Fluxul Marfurilor Si Ambalajelor La Real

5/28/2018 Fluxul Marfurilor Si Ambalajelor La Real

1/19

COLEGIUL ECONOMIC PETRE S. AURELIAN SLATINA

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA

COMPETENELOR PROFESIONALE ,NIVEL 3

CALIFICARE PROFESIONALA : Tehnician n activiti de comer

Prof.ndrumator : Tlvnoiu Mihaela-Luissa Absolvent:Blaa Iuliana Maria

An colar 2013-2014


2/19

COLEGIUL ECONOMIC PETRE S. AURELIAN SLATINA

TEMA :FLUXURILE MRFURILOR IAMBALAJELOR LA MAGAZINUL REAL

Prof.ndrumator : Tlvnoiu Mihaela-Luissa Absolvent :Blaa Iuliana Maria

2013-2014


3/19

Cuprins :

CUPRINS:

Cuprins : ........................................................................................................................................................ 3

CAPITOLUL 1.NOIUNI INTRODUCTIVE DESPRE MRFURI........................................................................... 4

1.1.Definiia mrfurilor ............................................................................................................................. 4

1.2.Clasificarea mrfurilor ......................................................................................................................... 5

1.3.Caracteristicile tipurilor de mrfuri .................................................................................................... 7

CAPITOLUL 2.AMBALAJELENOIUNI INTRODUCTIVE................................................................................ 8

2.1.Definiia ambalajelor .......................................................................................................................... 8

2.2.Clasificarea ambalajelor ...................................................................................................................... 8

2.3.Caracteristici ale ambalajelor ........................................................................................................... 10

CAPITOLUL 3. FRUXURILE MRFURILOR I AMBALAJELOR LA MAGAZINUL REAL..................................... 12

3.1.Istoricul magazinului Real ................................................................................................................. 12

3.2.Fluxurile mrfurilor din magazinul Real............................................................................................ 14

3.3.Fluxul ambalajelor din magazinul Real ............................................................................................. 17

Bibliografie .................................................................................................................................................. 18


4/19

4

CAPITOLUL 1.NOIUNI INTRODUCTIVE DESPRE MRFURI1.1.Definiia mrfurilor

Din punct de vedere contabil, mrfurile reprezint bunurile pe careunitatea patrimonial le cumpr n vederea revnzari lor, n scopul obinerii unuiprofit.

Conform dicionarului limbii romne, prin marf se nelege un produs almuncii omeneti care satisface o necesitate social i care este destinat schimbuluiprin intermediul vnzarii cumprrii.

Conform dicionarului economic, prin marf se nelege un bun economiccare servete produciei sau satisfacerii nevoilor oamenilor, destinat vnzarii cumprrii, satisfacerii, moneda, hrtii de valoare i alte active financiare.Mrfurile

sunt reprezentate de bunuri achizitionate din afara unitii pentru a fi vndute naceeai stare, fr vreo prelucrare suplimentar.

Mrfurile sunt bunuri cumprate cu scopul expres de a fi vndute, en grosssau en detail, fie c sunt depozitate,eventual prelucrate n prealabil, fie c nu.

Calitatea de marf o capat i alte bunuri din patrimoniul unei nteprindericare sunt vndute ca atare.n categoria mrfurilor, care au o structur eterogen seinclud att bunurile pe care agentul economic le cumpra n vederea vnzarii nstarea n care au fost achiziionate, ct i produsele finite transferate de unitileproductoare n magazinele proprii de prezentare i desfacere, precum i acele

active circulante materiale de natura materiilor prime,materialelor consumabile,obiectelor de inventar, ambalajelor s.a. devenite disponibile n cadrul patrimoniuluiunitii economice i care vnd terilor aa cum au fost cumprate.

In categoria mrfurilor, care au o structur eterogen se includ attbunurile pe care agentul economic le cumpra vederea vnzarii in starea in care aufost achizitionate, ct si produsele finite transferate de unittile productoare nmagazinele proprii de prezentare si desfacere, precum si acele active circulante

materiale de natura materiilor prime, materialelor consumabile, obiectelor de

inventar, ambalajebor s.a. devenite disponibile in cadrul patrimoniului unittii

economice si care vnd tetilor asa cum au fost cumprate.


5/19

5

1.2.Clasificarea mrfurilor

Clasificarea mrfurilor determin numeroase efecte economice cum sunt:

utilizarea unui limbaj comun ntre agenii economici;dezvoltarea schimburilor interne i internaionale;stocarea informaiilor referitoare lamrfuri cu ajutorul tehnicii decalcul.

Sistematica mrfurilor esteun domeniu important al cercetrii merceologiceactuale, care se ocupde studiul sistemelor de clasificare, metodele i criteriile deordonare a produselor n cadrul acestor sisteme.

Scopul principal al cercetrilor n acest domeniu l reprezint elaborareaunor sisteme declasificare tiinific fundamentate i cu aplicabilitate practic,asigurarea utilizrii unei terminologiiunitare privind mrfurile.Clasificarea, este n general, o operaie conceptual reprezentnd o modalitate de adistingesimultan elementele unei mulimi discrete sau continue, compus dinobiecte sau fapte, din proprietisau idei.

Tipul clasificrii depinde de scopul propus (cognitiv sau practic) i derelaiile dintre elementele i categoriile definite nvederea clasificrii mulimiirespective.

Sistematizarea mrfurilor a evoluat n timp, n raport cu progreselenregistrate n tiin i tehnologie, elaborndu-se diferite si steme de clasificare

pentru uurarea abordrii pe plan teoretic i nscopuri practice a marii diversitide produse oferite pieei.

n primul tratat de merceologie, elaborat n 1793-1800 de profesorul JohananBeckmann de laUniversitatea din Gottingen era subliniat rolul important al

sistematicii mrfurilor, nu numai pentruactivitatea practic, dar i pentru studiulteoretic al mrfurilor.n concepia luiBeckmann, sistematica reprezint punctul deplecare pentru cercetarea tiinifica mrfurilor i n acelai timp, un mijloc dedifereniere a produselor care se comercializeaz.

El a cercetat posibilitatea de a ordona unele produse de originevegetal,bazndu-se pe clasificarea lui Carl Linne din tiinele naturii. B.Buse, nlucrarea sa Merceologie (1798 -1801 )clasifica mrfurile dup originea lor, lundca model tot sistemul Linne de ordonare a regnului vegetal i animal.

Este important faptul c se utilizeaz alturi de origine i un alt criteriuimportant de clasificarei anume destinaia produselor, funcie de care mparte


6/19

6

bunurile de consum n: alimente, produse dembrcminte i produse pentrulocuin.

Dup 1900, clasificarea mrfurilor s-a fcut n maimulte grupe. AstfelA. Almedinger (1901 ) clasificmrfurile n zece grupe:

1. combustibili;2. materiale de construcie;3. produse pentru iluminat i lubrefiani;4. produse textile;

5. produse din sticl sau ceramic;6. produse din piele i blnuri;7. produse metalice:8. produse chimice;

9. produse de papetrie;l0.produse alimentare.

Ordonarea mai cuprinztoare a mrfurilor s-a realizat, pentru prima datnfuncie de urmtoareletrei criterii de clasificare: destinaia, procesul tehnologicinatura materiilor prime.

Printre cei care au avut preocupri de fundamentare tiinific aclasificrii produselor se numrV. Poschl, care a prezentat clasificarea mrfurilorindustriale format din n treisectoare:I. mrfuri pentru satisfacerea nevoilor de baz (alimente, produse pentru protejareacorpului iproduse pentru locuin);

II.mrfuri ale progresului (produse pentru pstrare, comunicaii, transmitere,transport,nfrumuseare, etc.);III. mijloace pentru obinerea produselor din sectoarele I i II, (materii prime,utilaje etc.)Sectoarele se subdivid n grupe, ordine isubordine.

Clasificarea lui Poschl reprezint prima ncercare de cuprindere atuturor mrfurilor ntrun sistem tiinific fundamentat, bazat pecriterii teleologice.

Principalele neajunsuri ale sistemului constau n definirea deficitar asectoarelor de mrfuri respectiv a unor grupe i ordine.


7/19

7

1.3.Caracteristicile tipurilor de mrfuri

Caracteristicile (de calitate) sunt proprietile remarcabile ale unuibun, cele care definesc suficient, fade o cerinprecizat,bunul respectiv.

Aceast reprezentativitate a lor le confer prioritate la descriereabunului n standarde, cri tehnice de produs, pliante i materiale publicitare.

Fa de folosirea nedelimitat a categoriilor proprieti icaracteristici n materiale ca cele menionate mai sus,trebuie artat c dei acestfapt produce ,ai mult derut dect comoditate, dovedit fie necunoatereasemnificaiilor distincte ale termenilor, fie lips de rigoare, totui nu poate ficonsiderat ca eroare, ntruct i caracteristicile sunt tot proprieti.

Proprietile i caracteristicile mrfurilor sunt elemente calitativedefinitorii ale ofertei de mrfuri, strecurndu-se i dimensionndu-se prin raportare

la cerinele calitative, care sunt elemente constitutive ale cererii de mrfuri.Ar fi imposibil realizarea unui bun care, de exemplu, s prezinte

caracteristici fizice, chimice, tehnico-funcionale la nivelul maxim dorit i totodats prezinte noutate absolut, s fie original, ieftin etc.Gamalarga bunurilor-mrfurievideniazo mare varietate a caracteristicilor care le descriu i, totodat, autilizrii unor sinonime, cum sunt indicatorii, parametrii etc.Proprietile icaracteristicile sunt identice n esena lor, diferenierile fiindimpuse de nivelul relevaneindefinirea (calitii)mrfii. Cu alte cuvinte,caracteristicile se selecteazdin rndulproprietilor,urmrindsati-

sfacerea urmtoarelor cerine:- s defineasc cu suficient exactitate nsuiriale mrfii;

- s fiecuantificabile sau msurabile;- s fieconsacrate terminologic.


8/19

8

CAPITOLUL 2.AMBALAJELENOIUNI INTRODUCTIVE2.1.Definiia ambalajelor

Ambalajele sunt materiale care nvelesc un produs sau un ansamblu deproduse n timpul manipulrii, transportului, depozitrii i vnzrii n scopul de aproteja, a conserva i prezenta produsele pn la momentul consumrii i utilizriilor.

Ambalajul uureaz i scurteaz durata de aprovizionare aconsumatorilor, crend posibilitatea de autoservire, de informare a consumatorilorasupra coninutului, modului de pstrare i apreciere a produsului, uurndtransportul ctre consumatori i prezentarea produselor ntr-o form atrgtoare.

Considerat de multe ori fr importan, ambalajul este ns un produsindispensabil tranzaciilor comerciale datorit rolului i funciilor pe care lendeplinete.

Principalele funcii pe care ambalajul trebuie s le ndeplineasc sunt: funcia de conservare i protecie a produselor, funcia de manipulare, transport, depozitare, funciade informare i promovare a produselor.

Ambalajul a devenit n ultima perioada unul dintre cele mai importantecriterii de achiziionare a unui produs. O bun prezentare a produselor

comercializate creeaz o prim imagine, care are un rol esenial n decizia decumprare.

Importana ambalajului este att de mare, nct acesta poate contribui lasuccesul sau insuccesul unei afaceri. Specialitii n domeniu spun c modul n careeste prezentat produsul poate contribui n proporie de 20% la succesul acestuia.

2.2.Clasificarea ambalajelor

n ultimele decenii ambalajele s-au diversificat mult, att din punct devedere al materialelor din care acestea sunt fcute, ct i din punct de vederefuncional.Clasificarea ambalajelor se poate face dup mai multe criterii, astfel:

1. Dup natura materialului din care sunt obinute:o ambalaje din hrtie-carton;


9/19

9

o ambalaje din sticl;o ambalaje din metal;o ambalaje din mase plastice;o ambalaje din materiale textile;o ambalaje din lemn;o ambalaje din materiale complexe.

2. Dup natura produsului ambalat:o ambalaje pentru produse alimentare;o ambalaje pentru produse industriale;o ambalaje pentru produse periculoase.

3. Dup tipul ambalajului:o lazi;o butelii;o cutii;o borcane;o flacoane;o damingene;o tavite;o saci;o butoaie;o

cosuri;o containere;o sacose;o pungi;o bidoane;

4. Dup sistemul de confecionare:o ambalaje fixe;o ambalaje demontabile;o ambalaje pliabile.

5. Dup gradul de rigiditate:o ambalaje rigide;o ambalaje semirigide;o ambalaje suple.

6. Dup sistemul de nchidere:o ambalaje deschise;


10/19

10

o ambalaje nchise(cu capac, dop, buson, etc.);o ambalaje etanse.

7. Dup domeniul de utilizare:o ambalaje de transport;o ambalaje de prezentare;o ambalaje de desfacere.

8. Dup natura de utilizare:o ambalaje recuperabile (reciclabile, recuperabile);o ambalaje nerecuperabile.

2.3.Caracteristici ale ambalajelor

n prezent nu ne putem imagina consumul fara ambalaje, acestea fac partedin viata de zi cu zi, astfel ca aproape toate bunurile ajung la consumatori

ambalate. Ambalajele protejeaza produsele, asigura o manipulare mai usoara, ofera

informatii importante despre produs, si nu in ultimul rand le prezinta intr-o forma

cat mai atractiva.

Conceptul dezvoltarii durabile atat de bine cunoscut in prezent, se sprijina

pe cei trei piloni pentru a asigura echilibru intre dezvoltarea economica, echitatea

sociala si protectia mediului. Ambalajele ca produse, prin rolul pe care il auincorporeaza toate cele trei componente. Din punct de vedere economic in lipsa

ambalajelor activitatea ar fi mai putin eficienta, riscul privind igiena si siguranta

alimentara ar creste, si in plus ar genera o risipa de resurse precum si o crestere

importanta a cantitatii de deseuri generate, in primul rand a celor alimentare.

Este foarte importat ca de la inceput sa se sublinieze rolul principal pe care

il joaca ambalajul, acela de a proteja produsul. A privi ambalajul in mod izolat este

gresit. A reduce ambalajul in mod excesiv poate conduce la deteriorarea

produsului, caz in care beneficiile atat economice cat si de mediu sunt cu multdepasite de pagubele generate.

Pe de alta parte supraambalarea unui produs nu face decat sa genereze

costuri suplimentare cu ambalarea, transportul, depozitarea , manipularea, precum

si cu gestionarea acestuia cand ambalajul devine deseu. Din acest considerent,

atunci cand analizam ambalajul pe intregul ciclul de viata si decidem asupra


11/19

11

folosirii unui anumit tip de ambalaj e necesar sa existe o abordare complexa, iar

alegerea indicatorilor relevanati este determinanta.

Prin functia de protectie pe care o indeplineste ambalajul, acesta asigura o

protectie mecanica pentru a prevenii deteriorarea produsului, in unele situatii

actioneaza ca o bariera fata de mediul exterior prevenind astfel alterarea saucontaminarea produsului, astfel incat in toate situatiile creste durata de viata a

produsului respectiv.

Fata de functia de protectie descrisa mai sus ambalajul faciliteaza

manipularea acestora in faza de transport si depozitare, precum si expunere pentru

vanzare.

Ambalajul are un rol important in ceea ce priveste informarea

consumatorilor despre caracteristicile unui produs prin modul de identificarea a

produsului, informatiile cu privire la pastrare, preparare si utilizare, modalitatea dedeschidere a ambalajului si averizarile privind siguranta. Nu in ultimul rand pe

ambalaj pot sa fie inscrise informatii cu privire la modul de gestionare al

ambalajului cand acesta devine deseu dupa utilizarea produsului continut (Ex: dupa

golire ambalajul se pliaza si se depune in containerul albastru).

In conditiile in care timpul este din ce in ce mai limitat consumatorii se

orienteaza catre produse care le ofera comoditate in preparare, servire si pastrare.

Gospodariile sunt diferite fata de cele care erau in urma cu cativa ani, de regula

numarul membrilor dintr-o gospodarie este mai redus ceea ce face necesar caportionarea produselor sa fie adaptata acestor noi conditii.

Pe o piata competitivita promovarea produselor este determinanta iar

ambalajul joaca un rol decisiv in multe situatii prin mesajele promotinale si de

promovarea a marcii. Pe ambalaj sunt descrise produsele, consumatorul gaseste

informatii privind ingredientele, caracteristicile si beneficiile produsului.


12/19

12

CAPITOLUL 3. FRUXURILE MRFURILOR IAMBALAJELOR LA MAGAZINUL REAL

3.1.Istoricul magazinului Real

Real este un lan de hipermarketuri, parte a companiei Metro. n anul2006, compania Metro, a cumprat cele 85 demagazine Wal-Mart din Germania i le-aredenumit Real, adugndu-le la cele 550supermarketuri i hipermarketuri Real pe care le

deinea deja. Tot n 2006, Metro a cumprat ilanul de magazine Geant din Polonia, deinut deretailerul francez Groupe Casino, pentru suma de

225 milioane Euro.

Hypermarket Romania SRL a intrat pe

piata de retail din Romania in martie 2006, cand

a fost deschis primul magazin in Timisoara. Au urmat alte 13 hipermarketuri,

deschise in centre economice importante ale tarii, astfel incat reteaua numara la

momentul actual 14 hipermarketuri.Pana la sfarsitul anului 2008, i-au propus sa aib o retea nationala dehipermarketuri real,- bine dezvoltata de 21 de magazine care sa ofere o gama

variata de produse de provenienta nationala si internationala, preturi atractive,

servicii de excelenta si expertiza recunoscute la nivel international.

In cadrul Grupului Metro, Real reprezinta conceptul de succes al

hypermarketului cu autoservire ntr-un spatiu mare de vnzare cu amanuntul.Conceptul hypermarketului real aduce succesul deoarece el combina accesul

simplu al clientului la produse, dimensiunile generoase ale spatiului, structura clara

a gamei de produse si un sortiment cuprinzator la preturi competitive.

ntr-un spatiu de vnzari cu suprafata de 6.000-8.000 metri patrati clientulgaseste rapid si cu usurinta toate produsele de uz cotidian, de la mancare, trecndprin electrocasnice si pna la mbracaminte. In fiecare zi si fac cumparaturile aiciun milion de clienti in Germania, si peste o jumatate dintre acestia vin la

magazinele Real cel putin o data pe saptamana. Lantul de magazine Real cuprinde


13/19

13

328 de hypermarketuri, din care 288 n Germania si 40 n strainatate. n segmentulhypermarketurilor Real detine o pozitie de frunte pe piata, att n Germania ct sin strainatate.

Real si-a deschis primul hypermarket n Polonia nca din 1997, avnd acum

un portofoliu de 30 de hypermarketuri la nivel national. n 1998 a urmatdeschiderea primului magazin n Turcia, unde alte sapte hypermarketuri au fostdeschise n total.n vara lui 2005 a fost inaugurat primul, din cele trei actuale,hypermarket Real n Rusia, si incepnd din 2006 a intrat si pe piata din Romnia.n total au aparut aproape patruzeci de hypermarketuri ale acestei firme n afaraGermaniei, si ntr-un timp foarte scurt.

Un proiect ambitios de expansiune la nivel

international, ndeosebi n Rusia si Romnia, ntareste si

confirma orientarea catre crestere sustinuta a firmei Real careeste hotarta sa-si continue dezvoltarea internationala si peviitor.


14/19

14

3.2.Fluxurile mrfurilor din magazinul Real

Acest flux reprezint de fapt micarea mrfurilor pe ntregul circuit al

magazinului din momentul primirii lor de la furnizori pna nmomentul vnzrii lor i eliberrii ctre cumprtor, acestafiindpunctul de plecare n aciunea de proiectare amagazinului. Aprovizionarea localurilor comerciale se va face

in mod obligatoriu prin zona de livrare prevazuta in acest

scop. De asemenea, exploatantii vor trebui, in mod imperativ,

sa foloseasca intrarea/ intrarile din Centru .

Este interzisa stocarea marfurilor pe aceste culoare

de acces, fiind destinate doar tranzitului de la masinile delivrare catre localurile comerciale. Referitor la acesta, se

precizeaza ca vehiculele de livrare de un tonaj care depaseste

3,5 tone, vor trebui, in mod imperativ, sa foloseasca drumurile semnalizate de

Administratorul Centrului Comercial, dupa obtinerea acordului Directorului

Hypermarketului. In caz contrar, Administratorul va putea sa le interzica accesul in

Centrul Comercial, pe langa penalitatile care vor putea fi aplicate.

Magazinul real,- Craiova este mprit n trei departamente:

1. Departamentul Administrativ. Acest departament este format din urmtoarele:Case de marcat, Deco, Contabilitate, Dispo, Receptie, Service Clieni sintreinere.2. Departamentul FOOD, care se mparte in doua departamente mai mici: Departamentul FRESH FOOD. Acesta cuprinde urmtoarele raioane:Peste, Congelate, Grill, Delicatese, Carne, Mezeluri, Brutrie siLegume-fructe;

Departamentul DRY FOOD. Acesta este format din urmtoarele

raioane: Buturi,Vinuri, Detergeni, Dulciuri, Conserve, Cosmetice siAlimente de baza;

3. Departamentul NON FOOD, care se mparte in doua departamente: Departamentul NON FOOD SOFT. Acesta cuprinde raioanele armatoare:Textile, Bricolaj, Sport si Confecii. Departamentul NON FOOD HARD. Este alctuit din urmtoarele


15/19

15

raioane: Electro, Office si Menaj.

Produsele sunt prezentate pe rafturi, pe capete de raft i pe insule. Raftul este format din mai multe celule iar prezentarea produselor pe

raft se face de la produsele cu preul cel mai mic pn la produsele cu preul cel

mai mare,pe fiecare celul n parte. Produsele care nu auo vnzare foarte buna suntaezate pe partea de sus a raftului, iar cele care se vnd sunt aezate la mijloculraftului pentru a ajuta clienii s poat lua cu uurin produsele pe care le doresc.n partea de jos a raftului sunt aezate produsele care au o cantitate mai mare.

Pe capetele de raft sunt aezate produsele aflate n promoie pentru omai bun semnalizare a acesteia, produsele cu vnzare foarte bun pentru ca ceicare doresc s cumpere produsele respective s le poat gsi cu uurin. Insulele sunt formate din doi sau patru paleii. De obicei insulele se afl n zona

promo unde se afl produsele aflate n promoie.Exist mai multe modaliti de aprovizionare:

- Aprovizionare direct de la furnizori;

- Aprovizionare de pe platform se face din:-Central Stock studiaz vnzrile produselor i realizeazo comand mai mare, magazinele aprovizionndu-se apoicu cantitile necesare.- BBXD centralizeaz toate comenzile i realizeaz doar

comanda necesarpe ansamblul magazinelor, apoi trimite cantitatea comandat.Intrucat accesul la caile de circulatie si la zonele de livrare pot fi

comune cu accesul la parcarea rezervata clientilor, stationarea vehiculelor de

livrare nu va trebui sa perturbe circulatia altor vehicule, nici sa impiedice circulatia

mijloacelor de salvare sau de interventie pompieri si serviciilor de salvare.

Descarcarea si indrumarea livrarilor pana la magazine se vor face sub

responsabilitatea comerciantilor in cauza.

Aprovizionarile si manipularile de marfa in Mail vor trebui terminatecu o jumatate de ora inaintea deschiderii catre public a Centrului Comercial si nu

vor putea incepe decat dupa o jumatate de ora dupa inchiderea Centrului.

Exploatantii Galeriei Comerciale vor avea acces la localurile lor in afara orelor de

deschidere a Centrului Comercial pentru public, incepand cu orele 6:00 AM si,

dupa inchiderea Centrului Comercial, pana la orele 23:00.


16/19

16

Deplasarile sau livrarile de materiale voluminoase prin Mail vortrebui anuntate in prealabil Administratorului Centrului Comercial si Directorului

Hipermarketului. Carucioarele sau alte materiale de livrare vor trebui echipate cu

bandaj pneumatic si elemente de protectie pentru a evita degradarea peretilor si

solului Mail -ului.Pe de alta parte, livrarile de catre furnizori vor putea, de asemenea,

incepe la ora 6:00 AM. Ele vor trebui, in mod imperativ, sa se termine cu o

jumatate de ora inaintea deschiderii Centrului Comercial, iar seara sa inceapa dupa

inchiderea Centrului Comercial si s se termine inainte de ora 23:00.Vehiculele de livrare nu vor putea stationa decat in zonele special

prevazute in acest scop. Stationarea va fi interzisa, in special, in fata iesirilor de

siguranta si portilor de acces. Contravenientii vor fi sanctionati si vor suporta

intreaga raspundere a oricarui eventual accident.Furnizorilor care folosesc alte cai de cai de acces decat cele eventual

stabilite de Administratorul Centrului Comercial, sau care nu respecta orarele

prescrise, li se poate interzice intrarea si descarcarea marfurilor.


17/19

17

3.3.Fluxul ambalajelor din magazinul Real

Ridicarea deseurilor se va efectua dintr-un loc special care raspunde

reglementarilor in vigoare, pe cheltuiala si responsabilitatea exploatantului.

Resturile umede si deseurile uscate vor trebui depozitate in saci etansi sau

containere.

Exploatantii vor trebui sa evacueze deeurile, cartoanele si ambalajele infiecare zi, dupa inchiderea magazinului lor. Cartoanele vor trebui pliate.

In nici un caz deseurile nu vor putea fi arse in incinta hypermarketului .

Obiectivul campaniei Recicleaz i Tetra Pak te premiaz este de a atrageinteresul public pentru reciclare i ofer un exemplu concret al roluluiconsumatorilor n protecia mediului nconjurtor.

Tetra Pak, n parteneriat cu Galeria Real, lanseaz campania decontientizare Recicleaz i Tetra Pak te premiaz, care ncurajeaz toi clienii ivizitatorii Galeriilor Real s recicleze ambalajele de carton pentru lapte,iaurt i

sucuri. Campania se derula n Galeriile Real din 11 orae i anume Bucureti (3Galerii), Bacu, Braov, Cluj Napoca, Constana, Craiova, Piteti, Ploieti, Oradea,Sibiu, Timioara.Galeria Real a implementat cu succes colectarea selectiv a deeurilor de ambalajerezultate din operaiunile comerciale cu furnizorii, n toate locaiile sale, la nivelnaional, a declarat Ioana Laura Pasca, Galeria Real.


18/19

18

Bibliografie

Stanciu I. Bazele merceologiei - Chiinu: Editura Lumina 1990Blnu V. Analiza gestionrii - Chiinu: Editura Biblioteca Contabilului2003

Tudose C. Tehnologia comercianului Bucureti: Editura Expert 1998Garelic M. A. Organizarea comerului cu mrfuri alimentare- Chiinu: EdituraLumina 19905.Iliescu D., Petre D. (2004), Psihologia Consumatorului, Bucuresti:

comunicare.ro.

6. http://www.real-hypermarket.ro/


19/19

19

Date post:	18-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	marinela-gadea
View:	77 times
Download:	1 times

Fluxul Marfurilor Si Ambalajelor La Real

Documents