Staţiei de transfer asupra fluxurilor de deşeuri 9.6 Nr. noilor echipamente de colectare: - Euro containere, 29600 - basculante 5 m3, 3500 - colectoare „bell glass”, - vehicule pentru colectarea sticlei, - 240 l containere,30 000 -120 l containere 30 000 - vehicule de colectare, peste 120 - Skip loads, 40 - trailere tractor, 40 - alte vehicule, 15 - Eurocontainere,40000 - 5 m3 skip loads, 3500 - 240 l bins, 35000 - 120 l containere, 30000, - vehicule de colectare, peste 130 - Skip loads, 40 - Tractoare cu trailere,40 - alte vehicule,15 -Euro containere, 45000 - 5 m3 skipere, 45 - 240 l containere,35000 - 120 l containere 30000 - vehicule de colectare, peste 130 - Skip load, 40 - vehicule de inspectare, 5 -- alte vehicule 14 9.7 Nr. noilor puncte de colectare - estimate 100 - estimate 200 - estimate 50

2008 2010 2013 lunar

2007

2010

2013

2007 2010 2013

10. Reducerea cantităşii de deşeuri

biodegradabile

10.1. In conformiate cu pct. 9, se prevede colectarea separată a deşeurilor de ambalaje biodegradabile şi fracţii separate ( hârie, carton, lemn) / deşeuri verzi de

10.1 Creşterea compostării în gospodării în urma colectării separate.

Anual


1/3/2007 147


către operatori. Se încurajează compostarea în gospodăria din zona rurală a deşeurilor vegetale şi alimentare. 10.2. Plan (inclusiv identificare site şi aprobare), finanţare, construire şi crearea de instalaţii potrivite compostării, în concordanţă cu cerinţele şi termenele limită din PRGD. 10.3. Plan (inclusiv identificare site şi aprobare), finanţare, construire şi crearea de instalaţii avansate tehnologic potrivite cu cerinţele şi termenele limită din PRGD. 10.4. Realizarea ţintelor şi obiectivelor

10.2. Nr. de staţii de compostare funcţionale, 2 staţii 11 staţii 115 staţii - raportul operatorului staţiilor de compostare asupra fluxurilor de deşeuri 10.3. Nr staţiilor de tratare bio-mecanică funcţionale şi / sau Incineratoare pentru reducerea a 100 kt deşeu biodegradabile: - raportul operatorilor asupra fluxurilor de deşeuri 10.4. Reducerea faţă de generarea din 1995 (Baza 516 kt) - 25% (387 permise, kt/an) - 50% (258 permise, kt/an)

2008 2010 2013 lunar

2013

2010 2013

11. Valorificarea şi reciclarea fracţiunii

de deşeuri de ambalaje

reutilizabile din deşeurile

municipale

11.1 Pregătirea de campanii de informare promovate şi organizate de EcoRom şi Consiliile locale / judeţene 11.2 Îmbunătăţirea bazei de date privind deşeurile de ambalaje şi intensificarea validării datelor 11.3 Introducerea în reglementările locale de stimulente pentru încurajarea pre-colectării selective a deşeurilor de ambalaje de către agenţii economici. 11.4 Plan (inclusiv identificare site şi aprobare), finanţare, construire şi crearea de capacităţi de sortare potrivite cu cerinţele şi termenele limită din PRGD. 11.5 Realizarea ţintelor şi obiectivelor PRGD.

11.1 Menţinerea de campanii 11.2. bază de date operaţională 11.3. Nr. de reglementări 11.4. Nr. staţii de sortare funcţionale: 10 staţii 15 staţii 20 staţii - raportul operatorilor Staţiilor de sortare pe fluxuri de deşeuri 11.5 Ţinte. Valorificare totală 34% Reciclare totală 27.6% Valorificare totală 40 Reciclare totală 33% hârtie, 60% Metal 50%

Bi-anual

trimestrial

Anual

2008 2010 2013 lunar

2008

2009


1/3/2007 148


Valorificare totală 45% Reciclare totală 37.5% Valorificare totală 48% Reciclare totală 41.9% Valorificare totală 53% Reciclare totală 45.9% Plastice, 15% lemn 15% Valorificare totală 60% Reciclare totală 55% Plastice, 22.5% sticlă, 60%

2010

2011

2013

12. Colectare separată pentru

deşeuri voluminoase

12.1 Organizarea sistemului de colectare separată a deşeurilor voluminoase 12.2 Studiu de fezabilitate şi plan de implementare pentru valorificarea deşeurilor voluminoase.

12.1 colectare separată: 12.2. Completarea studiului de fezabilitate

2006

Start 2007

13. Nămoluri de la staţiile de epurare a

apelor uzate municipale

Studiu de fezabilitate realizate de Staţiile de epurare în colaborare cu autorităţile din agricultură şi industria cimentului privind dezhidratarea şi pre-tratarea nămolului în co-incinerarea în cuptoarele de ciment sau instalaţii de incinerare.

13.1 Studiu de fezabilitate complet 13.2 raportul pe fluxuri de deşeuri a operatorilor staţiilor de epurare

2008

14. Deşeuri din construcţii şi

demolări, C&D

14.1 îmbunătăţirea sistemului de inventariere, raportare, informare şi control 14.1.2 Informarea operatorilor din construcţii asupra procedurilor şi organizării gestionării deşeurilor din C&D 14.2 1 Studiu complet de fezabilitate / implementarea Planului de Dezvoltare pentru selectarea site-urilor (EIA and dezbaterea publică), finanţare, proiectare, construire şi operare depozite conforme, recuperarea prin mărunţire a deşeurilor inerte din C&D

14.1.1 Îmbunătăţirea sistemului de raportare, control şi autorizare 14.1.2 Materiale informative şi campanii 14.2. 1. Studiu şi Plan de implementare complet, depozit şi utilităţi construit şi funcţional. Cel puţin un depozit şi un concasor pe judeţ. Total: Minim 5 depozite and 5 concasoare. 14.2.2. Instalaţii pentru deşeurile din C & D. funcţionale:

Anual, din 2006

Anual, din 2007

Începând din 2007

Începând din 2007 Aual


1/3/2007 149


14.2 2 Stabilirea unui sistem specific pentru deşeurile din C&D incluzând: - depozite controlate - re-utilizarea şi reciclarea deşeurilor mărunţite C&D necontaminat - trimiterea deşeurilor mixte de C&D la depozitele ecologice dacă nu sunt periculoase, - trimiterea deşeurilor periculoase de C&D pentru tratare specifică sau eliminare - re-utilizarea şi reciclarea solurilor excavate dacă nu sunt contaminate

Tone colectate Tone depozitate Tone reciclate, 50% Tone la tratament specific Tone re-utilizate

Anual Anual Anual Anual

15. Vehicule scoase din uz, VSU

15.1.1/2 Colectarea VSU. Selectarea numărului şi informarea publicului asupra locaţiilor punctelor de colectare. 15.1.3 Utilizarea de instrumente legale şi financiare pentru punerea în aplicare a legislaţiei privind activitatea dezmembratorilor de VSU, 15.2.1 Dezvoltarea de instrumente financiare şi stimulente economice pentru încurajarea operatorilor să investească în echipamentul necesar şi facilităţile pentru atingerea ţintelor conforme cu cerinţele de protecţia mediului privind reutilizarea, reciclarea şi valorificarea VSU. 15.2.2 Reciclarea, valorificarea şi mărirea eficienţei pentru dezmembrarea componentelor VSU pentru atingerea ţintelor PRGD.

15.1.1/2 Lista punctelor de colectare autorizate, informarea publicului. 15.1.3 Nr de citaţii, amenzi, condamnări 15.2.1 Nr. şi valoarea instrumentelor financiare Nr. operatorilor dezmembratori. Nr. şi tone de VSU procesate 15.2.2 Ţinte: Valorificarea şi reciclarea a cel puţin 75% masic din VSU fabricate înainte de 1 ian 81. Valorificarea şi reciclarea a cel puţin 85% by masic din VSU fabricate după 1 ian 81. Re-utilizarea şi reciclarea a 70% (gr) din VSU produse înainte de 1981 Re-utilizarea şi reciclarea a 80% (gr) din VSU produse după 1.01.1981

2005 Anual

Anual

Anual

2007

2007

viitor

viitor

16. Deşeuri de echipamente electrice şi

electronice ,DEEE

16.1.1 Dezvoltarea unui sistem eficient de colectare şi de puncte de colectare

16.1.1a Rapoartele operatorilor referitoare la ţintele propuse: 2 kg/loc / an 3 kg/ loc / an 4 kg/ loc / an

2006 2007 2008


1/3/2007 150


16.1.2 Informarea publicului şi agenţilor economici asupra punctelor de colectare 16.1.3 Utilizarea de instrumentele legale şi economice pentru punerea în aplicare a legislaţieui privind activitatea de dezmembrare a DEEE 16.2.1 Dezvoltarea instrumentelor financiare, stimulentelor economice şi condiţiilor pentru operatori pentru a investi în echipamentul necesar şi facilităţilor pentru realizarea ţintelor propuse pentru reutilizarea, reciclarea şi valorificarea DEEE conform cerinţelor de mediiu. 6.2.2 Re-proiectarea EEE pentru o mai bună reparare, îmbunătăţirea reutilizării, dezmembrării şi reciclării. 16.2.3 Reducerea componentelor periculoase din EEE, încurajarea cercetării pentru înlocuirea materialelor periculoase cu alte materiale cu impact redus asupra mediului şi sănătăţii umane.

16.1.1b puncte de colectare operaţionale: - 1 locaţie în fiecare capitală de judeţ - 1 locaţie în fiecare oraş cu peste 20.000 locuitori 16.1.1. c Nr.şi tone colectate 16.1. 2 Nr. campanii de informare şi materiale pentru public 16.1.3 Nr de citaţii, amenzi, condamnări 16.2 Reciclare Nr. şi valoarea instrumentelor financiare Nr. operatori dezmembratori şi facilităţi Valoare de investiţie Nr şi tone de DEEE procesate. Tone reciclate Nr. stimulente şi acţiuni pentru producători pentru a reduce componentele periculoase şi pentru a îmbunătăţi reciclarea.

2005 2006

Anual

Anual

Anual

17.Deşeurile periculoase ca parte

a deşeurilor municipale

17.1.1 Informarea şi înurajarea gospodăriilor să separe componentele periculoase din deşeurile menajere. 17.1.2 Instalarea unui sistem de puncte de colectare pentru colectarea selectivă a deşeurilor periculoase în cooperare cu operatorii de salubritate şi cfm. pct. 9. Se pot include aici şi colectarea separată a uleiurilor uzate,acumulatorilor şi medicamentelor vechi 17.1.3. Încurajarea reutilizării / reciclării / valorificării uleiurilor uzate / acumulatorilor şi altor deşeuri periculoase, 17.2. Autorizarea şi controlul sistemului de transport 17.3 Alcătuirea şi reactualizarea listei instalaţiilor OECD

17.1 1 Nr. campani de informare 17.1.2 Nr. puncte de colectare Tone şi tipuri de deşeuri colectate 1 pe capitală de judeţ, 1 pentru localităţi cu peste 20000 de locuitori 17.1.3. Tone / Nr. colectate şi reciclate 17.2 Nr. transportatorilor autorizaţi, a punctelor de transfer şi staţiilor de tratare. 17.3 Nr. şi locaţia instalaţiilor de tratare autorizate

din 2017 Anual

By 2017 Annual

din 2017 Anual

2009

Anual


1/3/2007 151


aprobate în România şi ţările vecine 17.4. Organizarea unui birou de notificări pentru export

17.4. Procedură de înlocuire

2010

18. Depozitarea (eliminarea) deşeurilor

18.1 Deschiderea de depozite ecologice conforme cu legislaţia EU şi transpunerea acestei în legislaţia românească: Plan (inclusiv selectare locaţie şi aprobare) finanţare, construire şi operare a noilor depozite ecologice pentru atingerea capacităţii necesare. 8.2 Închiderea etapizată a depozitelor neconforme, sistarea depozitării pe rampele rurale necontrolate şi reabilitarea acestor terenuri. 18.3 Reabilitarea tuturor gropilor rurale

18.1. Nr de depozite ecologice funcţionale 1 2 6

- raportul operatorilor pe fluxuri de deşeuri 18.2. Închiderea şi reabilitarea depozitelor municipale:

1 0 4 8 4 3 4 0 1 3 5 1

2005 2007

2009/10

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017


1/3/2007 152

Anexe

Anexa 1 Legale

Considerente legale (Directive ale UE, Reglementări naţionale, Reglementări ale Ministerului Administraţiei şi Internelor şi a altor ministere, scurtã prezentare şi

responsabilitãţi)

Aceastã secţiune prezintã reglementările europene şi româneşti de bazã în domeniul gestionãrii deşeurilor, precum şi prevederile principale şi acolo unde este cazul, punctele critice (în font italic). Prezintã, de asemenea, şi legislaţie legatã de domeniul de gestionare a deşeurilor. Ca punct critic general privind actele juridice trebuie subliniate urmãtoarele:

• Pentru anumite directive UE (de exemplu Directiva nr. 96/59/EC referitoare la eliminarea bifenilului policlorinat şi a trifenilului policlorinat (PCB şi PCT), Directiva nr. 2000/53/EC privind vehiculele scoase din uz, Directiva nr. 2002/96/EC privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice (DEEE)), transpunerea integrală a fost realizatã pas cu pas în mai multe acte juridice şi au fost făcute amendamente în noi acte juridice care le completează şi modifică pe primele, sau chiar într-o succesiune de acte juridice ca Ordine de Ministru.

• Pentru a oferi autoritãţilor competenete şi publicului reglementări mult mai clare şi mai complete, legislaţia ce transpune directivele UE numite mai sus, în noi Decizii Guvernamentale şi Ordine de Ministru trebuie întocmite şi numerotate din nou.

• Celelalte acte juridice- ordonanţe de urgentã, legi, etc- completate şi modificate periodic trebuie reîntocmite şi combinate într-un singur act pentru ca procesul de control şi monitorizare să fie cât mai clar pentru autorităţile competente, agenţii economici şi public.


1/3/2007 153

Legea UE Legea româneascã Sumarul prevederilor legale I

şi al punctelor critice (unde este cazul)

Responsabilitãţile autoritãţilor relevante

Ordonanţa de Urgenţã nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (MonitorulOficial Nr. 283 dîn 22. 06.2000), Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţã nr.78/2000 privind regimul deşeurilor, completatã şi modificatã (Monitorul Oficial Partea I Nr..411 dîn 25. 07. 2001) şi Ordonanţa de Guvern nr. 61/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţã nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (Monitorul Oficial Nr. 790 dîn 19. 08. 2006)

Toate reglementează cadrul activitãţilor de gestionare a deşeurilor care trebuie sã asigure un nivel înalt de protecţie pentru sãnãtatea umanã şi pentru mediu. În general, principalele puncte critice privind responsabilitãţile pentru elaborarea şi aprobarea Planurilor la toate nivelele- naţional, regional, judeţean şi pentru Bucureşti – au fost soluţionate prin noua Ordonanţã de Guvern nr. 61/2006. Au fost deja stabilite sancţiuni clare pentru autoritãţile care nu elaboreazã şi revizuiesc planurile lor de gestionare a deşeurilor. Cu toate acestea, ar trebui introdus un amendament care sã stabileascã o perioadã mai lungã de valabilitate pentru Strategia Naţionalã (de ex. 10 ani), comparativ cu planurile care trebuie revizuite la fiecare 5 ani.

-Ministerul Sãnãtãţii- evalueazã impactul pe care îl pot avea deşeurile asupra sãnãtãţii publice. -Ministerul Administraţei Publice şi Internelor supraveghezã şi asigurã transpunerea strategiilor şi programelor de gestionare a deşeurilor de cãtre autoritãţile locale. -Alte ministere ar trebui sã contribuie cu strategii sectoriale şi planuri de gestionare pentru a fi integrate în planul naţional.

Decizia Guvernamentalã nr. 1470/2004 privind aprobarea Planului şi Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor. (Official Journal No 954/18.10.2004)

Se referã la aprobarea Strategiei şi Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor conţinând o prognoză, obiective şi ţinte, un plan de acţiune şi alternative pentru atingerea obiectivelor şi ţintelor propuse, în ceea ce priveşte deşeurile municipale, inclusiv deşeurile de ambalaje şi deşeurile biodegradabile. Planul Naţional conţine, de asemenea, şi o parte distinctã pentru deşeurile din producţie inclusiv deşeurile periculoase.

-Ministerul Administraţiei Publice- participã la întocmirea planurilor de gestionare a deşeurilor pentru serviciile de administraţie publicã şi monitorizeazã îndeplinirea obiectivelor propuse în Planul Naţional. -Administraţia regionalã/judeţeanã/localã asigurã implementarea anumitor puncte din planul de implementare.

Directiva nr 2006/12/CE privind deşeurile Directiva nr. 91/689/EEC privind deşeurile periculoase


1/3/2007 154

Legea UE Legea româneascã Sumarul prevederilor legale I şi al punctelor critice (unde este cazul)


Directiva nr. 75/439/EEC privind eliminarea uleiurilor uzate, modificată prin Directiva nr. 87/101/EEC şi Directiva nr. 91 /692/EEC

Decizia Guvernamentalã Nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate (Monitorul Oficial, Partea I nr. 446 din 8.08. 2001),completată şi modificată prin Decizia Guvernamentalã nr. 441/2002 (Monitorul Oficial nr. 325 din 16.05. 2002) şi Decizia Guvernamentalã nr. 1159/2003 ce modifică Decizia Guvernamentalã nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate (Monitorul Oficial nr. 715 din 14.10. 2003).

Reglementează depozitarea uleiurilor uzate, pentru a evita efectele negative pe care acestea le pot avea asupra sãnãtãtii umane şi asupra mediului. Se referã la condiţiile pentru colectarea anumitor tipuri de uleiuri uzate. Capitolul privind permisele trebuie revizuit pentru a se alinia noii legi pentru protecţia mediului şi noi legislaţii privind transportarea deşeurilor. Trebuie, de asemenea, schimbate prioritaţile privind regenerarea uleiurilor uzate din cauza modificării abordării europene

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Transporturilor şi autorităţile locale de mediu sunt autorităţile competente. Autorităţile locale de mediu trebuie sã publice lista companiilor certificate sã întreprindã activitaţi de gestionare a uleiurilor uzate

Directiva nr. 91/157/EEC privind bateriile şi acumulatorii ce conţin anumite substanţe periculoase şi Directiva nr. 93/86/EC privînd etichetarea bateriilor

Decizia Guvernamentalã nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor ce conţin substanţe periculoase (Monitorul Oficial nr. 700 din 5.11. 2001)

Stabileste condiţiile pentru etichetarea bateriilor şi acumulatorilor ce conţin anumite substanţe periculoase, ca şi pentru eliminarea bateriilor şi acumulatorilor uzaţi. Trebuie verificatã cantitatea de baterii de maşinã deja depuse, şi, daca va fi cazul, trebuie revizuitã destinaţia lor. Revizuirea deciziei este binevenitã pentru a putea fi completatã cu o destinaţie mai clarã a “sistemului de depozitare” pentru a ajuta la organizarea unui întreg sistem de colectare, transport şi reciclare a bateriilor mici, altele decât cele de maşinã.

Ministerul Economiei şi Comerţului trebuie sã depunã la Ministerul Educaţiei şi Cercetării diferite programe de cercetare menite sã reducã conţinutul de metal-greu şi cantitatea de substanţe periculoase din baterii şi acumulatori.

Directiva nr. 99/31/EC. privind depozitarea deşeurilor

Decizia Guvernamentalã nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 394 din 10.05.2005)

Stabileste cadrul legal pentru depozitarea deşeurilor, ca şi pentru construcţia, exploatarea, monitorizarea, închiderea şi operaţiunile de întreţinere ulterioară a amplasamentelor depozitelor existente de deşeuri.

Autoritãţile locale trebuie sã iniţieze acţiunile corespunzătoare pentru construirea unui depozit nou de deşeuri după ce a fost folosită 75% din capacitatea proiectatã a unui depozit existent de deşeuri.


1/3/2007 155



Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 95/2005 ce defineşte criteriile ce trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a putea fi incluse pe lista specificã de deşeuri a unui depozit şi pe lista naţionalã de deşeuri acceptate în fiecare clasã de depozit de deşeuri (Monitorul Oficial nr. 194 din 8.03. 2005)

Aprobã normele tehnice privind procedurile preliminare de acceptare a deşeurilor, criteriile de acceptare a deşeurilor şi lista naţionalã de deşeuri acceptate pentru fiecare clasã de depozit.

Responsabilitatea aparţine Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Agentiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi fiecărei Agenţii Regionale pentru Protecţia Mediului.

Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 757/2004 privind aprobarea normelor tehnice privind depozitarea deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 86 din 26.01. 2005), completatã şi modificatã prin Ordinul nr. 1230/2005 (Monitorul Oficial nr. 1101 din 7.12. 2005).

Aprobã normele tehnice privind depozitarea deşeurilor, construcţia, exploatarea, monitorizarea şi închiderea depozitelor de deşeuri. OM 757/2004 face referire la DG 162/2002 care a fost abrogatã. Ar trebui efectuate schimbările necesare pentru a fi în concordanţã cu actul în vigoare DG 349/2005. OM nr.1230/2005 reglementează pre-tratarea/tratarea levigatului de la depozitele de deşeuri în concordanţã cu actele juridice în vigoare privind calitatea apei.

Pentru implementarea acestor reglementări, responsabilitãţile aparţin administraţiilor publice centrale/regionale/locale şi autoritãţilor competenete pentru protecţia mediului, precum şi proiectanţilor, constructorilor, operatorilor şi proprietarilor.

Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 1274/2005 privind eliberarea permiselor de mediu pentru închiderea instalaţiilor pentru eliminarea, depozitarea şi incinerarea deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 1180 din 28.12.2005).

Reglementează condiţiile pentru închiderea depozitelor de deşeuri, a incineratoarelor spitaliceşti şi eliberarea permiselor pentru închiderea acestor instalaţii.

Agenţiile Locale pentru Protecţi Mediului sunt responsabile cu eliberarea permiselor pentru închidere.


1/3/2007 156



Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 775/2006 pentru aprobarea listei localitãţilor izolate care pot depozita deşeurile municipale în acele depozite cu condiţia sã îndeplinească unele din prevederile DG nr. 349/ 2005 privind depozitarea deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 675 din 7.08. 2006)

Aprobã o listã a localitãţilor izolate care pot depune deşeurile la anumite depozite de deşeuri care nu sunt în totalitate conforme cu DG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. Lista trebuie completatã cu ajutorul autoritãţilor locale şi extinsã şi cu alte localitãţi izolate din alte zone, cum ar fi Delta Dunării.

Autoritãţile locale sunt responsabile cu propuneri noi, luând în considerare criteriul localitãţilor izolate.

Decizia Guvernamentalã nr. 128/ 2002 privind incinerarea deşeurilor (Monitorul Oficial, Partea I nr.160 din 6.03.2002)

Reglementeazã activităţile de incinerare şi co-incinerare, mãsurile de control şi monitorizare a incineratoarelor şi co-incineratoarelor.

Agenţiile pentru protecţia mediului sunt responsabile cu eliberarea permiselor.

Decizia Guvernamentalã nr. 268/2005 (Monitorul Oficial nr. 332. din 20.04.2005) care completeazã şi modificã DG nr. 128/2002 privind incinerarea deşeurilor

Completeazã şi modificã DG128/2002 şi asigurã transpunerea totalã a Directivei nr. 2000/76/EC privind incinerarea deşeurilor, dând de asemenea şi lista graficelor de închidere a incineratoarelor. Ar trebui întocmitã o nouã DG pentru a putea fi corelatã cu legislaţia actualã în vigoare (ex. DG 856/2002 şi procedura de obţinere a permiselor) şi pentru a avea un singur act juridic, complet şi clar.

Agenţiile pentru protecţia mediului sunt responsabile cu eliberarea acordurilor şi autorizaţiilor pentru incineratoare şi co-incineratoare.

Directiva nr. 2000/76/EC privind încinerarea deşeului

Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 756/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind incinerarea deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 86 din 26.01.2005)

Aprobã normele tehnice privind incinerarea deşeurilor.


1/3/2007 157



Decizia Guvernamentalã nr. 621/ 2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje (Monitorul Oficial nr. 639 din 20.07.2005)

Reglementează gestionarea ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje, stabilînd obiective şi ţinte naţionale privind valorificarea/reciclarea deşeurilor din ambalaje.

Ministerul Economiei şi Comerţului trebuie sã proiecteze programe de cercetare menite sã studieze manufacturarea şi compoziţia ambalajelor -Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor – campanii de educare privind colectarea selectivã.

Ordonanţa de Urgenţã nr. 196/2005 aprobatã şi modificatã de Legea nr. 105/25.04.2006 privind Fondul de Mediu (Monitorul Oficial nr. 393 din 8.05. 2006).

Aprobã nivelul taxelor plãtite de cãtre producătorii şi importatorii de bunuri ambalate dacã aceştia nu îndeplinesc ţintele stabilite de DG nr. 621/ 2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje.

Adminstraţia Fondului de Mediu colecteazã taxele pentru a finanţa prin proiecte sistemul de colectare/reciclare PET şi alte proiecte de protecţie a mediului.

Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 927/2005 privind procedurile de raportare a informaţiilor privind ambalajele şi deşeurile din ambalaje (Monitorul Oficial nr. 929 din 18.10.2005).

Aprobã procedura de raportare a informaţiilor privind ambalajele şi deşeuri din ambalaje.

Agenţii economici- producători şi importatori- care introduc bunuri ambalate pe piaţã trebuie sã raporteze cantitãţile pentru baza de date naţionalã privind ambalajele şi deşeurile din ambalaje.

Directiva nr. 94/62/EC privind ambalajele şi deşeurile din ambalaje

Ordinul MMGA nr. 1229/ 731/ 1095/2005 privind aprobarea procedurii şi criteriilor de autorizare a entitãţilor economice pentru a prelua responsabilitatea în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje (Monitorul Oficial Partea I, nr. 27 din 12.01. 2006).

Reglementează procedurile şi criteriile de acordare a permiselor pentru persoanele juridice pentru a prelua responsabilităţile privind atingerea ţintelor de reciclare şi valorificare a bunurilor ambalate.

ANPM trebuie sã ia toate măsurile pentru a îndeplini prevederile acestui ordin. MMGA, prin ANPM este responsabil cu eliberarea licenţelor de funcţionare a entitãţilor economice ce preiau responsabilităţile de la importatori şi producatori.


1/3/2007 158



Ordinul MMGA nr. 194/ 360/1325/2006 ce completeazã şi modificã Ordinul 1229/ 731/ 1095/2005 privind aprobarea procedurii şi criteriilor de autorizare a persoanelor juridice pentru a prelua responsabilitatea în ceea ce priveşte atingerea ţintelor anuale de valorificare şi reciclare a deşeurilor din ambalaje (Monitorul Oficial nr. 499 din 8.06.2006).

Completeazã şi modificã procedura şi criteriile pentru obţinerea permiselor de către entitãţile juridice pentru a prelua responsabilitatea în ceea ce priveşte atingerea ţintelelor privind reciclarea şi valorificarea. Aceste douã ordine de ministru, nr. 1229/ 731/ 1095/2005 şi nr. 194/ 360/1325/2006 ar putea fi unite într-un singur act juridic, clar şi cuprinzător pentru o mai bunã utilizarea a acestuia de către autorităţile competente şi în special de către public.

Decizia Guvernamentalã nr. 173/2000 privind gestionarea specială şi controlul bifenililor policlorinaţi şi a altor compuşi similari (Monitorul Oficial nr. 131 din 28.03.2000)

Reglementează condiţiile speciale pentru gestionarea şi controlul bifenililor policlorinaţi şi a altor compuşi similari, transpunând principalele prevederi ale Directivei CE.

Autorităţile responsabile cu activitãţile de prevenire şi stingere a incendiilor trebuie sã reactualizeze în mod regulat inventariile lor privind PCB şi PCT, incluzand date despre cantitatea, tipul şi locaţia compuşilor.

Decizia Guvernamentalã nr. 291/ 2005 pentru modificarea DG nr. 173/ 2000 (Monitorul Oficial nr. 330 din 19.04. 2005)

Completeazã şi modificã DG nr. 173/2000 pentru a fi în concordanţã cu Directiva UE privind termenele limitã şi depozitarea echipamentelor contaminate şi a uleiurilor uzate.

Agenţii economici trebuie sã respecte termenele limitã stabilite pentru eliminare.

Directiva nr. 96/59/EC privind depozitarea bifenilului policlorinat şi a trifenilului policlorinat (PCB şi PCT)

Ordinul MMGA nr. 1018/2005 ce stabileste Secretariatul Tehnic pentru gestionarea şi controlul PBC şi PCT în cadrul Direcţiei pentru Gestionarea Deşeurilor şi Substanţelor Chimice Periculoase (Monitorul Oficial nr. 966 din 1.11 2005).

Aprobã înfiinţarea Secretariatului Tehnic pentru Gestionarea şi Controlul PCB şi PCT în cadrul Direcţiei pentru Gestionarea Deşeurilor şi Substanţelor Chimice Periculoase din cadrul Agentiei Nationale pentru Protecţia Mediului.

Secretariatul Tehnic pentru Gestionarea şi Controlul PCB şi PCT are 3 reprezentanti de la ANPM şi câte 1 reprezentant de la fiecare din următoarele instituţii: MMGA, ARPM, Garda Naţionalã de Mediu şi ICIM- Bucureşti.


1/3/2007 159



Ordinul MMGA nr. 257/2006 pentru completarea anexei Ordinului de Ministru nr. 1018/2005 ce stabileste înfiinţarea Secretariatului Tehnic pentru compuşii numiţi în cadrul Direcţiei pentru Gestionarea Deşeurilor şi Substanţelor Chimice Periculoase (Monitorul Oficial nr. 249 din 20.03. 2006).

Stabileşte condiţiile pentru inventarul echipamentelor ce conţin compuşii numiţi sub 50 ppm şi prin adãugarea unor definiţii şi prevederi asigurã transpunerea totală a Directivei nr. 96/59/EC. Este necesarã întocmirea unei DG noi care sã fie în deplină concordanţã cu Directiva UE, care sã conţină toate prevederile şi definiţiile şi un singur OM stabilind Secretariatul pentru a avea un act juridic clar şi cuprinzãtor.

Decizia nr. 2000/532/EC, modificată prin Decizia nr. 2001/119 stabilind o listã a deşeurilor.

Decizia Guvernamentalã nr. 856/2002 privind pãstrarea de înregistrãri legate de gestionarea deşeurilor şi o listã de deşeuri, inclusiv cele periculoase (Monitorul Oficial nr. 659, din 5.09.2002)

Reglementează pãstrarea de informaţii privind gestionarea deşeurilor, inclusiv colectarea, transportul, depozitarea temporarã, refolosirea şi eliminarea de cãtre agenţii economici.

DG nr. 1357/2002 ce stabileşte autoritãtile publice responsabile cu supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri între ţãri, în ţarã şi în afara ţãrii (Monitorul Oficial nr. 893 din 10.12.20025).

Reglementează supervizarea şi controlul transporturilor de deşeuri între ţãri, în ţarã şi în afara ţãrii.

Ministerul Economiei şi Comerţului trebuie sã autorizeze activităţile de import de deşeuri şi activitãţile de valorificare/reciclare.

Reglementarea nr. 259/93 privind supervizarea şi controlul transporturilor de deşeuri între ţãrile membre UE, în şi în afara Comunitãţii Europene.

DG nr. 228/2004 privind supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri nepericuloase destinate importului, procesãrii în interiorul ţării şi tranzitului (Monitorul Oficial Nr. 189 din 04.03.2004) completatã cu DG nr. 514/2005 (Monitorul Oficial nr. 505 din 14.06.2005)

Reglementează supravegherea şi controlul transporturilor de deşeuri nepericuloase destinate importului, procesãrii în interiorul ţării şi tranzitului.

Autoritãţile vamale trebuie sã autorizeze intrãrile în ţarã a transporturilor de deşeuri nepericuloase.


1/3/2007 160



Legea nr. 6/1991 privind aderarea României la Convenţia de la Basel privind mişcările transfrontaliere ale deşeurilor periculoase şi privind eliminarea lor (Monitorul Oficial, Partea I, nr. 18 din 26.01.1991)

Reglementează mişcările transfrontaliere ale deşeurilor periculoase şi eliminarea acestora.

Autoritatea competentã şi punctul central îl reprezintã MMGA prin entitãţile subordonate acestuia: Direcţia pentru Gestionarea Deşeurilor şi Agenţia Naţionalã pentru Protecţia Mediului.

Legea nr. 265/2002 privind acceptarea amendamentelor Convenţiei de la Basel privind controlul mişcărilor transfrontaliere ale deşeurilor periculoase şi privind eliminarea acestora (Monitorul Oficial nr. 352 din 27.05.2002)

Adoptã amendamentele Convenţiei de la Basel privind controlul mişcărilor transfrontaliere a deşeurilor periculoase.

Ordinul MMGA nr. 2/2004 ce aprobă Procedura pentru Reglementarea şi Controlul Transporturilor de deşeuri pe teritoriul României (Monitorul Oficial nr. 324 din 15.04. 2004)

Stabileşte Procedura pentru reglementarea şi controlul transporturilor deşeurilor de orice tip pe teritoriul României.

Ministerele Mediului, Transporturilor, Sãnãtãţii, Administraţiei şi Internelelor, Comisia Naţionalã de Reciclare şi Garda Naţionalã de Mediu trebuie sã identifice neconcordanţele şi sã aplice sancţiuni.

DG nr. 895/2006 pentru întãrirea Reglementării nr. 259/93/CEE privind supravegherea şi controlul transportului în, prin şi în afara UE, adoptatã la 1.02.1993, începând cu data la care România va adera la Comunitatea Europeanã (Monitorul Oficial nr. 638, din 25.07.2006)

Stabileşte cadrul legal pentru importul, exportul şi tranzitul deşeurilor în, prin şi între ţările UE. Această DG va intra în vigoare în momentul în care Romania va deveni stat membru al UE. La aceeaşi datã, celelalte DG cum ar fi 1357/2002 şi 228/204 vor fi abrogate.


1/3/2007 161



Directiva nr. 86/278/EEC privind protecţia mediului, şi în particular, a solului, atunci când namolul provenit de la staţiile de epurare este folosit în agriculturã

Ordinul MMGA şi al Ministerului Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 344/708/ 2004 privind aprobarea normelor tehnice pentru protecţia mediului, şi în particular, a solului, când nãmolul provenit de la staţiile de epurare este folosit în agriculturã (Monitorul Oficial nr. 959 din 19.10.2004).

Aprobã normele tehnice pentru protecţia mediului şi în special a solului, atunci când nãmolul provenit de la staţiile de epurare este folosit în agriculturã.

-Autoritãţile teritoriale din agricultură trebuie sã coopereze cu autoritatea de mediu pentru eliberarea permiselor pentru folosirea nãmolului provenit de la staţiile de epurare în agriculturã. -Ministerul Internelor şi Administraţiei Publice elaboreazã împreunã cu autoritãţile locale planuri pentru imbunãtaţirea activitãţilor staţiilor de epurare pentru a aplicare cele mai bune practici în ceea ce priveşte eliminarea nămolului.

Directiva nr. 2000/53/EC privind vehiculele scoase din uz (VSU)

DG nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz (Monitorul Oficial nr.32 din 11.01.2005.).

Reglementează gestionarea vehiculelor scoase din uz, stabilind ţintele pentru valorificare şi reciclare, şi cerinţele minime ce trebuie îndeplinite în ceea ce priveşte instalaţiile de colectare şi de dezmembrare a VSU.

MMGA are responsabilitatea de a raporta datele la fiecare 3 ani Comisiei Europene.

Ordinul MMGA şi al Ministerului Economiei şi Comerţului nr. 88/110/2005 privind materialele şi componentele de VSU ce fac excepţie de la aplicarea articolului 4 al DG nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz (Monitorul Oficial nr. 260 din 29.03. 2005)

Aprobã lista materialelor şi componentelor ce fac excepţie de la aplicarea articolului 4, paragraful (1) al DG nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz. Ar trebui întocmit un act juridic cuprinzãtor şi clar pentru a include şi excepţiile de la art. 4 al DG 2406/2004 şi alte prevederi, la fel ca şi prevederea ordinului de ministru nr. 87/527/411/2005 în acceaşi DG.


1/3/2007 162



Ordinul comun al MMGA, MAPA şi MTCT nr. 87/527/411/2005 privind modelul certificatului de distrugere şi condiţiile pentru eliberarea acestuia pentru vehiculele scoase din uz (Monitorul Oficial nr. 295 din 8.04.2005)

Aprobã modelul de certificat de distrugere pentru vehiculele scoase din uz precum şi condiţiile de eliberare a acestui certificat. Trebuie întocmit un act juridic clar şi cuprinzãtor care sã încludã toate actele juridice menţionate mai sus, referitoare la VSU (DG 2406/2004, OM 88/110/2005 şi OM 87/527/411/2005) în aceeaşi DG.

Ordinul MMGA nr. 1224/2005 privind aprobarea procedurii şi condiţiilor de autorizare a entitãţilor legale de asumare a responsabilitãţilor pentru stabilirea ţintelor anuale de refolosire, reciclare şi valorificare energeticã a VSU (Monitorul Oficial nr. 1178 din 27.12.2005)

Aprobã procedura şi condiţiile pentru eliberarea permisului cãtre entitãţile juridice pentru ca acestea sã-şi asume responsabilitãţile pentru îndeplinirea ţintelor anuale privind valorificarea şi reciclarea de la producãtorii şi importatorii de vehicole.

Ordinul MMGA nr. 816/2006 pentru înfiinţarea comisiei pentru evaluarea şi eliberarea permiselor pentru entitãţile juridice, privind asumarea responsabilitãţilor legate de ţintele anuale de refolosire, reciclare şi valorificare energeticã a VSU (Monitorul Oficial nr. 724 din 24.08.2006)

Stabileşte competenţele Comisiei, în ceea ce priveşte emiterea permiselor pentru entitãţile juridice care ăşi asumă responsabilitatea pentru îndeplinirea ţintelor anuale de valorificare/reciclare. O parte din persoanele nominalizate în comisie au fost înlocuite şi OM trebuie modificat în concordanţã cu noile schimbãri şi nominalizãri din Minister.


1/3/2007 163



Decizia Guvernamentalã nr. 448/2005 privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice (Monitorul Oficial nr. 491 din 10.06.2005)

Transpune cerinţele Directivelor Europene, obiectivele şi ţintele ce trebuie atinse gradual. Responsabilitatea finanţãrii colectãrii/ transportului şi eliminãrii DEEE din gospodãrii şi de la ceilalţi utilizatori revine producãtorilor care introduc EEE pe piatã după 31.12.2006. În viitorul apropiat, după ce entitãţile juridice ce vor fi responsabile de atingerea ţintelor vor intra în vigoare, sau chiar înainte, trebuie adãugate responsabilitãţi clare pentru atingerea ţintelor stabilite şi sancţiuni dacã aceste ţinte nu sunt îndeplinite.

Ministerul Economiei şi Comerţului, MMGA şi autoritãtţile publice locale sunt obligate sã promoveze informaţii şi campanii de educare a consumatorilor şi sã ii încurajeze sã faciliteze procesul de refolosire, tratare şi valorificare a DEEE.

Ordinul MMGA nr. 901/SB/ 2005 privind aprobarea mãsurilor specifice pentru colectarea DEEE care prezintã riscuri de contaminare pentru personalul de la punctele de colectare (Monitorul Oficial nr. 910 din 12.10.2005).

Aprobã mãsurile specifice pentru colectarea DEEE deteriorate şi contaminate în condiţii de siguranţã pentru sãnãtatea personalului ce deserveşte punctele de colectare.

Directiva nr. 2002/96/EC privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice (DEEE)

Ordinul comun al MMGA şi MEC nr. 1225/721/2005 privind aprobarea procedurii şi criteriilor de evaluare şi autorizare a entitãţilor colective ce preiau responsabilitãţile de atingere a ţintelor anuale de refolosire/valorificare/reciclare a DEEE (Monitorul Oficial nr. 161 din 21.12.2005) şi rectificarea acestuia în 2006 (Monitorul Oficial nr. 44 din 18.01.2005)

Reglementează procedura şi criteriile de evaluare şi autorizare a entitãţilor colective ce preiau responsabilitatea de atingere a ţintelor anuale de la producătorii şi importatorii de echipamente electrice şi electronice.

Responsabilã cu intrarea în vigoare a OM este Agenţia Naţionalã pentru Protecţia Mediului.


1/3/2007 164



Ordinul comun al MMGA şi MEC nr. 1223/715/2005 privind procedura de înregistrare a producãtorilor, inventarul şi datele raportate privind EEE şi DEEE (Monitorul Oficial nr..1 din 3.01.2006)

Este aprobatã o procedurã clarã de înregistrare a producãtorilor şi a formelor specifice de raportare a datelor privind EEE produse şi introduse pe piaţã, precum şi date referitoare la DEEE. Este necesarã elaborarea unui act juridic care sã conţină şi sancţiuni pentru cei care nu respectã procedurile de înregistrare şi nu raporteazã date. Garda Naţionalã de Mediu trebuie sã fie responsãbilã cu controlul şi acordarea de sancţiuni.

Agenţia Naţionalã pentru Protecţia Mediului este responsabilã cu agregarea datelor primite într-o bază de date naţionalã privind EEE şi DEEE.

Decizia Guvernamentalã nr. 992/2005 privind limitarea folosirii anumitor substanţe periculoase în EEE (Monitorul Oficial nr 822 din 12.09.2005)

Reglementează regimul de introducere pe piaţã a EEE ce conţin substanţe periculoase; dupã 1.01.2007 va fi interzisã introducerea pe piaţã a EEE ce conţin Pb, Hg, Cd, Cr6, BPB şi DEPB

Agenţia Naţionalã pentru Substanţe Chimice şi Periculoase este responsabilã cu impunerea de penalitãţi în cazul neconformãrii.

Decizia Guvernamentalã nr. 816/2006 pentru completarea şi modificarea DG nr. 992/2005 privind limitarea folosirii anumitor substanţe periculoase în EEE (Monitorul Oficial nr 822 din 12.09.2005)

Reglementează nivelul admis al concentraţiilor de anumite metale grele şi alţi compuşi toxici în echipamentele electrice şi electronice. Cele douã DG 992/2005 şi DG 816/2006 trebuie reformulate într-una singurã.

MEC va schimba nivelul concentraţiilor şi lista substanţelor periculoase pentru a fi în concordanţã cu progresul tehnologic.

Ordinul MMGA nr. 556/2006 privind etichetarea specificã aplicatã echipamentelor electrice şi electronice introduse pe piaţã dupa 31 Dec 2006. (Monitorul Oficial nr.608 din 13.07.2006)

Reglementează tipul şi mãsurile etichetelor pentru diferite bunuri, introduse pe piaţă după 31 Dec 2006, precum şi identificarea producãtorului. Acest OM poate fi unit cu DG 448/2005 privind DEEE într-un singur act legal, clar.

Garda Naţionalã de Mediu şi Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului sunt responsabile cu instituirea penalitãţilor în caz de neconformare.


1/3/2007 165



Ordinul MMGA nr. 66 / 20.01. 2006 privind înfiinţarea Comisiei pentru Evaluarea şi Autorizarea entităţilor colective ce preiau responsabilitatea atingerii ţintelor anuale de refolosire, valorificare şi reciclare a DEEE (OMiîntern- nepublicat în Monitorul Oficial)

Nominalizeazã persoanele din cadrul Comisiei de Evaluare şi Autorizare a entitãţilor colective ce preiau responsabilitatea atingerii ţintelor anuale de refolosire, valorificare şi reciclare a DEEE. Ordinul trebuie revizuit şi modificat datoritã schimbărilor aparute la Nivelul Secretarului de Stat.

Directiva nr. 78/176/EEC9 privind deşeurile provenite din industria de TiO2, Directiva nr. 82/883/EEC** şi Directiva nr. 92/112/CEE***

Ordinul comun al MMGA şi MEC nr. 751/870/2004 privind gestionarea deşeurilor din industria de dioxid de titaniu (Monitorul Oficial nr.10 din 5.01.2005).

Aprobã condiţiile necesare pentru autorizarea proiectelor şi/sau a activităţilor din industria dioxidului de titaniu precum şi gestionarea deşeurilor din această industrie. Trebuie revizuite obligaţiile proprietarului activităţii pentru a fi în concordanţã cu noile Legi de Protecţia Mediului.

Decizia Guvernamentalã nr. 124/2003 privind prevenirea şi reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest (Monitorul Oficial nr.109 din 20.02.2003)

Reglementează prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest; restricţioneazã folosirea şi comercializarea azbestului şi a produselor ce conţin azbest şi stabileşte reguli pentru etichetarea produselor cu conţinut de azbest.

Decizia Guvernamentalã nr. 1875/2003 privind protecţia sãnãtãţii personalului împotriva poluării cu azbest (Monitorul Oficial nr.64 din 24.01.2006)

Reglementează condiţiile de lucru pentru protecţia personalului împotriva poluării cu azbest.

Directiva nr. 87/217/CEE privind prevenirea şi reducerea poluãrii mediului cu azbest

Ordinul MMGA nr. 108/2005 privind reglarea periodicã a azbestului şi metodele pentru reglare şi determinare a azbestului în mediu (Monitorul Oficial nr.217 din 15.03.2005).

Stabileşte metodele de reglare şi metodele analitice ce vor fi folosite pentru a determina concentraţia/cantităţile de poluanţi.


1/3/2007 166

Definitii

Act Normativ Definitia activitatea medicala Ordin MSF

219/2002

orice activitate de diagnostic, preventie, tratament, monitorizare si recuperare a starii de sanatate, care implica sau nu implica utilizarea de instrumente, echipamente ori aparatura medical

Autoritate competenta

H.G. 349/2005 autoritatea careia îi revin atributii si responsabilitati ce decurg din prezenta hotarâre

Autoritate competenta

Legea 6/1991 autoritate guvernamentala desemnata de catre o parte ca fiind raspunzatoare, in cadrul unei zone geografice determinate, pentru a primi notificarea privind deplasarea transfrontiera a deseurilor periculoase sau a altor reziduuri, precum si orice informatii referitoare la acestea si pentru a raspunde la aceasta notificare, conform art. 6.

autoritate competenta

Ordinul 344/2004

autoritatea careia îi revin atributiili responsabilitati ce decurg din prezentele norme tehnice;

autoritate competenta pentru protectia mediului

H.G. 128/2002 autoritatea centrala pentru protectia mediului sau autoritatea teritoriala pentru protectia mediului care are stabilite competentele referitoare la instalatiile de incinerare in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/2001;

agenti economici H.G. 621/2005 referitor la ambalaje, inseamna furnizorii de materiale de ambalare, producatorii de ambalaje si produse ambalate, importatorii, comerciantii si distribuitorii;

acumulatori H.G. 1057/2001 surse de energie electrica - sunt alcatuiti din una sau mai multe celule primare reincarcabile, energia electrica obtinandu-se prin transformarea directa a energiei chimice

agent de transport Legea 6/1991 orice persoana care organizeaza transportul deseurilor periculoase sau a altor reziduuri;

agricultura Ordinul 344/2004

cresterea tuturor tipurilor de culturi agricole în scop comercial, inclusiv a cantitatilor necesare pentru stocare si însamântare;

ambalaje Ordin MMPA 756/2004

containere transportabile, de diferite dimensiuni, pentru substante solide, pastoase si lichide

ambalaje H.G. 621/2005 orice obiect, indiferent de materialul din care este confecţionat ori de natura acestuia, destinat reţinerii, protejării, manipulării, distribuţiei şi prezentării produselor, de la materii prime la produse procesate, de la producător până la utilizator sau consumator. Obiectul nereturnabil destinat aceloraşi scopuri este,


1/3/2007 167

de asemenea, considerat ambalaj. ambalaj primar H.G. 621/2005 ambalaj de vanzare - ambalaj conceput si realizat

pentru a indeplini functia de unitate de vanzare, pentru utilizatorul final sau pentru consumator in punctul de achizitie;

ambalaj secundar H.G.621/2005 ambalaj grupat-supraambalaj - ambalaj conceput pentru a constitui la punctul de achizitie o grupare a unui numar de unitati de vanzare, indiferent daca acesta este vandut ca atare catre utilizator sau consumatorul final ori daca serveste numai ca mijloc de umplere a rafturilor in punctul de vanzare; acesta poate fi separat de produs fara a afecta caracteristicile produsului;

ambalaj tertiar H.G. 621/2005 ambalaj de transport - ambalaj conceput pentru a usura manipularea si transportul unui numar de unitati de vanzare sau ambalaje grupate, in scopul prevenirii deteriorarii in timpul manipularii sau al transportului. Ambalajul pentru transport nu include containerele rutiere, feroviare, navale sau aeriene;

ambalaj reutilizabil H.G. 621/2005 ambalaj reutilizabil - ambalaj refolosit pentru acelaşi scop, a cărui returnare de către consumator ori comerciant este asigurată de plata unei sume-sistem depozit, prin reachiziţionare sau altfel. Ambalajul reutilizabil se consideră introdus pe piaţă atunci când este făcut disponibil pentru prima oară, împreună cu produsul pe care este destinat să îl conţină, să îl protejeze, să îl manipuleze, să îl distribuie sau să îl prezinte. Ambalajul reutilizabil se consideră deşeu de ambalaj când se înlătură, la sfârşitul duratei utile de viaţă. Ambalajul reutilizabil nu se consideră deşeu de ambalaj atunci când este returnat pentru a fi refolosit. Ambalajul reutilizabil nu se consideră ambalaj introdus pe piaţă atunci când este refolosit pentru ambalarea unui produs şi făcut disponibil din nou.

amplasament de receptie

H.G. 173/2000 unul sau mai multe locuri geografice alese pentru depozitarea pe termen lung sau pentru eliminarea compusilor desemnati ;

ape uzate orasenesti Ordinul 344/2004

ape uzate menajere sau amestec de ape uzate menajere cu ape uzate industriale si/sau ape meteorice (conform Normelor tehnice privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti NTPA-011, cuprinse în anexa nr. 1 la Hotarârea Guvernului nr.188/2002

ape uzate menajere Ordinul 344/2004

ape uzate provenite din gospodarii si servicii, care rezulta de regula din


1/3/2007 168

metabolismul uman si din activitatile menajere (conform Normelor tehnice privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti NTPA-011, cuprinse în anexa nr. 1 la Hotarârea Guvernului nr. 188/2002);

ape uzate industriale

Ordinul 344/2004

orice fel de ape uzate ce se evacueaza din incintele în care se desfasoara activitati industriale si/sau comerciale, altele decât apele uzate menajere si apele meteorice (conform Normelor tehnice privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti NTPA-011, cuprinse în anexa nr. 1 la Hotarârea Guvernului nr. 188/2002);

baterii si acumulatori care contin substante periculoase

H.G. 1057/2001 1. baterii si acumulatori care contin mai mult de 0,0005% mercur din greutate, comercializati pe piata; 2. baterii si acumulatori care contin: - mai mult de 25 mg mercur/celula, cu exceptia bateriilor alcaline cu mangan; - mai mult de 0,025% cadmiu din greutate; - mai mult de 0,4% plumb din greutate; 3. baterii alcaline cu mangan, care contin mai mult de 0,025% mercur din greutate;

baterii H.G. 1057/2001 surse de energie electrica - sunt alcatuite din una sau mai multe celule primare nereincarcabile, energia electrica obtinandu-se prin transformarea directa a energiei chimice. Tipuri de baterii: - baterii zinc-carbon - baterii alcaline cu mangan - baterii zinc - baterii litiu-dioxid de mangan - baterii tip pastila;

baterii sau acumulatori pentru autovehicule

H.G. 1057/2001 baterii sau acumulatori care se folosesc la autovehicule pentru pornire, aprindere si iluminare;

baterii sau acumulatori uzati

H.G. 1057/2001 baterii sau acumulatori care au devenit improprii folosirii pentru care au fost initial destinati;

beneficiar de namol Ordinul 344/2004

orice persoana fizica si juridica care este proprietar, arendas sau reprezentant al acestora, care accepta aplicarea namolului pe terenul sau

capacitate nominala H.G.128/2002 suma capacitatilor cuptoarelor din care se compune instalatia de incinerare sau de coincinerare, specificata de constructor si confirmata de operator, tinandu-se seama in special de puterea calorica a fiecarui tip de deseu, exprimata prin cantitatea de deseuri incinerate pe ora;


1/3/2007 169

cantitati minimale H.G.173/2000 o concentratie totala de minimum 50 ppm compusi desemnati la un volum total de peste 5 dm3, considerate impreuna ;

ciclu de viata al produsului

Legea 426/2001 intervalul de timp cuprins intre data de fabricatie a unui produs si data cand acesta devine deseu;

colectare Legea 426/2001 strangerea, sortarea si/sau regruparea (depozitarea temporara) a deseurilor, in vederea transportului lor;

colectare H.G. 662/2001 toate operatiunile care permit transferul uleiurilor uzate de la detinatori la cei care valorifica sau elimina aceste uleiuri ;

colectare selectiva H.G. 621/2005 colectarea deseurilor de ambalaje pe tipuri de materiale si/sau sortimente de materiale;

combustie H.G. 662/2001 utilizarea uleiurilor uzate drept combustibil, cu recuperarea adecvata a caldurii generate;

combustie Ordin MMPA 1215/2003

tratarea deseurilor prin oxidare termica în exces de aer ;

compusi desemnati H.G. 173/2000 compusi chimici sau clase de substante chimice supuse unui control special conform prezentei hotarari

consumator H.G. 349/2002 persoana fizica sau juridica ce foloseste ambalaje sau produse ambalate pentru alte scopuri decat cele comerciale ;

deponii Legea 426/2001 material rezultat prin decopertarea solului in urma excavatiilor;

deseu Legea 426/2001 orice substanta sau orice obiect din categoriile stabilite in anexa nr. I B, pe care detinatorul le arunca, are intentia sau obligatia de a le arunca;

deseu H.G. 349/2005 definit în anexa nr. I A la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/2001

deseuri Legea 6/1991 substantele sau obiectele care sint eliminate sau urmeaza a fi eliminate sau este necesar sa fie eliminate in conformitate cu legislatia nationala;

deseuri de ambalaje H.G. 621/2005 deşeuri de ambalaje - orice ambalaje sau materiale de ambalare care satisfac cerinţele definiţiei de deşeu, exclusiv deşeurile de producţie, din anexa nr. I A la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001.

deseuri menajere Legea 426/2001 deseuri provenite din activitati casnice sau asimilabile cu acestea si care pot fi preluate cu sistemele de precolectare curente din localitati;

deseuri asimilabile Legea 426/2001 deseuri provenite din industrie, din comert, din


1/3/2007 170

cu deseuri menajere

sectorul public sau administrativ, care prezinta compozitie si proprietati similare cu deseurile menajere si care sunt colectate, transportate, prelucrate si depozitate impreuna cu acestea;

deseuri din comert asimilabile cu cele menajere

Ordin MMPA 756/2004

deseuri rezultate din activitati comerciale, magazine, activitati de servicii publice si industriale etc., cu conditia sa poata fi depozitate împreuna sau în acelasi mod ca deseurile menajere în functie de tipul si cantitatea lor;

deseuri periculoase Legea 426/2001 deseurile mentionate la art. 181 alin. (1), care se incadreaza la categoriile sau tipurile generice de deseuri periculoase, prezentate in anexa nr. I C, si constituentii acestor deseuri, prezentati in anexa nr. I D, constituenti care fac ca aceste deseuri sa fie periculoase atunci cand au una sau mai multe dintre proprietatile descrise in anexa nr. I E;

deseuri periculoase H.G. 349/2005 deseuri definite în anexa nr. I C, I D si I E la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.78/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/2001;

deseuri municipale H.G. 349/2005 deseuri menajere si alte deseuri care, prin natura sau compozitie, sunt similare cu deseurile menajere si care sunt generate pe raza localitatilor;

deseuri municipale mixte

H.G 128/2002 deseuri menajere si comerciale, industriale si din institutii, care, din cauza naturii si compozitiei, sunt similare cu deseurile menajere, dar excluzand fractiile indicate in anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 155/1999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a Catalogului European al Deseurilor, sub numarul 20 01 care sunt colectate separat la sursa, si excluzand alte deseuri indicate sub numarul 20 02 din aceeasi anexa

Deseuri periculoase H.G. 128/2002 orice deseu solid sau lichid, asa cum este definit in anexa nr. IA la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/2001. Pentru urmatoarele deseuri periculoase cerintele specifice pentru deseuri periculoase din prezenta hotarare nu se aplica ;

deeurile periculoase Ordin MSF 219/2002

deseurile rezultate din activitati medicale, care constituie un risc real pentru sanatatea umana si pentru mediu si care sunt generate în unitatea sanitara în cursul activitatilor de diagnostic, tratament, supraveghere, prevenirea bolilor si recuperare medicala, inclusiv de cercetare medicala si


1/3/2007 171

producere, testare, depozitare si distributie a medicamentelor si produselor biologice;

deseuri nepericuloase

H.G. 349/2005 deseuri care nu sunt incluse în categoria deseurilor periculoase conform lit. j)

deseurile nepericuloase

Ordin MSF 219/2002

deseurile a caror compozitie este asemanatoare cu cea a deseurilor menajere si care nu prezinta risc major pentru sanatatea umana si pentru mediu;

deseuri biodegradabile

H. G.349/2005 deseuri care sufera descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deseurile alimentare sau de gradina , hârtia si cartonul ;

deseuri inerte H. G. 349/2005 deseuri care nu sufera nici o transformare semnificativa fizica, chimica sau biologica, nu se dizolva, nu ard ori nu reactioneaza în nici un fel fizic sau chimic, nu sunt biodegradabile si nu afecteaza materialele cu care vin în contact într- un mod care sa poata duce la poluarea mediului sau sa dauneze sanatatii omului. Levigabilitatea totala si continutul de poluanti al deseurilor, precum si ecotoxicitatea levigatului trebuie sa fie nesemnificative si, în special, sa nu pericliteze calitatea apei de suprafata si/ sau subterane ;

deseuri lichide H. G. 349/2005 orice deseuri în forma lichida, inclusiv apele uzate, dar exclusiv namolurile

deseuri din parcuri si gradini

Ordin MMPA 756/2004

Deseuri de origine vegetal provenind de pe suprafe folosite la gradinarit, din parcuri publice, cimitire si spat ii verzi amplasate de- a lungul strazilor ;

deseurile rezultate din activitati medicale

Ordin MSF 219/ 2002

toate deseurile, periculoase sau nepericuloase, care se produc în unitat ile sanitare

deseurile anatomo- patologice si part i anatomice

Ordin MSF 219/ 2002

deseurile care includ resuturile si organele, part ile anatomice rezultate din actele chirurgicale, din autopsii si din alte proceduri medicale; în aceasta categorie se includ si animalele de laborator utilizate în activitatea de diagnostic, cercetare si experimentare;

deseurile chimice si farmaceutice

Ordin MSF 219/ 2002

substantele chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corosive ori inflamabile; medicamentele expirate si reziduurile de substante chimioterapice, care pot fi citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau cancerigene;

deseurile infect ioase

Ordin MSF 219/ 2002

deseurile lichide si solide care cont in sau sunt contaminate cu sânge ori cu alte fluide biologice, precum s i materialele care contin sau au venit în contact cu virusuri, bacterii, paraziti si/ sau toxinele


1/3/2007 172

microorganismelor; deseurile înt epatoare - ta ietoare

Ordin MSF 219/ 2002

deseurile care pot produce leziuni mecanice prin întepare sau taiere;

deseuri radioactive Ordin MSF 219/ 2002

deseurile solide, lichide si gazoase rezultate din activitat ile nucleare medicale, de diagnostic si tratament, care cont in materiale radioactive;

depozitarea temporara

Ordin MSF 219/ 2002

pa strarea pe o perioada limitata a deseurilor ambalate corespunzator în spat ii special destinate si amenajate, pâna la preluarea si transportul lor la locul de eliminare finala;

depozitarea sanitaar

Ordin MSF 219/ 2002

depozitarea deseurilor rezultate din activitatea medicala în locuri special amenajate, denumite depozite de des euri periculoase sau nepericuloase. Des eurile periculoase sunt depozitate în depozitul de deseuri dupa ce au fost supuse tratamentelor de neutralizare;

depozit H. G. 349/2005 amplasament pentru eliminarea finala a deseurilor prin depozitare pe sol sau în subteran, inclusiv: - spaţii interne de depozitare a deşeurilor, adică depozite în care un producător de deşeuri execută propria eliminare a deşeurilor la locul de producere; - o suprafaţă permanent amenajată (adică pentru o perioadă de peste un an) pentru stocarea temporară a deşeurilor, dar exclusiv: - instalaţii unde deşeurile sunt descărcate pentru a permite pregătirea lor în vederea efectuării unui transport ulterior în scopul recuperării, tratării sau eliminării finale în altă parte; - stocarea deşeurilor înainte de valorificare sau tratare pentru o perioadă mai mică de 3 ani, ca regulă generală, sau stocarea deşeurilor înainte de eliminare, pentru o perioadă mai mică de un an;

Stocare subterana H. G. 349/2005 mod de depozitare permanenta a deseurilor într- o cavitate geologica adânca,cum sunt minele de sare sau de potasiu

deplasare transfrontiera

Legea 6/ 1991 orice miscare a deseurilor periculoase sau a altor reziduuri dintr- o zona aflata sub jurisdictia nationala a unui stat spre/ sau printr- o zona aflata sub jurisdictia nationala a altui stat sau spre o zona ce nu e sub jurisdictia nationala a nici unui stat, cu conditia ca cel putin doua state sa fie implicate in aceasta deplasare;

detinator Legea 426/ 2002 producatorul de deseuri sau persoana fizica, persoana fizica autorizata sa desfasoare activitati independente ori persoana


1/3/2007 173

juridica care are deseuri in posesia sa. Se considera detinator si persoana care transporta deseuri, pe toata durata transportului, pana la livrarea lor, pentru tratare ulterioara, unei alte persoane;

detinator H. G. 349/2005 definit în anexa nr. I A la Ordonanta de urgenta Guvernului nr. 78/ 2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/ 2001

dioxine si furani H.G. 128/2002 toate dioxinele dibenzo- p- policlorurate si dibenzofuranii enumerati in anexa nr. 3;

eluat H. G. 349/2005 solutia obtinuta printr- un test de levigare a deseurilor, efectuat în laborator

eliminare Legea 426/ 2001 orice operatiune prevazuta in anexa nr. II A; eliminare H. G. 662/ 2001 incinerarea uleiurilor uzate; eliminare Legea 6/ 1991 este orice operatiune specificata in anexa IV a acestei

conventii; eliminarea finala Ordin MSF219/

2002 totalitatea metodelor si tratamentelor fizice, chimice si biologice aplicate deseurilor periculoase rezultate din activitatile medicale, care vizeaza eliminarea pericolelor si riscurilor potentiale asupra mediului si asupra starii de sanatate a populatiei, precum si reducerea volumului de deseuri

eliminator Legea 6/ 1991 orice persoana care primeste deseurile periculoase sau alte reziduuri si care efectueaza operatiile de eliminare a acestor deseuri; Guvernului nr. 188/ 2002);

emisie H. G. 128/ 2002 degajarea directa sau indirecta din instalatie de substante, vibratii, caldura sau zgomote din surse individuale ori difuze, in aer, apa sau sol;

echivalent locuitor Ordinul 344/2004

încarcarea organica biodegradabila având un consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO 5 ) de 60 g O 2 /zi (conform Normelor tehnice privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate orasenesti NTPA- 011, cuprinse în anexa nr. 1 la Hotarârea

electrolit H. G. 1057/ 2001 solutie de acid sulfuric si apa distilata sau demineralizata;

excesul de aer Ordin MAPAM 1215/ 2003

cantitatea de aer pentru combustie suplimentara fata de cea necesara teoretic pentru combustie;

exportator Legea 6/ 1991 orice persoana ce se afla sub jurisdictia unui stat exportator, care organizeaza exportul de deseuri periculoase sau de alte reziduuri;

fisa interna a gestiunii deseurilor

Ordin MSF 219/ 2002

formularul de pastrare a evidentei deseurilor produse în unitatile sanitare, cu date privind circuitul complet al deseurilor de la producere si pâna la eliminarea finala a acestora, conform Hotarârii Guvernului nr. 155/ 1999 pentru introducerea evidentei gestiunii deseurilor si a Catalogului European al


1/3/2007 174

Deseurilor; gestionare Legea 426/ 2001 colectarea, transportul, valorificarea si eliminarea

deseurilor, inclusiv supravegherea zonelor de depozitare dupa inchiderea acestora;

gaz de depozit H. G. 349/2005 amestecul de compusi în stare gazoasa, generat de deseurile depozitate ;

gospodarire Legea 6/ 1991 inseamna colectarea, transportul si eliminarea deseurilor periculoase sau a altor reziduuri, incluzind si masurile de securitate ce trebuie luate dupa depozitarea in locurile special amenajate;

gospodarirea ecologica rationala a deseurilor periculoase si a altor reziduuri

Legea 6/ 1991 totalitatea masurilor practice necesare unei gospodariri a acestor deseuri periculoase sau a altor reziduuri, de natura sa asigure protectia sanatatii omului si a mediului inconjurator impotriva efectelor nocive ce pot rezulta din aceste reziduuri;

generator H. G. 662/ 2001 orice persoana fizica sau juridica din a carei activitate rezulta uleiuri uzate;

gazeificare Ordin MMPA 756/2004

conversia deseului cu compusi carbonici în bioxid de carbon, monoxid de carbon si hidrogen folosind un mediu de gazeificare (aer, oxigen, abur);

gaze reziduale - gaze de ardere

Ordin MMPA 756/2004

amestecuri gazoase cu componenti solizi, lichizi si gazosi formate prin arderea deseurilor, tratate în instalatiile de epurare a gazelor. Gazele reziduale pot fi caracterizate aditional prin definirea provenientei lor de exemplu, tratarea gazelor reziduale de dupa boiler, gazele reziduale la evacuarea din cosul de dispersie etc ;

incinerare H. G. 662/ 2001 operatiunea de distrugere termica a uleiurilor uzate; instalatie de incinerare

H. G. 128/ 2002 orice unitate tehnica stationara sau mobila si echipamentul destinat tratamentului termic al deseurilor, cu sau fara recuperarea caldurii de ardere rezultate. Aceasta include incinerarea prin oxidarea deseurilor, precum si piroliza, gazificarea sau alte procese de tratament termic, cum sunt procesele cu plasma, in masura in care produsele rezultate in urma tratamentului sunt incinerate ulterior. Aceasta definitie se refera la amplasament si la intreaga instalatie, incluzand toate liniile de incinerare, receptie a deseurilor, depozitare, dispozitive de pretratare locala; sistemele de alimentare cu deseuri- combustibil- aer; boilerul; dispozitivele de tratare a gazelor de ardere si a apei uzate sau depozitarea reziduurilor; cosul de fum;


1/3/2007 175

dispozitivele si sistemele de control al operatiunilor de control al incinerarii, de inregistrare si urmarire a conditiilor de incinerare;

instalatie de incinerare existenta

H. G. 128/ 2002 o instalatie de incinerare care functioneaza si detine autorizatie de mediu emisa la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari sau care este inregistrata pentru obtinerea autorizatiei de mediu, cu conditia ca instalatia sa fie pusa in functiune cel tarziu la 31 decembrie 2002, iar pentru instalatiile ai caror indicatori tehnico- economici au fost aprobati prin hotarari ale Guvernului pana la data de 31 decembrie 2001, termenul limita de punere in functiune este 31 decembrie 2004;

instalatie de coincinerare

H. G. 128/ 2002

orice instalatie fixa sau mobila, al carei scop principal este generarea energiei sau a unor produse materiale, care foloseste deseuri drept combustibil uzual sau suplimentar sau in care deseurile sunt tratate termic pentru eliminare. In cazul in care coincinerarea are loc astfel incat scopul principal al instalatiei nu estegenerarea de energie sau producerea de produse materiale, ci tratarea termica a deseurilor, instalatia este considerata instalatie de incinerare conform definitiei prezentate la pct. 8. Aceasta definitie se refera la amplasament si la intreaga instalatie, incluzand toate liniile de coincinerare, receptie a deseurilor, depozitare, dispozitive de pretratare locala; sistemele de alimentare cu deseuri, combustibil si aer; boilerul; dispozitivele de tratare a gazelor de ardere si a apei uzate sau depozitarea reziduurilor; cosul de fum; dispozitivele si sistemele de control al coincinerarii, de inregistrare si urmarire a conditiilor de coincinerare;

instalatie de coincinerare existenta

H. G. 128/ 2002 o instalatie de coincinerare care functioneaza si detine autorizatie de mediu emisa inainte de data de 31 decembrie 2004 sau care este inregistrata pentru coincinerare si detine acord de mediu emis inainte de data de 31 decembrie 2004, cu conditia ca instalatia sa fie pusa in functiune pana la data de 31 decembrie 2005, sau este subiectul cererii acordului de mediu inainte de data de 31 decembrie 2004, cu conditia ca instalatia sa fie pusa in functiune pana la data de 31 decembrie 2006;

inlocuirea lichidului H. G. 173/ 2000 evacuarea din echipamente a lichidelor ce contin


1/3/2007 176

compusi desemnati si umplerea echipamentelor cu alte lichide ;

inventar national H. G. 173/ 2000 baza de date in care se descriu existenta, tipul si locul unde se gasesc in Romania toti compusii desemnati in cantitati mai mari decat cele minimale

introducere pe piata Legea 426/ 2001 actiunea de a face disponibil pentru prima data, contra cost sau gratuit, un produs in vederea distribuirii si/ sau utilizarii;

introducere pe piata H. G. 1057/ 2001 actiunea de a face disponibil pentru prima data, contra cost sau gratuit, un produs in vederea distribuirii si/ sau utilizarii;

importator Legea 6/ 1991 este orice persoana ce se afla sub jurisdictia unui stat importator, care organizeaza importul de deseuri periculoase sau de alte reziduuri ;

incinerarea des eurilor

OMSF 219/ 2002 - arderea deseurilor în instalatii speciale, denumite incineratoare, cu asigurarea unei temperaturi înalte de combustie ce determina neutralizarea deseurilor, utilizându- se echipamente de retinere si purificare a gazelor;

incinerator de deseuri periculoase

Ordinul MMGA 756/2004

instalatii pentru eliminarea prin tratare termica, în principal a des eurilor periculoase ;

levigat H. G. 349/2005 orice lichid care a percolat deseurile depozitate si este eliminat sau mentinut în depozit ;

lichidul de inlocuire H. G. 173/ 2000 compozitii ce contin compusi desemnati in proportii mai mici de 50 ppm si care pot fi utilizate pentru inlocuirea lichidului cu continut de compusi desemnati mai mare decat cantitatile minimale din chipamente ;

lichidul inlocuit H. G. 173/ 2000 compozitii ce contin compusi desemnati si care exista in echipamente inainte de inlocuirea lichidului ;

namoluri Ordinul 344/2004

1. na moluri provenite de la statiile de epurare a apelor uzate din localitati si de la alte statii de epurare a apelor uzate cu o compozitie asemanatoare apelor uzate orasenesti; 2. na moluri provenite de la fosele septice si de la alte instalatii similare pentru epurarea apelor uzate; 3. na moluri provenite de la statiile de epurare, altele decât cele mentionate la pct. 1 si 2;

namol municipal Ordin MMPA 756/2004

na mol rezultat din tratarea apelor uzate municipale si industriale similare cu cele municipale, chiar si atunci când este uscat sau tratat în vreun fel ;

namoluri tratate Ordinul 344/2004

namolurile tratate printr- un proces biologic, chimic sau termic, prin stocare pe


1/3/2007 177

termen lung ori prin orice alt procedeu corespunzator care sa reduca în mod semnificativ puterea lor de fermentare si riscurile sanitare rezultate prin utilizarea lor;

operator Legea 426/ 2001 orice persoana fizica sau juridica investita cu atributii si responsabilitati in activitati autorizate in domeniul gestiunii deseurilor;

operator H. G. 128/ 2002 orice persoana fizica sau juridica ce exploateaza sau controleaza instalatia ori careia i s- a delegat puterea economica decizionala pentru functionarea tehnica a instalatiei;

operatorul depozitului

H. G. 349/2005 - orice persoană juridică, învestită cu atribuţii şi responsabilităţi pentru administrarea unui depozit conform legislaţiei naţionale; această persoană juridică poate fi alta la faza de pregătire faţă de cea de la urmărirea postînchidere;

operator de transport autorizat

H. G. 173/ 2000 persoana autorizata de agentiile teritoriale de protectie a mediului pentru transferul compusilor desemnati de la un amplasament la altul ;

producator Legea 426/ 2001 orice persoana fizica, persoana fizica autorizata sa desfasoare activitati independente sau persoana juridica din a carei activitate rezulta deseuri (producator initial) si/ sau care a efectuat operatiuni de pretratare, de amestecare sau alte operatiuni care genereaza schimbarea naturii ori a compozitiei acestor deseuri;

organizatie de integrare politica si/ sau economica

Legea 6/ 1999 orice organizatie constituita de state suverane, careia acestea i- au conferit competente in domeniile reglementate prin prezenta conventie si care au fost autorizate, in conformitate cu procedurile interne, sa semneze, ratifice, accepte, aprobe sau sa confirme oficial conventia sau sa adere la ea ;

producator Legea 6/ 1991 orice persoana a carei activitate produce deseuri periculoase sau alte reziduuri sau, daca aceasta persoana nu este cunoscuta, persoana care este in posesia si/ sau controleaza aceste deseuri;

prag de alerta H. G. 162/ 2002 nivelul peste care exista un risc pentru sanatatea oamenilor în urma unei expuneri de scurta durata si fata de care trebuie sa se ia masuri imediate conform legislat iei în vigoare;

program pentru conformare

H. G. 349/2005 definit în Ordinul ministrului apelor, padurilor si protect iei mediului nr. 184/ 1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanturilor


1/3/2007 178

de mediu, publicat în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 303 bis din 6 noiembrie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare ;

planuri de eliminare H. G. 173/ 2000 scheme intocmite de agentii economici si aprobate de agentiile teritoriale de protectie a mediului privind transferarea compusilor desemnati la un amplasament de receptie ;

persoana Legea 6/ 1991 orice persoana fizica sau juridica; punctul focal Legea 6/ 1991 entitatea unei parti, la care se fac referiri in art. 5,

responsabila cu primirea si comunicarea informatiilor conform art. 13 si 15.

piroliza /gazeificare Ordinul 756/2004

descompunerea termica a substantelor organice la temperaturi ridicate, în mare masura în absent a oxigenului ;

reutilizare Legea 426/ 2001 orice operatiune prin care ambalajul care a fost conceput si proiectat pentru arealiza in cadrul ciclului sau de viata un numar minim de parcursuri sau rotatii este reumplut sau reutilizat pentru acelasi scop pentru care a fost conceput;

reciclare Legea 426/ 2001 operatiunea de reprelucrare intr- un proces de productie a deseurilor pentru scopul original sau pentru alte scopuri;

reziduu H. G. 128/ 2002 orice material lichid sau solid, inclusiv cenusa de vatra si zgura; cenusi volante si praf de cazan; produsi solizi de reactie de la tratarea gazelor; namol de la tratarea apelor uzate; catalizatori consumati si carbune activ epuizat, definit ca deseu in anexa nr. I A la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/ 2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/ 2001, care este generat prin procesul de incinerare sau coincinerare, tratarea gazului de ardere si a apei uzate sau din alte procese ale instalatiei de incinerare ori coincinerare;

reprezentant autorizat

H. G. 1057/ 2001 persoana juridica cu sediul in Romania, desemnata de producator sa actioneze in numele sau;

recipiente H. G. 662/ 2001 rezervoare, cisterne, autocisterne si butoaie metalice; Regenerare H. G. 662/ 2001 orice procedeu care permite producerea de uleiuri de

baza printr- o rafinare a uleiurilor uzate, implicând mai ales separarea de impuritati, produsi de oxidare si aditivi ;

raportul de aer Ordin MMPA 756/2004

raportul între cantitatea de aer de combustie folosita practic si cea stabilita teoretic;

reziduuri din stat ia de

Ordin MMPA 756/2004

reziduurile din statia de epurare a apelor includ reziduuri de la desnisipatoare si


1/3/2007 179

epurare a apelor separatoare de grasimi, site si reziduuri de la curatarea conductelor si drenurilor;

reciclarea deseurilor de ambalaje

H. G. 621/2005 operatiunea de reprelucrare intr- un proces de productie a deseurilor de ambalaje pentru a fi reutilizate in scopul initial sau pentru alte scopururi. . Termenul include reciclarea organică, dar exclude recuperarea de energie;

reciclare organica H. G.621/2005 - tratarea aeroba (compostare) sau anaeroba (biometanizare), in conditii controlate, utilizandu- se microorganisme, a partilor biodegradabile ale deseurilor de ambalaje, care produc reziduuri organice stabilizate sau metan. Depozitarea in depozite nu poate fi considerata reciclare organica;

recuperarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje

H. G. 349/ 2002 colectare in vederea reutilizarii si, respectiv, a reciclarii acestora;

recuperarea energiei

H. G. 349/ 2002 utilizarea deseurilor de ambalaje combustibile ca mijloc de producere a energiei prin incinerarea directa cu sau fara alte deseuri, dar cu recuperare de caldura;

reutilizarea ambalajelor

H. G.621/2005

orice operatiune prin care un ambalaj care a fost conceput si creat pentru a putea indeplini in cursul ciclului sau de viata un numar minim de rotatii este reutilizat intr- un scop identic celui pentru care a fost conceput, recurgandu- se sau nu la produse auxiliare existente pe piata, care permit reumplerea ambalajului insusi; un asemenea ambalaj reutilizat va deveni deseu de ambalaj atunci cand nu va mai putea fi reutilizat;

solicitant H. G. 349/2005 orice persoana care solicita o autorizatie pentru depozitarea deseurilor, conform prevederilor prezentei hotarâri;

stat exportator Legea 6/ 1991 partea care planifica initierea sau initiaza deplasarea transfrontiera a deseurilor periculoase sau a altor reziduuri;

stat importator Legea 6/ 1991 partea pentru care se planifica sau se efectueaza deplasarea transfrontiera a deseurilor periculoase sau a altor reziduuri, in scopul eliminarii lor sau transbordarii inainte de a fi eliminate intr- o zona ce nu se afla sub jurisdictia nationala a nici unui stat.

stat de tranzit Legea 6/ 1991 orice stat, altul decit statul exportator sau importator, prin care se planifica sau se efectueaza o deplasare transfrontiera a deseurilor periculoase sau a altor reziduuri.


1/3/2007 180

state interesate Legea 6/ 1991 partile care sint state exportatoare sau importatoare si de tranzit, fie ca sint sau nu parti la prezenta conventie

sistem "depozit" H. G. 1057/ 2001 sistemul prin care cumparatorul, la cumpararea unei baterii si/ sau a unui acumulator pentru autovehicul, plateste vanzatorului o suma de bani care ii este rambursata atunci cand bateria si/ sau acumulatorul uzat cu electrolitul in el este returnat persoanelor juridice care comercializeaza baterii si/ sau acumulatori pentru autovehicule.

stat importator Legea 6/ 1991 partea pentru care se planifica sau se efectueaza deplasarea transfrontiera a deseurilor periculoase sau a altor reziduuri, in scopul eliminarii lor sau transbordarii inainte de a fi eliminate intr- o zona ce nu se afla sub jurisdictia nationala a nici unui stat.

stat de tranzit Legea 6/ 1991 orice stat, altul decit statul exportator sau importator, prin care se planifica sau se efectueaza o deplasare transfrontiera a deseurilor periculoase sau a altor reziduuri.

state interesate Legea 6/ 1991 partile care sint state exportatoare sau importatoare si de tranzit, fie ca sint sau nu parti la prezenta conventie

sistem- depozit H. G. 621/2005 sistemul prin care cumparatorul, la achizitionarea unui produs ambalat in ambalaj reutilizabil, plateste vanzatorului o suma de bani care ii este rambursata atunci cand ambalajul este returnat

studiu agrochimic special

Ordinul 344/2004

studiul agrochimic completat cu datele privind încarcarea solului si plantei cu elementele poluante

sistemul de gestionare a deseurilor

Ordin MSF 219/ 2002

totalitatea activitat ilor de colectare separata la locul de producere, ambalare, depozitare intermediara , transport si eliminare finala

titularul proprietatii Legea 426/ 2001 administratorul sau detinatorul cu titlu al unei proprietati ori arendasul care detine proprietatea in urma unui contract de arendare sau de locatie. Prevederile prezentei ordonante de urgenta cu privire la detinatorii proprietatii se vor aplica in egala masura responsabililor cu intretinerea drumurilor publice, proprietarilor cailor ferate, detinatorilor micilor porturi si ai zonelor de recreare in aer liber;

Tranzit Legea 426/ 2001 transportul pe teritoriul national de la o granita la alta, cu stationari de scurta durata, exclusiv cu caracter tehnic si fara modificarea cantitatii confirmate prin sigiliul vamal


1/3/2007 181

Tratare Legea 426/ 2001 totalitatea proceselor fizice, chimice si biologice care schimba caracteristicile deseurilor, in scopul reducerii volumului si caracterului periculos al acestora,

Tratare H. G. 349/2005 definita în anexa nr. I A la Ordonanta de urgenta Guvernului nr. 78/ 2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 426/ 2001.

trafic ilicit Legea 6/ 1991 orice deplasare transfrontiera a deseurilor periculoase sau a altor reziduuri, asa cum este specificata in art. 9.

ulei de baza H. G. 662/ 2001 ulei mineral rafinat în care se introduc diferite adaosuri (aditivi sau alte substan _ e organice ori anorganice) pentru obt inerea unor proprietati speciale

unitatea sanitar OMSF 219/ 2002 orice unitate publica sau privata care desfasoara activitati cu profil sanitar;

uleiuri uzate H. G. 662/ 2001 toate uleiurile industriale si lubrifiant ii, pe baza minerala, sintetica sau biogena, care au devenit improprii folosirii pentru care au fost initial destinate, în special uleiurile uzate de la motoarele cu combustie si de la sistemele de transmisie, uleiurile lubrifiante, uleiurile pentru turbine, pentru sistemele hidraulice, emulsiile si filtrele de ulei

Utilizare Ordinul 344/2004

- împratierea namolurilor pe soluri sau orice alta aplicare a namolurilor pe si în soluri;

utilizator de namol Ordinul 344/2004

orice persoana fizica sau juridica autorizata, implicata în încarcarea, transportul, depozitarea, împrastierea si încorporarea namolului în terenul agricol al beneficiarului;

Valorificare Legea 426/ 2001 orice operatiune mentionata in anexa nr. II B; de constructie

valori limita de emisie

HG 128/ 2002 masa exprimata in termenii parametrilor specifici, concentratia si/ sau nivelul unei emisii, care nu poate fi depasit in cursul uneia sau mai multor perioade de timp.

Valorificare HG 662/ 2001 regenerarea si/ sau combustia uleiurilor uzate. zona construibila Legea 426/ 2001 suprafata pentru care s- a elaborat si s- a aprobat un

plan de urbanizare, un plan de constructie pentru o cladire sau un magazin, dar si o suprafata in perimetrul careia constructiile sunt sistate pe durata elaborarii planului de urbanizare sau a planului de constructie

zona sau instalatie aprobata

HG 173/ 2000 este o zona sau instalatie pentru eliminarea deseurilor periculoase, sau a altor reziduuri, care are autorizatia sau permisiunea sa opereze in acest scop, autorizatie emisa de o autoritate competenta a statului in care se afla instalatia sau zona respectiva de eliminare


1/3/2007 182

zona aflata sub jurisdictia nationala a unui stat

Legea 6/ 1991 - este orice zona terestra, maritima sau aeriana asupra careia un stat isi exercita competenta administrativa si legislativa, in conformitate cu legile internationale cu privire la protectia sanatatii omului si a mediului inconjurator.

zgura /cenusa

Ordinul 756/2004

termen folosit pentru reziduuri de combustie topite sau sinterizate rezultate din ardere.


1/3/2007 183

Anexa 2 Acoperirea cu servicii de salubritate


1/3/2007 184

Anexa 3 Servicii de colectare, tratare şi valorificare a deşeurilor


1/3/2007 185

Anexa 4 Depozite de deşeuri


1/3/2007 186

Anexa 5 Zone contaminate


1/3/2007 187

Anexe Capitolul 8 Anexa 8-1. Baza de date pentru costuri unitare

Investiţia . Descriere Unit. Min Mediu Max Factori de influenţă

1. INVESTIŢII PENTRU COLECTARE ŞI TRANSPORT

1.1. Investiţii pentru colectare în zonele urbane

1.1.1 Investiţii pentru punctele de colectare (îngrădirea zonelor pentru amplasarea containerelor)

Euro/pers. 5.20 6.35 7.50

Gradul de dispersare al populaţiei, numărul persoanelor vizate de un punct de colectare, numărul locuitorilor din blocuri sau apartamente, frecvenţa de colectare

1.1.2

Investiţii pentru containere (furnizarea de diferite tipuri de containere; mărimea depinde de numărul de locuitorilor care folosesc un container, strategia de sortare la sursă, etc)

euro/pers. 0.70 1.35 2.00 Strategia şi frecvenţa de colectare

1.1.3 Investiţii pentru echipamentele de colectare (furnizarea de diferite tipuri de vehicule pentru colectare)

euro/ pers. 7.50 11.25 15.00

Strategia şi frecvenţa de colectare, gradul de dispersare al gospodăriilor, lungimea totală a străzilor de parcurs, distanţa până la punctele de destinaţie (CGD sau staţii de transfer)

1.1.4 Investiţii pentru centrele mărginaşe (îngrădirea zonelor, acoperite cu asfalt sau ciment; de mărime medie)

euro/ pers. 1.00 1.50 2.00

Strategia de colectare, gradul de sortare la sursă, gradul de dispersare al zonelor urbane

1.2. Investiţii pentru colectare în zonele rurale

1.2.1 Investiţii pentru punctele de colectare (îngrădirea zonelor pentru amplasarea containerelor)

euro/pers. 4.00 4.50 5.00

Gradul de dispersare a populaţiei, numărul persoanelor vizate de un punct de colectare, numărul locuitorilor din blocuri sau apartamente, frecvenţa de colectare

1.2.2

Investiţii pentru containere (furnizarea de diferite tipuri de containere; mărimea depinde de numărul de locuitorilor care folosesc un container, strategia de sortare la sursă, etc)

Euro/ pers. 0.70 0.85 1.00 Strategia şi frecvenţa de

colectare

1.2.3 Investiţii pentru echipamentele de colectare (furnizarea de diferite tipuri de vehicule pentru colectare)

euro/pers. 2.60 4.20 5.80

Strategia şi frecvenţa de colectare, gradul de dispersare al gospodăriilor, lungimea totală a străzilor de parcurs, distanţa până la punctele de destinaţie (CGD sau staţii de transfer)

1.3. Investiţii pentru transport

1.3.1

Investiţii pentru staţiile de transfer (îngrădirea zonelor pentru depozitare, cu rampă; vehicule se vor folosi de această rampă pentru a descărca deşeurile în containere mai mari, situate în apropierea rampei)

euro/ pers. 0.80 1.60 2.40

Frecvenţa de transfer, distanţa până la drumul principal, caracteristicile amplasamentului, distanţa până la sursa de electricitate)


1/3/2007 188


1.3.2 Investiţii pentru echipamentele de colectare (furnizarea de echipamente cu capacitate mare de transport)

euro/ pers. 5.00 10.00 15.00

Frecvenţa de transfer, distanţa de la staţia de transfer la CGD, starea drumurilor

2. INVESTIŢII PENTRU CENTRUL DE GESTIONARE A DEŞEURILOR (CGD)

2.1. Pregătirea platformei tehnologice

2.1.1 Investiţie pentru construirea unui drum de acces la instalaţie, dimensionat pentru vehicule de colectare cu capacitate mare care merg la CGD)

euro/m2 40.00 50.00 60.00 Acces existent, topologia terenului

2.1.2 Investiţie pentru alimentarea cu apă (conectarea la reţeaua de apă) euro/m2 35.00 37.50 40.00

Distanţa până la cea mai apropiată sursă de apă disponibilă, topologia terenului

2.1.3 Investiţie pentru sursa proprie de apă (construcţia propriei reţele de colectare a apei şi a sistemului de alimentare cu apă)

euro/unit. 25,000 32,500 40,000 Disponibilitatea surselor de apă freatică, adâncimea

2.1.4 Investiţie pentru conectare la sistemul de canalizare (conectarea la sistemul existent de canalizare)

euro/m 60.00 70.00 80.00

Distanţa pâna la cea mai apropiată conexiune la canalizare/emisarul natural, topologia terenului

2.1.5 Investiţie pentru conectarea la reţeaua electrică de tensiune medie euro/m 60.00 65.00 70.00

Distanţa pâna la cea mai apropiată sursă de electricitate de tensiune medie, topologia terenului

2.1.6 Investiţie pentru punctul de transformare (construirea unui transformator pentru scăderea tensiunii)

euro/CGD 25,000 27,500 30,000 Puterea instalată a CGD

2.2. Investiţie pentru tratarea mecano-biologică

2.2.1

Investiţie pentru staţia de sortare (construirea unei instalaţii care să includă un separator magnetic şi un dispozitiv pentru balotare, curea transportoare, sortare automată a diferitelor reciclabilelor, etc.)

euro/t 30,000 55,000 80,000

Disponibilitatea amplasamentului, tehnologia propusă, condiţii climaterice, strategia de colectare

2.2.2

Investiţie pentru zona de compostare (construirea unei instalaţii de compostare aerobă/ anaerobă şi dotarea acesteia cu diferite echipamente mecanice: mărunţitor, curea tarnsportatoare, etc.)

euro/t 15,000 16,500 18,000 Disponibilitatea locaţiei, tehnologia propusă, condiţiile climatice, strategia de colectare

2.2.3 Investiţie pentru echipamentele de tratare macano-biologică (furnizare de diferite echipamente: încărcător pe faţă, strung, etc)

euro/plant 1,000,000 1,150,000 1,300,000 Cantităţi recepţionate

2.3. Investiţie în depozitul de deşeuri

2.3.1

Investiţie pentru organizarea amplasamentului (organizarea săpăturilor necesare pentru următorul depozit: modelare, completarea stratului de argilă, diguri de protecţie, etc)

euro/m3 1.50 5.75 10.00

Condiţiile topografice şi geotehnice, prezenţa şi consitenţa stratului de argilă, distanţa până la groapa de argilă

2.3.2 Investiţie pentru izolaţie (organizarea straturilor de izolare conform normelor tehnice: stratul de drenaj, geomembrana, etc.)

euro/m2 40.00 45.00 50.00 Topologia, tipul izolaţiei

2.3.3

Investiţie pentru echipamente pentru depozit (furnizarea de diferite echipamente: buldozer, compactor, etc, pentru un flux de deşeuri intrate de 350 t/zi)

euro/ depozit 1,000,000 1,150,000 1,300,000 Cantităţi recepţionate


1/3/2007 189


2.3.4 Investiţie pentru tratarea levigatului (construirea unei staţii de epurareare pentru levigatul provenit de la depozitul de deşeuri)

euro/m2 100.00 150.00 200.00 Condiţii de eliminare, opţiuni tehnologice

2.3.5 Investiţie pentru echipamentele de monitorizare (construirea de puţuri de monitorizare a calităţii apei freatice în aval şi amonte de depozit)

euro/ depozit 10,000 12,500 15,000

Topografia depozitului şi a zonei înconjurătoare, condiţiile geotehnice, cerinţele APM

2.4. Instalaţii anexe pentru centrul de gestionare a deşeurilor

2.4.1 Investiţie pentru cântar (construirea unui punct de recepţie pentru a măsura cantităţile recepţionate)

euro/ comp. de gestiunea deşeuri-lor

40.00 45,020 90,000 Opţiuni tehnologice selectate, capacitate

2.4.2 Investiţie pentru clădirea administrativă (construirea unei clădiri ce va fi folosită de personalul administrativ şi de conducere; va include şi un laborator)

euro/ CGD 75,000 162,500 250,000

Condiţiile topografice şi geotehnice, dotarea laboratorului

2.4.3 Investiţie pentru staţia de spălare (organizarea unui spaţiu pentru spălarea vehiculelor care sosesc la depozit)

euro/ CGD 25,000 27,500 30,000

Condiţiile topografice şi geotehnice, tipul de echipamente

2.4.4 Investiţie pentru atelierul de întreţinere (această clădire va fi folosită şi ca spaţiu pentru depozitarea echipamentului de lucru)

euro/ CGD 70,000 85,000 100,000

Condiţiile topografice şi geotehnice, tipul de echipamente

3. ÎNCHIDEREA DEPOZITELOR ŞI GROPILOR DE GUNOI EXISTENTE

3.1. Închiderea depozitelor existente autorizate şi neconforme euro/m2 50.00 60.00 70.00

Condiţiile topografice şi geotehnice, aspecte specifice de mediu

3.2. Închiderea gropilor ilegale euro/m3 1.00 3.00 5.00 Cantităţi depozitate, gradul de dispersare al deşeurilor depozitate, accesul în zonă

Sursă: RAPORT FINAL , Asistenţă Tehnică pentru Elaborarea Evaluării Costurilor de Mediu şi al Planului de Investiţii, Proiect Phare RO 0107.15.03, realizat de Consorţiul: Eptisa Internacional, Centrul Regional pentru Mediu, 29 Septembrie 2005.


1/3/2007 190

Anexa 8-2. Infrastructura regională pentru gestionarea deşeurilor în Regiunea 5

Planificate a fi construite/achizitionate (estimari)

Nr. Element de infrastructura Unitatea de masura

Existente 2006

In constructie 2006

2007 2010 2013

nr. 36 9 18 5 1 Depozite de vor fi inchise Suprafata (ha)

160

2 Depozite noi conforme 2.1. Depozit zonal nou Timis Capacitate,

1000 t/an 1/120

2.2. Depozit zonal nou Caras Severin Capacitate, 1000 t/an

1/100

2.3. Depozit zonal nou Arad Capacitate, 1000 t/an

1/150

2,4 Depozit zonal nou Petrila Capacitate, 1000 t/an

1 1/50

2,5 Depozit zonal nou Hunedoara Capacitate, 1000 t/an

1/100

2,6 Depozite pentru materiale inerte Capacitate, 1000 t/an

5 / 140 2/ 20

3 Recipienti de pre-colectare 3,1 Euro containere de metal de 1 mc nr. 1673 28000 10000 5000

3,2 Container 4 si 5 mc nr. 3546 3,3 containere 15 - 24 mc nr. 2 3,4 Containere clopot pentru sticla nr. 220

3,5 Pubele din plastic cu roti de 120 sau 240 l

nr. 59416 5000

4. Vehicule de colectare 4.1 Autogunoiere compactoare (dif.

capacitati) nr. 125 4 24 12

4.2 Containiere (skip loads) nr. 46 4.3 Tractoare cu remorca (diferite

capacitati) nr. 42

4.4 Autocamion nr. 15 4.5 Autospeciale pentru containere

clopot nr. 5

5. Instalatii de tratare nr. 3 5.1 Statii de Transfer t/an 40000 nr. 10 5 5 5.2 Statii de Sortare t/an 120000 60000 60000 nr. 1 1 9 4 5.3 Statii de Compostare t/an 500 5000 45000 20000 nr. 5.4 Incineratoare t/an nr. 1 5 5.5 Instalatii de Tratare Mecanica-

Biologica t/an 10000 100000 nr. 0 0 1 1 2 5.6 Instalatie de tratare a deseurilor din

constructii si demolari t/an 19000 66000 170000


1/3/2007 191

Planificate a fi construite/achizitionate (estimari)

Nr. Element de infrastructura Unitatea de masura

Existente 2006

In constructie 2006

2007 2010 2013

6 Populatia acoperita de serviciul de salubritate

nr. 723330 1430643 1768764 1847641

7 Total Populatie nr. 1659867 1917886 1896820 1876292 Calcule detaliate ale Costurilor de Investiţii pot fi găsite în fişierul Excel ataşat PRGD.


1/3/2007 192

Anexa 8-3. Costuri unitare în zonele rurale şi urbane (€/tonă) Unitatea pentru gestionarea deşeurilor Cost unitar (€/tonă)

Zonă Urbană Densă Zonă Urbană Zonă Rurală

Investiţie E&Î Investiţie E&Î Investiţie E&Î Depozit de deşeuri 9.30 3.00 9.30 3.00 9.30 3.00 Instalaţie pentu compostare 33.63 28.11 33.63 28.11 33.63 28.11

Incinerator 60.00 50.00 60.00 50.00 60.00 50.00 Instalaţie pentu sortare 20.48 30.72 20.48 30.72 20.48 30.72 Instalaţie pentru sortarea primară a deşeurilor din construcţii şi demolări (C&D)

3.00 4.00 3.00 4.00 3.00 4.00

Dispozitiv pentru tratarea mecano-biologică a combustibilului derivat din deşeuri (CDD)

22.31 32.02 22.31 32.02 22.31 32.02

Staţie de transfer 0 0 0.16 2.53 0.16 2.53 Transport de deşeuri în canitiăţi mari § Deşeuri reciclabile

uscate

2.63

4.21

2.63

4.08

2.87

4.42

§ Deşeuri biodegradabile 1.05 1.68 1.05 1.63 1.15 1.77

§ Reziduuri 1.31 2.10 1.31 2.04 1.44 2.21 § Sticlă 0.58 0.93 0.58 0.91 0.64 0.98 § Deşeuri din C&D 0.55 0.89 0.55 0.86 0.61 0.93

Colectarea sticlei de la locaţiile pentru colectare 4.10 4.21 4.10 4.21 4.10 4.21

Colectarea deşeurilor reciclabilele uscate de la locaţiile pentru colectare

8.90 25.30 8.90 25.30 8.90 25.30

Colectarea deşeurilor biodegradabile menajere 0.74 3.00 0.74 3.00 0.74 3.00

Colectarea deşeurilor reciclabile menajere 9.00 30.00 9.00 30.00 9.00 30.00


1/3/2007 193

Anexa 8-4. COSTURILE UNITARE PENTRU ÎNCHIDEREA DEPOZITELOR DE DEŞEURI (€/HA)

Închidere în conformitate cu cerinţele directivei privind depozitele de deşeuri

Investiţie (€/ha)

Defalcarea costurilor (pe ani)

E&Î pentru depozitele închise(€/an/ha)

Menţinerea E&Î pentru (ani)

Depozit din zonă urbană densă 200,000 2 4500 20

Depozit de oraş 150,000 2 2500 20

Închidere fără respectarea cerinţelor directivei depozitele de deşeuri

Investiţie (€/ha)

Defalcarea costurilor pe ani

E&Î (€/an/ha)

Menţinerea E&Î pentru (ani)

Depozit din zonă urbană densă închis înainte de 2007 150,000 2 500 20

Depozit de oraş închis după 2007 150,000 2 500 20

Depozit rural 13,488 1 0 0


1/3/2007 194

Anexa 8-5.- CALCULUL COSTULUI UNITAR PENTRU INSTALAŢIILE DE COMPOSTARE (€/t)

INVESTIŢIE Investiţie (€)

Perioada de recuperare (ani)

Procent (%)

Costuri actualizate anual (€/an)

Costuri unitare (€/t)

Pământ 414,000 7 29,000 0.73 Dezvoltarea amplasamentului 320,000 25 7 27,500 0.69

Clădiri pentru procesare 6,153,000 25 7 528,000 13.20

Instalaţii tehnice şi maşinării 3,911,000 15 7 429,400 10.74

Echipamente mobile 205,000 8 7 34,200 0.65 Instalaţii electrico-tehnice 1,237,000 15 7 135,900 3.39

Taxe 1,065,000 20 7 100,500 2.51 Pre-finanţare 643,000 20 7 60,700 1.52 Investiţie totală 13,947,000 1,345,100 33.63

EXPLOATARE, independent de cantitatea intrată

€ Procent (%)



Clădiri pentru procesare 6,473,000 1 64,700 1.62

Instalaţii tehnice şi maşinării 3,911,000 4 154,900 3.91

Echipamente mobile 205,000 8 16,400 0.41 Instalaţii electrico-tehnice 1,237,000 2.5 30,900 0.77

Taxe şi asigurări 12,240,000 1 122,400 3.06 Gestionare 188,000 10 18,800 0.47 Materiale auxiliare 268,000 5 13,400 0.34 Nr. €/persoană Mâna de lucru 5.25 35,800 187,900 4.70 Total 611,000 15.28 EXPLOATARE, dependentă de cantităţile intrate

Electricitate 1,650 MWh/an €81.8/MWh 135,000 3.37

Combustibil 25 m3/an €485.7/m3 12,100 0.30

Treatarea reziduurilor 100 Kg/t intrate 4,000 t/an €91.5/t 366,100 9.15

Total 513,200 12.83 Total E&Î 28.11


1/3/2007 195

Anexa 8-6. CALCULUL COSTULUI UNITAR PENTRU INSTALAŢIE de INCINERARE (€/t)

INVESTIŢIE Investiţie (€)

Perioada de recuperare (ani)

Procent (%)



Preţul pământului 368,000 7 25,700 0.13

Dezvoltarea zonei 341,000 25 7 29,200 0.15

Costurile de construcţie 21,629,000 25 7 1,856,000 9.28

Instalaţii tehnice şi maşinării

69,740,000 15 7 7,657,100 38.29

Instalaţii electro-tehnice 13,280,000 15 7 1,458,000 7.29

Taxe 5,559,000 17 7 300,000 1.50 Pre-finanţare 7,279,000 17 7 676,000 3.38 Investiţie totală 12,000,000 60,00 EXPLOATARE, independent de cantităţile intrate

€ Procent (%)

Costuri actualizate anual (€/year)


Construcţie 21,970,000 1 219,700 1.10 Instalaţii tehnice şi maşinării

69,740,000 4 2,789,600 13.95

Instalaţii electro-tehnice 13,280,000 2,5 332,000 1.66

Taxe şi asigurări 105,357,000 1 1,053,600 5.27

Gestionare 2,863,000 10 286,300 1.43 Materiale auxiliare 3,341,000 5 167,100 0.83

n.r €/persoană Mâna de lucru 80 21800 1,744,000 8,72 Total 6,592,000 32.96 EXPLOATARE, dependentă de cantităţile intrate

Apa procesată 51,200 m3/an €0.15/m3 7,900 0.04


1/3/2007 196

Gaz 1,381,440 0.20 282,500 1.41

CaO 1000 ton/an €79.2/t 79,200 0.40

Amoniac 400 97.1 38,900 0.19

Tratarea zgurei 334 Kg/t input 66,800 t/an €28.1/t 1,878,500 9.39

Tratarea cenuşei 8 Kg/t input 1,600 t/an €255.6/t 409,000 2.05

Tratarea filtrelor de praf şi altele

22 Kg/t input 4,400 t/an €255.6/t 1,124,800 5.62

Total 3,820,800 19.10 Total E&Î 52.06


1/3/2007 197

Anexa 8-7. COSTUL UNITAR PENTRU INVESTIŢII ÎN STAŢIII DE TRANSFER (€/TONĂ)

Investiţie pentru staţie de transfer în Judeţul Teleorman 650,000 € Populaţia urbană ce generează deşeuri 140,023 0.43 60,209.89 tone Populaţia rurală ce generează deşeuri 295,932 0.23 68,064.36 tone Cantitate totală de deşeuri care trebuie transferată într-un an 128,274.3 tone Durata de viaţă a staţiei de transfer 30 ani Cantitate totală de deşeuri care va fi transferată în 30 de ani 3,848,228 tone Costul unitar CAPEX pentru staţiile de transfer 0.168909 €/tonă

Anexa 8-8. COSTUL UNITAR PENTRU TRANSPORTUL CANTITĂŢILOR MARI DE LA STAŢIILE DE TRANSFER (€/TONĂ)

Anexa 8-9. IPOTEZE PENTRU CALCUL A COSTURILOR UNITARE PENTRU TRANSPORTUL CANTITĂŢILOR MARI DE LA STAŢIILE DE TRANSFER (€/TONĂ)

Costuri de investitţie (€)

Perioda de înlocuire (ani)

Sursa de informare

vehicul pentru transportul cantităţilor mari de deşeuri de 30 m3

120,000 7 ISPA Bacău 300 zile/ani; 16 ore pe zi (2 ture)

pubele de 30 m3 7,500 5 ISPA Bacău 365 zile pe an Sistem de încarcare 50,000 7 ISPA Bacău Exploatare 365 zile/an; până la 8 ore/zi

Densitatea colectată Densitatea pentru transfer

deşeuri reciclabile uscate 0.15 0.2

volumul metalului poate fi redus foarte mult, dar acesta reprezintă o mică parte a încarcăturii

deşeuri biodegradabile 0.25 0.5 compactare reziduuri 0.2 0.4 compactare

sticlă 0.9 0.9 Nicio schimbare, sticla este spartă când se face descărcarea

Municipal Urban Rural Investment E&Î Investment E&Î Investment E&Î Deşeuri reciclabile uscate 2.63 4.21 2.63 4.08 2.87 4.42 Deşeuri biodegradabile 1.05 1.68 1.05 1.63 1.15 1.77 Reziduuri 1.31 2.10 1.31 2.04 1.44 2.21 Sticlă 0.58 0.93 0.58 0.91 0.64 0.98 Deşeuri din construcţii şi demolări 0.55 0.89 0.55 0.86 0.61 0.93

Date post:	08-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	0 times
Download:	0 times

Foaie de Însoţire a Documentului 2008-2013.pdfAcum, un val de PET-uri şi alte tipuri de ambalaje...

Documents