i c 1 / Ü U I A . / ; u.

Anul X X V I I , B l a j , Sâmbătă 16 Iunie 191.7. IJţum&rul 32.

A B O N A M E N T U L

pentru monarhic. Fe ta 18 cer. ' ; , an

? cer. '/i 4-50 Tú,

KBtru s t r ă i n ă t a t e .

?{ ac ta 24 corsane I ac 12 ;or . '/« « -4 ;crcwinc.

1 N S E R Ţ I U N L

U n şir g a r m c n * 4 :

oda tă 14 ñ í . , a a m u fi-Ară 12 fii., a tf*i«

oară 10 fi!. B &

Tot ce pr iveş te ÍMáa s i se zcire..*er« 1¿.< Se.-dacţ i tmea şi s d e a á r ^ • t x a ţ i i i u c a r U a i r t t "

lat.

Foaie bisenceascà^poiiiicà. — A p a r e : Marta, jo ia şi S â m b ă t a .

Dr. luliu Hossu noul e p i s c o p a l G h e r l e i .

j — Articol din alará. —

După patrusprezece luni de va­canţă dieceza Gherlei îşi primeşte arhiereul In persoana tinârului pro­fesor de teologie dela Lugoj: CI. Dr. luliu Hossu.

Vestea aceasta îmbucurătoare e primită cu multă satisfacţie de opinia noastră publică, iar în die- I ceza Gherlei cu deplină mulţumire. Cea mai vastă şi mai grea de câr- | muit dintre diecezele provinciei noastre bisericeşti îşi primeşte un prhipăstor cu viguroase aptitudini sufleteşti şi trupeşti, cu zel şi dor de muncă nepotolit, pentru a duce la bun capăt programul măreţ şi ¡ munca uriaşă începută de marele său antecesor.

Venirea tinărului şi harnicului I Dr. I. Hossu la Gherla umple de

Întemeiate şi îndreptăţite nădejdi pe I : toţi oamenii doritori de progresul ¡ s şi Înflorirea întinsei dieceze dela

nord, căci noul arhipăstor dispune de toată energia, alese însuşiri, cum

: le-a avut şi marele înaintaş Dr. Va- i sile Hossu.

In a. 1914, ajunge preot militar I i. r. Ia Viena, având să poarte grija

. sufletească a soldaţilor noştri află- j

. lori prin spitalele din capitală, din 1

; Austria inf. şi Moravia. De atunci ; încoace numele-i devine tot mai ! . cunoscut în cercuri largi româneşti. Ca preot militar se dovedeşte neo- I

• bosit, mângâind inimile soidaţiior ; noştri, cu binefacerile sf. biserici şi cu bucuria vestirii Cuvântului, | grăbind la patul bolnavilor, alergând ta oamenii noştri aflători prin spi-ltilele Austriei şi Moraviei (Baden, Wr.-Neustadt, Módling, Tullu, Krem-sier, Igiau, Briinn etc), pregătind sufleteşte pe soldaţii aflători în for­maţii de marş, şi lmbirbătându-i

să lupte pentru tron şi patrie cu vitejia cunoscută a strămoşilor.

îndeosebi s'a dovedit întotdea­una de un român înflăcărat şi un foarte bun orator popular, cu mult suflet în predare şi cu o rară uşu­rinţă şi îndemânare de improvizaţie, cum îl cunosc vienezii, — fie dela serbările caritative pentru soldaţii noştri, fie în biserica garnizoanei.

I-se confereşte în curând „Cru­cea de onoare cl. H. cu decoraţie de râsboiu" a Crucii roşii, iar mai târziu primeşte „Laudă şi recuno­ştinţă pentru distinsele servicii din vremea de răsboiu", şi câştigă în­crederea şi simpatia cercurilor vie-neze, cu cari vine hi atingere.

Denumirea de episcop al Gherlei îl ajunge în Viena, la cea mai fru­moasă vrâstă a vieţii omeneşti, când i-se deschide un larg teren de muncă pentru înaintarea bisericii şi binele poporului român.

înzestrat ou frumoase cuno­ştinţe de limbi (afară de română şi latină vorbeşte maghiară, germană, franceză, i t a l i a n ă şi engleză) şi cu o înaltă şi aleasă cuitură, ştie îm­preună o ţinută nobilă cu o afabi­litate cuceritoare şi o inimă deschisă, carea a câştigat şi până acum ini­mile tuturor.

Repetăm: Ne pîace să credem şi suntem convinşi, că păstorirea noului arhiereu va fi o adevărată binefacere pentru întreagă biserica noastră româneasca unită cu Roma şi pentru dieceza Gherlei şi că va şti duce la bun capăt opera mare începută de reposatul episcop Hossu. (Ne gândim Ia „Vaticanul r o m â n e s c "

din Gherla, la soartea preparandiei de fete, la interesele preoţimii şi tn genere a bisericii noastre, îmbră­ţişate cu atâta căldură de antece­sorul, la interesul pentru liceul din Năsâud, Ia marea însemnătate edu­cativă a vizita ţiiior canonice pentru extinsa dieceză a Gherlei, la soartea

atâtor orfani — pe urma răsboiului la întreg complexul învăţămân­tului, etc.)

Ajute ceriul la prosperarea şi înflorirea diecezei Gherlei şi ridi­carea ei la o infilţime aşa cum am început a o întrezări în vremea din urmi.

Viena. (3p.)

Jfou! guvern ungar, s'a constituit Joi, după cum urmează: Ministrul-pre-zident şi de interne contele Mauriţiu Eszter/idzy.

Ministru ad latus: contele Teodor Batthăny (In mod provizor).

Ministru d e justiţie: Vilkehn Vâ-zsouyi (In mod provizor).

Ministru de culte şi instrucţie: contele Albert Apponyi.

Ministru d 3 cornerciu: contele Bela Sercnyi.

Ministru de honvezi: Alexandru Szurmay.

Ministru de finanţe: August Grălz (In mod provizor).

Ministru de agricultură: Bela Mezossy.

Ministru croat: contele Aladâr Zichy. .

Contele Mauriţiu Eszterhâzy vrea să mai creeze Încă cinci staluri mini­steriale nouă. Aceste sunt: Ministeriul pentru bunăstarea poporului, pentru igiena publică, pentru comunicaţie, ele transiţie şi un minigteriu fără por-totoiiu.

Ministeriul pentru b u n ă s t a r e a po­porului va r e z o l v i a f a c e r i l e sociale. In f r u n t e a lui v a ajunge contele Bat­thăny i, a! c ă r u i loc îl v a o c u p a d e f i ­

n i t i v c o n t e l e Zichy. Ministeriul igienei p u b l i c e s e va

c r e a în c a d r e l e ministerului d e intetne în frunte c u un specialist.

Ministeriul d e comunicaţie v a re­zolvi c h e s t i i l e referitoare la t r e n şi p o s t ă .

M i n i s t e r i u l d e tranziţie v a pregăti proecfcele p e n t r u epoca de trecere la pace.

Nr 32.

Ministeriul fără portofoliu va ela­bora legea pentru dreptul electoral. In caz, că însărcinarea aceasta i-se va da lui Vâzsonyi, el va fi Înlocuit prin Carol Grecsâk, preşedintele sena­tului curial.

Membrii noului guvern au depus jurământul înaintea Majestăţii Sal©.

Abdicarea regelui Constantin al Greciei.

O depeşă din Atena cu data 12 crt. anunţă abdicarea regelui Constantin In favorul fiului său al doilea, prinţul Alexandru. Abdicarea e în legătură cu impresurarea Ianinei din partea trupelor italiene. Trupele italiene au de gând st ocupe Întreg Epirul, şi cu aceasta independenţa Greciei este cu totul zdruncinată. Regele Constantin n'a mai fost văzut din Sâmbăta trecută. Ionnart, delegatul aliaţilor, a cerut dela ministrul prezident Zaimis, ca regele să abdice, cu excludarea moştenitorului de tron, rămânând ca guvernul să de- j signeze succesorul la tron. In Atena, deşi agitatorii operează neîntrerupt, situaţia e destul de liniştită. Regele are de gând să sc îmbarce pe o neie engleză şi să treacă apoi In Sviţera, prin Italia.

Regele Constantin s'a născut In Aten» în 1868 şi a urcat tronul in 1913, dupăce tatăl-sâu a fost asasinat la Salonic. Soţia lui e Sofia, arhidu-ceasă de Prusia, sora Împăratului Vilhelm.

Dela erumperea răsboiului a avut de indurat foarte multe din partea ententei, nevoind cu nici un preţ să renunţe Ia neutralitate. Astfel trupele ententei au asediat Salonicul, au blocat porturile Greciei; puterile centrale au asediat părţi din hotarul nordic al Greciei, care a devenit teren de luptă, fără ca poporul grecesc sâ fi declarat răsboiu oarecuiva. A trebuit să indure şi opoziţia ce i-a făcut-o Veoizelos, a cărui partid in vremea din urmă era declarat republican.

Regele Constantin, precum se vede, nu a aflat altă soluţie şi nevoind a renunţa la politica lui de neutralitate binefixată, mai bine a abdicat

Noul rege e fiul al doilea al ex-regelui Constantin şi actualminte e în vârstă de 24 ani.

Regele Greciei a fost întrebat de comandantul trupei de gardă, dacă doreşte, ca abdicarea să fie împiede­cată cu arma.

Regele a răspuns, că nu doreşte să se verse pentru el nici un picur de sânge grecesc.

Principele moştenitor George a fost delăturat din partea ententei, pentru motivul, că era declarat ger­manofil.

O p a r t * a c o n t r a c t e l o r cnt»Mf«î va fi publicată, dopa cura sfii „Rjees", cu consensul guvernelor aliato. Vor fi date la lumină eoatractele, pe cari le-a încheiat im­periul rusesc cu aliaţii sai, pe timpul domi-naţianii ţar is te : Nu vor ii publicate toate contractele, ci vor fi omise acelea, a căror publicare ar periclita deadreptnl interéselo râaboiului. Gavernul francea ai-a comoniest deja la Petersburg Învoirea în acest s»nz. In cele din urma desbaten dela Petersburg a'au discutat ţi e'au stabilit punctele prin­cipale din programul, ee ?a cuprindo seopu-rile da pace şi răsboiu ale ententei.

A b s i c e r e a g u v e r n u l u i i tal ian. — Ia ultimul consiliu de miniştrii, Boaelli, ministrul-prezident italian, după deabaterea situaţiei politice, a prezentat dimisia Intre* gului guvern. Zmrul „Corriere della Sera" aSă motivul abzicerii guvernului in divergi-tatea de idri ivite Intre partidul in te rna-ţi oÎÎî JJ t şi partidul modera t alui Sonniao. Aderenţii lui Sonnino vrea ca Italia prin puterea tia să-şi obţină scopal naţional, pftuă când partidul interrenţ ionis t alui Bwso'ati pr*;inde ca guvernul italian să accepte, fără nici o rezerva, scopurile de răsboiu a en­tentei .

C o n d o l e a n ţ e .

D i n vraful d e c o n d o l e a n ţ e , c e au

s o s i t lami l ie i , m a i r e ţ i n e m c â t e v a :

Nr. 2115—1917.

Preaonoratei Direcţiuni preparandiale Blaj.

Telegrama despre moartea profesorului de muzici Iacob căndva Muresianu a n luat-o spre ştire triată. — Te Încredinţăm să îm­părtăşeşti eondolinţele Noastre familiei la-dare r s te .

O r a d e a m a r e , din şedinţa consisto­rială ţ inuta la 29/16 Maiu 1917.

V i c t o r M i h â l y i Mitropolitul Albuti-lulie.

Dumnezeu să-1 odihnească pe valorosul nostru profesor; iar pe D-V. s i vă aingsii, Mulţi mângâiere şi Însufleţire a vărsat ţi (1 tn inimile Romanilor prin frumoasele sall prestaţiuni ar t is t iee; de aceea regretul pentru pierderea lai este acum mai simţit şi general.

C a r a n s e b e ş , 23 Maiu v. 1917.

E . Miron Cristea Epiacoprat de Caranaebe-.

Spectabilă Doamnă!

No doare inima pe toţi na numai dupi strălucitul luceafăr ce a d isp i rn t , de pe ori-sontnl unui popor, — ee nu mai are altil ca El , — ci mai vârtos după o fiinţă scumpi sufletului nostru, ca şi care r a r am întâlnit In curia) vieţii pămftnteţti .

Inima de aur alui Iacob nu mai bate. Sufletul lui bna, ne în t recut de nobil i'a mnUI ia părinţii Lui, cari ca şi El / au fost fala şi

i măr i rea nani neam.

Nr. 32. U N I R E A Pag. 3 .

Ei doarmă, dar cei rămaşi pe armă, stau răzimaţi de steagul nădejdii !or înfrânt, |i ciută mângâiere!

Unde să o aflaţi? Uude să o aflăm cu toţii?

Sus sâ ne ridicăm inimile Îndurera te! Milostivul Dumnezeu sâ fio mângăitorul şi ilinitorol durerilor scumpei Lui familii, şi i noastre a tuturor!

Plângem şi noi Împreună cu nobila şi icompa familia Mureşlaae dela Blaj, şi rugăm fertiots pe Dumnezeu, ca sufletul Lut sbu-ciumat de lupte să aibă odihnă vecinie*; — iir noi pă i t r indu- i pomenirea cu drag, să dam linişte !n singurul izvor al mângâie­rilor, — care ni-l'a dat pe El nouă — şi ni-l'a ţinut numai până când l-am meritat .

I b a ş f a l ă u , 1 Iunie 1917. Familia Simţi, protopop.

Abrud, 1 Iunie 1917. Cu adânc regre t Vă rog să primiţi

tondolenţele mele. Dr. Laurenţiu Pop, advocat.

| Iubită Lueică!

Perderea ireparabilă care a ţ i Îndurat, iste a în t reg neamului. Cu toţii deplângem nsartea marelui art ist , care lasă după sine an gol imens şi un nume înscris cu litere it aur In istoria artei .

Dumnezeu sâ-1 odihnească eu cei drepţi iar Dvătră, — iubitei D-tale mame, demnei loţie a celebrului nostru artist — şi a fra­ţilor şi surorilor Dvatrâ, Vă doresc din tot miletul să Vă lntăresscă Dumnezen spre importarea acestei mari lovituri, şi să Vă dea sănătate.

S i b i i II, E T„..:« m i 7 Cu deosebită dragoste A D-tale Feliei* Raţiu.

Cu toată căldura inimii mă alătur şi <u 1» cuvintele de condoleanţă ale scumpei nele fice, Felicia.

Dumnezeu atotputernicul să Vă t r imită •Ingăiere. Jalea Voastră e şi a noastră, ii a Întreg neamului nostru.

Dumnezeu eu Voi scumpele mele şi ci noi cu toţii.

8 i b i i u , 6 Iunie 1917. Emilia Dr. Raţiu.

Sibiiu, 30 Maiu 1917. Vă exprimă adâncile lor regre te şi

•indolenţe, Dr. Octavian Ru$tu, advocat

şi soţia.

Scumpa mea terişoară, Ottilia! Ştirea într is tătoare despre lovitura

torţii, eare Te-a nimerit pe c i t se poate de grav, răpindu-ţi scumpul soţiu, am primit-o cs datnl de mai jos.

Mă grăbesc a-mi exprima cea mai sdlae simţită condolenţă pentru aceasta ireparabilă pierdere.

Şi eu deplâng pierderea unni seump verişor, pe care l-am iubit din tot sufletul, ca pe nn frate bun, şi l-am preţui t pentru meritele sale, a tâ t faţă de familia sa, cât şi faţă de în t reagă omenimea.

A fost un om ca suflet nobil, un con-sorte model şi un părinte pe deplin eonştiu de datorinţele sale.

Prin compoziţiunile sale muzicale s'a făcut nemuritor . Opurile sale din aceasta r amură a artei , au contribuit tn tot local, pe unde au s t răbătut , Ia înălţarea snfleteaseă, şi li vor servi de monument neperi ter .

Od;haească In pace!

Atotputernicul să-ţi ajute, dându-ţi puter i să poţi tnneca durerea eare Te-a pătruns, şi sk Te ţină spre binele familiei îndurera te .

B r a ş o v , 2 Iunie 1917.

Dr. lulius Mureşianu.

Şopron c. F. meggyes, 1 Iunie 1917.

Dragă Ottilie ! Cu inima îndurerată deplâng şi eu

moartea neuitatului nostru laeob. Ragu-te, pr imeşte la acest prilej trist espresiunea condolenţei mele sincere. Dumnezeu să-ţi dea mângăiere şi alinare In nemărgini ta-Vă durere. Faptul, că neuitatul nostru Iacob, prin talentul său, prin activitatea sa bogată lasă tn nrma sa un nume nemuritor, fi că 11 deplânge un neam întreg când meare , — să ne servească îacâtva ea motiv de a ne uşura durerea baremi şi numai tn parte. Ea fiind esilat aici, numai astăzi am ajuns a afla despre acest caa trist.

Sărutâudu-Ţi manile, şi doriadu-Ţi tărie şi sănătate In suportarea greutăţilor, ce ie vei tnt impins In stătu? râuduirei tale, snm al tău adict stimător.

luliu Niitor, protopop.

Examenele de sfârşitul anului din Beiuş.

(Raport tpt>VK*t.j

Examenul festiv de gimnastică, s'a ţ innt sub conducerea vrednicului şi iubitului pro­fesor şi compozitor Francise Hubic la 22 Maiu a. c. d. a. la 5 ore.

Ziua examenului de gimnastică tn oră-şelul nostru este zi de sărbătoare , la care tot Beiuşul cu silele mai înainte se pregăteş te , iar examenul este serbarea serbărilor tn institutul nottru.

Duminecă, tn 22 Maia la 5 ore a sunat t rompeta şi dobs In car tea internatului „Pavel"-ian de băieţi, iar studenţii tn grupe au Intrat în curtea mare a gimnaziului, unde era adunat Beiuşal. Dopa exerciţiile libere, săvârşite din par tea tuturor studenţilor au a rma t exerciţiile atletice la sul, cal şi paralele, mai pe urmă emularea la sul, în care cu deosebire s'au dist ins: Leo Hubic, el. VII. Eugen Popp, cl. VI. Virgil Pop el. VI . Chi-dioşan, cl. V. şi Flore Rada, cl. IV. Aşezân-du-se iar studenţii în grupe, Reverendisimul Domn director Vasile Ştefanica a mulţumit prin t vorbire foarte frumeasă oaspeţilor, cari s'au prezentant , domnilor mtrinimoşi, sar i au contribuit ia prevalarea elevilor, a mulţumit dini profesor de gimnastică Fran­cise Hubic, prin acăruia muncire au ajuns •levii la un aşa frumos rezultat. A dat apoi sfaturi părinteşti elevilor pentru ferii. In fine a împăr ţ i t premiile studenţilor, eari s'au distins prin gimnastică, prin progres tn studii ean prin pa r t a r ea morală.

* * *

Examenul fettiv tn şcoala civilă gr.-cat. de fete.

La aceasta serbare drăguţele eleve s'au produs prin cântări şi declanşări, prin teatru, pian şi dani . Au fowt mai multe cântări , cântate de coral biue instruat şi dirigeat de eleva la cl. IV. civilă: Valeria Băliban.

Festiva se deschido prin compoziţia ma­relui şi neuitatului nostru mort I. Mureşianu „Ochiul iuimei mele" cântată la patru voei şi acompaniată Ia pian de D^oara Valeria Ştefanica. Urmează balada lai Alexandrescu „Cânele soldatului", declamată de X. Ciordaş, cl. I. civilă apoi piesa la pian „Goldolouchen" executată da Lucia Cupcea el. IV. şi Măria Iepnre cl. IV. eu mare succes. A fost bine declamată — niţel încet — poezia de Fasta „Pr iere de l 'enfant" de cătră Ileana Csrţiş, cl. IV. civ. Ne a încântat şi înălţat sufleteşte eântarea .Păs tor i ţ a" de Bena. Na a fost mai puţin succeasâ piesa de pian ia şase mâoi executată de Livia Muntean, cl. IV. E. Cosms cl. III şi I Papsseu, cl. II . „Peusionatsfremde", şi drăguţa cântare „Pa i şorur ' acompaniată ia pian de djoara Valeria Ştefanica; foarte bonă a fost piesa teatrală „Die neue Misa" de Brsms , ta care rolul principal 1-a juca t foarte bine şi natural Livia Scumpea, cl. IV. civ. Au jucat bine şi Victoria Hopfirtean şi Oornelia Marele cl. IV. civ. De talent muzical a dat dovadă Măriţi Cupcea, cl. IV. civ. prin o piesă bineştudiată, la pian, prin „Ederweiss" de Lange.

Un cor plăcut, eântat de nişte voei de Îngeraşi ne-a cutr ierat apoi după o pansa mai luugă. „Bătaia urzicei" operă! . . . Suee«s»i cel ban al o D ar«i in — principal 1-a jucat Valeria Bălibsnu, cl. IV. civ. ea „dom^

din par tea micuţelor dansatoare, tntre cari cu deosebire s'a distin Lueia Cupcea el. IV. ea „mac roşu". Şi-an jaca t foarte bine rolol de „urzici" Meriţi Capcea şi Elena Maxim, cl. IV. au tost succese, ca . ro ia ta" Cornelia Grama şi Gabriela Raţia, cl. IV. şi cu duettul cântat de ele; bine şi-au predat rolul: ca „mac roşu" pe lângă Lucia Cupcea, Elvira Gimoa, el. IV. ca „flori de seară" Livia Mun­tean, cl. IV. Valeria Hoţea şi Melania Mu­reşianu, el. II . Dintre drăguţele dansatoare e'au distins Încă: I r iaa Popescu, cl. I I . Pitiri Domşa. Tiţi Selegian şi Boe, cl. I.

După acest punct, u rmat de aplauze, a urinat piesa t ea t ra lă" „Maial", în care toate elevele şi-au jucat rola! cu succes foarte bu»: Iuliana Lengyel, ca „mama", I ţa Hetco şi Ileana Carţiş, ca „ace le , , Lucreţia Bud, ca „femeie săracă" Iuliana Sopronyi, cs „econoama", toate din cl. IV. civ.

Cugetaserăm, că deja s'a sfârşit festiva, când elevele din clasa IV. — poate de adia pentru totdeauna — Încă cu un punct drăguţ ne-au delectat safletele, eu „Carmencita", joc jacat de elevele: Valeria Bâlibanu, Lucia Capcea, Elvira Gimon, Nelii Gramms, Marin Iepure, I ţa Heteo, Cornelia Marele, Elena Maxim, Livia Muntean, Gabriela Raţiu şi Iuliana Şoprony. nonsul acesta al elevelor a fost a tăt de sublim tablou, tncât ni s'a părut , că şinele joacă înaintea oehiior noştri, tntre cari Luci Cupcea — care şi mai înainte şi-a câştigat cununi verzi de laur tot prin dans — eră admirate . Mica balerină prin mişcările lise, subite dar sigure, prin densul uşor şi delicat a captivat pe toţi.

Pag. 4. U N I R E A N r . 32.

Aci trebuie l ă ne a d u c e » aminte ct> \ recunoştinţa de profesoara do dans şi cant, | d-şoara Irina Ctortea, prin a cărei osteneală grea au ajuns elevele a fi adevărate artiste !n cant şi dans.

Se închide apoi festiva prin cuvântarea de adio, rostită eu mul tă duioşie de cătră oleva absolventă: Laura Maior. Vorbitoarea }a inceput vorbeşte doapre rolul şi di toriu-ţeie femeii in răsboiul actnal. Se adresează c i t r ă colegele sale, cari acum păşesc dintre pereţii şcolii In lumea mare şi largă, unde le aşteaptă o soarte grea şi le roagă, să are te , că sămânţa, sâmănatâ de superiorii şi superioarele internatului In sufletele lor, a căzut tn pământ roditor şi nu Intra spini. Mulţumeşte apoi superiorilor şi profesoarelor, pentru ocrotirea şi iHbirea, cu care s'au pur ta t feţ i de ele. Răspunde Magn. şi Rev. Demn Coriolan Ardelean, canonic, exmis episcopese, exprhnându şi îndestulirsa şi mulţumirea atât faţă do corpul profesoral pentru munca g r e i , cât şi taţă de eleve pentrn diliginţa de fier, dovedită prin pro­gresul aproape eminent.

La urmă directornl şcolii, Rev. Domn Caniil Selagian, ceteşte numele aceler eleve, cari au fost clasificate cu eminent şi »1 ace­lora, cari au fost premiate, şi Închide festiv» şi anul şcol. 1 9 1 6 / 1 7 .

Unul din cei de faţă.

Răsboiul european. — Telegrame oficiale. —

Budapesta, 14 Iuttie. E r i la platoul c e l o r ş a p t e c o m u n e s'au dat n u m a i l u p t e d e artilerie. A l t c e v a n i m i c d e s emna la t .

In A r t o i s şi F l a n d r i * s'au dat d u e l e d e artilerie numai în u n e l e s e c ­ţiuni. S p r e os t de Ypern a m e x p l o d a t m i n e , prin c e ajn c a u z a t eng lez i lor mari d a u n e . La V a n x a i l l o n — nord-o s t d e S o i s s o n s — francezii au a taca t , d u p ă un foc d e mai mul t e ore . I a m resp ins . A c t i v i t a t e a d e artilerie de a l t c u m a fost n e î n s e m n a t ă . O e s c a d r ă d e av ioane a aruncat cu bun s u c c e s b o m b e asupra L o n d r e i . A e r o p l a n e l e s'au re întors întregi .

In o s t l u p t e l e a u r ă m a s la s t a d i u l !

o b i ş n u i t . S e o b s e r v ă m a r i m i ş c ă r i d e 1

a e r o p l a n e r u s e ş t i , c a r i a u a j u n s d e j

m a i m u l t e o r i d e - a s u p r a p o z i ţ i i l o r n o a - |

s t r e . In I u n i e p â n ă a c u m a m p u ş c a t j

5 a e r o p l a n e . B o m b a r d a r e a o r a ş u l u i |

T u c k u m a m I m p i e d e c a t - o c u a t a c d e

a e r o p l a n e c o n t r a S c h l o k - u l u i .

Informaţiuni. Jurământul episcopului de Ghet la. Viuarl i

după amiati la ora trei a depus jurământul i noul episcop Dr. luliu Hossu. Formala de ju rămân t a cetit-o noul ministru de culte şi instrseţie publică, contele Apponyi.

Noul prezident ai Camerei. Partidul • guvernamental şi cel iudependentist au căzut de acord cu privire la alegerea lui Ioan i Toth de prezident al Cimtre i . Denumirea acestuia încă nu e definitive, dupaee partidul

1 lui Tisza cere să alaagâ de prezident pe Carol Szâsz.

Depunerea jurământului din pa r t ea no­ului guvern. Vineri dimineaţa a sosit în ca­pitală Majastatoa 8a ca sa pr imea? 'ă jură­mântul noului guvern pe constituţia ţniii. Iu anturajul M. Sale «o afla arhiducele-inareşal Hohenloho, şeful statului major Artur Ara, arhiducele Lobkovit» şi alţi ofiţieri înalţi din statul major.

S'au ivit greutăţi tn jurul textului dela.

, l n N. N. m i jur pe Dumnezeu, pe Prea-- '•"«•'«ara şi toţi ştiuţii iui Dumnezeu '

Ş. a. D.'ipsro J : - guvern iace parte şi un izrailitean, Vâzsonyi Vilmos l'a cerut, dela M. Sa ca din formula da jurământ ga se omită — pentru el - - invocarea Preacuratei .

Primul consiliu de miniştri. După «rai^zi la ora patru s'au Întrunit membrii noului guvern la primul consiliu. Iu con­siliul acesta i'a luat hotâr lrea în înţelesul de a-se daldhira cu totr«l cenzura politică. Snb cenzură vor cădea chsstiile pur militare şi cele cari uting planurile de răsboiu. Noul guvern vrea s i lase presei teren liber Iu discutarea problemelor do ordin politic.

Contele ZichyAladâr a fost Încredinţat, in mor! provizor, eu portofoliul ministerial

I al Croaţiei. |

Noul guvern spaniol s'a constituit sub prezident» lui Dato. El a declarat, că In politica tx te rnă va urma şi pe mai departe oea mai strictă neutralitate.

Examenul de malur i ta te final la gim­naziul nostru din loc s'a ţinut Joi tn 14 crt., fiind de faţă dl director suprem din Cluj Ştofa» Szentimrni şi defegatttl consistorial Rov. loaif Hossu, canonic mitrop. S'au pre­z e n t a t 6 elevi ordinari, 1 p m a t i a t şi 4 co­rigenţi.

Rezultatul: Declarat matur cu eminenţa': Botezan Virgil; cu bine: Bonac Ioan; mat - i i : Aron Ioan, Abuşan Vasil» [învăţător), Chi-bulaitcan Ioan, Mihăhji Longin, Pop Victor, Vlasia /., Moldcvan Victor, Sur du Ou-a.

Relegi t din două studi : î .

Tipografia si Librăria 8eml».Te«4.6». Qal. Oe^ufalva -BiaJ.

Examen. In 1 5 Iunie a. c. s'a ţinut examennl din roligiune cu elevii şcolii eli-mentara de stat din Bíaj. Exstnenul a ioit prezidat de Revrs. Domn Dr. Alexandn Nicolcsat, canoaic şi vicar general athispi-Bcopesc. Numărul elevilor gr.-cat. Înăcriţi ia aceasta şcoală cu începutul anului şeot 1 9 1 6 / 1 7 a fost de 1C>0.

Terminul de subscr iore la împru­mutul al Vl-lea de răsboiu stabilit numii pâna 12 1. e., în urma multelor subscrieri c» încurg din toate păturile sociale, a lest piş lungit încă po două săptămâni.

Schimbul p r ! n 8 o n l e r l i o r de p o a t e 69 ani, a font acordat şi do Rusia, şi ast ceice au du aceştia, să se adreseze eu o pe­tiţie f.iră timbru lainistcriului de răsboiu din Vifiia (secţia a iO-s a prinaoaierilor di riaboiu — Kriegsg-?f>ngeHen-Abteilung). psiiţie esto a-se face amintire de corn»! armată, unde prinsoniei cl a servit, de rstogul, numele şi vrâsU respectivului. Toate nunt A-se iudiea precis spre a pntea fi aflaţi roii cu u iur ia ţă cei vizaţi. Cererea o pot faci cei mi i dearuoape ai priusoniori'.or.

Vulcanul dala Messines. 600 tone m terie explozive sub trupele germane. A% ,EîI' comunică: Corespondentul xiaruit i „Tibiii1

anunţă dela cartierul general, cá la d g e r o s poziţiilor germane dela Messines in ialorit 6 0 0 tone materti explozive pe o reţei de 1 0 mile engleze, pc care erau cam li 2 0 poziţii germane. Priveliştea înfiorătoare K8 aiăraăna artipţiunii vulcanice. P: mâutol la distanţe mari s'a zguduit Iu mod simţitor.

Act da mulţămita. Comitetul vSoci* taţii u i « 8 « r i e ş . i o r români din B!*j", iţi ţin* de plăcută d&torinţi a aduce *' waj .. — . , . . i u u i » j s « mulţumiri direcţiunii institutului „Albinei" din Sibiiu pentru aju­torul de cor. ICO, votat din evota do bine­facere în adunarea generală din 12 Maius.i

B l a j , la 5 Iunie 1 9 1 7 . Gavril Preeup

président

Necrolog. Direcţiunea institutului de credit şi economii „Coroana" din Bistriţi, aduce cu profund regret la cunoştinţă teta-tarea dtn viesţă a cassaralni s i a vrednic ji conşefenţies

Dumitru Baican, fost notar penzionat

întâmplată in 1 2 Iuuie 1 9 1 7 , la 1 0 ore şese] In etate de 6 7 ani.

Rimăşi ţelo pimftatestj ale neuitatului defunct s'au alezat spre rodnică odihnă, li 1 5 Iunie 1 9 1 7 , la 3 ore d. a. tn cimiteriul gr.-eat. dio Bistriţă.

— f Aloisia Irma Dănilă nàss. Pereni din Ulleae, după lungi şi grele suferinţe, suportate CB răbdare adevărat creştiteagei, împărtăşită fiind tu 8f. Taine «ie muribun-iilor, a adormit tn Domnul tn 7 Iunie seara la 1 2 ore. in etate de 3 5 ani şi In al 9 Ui al fericitei sa'e casatorii.

Odihnească tn puce!

Cetăţeni ! Semnaţi pentru împrunidui al

VMea de răsboiu! Proprietar, «dito? şi Rodaater reoponsabli:

r