+ All Categories
Home > Documents > Florian Garz - CIA Contra KGB

Florian Garz - CIA Contra KGB

Date post: 29-Dec-2015
Category:
Upload: cristian-ovidiu-ghita
View: 79 times
Download: 36 times
Share this document with a friend
Description:
Florian Garz- un manual al spionului
197
col.(r) FLORIAN GARZ Nepoatei mele Diana C,l.A. coNrRA K.G.B, ffiTE.iE SR\UETIItr. ffiT]E Editura
Transcript
Page 1: Florian Garz - CIA Contra KGB

col.(r) FLORIAN GARZ

Nepoatei mele Diana

C,l.A. coNrRA K.G.B,

ffiTE.iE SR\UETIItr. ffiT]E

Editura

Page 2: Florian Garz - CIA Contra KGB

' oo

"' r ^ !, orruru dmBl*lffi-qffiE'#F''ffir " ;:

TeUFax: 0511413.842

Tiplrit ta: tipografia casgandra

Tehnoredactare comput erizatilz Adi imbucdturd

ISBN: 973-97782-7-5

Page 3: Florian Garz - CIA Contra KGB

Cuv Antu I speci al istu I u i

A LUME URATA gI FASCINANTA

Pe sub ochii cititorului acestei cd(i defileazd o lume crudd,nemiloasd, uritd dar fascinantd in cel mai adevdrat sens al, cuvAn-tutui. E lumea spionajului si contraspionajului, lumea in carene-am cheltuito mare partedin viald. Eo lumede ndnteles pentrucei care o studiazd din cd cdrli, o lume a cdrei existenld e greu decrezut de cetdleanul romAn prea bulversat de propaganda post-decerhbrtstd. $itotugi, aceastd lume exis6,trdiegte;ise luptd dupdregulile ei nemiloase gi crude. O luptd ascunsd intre spionii sicontraspionii lumii e de preferat oricdrui conflict militar. Desigur,e de preferat pentru tdrile care si-au organizat seruicii secrefeputernice, bine pregdtite si bineinzestrate. Din pdcate, Romdnia-nu

se numdrd printre ele.'in nici o altd lard din iu^" n-"" existat obatjocurd mai mare la adresa seruiciilor secrete cain RomAnia.in perioada socialistd, ideologia politicd dominantd;i obsesii/epersonale ale dictatorului Ceaugescu au sldbitserviciile secrete aleSecuritd{ii gi Armatei pAnd la limite insuportabile. Diversiuneafesenisti din decembrie 1989 a definitivat demolarea organelorinformative romdne. Ne trebuie ani lungi sd ne revenim la normal.Desigur, nevom reveni dacdvomfi ldsali s-ofacem, dacd lideriipolitici vorinlelege bine rotrul seruiciilor secrete.

Ca si in celelate cdrli, col. (rez.) Florian GAn lucreazdcu informa{iiexacte, extrase inclusiv din lucrdri de prestigiu, astfelcd nu poate fi bdnuit de nici un fel de pdftinire. Dincola de coftinauielii, apar sforile prin care sunt manipulati oamenii politici gi cetdleniide rAnd. Bine ar fi ca mdcar liderii sd pund m6na sd studiezeastfel de lucrdri, sd nu se mai lase pringiin capcana propagan-disticd a seruiciilor secrete dugmane cum, din pdcate, s-a siintimplatin Romhnia. Nu suntem a lard tipsitd de dusmani, nusuntemin afara confruntdrii infarmative. Dupd decembrie 1989,RomAnia a devenit raiul spianilor dugmanio a manipulatorilorsi diversionigtitor de tot felut. Suntem.in pericot de a pierdepdr{i din teritariu dar nu ne trezim la realitate, nu punemaccentul cuvenit pe munca seruiciilor secrete. Despre acest lucrune yorbesfe Floria n G 6rc in cartea sa. E o earte avertis,ment pentruI id eri i pal iticr. Sper sdJ in {el eag d c orect.

Page 4: Florian Garz - CIA Contra KGB

Cui fotoselte o asemerned cdrte? fn primul rind, celorcare s-au trezitin inalte funclii politice sau administrative fdrd a

avea un minim de cunogtinle din lumea informaliilor exacte.Eohligalia lorsd seinformezesisd ia mdsuriin cunostintd decauzd-in al doilea rAnd, e o carle necesard cetdleanului de rAnd, subiectal manipuldrii efectuate de seruiciile secrete adverse. Fiecare avemdatoia sd cunoa;tem, sd nu ne ldsdm manipulaliimpotrivafrcgilelorseruicii secrete nalruicii secrete nalionale, sd le i spriiinul necesar,chiar importiva prcpag andei desfdgunte de agenlii seruici ilorsecrefedu;mane ori de cdtre idiolii din neamul nostru. Citili'o si nu veliregreta!

Pavel CORUTt

Page 5: Florian Garz - CIA Contra KGB

CUVANTUL EDITORULUI

Editura ,,OBIECTIV" - Craiova isi continud, seria,,bomhelof' editoriale !

Du pi revist a,,OBI ECTM AGAZI N" (cu difuzare in j ude-fele Olteniei, timp de 3 ani) givolumele ,,Rdzboiul parapsihologicimpotriva Romdniei" (Teodor Filip), ,,secrefele lui Pavel Corut"(Eugen Delcea 9i Oana Nufe) gi ,,Secretele UELA" (Teodor Filip),iatd acum, in libierii, chiogclri $i pe tarabele difuzorilor en-detail, onoud ,,bomb;d" din ,,coieclia' EXPLOZ|V": ,,CIA contra KGB -Secrefe/e se rvi c i i lo r s ec rete".

Dupi unul din Sefii USLA anilor'80 (Teodor Filip) 9i dupiun contraspion militar (iavel Coru[), Editura ,,OBTECIIV'vi'p'ropuneun nou ,,Slreu" al serviciilor romihegti de informafii: col.(r) FlorianGArz, bihorean ca gi lt.col. (r) Teodor Filip.

Adep{ii lui Ticu Dumitrescu 9i cei,,limurifi" dediversiunilepost-decemfiiiite ale agenfilor de iniuenli ai spicinajului strdin vorexclama excedali :,,trarse curigti ? !"

Dar, oarb, ihtrebim, iei enumeriifi mai sus au fost cu ade-virat ,,secungt/', in sensul peiorativ atribuit dupd '89 uneiintregistructu ri de siguranli nafionali, pri n extrapolarea la intre g a,,ca li-td,tilor" de polilie poliiicid uneisingure pirfi, Direcfia la Securitifii?Este clarci nu!TeodorFilip afost un uslag care a contribuit la sal-varea multorvieti omeneSti si la eliminarea actelorteroriste de peteritoriul Romdni6i. PavelCorirl, desi nu maiare nevoie de prezentirisuplimentare,in calitatea contiaspionului Paul Gernescu, nu a fdcutnimic altceva decit si protejeze dezvoltarea Armatei gi industrieimilitare romdnesti de eventuale activititi ostile ale oiicinelor de,,spronaj 9trarne.

ln cel priveste pe autorulcirlii de fa!!, col.(r) Florian G6g,o parte din activitatea 9i biografia sa o puteli afla lecturind rindurilede pe coperta-venso. Meriti, insi, a puncta gi adiuga citeva aspectemai mult decdt importante si interesante.

Florian Girz este rinul dintre pufinii militari ce s-a expri-mat fifig impotriva lui Ceaugescu, cerdndu-i schimbarea, motivpentru care, la 1 iulie 1984, a fost destituit din Centrala M.Ap.N.,dupi 30 ani lucralica ofiferin Serviciulde Cercetare Strategici alArmatei. Pdni at'unci, flcuse pregdtire la Academia de Face aONU (1979-1981), participase ca expert la citeva seminarii sicolocvii internalionale, pe linie de securitate euro-peani 9i mon-dialS, giadusese (de la Viena, in 1979 9i 1981) primele regula-mente gi instrucliuni in legituri cu rolul si locul trupelor dementrnere a pacil.

Page 6: Florian Garz - CIA Contra KGB

Cum aproape intreaga sa pregdtire militari a fost efectuatdde pe pozilia de 9ef de promofie, nu e de mirare cd,in22 august1968, cipitanul Florian G6z, ofiferin Seclia de Legituri Externea Armatei romdne, a fost chemat urgent pentru a asiguratranslatia intilnirii istorice a ministrului lon loniti cu ambasa-dorul (Eiavis) 9i atagatul mititar (col. Rossalai Am6asadei S.U.A.'iar N,icolae Ceausescu l-a solicitat ca translator la intdlniri cuatasali militari si'delegaf ii mil itare stri ine.' n

Pute., ipoi, trecb oare cu usurinti peste faptul cdfostul9ef de prornofii (ia giAntonescu) aihoepilnit, intre i961 9i 1975,misiunispecifice pe linie militard la Londra, Beijing siAnkara, exactmetropolele in care a fost atagat militar viitorul maregal lonAntonescu?... ' '

Fostul 9ef al Secfiei Analizd-sintezd din cadrul Servi-ciului de Cercetare Strategici a Armatei (anii '80) si Secreta-riatului Gonsiliului Suprem de Apirare al Jdrii (1991-97) esteconsiderat de specialigti, inci din anii '80, unul din cei maibunianaliEtiai domeniului politico-militar. O dovadi a profesio-nalismului'siu sunt;i preAitliile din ahierioarele cirfi, unele dejaimplinite (rdzboiul NATO - Jugoslavia, predicfie ficuti inainte de27.05.93!), altele in curs de realizare (a se vedea titlul cdrlii din1995: ,,IVATO - globalizare sau disparifie? De Ia rdzboiul rece Iapacea pierdutd"t).

Col.(r) Florian Giz posedd o dozi iniredibili de modestiesi bun sim!, calitdli proprii doar marilorvalori, care nu maiau nevoiede elogii. in acestil conditii, subsemnatula fost gocat de o afirma{iea domlieisale, aparentiipsitd de modestie. ,,'rCIA contra KGb -Secrefele serviciilor secrete >> este o carte unicat in Europa deest!" Dupi surpriza de moment, am ajuns la concluzia ci trebuiesi-i dau dreptate. Un superprofesionistin domeniul analizei si sinte-zei informafiilorsecrete stiefoarte bine ce gindegte gi scrie. Cemanedoar si vi convingeli si dumneavoastri, stimafi cititori...

f n ce ne priveste, promitem ca EDITURA ,,OBIECTIV*si continue, cu aceeasifrecvenli, aparifiile-bombi din cadrul,,Colectiei EXPLOZIV ", aducdnd in prim-plan si alte subiectesau alti ,,{lt€i" ai Serviciilor secrete din Romdnia. Pentru ci,intr-o perioadi de haos generalizat si de rizboitotalimpotrivaNeamului rominesc, in care nu cunoagtem mare lucru, nici micard in prezent g i trecutul apropiat, iar istoricii su nt trecu li p,,stan d bf'de legile in vigoare, cine oare poate descilci mai bine ltele plaseidlversioniste intinse deasupra Carpatilor decdt ,,greii " lnformaliilorronnine?...

Eugen EEN-CEA

Page 7: Florian Garz - CIA Contra KGB

Gapitolul l:

RAZBOAIELE MONDIALE

9r SPToNAJUL MODERN

Serviciile de informafii militare (spionaj) cu misiunistrategice la scari internafionali, ca organe permanente ladispozilia guvernelor, cu un rol esenlialin elaborarea politicilorexterne ale Marilor Puteri, s-au niscut la sfirgitul secoluluiXlXsiinceputul secolului XX, cu deosebire in contextul creat de primulrdzboimondial.

Serviciile de informatii militare de nivelstrategic nalionalnu se confundi cu structurile de cercetare de la trupe, care au existatsi funcfionat de cind au apdrut afinatele..

""Gercetarea militard strategicd este legati de aparifiaarmatelor de masi, a ciilor ferate, a telegrafului 9i radioului denasterea statelor majore generale gi de aparifia practiciielaboririiinci din timp de pace a unor planuride operafii pentru viitoarelerdzboaie.

iDeschizitori de orizonturi in acest domeniu au fostgermanii, sub conducerea generalului von Moltke, fondatorulprimului stat major general din lume, deriumit ,,creierularmatei", a primeiacademii militare de comandi sistat majordin istoria armatelor si autor al primelor planuri de operafiimilitare elaborate din timp de pace. Acestea aveau sd duci, inrizboiul franco-prusac din 1870-1871, la spulberarea armateifranceze in marea bitilie de la Sedan si la capitularea Frantei.Atunci,ls'-a demonstrat pentru prima daii, la scari mondiatd,'ceinseam ni cerceta rea strate g i ci in rizboi u I modern.

"r

in contextulprimului rizboi mondial, seliciile de informafiimilitare de nivel strategic 9i-au stabilit, pentru prima datd ca obiectivfundamental, accesul, cu ajutoru I u nor spioni recruta{i, la plan urilede operalii ale adversarilor potenliali.

. Un succes rdsundtor, pe acestfront extrem de sensibil alrizboiului secret a fost oblinut de spionajul militaral Rusiei impotrivalmperiului Austro-{Jngar. Astfel, inaintea primului rizboi mondial,atasatul militar al Rusiei la Viena a reugit si-l recruteze pe colo-nelul austriac Alfred Redl, care a lucrat in Statul Major General

- secfia Operafii, iar apoi a ajuns $ef al Serviciului de informafii

Page 8: Florian Garz - CIA Contra KGB

(spionaj) al armatei austro-ungare.Timp de zece ani, colonelulAlfred Redl a furnizat rugilor

informalii de o valoare excepfionali, inclusiv confinutul planurilorde operaliiale armatei, ceea ce si explicdinfrAngerile zdrobitoaresuferite de trupele austro-ungare pe timpul campaniilor din Galif ia

siSerbia.

Trdditorul Sturza, precursorul lui Pacepa

in primul rizboi mondial, gi Romdnia a avut parte de

triddtori care au intrat in istoria spionaju lu i militar.Estevorba de colonelulAlexandru Stirrza, fiul lui Dimitrie

Stu rza, fost de mai mu lte ori prim-ministru al Rom6niei gi un u I dintre

cei mai apropiali oameni deincredere ai regelui Garol l.

GolonetulAlexandru Sturza, ginerele lui Petre Carp, mare

mogiersiom politicgermanofil, care la ultimulconsiliu de coroand

inaintea intririi Romdnieiin rizboi a declarat cd doregte ,,infrAngereaarmatei romdne", si-a facut studiile militare superioare in Germania,

unde a fost recrutat de spionajul militar german'

in seara zileide 6februarie 1917,in calitate de comandantal Diviziei 1 0 infanterie, colonelul A.Sturza a trecut frontu I la inamic-

Ulterio1 prin manifeste tipirite de spionajulgerman, colonelulA.Sturza aindemnattrupele rornine de pe front sd treacd de partea

trupelor germane si si intoarcd armele impotriva guvernuluiRominiei si trupelor aliate rusegti.

Colonelul Alexandru Sturzaigi ducea laindeplinire misiunea

de subminare a armatei cu ajutorul unui complice, respectivlocotenent-colonelul Criiniceanu, comandantul Regimentului25 infanterie din aceeagidivizie, fiul generalului Crdiniceanu,fost ministru de rizboi gi comandant al Armatei a 2'.a.

Locotenent-colonelul Grdiniceanu a fost arestat, condamnat pentru

inalti trddare giexeeutat de cdtre un pluton din propriul regiment,

in vinerea Pagtilor-ColonelulAlexandru Sturza a fost condamnat la moarte

in contumacie dar, dupi rizboi, a revenitin lari si, dupi o scurtidetenfie, datoritd influenfei familiei sale, a fost graliat 9i a murit de

bitrinefe, ca funclionar la o banci germani din Bucuregti.

Cazurile celor doi triditori nu artrebui uitate, mai ales in

Page 9: Florian Garz - CIA Contra KGB

perioada actuali de,,tranzi!ie", cdnd tot mai multi ofiteriai armateiRominiei studiazA in strdinitate si sunt educafi in ,,spirit pro'NATO

gi pro-occidental",in loc de spirit pro-Rominia, cum artrebui.

Obiectivul lui Canaris: petrolul romanesc

in perioada interbelici, cel mai activ 9i mai eficientserviciu de informalii militare din Europa gi din lume a fost celal Germaniei celui de-al treilea Reich. Spionajul gerrnan a culesin mod sistematic informaliivitale despre statele ce urmau sd caddvictimi,,rdzboiului fulger" declangat de Hitler la 1 septembrie 1 939,respectiv Polonia, Franfa, Cehoslovacia, Marea Britanie, dar maiales fosta U.R.S.S. Pierderea, in final, a rdzboiului de cdtre Gennanianu poate fi pusd pe seama serviciilor sale de informafii si mai alescelalarmatei, Abwehr, condus de amiralulWilhelm Ganaris, ci pe

nebunia luiAdolf Hitler, care si-a propus cuceriri dincolo de puterileGermaniei.

Unui analist neutru nu-i pot sciira din vedere victoriilearmatei germane din primii ani de rezboi, respectiv ocu parca Polonieisi nimicirea armateipolonezein septembrie 1939, nimicirea armateiFranfei, consideratd la vremea respectivi ca,,cea mai puternicddin Europa", intre 10 mai - 15 iunie 1940, cit mai ales pierderileprovocate armatei sovietice in vara si toamna anului 1941, de laBrestlitovsk pdniin fafa Moscovei,de ordinula 5 milioane de morfi,rdnifi 9i prizonieri, la care serviciul de spionaj militar german si-aadus o mare contribufie. Spionajul militargernan pe uriasulfrontde est, unde s-a hotirdt de fapt soarta Germanieiin cel de-al doilearizboi mondiat, a fost condus de generalul Reinhard Gehlen, careva juca un rolvital siin anii rizboiului rece pe frontul anti'comu-nismului.

Un succes de importanfi strategici exceplionali, atri'buit serviciilor secrete geimane 9i in special Abwher-ului, l-a consti-tuit contribulia acestora la atragerea Romdniei in sfera deinfluenli a Germaniei.

Conducitorii celui de-altreilea Reich au fost constienti defaptulca, iatipeirotul rominesc, Germania nu se putel anlajaintr-un rdzboicu Marile Puteri europene.

De negocierile secrete cu Rominia s-a ocupat personalseful Abwehr-ului, amiralul Canaris. Acesta l-a contactat peMoruzov, seful Serviciului de lnformalii al Romdniei. Degi geful

9

Page 10: Florian Garz - CIA Contra KGB

spionajului militar german nu avea o pirere prea buni despreMoruzov, ceidoi au colaborat bine, punind la punct un sistemefi cient de pazd a rafi nirii lor si cAmpu ri lor petrolifere rominegti cutrupe germane si instalind in functii de controlin industria petrolierioameni seleclionafi deAbwehr. Ulterior, dupd preluarea sefiei statuluide citre generalul lon Antonescu, Moruzov a fost destituit si trimisin inchisoare, acuzat de colaborare cu serviciul de spionaj britanic.in locul acestuia, a fost numit generalul Eugen Gristescu, care acontinuat colaborarea cu Abwehr'ul si amiralul Canaris, pini laie;irea Romdn iei din rizboi si aldturarea ei la coal if ia antihitleristi.Cristescu a plitit cu viala aceasti colaborare, fiind executatimpreund cu maregalul lon Antonescu in grupul criminalilor derizboi, nominalizat la Teheran siYalta de citre Stalin, RooseveltsiGhurchill.

Rdzboiul spion^ilor

Perioada interbelicd a fost in realitate o pauzd intre douirizboaie. Echilibrul european, stabilit in Europa si in lume in urmaTratatelor de pace de la Versailles, Trianon si S6vres din 1919-1920, s-a dovedit fragil. Gonditiile impuse Germaniei de citre puterileinvingdtoare au creat in aceastd tari o stare de nemulfumireexplozivi care a favorizat aparifia nazismului si a luiAdolf Hitler.

Primul sistem de securitate colectivi materializat ininstituf ia Ligii Naf iunilor, creati la iniliativa prefedintelui S.U.A.W.Wilson, in 1 91 9, meniti,,s d pu n d ca pdt tutu ro r rdzboaiel o r", aesuat in misiunea sa. lnvazia japonezi in Manciuria din 1931 sicea italiani din Etiopia in 1935, urmate de atacarea Finlandei decitre U.R.S.S., in 1939, au subminat iremediabil rolul gi locul acestuiorganism, in care marele diplomat romdn Nicolae Titulescu si-apus toati speranfa pentru a salva Rominia de la dezmembrare.

Rusia siGermania, eliminate de la procesulde edificare anoiiordini politice europene instituiti dupd primul rizboimondial,s-au coalizat prin Tratatul de la Rapallo, si au incilcat si subminatin mod sistematic prevederile Tratatului de la Versailles. Germaniaa pdrdsit Liga Natiunilorin 1936, trecdnd la un program rapid dereinarmare, iar U.R.S.S. a fost exclusi ca urmare a actului deagresiune impotriva Finlandei.

La 22iunle 1941, Germania, avind ca aliat principalin estRominia, a atacat U.R.S.S. incepind cu aceasti dati si pind la

10

Page 11: Florian Garz - CIA Contra KGB

incheierea lui la data de 9 mai 1945, rdzboiulaldoilea mondials-adesfisurat, ca efort fundamental, in jumitatea de est a Europei.

Pe frontul de est, au participatforle militare uriage, au avutloc bitilii la o scard inimaginabild gi au pierit mai mulli oameni decitpe toate celelalte teatre de actiuni militare luate la un loc.'

'Desfiguratin intervalilistoric 1 septembrie 1939-9 mai1945, rizboiul al doilea mondial a constitqit a doua fazd gi cea maiingrozitoare, de auto-distrugere a Europei, ducdnd in final laciderea acesteia sub influenla celor doui super-puteriinvingdtoarein rizboi- U.R.S.S. gi S.U.A. $i la aparilia ordinii politice mondiale,,bipolarc".

lstoriografia europeani si mondiali, din care s-au inspiratgi istoricii romAni, a finut si invinovileasci exclusiv Germania pentrudeclangarea celor doui rdzboaie mondiale. Unele concepfii mairecente, apirute in epoca post-rizboi rece, la care subscriu si eu,pun in lumini faptul cdvina nu a fostin totalitate a Germaniei. Omare parte din rispundere pentru izbucnirea primuluisiceluide-aldoilea rdzboi mondial, care au costatviata a peste 70 de milioanede oameni, revine si,,marilor democralii'n,respectiv S.U.A., Franfasi Marea Britanie, care nu au gdsit un modusvivendi cu cele douinoi puteri industriale 9i militare, Germania siJaponia.

Excluderea brutali a Germanieide la sursele de materiiprime si de pe piafa mondiali, lari care s-a industrializat maitArziu, de cdtre Franfa 9i Marea Britanie, a.impins Germania lamisuri disperate. Aga cum s-au gdsit solufii atit pentru Germania,cit si pentru Japonia, dupd cel de-al doilea rdzboi mondial, se puteaajunge la o acomodare cu acestea sifiri rdzboi.

Serviciile de spionaj militare din prinoipalele puteri beli-gerante au avut o contribufie imensi atdt la pregdtirea, cdt sila derularea celui de-al doilea rizboi mondial..

Cucerirea Austriei, a Gehoslovaciei gi pdtru nderea celuide.al treilea-Reich in Rominia, Bulgaria 9i Ungaria s-a ficut firdviolenfi, pe cale politici sieconomicd 9i prin acfiunisubterane aleserviciilor secrete germane.

Decapitarea conducerii Armatei Ro9ii, intre 1 935-1 938,prin arestarea a circa15.000 de ofi,teri superiori si generali, precumsi executarea unora dintre cei mai valorosi, in frunte cu maregalulTuhacevski, la ordinul lui N.V.Stalin, sunt atribuite unor acfiunisr-,sbveflsive ale spiona.!ului militargerman, care l-au alimentat pesefu! statuluri sovietic cr.l ,date 9i infonmrafii "despre ,,comploturi"ale

JI

Page 12: Florian Garz - CIA Contra KGB

unor ofiferi 9i generali rugi, prin intermediul unor agenli dubli si deinfluenti bine plasafi.

Pe toati durata celui de-aldoilea rdzboi mondial, servi-ciile de informafii militare din coalilia antihitleristi s-au spionatreciproc.

Micel ruso-german... in folos american

ln perioada 1922 -1939, Moscova a triit su b spectru I groazeiunui rizboi generalizat al ,,lumii capitafi3fe"impotriva ,,primului statsocialist". Stalin s-a asteptat sd fie atacat concomitent atit decitre marile puteri occidentale luate la un loc, cit 9i de citreJaponia din est. Aceasti stare de spirit a condus la crearea unuiurias aparat de securitate internd opresiv, cit 9i a unor organe deinformafii exteme la scard globali foarte penetrante.

Pactul Molotov-Ribbentrop, oferit de Hitler lui l.V.Stalinsi semnat la Moscova la 23 august'1939, a avut consecinledezastruoase pentru Polonia, RomAnia, Letonia, Estonia si _Lituania,dar a fost un dar cizut din cer pentru U.R.S.S., aceasta cdpitdndun rigaz de doi ani pentru a se pregdti de rizboi-

Stalin era asigurat ci Germania va ataca mai intii invest. Semnarea pactuluiafost precedati de numeroase contacteintre serviciile secrete ale celordoui state.

Punerea in aplicare a planului de operafii ,,FrederikBarbarosa" de,atacare a U.R.S.S., la22iunie 1941, despre carespionajul rusesc era informat pini in cele mai mici detalii, aconstituit actul de sinucidere al Germaniei hitleriste, deoarece, inplan politiio-militar, a condus la nagterea imediatd a mafii coalifii-U.R.S.S., S.U.A., Marea Britanie -impotriva celui de-al treilea Reich.

Este interesant de relinut faptul ci istoricii germanicontemporani, dupi unificarea din :1990, departe de a-l prezentapeAdolf Hitlerca pe un dictatormonstruos, ii reprogeazi acestuiadoar doui gregeli fundamentale si anume: atacarea U.R.S.S.si exterminarea evreilor. ln rest, tot ce a ficut Hitler pentruGermania este liudat...

Rezboiul al doilea mondial a fost, in ultimi analzd,un dzboiintre marile state capitaliste, puternic industrializate, la care a fostantrenati, din impruden,ta Germaniei, 9i unica putere comunisti alumii-U.R.S.S.

S.U.A. si Marea Britanie au avut numai de cistigat de

12

Page 13: Florian Garz - CIA Contra KGB

pe urma micelutui dintre germani si rugi' lstoricul britanicGerhard L.Weinberg, in cartea-sa , ,O lume sui arme - Istorta globartd

a cetui de-al doilea rdzboi mondial'n,apirutiin anul 1994, care pune

in lumini noi informatii si documente din arhivele de rdzboi ale

Cermaniei, S.U.A. 9i fvf'arii Britanii, recu noaste ci pierderile totalesuferite de rusiiri cel de'al doilea rizboi mondial au depigit25.000.000 de morti.

in plan politico-militar strategic, S.U.A. a folosit puterea

militari a ru;ilor pentru zdrobirea Germaniei, pentru ca, in final, sipuni stipinire pe jumitatea de vest a Europei, cu minimum depierderi. Acelasi istoric arati ci atunci cind britanicii, prin maregalul

Montgomery'le.au propus aliafilor lor americani ca armateleamericano-britanice, totalizind peste 100 de divizii, si cucereasciBerli nu I inaintea rugi lor, fapt perfect real izabi l, generalul Eisen hower'

la indicatiile Washingtonului, a refuza! acest lucru, afirmind sec:

,,Sd ldsdm aceastd sa{isfaclie rusilor'..intr-adevir, in aprilie- mai 1945,.-satisfaclia"de a cuceri

Berlinul a revenit Armatei Rosii, cu pref ul viefii a 300.000 de soldafi,adici aproape cit au pierdut americaniiin tot cursul celui de'aldoilea rdzboimondial.

Coalitia militard U.R.S.S. -S.UA. -Marea Britanie afost una

nefireasci, a funcfionat extrem de dificil si s^'a destrimat la prima

ocazie. La numai iateva lunide la istorici ,,fntAlnire de pe Elba'! a

marilor armate aliate, euforia victoriei 9i spiritul de alianli s-auspulberat. A urmat o perioadd de incilcare sistematici, atit de citreo parte, cdt 9i de citre cealalti, a acordurilorde laYalta 9i Postdam.

Germania - salvati de...,insurecfia romind !

" Descoperireaarmeiatomice lasfirgitulceluide'aldoileardzboi mondial a aruncat o umbrd extrem de neagri asupra.relafiilordintre fostiialiafi.

Omenirea a intratin era atomici la data de 16 iulie 1945,

ora5,29'45" (cinci, douizeci 9i noui de minute 9i patruzeci si cincide secunde), cind s-a produs prima explozie nucleari din lume,?n poligonul de la Los Alamos, din Texas - S.U.A.

La mai pufin de o luni de zile, respectiv pe data de 6 august1945 ora 08,1 5, puterea atomului este folositi pentru prima dati inrizboi, prin explozia unui dispozitiv nuclear deasupra oraguluijaponez Hirosima (aloptulea oras ca mdrime alJaponiei), din ordinul

l3

Page 14: Florian Garz - CIA Contra KGB

pregedintelui S.U.A., Harry Truman.Aceasta a costat viafa a peste 200.000 de femei, copii si

bdtrdni, oragul nefiind gamizoani militard. Urmeazd cea de-a dou'alovituri nucleard, delal2august 1945, asupra oragului Nagasaki.

lndiferent de motivatiile politice, militare, de calculeleeconom ice, interesele stiinf ifi ce, psihologice sau rasiale, folosireaputerii atomului impotriva omului printr-un act deliberat constituiecea mai mare crimi din istoria lumii, depigind chiar si ororilesiviryite de nazism, cunoscute sub genericuide ,,holoeaust'0.

ln august 1945, S.U.A. dispuneau de 16 bombe atomice,gata de afiaruncate siasupra altorobiective.. Spionajul militar rusesc a fost tot timpul la curent cuprogramul nuclear american, in contextul unei actiuni rimasi inistorie ca una din cele mai marigi mai reusite operatiide sustragerea unorsecneteintr.un domeniu ce avea sd ichimbe iitoria umanitdtii.

Trei savanti strdini cu un rol cheiein cadrul programulLicu noscut su b codul,, M an h atte n ", de realizare a bombei atomice,rdspectiv savantu I britan ic Allan Nunn May, savantul italian BrunoPontecorvo si savantul german Klaus Fuchs, au fost agenfirecrutafi ai serviciului de spionaj militar al U.R.S.S., cunoscut siintrecut ca si dupi dezmembrarea U.R.S.S., sub denumirea de G.R.U.(Direcf ia Generali de lnformalii).

Acestora li s-au addugat savanlii atomisti americani - sotiiEthel gi Julius Rosenberg-, recrutati OL aeeladi serviciu sovieticpe baze ideologice, care au pus la dispozifia rusiloro mare cantitatede informaf ii din domeniul cercetirilor nucleare.

Arestati in urma unui denunt, cei doi savanti au fost condam-nati la moarte si executafi pe scaunulelectric, in anul 1953, intr-o atmosferi de isterie anticomunisti generali din S.U.A. a acelorvremuri.

Ceea ce este de maxim interes pentru contemporaneitate,inclusiv pentru istoricii militari romdni, sunt noile informafiicu privirela programul atomic american din timpul celui de-al Uoilea rdzboimondial, cuprlnse in tratatul ,,O lume sub arme" a lui G.Weinberg,din care ,rezulta cd primele bombe atomice tyebuiau si fierealizate pdnd la sfdr;itul anului 1944. Potrivit unordocumentede arhivi din S.U.AI si Marea Britanie, rezultd cd ceidoi mari aliatioccidentali, care au realizat prin eforturi comune arma atomicd,acegtia intentionau s-o foloseasci impotriva Gerrnaniei, adiciin Europa. Pe l6ngd noutatea absolutd a acestor iyrformatii, nu pofi

14

Page 15: Florian Garz - CIA Contra KGB

si nu incerci un sentiment de groazi la gdndulci Europa puteadeveni poligon de incercare pentru aceste teribile mijloace denimicire in masi, cu u rmdri incalculabile pentru intreqga populaliea continentului. Primele bombe atomice au fost gata de intre-buinfare in vara anului 1945.

ln acest posibil scenariu apocaliptic de bombardamentatomic asupra Europei, agindrdzni si inserez rolul Romdniei, desprecare, timp de peste 50 de ani, nu s-a amintit nimic, niciin istoriografiaeuropeani si nici in cea nafionali.,

Gu privire la impodanta iegirii RomAniei din ,,Pactul tripaftit"si aldturarea ei la coalilia anti-hitleristi, tofi istoricii si analigtii politiciau fost de acord ci acest act infiptuit la 23 august 194/. a influenlatde o manieri decisivd desfdsurarea celuide-aldoilea rizboimondialin Europa, conducind la scurtarea acestuia cu cel pufin gaselunide zile.Aceasta, maiales prin privarea Germanieide petrolulromdnesc, fapt ce a paralizat in mare mdsuri masina de rdzboigermand, in specialavialia gitrupele de taincuri.

Gu alte cuvinte, dacd Rom6nia ar fi continuat sd luptealdturi de Germania, rdzboiul s-ar fi putut prelungi pind in varaanului 1945, ceea ce ar fi oferit S.U.A. 9i Marii Britanii posibi-litatea intrebuintdrii celor 16 bombe atomice, de care dispuneau,

,impotriva Germaniei, lucru dorit din tot sufletul de citreWinston Ghurchillca rizbunare pentru dezastrele produse Londreide bombardamentele germane cu rachetele V-1 9iV-2.

lati cum, in mod indirect, RomAnia, prin aparenta tridarea alianfei sale cu Germania, a salvat nafiunea germani de la,,holocaustul nuclear"la care, in mod sigur, arfi fost supusi siEuropa de la infectarea radioactivi a unor zone din Vest.

De aceste infqrmaf ii si ralionamente in premieri absolutdartrebui si se lini cont, atdtin evoluarea globald a roluluisi loculuiRominiei in cel de-al doilea rdzboi mondial in Europa, cit gi fafi deaprecierile iresponsabile ale unorelemente politice reziduale dincompunerea clasei politice din Rominia de dupi anul 1989, careafirmi, in gura mare giin plini zi, cd ,,Romdnia a fdcut rdu cAnds-a desprin s de Germania in vara anului 1944, motiv pentru careaceastd {ard n*ar sancliona in prezent prin neinvestirea de capitalin economia romineascd". Mai firesc arfi ca nafiunea germanisd fie recunoscitoare rom6nilor, care i-au scipat de la undezastru atomic...

15

Page 16: Florian Garz - CIA Contra KGB

Frontul invizibil

lntrucAt,,rizboiul rece"a fost o continuare a celui de-aldoilea rdzboi mondial, dar purtat cu alte mijloace, sianume cucele politice, economice, ideologice, psihologice siculturale, darmd ales cu mijloace acoperite, pe frontul invizibil al rizboiului secretpurtat de serviciile de spionaj, considerdm utili o scurtd trecere inrevistd a compodamentului lor pe timpul acestei mari conflagrafiimondiale-

Agenfii serviciului de spionaj militar german, A,bwehr, s-audovedit deosebit de eficientiin Franfa, Olanda 9i Belgia dar aurepudat pullne sucoese, mai ales in ultimii ani ai rdzboiului, in S.U.A.

9i U.R.S.S. ln privinfa Marii Britanii, Serviciulde Securitate (Ml-s)al acesteifiri a pretins, in mod exagerat, cd,,toli agenlii germaniirfil@i in Anglia au fost pinsi, incarcenti, impus, ca{ sau funsfomaliin agentidubli"- Nimic mai inexact! ln realitate, serviciile geffnanede spionaj au aplicat lovituri crunte britanicilor. Se 9tie, spreexemplu, de cazul ,,Cicero"-de la Ankara, respectiv de valetulambasadorului Marii Britaniiin Turcia, care a pus la dispoziliagermanilor confinutul planului de operatii,,Overlord"de debarcarein Normandia.

Surprinzitor este faptul cd, degi s-a umblat la arhive, spio-najul militar britanicin Germania, ]talia siJaponia continui sd riminiacoperit de mister. Probabilcd dupd mai bine de o jumitate desecol de la rizboi, britanicii nu au de fapt cu ce iesiin fafi!... Existdinsi dovezi clare ci majoritatea refelelor britanice de spionajmilitar din Europa de vest au fost penetrate de germani, cuefecte dezastruoase.

A rdmas in istoria spionajului mondial ,,operaliunea PolulNord', prin care contraspionajul german a retinut, neutralizat sautransformatin agenfidublicirca 80 de spioni britanici paragutalisau infiltratiin Olanda, in perioada 1942'1943,impreuni cu o marecantitate de arme, explozivi, stafii radio, codurietc.

Spionajul militar american in Europa a fost insignifiant.William Donovan giAllen Dulles, fondatoriiserviciilor moderne deinformalii ale S.U.A., care au operat cu un numir modest de agenfi,s-au bazat mai mult pe serviciulvoluntaral unorgernani animatide sentimente anti'naziste, acfiondnd pe teritoriile unorstate neutre,precum Elvetia si Suedia.

Serviciul de spionaj al Marii Britanii a ficut mare caz de

16

Page 17: Florian Garz - CIA Contra KGB

,,opera{iunea Enigma", adici reproducerea maginii de cifratgermane, cu care celde-altreilea Reich a lucratin tottimpul rizbo-iului. Adeviruleste cd magina ,,Enigma", o adevirati capodoperdin materie de tehnicd a cifririi unor mesaje, a fost obfinuti de servi-ciul de informafii militare al Poloniei si oferitd S.U.A. gi MariiBritanii dupi ocuparea acesteitdride citre trupele germane.

Spionajul militar sovietic este recunoscut, inclusiv in,,Enciclopedia spionajului" scrisi de un agent britanic, Ronald Seth,apirutd la Londra in 1975,iba unul din cele mai penetrante 9imaieficiente din tot cursul celui de-al doilea rizboi mondial.

in afara,,relelei atomice"rusesti, care era,,la curent"cu totce se derulain laboratoarele nucleare din S.U.A., spionajul militarrusesc a mai dispus de ,,refea ua Richard Sorge" din Japonia,care atransmis Moscovei informalii de importantivitiali, schirnbindsoarta rizboiului pe frontul de risirit. Datoriti informafiilortr:ansmisede R.Sorge, potrivit cirora Japonia nu va ataca U.R.S.S., deschiz:ndun front in extremul orient - siberian cum dorea Germania, ci rra

declansa ample operaliiin Pacificul de Sud impotriva Marii Britanii,Olandei 9i apoiimpotriva S.U.A., asa cum s-a giintimplat la datade 7 decembrie 1941 prin ataculde la Pearl Harbour, a fost posibildmarea victorie a rusilor din fata Moscovei.

Pe baza acestor informatii, rusii au putut relrage din OrientulExtrem trei armate de siberieni, care au jucat un r:ol decisivin zdrobireaorfensivei germane din frp Moscoveiin noiembrirsrlecembrie 19{1 .

Richard Sorge a fost arestat de japonezi in urma unuiact de trddare si executat la 9 octombrie 1944.Via!a acestuia arfi putut fi salvati daci l.V.Stalin ar fi acceptat schimbarea luicu un numir de generalijaponezi aflafi prizonieri la sovieticiinurma luptelor dintre trupele rusegti gijaponeze de la Halhd in Goll,din 1939.

Dupi moartea lui l.V.Stalin, Richard Sorge, considerat unuldin cei mai mari spioni ai secolului XX, a fost declarat Erou alu.R.s.s.

O alti refea sovietici despre care se cunosc putine date,dar care a funclionat pe toati dur:ata celui de-al doilea rizboi mondial,producAnd adevirate ravagiiin secretele militare ale celui de-altreilea Reich, a fost cea condusi de germanul Rudolf Rossler,niscutin Bavaria, la Angsburg, de profesie jumalist. Acesta a lucratpentru rusi, ac,tiondnd de peteritoriul Elvefiei, datoritd puternicelorsale conving"eri anti-naziste. Rudolf Rossler a avut o relea proprie

l7

Page 18: Florian Garz - CIA Contra KGB

infiltrati in insusi organul de operafii al Statului Major Generalgerman, de unde a sustras conlinutul planurilorde operafiide pefrontUl de risirit ale armateigernane.

R.Rossler si-a triit tot restulvieliiin Elvefia, decedind in1962, fdrd a face cunoscute vreodati numele celor cLr care a lucrat.in ultimii 50 de ani, in legituri cu agenfii lui Rosslers.au f6cut celemai fantastice speculafii, mergindu-se pini acoloincitsi se afirmeci insusi amiralul Ganaris, seful serviciului de spionaj militar alarmatei germane, ar fi constitu it princi palu I fu rnizor de informatii.Misterul ,,relaliei Rudolf Rossler (pseudonim-Lucy)" nu a fostdezlegat nici pini in zilele noastre.

O altd retea de legendd ruseasci alost,,releaua Oxford',recrutati si pregdtitd intre an ii 1 930-1 940, compusd din AlexanderFoote, Guy Burges, Harold Maclean, Allan Nunn May si, maiales, Harold ,,Kim" Philby, cu ajutorul cirora au fost penetrateatdt structurile militare, tehnico-gtiinf ifi ce, cit si serviciile secretebritanice de spionaj si contraspionaj.

Harold ,,Kim'l Philby - ajuns dupd cel de-al doilea rizboimondial, printre altele, giin funcfia de 9ef alserviciuluide contra-spionaj al Marii Britanii-, a lucrat pentru rusitimp de peste 30 deani. in 1963, cind era pe punctul de a fi dema-scat si arestat, Harold,,Kim"Philby, distins cu cele maiinalte ordine ale coroanei britanice,s-a retras la Moscova, unde avea gradulde general de divizie si ovild in apropierea capitalei rusegti. Acesta a fost agent al K.G.B.,serviciu la a cdrui modernizare a lucrat intens dupi retragerea sainU.R.S.S., pindin 1990, cdnd a decedat. Pentru,,meritele"salefatdde U.R.S.S., Harold,,Kim"Philby afost distins cu inalte ordinesovietice..

Specialigtiiin materie de spionaj, atit din est, cit 9i dinvest, il consideri pe Harold Philby ca fiind cel mai mare spion altuturor timpurilor. Nervozitatea manifestati de Marea Britanie inraporturile politico-diplomatice cu fosta U.R.S.S. din 1963 incoacesi represaliile periodice aplicate de englezi diplomatilor sovietici, iardupi 1991 celor rugi, denoti ci englezii nu le pot ierta acestora,,cazul Philby".

Dupi utilizarea pe scari largi a relelelor de spioni sidiversionisti, dupi cercetarea radio, radio-gonio si radar, care aucunoscut o mare dezvoltare gi -care se incadreazi in ceea ceserviciile americane de specialitate numesc ,,Signal Intelligence"(SlGlNT), spargerea cifrurilbr si a codurilor de stat gi militare a

18

Page 19: Florian Garz - CIA Contra KGB

constituit celde-altreilea domeniu de obfinere de informafii latoate nivelurile.

in acest domen iu in care americanii 9i britanicii pretind ciau facut,,ravagii'oin secretele germane si japoneze, cea maiapropiati de adevir mi se pare aprecierea ci statele beligerantemari, in tot cursul rizboiului, in perioade diferite, si-au ,,spart"reciproc cifrurile si codurile firi ca cineva anume sd delindsupremafia absoluti.

ii ,,lstoria completd a celui de-at doilea rdzboi mondial" alui Gerhard L.Weinberli, se aratd, pe bazi de documente din arhivelede rizboi, cd germanii au ,,spart" sistematic codurile marineimilitare britanice 9i americane din Atlantic, cu efectedezastruoase pentru convoaiele maritime organizate de aliafi.

Zdrobirea armatei franceze in numai 35 de zile s-a datorat,printre altele, nu numai efectelor surprinderii, a concepfiei dzboiuluimobil, ci 9i faptului,,spargerii"cifrurilor gi codurilorfranceze.

ln prezent, se gtie gise recunodgte cd germaniiau reusitsi ,,spargi" cu succes si cifrul de stat diplomatic al S.U.A. Deasemenea, cripto-analistiigermaniau spart cifrurile de state alealialilor sdi, respectiv ale ltaliei, Romdniei, Ungariei si Bulgariei,precum si pe cele ale Turciei si lugoslayiei.

Nemf ii si italienii au fost multi vreme la curent cu intregulconfinut al mesajelor cifrate dintre Departamentul de rdzboi al S.U.A.gi atagafii militariamericani de la Cairo, care erau apoi comunicategeneralului Rommel, comandantul trupelor germane -,"Aftican Korp".

Dupi pitrunderea armatelor aliate pe teritoriul Germaniei,seruiciile de spionaj rusegti, americane si britanice au fost cuprinsede o adeviratd febrd a ciutirilorsi capturilor. in tot cursulanului1944 9i pAni la 9 mai 1945, obiectivulspionajului militaralalialilornu l-au mai constituit forlele armate germane, ci realizirile tehnico-gtiinf ifi ce militare ale celui de-al treilea Reich.

ln fruntea armatelor aliate invadatoare au operat detaga-mentele speciale de capturi ale serviciilor de spionaj militar carevizau uzinele, laboratoarele de cercetdrisi proiectiridin domeniultehnicii rachetelor, a aviafiei cu reacfie, a tehnicii radar, a produselorchimice de lupti si, nu in ultimul rAnd, a realizirilor germane indomeniul nuclear.ln acelagi cadru de preocupdri, erau ciutafisicapturaf i savanf ii, cercetdtorii, inginerii gi proiectanlii germani. lnaceasti perioadi, alialii au jefuit Germania de tot'ce se putea incondifii de 6zboi, sub forma capturilor.

19

Page 20: Florian Garz - CIA Contra KGB

Fabrica de rachete V-1 9i V-2 de la Pennenmiinde aconstituit una din cele mai rAvnite capturi. Aceasta a fost ocupatide citre trupele rusegti dar savantul Wernervon Braun, realizatorulcelor doud rachete, impreuni cu un grup de inginerisi proiectanti,au ajuns la trupele americane, cdrora li s-au predat. Acest,,grupde aur"afost imediattransportatin S.U.A,9i, impreuni cu altezecide mii de specialisti germani, indiferelnt dacd au fost nazigti sau nuau contribuitde o manierd imensi la construirea uriagei industriidenachete,si aviaf ie reactivd a S. U.A.

ln colectivul de proiectare condus de von Braun a fostracolat, ulterior, gisavantuI Herman Oberth, originardin Flominia,niscut si educat la Medias, cu studii politehnice in Germania, fostprofesoral lui von Braun, considerat descoperitorul propulsieimotorului racheti gia sistemului de rachete cu mai multe trepte.

Mutdnd in U.R.S.S. intreaga fabricd de la Pennenmiinde,gisiti intacti, impreuni cu mii de ingineri gitehnicieni germani,cu zeci de rachete, gisite in perimetrul fabriciiin anii '50, rugii i-au ddvansat temporar pe americani in tehnica rachetelor spafiale.

in colaborare cu specialigtii germani luafi prizonieri laPennenmiinde, inginerul rus S.P.Korolev a construit prima racheticu bdtaie intercontinentali din lume.

Spionajul militar britanic a capturat realizdrile germane dindorneniul,,tehnologiei invizibile "(Stealth) fali de mijloacele radar,pe care le-a vindut americanilor, care au stat la baza realizirii decitre acegtia, in ultimii aniai rizboiului rece, a,,avioanelor invizibile",,F -1 17' n si,,B-2 ", utilizate in rizboiu I d i n Golfu I Pers ic.

Rugii au dat si ei o mare loviturd prin cucerirea fabriciil.G.Farben de la Dyhernfurth, in perfecti stare de funcfionare, undese produceau substanfele chimice de luptd neuro-paralitice de tipulsarin, tabun si soman, cu efecte letale teribile, pe care Hitler nu aindriznit si le foloseasci, binuind ci le-arfi avut gi ceitrei marialiafi, ceea ce s-a dovedit ci nu corespundea realitifii.Americanii,rusii, cit si britanicii nu au dispus de aceste teribile substanfe denimicire tn masi 9i au avut suficiente motive si mulfumeascd ceruluicd nemlii nu le-au folositin timpul rdzboiului.

M-a9 opri asupra unui,,amdnunt" nu lipsit de semnifi caf ie 9ianume ci W.von Braun, in 1990, mai exact dupd unificarea Germaniei,a renunlat la cetd,tenia americani, s-a retras in patria natald, iar dindeclarafiile pu blice pe care le-a ficut rezultd ci era animat de profu ndesentimente anti-americane. Germanul tot german rimine...

Page 21: Florian Garz - CIA Contra KGB

Drept recunogtinli - generalul Patton-asasinat!

Pe toati durata celui de-al doilea rdzboi mondial, condu'citorii 'celor trei mari puteri - l.V.Stalin, F.D.Roosevelt siW.Churchill s-au suspectat reciproc, mai ales in ceea ce pri-veste posibilitatea unei piciseparate cu Germania.

Rudolf Hess, al doilea in ierarhia liderilor celui de'al treileaReich, s-a paragutatin Marea Britanieincercdnd sd convingi Londrasd incheie o pace sepamtd cu Germania. Nici pAni in ziua de astdzinu s-a pututstabilidaci R.Hess a plecatin Marea Britanie din proprieinifiativi sau a fost trimis de Adolf Hitler.'

Pe de alti parte, in cercurile ultra-conservatoare americane,animate de un anticomunism fanatic, reprezentate de EdgarHoover, directorul Biroului Federal de lnvestigafii (supranumit si,, m ic u I H itler'), precum gi de card inalu I New Yorkul u i, Spellman,a existat un curentfavorabilunei piciseparate cu Germania.

in armata S.U.A,, acest curent era 9i mai puternic. Astfel,general u I Leslie R.G roves, di rectoru 1,, Prog ram u I ui Man hatten "(de real izare a bombe atomice), declara in toamna anu I ui 1 942, inaintechiar de marea bitdlie de la Stalingrad: ,,Sunt convins cd RusiaSovieticd nu Germania nazistd, este inamicul nostru principal".

'Mai gravi decAt aceastd declaralie a fost cererea expresda generalului George Patton, comandantulArmatei a 3-a de tancuriamericane.ln 1945, dupd istorica,,intdlnire de pe Elba"atrupeloramericane 9i rusegti, acesta a cerutin mod public reinarmareatrupelor germane S.S. care, impreuni cu trupele americane,,,sdtreacd imediat Ia ofensivd impotriva armatei sovietice, pentru a-iarunca pe rusi, dincolo de blestematele lorfrontiere"Deci, visulluiAdolf H itler de a-i vedea pe,,alia!i'{incdiera$ intr-u n rdzboi pe teritoriulGermaniei, chiar dupi',,Ziua Victoriei", era fondat pe niste elementereale. Speriali de efectele psihologice la scard europeand 9i mondialiale declarafiilor generalului G.Pattonr care se bucura de un imensprestigiu in armati, probabil gi cu asentimentul generaluluiD.Ebenlrorrer, care vedeain rizboinicul tanchist un @n,thl rival la posfr.rt

de pregedinte al S.U.A., Serviciul de spionaj 9i diversiune - Office forStrategic Service (O.S.S.) i-a organizat acestuia, in luna decembrie1945, un,,accident de circulafie", respectiv o coliziune frontali cuun camion alarmatei, de pe urma ciruia legendarulgeneralamericans-a ales cu gdtulfrdnt, decedind, fird glorie intr-un spital militar decampanie din Germania.,,Patria recunoscitoare!"...

2l

Page 22: Florian Garz - CIA Contra KGB

SUA - asul din mineca evreilor

Goalilia militard dintre S.U-A., U.R.S.S.9i Marea Britanie afost siva rdmine una dintre cele mai ciudate si mai nefiresti dinistoria lumii. Mult maifireascd ar fi fost o coalitie dintre S.U.A.,Germania, Japonia, Marea Britanie 9i Franfa impotriva U.R.S.S.,lucru de care LV.Stalin s-atemut din'1922phndin mai1940, cdndAdolf Hitler s-a hotirt sd atace maiintAiin vest, fapt ce a dus lanimicirea si capitularea Frantei, Belgiei, Olandei, Danemarcii,Norvegiei si aducerea Marii Britanii pe marginea pripastiei.

Presedintele S.U.A., Franklin Delano Roosevelt, nu adorit un rdzboi deschis cu Germania. Roosevelt a depus eforturimari pentru a mentine S.U.A. in afara rizboiului, declarind denenumirate ori, inclusiv la 4 9i 8 octombrie 1940, cd S.U.A. nu vorintra in rdzboi decit dacd voifi atacate direct de citre Japonia siGermania. Daci nu arfi intervenitataculjaponezde la PearlHarbordin 7 decembrie 1941 si, in baza obligafiilor asumate in ,,PactulTripartit", declarafia de rdzboi a Germaniei din ll.decembrie1 948, S.U.A. 9i-ar fi mentinut statutu| de,,neutralitate activd".

Tofii aliaf i Germaniei, spre amuzamentu I lumii, s-au gribit,,sd declare rizboiS.U.A.", inclusiv Romdnia prin sefulsdu de stat,generalul lon Antonescu. Chiar si in aceste condif ii, in decem brie1 941, presed intele S. U.A., F. D.Rosevelt,.a intervenit personal pelingd guvernele Bulgariei, Rominiei 9i Ungariei, incercdnd si leconvingd ci ar fi muft mai infelept pentru aceste liri daci si-ar retrage,,declaratiile de rdzboi"adresate S.U.A. Acest dqmers diplomatic adurat,firi succes, timp de o jumdtate de an.

Spionajul militar american stia cu precizie ci armatasovietici era singura din Europa c'are il putea opri pe AdolfHitlerin avdntulsiu de cucerire a continentuluigimaistia citancurile 9i artileria rusilor erau net superioare ceior germane.

Dupd cum arati istoriculG.L.Weinbergin lucrarea citatianterior, in perioada cea mai critici i rizboiului, respectiv iunie-decembrie 1941, cdnd armata sovieticd a pierdut in jur de 5milioane de soldali, iar Rusia Sovieticd era amenintatd sd fiezdrobitd, S.U.A. 9i Marea Britanie nu au acordat rusilor ajutormilitar nici micar cit preful unbi baionete.

Gonsider ci dacd AOolf Hitler nu ar fi declansat extermi-narea in masi a evreilor, in teritoriile ocupate din e'st, inci dinvara anului 1941, Statele'Unite ale Americii nu s-ar fi sinchisit

22

Page 23: Florian Garz - CIA Contra KGB

de soarta U.R.S.S. si a rasei slave. Din date sigure, rezulti cinumai in Ucraina au fost impuscati 1,1 milioane de evrei.Anticomunismul american era foarte activin anii 1937-1941.

Cete care l-au obligat pe presedintele S.UA., F.D.Roosevelt,sd pund pe primul plan alstrategiei S.U.A., in celde-al doilea rizboimondial, distrugereain primul rdnd a Germaniei, impotriva cireiaau gi fost pregdtite teribilele bombe atomice, si dupd aceea aJaponiei, au fost cercurile evreiegti, mai ales dupi ce s-a constatatcd evreii din U.R.S.S; or?u impuscafi pe loc de cdtre trupelegeffnane, pe mdsura inaintirii acestora spre est, firi si-i mai treaciprin lagirele de exterminare, de unde uniiau maisupraviefuit.

lnfl uenfa cercu rilor evreesti asu pra politicii S. U.A., atdt in. trecut, cit si in zilele noastr:e, a fost gi este imensi. Aceasta sebazeazlin special pe faptul ci circa 75 % din finanlele americanesunt controlate de evrei.

Gel de-al doilea rizboi mondial s-a derulat in Europa incontextula doui perioade distincter astfel: intre 1 septembrie1939-22 iunie 1941 - cind Germania, ca stat agresor, a cucerit in1939 Polonia, iarin cursulanului 1940 a cuceritjumitate din Franfagiin totalitate Belgia, Olanda, Danemarca, Luxemburg;i Norvegia.[n toati aceasti perioadi, impotriva Marii Britanii s-au purtat a{iunimilitare, navale 9i aeriene. Din motive pe care istoria nu le-a pututelucida, Adolf Hitler a renunfat la cucerirea acestei !iri, cu toate ciMarea Britanie nu ar fi putut face fald unei invazii a armatei deuscatgermane niciin 1940 giniciin 1941, realitate recunoscutichiar;ide citre cei mai reputafi istoricienglezi.

Jncepind cu data de 22 iunie 1941,rdzboiulal doilea mon-dial a intratin Europa intr-o noui etapd. Dupi cum demonstreaziistoriculamerican Gerhard L.Weinberg, de la aceasti datd gi pindla incheierea rdzboiului la 9 mai 1945 cu zdrobirea celui de-al treileaReich, eforturile operaliunilor mititare exprimate in amploarea.aces-tora, in cantitatea de forle umane si materiale angajate, in desfigu-ririle lor spaliale de mii de kilometri, in iversunarea cu care s-aupuhat, in imensitatea pierderilor de vieli omenesti si a distrugerilor,s-au consumatin propor,tie de 75-90 % pe frontulsovieto-german.

Nu ne putem permite si intrim in prea multe detaliidindesfdgurarea celui de-aldoilea rdzboi mondialin Europa. Vom puneinsd in lumini acele momente, aspecte 9i consecinfe ale mariiconflagratiicare s-au risfrint asupra evohiliei Europeisia lumiiinurmitoarea jumdtate de secol, epocd cirnoscuti sub genericulde

23

Page 24: Florian Garz - CIA Contra KGB

,,rdzboi rece"concomitent cu incercarea de a restabili adevirulistoric, cel putin in citeva din dimensiunile distorcionate ale acestuia.

Trei Gonferinte cruciale care au crucificat Rominia

Din pgnct de vedere politic, la cel maiinalt nivel, al doi'lea rdzboi mondial a fost influen{at, in desfdgurarea si conse-cinfele sale la scari globali, de trei momente cuciale, 9i anume:

r Gonferinfa de la Teheran, desfisurati in perioada 28

noiembrie-1 decembrie 1943, in care ceitrei mari lideriai coalifieiantihitleriste s-au intdlnit pentru prima dati, respectiv l.V.Stalin, gefulRusieisovietice, Franklin Delano Roosevelt, pregedintele S.U.A. la

al doilea mandat si Wnston Churchil, primul ministru al Marii Britanii.La aceasti conferinfi, statutul lui l.V.Stalin era uriag.

U.R.S.S. supravieluise ingrozitorului asalt al Germaniei naziste,repurtase marilevictoriiin bitiliile de la Moscova din decembrie1941 giin uriasa inclegtare de la Stalingrad, de la sfirsitul anului1942 inceputul anului 192t3 (cea mai mare bdtilie din istoria tuturorrizboaielor) 9i zdrobise, in vara anului 1943,.ultima-incercare a luiAdolf Hitlerde a prelua iniliativa strategici pe frontul de est. LaTeheran, atdt F.D.Roosevelt, cit giW.Ghurchill erau deja convingici U.R.S.S. putea obline singuri victorie finali asupra Germaniei.fntr-o asemenea varianti, probabil ci cel de-al doilea dzboi mondialin Europa s-arfi prelungitcu celmult un an, darintreaga Europdarfi cizut sub,,stipdnirea comunismului sovietic".

in aceste condifii, F.D.Roosevelt 9i W.Churchill i-aurecunoscut U.R.S.S. toate cuceririle teritoriale ficute de aceastainperioada 1939-1941 , mai putin Letonia, Estonia 9i Lituania, a cirorincludere in Rusia Sovietici nu a fost acceptati de citre S.U.A.

Tocmai la aceasti conferinld, si nu la Yalta, a fost pece-tluiti soarta teritoriilor rominesti-Basarabia si Bucovina denord, cedate de statul romin fdri lupte, in vara anului 1940, inurma ultimatumului Moscovei.

Tot la Teheran, a fost conturati configuralia generali aEuropei de dupd rizboi, au fost adoptate concepliile de bazi aledebarcirii trupelor americano'britanice in Europa de Vest, rbspectiv,,Opera{iunea Overlord",s-a decis soarta criminalilor de tdzboi, s-ahoti€t recunoasterea de cdtre Moscova a guvemului polonez aflatin exil la Londra si altele.

Winston bhurchill, interesat mai mult in apirarea si

Page 25: Florian Garz - CIA Contra KGB

refacerea imperiului britanic decit in problemele Eu ropei, s-a opusplanului de debarcare in Franfa (Normandia). in acest context,liderul britanic a avansat aga-zisa,,variantd Churahill" de debarcarea trupelor anglo-americane in Peninsula Balcanici, despre care oseami de octogenari din partidele istorice vorbesc cu atita nostalgie.

Rispunsul la,,varianta Churchill"l-a dat promptfitd echivocsi cu un irezistibilsim! al umorului, aliatul de bazd al Marii Britanii,insugi pregedintele S.U.A., marele om politic si strateg FranklinDelano Roosevelt, care a spus: ,,Dragd Winston, dacd trupeleamericane gi britanicevor luain piepttoli mun,tii din PeninsulaBalcanicd, rugii vor elibera Belgial,".

in legituri cu reuniunea de la Teheran a celortreimarilideri ai statelor invingitoare in cet de-al doilea rdzboi mondial,Alexander Foote, englez de origine dar care aficut partedin refeauade spionaj condusi de Rosslerin Elvefia, a ardtatin memoriile saleci Hitlera aprobato acliune de tip comando; Pentru asasinarealui Stalin, Roosevelt 9i Churchill. Aceasti acfiune a fost desco-peritd la timp de citre spionajul militar rusesc gianihilatd.

Acelagi agent a scris ci Stalin l-ar fi putut asasina peHitler cu destula usurinfd dar a refuzat acest lucru, in timp ceenglezii au organizat, firi succes, nenumdrate atentate impo-triva,,Fiihrer"-ului.

Autorul br.itanic aprecia cu privire la l.V.Stalin ci acesta 9i-a lichidat cu singe rece tofi adversarii internicare-iameninlauputerea, dar ci era animat de un respect incredibilfali de;efiide stat striini;

o Gonferinta de la Yalta, desfdgurati in perioada 4-11

februarie '1945, in aceeagi formulS - l.V.Stalin, F.D.Roosevelt 9iWChu rchill, a dezbdtut si a real izat acordu ri privi nd :

- crearea Organizafiei Naliunilor Unite;- declarafia asupra Europei eliberate;- dezmembrarea Germaniei;- zonele de ocupalie si comisiile de control din Germania;- chestiunea daunelor de rdzboi;- soarta marilor criminali de rizboi (pe lista chrora a fost

trecut si maresalul lon Antonescu impreuni cu principalii luicolaboratori, pe care, cercuri politice din Rominia au incercat si-ireabiliteze in octombrie 1998, dar nu au reusit din cauza intervenfieidirecte aAmbasadei S.U.A. la Bucuresti);

-situatia Poloniei.

Page 26: Florian Garz - CIA Contra KGB

Cei care afirmi, siin zilele noastre, cd,,Rominia a fostvilndutd la Yalta" spun un mare neadevir. Despre soarta RomAnieinu s-a discutat nimic la YFlta, aceasta fiind cedati sferei deinfluentd rusegtiincd din 1943, la Teheran, si reconfirmatd prinacordul Stalin-Churchill, pe timpul intdlnirii acestora de laMoscova din octombriel944.lati o primi restituire de adevir.

. Gonferinta de la Potsdam, desfdsurati in perioada 17

iulie-2 august 1945, in formula l.V.Stalin, Harry Truman, noulpregedinte al S.U.A. (ajuns in acestinalt postfird alegeri, din functiade vice-presedinte, in urma decesului lui F.D.Roosevelt) si, inifialWinston Churchill care, infrdnt zdrobitorin alegerile generale dinMarea Britanie, vafi inlocuit de noul prim-ministru - ClementAtlee.

Aceasti conferinfi istoricd, cea mailungd darsi ultima lacel maiinalt nivela coalifiei militare antihitleriste, a realizat pufin,deoarece ecuafl,a Ruterilor, a raportulu i general de fo{e 9i de intercseerau mult schimbate, iar mai presus de toate,,,spi ritul de coal if ie "era deja mort.

Franfa nu a fost invitati la aceastd conferinfi, deoarecenici U.R.S.S. si nici S.U.A. nu au gisit de cuviinld cd arfiexistatvreun motiv sd fie invitatd. Parisula ripostat prin boicotarea hoti-ririloradoptate la Potsdam, de care nu se simlea legatd.

in sfdrsit, au putut vedea sifrancezii cum s-au simfit rugii,fie ei si ,,bolsevici"atunci cind Rusia Sovieticd nu a fost invitatd lanego6ierile de pace de la Versailles survenite in urma primului rdzboimondial, pe parcursulcdruia au pierit milioane de solda,ti rusi pentrucatrupele germane sd nu ajungi la Paris si lasi.

La Potsdam au fost discutate trei probleme de bazi,astfel:

- stabilirea u nui instrument de guvernare pentru Germaniaingenunchiati;

- problema definitivdrii frontierelor;- problema reparafiilorde rizboi.

Potsdam - cimitirul Germaniei, Japonieisi Europei de Est

Administrarea Germaniei a fost datd in sarcina GomisieiAliate de Gontrol, fiecare zoni de ocupafie avdnd un comandantcare putea decidein problemele pentru care exista un acgrd.

26

Page 27: Florian Garz - CIA Contra KGB

Frontiera de est a Germanieia fost stabilite pe aliniamentulOder-Neisse, iar Prusia Orientali a fostimpi(iti intre U.R.S.S. 9iPolonia.

Stalin a propus suma de 20 miliarde dolari ca reparafiide rdzboi ale Germaniei, din care 10 miliarde dolari si reviniU.R.S.S. Liderii S.U.A- si Marii Britanii s-au opus categoric. Dinacel moment, nu se mai putea vorbi d e,,AI i anla celor tei m ari putei ".Se puneau bazele epocii postbelice, adici a ,,rdzboiului rece".

Cele trei puteriinvingitoare in rizboi au convenit, totusi,ca reparaliile de rizboi pentru U.R.S.S. si fie satisfdcute din zonelepe care le-au ocupat prin lupte trupele rusegti, la care sd se adaugeunele fabrici si uzine demontate din sectoarele ocupate de trupeleanglo'americane, astfelincAt 50 % din reparaliile impuse Germa-nieisi revind U.R.S.S.

Truman a abandonat ,,planul Morgenthau" de dezin-dustrializare a Germaniei, iar autorul acestuia a fost destituit dinguvernulS.U.A.

Occidentul a fost de acord cu frontierele propuse derugi in Europa centrali pentru ci in fala puterii militare aU.R.S.S. nu aveau alti solulie.

Demontarea acestor frontiere s-a ficut, abia din 1991incoace, prin dezmembrarea Cehoslovaciei 9i a lugoslaviei, procesce ar putea continua giin cazul RomAniei.'

in lume, nimii nu se face in numele unor ,,inalte principii".Totuf se bazeazd pe forfi...

Tot la Potsdam, s-a stabilit ca un Consiliu al Minigtrilor deExterne Aliat si pregdteasci proiectele tratatelor de pace cu fogtiisatetifi ai Germaniei, inclusiv Romdnia. Aceste tratate au fostsemnate la Gonferinfa de pace de la Paris, din 1947, iarcu Germa-nia tratatul de pace va fi semnatin 1990, adicd dupi 45 de ani derizboi rece, in contextul unificirii celor doud Germanii, interve'niti, prin surprindere, la 3 octombrie 1990, impotriva dorinleituturor, atit din est, cAt si din vest.

Pe timpul Gonferinlei de la Potsdam, obiectivul stra'tegic fundamental al pregedintelui S.U.A., Harry Truman, l'aconstituit atragerea U.R.S.S. in rizboiulimpotriva Japoniei, faptce i-a 9i reusit pe deplin.

Americaniiaveau nevoie de o contribulie militari ruseasciefectivd pentru a bloca puternicele forle armate japoneze dinManciuria, gi nu de o declarafie de rdzboisimbolici, la care au

2',1

Page 28: Florian Garz - CIA Contra KGB

recurs multe state din Europa sidin lume, care,,audeglarat rizboiGerrnaniei'onumai dupi ce aceasta fusese infrdnti 9i nu mai eranevoie de sprijinul lor, asa cum a procedat Turcia, spre exemplu.

Acestea au urmirit ci;tigarea de capital politicfitd sacrtficii.H.Truman a fost foarte fericit in urma intilnirii sale cu

LV.Stalin din 17 iulie 1945, cdnd acesta i-a promis ci U.R.S.S. vaintra in rdzboi impotriva Japoniei la 15 august. Stalin s-a finutde cuvint din interese proprii si nu de dragul americanilor.

Dupd aceastdintilnire, H.Thuman i-a scris sofieisale: ,,Amobtinut ceea ce am urmdrit prin venirea mea aici. Stalin va intrain

t. -

rdzbo,i la 15 august. Pot spune cd.vom incheia rdzboiul cu un anm ai d evreme (este vorba de rizboiu I cu Japonia n .a.l s i m d g 6 n descla ti neri i care n u vo r mai fi uc i s i. Acesta este cel mai i m portant I uc ru ".

in aceeasi zide'17 illie, la Potsdam, fericit de rezultateleobfinute, H.Truman l-a. informat.pe l.V.Stalin asupra efectuiriicu succes a primei exploziiatomice decitre savanliiamericani.Stalin a apreciat aceasti ,,dovadi de inciedere", dar cei mai probabileste ci 9i-a ris mucalitin mustafd, deoarece era absolut la curentcu tot ce se realizain laboratoarele 9i poligonul nuclearamericanedela LosAlamos, unde patru savanfide primi minierau agenfiaispionajului mi!itar rusesc.

Conferinfa la nivel inalt de la Potsdam a lisat in urma ei oEuropi devastatd de la Atlantic la Urali, o EuropE care, in urmacelor doui rizboaie mondiale (1914-1918 si 1939-1945), pur sisimplu s-a sinucis, fiind scoasi efectiv de pe scena politici alumii, pe care a dominat-o tirnp de 500 de ani.

Dupi Potsd am, ,,bdtrA:nul continent"a cizut, in jumitateasa de vest, sub dominalia S.U.A., o putere extra-europeani, iarinjumitatea sa de est, sub cea a U.R.S.S., o putere partialeuropeand.Aceasti stare anormald avea sd dureze timp de o jumitate de secolsiincd nu s-a incheiat. Dupi evenimentele produse in contextul,,Revoluliei europene de la 1989" si mai ales dupi unificareaGermaniei, Europa a intratintr-un proces de renagtere.

Secol u I XXI este foarte promif itor pentru Eu ropa, dar toateaceste aspecte le-am tratat in cartea ,,De la Attantic ta llrali-Ren aste rea Eu ropei", apiruti la inceputu I anulu i 1 997.

Probabil ci istoria Europeisia lumii postbelice arfi urmatun alt curs daci la Potsdam, aldturi'de l.VStalin s-i ClementAtlee,ar fi participat pregedintele S.U.A., Franktin Delano Roosevelt,unul din cei mai mari oameni politiciai lumii modeme, cel care a salvat

Page 29: Florian Garz - CIA Contra KGB

S.U.A. de la catastrofala depresiune economicd din 1929'1933, unvizionar de excepfie 9i un umanist autentic.

Din nefericire, atit pentru poporul american, cdt 9i pentrutoate popoarele lumii, F.D.RooseVelt a decedatlal2 aprilie'1945,inainte de a-sifi pututindeplini misiunea sa istoricd"

G.L.Weinberg,in lucrarea sa capitali apirutdin 1994, pe

care am citat-o in mod repetat, il prezintd pe F.D.Roosevelt ca pe

un vizionar care gindea la o lume postbelicd pasnicd,.la desfiin-

larea imperiilor coloniale si acordarea independentei tuturorpopoarelor.

Marele om politic american milita pentru o largi coope-rare dintre S.U.A. gi U.R.S.S.

Ulterior, in anii rizboiului rece, ai isterieianti-comuniste dinperioada luiJoseph Mccarthy, pentru ideile sale, inclusiv pentrufaptul ci a recunoscut U.R.S.S. 9i a stabilit relatii diplomaticecu aceasti mare fard la 16 noiembrie 1933, pentru aprecierile luipozitive la adresa lui LV.Stalin, a fost acUzat de,,comunism"decitre cercurile politice americane ultraconservatoare' acuzafie cese menline giin prezent, la sfdrsitul secolului XX.

Spiritul McCartyst supraviefuiegte incd in multe medii alesocietif ii americane contemporane...

,,Am cdgtigat, triiasci rizboiul rece!"

Uttima dati cind armatele coalifiei antihltleriste s-au intAlnitfafi in fatn animate de autentice sentimente de prietenie si respect,insufletite de simtimintulvictoriei, la sfdrgitul uneia din cele mai,,ingrozitoare conflagrafii din istoria tuturortimpurilor, desfigurati pe

spatii uriage din Europa, Asia, Africa, precum 9i pe toate oceanele,'lumii, care a costat viala a 50 de milioane de oameni, a fost la 5

mai 1945, in lungul riului Elba, din inima Germaniei-Dinspre est, lisind in urma ei osemintele a peste 10

milioane de soldafi, pe parcurctrla patru anide rdzboide laVolga la

Elba, venea Armata Ro;ie, care, potrivit aprecierilor serviciului despionaj militaral Marii Britanii, dispunea de 513 divizii de infanterie,223 de brigizi de tancuri, cu un efectiv total de 11 milioane desolda!i.

Dinspre vest, dupi debarcarea din Normandia de la 6 iunie1944, eliberarea Franlei, Belgiei, Olandeisi Luxemburgului, a

respingerii contraofensivei germane din Ardeni 9i forlarea Rinului,

Page 30: Florian Garz - CIA Contra KGB

decidupi aproximativ un an de campaniein Europa occidentali,veneau 77 de divizii americane, 33 de divizii engleze ,si cana-diene,insotite de 12.000 de avioane.

La data jonctiunii cu trupele rusesti, armata S.U.A. totalizaun efectiv de 12 milioane de Soldati, susfinutd de o economieenormi si detinind monopolul asupra affnei atomice.

Entuziasmul generat al armatelor, dar mai ates al soldatilorde o parte si de alta a Elbei, care era uman siautenticin adevirhtulinteles al sufletului omenesc, s-a consumat in numai citevasiptim6ni.

Ziua de 9 mai 1945 a fost un autentic delir al fericirii ielorcare au supravietuitin rizboi, atit la Moscova, citsi la NewYork,atit la Londra, cdt si la Paris, ca de altfel pretutindeniin lume, indi-ferent decare parte a baricadei s-au situatlirile lor.

Generalii D. Eisenhower, comandantul sef al armateloraliate occidentale gi seful siu de stat major, generalul Omar Bradley,maresalulenglez Bernard Montgomer% maresalul losip Broz Tito9i regele Mihai I al Rominiei au fost distinsi de generalissimull.V.Stalin cu OrdinulVictoria, din aur masiv, bitutin diamante sirubine, cel mai scump ordin militar oferit vreodatd de un stat,pentru merite in rdzboi.

inci din 1945, retatiile dintre aliatiau inceput sd se dete-rioreze, in special prin modul diferit de interpretare a acorduiilor de

!aYalta si Potsdam de citre S.U.A. gialiafiisdi, pe de o parte, siU.R.S.S. pe de alti parte.

in aceasti perioadi, serviciile de spionaj militaroccidentale,in specialcele americane si britanice, in sarcina cdrora se aflau siexecutarea , ,opentiilor psihologice'n, pentru a mai estompa din auraU.R"S.S., care a dus greul rizboiului, au lansat afirmatia, cu ecoupini in zilele noastre, potrivit cireia, fdri ajutorul material alS.U.A., Rusia Sovieticd ar fi fost infrdnti de armatele lui Hitler.Aceasta a fost una din primele campanii la scari globald lansate deputernicelemijloace mass-media din S.U.A., care a cdpitatin timpo mare credibilitate. Care este adevirul?

Pentru cei dornici siJ cunoasci, arfi suficient sd studieze,,lstoria globald a celui de-al doilea rdzboi mondial" a luiG.L.Weinberg. Vor putea constata ci in 1941, cdnd armatele ger-mane erau pe punctulde a sterge U.R.S.S" de pe harta lumii, Occi-dentulin totalitatea lui nu a miscat un degetin favoarea rusilor. Amconvingerea intimi ci daci U.R.S.S. ar fi capitulat la sfir;itul

Page 31: Florian Garz - CIA Contra KGB

anului 1941, S.U.A. Si Marea Britanie arfiajuns la un modusvivendi cu Adolf Hitler.

Arfi, pe de altd parte, un mare neadevdr istoric si un pdcatstrigitor la cer daci s-ar nega, aga cum s-a sificut de cdtre mulfiistorici militari rusi, volurnul givaloarea ajutorului militar, material,acordat de S.U.A. Acest lucru s-a facut insi dupi 1942, cind secontura ideea ci l.V.Stalin l-ar putea infrAnge singur pe AdolfHitler. Ajuto1ul american s-a intensificat mai ales dupi Confe-rinla la nivelinalt de la Teheran, din 1943.

Pentru a nu mai exista confuziiin aceasti privinfi, pre-zentim cititorilor romini interesati - din surse americane cie dupi1990 -in ce a constat anume, in inod concret, ajutorulamericanpentru U.R.S.S. in cur:sul ultimilorani ai celuide-al doilea rdzboimondial, si anume:

.409.526 autocamioane de mare tonajo 12.000 magini de lupti diferite (transportoare blindate,

tancuri ugoare, avioane cu diferite destinafii)c 32.200 de motociclete;o 1.966 de locomotive;o 16.000.000 de perechide boca4ci;

- o alimente diferite sub formi de ralii de campanie simedicamente. \

Toate acestea, in special camioanele si masinile de luptd,au fostvaloroase si au ajutat Rusia Sovieticiin eforturile sale derdzboi, dar acestea nu au fost lnsotite de nici un soldat american.

inaltul ComandamentSoJietic si personal l.V.Stalin le-acerut, in mod insistent, aliafilor occidentali si disloce pe frontulsovieto-german 20-30 de divizii sau micar 9i cdteva divizii simbolice,caresi lupte alituri deArmata Rosie, faptcearfi avutefecte moraleimense.Acestlucru nu s-a produs.

O alti mare problemi care a persistatinviluitdin mistersisub imense valuri de propagandi este celin legdturi cu intrebareaistorici: ,,Gine a declangat rdzboiul rece;ide ce?'Voiincerca sidau un rispuns folosind in exclusivitate surse americane cuprec{dere din mediile academice si universitare care,ln viziuneamea, au cea mai mare credibilitate.

Din 1990 incoace, nimeni nu se maiindoiegte de faptul cirizboiul rece a fost declangat de citre S.U.A., prin politica sa anti-comunisti si maiales anti-sovieticd, promovati de pregedintele

3l

Page 32: Florian Garz - CIA Contra KGB

H.Truman si toate celelalte administralii succesoare, americane,pini la pregedintele Ronald Reagan inclusiv.

Punctul de plecare in declansarea rdzboiului rece l:aconstituit aserliunea serviciilor de spionaj militar ale S.U.A. siMarii Britanii, potrivit cdrora, dupi 1945, U.R.S.S. dispunea decea mai mare putere militard, pe care refuza si o demobilizeze,deoarece nutrea intenfii agresive fali de Occident.

Aceste aprecieritotal eronate sitendenlioase au fostspulberate de chiaranalistii si istoricii americani, in lucririle lordedupd 1990. Astfel, istoricul G.L.Weinberg arati cd, la sfirsitul celuide-al doilea rizboi mondial, cea mai mare 9i mai puterniciarmatd din lume era cea a S.U.A., cu cei 12.000.000 de oamenimobilizati, sprijinilide o uriasi industrie de rizboigide cea maibogatd lari de pe glob, care la data respectivd dispunea de peste7O oh din rezervele de aur ale lumii, iar peste toate acestea maidispunea 9i'de monopolu I asupra armei atom ice.

ln perioada 1945-1948, S.U.A. s-au postatferm in frunteaintregii lumi capitaliste, declansdnd pe toate fronturile cruciada de, dare inapoi a comu nismulu i",

De cealalti parte, se aflaArmata Rogie, cu efective mari,este adevirat, undevain jurde 11.000.000 de oamenigieu ovastiexperienti de rizboi, daiin spatele acesteia se afla o lari a cdreieconomie fusese distrusi de rizboi in proportie de 30 %, cuorasele si satele din partea europeani a [J.R.S.S. transformate inruine si cu 25 de milioane de oameni, dintre cei mai.tinerisi maibuni de munci, morti. Un numdr de 70.000 de localititi au fostrase de pe fafa pimintului.

lntr-o asemenea stare de lucruri, oare un om cu minteasdnitoasi ar fi putut gindi ci, in anii care au urmat incheierii cel uide-aldoilea rizboimondial, rusilorle-arfi pututtrece prin cap ideeacuceririiOccidentului? Numaiun nebun putea gindiin acest modsi din picate au fost mulfi cei care au,,gdndit"a9a...

Dintre toate statele beligerante mari angajate in cel de-aldoilea rizboi mondial, singura care s-a ales cu bogilii imense sicu pierderi minime au fost S.U.A. Astfel, istoricul americanGeoffrey Perret, in cartea sa ,,O ,tard ndscutd din rdzboaie",.arate(la pagina 439) ci S.U.A. au iesit victorioase in cel de-al doileardzboi mondialcu prefulviefiia numai325.000 de soldati.

Tot el arati ci rusii au pierdut de opt ori mai mult numaiin luptele din jurul Leningradului (St.Petersburg). Acelasi autor

32

Page 33: Florian Garz - CIA Contra KGB

face, in finalul cirfii sale, uluitoarea apreciere potrivit cireia econo-rnia S.U.A. se ruineazi in condifii de pace, asa cum s-a siintimplat dupi primul rizboi mondial.

lati motivul principal pentru care S.U.A., sub pretextullupteiimpotriva comunismului, a declangat rizboiul rece, a pur-tat rizboaie ori de cAte ori a avut prilejul, si a facut din industriade rizboi locomotiva economiei americane timp de peste ojumdtate de secol. in elaborarea acestei politici, precum sia stra-tegiilorde implementare a ei, serviciile de spionaj militarau jucat unrol imens.

Este,,meritul"cercurilor politice americane si a instru-mentelor de stat care le-au deservit ci au 9tiut, in cursul celui de-aldoilea dzboi mondialsi foloseasci forla RusieiSovietice pentru azdrobi Germania siJaponia, si goleasci visteriile statelorvest-europene, indatorindu-le pini la faliment, prin vinzirile de arme,si provoace Marii Britaniio datorie fafi de S.U.A,. de 4 miliardedolari in 1945, si-i submineze acesteia 9i Franfei pozitiile in fosteleimperii coloniale si sd le penetreze. Asta da politicd 9i strategiepragmatice, in deplin acord cu,,visul american", adici si dai cu omind sisi iei cu zece!...

33

Page 34: Florian Garz - CIA Contra KGB

Gapitolul ll:

SERVICIILE SECRETEPE FRONTUL ANTICOMUNISMULUI

Scoata germand : Organizatia Gehlen

La sfirsitul anului 1945, situalia geostrategici a S.U.A.era extrem de favorabili. Statele Unite erau de departe cea maimare putere economici a lumii, ddnd peste 55 % din producliaindustriald mondiali. Rezervele de aur ale statutui erau imense,iar pierderile suferite in rizboi m i n ime. Cu toate ci armata arnericania luptat pe teatrele de rdzboi din Pacific, Europa siAtlantic, asuprateritoriului S.U.A. nu s-a tras nici micar un singur proiectil.

Doud mari puteri militare care amenintau cindva intereseleS.U.A. la scari globali, respectiv Germania siJaponia, au fosttransformate in ruine, cu sanse nule de a redeveni puteri militareautentice.

Franfa, cdndva cea mai importantd putere militari din Euro-pa, se afla intr-o situatie dezastruoasi dupd infrdngerea suferitiin 1940;ianiide ocupalie germand.

Marea Britanie, desiinvingdtoare in rizboi, se afla intr-ositualie economicd de-a dreptul catastrofald, datordnd S.U.A.,pentru livririle de armament, peste 4 miliarde de dolari. in tot timpulcelui de-al doilea rdzboi mondial, Winston Ghurghill, ultimul mareprim-ministru britanic,,victorian'0, a fost preocupat mai mult desalvarea lmperiului Britanic, decAt de soarta Europei. Natiunea brita,nici, greu incercatd in rizhoi, s-a dovedit a fisdtuli de conserva-torismul lui Winston Ghurchill, supranumit,,Buldogul britanict', slinloc de recunostinfi Rentru rolulsiuin obtinerea,,victoriei'i la alegeritedin iulie 1945, l-au debarcatfdrd nici unfelde menajamente.

Dupi aproape 150 de anide dominatie a lumii, la sfirsi-tul celui de-al doilea rizboi mondial, Marea Britanie va predatorta de lider absolut al lumii capitaliste S.U.A., cea maitdndrdsi maiviguroasd putere economici, tehnologici, financiard si militarda acestei lumi. Washingtonul ain,teles noul rolal S.L,,A la scaraintregiilumi, punind piciorul in prag, in stilu! traditional al pragmatis-muluiamerican eficient. Au urmat 45 de ani de ,,Pax Americana".

Singura putere militari din lume care putea pune pro-

Page 35: Florian Garz - CIA Contra KGB

bleme hegemonismului global american era U.R.S.$., cu uriagulsiu potenlialmilitar, reprezentind un sistem social incompatibilcu cel american.

Dupd ce armatele celor doui mari puteriinvingitoareabsolute in cel de-al doilea rizboi mondial s-au intilnit pe alinia-mentul liului Elba, cercurile politico-militare de laWashington auinteles ci dacd se va pune maidevreme sau maitirziu problemaunuialtreilea rdzboi mondial, atunci inamicul de moarte al S.U.A.nu putea fi decit armata sovietici, in fala unor evenimente politico-militare care se derulau cu o vitezi uimitoare in direcfia addnciriipripastiei dintre cele doui super-puteri, americanii au constatatcu groazi ci nu gtiau mai nimic despre teribila Armatd Rosie

9i, in general, despre U.R.S.S.Atdt la sfirgitulceluide.aldoilea rizboi mondial, cdtgi la

sfirgitul rdzboiului rece, societatea americani, la nivelulmareluipublic, nu gtia despre U.R.S.S. decdt ci este ,,o societate fdrdDumnezeu", ci acolo, de pe vremea lui Stalin incoace au loc totfelul de procese politice, ci toati prinimea instiritd a fostimpuscatisi ci, de fapt, aceasti fari este un ,,arhipelag gulag", ata cum auinvilat din cartea dizidentului Alexander Soljenifdn.

Guvernul de la Casa Albi avea insd nevoie de informatiiautentice si nu de propagandi anti-botsevici, a9a cd a ficut apel iacinetrebuie, adici la serviciile sale de spionaj militar.

Din nefericire pentru partea americand, serviciile salede informafii nu dispuneau de nici o banci de date despre arma-ta sovietici, ele insele fiind slab structurate 9i lipsite de expe-rienfd.

Spre surprinderea analigtilormilitari, s-a constatat ce S.U.A.au intrat in cel de-al doilea rizboi mo,ndial fdrd si dispuni deorgane de informafii militare la nivel strategic nalional. Existaudoar organe de cercetare la trupele de uscat, ta aviafie 9i la marini,pentru situatiide campanie. La nivel nafional, spionajulS.U.A. s-apreocupat exclusiv cu cripto-analiza gidecriptarea, adici cu spar-gerea cifrurilor diplomatice ale altor state. in acest cadru depreocupiri au repurtat succese, gpdrgAnd cifrul de stat alJaponieisi codurile marinei militare ale acesteifiri, pe care le-au exploatatcn succes in bitiliile aeronavale din Pacific.

FrirnuN org-an de cercetare strategici de diversiune siopenatii psillologf;*e la nivel nalionatalS.U.A., denumit Offlceof Strategic Services {Oficiu! pentru $ervicii Strategice) O.S.S",

35

Page 36: Florian Garz - CIA Contra KGB

a luatfiinfi la 13 iunie 1942, sub comanda generaluluiWilliamDonovan, fiind o copie nu tocmai reusiti a organului de cerce'tare-diversiune al Marii Britanii, cunoscut sub acronimul S.O.E.(Special Operation Executive).

Misiunile O.S.S. erau de a infiltra spioniin spatele liniilorinamice, de a organiza misciri de rezistenfi din elemente comba'tante locale, de a pune La cale acte de sabotaj 9i de a face propa'gandi psihologicS. Degi Hollywood-ul a creat filme de legendi inj u ru I eroilor O.S.S., adeviru I este cd acest organ, infiinlat in pripi

9i din amatori, a dat rezultate foarte modeste in timpul rdzbo-iulu i, fapt pentru carc celebru | generat McArthu r, comandantu I arma'tei S.U.A. din Pacifi c, a interzis categoric formaf iu ni lor 9i agen-lilorO.S.S. sd acfioneze, sub orice formi, in zona lui de responsa'bilitate.

Cu un asemenea organ, abordarea cunoaiterii de fond a.armateisovietice, care stia si-gi apere secretele ca nimenialta dupdpatru anide rdzboicu armata germani, era imposibild'

Spiritul pragmatic american a gdsit solulia sianume apelulta organele de spionaj militar al celui de'al treilea Reich, care auacfionat pe frontul de est. Este cit se poate de clar cd nimeniinlume nu cunoagtea mai bine puterea militari a Rusiei Sovietice decdtcercetarea stritegicd militari afosteiarmate germane.in aceste '

condifii, s-a apelat la,,scoala germand" de spionaj militar, repre'zentati de legendarul general nazist Reinhatd Gehlen, fostulsef al spionajului militargerman pe frontulde risdritin perioada1942-1945.

Nu vom intra decdtin datele esenfiale ale viefii 9i activitdliiacestui mare maestru al spionajului militar german din timpul celuide-al doilea rdzboi mondial gi a subordonafilor sii' latd care este,foarte pe scud, istoria,,Orga nizaliei Gehlen".

La 9 ianuarie 1945, generalul R.Gehlen i-a prezentat per'sonal luiAdolf Hitler ultimul raport cu privire la situafia de pe

front, compunerea forlelor rusegti, precum si posibilitdfile reale aleacestora in timp si spaliu. Aceasta a fost ultima datd cdnd gene'ralul Gehlen s-a vizut cu comandantul siu suprem, pe care l'aslujit cu fanatism si profesionalism.

intors la punctul siu de comandd subteran, dislocat laLossen, in apropiere de Berlin,-generalul Gehlen a ordonatstringerea intregii arhive a serviciului de spionaj militar germandin intreaga perioadi a rdzboiului cu U.R.S.$., arderea docu-mentelor lipsite de valoare si microfilmarea,'in trei exemplare,

36

Page 37: Florian Garz - CIA Contra KGB

a tuturor documentelor ce confineau informatii militare devaloare cu privire la armata sovietici, la U.R.S.S. si maiales larefelele de agenti de spionaj lisate in spaliul U.R.S.S. aflat tem-'porar sub ocupafia trupelor germane, precum si in apropierea fron-tului, in adincimea dispozitivului strategic 9i operativ alArmatei Rogiicare acf iona impotriva Germaniei.

Dupi distrugerea documentelor originale, microfilmeleau fostinrodusein trei containere metalice diferite. Personaluldesub comanda generalului R.Gehlen s-aimpirlitin trei grupuri diferite,fiecare grup avind in rispundere totali un container cu microfilmecontindnd informafii de mare valoare militard, precum si de spionaj.Containerele erau prevdzute cu dispozitive de auto-distrugere dacdarfi incercat si le deschidd o percoand neauto-rizatd.

Generalul Gehlen i-a legat prin jurimint pe toli subalterniisi colaboratorii sii ca, in cazul, ci.vor cidea prizonieri, si nu dez-viluie nimicin legituri cu activitatea lor din trecut, firi consim-!6mintul scris al generatului.-

Cind armata sovietici a ajuns pe malul Oder-ului, gene-ralul Gehlen si oame-nii lui au pirdsit frontul 9i s-au retrasclandestin in Eiavaria. in apropiere de satul Mossdach, Gehlen aordonat separarea celor trei grupuri, care au continuat deplasareape itinerariisispre locuri de ascundere diferite. Grupul condus deGehlen s-a deplasat la lacul montan foarte addnc Schilersee, undegi-a ascuns arhiva si unde, de altfel au fost scufundate multe arhivesecrete ale celui de-al treilea Reich.

Ca analist militar si spion de profesie, generalulR.Gehlen era convins, inci din 1944, ci Germania a pierdutpractic rizboiul si ci, foarte curAnd de la incheierea acestuia,alianta militari dintre Occident si Rusia Sovietici se va sparge.Este meritul absolut al generalului R.Gehlen intelegerea faptuluicd teama morbidi a Occidentuluigi maiales a S.U.A" de comu-nism 9i puterea militari a U.R.S.S. poate fi exploatati cu succesin interesul Germaniei.

Acest interes a fost slujitin mod magistral in urma intAlniriid intre general ul american Patterson, din serviciul de informatiimilitare al armatei S.U.A. din Europa, gigeneratul R.Gehlen, iaWiesbaden. Dupd ce au luat cuno;tinfi de confinutul arhivei demicrofi lme, prezentat de Gehlen, specialistii militari americani si-audat repede seama ci au intratin posesia unei ,,mine de aur".

La sugestia lui Gehlen, acceptati imediat dd americani,

Page 38: Florian Garz - CIA Contra KGB

s-a trecut la reactivarea unora din retelele de spionaj organizatede serviciul condus de acesta pe timpul rdzboiuluiin zonele contro-late de sovietici si au inceput si,,curgi informatii"de mare impor-tanfi, la care americaniinicinu visau.' Stupefialipursisimpludeprofesionalismul,personalitatea

9i maiales de eficienfa demonstrati de generalul Gehlen prininformatiile obfinute din spatele,,cortinei de fier", care se ldsaseintre cele doud jumdtdli ale Europei dupi intilnirea de pe Elba,americanii ii organizeazi generalului german o viziti laWashington, iar faptul cd fusese nazist 9i-l slujise pe Adolf Hitlernu maiavea nicio importanfd.

in disculiile purtate.cu inalte oficialitili politice si militareamericane, generalul R.Gehlen a propus urmitorul plan:

- infiintarea unui serviciu de informafii militare cu misiuni inspatele,,cortinei de fier", format exclusiv din specialigti germaniselectionati de el, care sd opereze sub comanda sa, sub denumireatemporard d e,,Organizalia Gehlen";

- acest seviciu sd nu fie folosit sub nici o formi impotrivaGermaniei;

-in situafia constituirii statului german,,,Organizatia Gehlen"sd fie trecutd in subordonarea guvernului noii Germanii;

-in perioada de tranzifie, S.U.A. si finanteze,,Organiza,tiaGehlen".

Partea americand a fosttotalde acord cu propunerile gene-ralului R.Gehlen si i-a fixat un buget anualde cheltuieli de 3,5milioane de dolari. Sediul ,,Organizafiei Gehlen" a fost repartizatintr-un set de clddiri din localitatea Pullach, in apropiere deMiinchen.

Toli ofilerii, subofilerii si specialistii civili din subordinea luiR.Gehlen din timpul rizboiuluiau fost rechemafiin seviciu, la cares-a adiugat un mare numir de specialisti din Gestapo si dinServiciul de lnformafii Externe al trupelor S.S.-temutul S.D.(Sichersheitsdienst).

intr-u n timp scu rt,,,O rg a nizali a G eh Ie n!' s-atransformatintr-o rnare si puternici agenlie de spionaj militar. OrganizatiaGehlen si nu G.l.A., aga cum s-a lisat si se creadd timp dezeci de ani, este cea care a intrat in posesia raportului seiretprezentat de N.S.Hrusciov la cel de-al XX-lea Congres al P.C.U.S.cu privire la.,,crimele perioadei staliniste". in acest serviciu, alucrat o perioadi de timp si generalul-locotenent Heusinger, fost 9ef

Page 39: Florian Garz - CIA Contra KGB

in cadrul Abwer-ului {SeMciul militarde informa$i al aminalului Ganaris)care, ulterior, a devenit primul inspector general al armateivest-germane si preged i nte al Gom itetul u i Militar Permanent al N.A.T.O.

Dupi infiinfarea R.F.Germania, organi2atia Gehlen atrecut in subordinea guvernului german-

Expertulin spionajul militar din spatele ,,cortinei de fier",generalul Gehlen a condus organizatia pe care a infiin!at-o, pdniin 1968, cind a trecut in retragere, fiind inlocuit de generalul-locotenent Gerhard Wessel. .

Evolulia situaliei generalului R.Gehlen este tipicd pentrumodul cum, atAtamericanii, c6tsi rusii au procedat la,,denazificarea"Germaniei.

Niciin S.U.A. si niciin U.R.S.S. nu s-a gisit un,,Ticu Dumi-trescu"care si demaste Gestapo-ulsau S.D. ca politii politice sisile publice dosarele.

Germania Federald s-a niscutin urma simbiozei dintrespecialistii celui de-altreilea Reich nazist cu democratia ameri-cani impusd nemtilor prin regimulde ocupatie.

S.U.A. nu s-au sfiit sd treaci peste ocean, in uniforme alearmatei americane, zeci gizeci de mii de specialistidin trupele S.S.din Gestapo si din Abwehr.

ln Rominia post-totalitard,,,puritana intelectualitate ", maiales culturali, cautd cu luminarea securisti si colaboratori ai Secu-rititii, in frunte cu omul de ceard Ticu Oumitiescu, sub lozinca,,d*mascdrti Securi6lii ca polilie politicdi umpldndu-se de ridicol, stiutfiind faptul ci nu a existat si nu existi in lume vreun stat care sdnu aibi polifie politicd.

Este pursi simplu jenantfaptul cd sustinitorii legii,,Dosarelesecuritif ii " nu gtiu ci Birou! Federal de lnvestigatii al S. U.A. (F. B.l.)este cea mai mare politie politici de pe glob care, in 1978, avea.incircate pe calculator 148 milioane de dosare ale unorcetdteniamericani.. - '

' invif6nd intens din,,scoata de spionaj germand"a celuide-altreitea Reich, americanii au trecut la realizarea, in perioada1947-1965, a celor mai rnari si maiinzestrate structuri de spionajde pe glob, utilizate pe frontul invizibilalanticomunisrnului, pe carele prezentdm in ordinea aparifieisi importantei lor.

Spionajul militar american, pe toatd durata rizboiuluirece, a colaborat foarte strins (chiar intim) cu spionajul militarbritanic, iar pe celvest-german si l-a aservit pur sisimplu.

Page 40: Florian Garz - CIA Contra KGB

Cdnd ne referim la,,spionaj u I militar occidental'i avem invedere cu precidere serviciile S.U.A., Marii Britaniigi GermanieiFederale.

Serviciile secrete franceze au lucrat independent firddiscriminare intre est 9i vest, iar cele ale.Japoniei au pus intodeaunape primul plan spionajul economic ,,firi frontiere ".

Agenlia Centrali de Informalii- C.l.A.

Legendara C.l.n. s-a niscut, a crescut, s-a maturizat sisi-a cistigat o notorietate la scard mondiald, exclusivin epocardzboiului rece, fiind unul din promotorii si pilonii fundamentali aiacestei perioade de tristd giinspiimdntitoare amintire din istorialumii. Din punct de vedere temporal, C.l.A. este cel mai tindrserviciu de spionaj al lumii moderne.

G.l.A. a luat fiinfi in 1947, pe baza unei Iegi speciale-National SecurityAct- aprobati de Gongresul S.U.A.

Fondatorii C.l.A., in frunte cu generalul (avocat) WilliamDonovan, amiralul Wlliam D.Leahy, generalul Hoyt S.Vandenbergsiamiralul Roscoe H.Hillenkatter, John Foster Dulles sifratelesdu, Allen Dulles, unuldin cei mai reputafidirectoriaiC.l.A. s-auinspirat in opera lor, in primul rind, de la ,,gcoala germand despionaj'., iar apoi din experienfa 9i institufiile Marii Britanii, in acestdomeniu, precum si din,,gcoala ruseascd"a temutelorservicii despionaj - K.G.B. si G.R.U.

Prin lege, Agenfiei Centrale de lnformalii i'au fost fixateurmitoarele misiuni strategice fundamentale, valabile giin zilelenoastre:

. ajuti Gonsitiul Securitifii Nafionale'al S.U.A. in elaborareaobiectivelorfundamentale si a direcfiilor de ac{iune ale tuturorde partamentelor gi agenfii lor d in cad rul,, Corn u n itdlii seruici i lor deinformalii ale S.U.A.*, potrivit intereselor securitilii S.U.A.;

o inainteazi Gonsiliului Securitif ii Nafionale programe sisugestiiconcrete privind coordonarea, intr-o concepfie coerenti 9ieficienti, a activitilii tuturor departamentelor gi agenfiilor angajatein acfiunide cuhgere de informalii;

r Din comunitatea serviciilor de informafii coordonatede C.l.A. fac parte:

-Agenfia Centrald de lnformalii (ClA);

Page 41: Florian Garz - CIA Contra KGB

- Serviciu I de lnformaf ii 9i Analizi - din Departamentu I deStat (Ministerul de Externe);

- Agentia de lnformalii a Apirdrii (DlA), subordonatd Depar'tamentului Apitdrii (Pentagon);

- Agenfia Nalionald de Securitate (NSA), specializatdincercetarea radioelectronici si decriptare la scard global6, subor'donati Departamentului Apdririi;

- Biroul Federalde lnvestigalii(FBl), cu un efectivde peste

30.000 de agenf i speciali, subordonat Departamentului Justiliei,adici politia politici federali;

- Serviciul de Informalii al Comisiei pentru EnergiaAtomici,avdnd in atribulii spionajul atomic la scari globali si combatereaproliferirii nucleare;

- Direcfia de lnformalii a Trupelor de Uscat;- Direcfia de lnformaliia ForlelorAeriene Militare;- Direcfia de lnformalii a Forlelor Maritime Militare;- Direcf ia de Informalii a Gorpulu i lnfanteriei Marine;- Direclia de lnformalii a Girziide coasti giformaliunilor

de frontierd.

$efii tuturor acestor structuri de informalii (spionaj) suntreunili in organul suprem de coordonare cunoscut sub numele de

,, Co n s i I i u I pe ntru I nfo rm ali i a I S. U.A. ". Acesta:o coreleazd, compari 9i evalueazi informafiile relative la

securitatea nalionali a S. U.A. 9i asigu rd disemi narea rezultateloracestui proces tuturor agenliilor 9i institutiilor gwemamentale interc-sate;

r aduce la cunogtinfi agentiilorsi serviciilorde informafiitoate hotiririle, mdsu rile 9i acli uni le strabi lite de Consiliul Secunldli iNafionale, in ceea ce le privegte, gi rezolvd problemele de interescomun ale acestora la nivelul central naf ional;.

r indeplinegte orice alte misiuni din domeniul informaliilor,cAt 9i din alte domenii de interes pentru S.U.A. considerate canecesare de citre Gonsiliul Securitifii Nalionale.

Formal, printr-o comisie speciald de supraveghere sicontrol asupra serviciilor secrete, C.l.A. s-ar subordona Gon-gresului S.U.A. in realitate, ildeserueste in cea mai mare misurdpe pregedintele S.U.A., de la care primegte ordine.

DirectorulC.l.A. este o personalitate cu puteriformida-bile. El este pregedintele,, Cons il i ul ui pentru Inform a{i i al 5.U.A. ",

41

Page 42: Florian Garz - CIA Contra KGB

pozilie ce-i permite si controleze si si coordoneze actiunile despionaj, diversiune, dezinformare, psihologice 9i nu in ultimul rdndde interventii militare, fiind totodati si consilierul ilregedintelui S.UA.pentru activitatea de informafii.. Primul demnitar care intrd in fiecare dimineatd in ,,BiroulOval" alpresedintelui S.U.A. este directorul C.l.A-, carb ii prezinti,timp de 30 de minute, un raport sintezi cu privire la cele mai impor-tante aspecte ce privesc securitatea externd si internd a S.U.A.Datoriti acestuifapt, influenfa C.l.A. sia direciorutuisdu asuprapoliticii externe si chiar interne a S.U.A. este foarte mare.

In orice problemd politici importanti'a S.U.A., nu seintreprinde nimic fird consultarea si avizul C.l.A.

Gartierul general al C.l.A. este situatin statul Virginia, laLangley, intr-o clddire ultra-rirodernd, construiti in 1961 .

Numai la cartierul general al G.l.A. lucreazi aproximativ25.000 de specialisti.

Birou I de lucru al directoru lu i C.l.A., un adevdrat sanctuaral celeimai marisi mai puternice structuri de spionaj si influenfare alumii contemporane, este situat la etajul 7, avdnd pe usa de lai ntrare indicativu I - 75706.' Alte elemente sistructuri cu diferite misiuniale G.l.A. suntrdspi nditd pe tot teritoriu t S. U.A., respectiv N ew York, Chicago,LosAngeles, Boston, Philadelphia, San Francisco, Miami, Pittsburg,Huston, St.Louis, New Orleans, Seattle, Denver si Mineapolis.

Marele public american stie despre C.l.A. exact ceea ce iieste prezentat de citre organul de relatii cu publicul, adici faptulaparent ci aceasti organizatie ar fi ,,deschis 6,", cd ar lucra pe fafi,ci arfolosiexclusiv surse legale de culegere de informatii, ci nu 3eamesteci in politica interni a S.U.A. si niciin treburile interne alealtorstate. Aceasta este doarfatada, partea vizibili a,,icebergului"...-

in realitate, G,l.A. are o fatd ascunse, inviluiti intr-unprofundsecret, care existi sub cele maidiferite Eimai incredibileiot.e de acoperire 9i care, aparent, nu ar avea nimic cu spionajulsi subversiunea.

Sute de elemente operative ale G.l.A. se ascund subforma unor fundatii si organizafii neguvernamentale, ale asa-zisei ,,societifi civile", sub masca unorfundatii, organizatii pen-tru ,,democratie", pentru ,,progres ", pentru ,,pace " etc. Structurioperative ale G.l.A" au imbrdcat masca unor firme particularede comer!, de turism, de transporturi internafionale, de binci

Page 43: Florian Garz - CIA Contra KGB

si chiar institulii religioase, de organizafii muncitore;ti 9i sin-dicale etc. Pdni gi muzeele, instituliile de artd 9i teatrele aufost si mai sunt utilizate ca forme de acoperire. lati cAteva exem'ple culesein grabi: Fundafia Carneggie, Fundafia Rubicon, MuzeulMetropolitan de Arte Frumoase; Fundafia Rockefeller, TrustulFinanciarWhitney, Fundafia pentru Democralie, Uniunea pentruProgres, Corpul Picii'(care aclioneazi giin Rominia, cu 70.80de agenfi), Fundafia Siirds si sute de alte firme rispindite pe totglobul, lucreazd pentru C.l.A. Pufini sunt cei care stiu ci miliardarulRoss Perrot a fost gieste unuldin marii,,sponsori"aiG.l.A.

De refinutinsi ci acoperirile oficiale ale G.l.A. sunt cele:diplomatice, consulare ;i comerciale legate de structura ambasa-delorS.U.A

Acestea sunt cele mai sigure, deoarece au ca scut paga-portul diplomatic. Acoperirea de,,ziarist"este pe locul al doilea. ln1990, circa 'l.000 de ofiteri ai C.l.A. migunau prin lume cu legiti-malie de ziarist.'

Adevdratele efective ale C.l.A., totalitateafirmelorsub careopereazd, n umiru I agenlilor si informatori lor externi 9i interni nuvorfi cu noscute r'riciodati

Din date neverificate, se apreciazi ci C.l.A. ar opera inintreaga lume 9i pe teritoriul S.U.A. cu circa 200.000 de ofilefi deinformafii si ar avea sub control in jur de 1 ,5 milioane de agenli 9iinformatori recrutafi pe toate continentele lumii ;iin S.U.A.

Cea mai spectacu loasi realizare a C. l -A., in cazu I Rominiei,a fost recrutarea gi exploatarea informativi a generalului MihaiPacepa, locliitorul ;efului Serviciului de Infonnafii Externe, acliunece a cauzat prejudicii imense statului romin. Nu-i mai pulin adeviratci 9i blamata Securitate din Rominia a reusit si recruteze dinpersonalul Ambasadei S.U.A. la Bucuresti...

Directorul G.l.A., in functie de nevoile de informalii la nivelstrategic nalional, concentrate intr-un program anual intocm it pe

baza cereril6r consumatorilor de informatii din armatd 9i din toatecelelalte elemente alesistemului apiririi S.U.A., prezinti, centralizat,cererea de alocafii bugetare care sunt mascate in bugetul Minis-terului Apdririi (Pentagon).

in ultimul sfert de secol, pini in 1990, acestea s.ar ficifrat la circa 30 miliarde de dolari, in afara surselor de venitproprii din firmele particulare de acoperire, care se ridici, laalte z'eci de rniliarde de dolari. C.l.A. joaci rolul principalin repar-

43

Page 44: Florian Garz - CIA Contra KGB

tifia acestor fonduri, fiind cea care fine in mdinile sale,,pdinea sicutitul".

C.l.A. i9i recruteazi personalulcu precidere din mediileuniversitare, din domeniile stiintelor sociale, stiinlelor politice, sti!n-teloreconomice, fizicd si matematicd, biologie, politehnici, precum

9i din mediul militar. Pentru specialigtii militari angajaf i de C.l.A.aceasta incheie contracte cu Ministerul Apdririi. Jn cadrul G.l.A.,se opereazi cu peste 100 de limbi strdine. l-a C.l.A. sunt con-centrafimai multi doctoriin stiinli decitin oricarealtd institutiede pe teritoriulS.U.A.

Sub patronajul C.l.A., spionajul militar american a repurtatsuccese imensein activitatea de culegere de informaliidin toatedomeniile de interes pentru S.U.A. dara falimentat gravin ceea cepriveste capacitatea de analizi a infonmatiilorside prognozare acu rsului evenimentelor din lume.

Datoriti politizirii excesive si a implicirii in intrigile intemeale luptei pentru putere, C.l.A. s-aindepirtat, in anumite perioade,de misiunile 9i rafiunile existenteisale, parcurg6nd momente decrizi sidecidere.

Pentru indeplinirea misiunilor ce-i revin, C.l.A. este struc-turatd pe patru direcfiigenerale, astfel:

- Direc,tia Planuri- condusi de un director, avind insarcini toate gen u rile de m isiuni acoperite ale asa-zisei,,arte neg!€",folosind gama infinitd a metodelor si procedeelor imaginabile siinimaginabile dd spionaj gi subversiune.

Aceastd direcfie procedeazi la culegerea de inforrhatii peciisi cu mijloace ilegale, folosind atdtforle umane, constituite dincelule si retele de agenti, cdt si tehnice, de la mijloacele de ascultare-inregistrare pdnd la satelitiide spionaj 9i navetele orbitale.

in sa rci na aceste i direcf i i i ntri i i,,ac ti v itdli m u rdare' n, cumsu nt sabotajele, interventia militard, loviturile de stat, asasi natelepolitice, pdni la organizarea de ,,alegeri lihere" Ti de influentarepsihologici.

D i rectia Plan u ri si-a inscris in pa lmares ristu rnarea g uver.nului pro:comunist condus de Mohamed Mossadegh din lran-in1953, precum si a guvernului Arbenz din Guatemala-in 1954, a luiAllende din Ghile-in 1976 simulte altele.Aceasta a pus la cale piniin cele mai mici detalii invizia din Cuba, din Golful Porcilor, in 1961,cu efecte dezastruoase pentru G.l.A.

Aceasti direc[ie a avutin subordineintreaga propagandi

Page 45: Florian Garz - CIA Contra KGB

de subminare a regimurilor comuniste din Europa Centrala 9i fosta

U.R.S.S. prin posturile de ra dio ,,Europa Lifuri" si ,,Radio Libertatea",

unde au lucrat gi specialisti rominiin materie, printre care giNicolaeConstantin Muhteanu, cindidat la.postul de direclor al Radio- Tele-

viziunii romine in anul 1998.Direclia de lnformafii- avind misiunea de a centraliza,

analiza, compara, evalua si transpune in rapoarte, buletine, studiisi, in general, intr-u n intregj nomenclator de prod use concrete i nfor'mative destinate tuturor,,consumatorilorde informalii'i de la prege-

dintele s.u.A. si membrii Gonsiliului securltifii Nationale, la depar-

tamente giagenfii.Procesulde analizd, sintezd sidiseminare este continuu

lucrandu-se cu informafii culese din toate sursele posibile, at6t legale,

cit 9i ilegale, atdt cu fode umane (agen!i), cdt si cu mijloace tehniceradibelectronice si prin satelifi. lnformaliile oblinute prin spargerea

cifrurilor unor state se inainteazd neprelucrate.in procesulde analizi gievaluare lucreazd aproximatlv

1 .500 de analigti specializafiin domeniile militar, politic, economic,industrial, tehnico-stiinfific, etc.

Speciali,stii in interpretarea foto suntfoarte ryry{all ei.fi ind

cei care valorifiii informa,tiile oblinute prin satelilisi aviafia de

cercetare strategicd.- Direclia ftiinlifrcd gi Tehnologicdse ocupi cu spionajul

gtiinfific 9i tefrriic ti scaraintregii lumi, a dezvoltiriiarmamentelor,mal ircshucleare, al folosirii spafiului cosmicin scopuri militare(,,Rizboiul stelelor'), al armelor exotice neletale'etc.

- Direc{ia de Spriiin Logistic-crire asigurd aprovizionareatehnico-materiald a G.l.A. sub toate aspectele, inclusiv mijloaceledetelecomunicafii, codurile gicifrurile cu care se opereazain cadrulAgenfiei, mijloace de zbor, de transport; de navigafie, precum sitotansamblul de servicii reclamat de funcfionarea acestora-

Printre cele mai,,murdare'i9i mai reprobabile operalii puse

pe seama C.l.A., fali de care aceasti institufie,,a-protestat vehe-ment", incercdnd sd se dezvinovifeascd, se nurnir5: asasi-narealui Patrice Lumumba, in Gongo, in 1960; provocarea rizboiului dintre

India 9i Pakistan din 1965; alimentarea revoltelor din Algeria 9i ten'tativa'deinliturare de la putere a luiCharles De Gaulle, pregeciinteld

Franfei.Cele mai sensibile si mai periculoase actiuni ale G.l.A.

sunt hotirAte de citre ,,Grupul 54'12", care elaboreazi si cele

45

Page 46: Florian Garz - CIA Contra KGB

mai secrete directive care stau la baza activititii de spionaj si,,operatiispeciale"ale C.lA. Din acest grup, a cdrei activitate se Obstasoaiice I mai desivirsit secret, fac pa rte di rectoru I C. lA., prim u I adl u nctalsecretaruluide stat (ministnr de Exteme), primuladjunct alminis-truluiApiririi, asistenfii speciali ai presedintelui S.UA. pentru proble-mele securitdtii naf ionale.

lntre 1953 si 1961, functia de director al C.l.A. a fostdefinutd de citreAllen Dulles, unuldin ceimaiaprigi promotoriai rdzboiului rece.

llia Ehrembug, rcpurtafulscriitrrrrus, a scris dspre acesta : ,,hdprintr-o ercarc a vreunui sfAnl Allen Dulles ar ajungein Rai, acesta ararunca noii in a*, ar mina slelele gi iar asasina pe tof inguii".

A.Dulles, un admirator al scriitorului, s-a aritat,,mdEulit,,deaceasti caracterizare, citAnd-o frecventin aloculiunile sale publice...

Agenfia de lnformalii a Apiririi - D.l.A.

Accesul rusilor la arma atomici, in urma detonirii primuluidispozitiv nuclear la 22 septembrie 1949, urmatd de detonarea, inluna augUst 1953, a primei bombe termonucleare, cu o putere deordinul megatonelor, au produs.consternare si groazd in cercurilepolitice gimilitare conservatoare din S.U.A. C'a gic6nd acestea nuar fi fost sufi ciente pentru a alimenta psihoza,,pericolului rogu,i la 4octombrie 1957, U.R.S.S. a lansat primulsatelit artificial al.pdm6n-tulu[ ,,sputnikl'i urmat la 3 noiemblrie 1957 de ,,Sp utnik ll",pentruca la 15 mai 1958 sovieticiisd plaseze pe o orbiti circumterestrd,,Sputnik III", cL) o greutate de 1 ,5 tone. La 4 ianuarie 1959, rusiilanseazi primulvehicul spafial care face inconjurul Lunii la miiddistan,ti, denumit,,Lunikl", urmatde alte doui asemenea sisteme.

Analistii americanisi-au dat seama ci simbioza dintreincircitu rile nucleare gi termonucleare si puternicele racheteintercontinentale'pe

""r! l"-"u experimentlt savanlii rugi" pu" i"

dispozifia U.R.S.S. o armi strategicd teribili care, pentru prima datiin ultimul secol sijumdtate, putea lovi teritoriul S.U.A. oricdnd,producdnd asemenea pierderi, incAt si faci din Statele Unite osocietate in ru ini, nefu nctionald.

Pe fondul """"do,

evolutii tehnico-nnilitare din RusiaSovieticd, analistiidin cadrulC.l.A. arl apreciatcd a apirut un decalaj,asa-zisuf ,,decalaj al rachefelol', [ntre rugi9i americani; trigAndu-se un putemic semnal de alarmi. Spionajul militarimpotriva {J.R.S.S.

46

Page 47: Florian Garz - CIA Contra KGB

s-a intensificat pe toate planurile.Aceasta a condus la infiinfarea, la 1 octombrie 1961, a

Agenliei de lnformafii a Apiririi ca organism integrat alintregiiarmate americane, preludnd de la serviciile de informafii alecategoriilor de forle ale armatei, respectiv Trupele de Uscat, ForleleAeriene Militare si For,tele Maritime Mititare, relafiile externe-prininstitufia atagafilor militari 9i misiunile cercetirii strategice.

Aceste servicii nu au fost desfiinfate, dar misiunile lor aufost reduse la nivelul teatrelor de operaliuni militare unde suntangajate forfele armate ale S.U.A.

Agenlia de lnformafiiaApirdriieste condusd de un director,un director adjunct, un sef de stat major gi se subordoneazd nem'lj'locit mi nistrul u i Apirdrii, avdnd urmitoarele misiuni :

o conduce gicoordoneazd unitaractivitatea de culegere de

informalii militare la scari globali;o analizeazi, estimeazd, sintetizeazi si elaboreazd

rapoafte, studii, sinteze 9i orice alt fel de lucrdri in domeniul practiciisi cunoagterii militare, pe care le disemineazi celor interesafi;

o participi la elaborarea estimirilor nalionale in domeniulsecuritilii 9i apiririi S.U.A. in cadrul Consiliului pentru lnformartii alStatelor Unite, prezidat de directorul C.l.A.;

. rispunde la cererile de informa$i ale tutu ror consumatorilordin armati;

r elaboreazd si rispunde de indeplinirea planului anual cu

nevoile de informafii ale armatei, din toate domeniile;o asigurd informarea zilnici a ministruluiApiririi al S.U.A

si a mem brilor Gom itetu I ui intru nit al sefilor de State Majore al armateiS.U.A.;

, conduce gi asiguri activitatea de contraspionaj.din armati,atdt pe teritoriul S.U.A., cit si la bazele militare americane dinstriinitate;

. asiguri relatiile externe pe linie militari cu alte state ale

S.U.A. prin institutia atasafilor militari;o publici anualstudiisi buletine militare de largi concentrare

si cugrrindere, printre care ,,Estimdrile strategice", ,,Evaludri" alesituair:ii "litico-militare mondiale 9i altele.

Nv:utitulia atasafilor militari joaci un rol deosebit deimport".lnt ?n ducerea la tndeplinire a politicii militare externe a

47

Page 48: Florian Garz - CIA Contra KGB

S.U.A. Acestia au rang diplomatic inalt, urmeazi imediat dupdambasadori, iar pentru numirea loreste nevoie sd se ceard acordulstatului primitor. Cererca poate fi respinsd firi nici un fel de explicatii.

lnstitutia ata,safilor militaria apirut si s-a dezvoltat inurma Congresului de la Viena din 181 5, deci dupd epoca rdzboa-ielor napoleoniene.

Potrivit Convenfiei de la Viena din 1961 , atasatilor militarile este interzisd culegerea de informatiimilitarein afara cdilorlegaleadmisein fara de "Jreditaru.

'

Este evident ci nimeni nu respecti aceasti prevedere. Dela aparifia lorsi piniin zilele noastre, atagafii militari au cules infor-matii militare atit pe cdi legale, c6t si pe cdisi prin mijloace ilegalein cercurile diplomatice, atasalii militari sunt catalogati drept,,spioniin unfformd". Aceasti apreciere nu este depafte de adevdr, deoareceofilerii care fac parte din acest corp de eliti al diplomafiei suntcaracterizati printr-un inalt profesionafsm, sunt foarb buni cunoscdtoride limbi strdine, sunt instru$ in domeniul culegerii de informatii pe ciiilegale, adici a informatiilorsecrete, al atragerii 9i recrutirii de agenti.lstoria diplomatiei esb plini de fapte de legendi ale unor atasati militari.Un asemenea ofiler a avut si Romdnia in persoana colonelului TitusGdrbea care, inci din 1942, ca atagat militar la Berlin, prevedeapierderea rdzboiului de citre Germania. in tgg8, la virsta de 105 ani,a fost avansat la gradul de general de armati.

in cazul S.U.A., atasatii militari au un rolde exceplie indomeniul cercetdrii strategice militare, acegtia actionind de pepoziliile de forti pe care.le-o asigurd puterea militari 9i economicdatdriilor.

Dupi incetarea rizboiului recen rolul institutiei ataSatilormilitari americani s-a amplifi cat, stimulat de condifiile Lxceplioiatede care ace;tia se bucuri in spafiul fostului Tratat de la Varsoviadin Europa Gentrali, precum giin republicile care au ficut parte dinU.R.S.S., mai ales in statele baltice, Letonia, Estonia si Lituania.

Accesul atasafilor militari arnericani la cele maiinalte oficia-litifidin fara de acreditare Ie permite acestora cultivarea de relatiiprivileglite,gi.pe aceastd bazi, culegerea de informatiide maievaloare.

in state precum Bulgaria, Cehia, Slovacia, Polonia,Rominia, Ungaria, ataSatii militariamericani au acces la oricenivelsi pot clre intornhaiii militare de orice naturd, avind unstatut 9i un regirn identic cu cel al consilierilor militari sovietici

48

Page 49: Florian Garz - CIA Contra KGB

din aceste ldri din perioada postbelicd pdni in 1989 (in Rominianumai pdnd in 1958).

in cazullSrilor cu interese militare globale, precum S.U.A.,Germania, Franfa, Marea Britanie, Rusia, Japonia, atasalii militarisunt specializafi pe categorii de forfe ale armatei, adici atasati aero,ata;af i navali, atagaf i ai trupelor de uscat, iar ca funclie superioariacestora este cea de atagat al apdrdrii.

in trecut, ca siin'prezent, principiultacit care sti la bazaschimbului de atasafi militariintre doui state este urmitorul:,,primegtetu spionii mei, casd primesc gi eu spioniitdi*...

Pentru actiunile ilegale de culegere de informatii, pentruatragerea de oameni detindtori de secrete si recrutarea acestora,atunci cAnd sunt surprinsiin flagrant, atasafii militaristrdini nupot fi relinufi, interogati, judecati sau inchisi deoarece, ei sebucuri de imunitate diplomaticd.

Cel mult,un atagat militar care si-a incdlcat statutul dirrlo-matic poate fi declarat,,persona non-grafa"si expulzat. lntr-un ase-menea caz, statul care recurge la expulzarea unuiatagat militarpoate fi absolut sigur ci si atasatul siu militar din tara respectivd vafi expulzat imediat, chiar dacd s-a conrportat ireprogabil. Din acestpunct de vedere, statele care se respecti, nu se iarti intre ele.

Asemenea expulzdrise practicd, de reguld, intre puteriapropiate, precum S.U.A. si Rusia, Ghina siS.U.A. etc. Mi-aifi impo-sibilsi-mi imaginez cd autoritdtile de la Bucuregtiarindrizni sddeclare,,persona nongrafa" un atagat militar american, britanic saudin oricare alti lari occidentald mai mare, indiferent de compor-tamentulacestora. De altfel, acegtia se si comporti la Bucuresti,ca 9i cind ar fi comandanfi de garnizoani...

Agenlia de lnformatii a Apiririi S.U.A. patroneazi intregulproces de instruire in domeniul informatiilor si al studiului limbilorstrdine din armata S.U.A., dispunind de colegii, gcoligi centre dei nstiu i re speciale. Anual, prin acesb instifortii, se perindd circa 200.000de ofileri si subofileridin toate categoriile de forle ale armatei.

Gea mai mare lucrare intocmiti la Dl.A. in anii rdzboiuluirece a fost,,Enciclopedia cu obiectivele de bomhardament'! dinspafiul geopolitic al fostei tumi comuniste. in aceasti,,Enciclopedie'n,au fost incluse si obiective din Rom6nia, cu precidere din dome-niul industriei petro-chimice.

49

Page 50: Florian Garz - CIA Contra KGB

Agentia Nalionali de Securitate - N.S.A.

Agentia Nationali de Securitate (NSA) este cea maimare simai puternici institulie de spionaj din lume care acfio-neazi cu mijloace exclusiv tehnice pentru culegerea de infor-matii la scard globali-

ln termeni profesionali, Agenlia Nalionali de Securitateascundein spatele acesteidenumiri cu caracterdefensiv una dintrecele mai agresive gi maiomniprezente structuri de spionaj invizibilbazat pe mijloace radioelectronice de interceptare siascultare, pemijloace radar 9i tehnici-foto in infrarogu, pe cea mai avansatd teh-nologie a calculatoarelorsi,evident, pe satelifi.

N.S.A. a luat fiinfi printr-o directivd a presedinteluiS.U.A., deci nu in baza unei legi, avind un regim de securitatemaxim si un grad de secret ridicat la cele maiinalte cote.

Misiunile N.S.A- se exerciti pe mai multe fronturi, astfel:. asiguri producerea si perfe{ionarea continud a cifrului

de stat al S.U.A., precum 9i a iuturrrr codurilor si mijloacelortehnicede secretizare a comunicaliilordin S.U.A.;

. asigulS sistemul de telecomunicalii speciale, secretizate,in toate institufiile statuluicare opereazd cu secrete;

r elaboreazi instrucliunile cu privire la regimulcirculafieigipdstrarea documentelor secrete in administrafia americani;

r coordoneazi 9i armonizeazi problemele asiguririi secre-tului de stat de citre firmele pafticulare angajate in executarea unorcomenzi cu caracter secret, mai ales in domeniul tehnologiilormilitare;

o intercepteazi si inregistreazi sistemele de telecomunicafiiale tuturor statelor lumii, a legdturilor diplomatice ale guvernelor cuambasadele lor din striindtate, sistemele de telecomu nicalii alearmatelor statelor lumii de la egaloanele strategice nationale sidesfdgoard operaf i i de spargere a cifru rilor s i cod u ri lor folosite deacestea.

La N.S.A., se afli in funcfiune curenti continud cele maimoderne 9i mai pute mice ord i natdare, utilizate in operali i de cri pto-analizd pentru desfacerea celor mai complicate sisteme de cifru 9iajungerea pe aceastd cale la corespondentele secrete ale statelorlumii, precum si la ordinele sidispoziliunile armateloraltorstatecare circuld prin mijloacele tehnice de transmisiuni. N"S.A. nu face

Page 51: Florian Garz - CIA Contra KGB

distinctia intre aliati si adversari.' . cu ajutorulsensorilorsia satelifilorde cercetare, N.S.A.

urmireste sidepisteazd lansdrile de rachete cu diferite destinatii,in special c'ele i nterconti nentale, si calcuteazi datele telemetriieale acestora

Atdt cu mijloace terestre, cdt si prin satelit, se executiascultarea siinregistrarea convorbirilor si, in general, a tot celucreazd in spectrul electromagnetic care este emis in spafiu.

Prin faptulci operatiile N.S.A. sunt invizibile, acestea nuderanjeazi pe nimeni, cu toate cd impactul acesteistructuri despionaj asupra statelor lumiieste imens.

De la infiintarea sa si pdnd in zilele noastre, N.S.A. a operatcu mijloace tehnice specifice, in cooperare cu mijloacele de cercetareradioelectronice ale celortrei categorii de forte ale armatei, dintr-unnumirde 255 de centre de cer.cetare radioelectronicd dispersatepe tot globul, dupi cum se poate vedea din anexele nr. 15-18.

Toate ambasadele S.U.A. din fosta lume comunistd,inclusiv ambasada S.U.A. la Bucuresi, au functionat si continuisd functioneze ca puternice centre de cercetare radio-elec-tronicd, mai ales pe linia interceptdrii convorbirilor telefonicesi a retelelor radio din capitalele respective.

Gele mai putemice centre de cercetare radioelectronicd aleN.S.A., din Europa, in epoca rizboiului rece, au fost concentrate inGermania si Berlin_ul de Vest, in Ma;ea Britanie, Grecia siTurcia.

ln prezent, S.U.A. este angajatiin mutarea acestor centreinUngaria, Cehia, Polonia, Letonia, Estonia si Lituania. Probabilci,in curdnd, va intra si Rominia in acest cadru de preocupiri, rnaiales pe litoralul Mirii Negre, care oferi foarte bune conditii de,,monitorizare"a flotei -""9ti Ain Marea Neagrd, prccum si a zoriei desud a FederatieiRuse.

N.S.A. nu face deosebiriintre adversari si aliati nici cdndeste vorba de spargerea cifrurilor de stat, fapt pentru care multestate membie in N.A.T.O. s-au simlit lezate si au protestat, evidentpe canale subterane, fa{i de actiuiile acestbiAgenlii.-

in cadrul ru.6.1., lucrelzd 24.oo}Oe specLlqti, aceastiagenfie consumind cea maimare parte a bugetuluianualalocat,,comunititii serviciibr de informatii a S.U.A.'

Existenta Agen,tiei Nafionale de Securitate a contribuitenorm la dezvoltarea gi modernizarea tehnicii de calculin S.U.A.in cadrut acestei Agenfi, mai ales pentru operafiunile Oe OecripLre

51

Page 52: Florian Garz - CIA Contra KGB

(spargerea cifrurilor), sunt utilizate ordinatoare ultra-moderne defoarte mare putere, f6losite exclusivde cdtre aceasti agenfie.

Agenlia Nafionald de Securitate colaboreazi strins cuambasadele S.U.A. din strdinitate, in cadrul cirora, sub acoperireoficiali, lucreazd specialigtiaiacesteia pe linie de cercetare radio-electronici.

De altfel, chiardin surse americane, rezulti cd circa 85%din personalul ambasadelor S.U.A. este reprezentat de agenfiacoperifi ai G.l.A. si ai celorlalte servicii de spionaj americane.

Pentru clasa politicd din Rominia post-totalitard, acest,,detaliu"nu are nici o relevantS, atitatimp cit programele politice,inclusiv programele electorale ale unor partide, mai ales dinConvenlia Dlmocraticd, sunt elaborate cu concursul unor,,specialigti"de la aceasti ambasadd, sau de la alte ambasade,care au cam aceeagi structuri.

Activitatea f.i.S.l. a fost invil u iti in cel mai prof u nd secret,piniin anul 1960, luria august, cdnd doianaligtimatematicienidincadrul acestei agenfii, William Martin 9i Berron Mitchell,specializati in cripto-analizi, adici spargerea cifrurilor altor state,au fugitin U.R.S.S., unde au cerutazil politic. Revelaliile acestoraau fost distrugitoare pentru N.S.A", precum gi pentru,,relafiile "S.UA.cu mulfi dintre alialii sdi. Cei doi specialigti americani au finut o suitide conferinfe de presi care au uluit pur gisimplu opinia publiciamericand, finuti in ignoranli timp de 13 ani, in legitutd cu existen{asimisiunile N.S"A.

CIA - Ml 6, doi frali de cruce

Serviciile de spionaj ale MariiBritanii, dispundnd de forlesi mijloace modeste darde o vastd experienli side numeroaserefele de spionaj cultivate, intrefinute gi reimprospitate inci de pevremea administraliilor coloniale din Asia, Africa siAmerica Latini,au colaborat "intensn' cu G.l.A., mai ales in ceea ce privegte cule-gerea de informalii de la surse umane (n.n.- adici de la spioni),precum siin ceea ce priveste cultivarea relelelorspionilorde influ-en!i, cu precddere in statele arabe bogate tn petrol.

Serviciile de spionaj ale Marii Britaniisunt printre pufi-neledin lume care au reugitsd rccruteze sisd exploateze agenli de spionajautohtoniin sensul clasic al cuvintului, in fosta U.R.S.S., in China(prin intermediul Hong Kong-ului) 9i chiarin Japonia

52

Page 53: Florian Garz - CIA Contra KGB

N u avem intenlia si b Agdm,,zAnzan ie "intre S.U.A. 9i Marea

Britanie, care se ,,infeleg" atAt de bine siin zilele noastre, bom'bardind sub privirile consternate ale intregii comunitilii inter-nafionale lrakul, lari cu care cele doui puteri nu se afliin stare de

reiboi, dar spionii britanici s'au descurcat excelent si pe teri-toriul S.U.A. in epoca ,,rizboiului rece", mai ales in ceea cepriveste spionajul economico'industrial 9i tehnico'gtiinlific.'

Cea mai mare victorie a spionajului Marii-Britanii pe

teritoriul fostei U.R.S.S" a constituit-o recrutarea 9i exploatarea,impreuni cu G.l.A., a colonelului Oleg Penkovski, ofifer cu ofu nclie inaltd in G.R.U., adicd Serviciul de Spionaj Militar al fosteiU.R.S.S., temut de intregul Occident, atAt in epoca rdzboiului rece'

cit giin zilele noastre.Golonelul Oleg Penkovskia fost recrutatin urma studierii

lui prealabile siindelungate de cdtre spionii britanici cu acoperirediplomaticd din cadrulAmbasadei Marii Britaniide la Moscova.Operafia de recrutare propriu-zisi s-a efectuat la Londra, indecembrie 1960, cu oqaziaviziteiin Marea Britanie a uneidelegatiieconomice sovietice din care fdcea parte 9i Oleg Penkovski.

Recrutarea prin semnarea angajamentului scris de cola'borare cu Serviciul de spionaj extern al Marii Britanii, cunoscut gisub inilialele,,M.l.-.60', a fost efectuati de cdtre Greville Wynne,care fdiea de ani de zile spionaj in statele membre ale Tratatului de

la Varyovia, sub excelenta acoperire de director comercial al Expo-zitiei lndustriale Mobile Britanice. La "procesiunea" de recrutare, cu

a6ordul colonelului Oleg Penkovski, a asistat 9i un reprezentant al

G.l.A.,,,angajamentul "semnat de acesta insemnAnd in acelasi timpsi un contract de colaborare cu G.l.A.

Pentru serviciile promise, Oleg Penkovskia cerut, printrealtele G.l.A., si i se recunoasci gradul de colonelin armata ameri-cani in situalia ci va fi vreodat obligat dd se refugieze in Vest, dinmotive de se6uritate. C.l.A. a fost de acord cu aceastd cerere, iarinapartamentul conspiratiq amenajat la Londra pentru intilnirile ulte'rioare, lui Penkovski i-au fost ad use 9i prezentate cAteva uniformede colonel pe care G.l.A. le-a solicitat unui colonel american camde aceeasitalie, aflatin misiunein Marea Britanie.

P.e durata activitiliisale de spion in slujba M.l.-.6 sia C.l.A.,

colonelul Oleg'Penkovski a mai efectuat doui vizite oficiale la

Londra, ocazii cu care gi-a vizitat apartamentul sigi-a probat, infap oglinzii, uniforma de'ncolonel al armatei S.U.A." Exploatarea lui

53

Page 54: Florian Garz - CIA Contra KGB

din punct de vedere informativ s-a efectuat la Moscova de citre unagent alserviciuluide spionaj britanic avind acoperire diplomaticigi de citresofia acestuia.

Map de spion a colonelului Oleg Penkovski a fost de scurtdduratd dar de o intensitate iesitd din comun, fapt ce dovedeste ciatit C.l.A., c6t si M.l.-6 au exploatat aceasti;,mini de aur" cu oadeviratiferocitate, pini la eprrizarea ei, nedispun6nd de altesurse umane devaloare.

Pe parcursul celor doi ani cit a lucrat pentru serviciile despionaj ale S.U.A. giMarii Britanii, colonelulOleg Penkovskia pusla dispozitia acestora 5.000 de cligee de film, confinind docu-mente secrete extrase de la G.R.U. (Serviciul de lnformatii alArmateiU.R.S.S.).

Ritmul sdlbatic in care a fost exploatati aceasti sursi deinformaliide valoare excepfionali, de altfel unici in feluleiin toficei peste tO de anide,,rizboi rece", frecven{a ridicati a intilnirilorconspirative cu Oleg Penkovskiin Moscova giimpre;urimile capitaleisovietice, nu puteau si nu duci la ciderea luiin timp scurt. Dupice a cules date convingitoare in legituri cu actul de trddare alcolonelului Penkovski, precum gidespre principala lui legituri, lasfirsitulanului 1962, in imprejut€ri favorabile, s-a procedat la ares-tarea, aproximativ simultani, at6t a ofilerului sovietic, cit 9i a luiGrevilleWlnne.

in tuna octombrie 1 962,,,omul de afaceri" britanic GrevilleWynne (numele lui ,,de lucru", pentru cd pe cel real nu-lvom sti nici-odati) s-a aflat la Bucuregticu ,,Expozifia Industriali Mobili Brita-nicd", firmi particulari de acoperire a serviciuluide spionaj M.l.-6alMariiBritanii. Probabil ci acestailavea,,la legiturd" gipe lonMihai Pacepa, a cdruiviati operativi de spion in favoarea G.l.A.avea si fie mult mai lungi.

Cu acest prilej, Serviciulde Gontraspionaj sovietic a soli-citat Securitifii rominegti si-l aresteze pe Greville Wynne gisi-l predea autoritifilor sovietice. O acliune atit de sensibild sicu consecinle majore asupra relatiilor Rominiei cu Occidentul nuputea fi intreprinsi fdrd aprobarea gefuluistatului care, pe vremeaaceea, era Gheorghe Gheorghiu-Dej"

Cererea rugibra survenitftrtso perideffial nefiarorabili pentuei. RomAnia gi Marea Britanie tocmai incheiaseri, inf-un mod reciprocavantajos, toaF litigiile de pla$ rcmine rcstante din perioada inbrbelici,relafiih economice bilabnale erau info creglere verliginoasi, pe bndul

Page 55: Florian Garz - CIA Contra KGB

indepirErii Romdniei de blocul sovietiq iar Gheorghiu-Dej, subrind de

cancer la prostati, se afla sub ingri-jirea celui mai reputat urologenglez, medic alGasei Regale a MariiBritanii,in concluzie, cerereaK.G.B.-ului a fost refuzati categoric.

Fird si binuiasci nimic, Greville Wynne s'a deplasat cuintreaga luiexpozifie la Budapesta, unde, pe data de 2 noiembrie1962, a fost arestat de Securitatea Ungariei, predat reprezen'tanfilor K.G.B. si transportat cu un avion special la Moscova.Ungariasi-aslujitcu credinp,,stipinii"siatunci, cagiinzilelenoastre-..

La 7 mai 1963, a avut loc la Moscova procesul comun alspionulu!Oleg Penkovskisia ofiferuluisdu de legituri din Serviciulde Spionaj al Marii Britanii, alias Greville Wynne. La proces,colonelul Oleg Penkovski a ficut mdrturisiri complete, pe careagentul britanic nu le-a putut contesta. Acesta a fost condamnat lamoarte, sentinld ce a fost executatd la 16 mai 1963.

Agentul britanic Greville Wynne a fost condamnat la

gapte ani inchisoare. Nu a executat din sentinli decit 11 luni,fiind schimbat,la22aprilie 1964, cu spionulrus Gordon Lonsdale(pe numele siu real locotenent-colonel Molodoi, din cadrulG.R.U.), care a condus timp de patru ani refeaua de spionaj de laPortland, cea maisecreti bazi navali a Marii Britanii.

Schimbula avut loc la punctulde controlHeersstrasse dinBerlinul Occidental. Aceasta este scurta;i tragica poveste a celuimaivaloros spion pe care l-au avutvreodati serviciile de spionajoccidentale in fosta U.R.S.S.

in cartea sa, ,,Meseria de spion",apiruti in 1963, AllenDulles, unul din cei mai agresivi directori generali ai C.l.A., se laudicu faptulcd serviciile de spionaj americane givest-europene auprofitat de pe urma a sute de diplomali gi ofiferi de informalii dinfostele state socialiste care au trddat ;i au cerut azil politic in vest-Si Rominia s-a inscris cu asemene a ,,eroi 't care gi'au tridat fara,fe primul loc situindu-se generalul lon Mihai Pacepa, fost locfiitortehnic al gefului Direcliei de lnformalii Externe,si comandorulNicolas Luca, fost atagat militar alarmatei Romdniei la Sofia.

Dat fiind faptul ci, in cei peste 40 de ani de ,,rizboi rece",milioane de oameniau emigrat, pe cdi legale 9i ilegale din EstspreVest, serviciile de spionaj occidentale, in special C.l.A., au creat oadevirati industrie pentru stoarcerea sistematici de informafiia acestora. Astfel, au apdrut lagirele de triere si exploatareinformativd a emigranlilor 9i transfugilor din Europa de Est in

Page 56: Florian Garz - CIA Contra KGB

Italia, Austria si mai ales in Germania. Tot in aceste centre, aufost selectionati si recrutati, potrivit pregitirii 9i calititilor individuale,viitoriiagenti si colaboratori ai G.lA. Pe aceasti cale a ajuns, printreaftii, siAurel Dragos Munteanu la postul deradio ,,Europa liberd",darnu numai el.

Din datele fumizate cu candoare de citreAllen Dulles, pinila construirea zidului de la Berlin, adici sfdrgitul anului 1961,situatia refu g iatilor, emigrantilor iegali si trarisfu gilor dinspreEuropa de Est spre Europa de Vest a fost urmitoarea:R.D.Germania - 3.600.000; statele baltice (Letonia, Estonia,Lituania) - 200.000; statele Europei Gentrale (Bulgaria,Gehoslovacia, Polonia, Romdnia) - 1.783.000; U.R.S.S. - 1.000.000.Prin Berlinul Occidental, S.U.A. si N.A.T.O. realizau tranzituldeagenfi insruitiin centrele de specialitate din Germania Federald citreU.R.S.S., ,si statele Europei Centrale, precum si ,,hemoragia"continud a fo(ei de munci si a specialistilor de inalti clasi dinGermania de Est gi din ,,lagirul socialist" citre Occident si S.U.A.Pini la ridi0area Zidului, Berlinul Occidental a fost cel mai marecentru de spionaj, de trafic de informatii, de oameni, de tehno-logie si de documente secrete din istoria tuturor timpurilor sicivilizatiilor.

Daci din punct de vedere uman, zidul de la Berlin a fosttaxat,,rusinea secolului)Of ', din punct de vedere al supraviefuiriifostei R.D.Germane si al securitdlii acelei j u mitdti a Eu ropei careera situati la est de ,,cortina de fier", acest zid a fost o necesitateizvoriti din ratiuni de stat. inchiderea Berlinului Occidental areprezentat o adevdrati catastrofi pentru G.l.A. 9i serviciile despionaj aliate acesteia,in specialdin Germania Federald siMareaBritanie. '

Refugiati i, transfu g ii, trdditori i si prizonieri i de rdzbpi auconstituit surse umane de informafii din vremuri imemorabile,

'acestea nefiind inventate de C.l.A. in teea ce priveste pe triditori,cum au fosl ceidin categoria lui lon Mihai Pacepa, informaliilestoarse de la acestia au avut o valoare relativd sitemporari. Oriceserviciu secret, oricare stat al lumii, din momentulin care a semnalatactul de trddare si ca atare scurgerea de informafiiprodusi peaceasti cale, ia misuri urgente de contracarare, de limitare aefectelor, introd ucdnd sch imbiri, transformiri 9i perfe{ioniri caresd conduci la neutralizarea inforyaliilorfumizate de cdtre trdditori.

Esenla ,,luptei inteligentelor" pe frontul invizibil dintre

Page 57: Florian Garz - CIA Contra KGB

serviciile de spionaj si cele de contraspionaj consti in a obfineinformafiisecrete despre adversar, firi ca acesta si semnalezesustragerea lor. O informatie cu caracter secret este purtdtoarede putere gi poate fi exploatati cu efecte devastatoare pentruadversar, atita timp cit ace5ta nu are cuno,stinfi cn i-a fost sustrasi.

Un agent al unuiserviciu de spionaj care poateindeplinioasemenea misiune este un profesionist, un erou pentru lara gi armataia in adevdratul sens al cuvdntului.

Pe baza unorastfelde informaliise poate realizasurprin-derea care, in marea majoritate a situafiilor, are efecte devastatoarepentru adversar. De altfel, aceasta;ieste rafiunea fundamentald aexistenfei serviciilor de spionaj din ultimii 5.000 mii de ani.

Faptul ci C.l.A. a recurs masiv la asemenea,rsurse umane"denoti incapacitatea acestui serviciu de a fi recrutat agenfi devaloare din structurile-cheie de decizie politici si militari dinfosta lume comunisti, lucru pe care, de altfel, analistiidin cadrulserviciilor de spionaj politic, economic si militar americane, tlrecunosc cu o sublimi candoare dupi 1990...

Serviciile secrete ale R.F.G.9i R.D.G.

Despre serviciile secrete ale Germaniei Federale, precumsi despre cele ale R.D.Germane, s-a scris mult, s-au construit sce-nari i dintre cele mai fanteziste, cu m ulti incircituri propagandisticidars-a ocolit, de reguli, adevirul.

Perioada care a trecut de la incetarea ,,rizboiului rece",accesul la unele arhive dar, maiales, noua atmosferi existentiinEuropa dupdincetarea diviziriiei, pecetluiti prin unificarea celordoui Germanii si demolarea zidului de la Berlin, ne permit o abordarcmai realisti a rolului si locului serviciilor secrete germane in'ceade-a doua jumitate asecoluluiXX

inci de la nasterea celordoud Germanii, rezultatalcompli-citdtii de interese americano-sovietice, Marile Puteri invingitoarein celde-aldoilea rizboirnondialn S.U.A.i U.R.S.S., Marea Britanie

9i Franla au vegheat ca cele doui Germaniisi nu dispund deserviciisecrete, de securitate gide spionaj, puternice.

in Germania Federati, pe scheletul OrganizafieiGehlen,preluati integralde la celde-altreilea Reich, a luatfiinfi ServiciulFederal de lnformafii - Bundesnarichtendienst sau B.N.D.-struc-turat dupi criteriile C.l.A. si controlat total de americani.

Page 58: Florian Garz - CIA Contra KGB

Pentru problemele de securitate interni, a luat fiinti BiroulFederal de Proteclie a Constitutiei - Bundes a nt fu r Ve rtassungs-schufzsau B.f.V., avdnd ca modelde inspiralie BiroulFederal delnvestigafii(F.B.l.) american.

- '

Dupi reinarmarea Germaniei, declangatiin 1954,9i primi-rea acesteia in N.A.T,O., a luat fiinli Seruiciul de Protectie Militari- Militartscher Abschindiensf sau M.A.D.-, cu misiunea de combaterea acliunilorserviciilor striine de spionaj pe teritoriul GermanieiFederale.

Serviciul secret al fostei R.D. Germane, a luat fiinfd in 1950,cu ajutorul si dupd modelul K.G.B. Acesta a fost subordonatM i n isteru lu i Secu ritilii Statu I u i s u b n umele de H. V.A., adici Di rectiaGentrali de lnformaf ii.

H.V.A. a fost un serviciu de spionaj eficient, controlat intotalitate de K.G.B. si ale cirui acfiuni au fost concentrate cuptecidere pe cunoasterea armatelorstriine de pe teritoriul GermanieiFederale si pe exercitarea de influenfe asupra politicii guvemului de laBonn, in sensulfavorizirii unor interese ale fostei U.R.S.S.

S.U.A. sialiatiisdidin N.A.T.O. au resimlit loviturile eficaeale H.V.A. pe toati durata cdtin fruntea acestui serviciu s-a aflatlegendarul Markus Wolf, devenit dupn 1990 cetdfean al Germanieiunificate, cu domiciliulin Berlin, autora gase cirficelebre despreactivitatea serviciului pe care l-a condus, cirlide pe urma cdrora adevenit milionar.

Markus Wolf a fost fiul unui doctor comunist gernan, carea fugit in U.R.S.S. dupi venirea la putere in Germania a luiAdolfHitler. Si-a fdcut studiile in U.R.S.S., unde a cipdtat cetileniesovietici. Afost laureat al Premiului,,Lenin".Pe timpul rdzboiului, afost ofifer K.G.B. ,,Djerzinski" din Moscova. in perioada de la 1958si pAni la unificarea Germaniei, Markus Wolf a fost geful H.V.A.

Gel mai mare succes al lui M. Wolf a fost penetrareacercurilor social-democrate di n Germania Federali, reusind sdfacd din agentul siu Gfinther Guillome un colaborator intim alcancelaruluiWilly Brandt, care l-a numit gefulsiu de cabinet.

Demascarea lui Guillome de citre agenfii Biroului Federalde Protectie a Constitutieia condus la iesirea din viala politici a luiW. Brandt.

Dupi unfficarea Germaniei, Markus Wolf a fost judecat de untribunal civil, sub acuzatia ci serviciul pe care l-a condus ar fi fostimplicat in impu?carea unor cetiteni ai R.D.Germane care au incercat

Page 59: Florian Garz - CIA Contra KGB

\1

si treaci clandestin frontiera intergermani. Sentinfa a fost de trci aniinchisoare cu suspendare. Este cit se poate de clar ci nemlii serespecti si se ajuti unii pe a[ii indiferent de culoarea politici.

ln ceea ce priveste activitatea serviciuluide spionaj alGermaniei Federale, B.N.D., cea mai strdlucitd acliune a aces-tuia, in cooperare cU C.l.A., a fost construirea celebruluitunelde la Berlin pini sub clidirea ComandamentuluiGrupuluideForle Sovietice din Germania si interceptarea cu succes aliniilor telefonice de transmisiuni ale acestuia cu Statul Majoral armatei sovietice de la Moscova 9i cu armatele gi diviziiledislocate pe teritoriul fostei R.D.Germane.

Tunelul a fost construit din direcfia sectorului american alBerlinuluiOcCidental, a'avut o lungime de 300 de metri, izolatan-tisonic, cu instalatii de aer condifionat, lumini fluorescentd si dotatcu aparaturi de interceptare giinregistrare de cea mai inalti tehni-citate. Timpde un an dezile, a@asti sursi de informatiiafunc$onatcu rezultate excepfionale. Din surse americane rezulti ci,,tunelul"a fost descoperit de cft re un ofi ler tehnic de transm isiuni sovietice,in urma unui,,control de rutini"pe un circuit.

Din surse britanice mai recente, respecliv din1994(,,TheGuinness B ook of Espionage", pag:125), rezulti ci existenfa ,,funelului de la Berlin* a fost adusi la cunogtinfa contraspionaiuluisovietic de citre ,,diplomatul" englez George Blake' ofiler inServiciulSecret de lnformafii al Marii Britanii si totodati agent alG.R.lrL, dupd numirea acestuiaintr-un post sub acoperire diplomaticitocmaiin Berlinul Occidental, unde a,,lucrat"pini in 1959.

George Blake a intratin istoria spionajului mondialca unuldintre agenfiide spionaj in favoarea U.R.S.S. care a deconspirat sidat pe mina K.G.B.-uluicel mai mare numdrde agentiaiC.lA. siaiM.l.-6 britanic, pregitili 9i infl itraf i in fosla U-R.S.S. 9i celelalte statemembre ale Tratatului de la Vargovia. ln special, din rdndul celorinstruifi in centrele speciale de pe teritoriul Germaniei Federale,recrutali dintre refu giaf i, transfu gi gi triditori.

George B lake,,a cilzut", la sfirs itu I anu lu i 1 959, datoritiactului de tridare al unui ofiler din serviciul de contraspionaj alPoloniei, fugit in Occident, care stia de activitatea acestuia din,,colaborarea "sovieto-polonezi pe linia serviciilor secrete.

George Blake, recrutat de sovietici in anul 1953, pe timpulcit s-a aflatin detenfia autoritifilor din Coreea de Nord ca prizonierde rizboi, a spionat pentru fosta U.R.S.S. din convingeri politicg,

Page 60: Florian Garz - CIA Contra KGB

dupd cum a declarat personalin fata tribunalului de la Old tsaileydin Londra, care l-a condamnat la42anideinchisoare, cea mailungd sentinfi, datd in timp de pace pentru acte de tridare, dinistoria contraspionajului britanic.

,,Tunelul"a fost ocupat prin surprindere de citre rusi, careau pus mina pe toatd aparatura si toate materialele incriminatorii.Au reusit insd si se refugieze operatorii de serviciu. Rugii autransfoimat ,,tunelul" in pui"t A"

"ioctie turistici si restaurarlt.

in anii,,rizboiului rece'i teritoiiile celor d6ui Germanii auconstituit ,,paradisul spionajului militaf', atit pentru serviciile despionaj occidentale, cdt 9i pentru cele din fosta lume comunisti,pentru ci in aceastd zoni au fost concentrate, pe durata a peste40 de ani, cele mai puternice grupiride forle armate ale N.A.T.O.si Tratatului de la Vargovia gi tot in acest spafiu, pini in anul1989, au fost depozitate in jur de 15.000 de componente delupti nucleare impdrlite in mod egal, intre Armata 7-a Americanidin Europa, dislocatdin Germania Occidentali, siGrupulde ForfeSovietice din Germania, compuse din 20 de diviziide tancurigimecan izate dislocate pe teritoriu I fostei R.D.Germane.

Este c6t se poate de limpede ci daci,,rizboiul rece"s-arfitransformatintr-un ,,rdzboi cald"in Europa, acestea s-arfi derulatin cea mai mare parte pe teritoriile celor doui Germanii, care, inmod sigur, ar fi fost sterse de pe fala Pimintului, cu toati popu-lalia gicu toati infrastructura lor.

Spionajul sovietic a penetrat celebra OrganizatieGehlen, consideratd incoruptibili, prin colonelul Heinz Felfe,arestat de contraspionajulgerman la 13 decembrie 1961.

Pe timpul cdt a fu nclionat la Fontainbleau, dupi primireaGermaniei in N.A.T.O., Comandamentul suprem al acestei alianfemilitare a fost penetrat, printre altele, si prin intermediul colo-nelului Garl Otto von Hinkeldey, din armatavest'germand, agental G.R.U., care a definut ani de zile o funcfie inalti in cadrul acestuicomandament, ce a fost mutat din anul 1966 la Bruxelles, unde seafli si in prezent.

In aprilie 1961, ministrulde lnterne alGermanieiFede-rale, dr. Schriider, a declaratin fala Bundestagului(ParlamentulR.F.Germania) ci, dupi estimdrile specialistilor sii, pe teritoriulstatului acfionau in jur de 16.000 de agenti striini angajafi inactivitifi de spionaj. Probabil ci a avut dreptate, chiar daci ar filuat in calcu I numai efectivele ambasadelor, consulatelo6 agenliilor

Page 61: Florian Garz - CIA Contra KGB

economice, de turism si de presi strdine de pe teritoriul GermanieiFederale, folosite drept acoperire pentru spioniide profesie.

Aceasti situalie s-a menlinut, in linii generale si cam laacelasi n ivel, pi ni la sfhrgitu I epoci i,, rd2boiu lu i rece'n'

' Nemfiis-au rdzbunat 9i eiin felut lor pentru faptul cd, dupiincheierea rdzboiului al doilea mondial, teritoriul german a fosttransformat intr-o imensd garnizoand pentru armatele striineamericane, sovietice, britanice 9i franceze, care, indiferent de bloculmilitar de care aparlineau, N.A.T.O. sau Tratatul de la Vargovia, inrealitate, pentru germanii din vest 9i din est, tot trupe de ocupalierdmineau. intr-un asemenea mediu militarizat dincolo de orice pro-

portii, cu o mare densitate de agenfi de spionaj str€in pe kilometrulpitrat, cu organele secrete de informaf ii 9i contrainformati i naf ionale

aservite unor interese striine, atitin Republica Federali a Germa'niei, cit siin fosta R.D.Germand, a apirut, s-a dezvoltat 9! a ope_rat'

timp de ileste 40 de ani, o adeviratd clasi de traficanfi de infor-mafii din absolut toate dorneniile de interes militar. Secretelemilitare, sistemele de armament, de aparaturi gide munilii, de regu-

lamente si planuri de operalii ale arrnatelor de ocupaJie au fostsustrase 9i vdndute pe sume mariin vest giin est, in sud 9i in nord,oricuiera dispus si pliteasci pentru acestea.

Tehnologiile avansate, cu dubli utilizare'civili 9i militari-,aflate pe listele de embargou impu$e de Comitetulde Coordonare(COCOM), controlat de S.U.A., erau vAndute pe sub mind la preluri

duble sau triple fati de cele de pe piafi.Pe aceasti cale,,,oameni de afaceri " germani, sub privirile

ingiduitoare ale polifiei, organelor de vami, trupelor de griniceri simai ales ale organelor de securitate B.f.V si M.A.D., au realizat, inepoca,,ldzboiului rece ", cdgtiguri imense, de ordinul m iliardelor de

dolari, prin,trafi cul ilegal de informafii 9i tehnologii.Pentru nevoile stringente ale RomAniei in epoca,,rizboiului

rece'i gi seruiciile de informafii romAnegti, in specialofitpri din Direcliade lnformalii Militare au rezolvato seami de,,probleme" legate de

tehnologiil-e de vArf. Astfel, la sfirsitul anilor'50 a fost importatidin Germania Federali, pe cii ilegale siin ciuda embargouluiirnpus de S.U.A., o intreagi fabricd de tranzistori, prima de acestfel din fosta lume comunisti.

Principiul care a funclionat de mii de aniin lumea spionajuluipotrivitciruia,dacd ai bani giegti dbpussd pldtqti, nu existisecretla carc sd nu se poati aiungef'afost exploatat de cdtre toate serviciile

61

Page 62: Florian Garz - CIA Contra KGB

de spionaj striine pe teritoriile celor doui Germanii, pdni launificarea acestora la 3 octombrie 1990.

Specialistii germani rimasj din epoca celuide-altreileaReich pe care nu au reusit si-iacapareze americaniisau sovieticiis-au pus in slujba acelor state care au avut bani si-i pldteascd.Astfel, la realizarea primei bomde atomice explodate de chinezila 16 octombrie 1 964, aportul savantilor si specialistilor germanid fost imens. Specialistii germani sunt cei care au construitindustriile de rizboiale Egiptului, lrakului, Libiei, Braziliei etc.Firi aportul unor specialisti germani este putin probabil cdlndia si Pakistanul ar fi reusit si forteze intrarea in ,,Clubulnuclear"in 1998-

Renasterea Germaniei prin actulde la 3 octombrie 1990 ainsemnat 9i debarasarea de stipinii strdini ai serviciilor secretegernane. Prin recipitarca controlului absolutasupra serviciilorsalesecrete, Germania Federali a redevenit un stat independent sisuveran in adevdratul sens al cuvdntului.

irt secolulXXl, S.U.A., liderul de mini forte al lumii occi-dentale,,pe frontul anticomunismutui "din epoca de tristi amintire a,,rdzboiului recen', vortiebuisi recurgi la spioni, daci vordori sdgtie cese ,,gindeste" din punc{ de vedere politic, economic si militarla Berlin, capitala Germaniei unificate.

Tehno-spionajul

Panoplia instrumentelor cu care au operat serviciile despionaj militar americane impotriva fostei lumi comuniste in aniirizboiului rece arfi incompletd dacd nu ne-am referisi la dotareatehnologicd a acestora.

Datoriti incapacitdtii serviciilorde spionaj americane de apenetra societatea ermeticd sovieticd si de a crea pe teritoriulfosteiU.R.S.S. retete de spionaj, spiritului piagmatic al americanilor de aobfine rezuttate in timp cdt mai scurt, cit si nevoii acute de informafiimilitare despre puterea militari a rugilor, care cipita dimensiuniameninlitoare, agentiile de spionaj din S.U.A., respectiv C.l.A., D.l-A.si N.S.A., au substituitsursele umane de informatii (agentii) cu sur-sele tehnice, construind o suitd de sisteme si mijloace de cercetarestrategicd bazate pe cele mai inalte cuceriri gtii4inco-tehnice.

Astfel, industriile aeronautici, optici,'elecironici, tehnologiaspafiali, navali, chimici si alte domenii tehnologice de virf au

Page 63: Florian Garz - CIA Contra KGB

colaborat cu agenliile de informafii, alcdtuind un adevdrat complexde tehno-spionaj de dimensiuni gigantice. lnteresele acestuias-au impletit cu cele ale complexului militar industrial american,cuprinzdnd in jur de 120.000 de fabrici 9i uzine de armament,iar toate la un loc au condus la militarizarea totali a societilii ameri'cane in epoca rdzboiulu i rece. Aceasti stare se menli ne 9i la sfdryitu I

secoluluiXX sise va extinde siin secolulXXl.La incheierea rizboiului rece (reali sau aparenti), in

S.U.A., din cei 5 milioane de funclionari ai aparatului de stat,75 Yo erau militari sau lucrau in favoarea armatei. Aceasta 9iexplicd uguiinfa cu care administrafiile americane succesive, atitdin trecut, cdt 9i din zilele noastre, sunt dispuse sd recurgd cu atitaugurinli la,,solutii militare'n,la lovituri aeriene, embargouri etc, inGolful Persic sau in fosta lugoslavie, ca 9i in Kosovo, la sfdrs,itulanului1998.

Dupi respingerea de citre N.S.Hrusciov, in 1955, ap roptr neri i preged i ntel u i S. U.A, D.Eisenhower, cu privi re la pol itica

,,cerului deschis", pentru a acoperi nevoia acuti de informafii cuprivire la cercetirile nucleare si producia de rachete rusegti, G.l.A.atrecut lautilizarea pe scard largia unormijloacetehnice. Laince-put, acestea au fost rudimenta_re. U n exem plu in acest sens il constLtuie baloanele de cercetare. intre 1950-1960, asupra teri'toriuluiU.R.S.S. au fost lansate 448 de baloane cu aparaturd foto si sis-teme electronice de inregistrare, din care doar 44 au putut fi recu-perate 9i exploatate.

O reatizare tehnotogici de virf a constituit-o construireaavionuluide cercetare strategici de tipul ,,U-2" capabilsi evoluezela altitudini de circa 25 km.

Gu acest avion-minune, in perioada 1956'1960, C.l.A. aefectuat un numir de 18 zboruri peste teritoriul U.R.S.S. Fiecarezbor in parte a fost aprobat personal de pregedintele S.U.A.,deoarece era vorba de un adevirat act de agresiune prin pitrun-derea ilegali in spaliul aerian al unei puteri cu care S.U.A. nu seafla in stare de rdzboi.

Avdnd la bord aparaturifoto inclusivin infrarogu, ce putea

fotografia 9i prin straturile de nori, precum sisisteme ultramodernede cercetare radio-electronici, avionul ,,U-2" afost 9i rimine oculme a tehno-spionajului contemporan.

Acesta a realizat zeci de mii de fotografi i cu am plasamentele

rachetelor rusegti, cu fabricile si laboratoarele atomice, cu sistemele

63

Page 64: Florian Garz - CIA Contra KGB

radio-tehnice ale apdrdrii antiaeriene, centre de comandi, poligoanede experimentiri si alte instalatii militare.

Pind in anul 1960, rugii nu au dispus de nici un mijloccu care sd poatd combate avionul ,,U-2",1a care nu puteau ajungenici cu aviatia de vdnitoare, nici cu alte sisteme de foc. Aceastiincapacitate tehnicd a produs multi durere de cap la Kremlin, iarconducdtorii rusi, pentru a nu pune in lumini slibiciunea [J.R.S.S.fati de tehnologia americani, s-a mul{umit doar cu unele discreteproteste pe cale diplomatici. Avenitinsd, dupi anideincrdncenaresi sfortiri, giziua rizbunirii.

La 1 mai 1960, in zona oraslui industrial Sverdlovsk, un aviondetip ,,U-2", pilotat de maiorul Francis Gary Powers, cu misiuneade a zbura de la aerodromul Peshawar din Pakistan pe un traiect cetrecea pe la vest de Moscova, la est de Leningrad (St.Petersburg)pdndin nordul Norvegiei, la aerodromuldin Bodo,,,s-aintdlnit"cu oracheti ruseascd solaer detip;,Dvina", realizare de ultimi ord desprecare spionajulamerican nu stia nimic, gis-a prdbugit.

in caz ci era dobordt sau fo(at sd aterizeze din motivetehnice, maiorul G.Powers fusese instruit de G.l.A. si distrugiavionulinainte de a se parasuta, apisind pe un buton ce declangao incdrcituri explozivi.

Binuind ci acest dispozitiv era de fapt 9i un mijloc de a-lucide si pe pilot, lucru ce s-a dovedit ulterior, G.Powers, care iubeaviafa isiisiiubea mult sofia cu care se cdsdtorise de pulin timp, arefuzat si execute acest ordin si avionul, care era construit dinstructurifoarte usoare, fiind avariat doar la ampenajuldin spate, aajuns la solfird prea maristricdciunisi cu pretioasaincircituri despionaj intacti.

Pe ldngi,,butonul fatal",in caz cilnu-l putea actiona, pentrua nu cidea prizonier, pilotulavea asupra luio pastili cu cianuri(dupi tipicul spionilor germani), precum si un altreilea mijloc desinucidere, constind dintr-un pistolet.

Pragmaticul american, nedorind si ajungi erou post-mortem, nu le-a folosit. A u rmat u n joc de-a,,goarecele si plsica'i incare rugii, neanunfdnd decit cd,,un avion de cercetarb american "afost dobordt in spatiul aerian al U.R.S.S., le-au intins celor de laC.l.A.9i CasaAlbi o cumpliti capcani propagandisticd.

Americanii s-au gribit si dea un comunicat admifind ci,,intr-adevdr, un avion de cercetare meteo de Ia baza aeriandPeshawar s-a rdtdcitsi probabil cd a pdtruns din eroarein spatiul

Page 65: Florian Garz - CIA Contra KGB

aerian al U.R.S.S.". La aceasta, rusii au dat 9i ei un comunicatanun!6nd ci pilotul, maiorul F.G.Powers, trdieste, este perfectsini-tos gi cd a fdcut declaralii complete in legdturi cu misiunea sa. Aurmat un nou comunicat, de data aceasta de la Gasa Albi, princare pre;edintele S"U.A., Eisenhower, gi-a asumatintreaga ris-pundere pentru toate zborurile avioanelor,,U-2 ".

Acest incident a dus la compromiterea conferinfei la.nivelinalt de la Paris dintre Hrusciov, Eisenhower, De Gaulle 9iMcMillan, precum gi la anularea proiectateivizite in U.R.S.S. apresedintelui S.U.A.,umilit in fafa intregii lumi de secretarulgeneral al P.G.U.S.

Anal$ti o6cidentali aivremii au apreciat ce C.l.A. a progra'mat in mod intenlionat acest zbor tocmai in preajma acestorevenimente, pentru a le compromite;i a pune capit unui procesde destindere in relafiile dintre S.U.A. 9i U.R.S.S., dintre Est siVest, in urma istoricei vizite in S.U.A. a lui N.S.Hrusciov din1959, care, printre altele, a condus la rdcirea relafiilorcu Ghina, ces-a opus acesteivizite

Du pd acest dezastru, G.l.A. ;i D.l.A. au realizat super-avio-nul de cercetare strategicd de tipul SR-71, care zboard cu de treiori viteza sunetului, dar care nu s-a mai aventurat in interiorulU.R.S.S., bfectuind zboruri de recunoagtere, 9i atunci ca siin zilelenoastre, in lungul frontierelor rusesti.

Pentru combaterea acestuiavion, ru;ii au realizat super'racheta SS-300, care de-abia agteapti ca,,SR-7"si intre in spaliulaerian al Rusiei...

CAt priveste soarta maiorului G.Powers, acesta a fostcondamnat la sapte aniinchisoare dar, dupi cum mirturisestechiarel, ru9iil-ari tratat ,,ca pe un prinfi av6nd drept,,celuld"o cameriluxoasd, o ma;ind personali la dispozitie, iarca program de deten,tieexcursiiin zonele pitoregti ale U.R.S.S.

in 1962, Powers a fost schimbat cu un spion rus arestatin S.U.A., celebrul colonel Rudolf Abel care, timp de 9 ani, acondus o vasti refea de agenli de spionaj in zona orasului NewYork 9i care a cdzut in urma unui act de trddare. lriteresant este cdsi americanii l-au tratat peAbel cu multi atenfie 9i confort, atitadoar cd i-au dat 30 de ani de detenlie.

Pentru a-iface pe rusi si-gi demagte trupele radiotehnicesialte sisteme ale apdrdriiantiaeriene, in anii rizboiului rece,spionajul militar american a continuat sd foloseasci avioane de

65

Page 66: Florian Garz - CIA Contra KGB

cercetare si dupi incidentul,,U-2", fapt ce a condus la dobordreade citre rusia circa 40 de aparate.

lncidentul ,,U-2" agenerat noi eforturi de cercetare, pro-iectarein domeniultehno-spionajului, conducAnd la o noui eri, sianume cea a spionajului cu ajutorul satelitilor.

Primulsatelit de cercetare strategici american a fost lansatde C.l.A. la 3 noiembrie 1961 . in luna martie 1962 (cu un ,,decalaj -denumai 5 luni), este lansat si primul satelit spion rusesc. Prin acestemijloace intangibile, S.U-A. si U.R.S.S. s-au distan{at de toate celelaltep,ieti rl" lu.ii,formiHndugilurul unui spionaj total,'atdt pe plan bilateral,citsiin raporturile lorcu restul lumii-

Atat S.U.A., cit si U.R.S.S. si-au acceptat reciproc acesteinstrumente categorisindu-le drept,,m ijloace nalionale de control",folosind spatiul extraterestru pentru a observa, fotografn 9i interceptatelecomunicatiile oricdrui alt stat, firi incilcarea spaliului aerian.Nimeni nu poate avea pretentii de proprietate asupra spatiuluiextraterestru atdta timp cdt nu poate pdtrunde in acesta...

Pentru a se menaja reciproc,in anul 1967, cele doui super-puteri, S.U.A. sifosta U.R.S.S., au incheiat un acord prin carecele doui pirti s-au angajat si nu dezvolte mijloace de lovireantisatelit. Acordul nu a fost respectat, deoarece existi dovezi ci9i S.U.A. si Federalia Rusi dispun de mijloace de luptd antisatelit.

Satelifii americani si rusi au caracteristici tehnice compa-rabile, evolueazi pe orbite reglabile, joase gi inalte, precum si stafi-onaiea este asemdndtoare.

Acestia pot acoperi spatii mar-i, incomparabile fafd de avi-oane, pot stoca imagini pe care si le retransmiti oricdrui punct depe glob si potcomunicaintre ei.

Satelifii de cercetare radar sau in infrarosu nu mai suntlegaf i de starea. vremi i.

Gei mai cunoscuti satelifi de cercetare militard folositide citre agenfiile americane de spionaj indentificatisunt:

. MIDAS - pentru depistarea momentuluilansiriide rachetebalistice intercontinentale;. VELA - pentru depistarea si stabilirea parametrilorexploziilor nucleare;r SAMOS - pentru cercetarea cu mijloace foto;o FERRET - pe ntru cercetarea r.adio-electron ici.

Se stie ci, [n afara acestortipuri de sateliti, atdt S.U.A., cdt

Page 67: Florian Garz - CIA Contra KGB

si Rusia lanseazi pe diferite orbite circumterestre sateli$ givehiculeipaliale ultra.secretein legituri cu care nu se dau nici un fel de

comu nicate sau explicafii. Se bdnu iegte ci ar fi vorlra despre mij loace

specifice de purtare a rizboiuluiin Cosmos cunoscut sub genericul

,,rdzboiul stelelor". (anexele nr. 1 9, 20)

Gercetarea prin satelit are ca misiune fundamentaliprevenirea unui atac prin surprindere executat cu mijloace de lovire

strategice-nucleare asupra teritoriului S.U.A.Degi nu mai este linuti in prim plan, aceastd misiune igi

pistreazi t6tala valabilitate atdt in S.U.A., cAt si in Federalia Rusd,

cele doui super-puteri menfinindu'gigata de lansare 30% dinmijloacele strategice terestre, aeriene 9i navale. Neincredereasi suspiciunile per:sistd. Daci cele doud super-puteri s-ar ataca prin

iurprindere folosind submarinele purtdtoare de rachete, timpul de

alarmare 9i reaclie lisat adversarului, nu depigegte 15 minute.Aiitin centrele de comandistrategice americane, citsiin

cele rusegti, contin ui si se practice,,ircu rile de rtzboi" cu folosireaarmamentului nuclear strategic.

Conducerea S.U.A.,in caz de rizboi nuclear, se va exer'cita din uriagulcentru subteran construit sub Muntele,,Weather"din Garolina

Aici funclioneazi permanent ,,g.uvernul de rezervd" al-S.U-A., Comitetulintrunit al $efilor de State Majore, 9i sunt asiguratelegituricu toate forlele nucleare strategice ale S.U.A.Acesta poate

rezista unor lovituri nucleare directe 9i are rezerve de funcfionarepentru trei luni.

Egecuri multb si dese,... cheia marilor succese!

Principata misiune a seruiciilorde spionaj politic, economicsau militar este prevenirea factorilor politici asupra unor fengmeneposibile din cimpul lor de preocupare, in scopul prevenirii surprin-derii, care, ori de cdte ori se produce, are efecte devastatoare.

in epoca ,,rdzboiului rece ", crezul fundamental, rafiunea dea exista a organelor de spionaj militar, atfrt la nivelul superputerilor,cit si al celorlalte state cu un potenfial militar ridicat, a fost.preve'nirea unui atac prin surprindere, mai ales cu folosirea mijloa-celor de lovire racheto-nucleare.

$pionajul militar; care a avut o pondere de 65'70 % incadnu! servicii!or secrete ale statelor lumii, in ultimii 50 de ani,

6:l

Page 68: Florian Garz - CIA Contra KGB

atdt ca forte, mijloace, cit 9i ca infl uenti in sistemul instrumentelorrelatiilor interstatale, a avut misiunea de a da in timp util semnalulde alarmi.

Gu toate legendele ce s-au lesutin jurul lor, o analizd rece,impartiald si la obieit conduce la co'ncluzia ca serviciile Oe spionainu pot face minuni. inscrierea la activ a unor esecuri siinci demari proporfii, chiarsi pentru servicii putemice, cu o experientiinde-lungatd, precum cele ale Marii Britanii, Frantei, Rusiei, Germaniei,lsraelului, ca sd nu vorbim de C.l.A.,- un serviciu deosebit de mare,puternic, dartdnirsifiri experientd, la capitolulsarcini de bazi simai ales la cel al prevenirii surprinderii -; este un fapt real si o compenenti a limbajului politico-militar la acest sfdrsit de secol gi de mileniu.

Listi esecurilor serviciitor de spiohaj potitic di mititar, dinultimii50 de ani, din principalele state ale turniieste mare, acesteaegudnd, uneori de-a dreptul lamentabil, in misiunile lor de preveniresi alarmare in legdturi cu o intreagd listi de evenirnente ce s-auconsurnatin Europa siin lume. Unele din aceste evenimente nean-ticipate, au fost atit de profunde, incdt au schirnbat intregirlcurs al istoriei omenirii.

[n ordinea lor cronologicd, printre evenimentele neantici-pate in timp util de citre serviciile de spionaj care ar fi trebuit sifaci acest lucru, se inscriu:

- invadarea de citre Germania a Danemarceisi Norvegiei,in 1940;

- atacul aero-naval al japonezitor de la Pearl-Harbour si dinFiliplne,in 1941; '

- atacul asupra fostei U.R.S.S. dela2liunie 1941, la carea participat si armata Rominiei;

- atacul armatei Goreei de Nord impotriva Coreei de Suddeclansat la 25 iunie 1950;

- intrarea armatei chineze ln rizboiul din Goreea la 19octombrie 1950, care a produs cea mai lungd si mairapidi retragerea tnrpelor americane din istoria militard a S.U.A.;

' - atacul trupelorchinezeimpotriva lndieiin 1962;- invazia armateisovietice,impreuni cu armatele din cele-

lalte state ale Tratatului de la Varsovia, in afard de Rominia, inCehoslovacia, in noapteade2AMl august 1968;

- fortarea Canalului de Suezsi ocuparea aliniamentuluifortificat Bar-Lev de citre arrnata egipteani in cursul rizboiuluiaralro-israelian,,Yom Kipur'i declansat la 6 octombrie 1g73, care

68

Page 69: Florian Garz - CIA Contra KGB

s-arfi pututtransforma intr-un dzboi atomic local, datfiind faptul cdrachetele israeliene Erihon aveau componente de lupti nucleareniar ldngi Cairo existau componente nucleare sub control rusesc,pentru rachetele egiptene SCUD;

- invadarea Vietnamului de citre armata chinezi, infebruarie 1979. Despre iminenla acestei invazii, Direcfia de lnfor-mafii militare aArmatei Romdniei l-a informat pe Nicolae Ceau'sescu cu trei sdptiminiinainte de a fi declangati;

- atacul 9i debarcarea trupelor argentiniene in arhipeleagulFalkland in aprilie 1982 care au declangat conflictul militar dintreMarea Britanie giArgentina din Atlanticul de Sud;

- cucerirea Kuweitului de cdtre trupele irakiene,vara anului 1990, care a declangat rizboiul din Golful Persic dinfebruarie 1991, continuatsub diferite forme siin 1999.

in toate aceste evenimente, maiales cele din epoca ,,rdzbo-iului rece", serviciiledespionaj din principalele state ale lumii,tehno-spionaju I american gi sovietic, cu toli satelilii, navetele 9i staf iile lorspaliale, au fost luate prin surprindere totali sau pa(iald, fie dinvina loG fie a factoiilor de decizie politicd din statele intercsate sauimplicate, care au ignorat informatiile primite.

in topul egecurilorinregistrate de serviciile de spionaj aleputerilor occidentale, in frunte cu C.l.A., se situeazd, fird drept deapel, totala incapacitate a acestora de a intrevedea, de a prognoza,chiar9iintr-o formi palidS, uriagele transformdri politice, economicesi militare, ideologice sisociale din imensulspaliu geopolitic euro-asiatic cuprins intre fosta granili intergermand 9i Orientul extremrusesc. Acest esec eSte cu at6t md mare cu cit agenfiile de spionajoccidentale se consideri invingdtoare in ,,rdzboiul rece".

Acest falinnent la scad globali a fost recunoscut de citre tolianalistii politici de clasi din spafiul euro-atlantic, iar G.lA" 9i seryiciilede informafiisatelite ale acesteia, in specialcele britanice, au primitun vot de blam din partea factorilor politici care le-au finanlat;i sus$nut,precumsi din partea complexului militar industrial americah.

Pentru C.l.A., in anul 1990 s-a pus problema fundamen-tafd de ,,a fi sau a nu fi'n, propundndu-se chiar, in cele doudGamere ale Congresului S.U.A., problema desfiintirii acesteiinstituf i i cu un roiesenlial in promovarea,, rizboiulu i iece".

ln ultimul deceniu al secoluluiXX, C.l.A. a purtat o luptideznidijduiti pentru supraviefuire, firi si se fi ajuns inci la unconsensin legituri cu soarta sa

Page 70: Florian Garz - CIA Contra KGB

in plan politic, egecurile serviciilor de spionaj din epocamoderni 9i contemporani s-au linut lanf, acestea fiind inca-pabile si anticipeze, printre altele:

- Pactul Molotov-Ribentropp, din 23 august 1939, care a'avut efecte atit de nefaste si asupra Romdniei;

- Revolulia portughezi din aprilie 1974;- cdderea sahinsahului lranului, stilpul de bazd al

influenteiS.U.A. in zona Golfului Persic, victoria revolufiei islamicecondusd rie aiatolahul Komeinigicrearea Republicii lslamice lran,in perioada 1978-1979, care supravietuieste siastizi;

- criza petrolului din 1973-1 974, care a produs degringo-ladd in econom iile occide"ntale.

C.l.A. a fost si este judecatd cu severitate de cdtre intre-gul spectru politic american si de citre opinia publici pentrumarile sale erori, voite sau nevoite, din epoca,,rizboiului rece"pentru estimdri[e sale exagerate sau diminuate cu privire la fostaU.R.S.S., a disponibilitafilor gi intentiilor reale ale acesteia. Unexemplu in acest sensil constituie exageririle dincolo de orice prcporfiificute de C.l.A. in perioada 195$1960 cu privire la ,,disponibilititile "rusegtiin materie de rachete intercontinentale si a1a-zisul ,d*alaj alrachetelor" dintre sovietici gi americani, cdnd, in realitate, rugiidispuneau doar de rachete cu razd medie de acfiu-ne, periculoasepentru Euroapa Occidentali, dar care nu puteau atinge teritoriul S.U.A"Aceastaasifos{cauza pentru care,in anul 1962, rugii au dislocat unnumdr de 48 de rachete in Cuba, fapt ce in luna octombrie a aceluiagian aimpins omenireain pragul uneicatastrofe nucleare.

C.l.A. si aliafiisdiintru spionaj s-au dovedit incapabili sidepisteze punctul cel maislab, un adev6rat,,cdlcAi al lui Achile"al sistemuluisocial-economic sovietic, adici economia, care aveasi conduci la prdbugirea socialismului de tip totalitarin perioada 1 98$1991. ln prezent, se stie cd C.l.A. a alocat peste 50% din forfele simijloacele avute la dispozilie spionajului mili-tar si numai 3%spionajuluieconomic. Gu alte cuvinte, dupi cum estimeazi analigtiiamericani, timp de 45 de ani, prioritifile spiona-juluiS.U.A. au fostgresit orientate.

Tirile care au acordat atenfia cuveniti spionajuluieco-nom ic in toati perioada,,rizboi u I ui rece " au fost Japon ia, Ghi na,Suedia, Franta si parlial U.R.S.S., aceasta din urmi fiind preocupatiin special de domeniul tehnico-milihr, dovada ci induskia de armamenta Rusieiasupraviefuitsise menfine pe loculdoipe piala mondiald.

Page 71: Florian Garz - CIA Contra KGB

Spionii,... membri de Partid?

Serviciile de spionaj (informalii) din toate statele lumii, firiexcepfie, au inregistrat egecuri in ultima jumitate de secol si vormaiinregistra asemenea esecuri siin viitor.

Experliiin materie suntinsi de pdrere cd aceste serviciiau gregit mai pufin comparativ cu erorile sivirgite de guvernele,sefii de state 9i in general de factorii politici pe Gare acesteservicii i-au deservit, fie prin neluarea in seamd a informatiilorpuse la dispozifie de citre serviciile de spionaj, fie prin luarea demdsuri tardive 9i ineficiente.

Succesele repurtate de unele state care au declangat invaziisau atacuri prin surprindere s-au dator:at mai ftecvent lipsei de reacfie

d i n partea victimelor, decit li psei i nformaf ii lor.iO cauzi fundamentali a esecurilor, a lunecirilor pe

piste eronate, a ezitirilor 9i; in final, a unor falimente in misiunilede bazi ale serviciilor de informa{ii (spionaj), indiferent de epocaistorici, de fard sau de conjuncturi, a constituit'o politizarea servi'ciilor respective, folosirea acestora, nu pentru cunoagterea realitd-

filor, ci pentru deformarea acestorain scopuri politice partizane.

,,Cei 60.000 de morli de Ia Timigoaral'din decembrie 1989,

,,informafie"care a ficutinconjurul globului, devenind cel maireprezentativ exemplu de manipulare informativd de la sfdrsitulsecoluluiXX, falsificarea grosolani, sistematici gifdrd pic de jenia adevdruluiin legituri cu evenimentele din Golful Persic 9i dinspafiul fostei Jugoslavii, din perioada 1 990'1 999, imensele div_ersiuni

psihologice care s-au desfiguratin aceste spafiisi intervaldetimp,constituie cele mai recente simaicoplesitoare dovezi privind utili-zarea in scopu ri politice partizane a activitif ii serviciilor secrete decdtre statele interesate.

O altd cauzAa acestor egecuri este de naturi obiectivd.Astfel, istoria a demonstrat ci statelor lumii le-a fostgi le este impo-sibilsi se perceapi 9i si se infeleagd corect unele pe altele.

Uneori, statele nu se infeleg nici pe ele insele, cum a

fost gi cazul Rorniniei in ultimul deceniu al secoluluiXX, carea evoluat in mod constant pe coordonatele dezastrului.

Acest lucru nu s-a datorat lipselde informalii, ciincom-petenlei, iresponsabilitetii, ineficientei si lipsei de profesiona-lism a majoritifiiclasei politice eterogene si divizate apdrute,dupi Revolufia din decembrie 1989, in Rom6nia"

1l

Page 72: Florian Garz - CIA Contra KGB

Pe de alti parte, istoria a demonstrat cd veriga slabi atuturor serviciilor secrete de spionaj a fost si este capapitateade analizd a informafiilor si nu culegerea acestora.

Se stie ci, daci ai banisi estidispus si pldtesti, nu existisecrete la care sd nu se poati ajunge.

Henry Kissinger, unul dintre arhitectii,,dzboiului rece"dar giun remarcabil diplomatsi analist politic american, a reprogat pe bunddreptate C.l.A.9i Mossad-ului incapacitatea acestora de a anticiparizboiuf ,,Yom Kiputt'din octombrie 1973, apreciind ci eseculs-adatorat,,u nor factori intelectuali" sinu administrativi, adici egecul aavut la bazd interceptarea eronati a informaliilorsi nu lipsa acestora.

Oamenii analizeazd informatiile cu ajutorul imaginiloi a ana-logiei istorice, a experientei personale ;i a unor ipoteze. Existi origiditate de ordin cognitiv privind modulin care informatiile suntintroduse in aceste tipare.

De mufte ori, oamenii vid in procesul analizei, nu realitatea,ci mai degrabi ceea ce ar dori sI vadd si, de pe aceastd bazd, sunttentanti sd sari la concluzii preadevreme gisd se desprindd de eleprea tdrziu. , ,Gdndirea in grup", chiar eronatd, datoriti relafiilor dininteriorul serviciilor de spionaj, are sanse sd fie acceptati mai usor decdtre consumatorii de informatii, in detrimentul pirerilor si concluziilorindividuale, de multe ori superioare. Aceasta poate duce la esecuri. ,

Au existat si existd in lume ,,indivizi"valorosi care si-au pusamprenta asupra mersului istoriei, mai mult de€ttoate,,colec-tivititile "din lume luate la un loc. lstoria civilizatiilor demonstreazi, pentru ceice o cunosc, faptul ci nici o capodoperd, indiferent de domeniu,nu a fost rezultatul eforturilor unui,,colectiv". Ghlarsiacolo undelucrulin grup este obligatoriu, una din min$ este dominanti.

Aga stau lucrurilesiin procesul de analizd a informa,tiilor.Ceicare,,gindescin grup'i fac parte, de reguli, din categoria celorcare nu au curajul si-siasume rispunderi gi, deci, riscuri.As include?n aceasti categorie mediocritifile, oportunistii si impostorii dar maiales carieristii, care nu vor,,si gregeascd".

Atunci cAnd se fac analize de fond este esential ca rela-

!ii!e ierarhice dintre analistisi aibi un rol cit mai r&u". in ca-drul Comitetului Mixt al Serviciilor de lnformatii (spionaj extern sisecuritate interni), nucleul cel mdinalt de analizi, estimiri ;i coor-donare al Marii Britanii, alcituit din 16 membri, oameni de un inaltnivelacademic gi profesional, nu existd nici un felde raporturidesubordonare. ln practicile marilor democrafii occidentale s-au dovedit

72

r

-

Page 73: Florian Garz - CIA Contra KGB

deosebit de utile intilnirile dintre membrii forurilor politice inalte de

decizie siexperfii de la nivelurile inferioare.Analigtiide profesie au inleles de multivreme, din practica

vietii, faptu I cd impedimentele care ii impiedici sd inleleagi lumeain care triiesc sunt atit de mari, incdt 9i firi diformitdfile organiza'tionale 9i politizarea activitdfii serviciilor de informalii (spionaj)proces u | fi nal de analizi gi estimare poate alu neca pe di reclii gresite.

Specialigtiiin rnaterie au ajuns la concluzia ci misurile dereorganizare 9i reformele (termen foarte la modd in ultimul deceniual secoluluiXX) in serviciile de informatii (spionaj) din toate statelemari ale lumii, dupdincheierea epocii ,,rdzboiului rece" nu parafide naturi si producd schimbdri fundamentale, revolufionare inactivitatea acestora. Siin viitot guvernele vortrebui si se agteptela egecuri in activitatea serviciilor de informafii. Au fost 9i vorfi frec'vente cazurile cind, fie din incompeten{d, fie din interes, analigtii nureugesc si ajungd la adevdrata cauzi a unor procese si fenomene,lisAndu-se furafi de aparenfe.

Daci arfiintrebali care este surca accidentelor de circulafieauto pe'drumurile publice, imensa majoritate a oamenilor arrispunde ci ne.respectarea codului rutier, cind de fapt acestea sedatoreazi descoperirii motorului cu ardere interni gi a automobilu lui.

in S.U.n-, in "adrul

serviciilor de spion{ i{i desfisoari acti-vitatea in jur de 1.500 de analigti de nivel academic, iar in Mareatsritanie circa 800, dispunAnd de cea mai sofisticati tehnologie deculegere si prelucrare a informatiilorgi, cu toate acestea, surprin'derea politici la scard globali legati de Revolulia Europeand de la

1989 nu a putut fi evitatd. S-a constatat ci cregterea efectivelorinstructurile informative nu este o garanfie contra e,securilor. Cuatit mai mult, in domeniul analizei, nu mulfimea este generatoare devaloare. Un grup restrins de analigtideinalt profesionalism, firiprea multe ierarhii, cste mult mai valoros decit o structurdincircati cu efective numeroase, cum s-a doveditin cazul S.U.A.,unde opereazd peste 40 de servicii de informafii (spionaj).

Estimirile cu tlaloare de alarmare presupun existenfa unorelemente profesionale de inalt nivel, capabile sd analizeze informa-

liile provenite din toate sursele, atdttehnice cAt mai ales umane,ipecialigti care au elaborat studii gi estimiri cu caracter de prognozitimp indelungat gi dispun de o experien,td proprie in acest domeniu.

Viafa a demonstrat ci serviciile de informalii (spionaj)aflate intr-o stare de rdzboi pe frontul invizibil nu au timp sd

Page 74: Florian Garz - CIA Contra KGB

,,clxerseze " pentru a se perfecfiona. Totodatd, nici situaliile in careacestea trebuie sd tragi sem nalu I de alarmd nu su nt foarte frecvente.De reguli, asemenea alarme se cer a fi trase la intervale mari detimp. Anii graviin care s-ar fi cerut ,,tragerea alarmei" de citre servLciile de informatii au fost 1913-1914, 1938-1939 si 1988-1989,premergitori celor doui rizboaie mondiale si implozieifostei lumicomuniste. in nici una din aceste perioade, tapacitatea de preve-dere a serviciilor de informalii, precum si a analistilor, nu aufost la iniltime. Gauzele primului rdzboi mondial nu au fost elucidatein toatd cuprinderea lor nici la 80 de ani de laincheierea acestuia.Adevdrata analizi a rizboiului al doilea mondial a inceput dupi1990 incoace, iar anul revolutionar 1989 a surprins toate serviciilede informatiiale lumiila un loc.

Serviciile de informalii ale RomAnieidin perioada premer-gdtoare anului 1989 sipe tinipul evenimentetor din decembrie alaceluiasi an s-au prezentat de-a dreptul dezastruos. Aceasta igiexplici iaracterul spontan si haotic aiRevolutiei romdne, incheiaincu pierderi inutile de vieli omenesti.

' Nenorocirea este ci, dupi asemenea momente, experi-enfa cdstigati tinde 5i fie pierduti, iar dupi un anumit timp,leclia este uitati. Din aceastd cauze, este nevoie sd existe unelement capabil si fini sub o permanenti supraveghere meca-nismelor serviciilor de informalii, pentru ca acestea si nu cadiin rutini si blazare, sd fie mereu alerte. Ddunitoare este gi practicafoarte rdspinditi de a interveni cu,,mds urt radicale"dupi producereaunor esecuri sau dezastre. Asemenea ,,mdsuri radicale "s-au aplicatsi in cazul serviciilor de informatii si de securitate ale Rominiei dupievenimentele din decembrie 1989, care au condus, practic, la distru-gerea si deprofesionalizarea acestora. Asa se explici sirul de eveni-mente grave constAnd din asafturile partidelor istorice asupra institu-tiilorfragile ale statuluidin 1990, care au crilminat cu fenomenulneo-legionar din Piala Universititii. Pe abest fond al lipsei de auto-ritate au fost posibile ,,mineriadele" din 1990, 1991 si 1999, incheiatecu celebra,,bdtdlie de la Costesti"dintre minerisifortele de ordinealeMinisteruluidelnterne,,,grdvelespontane"eic.'

intotdeauna, dupi dezastrele majore u rmeul,,ritualul rcor-ganizdrilor si schimbdrilor fundamentale" dar, nu dupi mult timp,vechile practicisiobiceiuri se reinstaureazd. revin la sunrafati..^ , ,. -----r------i---

In epoca,,rdzboiuluirece'i serviciile de spionaj, maiales celemilitare, nu au dus lipsi de informafii. Deficitari a fost capacita-tea

74

Page 75: Florian Garz - CIA Contra KGB

acestora de a le analiza sievalua corect. Din aceasti cauzi, spionajulmilitar american si britanic nu se bucuri de o cotalie buni.

Valoarea oricirui serviciu de informafii (spionaj) estedati de misura in care acesta deservegte in mod eficient peconsumatorii de informalii la nivelinalt, acolo unde se iau deci-ziile politice de valoare strategici. Este vorba de seful statului,primul ministrui organul colectiv de deci2ie in problemele securitiliinalionale (Consiliul Suprem deApirare a Jdrii), rninigtrii, sefi i militariai esaloanelor superioare ale armatei.

Aceste egantioane pretind din partea serviciilorde informa{iiaprecieri gi concluzii superior analizate 9i ugor de utilizat. Estimirilela nivel nalional ocupd un-loc de exceplie in statele dezvoltate.ln Romdnia, asa ceva nu existd, fapt pentru care societateanoastri a fost si este defazati in raport cu mersul istoriei.

Estimirile nafionale sunt documente speciale de mareprofunzime care prezintd situalii ce s-ar putea produce pe viitorsi care ar avea efecte-asupra securitdfii nalionale si politiciiexterne a statului. Estimdrile sunt necesare pentru acele situaliicare sunt dificil de anticipat, pentru evolufii probabilein legituri cucare nu existi rispunsuri clare.Atunci cdnd lucrurile suntvizibilclare, nimeni nu are nevoie de estimdri. O estimare, atuncicdndeste elaborati de oameni competenfi, incearcd si reduci marjainevitabili de incertitudine, prin calcule c6t mai apropiate de evolufiileviitoare probabile.

Elaborarea unor estimiri constituie o activitate complexd,extrem de dificili si deosebit de profundd, bazatd pe calcule binefondate, operind cu date gi rafionamente logice, pusein evidenficu maxirnum de obiectivitate giintr-o manieri cAt mai relevantipentru factorul de decizie.

Simpla informare, firi o estimare, este lipsiti de utilitatepentru factorii superiori de decizie- lnformareafdrd estimare afost una din,marile racile ale societifii rominegti din 1990 incoa- "

ce, fapt pentru care Romdnia, atit pe plan intern cit 9i extern,s-a aflat in derivi, inregistrind dezastre pe toate planurile.

Estimirile devaloare nafionali nu potfi produsul unei singu-re institufii. La elaborarea acestom participi toate organismele impli-cate in activitatea de informafii, precum si cele care rispund desecuritatea nationali.^,ln Romdnia, nu existi structuri alcituite din pr:ofesi-onistide clasd - de la experli pdnd la savanligiacademicieni-

75

Page 76: Florian Garz - CIA Contra KGB

care se elaboreze estimdri nationale. Gonsilieriialesi pe criteriide rudenie sau de aportelectoial la ultimele alegeri nri potsuplinicompetenta si profesionalismul. Aceasta explici haosul, improvi-zatia sistilul pompieristic de lucru in economie, securitatea nafio-nali si politica externi a RomAniei, care au caracterizat activitateaguvernelordin perioada post-totalitari, darmaiales dupi 1996, sicare s-au tradus intr-un dezastru generalizat.

O sursd de nenorociri pentru societdtile mai pulin dezvol-tate; iar uneori chiar si pentru cele avansate, o constituie faptulci oamenii politici, inclusiv din rindul celor ilugtri, nu au stiut sdformu leze cere ri calificate de i nformaf ii organelor de care d ispu-neau.

. Henry Kissinger, pe vremea c6t a detinut functia de consilierpentru problemele de securitate nationald din SUA, a declarat des-chis cd nu stie ce si ceard serviciilor de informafii, dar cd a sesizatdatele devaloare atuncicind i-au fostaduse la cunogtinld de cdtreacestea.

Nu cred cd pregedintele Romdniei, Emil Constanti-nescur ales in 1996, a stiut vreodatd ce sd ceard serviciilor deinformatii - respectiv S.R.l. 9i Seruiciul de lnformafii Externe, ca sinu maivorbim de Directia de lnfonrratii Militare, organ de cercetarestrategici militari externi, care, atdt la Cotroceni, cit siin mass-media scrisd si audio-vizual5, este confundati, de o manlerd vulgari9i iresponsabili, cu serviciul de contrainformalii din vecheaSecuritate.

latd de ce serviciile de informatii, de la noisau de pretu-tindeniin lume, ar avea datoria de a veniin intdmpinarea nevoilorutilizatorilor de informati i, chiar daci acestia nu formulea zd cererlconcrete, corecte si oportune.

Aceasti trisiturd este de naturi si confere valoare unuiservici u de informali i mode rn, ancorat in realitif i le lumii contem po-rane.

16

Page 77: Florian Garz - CIA Contra KGB

Gapitolul llf

CULISELE RAZBOIULUI RECE

Experienlajstoricd a ultimeijumdtifi a secotului )fi demon-streazi ci toate a{iunile guvemelor Marilor Puteri ale lumiiin planul

relatiilor internafionale, implicarea acestora in conflicte, rdzboaielocale, rizboaie civile, embargouri si sancfiuni, giin generalin totceea ce a ficut obiectul confruntirilor dintre cele doui lumi, capi-talisti sisocialisti, au fost inifiate pe baza unorinformatii, concluziisiestimdrifurnizate de serviciile de spionaj ale acestora. Gel pufinin epoca rizboiului rece, impactul organizaliilor de spionajmilitar asupra cursului evenimentelor lumii contempo-rane afost imens.'Am toate motivele sd cred cd situatia va fi aceeagi si inpitnt"t"J""""ii;te;;;tutuiXXt. ' '

lstoricii si politologii de marcd ai lumiicontemporane suntunanimiin aprecierea ci esenla politici a evolufiei societifii ome-nesti din perioada postbelici a fost dati de aceasti stare cunoscutisub genericul de ,,dzboi rece" .

Nimeni nu poate preciza cu exactitate matematici momentuldeclansirii 9i nici alincetirii rizboiului recg. Cert este insd faptulci rizboiul rece este acea perioadi din istoria mondiali care s'aderulatin intervalul de timp cuprins intre mandatul de pregedinte alS.U.A,. delinut de Harry Trumann lider absolut al lumii capitaliste, -

care l-a declansat - si mandatul de presedinte al U.R.S.S. al luiMihai! Gorbaciov, liderul lumii socialiste, pe care, in incercarea dea o,,reforma", a condus-o la faliment, punind capit acestui rizboi.

Ric*rad Gid Povrers, analist politic dinS.UAin carba s, lsloriaanl*nmuniqtului amui@n", afinr6in anul 1 995, ageciazi ci monenfu |

istoric al declansirii rdzboiului rece ar fi fost mar-cat de celebruldiscurs al fostului premier britanic Wiston Ghurchill, rostit ta

WestminsterGollege din Fulton, statul Missouri, S.U.A., la 5 martie192t6. Sunt gi pdreri potrivit cirora chiarintilnirea la Postdam a fostpunctul de plecare al acestei epoci.

Pdrerea noastri este ci ,,rdzboiul rece" a inceput inPeninsula Balcanici, pe fondul rizboiului civil din Grecia intreforlele comuniste ale generalului Markos, care au dus lupta derezistenfi impotriva ocupafiei germane, si forlele regalisteinapoiate din exil, care au revendicat puterea. Forlele regaliste

Page 78: Florian Garz - CIA Contra KGB

sprijinite de trupe britanice, au fost pe punctul de a pierde rizboiulla inceputu I anului 1 947. Atunci au intrat in joc S.U.A. si fortele salearmate, iararmata comunisti a generalului Markos afostzdrobiti.Totin acea perioadi, s-a consumat criza politici dintre U.R.S.S.si Turcia cu privire la regimul strimtorilor Bosfor si Dardanele.l.V.Stalin le-a cerut turcilor ca paza militari si administrarea acestorstrdmtori sd se fac6 9i cu padiciparea U.R.S,S., adici sd se modificeTratatulde la Montreaux. S.U-A. au siritin ajutorulTurciei, dislocindFlota a 6-ain Marea Mediterani, care, dupizece anide laincheiereardzboiului rece, nu dd nici un semn ci ar dori sd se retragi dinaceasti zond.

Toate aceste evenimente de crizd balcanici au deter-minat lansarea, la 12 martie 1947 , a ,,doctrinei Truman", de luptdimpotriva comunismului la scard globald.

Conceptiile strategice 9i doctrinare ale rizboiului rece de-clangat de citre S.U.A. in 1947 au fost elaborate de citre GonsiliulSecuritdfii Nafionale, Gomitetulintrunit alsefilor de State Majore(echivalentul european al Statului Major General), pe baza informa-

!iilor si estimirilor strategice prezentate de serviciile militare despionaj.

Esenla ,,doctrinei Truman" era distrugerea comunis-mului, iar liderii politici si militari ai acelor timpuri suslineau inmod public nu numai inlvitabilitatea unui rizboiintre b.U.A. siU.R.S.S., ci si caracterul iminent al acestuia.

S.U.A. - militarizare de (f 0.000) miliarde!

Jurnalistul american Herbert Boyard Swope a definitrizboiul rece ca fiind ,, o stare nici de pace nici de rtzboi, o rivalitatecontrol atd de teama rdzhoi u I ui n ucleaf '.

O definifie maiapropiati de adevir arfi aceea c6,,rdzhoiulrece a constituito continuare a celui deal doilea rdzboi mondial, cumijloace neviolentq materializatd in cursa inarmdrilor nucleare, aembargoului economic, tehnotogic si financiar al campaniilor psi-hologice de cdtre lumea capitalistd dezvoltatd, fmpotriva Iumiisocra/rbte'.

Apreciem ci atragerea fostei lumi socialiste in angre-najele rizboiului rece a constituit unuldin cele maimarisucceseale serviciilor militare de spionaj care a jucat !n rol majorin adu-cerea la starea defalimenta acesteilumi.Astfel, din surse arnenicane

18

Page 79: Florian Garz - CIA Contra KGB

demne deincredere, devenite publice dupi 1990, rezulti ci, in epocarizboiului rece, numaiS.U.A. au chel-tuitin scopurimilitare astro-nomica sumi de 10.000 miliarde dolari!

Cdzute in capcana rizboiului rece, U.R.S.S. 9i statelealiate ale acesteia din cadrulTratatuluide laVargovia,in urmirireaobiectivului himeric al ,,paritdlii militare" cu lumea capitalisti, aucheltuitla un loc celpulin echivalentulacesteisume piniin 1985,

daci nu chiar si mai mult, avind in vedere nivelul tehnologic mairedus,'alfaptului ci pentru aceeasi unitate de produs militar, in Estse consumau de 2-3 ori mai.multi energie 9i materii prime.

Dacd fosta lume socialisti ar fi utilizatin scopul'moder-nizirii economiilor lor si al cresterii nivelului de trai al populaf ieiaceste uriage surne, cel mai probabil era ci socialismul est'european nu ar fi ajuns la colapsul din 1989.

Epoca rdzboiului rece a avantajat din toate punctele de ve-dere lumea capitalistd dezvoltatd, in frunte cu S.U.A., 9i a fost cursulsigurspre dezastru al lumiisocialiste din Europa.

Judecdnd lucrurile prin prisma rezultatelor finale aleepocii rizboiului rece, - singurele care conteaziin fafa judeciriiistoriei- considerdm ci lumea occidentali bogati si puternicdezvoltatd a adoptat o strategie ce s-a dovedit superioari celeia fostei lumi socialiste care degi a repurtat imense succese pe

calea modernitilii nu a putut face fafi concurenfei.Ge s-a petrecut intre 12 martie 1 947, cdnd a fost lansati

, doctri n a Tnt ma n ", si 25 decem brie 1 991, cAnd a fost cobo€t d rape-

lul sovietic de pe turnul Kremlinului, marcAnd decesul,,inspdi-mdntitoarei " U.R"S.S., sunt de acum,,,detalii " istorice.

Pentru S.U.A., rdzboiul rece a reprezentat o sursd ine-puizabili de comenzi pentru uriaga ei industrie de rdzboi, desute de miliarde de dolari pe an, a insemnat imense oportunitifide locuride munci sisalariimari pentru milioanele de demobi-lizati (circa 9 milioane), a insemnat accelerarea progresuluiteh'nologic, in timp ce pentru rusi gi alialii lor acesta a insemnatluarea ,,untului" de la gura populafiei gi transformarea lui in,,tunuri ".

I Una din cele maistrilucite analize ale epocii rdzboiului rece,

de o imensd valoare documentard, desprinsd de orice influenfeideologL:;e si interese politice, imbibatd de la un capit la altul desimtdmintulcuratfati de adevdr, iiapa(ine eminentului istoric ame'rican Edward Pessen, profesor emerit al Golegiului Baruch, din

19

Page 80: Florian Garz - CIA Contra KGB

cad rul Centru I u i U n iversitar - New York, in carlea sa,, P ie rz 6 n d u - n esufletele. Experienla americand in rdzboiul rece", apiruti laChicago, in anul 1993.;in continuare, vom merge, in principal, pefir.ul acestei analize dar 9i a altor personalitdfi ale gdndirii politiceamericane, maiales din mediul academic si universitar, mai pufininfectat de virusul anti-comunismului fanatic] de natud si defornezerealitatea.

Edward Pessen a fost orice numai pro-comunist nu, iar ana-liza lui este un model de imparlialitate in fata istoriei si un motiv deadmiratie pentru adevirata scoali de gdndire politici a eliteiintelectuale din S.U.A.; de la care,,elita"intelectuali din Rominiaare enorm de invitat.

Fird sd treacd cu vederea excesele totalitarism u lu i si dicta-torilorfostei lumisocialiste de tip sovietic, inclusiv actele agresivegrave, precum zdrobirea revoltei din Ungaria din 1956, interuenfiadin Gehoslovacia din 1968, invazia din Afganistan din 1.919,ingddirile 9i incilcirile drepturilor omului, E.Pesse4 demonstreazicd ,,nu lumea comunistd s-a facutvinovatd de declan;area gi purta-rea rdzboiului rece, care s-ar fi putut incheia cu o conflagra{ienucleard globald, ci S.U.A. gi principalii sdi aliati, mai ales MareaBritanie".Wnston Churchills-a inteles perfect cu Harry Truman,ciruia, in cercurile sale restrinse, ii plicea sd se compare cuNapoleon Bonapade pentru motivul cdin timpul primului dzboi mon-dial a ajuns la gradul de cipitan de artilerie. Mai bine s-arfi comparatcu Hitler, deoarece ambiiaveau ca studiidoar liceulgiambiisepricepeau la incinerat oameni: Hitlerin cuptoarele de laAuschwitz,iarTruman sub temperatura din stele a bombelor atomice de laHirosima si Nagasaki...

,,Buldogul britanic'n,curn i se ma! spunea lui SirWinstonGhurchill, a afirmat, in 1945, cd ,,Durnnezeu a datbomba atomicdStatelor Unite ale Americr1" 9i tot in anul respectiv a mai spus ci,,cine posdd arma atomicd va stdpflni lumea".in privinfa ,,stdpaniriilumii", Churchill a avut dreptate, deoarece in epoca rizboiului receS.U.A audevenit stipinul absolut al lumii capitaliste.Aceasti pozifieainceputsi scirldie gisi se destrame odatd cu incheierea acestuirdzboi.

Edward Pessen, demonstreazi ci, in toatd perioada con-fruntirilor Est-Vest din :1945 pini in 1989, ,,mijloacele mass-mediaamericane, atAtcele scrise, cdtmai ales cele audiovizuale, au minlitprpetu u m, au d u s in eroa re si au deformat pind Ia sch i lod i rc opi n i a

Page 81: Florian Garz - CIA Contra KGB

\puhlicd americand", maiales sub infl uenta C.l.A.

Acelagi lucru il susfine 9i Gregori D.Foster:, profesor emeritla Colegiul lndustrial al Univesitifii pentru Apirare din Washington,care a scris in buletinul ,,Socie$1'o din noiembrie 1997: ,,AdeiareaS.U.A.laantisovietism gi dogma rdzboiului receau generatun pro-ces de autoorbire pentu fo(ele politice tnd$onale din S.UA. Slate/eUnite au nevoie de o viziune doctrinard complet noud detagatd deepoca si practicile rdzboiului rece. Acest lucru incd nu s-a produsinanii care au trecu.t de laincetarea rdzboiului rece" (9i nu se va pro-duce niciin anii ce urmeazi- n.a.). :

Distrugerea comunismului, gtergerea lui de pe fa$a pi-mdntuluisi din congtiinfa oamenilor, a constituit obiectivul politico-strategic extern fundamental al administrafiilor succesive aleS.U.A., inci din 1917 - de.la succesul revolufiei ruse gi p.lni ladisparilia U.R.S.S., in 25 decembrie 1991.

P rima,,cruciadd im potriva com unismuluf', interuenlia c.'lor17 state capitalisteimpotriva Rusiei bolgevice, din 1918, a fsstorganizati sisponsorizati de citre S.U.A.

Cdnd Genmania a atacat U.R.S-S. la22iunie 1941, cu largaparticipare;ia armatei romdne sub comanda nemijlociti a gene-ralului lon Antonescu, presedintele S.U.A,, Franklin DelanoRoosevelt, s-a aritat incdntat si-i vadi pe cei doi mari dictatori aiEuropei, Adolf Hitler gi losif Stalin, nimicindu-se reciproc. Admi-nistrafia Roosevelt;tia, din experienfa primului rdzboimondial, cdautodistrugerea Europei nu-i poate decdt beneficd, de naturdsd-i aduci bognfii imense prin livrdrile de arme si, in final, dominafiapolitici ;i economici asupra celei mai dezvoltate jumdtdf i a conti-nentului, aga cum de altfel s-a 9i intimplat dupi 1945.

Daci nu s-ar fi produs atacu I devastator si prin, su rprindereal Japoniei asupra flotei americane din Pacific de la Pearl Harbourdin 6 decembrie 1 941 9i dacd Adolf Flitler, onordndu-9i obligaf ii[easumate prin ,,Pactul Tripartif'tatpde Japonia, nu arfi comis actulnebunesc de a declara rizboiAmericii, cel mai probabil ci S.U.A.nu arfi intratin rdzboiul aldoilea mondial, sau arfi fdcut-oin ultimeleluni ale acesteia, pentru a trage maximum de foloase ;i nu a permiteArmatei Rogiisi ajungd la Canalul Mdnecii gi la Paris,

81

Page 82: Florian Garz - CIA Contra KGB

Doctrina Truman

Cit de mult i-au ,,iubif' americanii pe rugi, in cursul celui de'al doilea rizboi mondial, cu care erau aliafi, ne-ospune istoriculamerican Edward Pessen in cartea 'nPierzdndu-si sufletele".Astfel, in toamna anului 1942,cAndpe frontul sovieio-german seconcentrau forlele pentru cea maimare gimaicrinceni bitdlie dinisloria tuturor rizboielor,,,Bdtdlia Stalingradului", generalul americanLestie R.Grover, numit director al ,,proiectului Manhattan", ceavea si duci la realizareabombei atomice, declara cu convingereci o'Rusra Sovieticd si nu Germania nazistdesteadevdratulinamic

^tal S.lJ.A."lntreguI proiect de realizareabombeiatomice, a declaratdupi rizboi gen-eralul L.R.Grover, s-a desfigurat sub imperiul aces-torconvingeri.in mai 1945, cind nicinu se uscase bine cernealade pe actul de capitulare a Germaniei hitleriste, secretarul de stat alSU.A., Joseph Grew, descria Uniunea Sovietici drept "inamiculviitor cert al Americii".

La sc u rt tim p d e ta term i n a rea cel u i de-a t do i (ea dzbo i m o n-dial, conducdtorii politici ai S.U.A" auinceputsdvorbeascd despreU.R.S.S. ca despre o tard inamicd.

De la pregedintele Harry Truman incolo, S.U.A. au inceputsd im bine declaraf iile antisovietice cu acliu ni concrete.,,D octri naTruman",care a marcat declansarea propriu-zisd a,,rdzboiuluirece", a constituit, totodatd, gi o indepirtare totald a diplomalieiamericane de valorile sale tradilionale, in esenfi, de tratarea drept,,inamic" doar a acelui stat care se gdsea in stare de rdzboi efectivcu S.U.A., desfisurdnd acliuni militare directeimpotriva forleloiarmate de uscat, aeriene si navale ale Statelor Unite. Or, de la apa-rifia sa in 1923 9i pini la dezmembrarea, in decembrie 1991,U.R.S.S. nu s-a gdsit niciodati in aceasti posturd, in raporturilesale cu S.U.A...

Focul de armd care a declansat ostilititile americano-sovie-ticein contextul ,,rizboiului rece", care a durat 45 ani, I'a constituit,,telegrama de opt mii d€cuvinte"inaintati Departamentului deStat al S.U.A., la 22februarie 1946, de citre George F. Kennan,insircinatulcu afaceri alambasadeiS.U.A. la Moscova, care, printr-un ordin in rezolulie al pregedintelui H. Truman, a circulat pe latoate personalitifite, in toate cercurile'politice, cu roldeterminantinconducerea S.U.A., indiferent de apartenenfa lor de partid. in acestdocument oficial, cunoscut 9i sub sintagma de ,, telegrama lungd",

82

Page 83: Florian Garz - CIA Contra KGB

U.R.S.S. era descrisd ca un stat paranoic, dominat de condu-citori fanatici, decisi si duci o luptd ,,pe viafd 9i pe moarte"pentru distrugerea totali a adversarilor sii, pe primul plan aflin-du-se desigur S.U.A- si modul de viali american. G.F.Kennancerea, in termenii cei mai categorici, Adminstraliei americane, sdadopte 'nun mod de gdndire tipic de rdzboi",in relafiile cu ,,acesfdugman de moarte" care era U.R.S.S. Ulterior, Kennan a revenitasupra majorititii aprecierilor si recomandirilor sale, dar riul eradeja ficut, iar ,,doctrina Truman" atrasat liniile funda-mentaleale politicii externe americane in relafiile cu ,,lumea comunistd",in spiritui acestui document diplomatic. Ostilitatea S.U.A. fafide fosta sa aliatd din cel de-al doilea rizboi mondial era exprimatinu numaiin documente secrete de stat, citot mai evident, in decla-ratiile publice ale.unor personalitili maicante, politice;i militare, inarticole, studii, eseuri, emisiuni de radio giteleviziune.

Remarcabile in acest sens au fost declarafiile generaliloramericanide aviatie Gurtis Le May, GarlspaatzsiGeorge Kenney,prin care acestia ficeau cunoscute intenfiile S.U.A. de a efectuabombardamente atomice asupra U.R.S.S. in rdzboiul ce se prefi-gura, intre cele doui mari puteri.

Re'bribrla pdma rnare crizd pdilico{nilihre din Europa respedivblocada Berlinulqi din 1948, c6nd fortele armate aliate s-au aflatfafiinfaritd, dar ca armate inamice, Ed,vard Pess€n demonsfuezi ci aceasta afost provocati de S.UA,Marea Bri-tanie 9i Franfa.Acestea au unificatzonele lorde ocupafie, punind bazele Germaniei Federale si incilcAndgrav prevederile acordurilorde laYalta gi Potsdam, care prcvedeau cdl,orice *hi mhre in sfuhtftl zonelor &locu pafe n u se puta fue der;Atcu acordul @lin al S.UA., U.RS.S. gi Marii Bribnii"lacane, ulbrioq afostadmisisiFranp.

Rugii au rispuns prin inchiderea accesului celortrei puterioccidentale la sectoarele lor de ocupalie din Berlinul de Vest, carefuseseri create tocmai pentru administrarea zonelor de ocupafie.Din moment ce zonele de ocupalie din Vestul Germaniei au fostlichidate, Moscova a replicat prin tentativa de scoatere a fogtiloraliafi din Berlin. Tentativa a eguat, printre altele, gi datoriti faptuluiod S.U.A. delineau monopolul asupra armei atomice dispuneaula acea datd de circa 400 de bombe atomice, si de circa 3.600de avioane de bombardarnent strategic, cu care putea devastace mai rimisese in picioare din orasele rusesti. Timp de 50 deani, opiniei publice americane i-a fost prezentati o singuri fafeti a

Page 84: Florian Garz - CIA Contra KGB

monedei, adicd,,blocarea brutald a cdilorde acces spre Berlin decitre comunisti"pursi simplu, asa din senin...

ln iunie 1946, Gomitetul intrunit al Sefilor Statelor Majoreal Armatei S.U-A., in baza informatiilor gi estimirilorseruiciilor militarede spionaj, au prezentat spre aprobare presedinteluiS.U.A.,,PlanulDropshot", de atac nuclearasupra U.R.S.S. sia Europei Centrale.Planul a fost suslinut cu argumente puternice de citre generalulLeslie Groves, directorul ,,Programului Manhatten'i care a condusla realizarea primelor bombe atomice. Acest plan a fost abandonat,la 1 ianuarie 1957, de citre pregedintele Eisenhower, care s-a ingro-zit pur si simplu cAnd a luat cunogtinld de confinutul lui, cerdndchiar admonestarea autorilor acestui plan nebunesc.

Directiva N.S.C. - 68

in septennbrie 1949, cindin cercurile politice conducdtoareamericane s-a aflat despre efectuarea primei explozii atomicede citre Uniunea Sovietici, pe fondul uneiatmosfene generalede panicd ce a cuprins societatea americand, senatorul ErianMcMahon, pregedintele Comitetului intrunit pentru EnerEiaAtomicia Congresului S.U.A., a fdcut, in pr.ezenfa lui David Lilienthai, odeclarafie apocaliptici: "Sd-i spulbedm pe sovietici de pesuprafalapdmAntului cdtmai rapid posibil, altfel nevorspulberaei pe noi!Timpul nu mai a;teaptd". Din aprilie 1950, timp de un sfert de secol,la baza politiciiS.U.A. fafi de U.R.S.S.9iin generalfafi de "lumeacomunistd", a stat directiva "N.S.C.-68", elaborati de ConsiliulSecu ritdlii Nationale. Di rectiva, pistrati in cel mai desdvirgit secret,la care,'printre alfii, a lucrat gi P. Nitze, era obligatorie pentruMinisterul de Externe;i Pentagon. In confinutul acestuidocument,cu valoare ideologicd gidoctrinare, U.R.S.S.9ildrile aliate eraudefi n ite ca !' i na m i ci a I S. U.A." 9i reprezent au,,societdli de sc I avi,animate de credinle fanatice, in totald antitezd cu societateaamericand si care urmdreau domina,tia lumii ".

Atunci cind analigti americani autentici au avut acces laacest document, printre care giThomas G. Paterson, unul dintrecei mai reputafi analisti politici americani, specialistin problemele'f rizboiului rece", acesta a rimasstupefiatde amatorismul, carac-terul improvizat, denaturdrile crase 9i lipsa de esenfi a acestuiact cu putere de directivd. ln "N.S.G.-68" s-a vorbit despre " mono-titul comunisf ', care nu a existat niciodati, des pre"prtcolul invaziei

Page 85: Florian Garz - CIA Contra KGB

comuniste" asupra teritoriului american si alte enormitili dezminfite

de istorie, insolite de recomandiri draconice, pe care,pregedintiiS.U.A. de la H. Truman incolo le'au aprobat.

Directiva N.S.C. - 68 considera insugi faptul existenfeiU.R.S.S. un motiv de rdzboi pentru S.U.A., deoarece aceasta,prin ideologia gisistemul siu econornic, constituia un pericolde moarte peniru S.U.A. Cdt adevir a continut aceasti tezi s'aputut constata in decembrie 1 991 , cind a foJt cobordt steagul rosude peturnulde la Kremlin.

in baza Directivei N.S.C. - 68, pregedintele Harry Trumana angajat S.U.A. in rdzboiul din Goreea, care i-a costat pe ameri-caniviala a 58.000 de soldali9i250.000 de rdnifi;i TrllSti' .

Pufini oamenidin lume gtiu ci la27 i:anuarie 1952, lasugestia sbrviciilor de spionaj americane patronate de C.l.A',presedintelui H.Truman i-a fost pregdtit 9i prezen-tat

-un ulti'

matum adresat U.R.S.S. si Chinei prin care cele doui putericomuniste erau ameninfate ci S.U.A. vor lovicu mijloace nucle'are Moscova, St.Petersburg (Leningrad), Pekin (Beijing) 9i(Shanhai), precum si toate centrele industriale ale acestora,daci cele doui liri nu inceteazi amestecul lor in rizboiul dinGoreea. Presedintele S.U.A. nu a dat curs acestui,,ultimatum" carg

ar fi declansit cel de"al treilea rdzboi mondial, printre altele, datoritifaptuluici,-de data aceasta, gi rugiiaveau arma atomicd. Rizboiuldin Peninsula Goreea, declangat de Kim lr Sen in 1950' nu s'aincheiat niciin zilele noastre. Acesta a fost doar,,inghefat" prin ar'mistifiulincheiat in 1953 intre S.U.A., Chinl 9i cele doui statecoreene. in Goreea de Sud, continui si stafioneze giin prezent45.000 de rnilitari americani, care dispun, printre altele, de 200 de

lovituri nucleare.Este c6tse poate de evident ci S.U.A. nu sunt interesate

in solu,tion"."" pt"UI"mei coreene, deoarece o reconciliere'nord-sud si o eventuali reunificare a celor doud Coreei ar duCe

la retrageiea trupelor americane din peninsuli 9i la cidereaintregului dispozitiv militar strategic american din Pacific, deoa'rece nu armaiexistajustificare pentru menfinereain continuare a

celor 100.000 de militari americani in Japonia.Serviciile de spionaj militar ale S.U.A. si mai ales analigtii

din C.t.A. au interpretat rizboiul din Goreea ca pe o,,repetilieinvderea u n u i atac im potriva I umii occidentale' o. ldeea afost acceptatila,,CasaAlbi"si, ca uffnare pentru prima dati,Armata a 7'a ameri'

Page 86: Florian Garz - CIA Contra KGB

cand din Germania de Vest a fost inzestrati cu anne atomice cudestinafie tactici si operativi. in acetasitimp, au fost acceleratemisuril'e de reinaimare a Germaniei Federale care, in luna mai1955, a fost admisd in N.A.T.O. in acest mod teama permanenti aluil.V.stalin de o alianfi generali militard a lumiicapitalisteimpo-trivaU.R.S.S. s-a dovedit'reali. Din anul 1955 si piniin zilele noastre,N.A.T.O. si Tratatul de Securitate S.U.A.-'Japonia au con-fruntat

. U.R.S.S. si apoi Federatia Rus cu un,,front unit,,al lumii capitalisteimpotriva sa. Opozifia Rusieifati de expansiunea spre esta N.A.T.O.are adinci ridicini istorice, precum sio experienti amard.

Expansiunea spre est a N.A.T.O. este antiruseascd, deinspiratie pur americani 9i contrari intereselor generale aleEuropeisecolutuiXXl.'

Politica externi si interni a S.U.A., in ansamblulei, precum9i atitudinea acestei superputeri mondiale fafi de fosta lumecomunisti, au fost influentate in mod decisiv de doui institutiifundamentale ale sircielifii imericane si anume Angetia Gentraiide lnformafii (C.l.A.) si Birout Federatde tnvestigafii (F.B.t.).

Nu este in intentia noastrd si formulim abuze la adresacelor doui institutii si nici si le conturim imagini false, denaturate,specifi ce propagandei "antiimpertal isfe"orchestrati de sovietici, inepoc,a,,rdzboiului rece'n. Consider ci a sositinsd timpul ca si marelepublic din Rominia si aibd acces la informaliisi aprecieriincoratein realititile epocii noastre si de aceea in pieientarea succintd arolulu.i9i loculuiC.l.A. gi F.B.l. in asigurarea securitdtiiS.U.A. si"comhaterea comunism ulu i", vor fi folosite, in exclusivitate surs6concluzii, date si informafiide provenientd #;ri;;n;;"

""-ir p""i

rizboi rece", adici 1990-1995.Cunoasterea este o conditie fundamentald a supraviefuirii

si, de aceea, existenta unor servicii de informatiieste semndlateinci de la inceputurile civilizatiei umane.

,, M o nstruo zitatea" C. l.A.

Agglljl Centrati de lnformatiia luatfiinti din initiativapresedintelui Harry Truman, av6nd ca fundament juridic "'Natio-nal Security Act - 1947,,

ScopulinitialalC.l.A. a fost, pe de o parte, culegerea deinformatiidin toate domeniile practicii umane, considerate ca utileintereselor S.U.A., iar pe de alti parte, si coordoneze activitatea

Page 87: Florian Garz - CIA Contra KGB

de culegere de informatiide cdtre celelalte serviciide informaliiexistente la nivele departamentale, inclusiv militare, precum;ielaborarea "estimdrilor nafionale" cu relevanli deosebitiin ceeace priveste securitatea S.U.A. Din acest punct de vedere, G.l.A. nuse deosebegte cu nimic de celelalte servicii de informatiidin stateledezvoltate ale lumii. La numai doi ani de la infiinfare, prin docu-me ntu I " Ce ntra I I ntel I i g e n ce Ag e ncy Act-I 949", Servici u I de lnfor-mafii al S.U.A. primeste imputerniciri care il va detasa net de totceea ce a cunoscut istoriain aceasti materie. Pe lingd culegereade informafii, C.l.A. a fostimputerniciti si desfisoare"oricefel deac,tiuni, de naturd secretd, gdndite de Consiliul Securitdlii Nalionalegi presedintele S.U.A., vizdnd sd apere sau sd promoveze intereselenaliuhii americanein lume" .intr-o formuld mai pufin codificatd, estevorba de faptul ci G,l.A. a fost autorizati si organizeze "acliuniacoperite"'(secrete, camuflate, mascate, clandestine etc) nu numaipentru culegereade informafii, cisi pentru a influenfacurculeveni-mentelor dintr-o !ard, zoni, continent, precum 9i din intreaga lume,in sensul dorinfelor 9i intereselor S.U.A.

Pe fondu I acestor atributiu ni fu nclionale, vag formu late,avind la dispozif ie fond u ri nelim itate, C.l.A. s-a transformat intr-u norgan de dimensiuni si potenfial uriage, o adevirati "mons-truozitate", dupd cum afirmi Victor MarchettigiJohn D.Marks,doi fogti agenli profesionigti ai acestei agenli i, in cartea " C. l.A. gicultul informatiilor", apdrutd in S.U.A. in 1974,1i pentru care ceidoi autori au fost deferitijustitiei.

in epoca,, rdzboi i u I u i rec e",in j u ru I G. l.A. g i acti u ni lor sale,s-a clidit treptat, un adevirat cult. lnstitufia este controlati gi

iar patronii si prietenii C.l.A. se numiri din rindul celor maiinalteoficialitif i din guvernul federal american. Conexiu nile si influentaC.l.A. in societatea americani sunt imense, extinzdndu-se multin afara cercurilor guvernamentale, fiind prezente in cele maimari 9i mai puternicecentre industriale, comercialg, financiar-ban-care giin miscarea sindicald. C.l.A. este, de asemenea, puternicreprezentati in cercurile gtiinlifice academice, precum siin mass-media americani. Miliardarulamerican Ross Perot, candidat laalegerile prezidenfiale aliturideWilliam Clinton siG. Bush, in 1992,este unul din ,,pionii" neoficiali ai C.l.A., sub.firma cdruia aufost finanlate multe acfiuni clandestine ale acestei agenfii.

- Printre marile actiuni cu rezonanfi internationali potfi

Page 88: Florian Garz - CIA Contra KGB

amintite cele din Franla si ltalia din 1928, intrarea S.U.A. in rizboiuldin Goreea siin rdzboiul din Metnam, incheiate cu consecinte de-zastruoase pentru americani, lovitura de stat din Guatemala din1 954, rebeliunea din lndonezia din 1958, zborurile avioanelor ,,U -2"peste teritoriul fostei U.R.S.S., incheiate'prin dobordrea luiF.G.Powers, in 1960, invazia anti-Castro, zdrobitd de cubaneziinGolful Porcilor, in 1961, asasinarea pregedintelui Republicii Ghile,SalvadorAliende gi multe altele.

O greseali strategici enormd sdvdrsiti de citre S.U.A. pefrontulanticomunismului, la sugestiile insistente ale C.l.A., a cons-tituit-o angajarea S.U.A. in rizboiul din Vietnam.

Analistii din cadrul G.l.A. l-au convins pe presedinteleJohnson ci daci nu va interveniin Vietnamul de sud si acesta vacddea in totalitate sub controlul comunistiloq toate celelalte statedin l\sia de sud-est vor cidea sub controlul comunistilor Siotrivit,,twieidominoului".

Timp de 10, aniintre 1965-1975, o uriasd armatd america-nd, cu un efectiv de 560.000 de soldati, sustinutd de cea mai puter-nicd si mai mare aviafie din lume Si de Flota a 7-a din Pacific, apu*at un rizboi nimiiitor, aruncahd asupra acesteitdri, atitinnord cit siin sud, de 6 ori mai multe mijloace explozive dec6t s-

, au folositin tot cursul celui de-al doilea rizboi mondial. in final,rdzboiul a fost pierdut cu prefulvietii a circa 60.000 de militari,200.000 de riniti si cheltuirea a circa 150 miliarde dolari. Ceamai mare putere economici si militari a lumii a suferit o umilireuriagd care a dat nastere ,, sindimului vietnamez", de care americaniicontinui si fie afectali. $iin acest rdzboi, serviciile de spionajamericane au insistat pentru recurgerea la armamentul nuclear.Acest lucru nu a fost acceptat printre altele gidatoriti faptuluici,din 19M,9iChina a intratin rdndul puterilornucleare.

U h mornent,,de glorie " pentru C.l.A. pe frontu I combateriicomunismului, l-a constituit descoperirea, in octombrie 1962, arachetelor ruse;tidin Cuba 9i izbucnirea pe aceasti bazi, a uneiadin cele mai grave crize din perioada rdzboiului rece, care aimpinsomenirea la un pas de o catastrofd.nucleari.

in vara anului 1962, centrete C.l.A. din Florida, de interogarea transfugiior cubanezi, au obtinut de la acestia unele informaliifragmentare cu privire la executarea pe teritoriul Gubei a unor lucr.iride construcliicu un regim de pazi militari extrem de severi,

La 14 octombrie 1 962, C.l.A. a efectuat un zbor de recu-

88

Page 89: Florian Garz - CIA Contra KGB

noastere cu un avion de tip ,,U-2" care, in numai 6 minute, aexecutat 928 de fotografii. Pe baza acestora, analistiifoto ame-ricani au ajuns la concluzia cd este vorba de o bazi de lansare aunor rachete cu razi medie de acfiune. in total, au fost identificate48 de rachete apreciate ca avdnd o bdtaie maximi de 3.000-3.500km, doui treimi din acestea fiind gata de lansare. Aceste infor-matii au produs o adevirati furtuni la Pentagon giin opinia publiciamericand, stdrniti de o propagani furibundd alimentatd de G.l.A.

Singurul loc unde situalia se judeca,,la rece"si cu discer-nimdnt era la GasaAlbi, in cabinetul oval altdnirului presedinte alS.UA., John FiEger:ald Kennedy. Orbiti de furia impotriva regimuluilui Fidel Gastro pentru zdrobitoarea infrdngere produsd invaziei dinGolful Porcilor, organizati de spionajul militar american in 1961,C.l.A- impreuni cu Pentagonul optau pentru invadarea imediatide citre armata S.U.A. a Cubei. Fali de aceasti solufie radicald,sfituit de consilieri cu judecati, J.F.Kennedy a recurs ta cea maiugoari 9i mai pulin periculoasi dintre misuri gianume o blocadinavali. Totodati, partea americani a cerutin termeni categoriciKremlinului si-gi retragi rachetele. in aceasti p'erioadi, toate navelesovietice careincercau si intrein apele cubaneze erau interceptatede nave de rdzboi americane;iobligate si se intoarci din drum.La primul refuz al secretaruluigeneral al P.C.U.S., Nikita HruscioVde a-9i retrage rachetele, J.F.Kennedy ordoni intrareain stare dealanni a ryijloacelorstrategice nucleare terestre, aeriene si navale.Hrusciov ordoni acelagi |ucru,,triadei nucleare strategice rusegti".Tensiunea a atins cote maxime. Anastas Mikoian, vice-pregedinteleU.R.S.S., considerat un diplomat de inaltd clasi, este trimis in zonisi, dupi aproximativdoui siptimini de schimburi de note, declarafiigi ameninliri, criza s-a aplanat. N.S.Hrusciov a fost de acord si-giretragi rachetele. Timp de peste 30 de ani, propaganda americania prezentat aceasti retragere drept cel mai mare triumf asuprarusilor, o umilire 9i o dare inapoi a liderului sovietic, o victorie rdsuni-toare a lui J.F.Kennedy etc. Adevirul este insi cu totul altul. Fle-mentele,,crizei rachetelordin Cuba" autost mult mai complexe, iarefectele produse s-au prelungit piniin zilele noastre.

Rusiiatr riscatin mod calculatin aceasti acliune, dislo-c6nd cele 48 de rachete in Guba printr-o operafiune absolutreuqitd deoarece spionajul anlerican le-a descoperit abia cinderau pe rampe. Operafiunea in sine a fost declangati ca urmarea dislocirii de citre S.U.A. a 48 de rachete americane de tip

Page 90: Florian Garz - CIA Contra KGB

Jupiter in zona lzmirului din Turcia, a altor 48 de rachete deacelasi tip in nordul ltaliei 9i a 80 de rachete de tip Thor inMarea Britanie. Prin dislocarea rachetelor rusesti in Cu ba, Kremlinu I

a realizat o surprindere totald a S.U.A. Totodatd, pentru anul 1962-1963, americanii pregiteau o mare invazie in Guba de dataaceasta cu participarea armatei americane. J.F.Kennedy a infelesci daci s-arfiincercat distrugerea cu ajutorul aviatieia bazei derachete rusesti din Guba, arfi fost suficient ca 2-3 asemenea rachetecu incircituri nucleare sd fifost lansate asupra NewYorkului, deexemplu, si milioane de americani si-ar fi pierdut viata. AtacareaGubei arfi generat reac,tii militare rusestiin Europa, impotriva Ger-maniei, Frantei 9i Marii Britanii, care se aflau sub tirul rachetelorrusesti cu razd medie de actiune. Griza s-a incheiat cu rezultatefericiie pentru toatd lumea. Hiusciovgi-a retras rachetete din Cuba,dind o mare satisfaclie opiniei publlce americane dar, in acelagitimp s-au produs 9i lucruri pe care mass:media din S.U.A. nu le-amenlionat niciodati, sianume: pini la sfirgitulanului 1963, agacum s-a angajat J.F.Kennedy fafi de rusi, toate rachetele ameri-cane cu razi medie de actiune din Europa au fost retrase.Totodati, in schimbul,,cedirilor"Moscovei, pregedintele ameri-can s-a angajat public ci S.U.A. nu vor ataca Guba.

intr-ad6vir, americanii s-au tinut de cuvint. Guba nu a fostatacati, iar regimul comunist cubanez i-a supravieluit celui sovieticcare adispirutde un deceniu.

in context, as adiuga un singur,,aminunt'i si anume acelaci rachetele americane din Turcia au fost descoperite, foto-grafiate si analizate in detaliu de citre ofiferi ai serviciului decercetare strategici ai armatei romine, inaintea alialilor dinTratatul de la Varsovia.

Un alt moment c6nd omenirea afost la un pas de un dezas-tru nuclear s-a consumat in ziua de 22 noiembrie 1963, cind afost asasinat, in orasul Dallas din Texas, presedintele Kennedy. instarea generali de confuzie si haos creati la cartierulgeneralalG.l.A. de vestea asasinirii sefului statului, dintr-o eroare sau in modpremeditat, s-a strecurat si,,informatia"potrivit cireia, odati cupresedintele ar fi fost asasinat si vice-presedintele Johnson. C.l.A.impreuni cu Pentagonul au tras concluzia cd cel mai probabildecapitarea conducerii S.UA. s-a f;icvl,,la ordinul Moscovei" si c6,odati cu aceasta ar putea urma un atac general cu mijloace nuclearesovietice asu pra S.U.A. Urmarea acestor aprecieri apocaliptice,

Page 91: Florian Garz - CIA Contra KGB

neverificate, care s-au prelungitin ti.p, "

to"t punerea in stare dealarmi a intregului dispozitiv strategic nuclear al S.U.A. 9i aarmatei americane din Europa gide pe alte continente.

Daciin aceste condiliistafiile radarde mare putere ameri-cane arfi suferit o avarie sau arfi prins pe ecrane chiargi un zborde pisiri (cum s-aint6mplat de multe oriin cei peste 40 de ani derizboi rece), omenirea arfi putut suporta consecintele catastrofaleale unui rizboiatomic accidental.

Dupi retragerea lipsitd de glorie a trupeloramericane dinMetnam, care a compromis grav prestigiul C.t-A. 9i atintregii ,,comu-nitili"a serviciilor de informafii ale S.U.A.,,,anticomunismul "ameri-can din perioada 1975-1981 a cunoscut un reflux total, fiind asimilatcu fascismul, dupd cum relateazi profesoiul universitar americanRichard Gid Powers in cartea sa , ,lstoria anticomunismului ameri-can",apilruti simultan la NewYork, Londra, Sidney, Tokio si Singa-pore, in 1995.

A urmat o perioadi de destindere Est -Vest, semnareaActului Finalde la Helsinki, in care se recunogteau, pentru primadatA, ,,realffilile suruenitein urma celui d*al doilea rdzboi mondial,i ncl usiv exi sienla R. D. G erm a ne*.

Totatunci, ainceput gi,,dia logul dinte catolicism si marxism"chiar la Vatican. Afost o perioadi benefici pentru intreaga lume.

Atat C.l.A., cit 9i F.B.l. in epoca ,,rdzboiului rece"s-au re-marcatin mod deosebit prin rolul de avangardi pe care l-au avutin luptaimpotriva comunismului si "expa nsiunii sovietice" -

incepind chiar din 1947 , C.,.A.a fgst autorizati si pregd-teasci gisi declan?eze un adevirat rdzboi psihologicimpotrivastateloi comuniste din.Europa Gentrali si a fostei U.R.S.S. inacest scop, C.l.A. a infiinfat, incadrat si condus activitatea a douiposturi de radio din Europa de Vest, care au jucat un rol imens incombaterea ideologiei comuniste si in destabilizarea activitdfiiguvemelor din statele membre ale Tratatului de la Vaqovia. Acesteposturi au fost gi continui si maifie giin prezent, dar la o scardmult mai redusi, ,,Radio Europa Liberd" li,,Radio Libertatea",acesta din urmi fiind destinat spaliului fostei U.R-S.S. De remarcatci aceste posturi au fost incadrate cu specialigti, analigti 9icomentatori, provenili din statele EuropeiGentrale, din rindulintelectualitifii culturale, transfugi sau din emigrafie, instruitiin cen-trele speciale ale C.l.A. din S.U.A. sau fosta Republicd Federali aGermaniei.

9t

Page 92: Florian Garz - CIA Contra KGB

Dupi ciderea regimurilortotalitare din Europa Gentrald 9ide Est, importanfa acestor posturi de radio a scizut foarte mult.Postul deradio ,,Europa Liberd", redus la scari si cu programelesubstanlial schimbate s-a mutat la Praga.

lmensa majoritate a angajalilor celor doud posturi de radiopatronate de C.l.A. au fost pugi pe liber si trimigi in statele deorigine, unde si-au fdcut locin mass-media, inclusivin posturile deradio siteleviziune. lntrebarea fireasci ce se pune este pe cineanume slujesc acesti fosti angajali ai celor doui posturi deradio aparlinind C.l.A. ?

Au reziliat ei contractele avute cu G.l.A. sau b servescin continuare, ca agenlide influentd? Daci lis-au desficut con-tractele sis-au pus cu adevdratin slujba,tiriilorde origine, acestispecialisti, pe care ii binuim ci sunt de inaltd califi care iar experienplorarfiutili, n-arface riu si-gipublice memoriile din perioadacit au lucratin cadrul C.l.A., pentru a deveni cu adevirat credi-bili. Revenirea acestor oameni in firile de origine, impreund cu altiexilati sau transfugi din fosta lume comunisti, nu are nimiccondamnabil, cu conditia ca cei care s-au intors in patriile deorigine, sd le slujeascd intr-adevir 9i si nu procedeze ca ceicare s-au inapoiat in aceste tiri din fosta U.R.S.S. dupd 1945,cdnd de fapt au slujit intere"dl" Mos"ovei 9i nu pe cele ale pro-priilor lorfdri. lntre cele ce s-au petrecut dupd 1945 dinspre Est, sicu cele repetate dupi 1990 dinspreVest, s-arputeasiexistefoartemulte similitudini gi nu spre binele 9i avantajul statelor din EuropaGentrali, inclusiv a Rominiei.

A9a cum se fac incercdri de a se ajunge la arhivele ser-viciilor secrete ale Romdniei din perioada postbelicd, submasca accesului la ,,dosarele Securitifii", tot a9a autoritdfilesi opinia publici ar avea dreptul la dosarele celor care au lucratpentru serviciile secrete strdine.

Statele Europei Centrale su nt vital interesate in dezvoltareaunorvaste relafii cu S.U.A. gi cu toate celelalte state dezvoltate dinEuropa de Vest, dar acesttucru sd se faci deschis, pe faf5, decitre organele abilitate, atit pe linie de stat, cit gi particulare, ;i nupe cdi subterane, oculte, aga cum se maiintimpli.

Lupta C.l.A. gi F.B.l. impotriva ideologieicomuniste s-adesfS;urat atdt pe plan intern, in sinul societdtii americane,cAt 9i pe plan internafional, pe toate continentele si meridianele.

92

Page 93: Florian Garz - CIA Contra KGB

F.B.l. gi ,,pericolul ro9u" din S.U.A.

Odati cu declangarea ,,rdzboiului rece" impotriva comunis'mului internafional, in care s-au angajat de reguli institulii gifo(eguvernamentale, a fost pusi in migcare si ,,cruciada impotrivaperieotului rogtf' pe plan intern, in S.U.A. cu angajarea nu numaiaunor agenlii de sta! ci a fntregii societili civile, de. la organizafii la

cetdf eanu I de ri nd. ln rizboi u I imp otriv a,, pe ico I u I u i com u nist" pe

plan intern, desi cele douiAgenlii majore ale sistemului de securitate

al S.U.A. au colaborat, rolul de vioard intAi, l'a avut si continuisi-l aibi siin prezent Biroul Federal de lnvestigalii(F.B.l.)' EdgarHoover care a fost direc'tor al F.B.l. timp de peste 40 de ani, a conlu:crat mulfi ani cu nu mai pulin celebrul senator de Wisconsin, JosephMcGarthy, sufletul ,,epocii McCarthismuluf', considerati ca una

dintte cele mai negre 9i maiviciate din intreaga istorie a demo'crafiei americane. Sub teroare a ,,pericolului rogu", definit vag,confuz si cu largi posibilitifi de interpretare, in anii de activism ailui J.Micarthy, in S.U.A., au existat practici, concepfii si stdride spirit care au apropiat mu.lt societatea americani de anii deprigoani stanilisti interbelicd din fosta U.R.S.S.."

tniliativele legislative ale senatorului J.McGarthy au vizat,oficial, lichidarea Partidului Comunist din S.U.A. apreciat ca ,,agental u nei pubrt strti ne", precum,gi a simpatizanfilor acestu ia din 6ndulintelectualitilii culturale americane, suspectafiin anii 1950 de ,,ideipro-comuniste".

Un organ deosebit de temut in anii "McCarthysmului"in S.U.A. a fost Gomisia Congresului pentru Gercetarea Activi-tiliiAnti-americane, in fafa cdreia se putea ajunge pe baza unorsimple denunfuri (chiar anonime), exact ca in anii teroriistaliniste in Europa Centrali si de Est, a anilor'30-'50!

in anul 1950, pe atunci senator, Richard Nixon, viitorulpregedinte alS.U.A., la unison cu Edgar Hoover, geful F.B.l.; asimi'la lilieralismulcu comunismul, fapt pentru care multe personalitiliamericane cu vederi liberale din perioada postbelici au suferitperseculii inimaginabile pentru o societate democratici precumcea din S.U.A.

Orice critici la adresa guvernuluiamericann orice referiri la

pace, colonialism, drepturile civile ale negrilor, dezarmare, manifes-tatii impotriva persecufiilor rasiale erau asimilate cu " propagandac6munistd' gi tratate ca,,sufuotsiuni"irnpotriva intereselor S.U.A.

93

Page 94: Florian Garz - CIA Contra KGB

"Subversiunba", in conceptia si practicile F.B.l.,putea fiaplicatioriciruigen de manifestiriinterne ce nu erau la unison cu politicaadministratiei americane. Comunistii si simpatizantii lor din S.U.A.erau portretizati ca fiind ,,mai periculosi decit crirninalii " .

ln conceptia lui E. Hoover, miscarea negrilor conduside preotul Martin Luther King a fost de sorginte comunisti sinu ar trebui si surprindd pe nimeni faptul ci a fost asasinat.latd cum ,,asasinatul politic" a ficut siface parte din arsenaluldemocrafiei americane, nu numai a fostei lumi comuniste!in anul1950, procurorul general al S.U.A., Howard McGarth a afirmatcd ,,fiecare comunist poartd cu sine germenii distrugerii soci-etdf i americane". in acelagi context, inaltul demnitar american afir-ma ci "acestioamenifdrd Dumnezeu duc o luptd permanentdirnpotriva celor credinciogi gi iubitori de libertate s, ca atare, un comunist(fieelgi bun) nuvafi niciodatd un bun american".

Procurorul S.U.A.iiindemna pe americani si nu-i creadipe comunistiidin S-U.A. sidinintreaga lume, atunci cdnd acestiase mahifestd im potriva rdzboi u lu i, a inj ustitie i sociale, a rasism u I u i,deoarece acestea sunt simple tertipuri comuniste, menitesdinselemasele.

Justifia americani din anii McGarthismului, consideraapartenenfa la Partidul ComunistAmerican, a oricirui cetdtean,ca fiind un "acf de trddare nalionald". Pe fondul acestei ideoiogii,rdndurile P.C. din S.U.A. au iost decimate. Mai mult chiar, luptaimpotriva comunismuluiintern din S.UA. s-a extins asupra oricirormapifestdri, curente sau idei de stdnga, inclusiv a celor de esen,tdliberali. S.U.A. sunt singura societate din lume in care nu existdforte politice semnificative de stinga si nici micar cu vaginuante social-democratice, ceea ce a creat un mare dezechilibruin desfisurarea activitdfii politice a marii majorititi a populaliei 9i oconcentrare a avuliei nationale in miinitot mai putine. Revoltapopulari de la Los Angeles, din decembrie 1991, soldati cupeste 2.500 de morti si riniti, nu a fost un fenomen intdmplitor.Orasul Los Angeles si statul California, unde s-au desfisurattragicele evenimente, sunt cele mai bogate din S.U.A., dar sidiscrepanta dintre siracigi bogalieste cea mai izbitoare. Singe-roasele evenimente au fost declansate de populafia de culoare aoraguluiin jurul unui incident banal, si aRume, maftratarea unui negrude citre agen$iai polifiei.Acesta este un faptobisnuitin S.U.A..,9iin zecide mii de alte cazuri nu s-au produs riscoale. Orasul Los

Page 95: Florian Garz - CIA Contra KGB

Angeles este tipicinsi pentru societatea americani, concentrind;in acelasi perimetru; bogitii imense dar si siricie in aceeagi misuri.La populalia neagrd risculati s-au aliturat, de la primele ore,albii din cartierele sirace ale oragului. Elementul esential alrdscoalei l-a constituit nu atacarea sediilor poli$iei, ci a marilor maga-zine, a bincilor, restaurantelor de lux si a oricdrui alt loc de undeputeau fi sustrase valorile rdvn ite de cei sdraci. Asupra acestor eveni-mente vom mai reveni pe parcurs.

,,Mai bine mort, decdt comunist!il

Distrugerea de cdtre F.B.l. 9i C.t.A a forlelor politice destinga din S.U.e. in epoca rezuoitilui'rece a ailus mari daunesocietdtii americane, ddnd nagtere'unu i dezechilibru social, careface ca societatea cea mai bogatd de pe glob si pluteasci in derivd.Dupi cum afirmi F.Garten, unut din marii bancheri ai S.U.A.,incartea 'nO pace rece", cu subtitlul I'Lupta S,U.A,, Japoniei ;iGermaniei pentru supremalie mondiald",in Statele Unite existipeste 30 milioane de analfabeti si peste 40 de milioane deoameni care nu primesc nici un fel de asistenfi sociali. Pareincredibil sd se publice astfel de informafii despre societatea carein ultimii 50 de anis-a oferit drept model pentru intreaga lume. Cusiguranld ci "sdracii" din S.U.A. nu se compari cu adevdrafiisiracidin Africa, Asia 9i America Latind dar analfabelii, cu siguranld cdda. Ceea ce este foarte grav 9i cu urmiri nefaste pini in zilelenoastre, este faptul ci poporul american, in majoritatea lui, acrezut in propaganda anticomunisti, interni si internafionali.Pe acestfond de convingeri, atitin anii nefastiai McGarthysmului,cdt gi mult dupi aceea, chiar pdni in al noulea deceniu, la americaniera foarte rdspindit sloganul "mai hine mort, decdt comunisf'(imprumutat si de manifestanlii din Piap Universitilii din Bucuresti,din primdvara anului 1990).

Cu un astfelde slogan, au fostindoctrinalisoldafiiame-ricani trimisi si lupte si sd moari in rizboaiele din Coreea si,^ ' , ,din Vietnam. ln zilele noastre, dupd ciderea totalitarismuluiin zonaEuropei Centrale 9i a fostei U.R.S.S., tot mai mulfiamericani gi-audat seama cd" drac ul nu a fost atdt de neg ru" iar comunism ul " n u areprezentat nici pe departe acel pericol ingrozitor, impotriva cdruiatrebuia sd lupli pdnd Ia moarte, dacd era nevoie."

Americanii, incepAnd cu cercurile academice gi universitare

95

Page 96: Florian Garz - CIA Contra KGB

in primul rind, isi dau seama cd nafiunea americani, in anii "rdzbo-iului rece", a fost victima unei imense diversiuni politice 9i psiho-logice care continui giin zilele noastre. O experienfd personalimd face si credin aceste aprecieri. Astfel, in septembrie 1975, lainvitalia sdfului Statului Major General al armatei rorndne, ne-a vizi-tat !ara ggneralul de armati Frederick C. Weyand, geful StatuluiMajor al Trupelor de Uscat ale S.U.A. Fiind desemnat ca transla-tor si ofiler de escortd pe lAngi acest inalt demnitar militaramerican, af lat pe ntru prima dati intr-o vizitd int -un " stat com u n i sf 'din spatele ,,cortinei de frel', mi-a fost dat si trdiesc o experienfiineditd. Totul a inceput de la primul contact al generalului americancu strada bucuresteani s.i cu oamenii care o populau. Surprins defaptul ci generalul F. Weyand, solia luigi ceidoiofiterisuperioricareil insofeau priveau strizile si mai ales oamenii de pe stradi cufoarte mare interes, fotografiind tottimpul 9i comentind cu uimire,i-am intrebat despre ce este vorba, ce anume ii surprinde pe strdzileorasului Bucure;ti. Mi-au rispuns cu foarte multdinsuflelire ci suntpu r 9 i s im pl u stu peliati si constate cd " strdzi I e d i n B u c u resti s u ntla fel de vii, de animate, cu oameni imbrdcali decent gi divers, a1acum se prezintd sifua{ain orice ora; american". l-am intrebat atuncice li se pare nefiresc in toate abestea? Rdspunsul a fost prompt sisincer: generalulamerican, cu un aerde elev cu le{ia prostinvipti,mi-a relatat ci armata americani, de zeci de ani, a fost educatiin spirit anticomunsit, spundndu-ti-se ci, in statele comunistedin spatele "cortineide fiern', tolioamenii, de la copii la bitrini,femei s,i bdrbali sunt imbricaf i in salopete albastre, iar de treiori pe zl au "gedinle de partid' pentru indoctrinare politici! Deaceqa, stupefacfia lor era totald 9i mi rugau si le scuz ignoranfa.Prima mea reacfie a fost aceea cd m-aincercat un simfimint degroaz6. M-am intrebat ce ar putea existain concepliile gisimfn-mintele soldalilor americanifati de "lumea comunisti" din Europa,fafi de propria mea !ard, daci cel mai mare general din armataS.U.A. avea mintea "mobilati" cu astfelde informatiiqrotestisi nuam ezitatsi-ispun Oomnului F.J.C.WeyanO ce g6n'Oe-a.. firia ""au fost plimbali prin toati !ara, inclusiv pe la minunatele ministiridin nordul Moldovei, generalulgisuita luiau devenit purgisimplude nerecunoscut. Erau deschisi sufletegte, entuziasmafi, totalmentenerefinufi, atdt la bucitdria romineascd, darmaiales la biuturi, aucintat 9i au dansatin fafa prietenilor lor romdni 9i au pirisit Rominiacu simfiminte prietenegti greu de descris. La despirfire, pe

Page 97: Florian Garz - CIA Contra KGB

aeroportul Otopeni, dupi ce ne-am salutat militire,gte, ne-amimbrd!$at gi, dupi ce Lam dat "ca merinden'in avion citeva bidoanecu brAnzi telemea si citeva sticle de vin Murfatlar rosu, de caredemnitarulamerican seindrigostise, nu m"am pututabline si nu-i spun, cevain sensul unndtor: "Domnule general, pedv.v-am con'vertit gi gti ,ti cum aratd RomAnia comunistd dar eineii va ldmuri pecei doud milioane siiumdtate de soldali americani care gflndescdespre noi exact asa cum gdndeali dv. la aterizarea pe aeroportulOtopeni, dacd nu chiar mai rdu, cu o sdptdmdndih urmd?".Mi'arispuns, cu un aer hdtru, cd, intrucdt peste un an va iegi la pensie,nu-i va putea limuri pe tofi soldafii americaniin legdtud cu realitateadin Romdnia dar, ericum, vaincerca...

Demoiratie in stil american: ,,liste negre",asiultiri ilegale 9i turndtori...

,,Pericolul ro9u" a constituit, timp de peste 40 ani coloa-na vertebrali a politicii interne si 'externe a administrafiiloramericane din 1945 pini in 1989. Ameninfarea cu ,,pericolulrogun' i-a ficut pe americani obedienfi pe plan intern si i-a aliniatpe aliafii S.U.A. din Europa, in cadrul N.A.TO.

ln anii ,,rdzboiului rece", sub patronajul F.B.l., in StateleUnite au fost lansate campanii succesive de ,,educa,tie a opinieipublice",la care au fost antrenate marile corporafii de presi,radio si televiziune. Gomunigtii, interni 9i externi, erau portre-tizali ca fiind mult mai periculogi decdt criminalii de rdnd, ei

,,ameninfind" nu numaiviafa indMdualS, ci pe cea a tntregii societifi.Americanii s-au doveditintotdeauna victime utoare ale propa-gandei oficiale, maiales a aceleia promovati prin presi gitele-viziune. Libertdlile fundamentale ale democrafiei, precum libertateaconvingerilol libertatea de expresie 9i cea de asociere, pr6moVatede Thomas Jefferson si Abraham Lincoln, "pirin$i fondatori" ai demo-crafiei americane, au fost complet mutilate.

Cetdlenii americani erau indemnali si trimitd informirianonime despre cei pe careii binuieSc de activitifisau simpatiiprocomuniste. Cea mai mare acuzafie adusi comuirigtilorameri-cani, liberalilor, precum gi oamenilorde culturd cu vederide stinga,de orice fel, era aceea ci desfigoari acliuni de spionaj in favoa-rea,,lagdrului comunisf' condus de U.R.S.S. Nici un tribunalamerican nu a putut dovediin mod concret asemenea acuzalii.

97

Page 98: Florian Garz - CIA Contra KGB

Se gtie ci, la 19 iunie 1953, in S.U.A. au fost executafi prin elec-trocutare soliiJulius 9i Ethel Rosenberg, acuzafi ci arfitransmissovieticilor informalii secretein legituri cu cercetirile atomice ame-ricane. Ceidoisavanliamericani nu au fost niciodatd membriaiP.G, din S.U.A. darJulius Rosenberg gi-a exprimat, in cAteva oca2ii,admiratia pentru U.R.S.S.Analiza ulterioari a cazului Rosenberg ad.emonstrat ci tocmai aceste ,,simpatii" i-au trimis pe cei doisoli pe scaunul electric. in anul 1974, s:a demonstrat ci sofiiRosenberg au fost condamnafi pe nedrept, in baza unui dosarpregdtit de F.B.l. ,cu dovezifalse si neconclusive. S-a dovedit,in final, cd nu era vorba de o eroare judiciari, ci o crimd politici,comisd de j udecitorul lrving Kaufman si directorul de atunci al F.B.l.,EdgarHoover.-

in ,,cruciada anticomunisfd" patronati de F.B.l. au fostantrenati cetiteni americani, grupuri 9i organizafii negwema-mentale,ziarigti cu vederi conservatoare, inalte ofi cialitdti guver-namentale,organe ale justifieifederale sistatale, guvqrnatori. ln a{iunile desfi'gu rate pentru salvarea S.U .A. de " pericol u I rosu " Tn anii rdzboiu lu i

rece, s-au comis ilegalitdfiin lan!, grave incilciri ale dreptuluiomului, mutilarea pur si simplu a Gonstitufiei S.U.A., golirea deconlinut a inaltelor principii care au stat la baza constituirii statuluiamerican, elaborde de,,piring-i fondatori", G- Washington, T. Jefferson,J.Q.Adams, A.Lincoln 9i alfii.

Ceea ce pare cu totul incredibil atunci cind se vorbegtedespre S.U. A., ",tara tuturor posihilitdlilor;i lihertd,tilor" atost exis-tenla "/isfelo r negre" , rispindite in toate mediile si la toate nivelele,in care erau trecufi cei suspectafi de idei ;i convingeri procomuniste.Mctime ale,,l istelor negre", au fost mii de profesori d in invdtimdntu l

generalsi univemitar, functionari de stat, scriitori, poefi,.ziaristi, actori

9i alte categoriisociale. Departamentele de polifie si ale F.B.l.s-au intrecutin comiterea de acte ilegale, de supravegheri neau-torizate, de interceptare a convorbirilor, de violare a corespon-denfei 9i domiciliului etc. Practica ,,dosarelor personale",atribuitd exclusiv securitifii din lumea comunisti, a fost estegi va fi, cit va exista S.U.A., o practici fundamentali a F-8.1. si,:,G.l.A. ln Statele Unite, existi zeci de milioane de dosare de

,,suspecfio', a ciror "punere in lumind" nu o revendinci nimeni, dinmotive lesne de infeles. Acestea au fost intocmite pentru ,,apdrareademocratiei" si sunt inatacabile.

lntre anii 1947 si 1975, toate convorbirile externe ale

Page 99: Florian Garz - CIA Contra KGB

cetitenilor americani au fos't inregistrate si controlate de F.B.l." Crueiada impotriva comunismuluf' a creatin S.U.A. o

atryrosferd de suspiciune, de teamd si r:enunfare, deoareceoricind exista riscu I sd fi i trecut pe o "listd neag r{" si atunci, indiferentde profesie, ietifeanuluiiierau distruse orice sanse de reusitdinviafi. Mu{i oportuni,sti, de un profesionalism si moralitateindoielnice,au ficut cariere strilucite in S.UA., in anii rizboiului rece, pe fondulgroazei de "pericolul rogu" al cetdfenilor americani onesti. Pesteit.oOO de oameni de cJlturd ame'ricani, multi dintre ei'stele deprimi mirime, au fost trecufi pe "/isfe/e negre"." Centrulcinematografieiamericane,Hollywoodafostgiincimai este suspectat ci arintretine 9i propaga idei.,,subversive" desorginte comunisti. Dintre dosarele existente la F.B.l. in legituricu persoane suspectate de simpatii "procomuniste", existi dovezisigure in ceea ce-i priveste pe W.H.Auden, Nelson Algren,TrumanCapote, William Faulkne4 Arnest Hemingway, Sinclair Lewis,Theodore Dreiser, John Stein beck, Thomton Wilder, Thomas Wolfe,Tenessee Wiliams 9i alfii. Dupi cum se poate constata, este vorbade cei mai mari scriitori americani din perioada postbelicd...

Dramaticd nise pare experienfa deviafiin democrafia ame-nicand a luiAlger Hiss, fostul secretar particular al marelui prege-dinte alS.U.A., F.D.Roosevelt, arestatin anii 1950 sicon-damnatpe viafi, sub acuzafia de spionaj in favoarea U.R.S.S. Dupi 20 deani de detenfie, este pus in libeftate, deoarece dupi o rejude-care a procesului, a fost gisit nevinovat! Sd fie vorba doar de oeroare judiciari sau de un ac{ politic pomind de la realitatea ci EdgarHoover directoru | F.B.l., l-a acuzat pe ins u9i leEendaru I presedinte al

"S.U A., Franklin Delano Roosevelt, de conceplii' pro+o m u n istd' ?,,Cruciada impotriva comunisrnuiui" pe'plan interna-

fional s-a desfisurat sub dinecta responsabilitate a AgentieiCentrale de lnfonmatii, incepdnd din f 947 si pdnd in zilelenoastre gi, dupd toate aparenfele, va continua, sub aceeasi egidd,probabil pentrur multi ani, siin viitor. Din declaraliile celor doi agenfia! C.l.A., Victor Marchetti giJohn D. Marks, in cartga "C.l"A" sicultul informa{iilol', precurn si din relatdrile documentate alelstoricului Edward Pessen, prirna si cea mai strdluciti victorie repur-tatd de G.l.A. impotriva comunisrnurluia eonstituit,o falsificareaalegerilor din Franta 9i ltalia din anul 1948, prin care s-a barataccesu! Na putere a partidelor eomuniste din cele dould firi. La52 de anide la csnsumaroa faptelo4 lstor!*iiarnericanisunt unanimi

Page 100: Florian Garz - CIA Contra KGB

in recunoagterea faptului cd, dacd nu s-ar fi aflat sub ocupaliatrupeloramericane,in Franfa giltaliaanului 1948, venirea la puterea partidelor comuniste era o certitudine. C.l.A. s-a implicat masiv,mergind pini la a mituiin dolari masa alegdtorilor 9i a reugit,ceea ce de altfel au reugit gi rugiiin zonele lor de ocupafie. Astdzistim, de asemenea,

", rdr" ei<actitate cd dacd,in ciucia tuturor

eforturilor depuse de C.lA., comunistii ar fi iesit invingitori in alege-rile din 1948 in cele doui tiri occidentale, exista gi,,variantamilitard'n, adici trecerea acestor state sub administrafia trupelorannericane ;i organizarea de noi alegeri, pind la victoria ,,celorcare trebuie" -..

,,Gontractul cu Romdnia " aparti ne...Partidului Republican din S.U.A. !

Unii reprezentanli ai partidelor istorice din RomAnia zilelornoastre au considerat regimul politic postbelic din pri ca fiind ilegal,nelegitim, etc., pe motiv ci alegerile generale legislative din 1947ar fi fost falsificate. Nimeni nu-i contrazice; at6ta doar ci falsificareaalegerilor a fost o practici generald in toatd Europa aflati sub ocu-paf ia unor trupe strdine. Vor zice probabil unii comentatori, cum cifalsificirile pnacticate de americaniin ttalia 9i Franla au fost justificate,ele ficindu-se in numele 9i spre "binele democrafiei". Daci ar fiasa, ne intrebim ce rost mai au atunci alegerile siin ce constiins5gi existenfa unui regim politic dernocrat? Pe de alti parte, dciara;a de dragul adevdrului, oare ar putea jura cu mina pe cruceunii reprezentanfi de frunte din RomAnia, ci nu au beneflciatde sprijin material gi ideatic din partea G.tA. si a altor organizatiisirnllane din Occident, in alegeri!e generale si prezidenfiale dinRorn6nia, in 1990 si 1992? intr-o zi, adevirul va legi la lumin5.lat6, spre exemplu, "Csntractul cu Rominia" de la sfirgitulanului1995, prezentat de Convenfia Democratici drept trirogramuN politicaf acesteia pentru aleEerile din 1 996, nu este altceva dec&t ,,wn jal-nic plagiaf'dupd programul Partidului Republican din S.U.A.afegerile pentru Congres din 1995, intitulat ,,Contractul cuS.U.A"" Singura deosebire intre cele doui programe este aceea cdrepub!icanii s-au ldudat cd voraducefericire pe capul americanilor,intr-s surt5 de zile, iar "dernocralii" din Romdnia, vorface poporulfericit si bogat, in doud sute de zile.."

lntre doctrinele politice ale adrninistra{iilor americane din

100

Page 101: Florian Garz - CIA Contra KGB

perioada postbelici si acfiunile C.l.A 9i F.B.l. impotriva "comunis-mului intern si international" a existat intotdeauna o perfecti,,,concordanfi, cele doud institulii fiind, defapt, instrumente puternicein mina presedintelui S.U.A. ,fie el democrat sau republican. D.Eisenhower, cu ocazia investirii procurorului general al S.U.A., EarlWarren, in 1953, s-a pronunfat candid cd,,este de acord cu ucide-reatuturorcomunistilordin S.U.AI" ln mesajulcu privire la stareana$uniidin anul urmitori Eisenhowers-a pronunpt pentru ,,rctagercacetd,teniei tuturar americanilor memhri ai Partidului Comunist sis i m patiza q,ti I o r a cestu i a" . Daci preged i nti i americani ce i-au u rmatlui Eisenhower (care nu a fost cotat ca cel mai mare anticomunist)gindeau in acestfel despre proprii comuni;ti, ne putem irnagina cUmau gindit gi a{ionatimpotriva comunismului din Europa Centrald 9idin spaliul fostei U.R.S.S., in epoca ,,rdzboiului rece"...

lnterventia in treburile interne ale altor state, fie ele con-siderate inamici potenfialisau ali.afi, a devenit practica de fieca-re zi a C.l.A., in ciuda faptului ci, aga cum a declaratin repetaterdndu ri senatorul Dan iel Fatrick, aceasta inse mna,,viol a rea p reve-dertlor Qhaftei Naf u nilor U nite, a Chartei organ izaliei statelor ameri-cane,insemna purgi simpluvialarea /egif'" Geicare ne dau astdzileclii de democralie, de respectare a drepturilor omului, de supre-mafia legii, tirnp de o jumdtate de secol s-au sinchisit prea putin deastfel de ,,detalii"- Niciin zilele de astdzi de altfel, nu se sinchisesc...

in ceea ce privegte combaterea nazismului, amenicanii audovedit, de altfel ca sisovieticii, rnulti originalitate" Este adev5ratcd laNtirenberg au fost judecalisiexecutaficapii regimului celuide-altreilea Reich dar, in acelasitimp, mii de criminali de rdzboinazlsti, in uniforme ale armatei americane, au fost transportatiin S.U.A. 9i U.R.S.S., tiind utilizafi la cercetare-proiectare in in-dustria de rdzboi. Fdri specialigtiigermani, care l-au slujit peAdolfHitler, nici S.UA. gi nici U.R.S.S. nu arfi realizat uluitoarele lor progre-se in tehnica rachetelor, in avialia reactivi sau in electronicd.

Temutul general nazist Richard Gehlen, fost 9ef al spio-najului luiAdolf Hitler, in Europa de Est, intre 1937-1945, a fostnumit de cdtre americani in functia de director general alServiciului Secret de lnformatii al Republicii Federale a Ger-maniei.

l0l

Page 102: Florian Garz - CIA Contra KGB

Dosarele Securitdlii - gestionate de C.l'A.?!

. in Rominia post-totalitari, din 1990incoace,in mod con'tinuu, sub masca lupteiimpotriva Securitdfii, serviciile vitale ale

statutui sunt hiituite subminate si denigrate de o manierdintolerabili. Lovindin aceste servicii, congtientsau sub influenfau nor factori externi osti li, su nt lovite i nterese vitale ale Rominiei.

Daci aceastd jalnici figuri pe nume Ticu Dumitrescu vareusi sd treacd prin Parlament aberanta-i lege privind accesul la

,,dosare/e S ecuritdtif ' ,serviciile speciale ale Rominiei nu vor mai

avea credibilitate gi sprijin, nici pe plan intern si niciin striindtate.Niineni nu va mai'colabora cu o lard in care dosarele serviciilorsecrete sunt ficute publice.

in acliunile salEclandestine, at6t pe teritoriulS.U.{., 9at 9iin restut lumii, C.l.A. s.a bucurat de o libertate absolutd. Chiar 9idupi scandalul nalional,,WaterGate", care a dus la demisia prege'

dintelui Richard Nixon, Congresul S.U.A' nu a reugit sd instituie uncontrot, decit de suprafali, asupra acfiunilor C.l.A. Comparativ cu

experienla 9i practica din S.U.A. relatiVe la controlul Congresuluiasupra aitivitdfii C.l.A. gi F.B.l., modulin care Parlamentul Rominieiincearci si se implicein controlulactivitdfii S.R-|., precum sidorinpacestuia de a-sisubordona sicelelate serviciide informajii, denotii nfa ntil ism toth I in m ate rie ! fn nbi o lari civi I izatd, care i9 i'cu noa91e

interesele, activitatea intimd a serviciilorsecrete desemnate sd slu'jeascd intercsele statului nu potface obiectul dezbaterilorin FarlamenL

Orice control trebuie si fie discret si niciodati nu poate fi extins la '

acfiunile intirne, sensibile, ale acestorservicii. Posibilitatea comiteriide abuzuri din partea acestorserviciieste posibili daracesta este.un

risc pe care orice societate trebuie si 9i-l asume, daci doreste sidispund de organe speciale profesioniste si efi-ciente.

De lainfiinlarea sain 1947 si piniin zilele noastfl19f1u'nile clandestine, acoperite, ale G.l.A., atit pe teritoriul S.U.A.,

cit 9i in striindtate, indiferent de rezultatele obfinute' nu _au

fdcui niciodatd obiectu! unor investigalii sau anchete din padea

Gongresului S.U.A. in schimb, fn Romhnia, care invafi acumabecedarul democraliei, avem parlamentari dispugi si socoteascdsi si arunce pe tarabi cele mal delicate sivulnerabile acfiuni ale

S.R.l., in total dispret fati de raliunile de stat 9i interesele supre-mne ale R.orniniei. Tot lga, o Uund partti din ziariitii romaril, ln nume-

!e libertalii presei, se intrec in a loviin instrumentele vitale ale statului,

r02

Page 103: Florian Garz - CIA Contra KGB

publicAnd tot ce le cade in mdnd, inventind 9i instigdnd opiniapu bl ici im potriva acestora.

Punindin lumini unele aspecte pddnd rolul, loculsimisiu-nile C.l.A., nu ne propunem siincriminim aceastd agenfie. C.l.A.a fost creati pentru a sluji interesele strategice ale S.U.A. lascard globali, a fostincadrati cu profesionisti patriofiin anii rdzbo-iului rece, a datsute sau poate chiarmiide jertfe pentru ideile,valo-rile siinteresele naliuniiamericane. Ceicare au pusin lumini abuzu-rile siesecurile acestei mariorganizaliide spionaj si influentare aufostingigi americanii.

Activitatea G.l.A. trebuie cunoscuti, deoarece aceasta nua fdcut niciodatd deosebirri esentiale intre prietenii si,,dusmanii"S.U.A., cercetdndu-i si suspectindu-i in egali mdsurd. Spionajulamerican a fost prezent in U.R.S.S. si Ghina, dar si in Germania siFranta;in Romdnia ca siin Olanda, in Turcia ca siin Polonia.

,,Spionajul fdrdfrontiere" nu este, nici pe departe, o lozinciformali. Atdt ca structuri organ izatorici, efective, doctri ni pol itici,disponibilitdfi materiale si financiare, cit 9i ca misiuni, raportate lascara planetard, G.l.A. a fost si rdmfine un organ de informatiiunic, in istoria tuturor timpurilor.

Se pare ci, in anumite perioade, societatea americani ascdpat de sub control acest colos. C.l.A. este unici si prin aceeacd s-aocupat nu numai cu obfinerea de informa$i prin toate mijloaceleimaginabile, dd la observare 9i ascultare, la investigafii si surse legale,pdni la mijloacele de agenturi si cele aerocosmice, dargi cu influen-

larea stdrilor de lucruri din diferite state, zone sau continente, insensul dorit de intersele S.U.A; Statele in care activitatea C.l.A. afost deosebit de prezenti 9i puter"nicd, in sensul celor relatate maisus, au fost Germania, U.R.S.S.' Rominia, Polonia, Bulgaria,Gehoslovacia, Ungaria, R.D.Germand, Coreea, Ghina, Taiwan,Vietnam, Carnbodgia, lsos, Thailanda, Sudan, Egipt, Siria, Birmania,lndonezia, Pakistan, Honduras, El Salvador, Guyana, RepublicaDominiqind, Zair, Ghana, lran, Grecia, Turcia, Brazilia siAngola.

in spatele acfiunilor ce prezinti interes deosebit pentruS.U.A., agenlii C.l.A., protejafi de pasapoarte diplomatice, deghizatiin oameni de afaceri, ziarigti, oameni de culturi, membri ai ,,corpuluipdcii" sau sub multe alte acoperiri, care mai de care mai ingenioase,sunt gata si recruteze, de la polifistulagent de circulatie, pindla sefulstatului...

Ex-ministrul de Externe Adrian Severin a stiut ce spune

103

Page 104: Florian Garz - CIA Contra KGB

in legiturd cu unii sefi de partide 9i directori de ziare care suntin slujba unor servicii strdine de informalii. Sunt convins ciacesta a fost unul din cele mai mari adevdruri spuse de A.Severin, in intreaga lui carieri politici!...

,,Marca C.l.A." - asasinatul politic :

Misiunea fundamentali a G.l.A. a fost combaterea, printoate metodele si mijloacel'e posibile, a comunismuluisi, maiales,

' prevenirea extinderii acestuia, in afara lirilorin care acesta era im-plementat.

Spre necinstea democrafieiamericane; in practicile C.l.A. aexistat, ca metodd de combatdre a adversarilor, ;i asasinatulpolitic, apropiind prin aceasta C.l.A de practicile nazistilor german i

sau ale legionarilor din Rominia interlcelici. Astfel, G.lA. a jucat roluldecisiv in asasinarea lui Ngo Dinh Diem, presedintele Viet-namuluide Sud, luiPatrice Lumumba, primul ministru alRepubliciiCongo(Zairl, lu i SalvadorAllende, pregedintele Republicii Chile, a lui CheGuevara, legendarul revolutionar latino-american si a muhor altora.

Se pare ci numai dupd asasinarca prcsedintelui J.F. Kennedlr,C.l.A. a mai redus din preocupirile sale pe linie de asasinat, asaexplicindu-se sifaptulcd Fidel Castro se maigdsegtein viatd. Ofapti abominabild a C.l.A. a fost dati publicititii de citre RalpyhMcGehee, care a slujitin cadrulacesteiagenfiitimp de peste 25 ani.

Potrivit relatiriloracestui fost agent, in anul 1965, C.l.A. apus la cale, in lndonezia, o inscenare de presi cu urmiri maca-bre. Astfel, in presa indoneziani au apdrut fotografiile a sase ofiferidin armata lndoneziei asasinati 9i mutilali in cel mai inspiimintdtormod, cu "dovezi" din care rezilia ca autbriiau fost "c omplotigti destinga". Generalul Suharto, dictatorul lndoneziei, cel care l-ainliturat de la putere pe presedintele Sukarno, detestat deS.U.A. pentru simpatiile lui prosovietice, a declansat o"campanie de,curdlire", de'pe'urma cireia au fost masacrafipeste un milion 9i jumitate de oameni, binuifi ci.ar fi fostmembri ai Partidului Comunist din lndonezia sau simpatizantiai acestuia!in acestfel, C.lA. a reusit lichidarea unui partid comunistdintr-una din cele mai bogate state ale lumii, facilitind penetraliaS.U.A. siinliturarea influenfei U.R.S.S. si Ghinei. Aceasti acliune,aldturi de asasinarea'primului ministru Mosadok al lranului sidistrugerea partidului comunist din aceasti tari, se inscriu priri-

104

Page 105: Florian Garz - CIA Contra KGB

tre cele mai strilucite victorii ale G.l.A. in rizboiul perpetuu gi necru-

litorimpotriva comunismului.

Experimentul Jugoslavia

in Europa, G.l.A. a atacat lumea comunistd pe treifron-turi, in perioade de timp distincte. Dupi excludereaR.S.F.f ugoslaviadin "/agdrul socialisf in 1948, s-a realizat primafi su ri in " un itatea de monolrf ' a miscirii com u niste mond iale. S.U A.a in,teles impontanla strategicd a momentului gi a actionat inconsecinfi. Boicotatde l.V.Stalin giameninlatde o invazie a arna-telor statelor vecine, in frunte cu U.R.S.S., l.B.Tito a impinsJugoslavia in sfera de influenli a S.U.A. in anul 1950, "planulciicinal" detip sovietic fost abindonat. in anul 1951 , a incetat co-tectivizarea forlati a agriculturii iarin 1953, firanii si-au primitpimintulinapoiin proporlie de pini la zece hectare. ln perioada1949-1955, S.U.A. au acordat lugoslaviei 600 milioane dolarisub forrhd de ajutor economic gi 588 milioane dolari sub formdde ajutor militar. Trecerea Jugoslaviei de la socialism "inapoi" la ca-pitalism pirea o certitudine.

in anii "rdzboiului rece", pe trupul fostei Jugoslaviis-au efectuat cele mai bizare experimente. Credinciogi devizeiUniunii Comuni;tilor din Jugoslavia, potrivit cdreia" nimic din ceeace a fast creat este atAt de sacru pentru noi, ca sd nu poatd fi depdgitsauinlocuit, prin ceva mai multlibe4 mai progresit, mai uman",pefondul ideologiei dominante, axati pe doctrina maxism-leninismului,iugoslavii au imprumutat liber, t6t ce le-a convenit din teoriileecohomice burgheze occidentale, din economia de piald. lnsti-tufiile si structurile economice au fost schimbate gi reorganizate infuncfie de nevoi, cu o usur,infi uimitoare. ln societatea iugoslavi,s-au incrucisat conceptii, teorii, structuri si practici economice, orto-doxe 9i neortodoxe, atit din Vestul, cit 9i din Estul Europei.

lugoslavii au reugit si creeze confuziiin toate scolilede gdndiri atit socialistei cnt 9i capitaliste, prin asemend"

"on-cepte originale, precum "a utoadministnrca muncitorcascd' 1t" auto-guvemarea", " democntia directd' si " economia de socialistd pi4d'sialtele.f ' ---- '-'r

lnci din anii '60, in Jugoslavia se vorbea despre reducereaintervenliei statului in economie, liberalizarea treptati a preturilor,dsroltarea'Tntreprinderii libere", rcducerea impozitelor pentru incu-

105

Page 106: Florian Garz - CIA Contra KGB

rajarea investiliilorsicresterea profitului, adicd se opera cu elemen-te specifice economieide piali.

in societatea iugoslavd s-au amalgamat, intr-un prgdusbizargiindefinit, concepliile economice ale luiAdam Smith, cu ideilelui Max gi Lenih, dargi cu cele ale socialismului timpuriu din scoalalui Owensi chiar ProJdhom, peste care s-au presirat doze evidentede anarhism si sindicalism. Jugoslavia a trecut, pe rdnd, prin etapesuccesive construind si apoi abandon And " socialismul reaf',tredndla o "societate capitatistd firi capitaligti", rezult6nd in final, mai alesdupi moartea lui l.B.Tito un gen de societate hibrid anarho-sindicalisti. Dupi anul 1985, o datd cu aparifia; pe scena politicda lumii, a lui M. Gorbaciov, S.U.A. abandorieazd Jugoslavia;inu va mai reveni in zond decdt la sf6rgitul anului 1995, incontextu I rizboiu I u i Bosn ia-Hertegovi na. Aceasti revenire n u

are insi nimic in comun cu cresterea importanfei strategice inviziunea S.U.A. a spafiuluifosteiJugoslavii, cieste legatd de nisteinterese americane mult mai mari, raportate laintreaga Europd.Prin implicarea trupelor americane gi a N.A.T.O., sub forma inter-ven{iei Fortelor de lmplementare a Picii potrivit Acordu lui de Pacede la Dayton (S.U.A.), Washingtonulvizeazi doud obiective politi'ce majore. Pe de o parte, si "demonstreze"alialiloroccidentaliutilita'tea mentineriisine die a N.A.T.O- sieventualextinderea acestuibloc militar spre Est, iar pe de altd parte, sd faci dovada "roluluivital" alconducerii Occidentului de citre S.UA., in virtutea statutuluisiu de "singurd superputere mondiald", dupi dezmembrareaU.R.S.S. Ambele obiective au insi gi tot atitea ganse de a esua,

linind cont de altifactori prezenti pe scena politici europeand, pe

care Washingtonul ii ignori.

Dej -,,Vulpea din CarPali"

Un al doilea front de acliune al G.l.A. impotriva comunis'mului?n Europa Gentrali s-a lonstituit dupd 1958'Rominia.Tara noastri a intrat in atentia Occidentului in general 9i aStatelor Unite in special dupi retragerea trupelor sovietice depe teritoriul Rominiei. Evenimentul a cipitat semnificalie inter'nafionald, datoriti caracterului siu absolut inedit, gtiutfiind faptulci trupele rusesli, odati pdtrunse pe teritoriul unui stat, de reguldau rimas acolo. lncercirile germanilor de est in 1 953 9i ale ungurilorin 1956, de a scoate pe sovietici din tirile lor prin acfiuni de forfi,

106

Page 107: Florian Garz - CIA Contra KGB

prin revolte populare, au eguat, ducdnd in final la amplificarea pre-zenleimilitarein Germania de Estgiin Ungaria, pentru urmitoareajumitate de secol. Romdnii au reugit sd scoatd trupele rusegtide pe teritoriul lor prin inteligen,ti, prin abilitate politico-diplo-maticS, folosind cu mdiestrie condifiile createin urma semniriiTratatului de stat cu Austria, din anul 1955. Un alt moment cusemnificalie istorici ce le-a permis conducitorilorcomun$ti rominisi iasi din corsetulstrdns aldepehdenteide Moscova l-a constituitachitarea datoriilor de rizboi fali de U.R.S.S. impuse prinprevederile Tratatuluide pace de la Paris din anul 1947, fapt realizatin'cursul anului '1962. Dupi inldturarea acestei imense greutdli,care a costat Romdnia nu 300.000.000 de dolari, cit s-a previzutin tratat, ci peste doui miliarde de dolari, politica externi aRominieisub conducerea luiGh. Gheorghiu Dej a urmat un curstot mai ferm de iesire de sub patronajul Moscovei. De altfel, primulsemnalin acest sens, apreciat pozitiv de analigtii politici occidentalil-a constituit inliturarea, in mai 1952, a"grupului antipartinic"Ana Pauker, Vasile Luca siTeohari Georgescu, secretari ai Comi-tetului Central, aflafi mai multi aniin exilin Uniunea Sovietici girevenifiin lari dupd 23 august 1944, odatdcu trupele rusesti. S-aprodus, prin aceasta, dupi bum au afirmat uniianalistiamericani,un proces de"romAnizare" a regimului comunist din Rominia,un act de mare curaj, sivirsit in condiliile in care la Kremlin semai afla inci temutul l.V.Stalin, iar diviziile de infanterie 9i detancuri ale Armatei Rogii lineau tara sub regim de ocupafie.Gheorghiu-Dej d riscat enorm infruntindu-l pe LV.Stalin, stdrnind,in acelasi timp, atit stupefaclie, cit 9i admirafie in S.U.A. si Europade Vest pentru sfidarea ce a aruncat-o marelui dictator de la dsirit.

lnteresul Occidentului si implicital C.l.A pentru Romdnia acrescut brusc, identificindu-se o noui fisuriin ,,blocul de monolit"al lumii cornuniste, care trebuia lirgitd.

Luind sub reflectorevolutia situatiei din Romdnia, Occiden-tul s-a oprit asupra momentului'ZO apriile 1964, cdnd a fost datdpublicitSlii Declaratia Plenarei lirgite a Partidului MuncitorescRomdn (comunist) si pe care imensa majoritate a analigtilor politiciai lumii libere au numit-o " Declaralia de independenld a RomAnief ' .

Frofitind de momentul strategic creat de polemica de partiddintre U.R"S.S. si China comunistd si de inrdutdlirea relatiilor pelinie de stat dintre cei doi giganfi cornunisti, Rom6nia a manevratlrnteligent, uimind din nou intreaga lume 6ccidentali - " Declaralia

107

Page 108: Florian Garz - CIA Contra KGB

din aprilie" acomunigtilordin Rominia vis-a-vis de dogma m-axist-leninisti si mai ales de stalinisrn, era mai rnult decat eretici. intr-unlimbaj tipic de partid, numitin zilele noastre "limbajul de lemn",declaralia a ficut cunoscute lumiiintregi, idei, principiisi orientirinemaiauzite. Comunigtii romAni, inci din 1964, au respins ideeaintegririieconomice cu U.R.S.S., precum 9i cea a planificiriisuprastatale. A declarat "dreptul sacru"al fiecdrui partid la o,,calepropie" dreptulfiecdruistatsocialist de a guverna gigospodiri asacum o cer interesele nationale. Declara$a a proclamat "neuttalih@a"Rominiei in disputa chino-sovietici gi a formulat principiile indepen-denlei Rominiei, atiit pe linie de p",iid, cdt 9i pe linie de stat. Presaamericani a ficut multi publicitate ,,Declarafiei din aprilie't.Postulde radio ,,Europa liberd" atrAitun adevirat extaz, comentAnd-oin repetate €nduri. Fiindin misiune oficiald laAmbasada Rominieidin Londra, am putut constata, in mod nemijlocit, rea{iile britanicilordin toate mediile sociale

A doua zi dupi public area ,,Declaraliei din apritie{'la Bucu-resti, fiind diplomat de serviciu pe oficiul diplomatic, am primit untelefon de la marea firmi englezi "Vickers", prin care mise cereasi le trimit urgent un exemplar al acestei declarafii. Am precizatsolicitantuluici nu dispun decdtde un exemplarin limba romini.Mi-a rispuns cd nu are importanfideoarece,,Vickers" are masinielectronice de tradus. l-am trimis solicitantului, dupi primirea dinpri, un exemplar al ziarului,,Scflnteia" cuprinzAnd integr:al declarafiasolicitati. In zilele urmitoare, marea majoritate a ziarelor britaniceau publicat integral sau in rezumat acest document.

Efectu I Declaraliei di n april ie 1 964 a fost intens pentru situa-

lia internafionali a Rominiei mai ales in lumea vestici. La putintimp dupi aparifia acesteia, oficiile diplomatice romine au primitordine circulare pentru intreruperea oricdrorforme de colabo-rare cu ambasadele U.R.S.S., incetarea oricdruischimb de infor-malii materiale sau coordonarea oricdror activitifi.

Anul 1964 a marcat ruperea colaboririi serviciilor deinformalii politice similitare romine cu cele sovietice iarschim-bul de informafii; sau maiexact, punerea la dispozifia sovieticilora rezultatelor acliunilor serviciilor romdne de informafii a fostsistati. Niciin zilelede astizi, organele de contrainformatii din S.UA.si statele membre in N-A.T.O. nu sunt convinse de acest adevir darveteraniiserviciilor romine de informatiistiu foarte bine acest lucru.

Atitudinea S.U.A. Ei a celorlalte state occidentale a inceput

r08

Page 109: Florian Garz - CIA Contra KGB

si cunoasci schimbiri radicale, in bine, fali de Rominia, iar Radio

"Europa liberd" sd schimbe tonul. RomAnia a jucat un rol imensin frinarea tendinfelor de integrare militari a statelor membreale Tratatului de la Vargovia. Pozilia Rominiei era sintetizatd insintagma cd"atita timp cAtva exista N.A.TO., trebuie sd exr'sfe;iTratatul de la Varsovia dar Romdnia va milita permanent pentrudizolvarea tuturor blocurilor militare".Dgopt ani, Tratatul de la

Vargovia a incetat si mai existe dar N.A.T.O- nu nurnai cd nu se

vrei desfiinlat, ci se vede extins spre Est, iar Romdnia se vreaintegratdin acest bloc. Probabilcd, in noile condifii geopolitice sigeostrategice din Europa zilelor noastre, Romdnia nici nu ar avea oatti alternativd.

Politica externi independenti a Rominiei s-a reflectatputernic siin domeniul relafiilor sale economice cu strdinitatea.Astfet, schimburile economice cu U.R.S.S. au scdzutdela42o/oin1964, la 27o/'in 1967, iar cele cu partenerii din G.A.E.R., inclusivU.R.S.S,, dela7?o/o,la 50%, in acelagi interval de timp.

1968 - Marea Sfidare

Rominia regimului comunist aved sd atingi punctulculminant al gloriei sale extenne in august 1968. Refu2ul Romi-niei de a participa la intervBnlia militard a statelor membre ale Trata-

tului de la Varsovia in frunte cu U.R.S.S. 9i, prin aceasta, la zdrobirea

,,Primdveirii de Ia Praga" a constituit un act de responsabilitate sicuraj inegalabile in Europa postbelici. Asemenea timpurieroiceau trecut. in zilele noastue, in conditiile supremafiei nnilitare a NA.T.O.

si S.l,.l.A. in Europa, statele membre ale Pactului nord-atlantic gi celeate defunctului Tratat de la Varsovia se contureazdin oferirea deefective militare gifacilitili pentru lnterventia militari din spafiulfosteiJugoslavii, sub egida NA.T.O., organizatd la sfirgitulanului 1995.

Evenimentele din Gehoslovacia au condus, pe de o pade,'la inisprirea relaf i ilor Est-Vest, inaugurind o noui etapd in accele-rarea curseiinarmdrilor. Pentru Rominia, insi, aceste evenimenteau marcat deschideri spre lumea occidentali si S"U.A', unice inepoca,,rdzboi ului rece", permilAnd lirii noastre relatii privilegiate,atAt cu S.U.A., cit si cu Piala Gomund vest europeani, printre care,

de importanfi esenliald a fost accesul la credite si la tehnologii.Ca ofl,terin serviciulde cercetare strategicd alarmatei, cu

experienld de muncdin Marea Britanie, evenimentele din august

I fig

Page 110: Florian Garz - CIA Contra KGB

1968 mi-au oferit prilejulde a participa la momente politico-diplo-matice inedite. Astfel, in ziu'a de 22 august 1968,.|-am insotit peambasadorul S.U.A. la Bucuregti, domnul Richard H. Davis,impreuni cu atasatut militar,colonelulJames A. Rossa, in vizitdla ministrulApiririi Nafionale, la cererea acestora. Afost pentruprirna dati, de la incheierea celui de-al doilea rizboi mondial,cind un ambasadoralS.U.A. era primitla MinisterulApiririi. Lavremea respectivi, ministru alApiririi era generalul-colonel lonloniti, o personalitate de origine sociali modesti, ca tofi ceilalticonducitori, darcu putere de discernimint, echilibru, cinstitsicumulti dragoste fa$ de armati gi interesele nationale. in anii de virf aidicataturii lui Nicolae Ceugescu, generalul lon lonitii a fost prin-trepulinii demnitari care au indriznit sil infrunte pe dictator, faptpentru care si-a petrecut ultimii ani ai viefii in totali dizgrafie, izolat 9ive;nic supravegheat de agenlii Departamentului Securititii Statului.

Intilnirea ambasadorului Richard H.Davis cu generalulcolonel lon loniti a fost de-a dreptul gocanti, prin inedit, deschideresi sinceritate, atit de o parte,cit gide alta.

Ambasadorul american si-a motivat cererea de viziti, pentrua reitera gifafd de armata romind sprijinul pregedinteluiS.U.A.pentru poz$a curajoasi, de-a dreptuleroici, adoptati de Rominia,fali de invadarea Gehoslovaciei, precum si apelul lui Lindon John-son adresat U.R.S.S. ,,de a nu slobozi cdinii rdzboiului". Auur:ma!intrebirifoarte precise din partea celor doi demnitari ame-ricani, printre care si aceea privind declafarea mobilizirii gene-rale,despre care se vorbea- I s-a rispuns ci s-a declarat doar mobili-zare partiali, legati de rezervistii din trupele de artilerie, de tancuri,rachete si artilerie antiaeriani, de transmisiu ni si geniu. La intrebareape ce rezerve umane generale ar putea conta Rom6nia, in cazulunui conflict militar cu ,,aliafii" din Tratatul de la Varcovia, ministrulApirdriia rispuns ci se poate conta pe circa 5.000.000 de comba-tanfi. Acestea erau informafii cu un inalt grad de secret, iar usu-rinfa cu care le-afostoferite Lau uluit pe ceidoidiplomatiamericani.Evident stdpdnit de emotie, Richard H.Davis l-a intrebat cu ceanume ar putea ajuta S.U.A. armata romdni in caz de conflictmilitar cu rusii, specificind fdrd echivoc ci este vorba de arma-ment. Generalul lon lonili, surprins de un asemenea avans, inirna-ginabilin trecut, i-a rispuns ci ne-arfifoarte utile c6teva sistemede rachete antiaeriene de inalti eficienf*, prodube in S.U.A.,precum siarme antitanc dirijate dar, deocamdati, nefilnd stare

110

Page 111: Florian Garz - CIA Contra KGB

:de conflict, ne vom limita la ceea ce are in inzestrare armata romdni.Oferta americand l-a bucurat mult pe ministrul nostru ;i, am motivesd cred aceasta, diseminatd in armatd, la egaloanele adecvate, acontribuit la cregterea generali a moralului. ,

Momentul culminat al vizitei, acum, in perspectiva anilorcare au trecut, consider ci ha constituitintrebarea formulati, cumultd refinere, de cdtre domnul Richard H.David: ,,Domnuleministru, ce veti face dacd trupele rusesti vor trece Prutul?"Du pi u n moment de refl ecf ie, profu nd ingdndurat dar firi a tridavreun simfdmintde panicd gifdri a brava, ministrul romAn a ris-puns: ,,Vo'm deschidefocul, domnule ambasador! Arniata rom6-nd, aga micd cum esfe, se alfld in dispozitiv operativ gi gfie ceare de fdcut. Ndddiduiesc, insd, cd raliunea va triumfa si nu seva ajunge acolo". Dupd 30 ani de la acest eveniment, nu suntsigur daci diplomaf ii arnericani l-au crezut sau nu pe generalu I lonloniti, dar am convingerea ci Moscova l-a crezut 9i a infeles cio eventuali invazie in Rominia ar fi devenit foarte costisitoare,din toate punctele de vedere gi, in consecinfi, nu ne-a atacat.

in perioada care a urmat evenimentelor din august 1968,situalia internationali a Rominiei a cunoscut o cregtere a pres-tigiului cum aceastd lard nu a mai cunoscut niciodati, in bimile-nara sa existenfi. Cu sau fdri un plan premeditat, Nicolae Ceau-gescu a fost propulsatin rAndul celor mai populari si mai media-tizafi conducitori politici ai Europei 9i ai lumii, mult dispropor-tionat fafi de potenfialul economic 9i militar al statului romdn, incomparafie cu alte state. ln ceea ce priveste armata romdni, sepoate confirma cd, in august 1968, aceasta s-a gdsitintr-o situafieunici fafi de oricare alti armati a lumii ;ianume aceea de a seinfrunta cu armatele reunite ale Tratatului de la Vargovia, gata sine atace pe toate direcfiile. Din informatiile de care dispuneam ladata respectivi, la est de Prut erau concentrate aproximativ 30de divizii mecanizate gide tancurisovietice,la care se mai puteaualdtura patru pdni la sase divizii poloneze. Bulgarii, la sud,puteau ataca cu alte cincidivizii, iar Ungaria, cea mai interesatiin atacarea Romdniei, ar fi putut invada cu patru pini la gasedivizii. Tuturor acestorforle, Rominia le putea opune o armaticonstdnd din 10-12 divizii, sprijinite de formafiuniale girzilorpatrioti c,r: "

inf i i nf ate in acele im prej u rdri d ramatice.in anii rizboiului rece, trupele americane au fost angajate

in rizboaie pustiitoare, ca celdin Goreea (1950-1953) gi celdin

il1

Page 112: Florian Garz - CIA Contra KGB

Metnam (1 965-1975), dar acestea nu au fost puse niciodatd in situa-tia de a se confrunta nemijlocit cu Armata Rogie. lati de ce, pentrucomportamentul demn gi unic al Romdniei 9i a armatei sale in epocarizboiului rece, in zilele noastre, cind aceastd epoci a fost depagitaiar totalitarismul a fost inldturat, aceastd lard gi armata sa audreptul la demnitate 9i respect, la un loc onorabil in ierarhianatiunilor si armatelor Europei.' in'anul 1968, prin decizia politica a conducerii Rominieide a rezista, inclusiv prin mijloace militare, invazieice se prefiguradin partea fortelor an4ate unite ale Tratatului de la Vargovia si prinhotirdrea armatei romdne, de la soldat la general, de a se batepind la ultimul cartug, armata gi nafiunea romini au gters pentrutotdeauna rusinea gi umilinta la care a fost supusi Rominia in1940, cind monarhia (regele Garolal ll-lea) gi partidele istorice(Partidul Nalional Liberalsi Partidul NationalJdrdnesc) au cedatfiri lupti Basarabia 9i Bucovina de Nord, precum 9i partea de nord-vest a Transilvanbi, insumind aproape o treime din teritoriul nagonal.Trecerea Prutuluisiapoia Nistrului, in anul 1941, desigloriolseinfapte de arme, nu pot fi considerate ca "acte ale voinfei nafionale",acestea infiptuindu-se impreuni cu armatele germane 9i sub dicta-tul de fier al luiAdolf Hitler. '

Evenimentele dln august 1968 au determinat o inten-sificare fdrd precedent a preocupirilor si acfiunilor C.l.A. peteritoriul Romdniei. Agentii acestui serviciu au fost prezenfiin toatezonele de operafii ale lirii, dar mai ales in Moldova si Dobrogea, deunde se astepta lovitura principali a armatelor Tratatului de laVargovia. finAnd cont de pozifia Statelor Unite 9i de oferta directdde ajutorin armamentficuti de ambasadorulamerican la Bucuregti,organele romine de contraspionaj au fost instr.uitb si inchibiun ochi, ldsAndu-isd-gifacd meseria. Rominia nu avea nimic depierdut, at6ta timp cit informafiile culese d6 acegtia ajungeau doarlaWashington ginu la Moscova.

Maimultchiar, spne surprinderea organelorromine de spe-cialitate, incepAnd cu ultima decadd a luniiaugust1968, C.l.A. 9ialte serviciide informafii din Occident, precr,r-m cele din tvtareaBritanie, Flanfa, ltalia, Elvetia, au stabilit contacte cu serviciul deinformafiialarmatei romdne, furnizdnd in mod sistematic infor-mafiiin legituri cu compunera, dislocarea si migcdrile de forterusbsti si din celelate staie membre ale Trataiului'de la Varsovil,in zona perimetrului exterior granifelor Rominiei. Acest spirit de

I12

Page 113: Florian Garz - CIA Contra KGB

solidaritate, de intr-ajutorare spontani, ne-a bucurat si ne-a incurajatpe toli cei care lucram in acest serviciu, ugurindu-ne mult misiunile.

Spiritul de cooperare dintre serviciile de informafiialeRomdnieigicele ale S.U.A. sistatelormembre N.A.T,O. s-a menlinutmulti ani dupd ce criza cehoslovaci 9i a inceput sd se erodezeabia dupi anul 1985, cind in fruntea.P.C.U.S. a apdrut MihailGorbacoiv, moment istoric ce a determinat scdderea interesuluiamerican pentru Rominia, pentru Nicolae Geaugescu siin gene-ral pentru practicile de forti ale ,,rizboiului rece". lnfatuat de gloriesi reputatia cdstigati dupi 1968, N. Ceaugescu nu a sesizat acestmoment gi nu s'a adaptat la noile condifii, fapt ce a contribuit inmare miiuri la dezasirulsiu politicfinali Oin decembrie 1989.

,,Daci era protejat de Securitate,Kennedy murea de bdtrinete!"

Apogeul prestigiului internaf ional al lui Nicolae Ceaugescua fost atins in august 1969, cind pregedintele S.U.A., RichardNixon, a efectuat istorica sa vizitd la Bucuregti, gi repetat apoiinaugust 1975, prinvizitain RomAnia a unuinou presedinte american,in persoana lui Gerald Ford. Cele doui vizite americane - la nivelde sef de stat,in Rominia, au fost interpretate, de citre analigtiipolitici, ca o imensd sfidare la adresa Moscovei, acestea avdndloc chiar la frontiera de est a U.R.S.S. Cildura, entuziasmul, prieteniasisperanta cu care rominii i-au intimpinat pe cei doi presedintiaiS.U.A. au fost imense, surprinzdndu-i pe americanide o manieritotali. La pregitirea vizitei presedintelui R.Nixon am participatdirect 9i am avut prilejul si-i vdd pe experlii americani de laBiroul Federal de lnvestigalii luind notife, de la Securitatearomdni, asupra modului cum trebuie asiguratd protectia unuisef de stat. Cu acest prilej, colonelulamerican George Normand,cu care am colaborat pe parcursul mai multorzile, mai in glumd,mai in serios, mi-a declarat la un moment dati ,,Domnule, trebuiesd recunosc faptul cd F.B.l.-istii mei sunt nigte novici in materiede protec,tie a demnitarilor tald de securigtii vostri! DacdJ.F.Kennedy ar fi fost protejat de Securitatea romAnd, preciscd ar fi trdit pind la adAnci bdtrinefi!".

113

Page 114: Florian Garz - CIA Contra KGB

Pacepa si alfitriditori de Neam

Gu toate ci relatiile politice si economice dintre Rominia siS.U.A. au atins dimensiuni de necrezut in sensul pozitiv al terme-nului, G.l-A. a continuat si-Si faci meseria ca orice serviciuprofesionist de informatii. in t'gZa, Securitatea romdni se afla peurmele unuia din cei maivalorosi agentiai C.l.A. in Rominia,generalul lon Mihai Pacepa, loctiitor al gefului Serviciului delnformaf ii Exterrie (pe atunci Direcf ia Generali de lnformalii). Pre-venifi; probabil, de un altagent american strecuratintr-un locvitalal statului romin, americanii reusesc si-l scoatd pe trdditor desub pericoluliminentalarestirii, luinduJ sub prote{ia lorin S.UA.

ln anul 1981 , s-a produs un al doilea mare 6azde spionajin defavoarea Rom6niei, prinfugain S.U.A. a unuialtagentcu sta-te veehi in slujba C.l.A., respectiv comandorul de marini NicolaeLuca, fost ofiterin Directia lnformatii Militare. Urmeazi fuga inS.U.A. a luiLiviu Lupu, ofilerin Serviciulde lnformatiiExterne, sidescoperirea cazului de spionaj ,,Rdceanu", diplomat de carierdin Ministerulde Exteme, recuperat de C.l.A. dupi evenimentele dindecembrie 1989.

Se poate constata ci serviciile externe, potitice 9i mili-tare, ale Rominiei au fost puternic lovite de actiunile G.l.A., cutoati prietenia afisati atit de cdtre S.U.A. ,cit 9i de citre regimulpolitic al lui Nicolae Ceaugescu. Nu trebuie sd fim surprinsi, deoareceaceasta este regula si nu 'excepfia in relafiile dintre state, tie ele aliatesau in tabere opuse. C.l.A. recruteazd, in orice tari inamicd sauprieteni, de la soldat la general, de la student la ministru, de laomul de afaceri la seful statului, daci acest lucru este posibil.

Nenorocirea Romdniei, in urma loviturilor primite dinpartea C.l.A., a constat in aceea c5, atit Serviciul de lnformatiiExterne, cAt 9i Directia de lnformalii a Ministerului ApiririiNafionale au fost decimate.

Sulte de ofiferi de informafii de cea maiinaltd calificare au fostscogi din cele doui servicii, de teama cd ar fi putut fi deconspirali inurma repetateloracte de tridare surveniteintr-un interval de timp atitde scurt. Pufini lume stie ci, in decembrie 1989, Nicolae Geausescuavea la dispozifie, pentru cunoasterea situaliei poli-tico-militaredin Balcani, U.R.S.S., Europa de Vest si in generalin lume, doarAgenfia Romini de Presd (AGERPRESS), deoarece serviciile deinformalii secrete fuseseri distruse in totalitate... .

lL4

Page 115: Florian Garz - CIA Contra KGB

in decembrie 198$ Direc$a de lnforma$i din MinisterulApn-ririiNationale nu dispunea de nici un element de cercetare, in spe-cial, deata;afi militari, in nici unul din marile centre politice ale lumii, precumV\hshingbn, Paris, Londra, Bonn, Roma, Moscova, Beijing, Tokbsi niciincapihlele strlorvecitrel Sihralh era aceeagi 9i pe linla politicodiplornalicd,putAnd conduce la concluzia cdinsugi regimul lui N.Ceausescu tindeaspre sinucidere, prin ignoranti ;i incapacitate de a mai actiona.ln ceii privqle pe cei care s-au pusin slujba C.lAsau aaltorservicii despionajstrdine, descoperi,ti sau inci in activitate, indifercnt ce i-a determinat sifaci acest lucru, respectiv,,anvingerile pditie", dorinp de imboga$resau santajul, tofi intriin aceeasicategorie: adici, trdditori de Fre gineam. Un in,telefr spunea cdndva un marc adevir si anu me:,,N i mic nueste maijosnic decflt trdddtorul. Chiar gi pdduchele contaminat cutifos exantematic s-ar simlijignit dacd l-ai compara cu trdddtoruf'.

Desigur, ei urli in prezent ci au luptatimpotriva comunis-mului, pozea'iin,,ero f' si,,patioticf', gata si-siorfere serviciile,,patri,ei " la a cdror ,,liberare" aa, contribuit. Josnicia acestora nu are li-miti. in orice societate, de la epoca de piatri gi plne in zilelenoastre, esenla trddirii, este giva rdmine aceeagi. Jn ceea ce-iprivegte pe triditorii romAnidin epoca,,rizboiului rece", trebuie sili se spund simplu 9i definitiv ci ei nu au trddat un regim politic,care de altfels-a gidovedittrecitor, eiau tridat Rorndnia, poporulromin si interesele sale. Pentru asemenea fapte nu existd niciscuze, nici iertare.

in anii de glorie ai relatiilor politice, economice, culturale similitare dintre Romdnia si S.U.A., cuprinsi in perioda istorici dintre1964 9i 1985, fara noastri a fost mult mai onesti decit parteaamericani. Rominii nu au urmirit niciodati destabilizarea regi-mului politic din S.U.A. iar informafiile pe care le-a obtinut pecii oficiale sau mai pufin oficiale pe terit<iriul S.U.A. le-i folositin propriul interes, firi a le pune la dispozifia unei terte pdrti,ata cum pe nedrept au fost binuifi, pentru motivul ci ficeam partedin Tratatul de la Varsovia.

Atunci cAnd se va umbla la arhivele secrete ale statului, seva constata, probabil, ci Rominia a jucat, in.epoca rizboiuluirece, pe plan european 9i mondial, un rol deosebit de mare,mult disproporlionat fafd de puterba sa economici si militard.Probabil ci vor mai trece secole pind cind fara noastri si maiaibi un asemenea rol.Aveminvedere, printre altele, rolul Rominieiin negocierea politicd a rizboiuluidin Metnam, apropierea politici

t15

Page 116: Florian Garz - CIA Contra KGB

dintre S.U.A. si Ghina, negocierea Tratatului de la Carnp David dinkelsrael si Egipt si altele.

Probabilci la nivelulanului 1989, cind relatiiledintre Romi-nia si S.U.A. au atins cel mai scdzut nivel, dezamigirea a fostprofundi si reciproci. Pe de o parte, regimul lui N.Ceausescus-a simtit iriaai si a abandonat, in ciuaa serviciilor inlenseaduse intereselor S.U.A. iar pe de altd parte, arnericanii au rdmasprofund nernulfumiti de faptul ci nul au putut produce schim-bdri politice in Romdnia, vizind scoaterea lirii noastre din ,,lumeacomunistin' adici o evolulie aseminitoare celei din Polon ia.

Polonia - repetilii pentru '89

Al treilea front de rupere a,,monolitului comunist", carea conqetrat lmense forle gimijloace din partea S.U.A. ,avdndin avangarde C.l.A., l-a constituit Polonia.

Pierderea Polonieiin favoarea U.R.S.S., in urma aranja-mentelor politice de la lalta si Potsdam, din 1945, a fost regretatdde citre S.U.A., Marea Britanie si Franta inci din primele zile aleincheierii celui de-al doilea dzboi mondial. Se stie cd, pe toati duratarizboiu I u i la Londra, a fu nctjonat guvemu I polonez afl at in exi l, d u pdcucerirea Poloniei in octombrie 1939, de citre armatele hitleriste,sl care, in mod natural, dupd infringerea Germaniei, urma sd seinapoieze la Varsovia, fapt ce nu s-a mai produs niciodati. A{iunilepentru destabilizarea si dislocarea regimului comunist dinPolonia nu au cunoscut niciodati momente de pauzi dars-auamplificatin mod deosebitin condiliile exceplionale create de anul1 958. Acest an, care a culminat cu invazia trupelor Tratatului de laVarsovia, in frunte cu U.R.S.S., in Gehoslovacia - mai pufin Romdnia- afost un an al marilorseismepolitice pe un fronteuropean multmai larg. Astfel, in anul 1968, au avut loc uriasele manifestafiistudenlegti din Franla, la care s-a aldturat o mare parte a popu-laliei, conducdnd lainldturarea regimului politic gaulist, in frunte cuinsusigeneralulCharles De Gaulle, marele erou al Frantei, omulcare a contribuit de o manieri decisivi la renasterea nafiunii sicivilizatiei franceze, distruse 9i compromise gpv in anii ceiu i de-ildoilea rdzboi mondial. Soarta generalului De Gaulle ne face sicredem cd siin cazul marilor natiuni ate tumii, cum esie ce atrancezA,recunostinta fati de marii conducitori este o floare extrem de rari.^rrlln acelasi an, au loc puternice manifestatii studenfestiin Jugos-

ll6

Page 117: Florian Garz - CIA Contra KGB

lavia lui l.B,Tito, ameninlind cu destabilizarea statului. inlelegdndgravitatea momentului 9i dind dovadd de multi intelepciunepofitici, LB.Tito ,,se aldturd" migcirilor studentesti printr-undiscurs de ,,sprijinire" a rcvendicirilbr, juste" ale maiei destudenli ,

pericolul este indepirtat iar miscarea se incheie cu sloganul,,IJfo€st€ cu noi".

in anul 1968, au avut loc puternice migciristudenlegtiin Polonia, incheiate cu misuri represive put6rnice Uin pa'rtiaautoritililor, constind din inchiderea facultililor, arestarea gi jude-carea unor lideri ai migcirilor ;i concedierea unui numdr importantde profesori universitari.

in legituri cu migcirile studenfesti din Europa anului 1968,s-au fdcut, pe parcursulanilor, multe speculafii. Din lipsa unordovezicerte, nu voi intra in detalii. Subliniezinsi faptul cd o seami deobservatori si analisti politici avizali considerd ci S. U.A. si i nstru-mentul siu de cercetare si influenfd, C.l.A., nu arfifost striinede aceste misciri. in ceei ce priveste Franfa, cercurile politicede la Washington erau vital interesate in inliturarea de la puterea generalului De Gaulle pentru lovitura dati de aiesta N.A.T.O.prih retragerea Franleidin structurile integrate militare ale pactului,scoaterea din aceasti tari a Gomandamentului Suprem al NA-TO.si eliminarea bazelor militare americane de pe teritoriulfrancez.Asemenea fapte, suntem absolut siguri, nu i-au putut fi iertatemindruluigeneral, care nu s-a remarcat niciodatd prin prea multidragoste fali de S.UA si, ca atare, la momentul potrivit, exploatdndu-se o stare interni dificili din Franfa, a fost lovit decisiv.

Prezenfa C.l.A. in miscdrile studentesti de la Belgrad9i Varsovia, din acelasi an, ni se pare o chestiune fireasci si,chiar dacd nu ar fi fost implicati, nu ar fi putut scdpa de binuiali.Jugoslavia si Polonia au fsst considerate intotdeauna ,,zonelemoi" ale lumii comuniste, in care G.l.A. isi punea mari speranfein a le transforma potrivit cu interesele S.U.A.

in anul 1970, pe fondulinriutdfirii condifiilor de viati si maiales al cresterii prefurilor, in Polonia au loc primele mari actiuniale clasei muncitoare. Tonul este dat de muncitoriisantierelornavale din Gdansk. Migcdrile se vorintinde rapid pe tot litoralulMirii Baltice gi apoi in reitul prii: in nota obisnuiti a regimului comu-nist, de care vor lua la cunostinfi 9i rominiiin decembrie 1989,muncitorii rizvrdtifi sunt etichetati,drojdia societdfii, aventurieri,anailti;ti, huligani, elemente criminale, dugmani ai socialismului gi

Ltl

Page 118: Florian Garz - CIA Contra KGB

ai Poloniei". La 15 decimbrie 1970, muncitoriidin Gdansk, dinGdynia si Sceczin au iesit masiv pe strizi si au dat foc unorinstitutii de stat si de partid. Politia polonezi, sprijiniti de unitifiale armatei, in efodurile de a restabili ordinea, a deschis focul, rezul-tind 44.de morligi 1 164 de rinifi (mulfidin acestia deceddndulterior).

La 18 decembrie 1970, muncitorii de la santierut navalWarskidin Sceczin au pus stipinire pe atetiere si, cu toate ci seaflau inconjuralide trupe, aleg un prim comitet dL grevd gi redac-teazi un documentce continea revendincirile muncitorilor, printrecare, dreptulde a avea sindicate independente. Aicis-a niscutpentru prima datd ideea ce avea si stea labazanagterii sindicatuluiindependent ,,solidaritatea" in 1980 9i 198:1, precum si aprogramuluisiu politic, ce aveau si conduci, peste aproximativ20 ani, la ciderea regim u lui com unist din Polonia. Drumu I s-a doveditoctren_r de lung side anevoios. Migcirile muncitoresti din Polonia,din decembrie 1970, nu au fost cunoscute in Romdnia datoriticenzurii, dar nici nu iu rimas firi urmiri. ldeile niscute atunciaupenetrat, incet dar sigur, toate regimurile totalitare din Europa Gen-trali, inclusiv cel din Rominia. Similitudinea acfiunilor munci-torestidin decembrie 1978 de la Brasov cu cele ale muncitorilorpolonezide la Scetzin din 1970 este izbitoare.

Anul 1970, in Polonia, marcheazd ciderea de la putere asecretarului general al partidului Wladislav Gomulka gi ascensiunealui Edward Gierek, apreciat ca moderat 9i orientat sire reforme. inanul 1971 , migcdrile muncitoresti din Polonia reizbucnesc, iar regimulcomunist cauti solufii, impreuni cu Moscova.

,;Greul luptei" pe ,,frontul anticomunismului" in cei 45de ani ai ,,rizboiului rece" l.au purtat serviciile de spionaj aleS.U.A, secondate de cele ale Marii BritaniisiGermaniei Federale,,,binecuvintate" 9i sprijinite la scari globald de citre Vatican cucei 25.000 de cdlugiri ai Ordinului iezuitilor care, de-a lungulsecolelor, s-au dovedit cei mai de temut agenfi de spionaj din toatetimpurile. Gartea lui Richard Gid Powers, profe-sor de istorie laUniversitatea Staten lsland din S.U"A intitulati ,,lstoriaanticomunismului american'n,apdnfiAla Editura Free Press din NewYork in anul 1 995, pune in I umind, in modul cel mai convingitor, faptulcdintre Vatican, Biserica Gatolici din S.U.A. Si C.l.A. a existat Siexisti un acord secret (,,santificat" de autoritatla scaunului papi)de lupti impotriva comunismului, a ideologiilor ateiste, precum

118

Page 119: Florian Garz - CIA Contra KGB

si a celorlalte civilizatiicare nu au ca suport moraldogma catolici,inclusiv ortodoxismul.

A rimas in istorie enciclica lui Eugenio Pacelli, care adevenit Papa Pius al Xll-lea, prin care,,socialismul gi comunismul",impreund cu ideologia marxistd, au fost declarate "dusmani demoarten'a) bisericii si civilizaliei occidentale, iar Germania cglui de-al treilea Reich sub Adolf Hitler a fost decretati drept,,ba stionulcrestiniffitii".

Vaticanul a continuat aceeasi politici, in toati perioada post-belicd avind de data aceasta ca principalaliat G.l.A. si institutiilebisericesti catolice din S.U.A.

ln zilele noastre, nu maieste un secret pentru nimenifaptulcd aducerea cardinalului polonez Voitila pe scaunul papal giincoronarea lui sub titlul de Papa loan Paul al ll-lea, constituieuna dintre cele mai strdlucite acliuni acoperite din irltreagaistorie a C.lA. Cele doud institufii s-au legat printr-o 'Trdtie de cruce",reusind si stivileascd venirea la putere a partidelor comuniste inItalia si Franfa.

Societatea religioasi ,,John Birch", cu o doctrind neo-fascis. ti, din S.U.A., infi i nlati in memoria preotu lu i catolic cu acelaginume, arestat si executat pentru diversiune si spionaj in Ghina, in1947, "Cruciada Anti.comunistd Cre;tind"- creati de Fred Schwartsin anul 1962, ,,Cruciada Crestini"- condusi de Billy Forster Hargis,,,Liga GregtiniAmericani"- condusi de Edgar Bundy si altele aupurtat girul Vaticanului, au'colaborat si continui si colaborezestrins cu C.l.A. Acestea actioneazi, in prezent, acolo unde,,p/a-neta esteincd rosien',adici in Ghina, Asia de sud-est siin Guba,precum siin tot spafiul fostei lumi socialiste din Eurgpa Centrali side Est, pentru eradicarea,, urmdrtlor comunisrnului'n.

Vaticanul, sub Papa loan Paul al ll-lea, a jucat un roldecisiv in propulsarea lui Lech Walesa in fruntea sindicatului-partid ,,So/ida ritatea",in distingerea "catolicului electrician", devenitulterior presedintele Poloniei, cu premiul Nobel pentru pace, insubminarea bazelor societifii socialiste de tip totalitar dinPolonia, Cehoslovacia, Ungaria silirile baltice - Lituania, LetoniasiEstonia.

Pufini oameni stiu ci deturnarea demonstrafiilorstuden-legti gitransformarea acestora in acfiuni cu caracter anti-statalvizind rdsturnarea regimului politic din China, din vara anului1989, a fbst efectuatd de cdtre misionarii catolici iezuili impreu-

ll9

Page 120: Florian Garz - CIA Contra KGB

ni cu agenfi acoperifiai C.l.A. Pe acestfond al"radicalizirii" bruscea miscdrii studentilorchinezi din Beijing, s-au produs incidentele dinPiafa Tian-An-Men, soldate cu circa 300 de morli si riniti, gi nu cu,,mii & morti", cum s-a transmis si continui si se transmiH siin zilelenoastre de citre mijloacele audio-vizuale americane din reteleleintemationale ale acestora.,,Adevirul" despre,,m asacru I" din Pia\aTian-An-Men este tot atAt de autentic pe cit a fost cel referitor la cei,,60.000 de mo(i de ta fimigoara, din decembrie 7989"...

Reagan - actorul din,,Rizboiul steleloro'

Stindardulanticomunismului a fost ridicat din colb dec'itre fostul presedinte Ronatd Reagan, incepdnd din 1981 , care,in timpul primului sdu mandat, a angajat S.U.A. in cea mai ampli9i mai ameninfitoare cursi a inarmirilor din toatd epoca riz-boiuluirece.

La 23 martie 1983, R.Reagan a aruncat lumii comunisteprovocarea ,,rdzboiului stelelor'', care consta din crearea, in spa-

f iul cosmic" a u nu i u riag scut antiracheti menit si transforme S.U.A.

intr-un spafiu invulnerabilfati de mijloacele strategice nucleare ru-segti. Programularfi durat piniin anul2000 giarfi costat S.U.A.in jur de 2.500 miliarde de dolari.

Programul propus de R.Reagan (vezi anexa nr.22) a avutefecte negative asu pra aliaf ilor S.U A., di n N.A.T.O., deoarece preve-dea protecfia exclusivi a S.U.A., lisind Europa deVestdeschisioriciror lovituri probabile rusesti. Acesta a fost una din cauzeleprincipale ce a condus la reactivarea Uniunii EuropeiOccidentalecare, dupitoate probabilidtile, va deveni organizafia de securitatea Europei la inceputul secolului XXl, ducdnd la eliminarea NA.T.O.,o alianti oricum depi;itd de istorie si intr-o stare de declincontinuu. Dorinlq Romdnieide aderare la N.A.T.O. , o alianti militardmuribundi, este cel pulin stranie daci nu ridicoli...

in programui siu politico-militar anticomunist agresiv carein 1983 pirtea duce la izbucnirea celuide-altreilea rizboimondial,Ronald Reagan a fostincurajat de gregelile strategice grave sdvAr-gite de Moscova prin implicarea militard a rusilorin Etiopia,Angola,America Latind si, mai ales, prin intrarea armatei sovietice in Afga-nistan la 25 decembrie, 1979.

Tlrturor acestorstiri le.a pus capit aparilia pe scena politicia lumii a lui Mihail Gorbaciov cu programele sale ,,Noua gdndire "

t20

Page 121: Florian Garz - CIA Contra KGB

si ,,Perestroika",ceaveau si conduci atdt la stingerea rizboiuluiiece, cdt 9i la disparilia,,lumii comuniste" din spafiul geopolitic al

fostuluiTratat de la Var;ovia.Evenimente care s-au succedat cu viteza fulgerului, in

intervalul de timp istoric extrem de scurt 1989-1 991 ; au surprinstotal serviciile de spionaj militar occidentale' C.l.A. a iesit atitde discreditati din acest proces, incitin 1991, in CongresulS.U.A., senatorul Daniel Patrick Moynihan a cerut desfiinfareaacestei imense institufii de spionaj.

Datoriti insd i ntervenf iei ferme a fostu I ui pregedinte GeorgeBush, care a de$nut cu aniin urmd fu nc$a de director al acestei institu$i,

G.l.A. a scdpat cu doar o reducere de25o/o a personalului siu.AnalisiiG.l.A. din epoca post-riboi rece au ajuns la conclu-

zia cd strategii seruiciilorde spionaj militaramericane a fostfunda-mental eronati, axindu-se exclusiv pe studierea,,pirf ilor tari " ale

comunismului qi nu pe cele slabe, cane au condus in fi nal la colapsulacestuia.in eforturile lorde cercetare a U.R.S.S' 9i,,/umii comuniste"in general, serviciile de informalii ale S.U.A' si-au concentratforlele si rnijloacelein proporlie de 51% pentru spionajulmilitar,15 % pentru spionajultehnico-militar,31Vo pentru spionajul poli'tic 9i 3% la suti pentru spionajuleconomic.

Pentru a repara aceste gregeli, din 1992 incoace, S.U.A.au alocat in jur de 40 % din forlele si mijloacele serviciilor salede informafii pentru spionajul economic.

Dupd ciderea comunismului si dezmembrarea U.R'S.S.,serviciile de spionaj american patronate de G.lA. au in preocupdrilelor subterane, printre altele, urmdtoarele obiective:

.prevenirea refacerii sub orice formi a fostei U.R.S.S.;

. consolidarea independenlei Ucrainei;o atragereain N.A.T.O. a statelor baltice, Estonia, Letonia

;iLituania;o alimentarea unor stiri de tensiune 9i conflict in zone ce

se preteazi la aceasta, cum sunt cele din Caucaz si republicilemusul-mane, pentru a trena refacerea puterii economice 9i militarea FederalieiRuse;

. reducerea prin toate mijloacele a puterii militare a

Federaliei Ruse, mai ales in domeniul nuclear;'. cucerirea pielii de armament din Europa Gentrald 9i

eliminarea Rusiei din aceasti zoni;

12l

Page 122: Florian Garz - CIA Contra KGB

. atragerea sub controlulS.U.A. a serviciilorde informafiiale statelor din Europa Centrald.

, Pe un plan secundar, mai multdeclarativ, pentru a-si mascaobiectivele reale, C. lA. vorbegte gi despre lupta im potriva proliferiri inucleare,afficului de droguri si de armament, a crimei organizate etc.

lnteresele S.U.A,. in Europa se lovesc insd de cele aleUniunii Europene, care face eforturi de iesire de sub hegemo-nismulS.U.A., fiind pe cale si realizeze acest lucru.

Tratatulde laAmsterdam, semnatin 1997, pune bazeleunei noi Europe de laAtlantic la Urali, iar relafiile dintre Europa deVest 9i Europa de Est evolueazA pe cu totut aite coordonate decdtcele dorite de Washington. Fuziunea dintre EstulsiVestul conti-nentului va duce in final la nagterea unei Eurofe noi care, inperspectiva secoluluiXXl, tind! sd devini cel mai mare centrude putere economici, tehnologicd, comerciali si militari dinlume. Spionajul economic va trece pe primul plan si vafi ,,fdrdfrontiere".

Cit priveste perioada de tranzitie din Europa Gentrali side Est, deocamdatd, aceasta se aseamdni foarte mult cu ,,paceacartaginezd"si consti in distrugerea, sub presiunile Occidentului,a tuturor elementelor componente ale fostei lumi comuniste.Generatiile care trec prin acest proces vor aprecia, cindva, daci afost bine sauafost rdu din tot ces-a fdcut sivorsuporta consecintele.

l

122

Page 123: Florian Garz - CIA Contra KGB

Gapitolul lV:

SERVICIILE DE SPIONAJ ALE SECOLULUI XXI.PERSPECTIVE.

Serviciile de spionaj ale epocii,,rdzboiuluirece" nu au dis-pirut. Gu toate schimbirile politice, economice si militare de am-ploare tectonici petrecute in lume, a "disparifiei inamicului", acesteservicii au supraviefuit; adaptindu-se fiecare, dupd intereselespecifice, la noile misiuni. Nici un guvern occidental, in frunte cuadministrafia de la Washington, indiferent cdt de,,democratic"sau de,,transparent"se pretinde, nu a indriznit si se atingd intr-o manieri de fond,,,revolufiona;xd", de serviciile sale de spionaj.

S.U.A. sunt lara care a operat cele mai reduse schimbiriin structurile sale de informafii. Totula rdmas aproape intact,in speciat datoritd faptutui ci aiunci cind s'a aplicat "reforma" indomeniul "comunitdlii serviciilor de informafii", reclamate de nouaetapi istorici, la GasaAlbi, pe postulde pregedinte alS.U.A. s-aaflat George Bush, fost director general al G.l.A., iar in frunteaAgenliei Gentrale de lnvestigaliis-a aflat Bob Gates, unuldintrecei mai mari conservatori care s:a aflat vreodati in acest post, ar-hitect gi promotorin rAital ,,r-azboiului rece ".

Pozitiv este totugifaptul ci, sub o noui administrafie, ceaa luiWilliam Clinton si dupi scoaterea la pensie a bdtiiosului B.Gates, G.l.A. a recunoscut ci intreaga concep!ie, intregul modde lucru si de interceptare a lumii epocii ,,rizboiului rece", pre-cum ;i a relafiilor Est-Vest in anii 1945-1989 au fost, in esenfi,eronate.

Totin acest nou context, s-a apreciat ci subordonareaserviciilor de informafii americane fafi de anumite interese po-litice partizane de pJrtlU a avut "t"tt"

grave asupra perfor-manfelor acestora in problemele de interes nafional, strategice,majore.

in perspectiva secolului XXl, atdt in S,U.A., cit siin altestate mari din Uniunea Europeani, se incearci adaptarea activititiiserviciilor de informafii la nevoile reale, de interes national aleinstitufiilorconsumatoare de informaliigi nu la interesele unui partidpolitic sau altul. Va fi exclusd in viitor numirea unor oameni poli-tici, la conducerea acestor servicii.

t23

Page 124: Florian Garz - CIA Contra KGB

Organele de spionaj americane, britanice si germane, carea u cola borat cel ma i strAns pe,,fro ntu I a n ti c om u n i s m u I u i,' in loatdperioada,,rizboiului rece", admit ci cea mai mare deficienli inactivitatea lor a fost lipsa unor ,,surse umane de informitii". - ,-^----,'--.- ' 'adica a unor spioni recrutaliin centrele de decizie politicd la nivelinalt din fosta U.R.S.S. si cltelalte state membrein i."iutuiJ" f"Varsovia.

Lipsa surselorde informatii umane la nivelde agenti, infor-matori sau relatii cu potenlial i nformativ, a constituit cauza principalia surprinderii politice cireia i-au cdzutvictimd toate serviciile de in-formatii din statele membre in N.A.TO., in frunte cu cele americane.

ln secolulXXl, C.l.A. sicelelalte servicii de informaliicareau suferit de aceasti lacuni, exagerind aportultehno-spioriajului,vor reveni la rnetodele clasice, readucind in prim plan rolul surse-lor ururane si mai ales al agentilor recrutatisau infiltratiin tirile pecare le cerceteazi, mai ales in spafiul geopolitic alfostului Tratatde fa Varsovia (anexa nr.11).

In epoca ,,rdzboiului rece ", serviciile de informalii ale S.U.A.au cheltuit aproximativ 87% din fondurile avute la dispdzitie pentruculegerea de informafii cu mijloace tehnice (terestre, aeriene, navale,subacvatice si cosmice)si numai 13% pentru exploatarea surselorumane. S-a constatat, cu multdintirziere, ci niciun mijloctehnic,indiferent de gradul siu de sofisticare, nu poate pdtrunde in constiin-taomului:

Pe timpulrizboiuluidin GolfulPersic, din iarna anului 1991,comandantul fortelor americane si aliate din zond, generalulSchwartzkopf, a dorit si cunoascd daci armata irakiani dispuneade o componenti de lupti chimici pentru rachetele de tip SdUD cucare Saddam H ussei n executa lovituri asu pra lsraelu lu i si ArabieiSaudite. Cu toate ci asupra zonei de operafii eru

"onc6ntrati o

forfi cosmici de cercetare strategici alcituiti din 32 sateli{ide celmai inah nivel tehnic, suplimentati de avioane de cercetare ,,invizibile,,F-117 si de cele de tipul SR-71, precum si de alte mijloace tehniceultra-moderne, nimeni nu a putut rdspunde la aceasti intrebare,fapt ce a creat o psihozd de spaimi atdt la nivelultrupelor, cdt maiales alpopulatiei israeliene, determinind guvemulde la lerusalimsd cumpere urgent mdsti de gaze in valoare de sute de milioanede dolari. Problema arfifost rezolvatd simplu daci in dispozitivularmatei irakiene arfi existat micar un singur agent, un singur om,recrutat care si lucreze'pentru spionajul militar american.

t24

Page 125: Florian Garz - CIA Contra KGB

La noud ani de laincheierea rizboiului din.Golful Persic,atit G.l,A., cdt giAgenfia de lnformalii a Apiririi recunosc cd unasemenea agent nu a existat, in ciuda faptului c5, p6nd in 1990,sute de ofileri irakieni s-au instruit in Occident, inclusiv inS.U.A., existdnd posibilitdlide a selecliona girecruta din rindulacestora, aga cum se procedeazdin prezent cu uniiofiferi din fosta,,lume comunrlsfd" care se instruiescin S.U.A.

in secolul XXl, serviciile de spionaj vor cheltui sumemult mai mari pentru crearea, dezvoltarea si exploatarea.surse-lor umane de informaliiprin crearea de ce!ule si retele de agenlirecrutafi, informatori pldtifi 9i relafii capabile si furnizezeinformafii de valoare.

Lumea secoluluiXXlva fi fundamental diferiti de cea dinuttima jumitate a secolu lu i )OC Aceasta nu va mai fi o lume,,bipol art",axatd pe S.U.A., si fosta U.R.S.S., care s-a dezintegrat, 9i nici olume,, mo n o po I a rd " cum viseazi Wash i n gon-u l, ci o lume,, m u I ti -polart", bazati nu pe blocurimilitare, ci pe grupdrigiorganizafiieconomice regionale.

Gel mai pulin pentru urmitoarele 2-3 decenii, posibili-tatea izbucnirii unor rdzboaie la scari continentald sau globalieste exclusi. Nici una din marile puteriale lumii nu este interesatdin rizboi 9i nu are posibilitifide a purta un rdzboi de amploare pe

cont propriu.Echilibrul de fo(e in plan local, regional sau mondial

va lua in calcul puterea economici a statelor sau grupurilor destate 9i nu puterea militari, cum inci se mai gdndegte la Washing-ton. P uterea mil itari a fostei U.R,S.S. a fost enormd dar s-a prdbugit,firi ca impotriva acesteia si se fi tras un singur cartug, pe fondulcolapsuluieconomic-

in secolul XXl, lupta pentru dominalia lumii se va daintre blocurile economice 9i comerciale 9i nu intre blocurilemilitare, care au dispdrut rind pe rind (SEATO, CENTO, Tratatulde la Varsovia).

ln ultimul deceniu al secoluluiXX, importanla factoruluimilitar in relafiile dintre state a fost intr-o continui scidere.Aceasti tendinfi se va accentua in secolul viitor.

N.A.T.O., pr:incipala alianfd militad a lumii occidentale, carea supraviefuitincheierii,,rizboiului rece", va continua si se degra-deze, si fie marginalizat, iarin urmdtorii 5-10 ani se va dizolva.

S.UA. vorface eforturi disperate pentru prelungirea existen-

t25

Page 126: Florian Garz - CIA Contra KGB

lei NA.TO., d.ar ga.nsele de- reugitd su nt m inime. N ici cei mai optimistidintre analistii politici si militari americani, printre care paul Kenneciy,

Yll'."1nj(1Ybr, Jonathan Dean, Michael Hogan simultialtii, nu credcd N.A.TO. va supravietui mai mult de cdtiva ani.

Cea mai puternici organizatie economici la sfdrsitulsecolului XX si inceputul secolului XXI este Uniunea Europeani.lntroducerea monedei unice europene EURO la 4 ianuarie 1999este de naturi sd consolideze si mai mult puterea si influenta inlume a Europei Occidentale.

Uniunea Europeani, in baza Tratatului de la Amsterdam,semnatin 1997 siratificatin 1998, isiconstruieste propriul organismde securitate 9i apdrare prin contopirea cu Uniunea EuropeiOccidentale.

Uniunea Europeani a devenit mult prea mare si puter-nicd pentru a mai incdpea in N.A.T.O. De altfel, acest bloc militardesuet nici nu mai constituie forumul unde se dezbat si se iau maridecizii politice din zona euro-atlanticd. in plan politic, ru'.e.t O. a fostinlocuit cu dialogul Uniunea Europeani - S.U.A. pdni la epuizare,N.A,.T.O. va deveni un fel de,,/a dd de scule militare,, pecare si leinchirieze Uniunii Europei Occidentale, pentru desfisu-rarea unoroperatiuni militare in afara zonei de responsabilitate a irl.R.T.O.

Singurele lucruri cu care se va '.remarca" NA.T.O. cu prilejul"jubileului" sdu din 4 aprilie 1999 (ma nuscrisul a fost predatinaintede aceastd datd - n.ed.lvaficonfi rmarea admiterii in alianfi a Cehiei,Poloniei 9i Ungariei, precum si aprobarea noii sale stritegii totaldiluate si cu o semnificatie pur politici, marginald. Dupi aceastidatd, N.A.T.O. va intra tn faza finali a declinului siu, pini la di-zolvare sau inghetare.

ln primuldeceniu al secoluluiXXl, se vor contura tot maipregnant,,poliide putere ai lumif', care vorfi, in ordinea irnportanfei,Uniunea Europeani, S.U.A., Japonia, Federatia Rusi (Comuhi-tatea Statelor lndependente) 9i Ghina.

Vor apirea fricfiuni si contraindicafii intre marile puterieconomice ale lumii, Uniunea Europeani, S.U.A. biJaponia, incare vor fi angrenate ;i serviciile de spionaj ale acestora.

ln secolulviitor, S.U.A. vorfi interesate nu in dezvoltareasi extinderea spre est a Uniunii Eur,opene, ci in subminareaacesteia, pini la destrdmare.Aparitia monedei unice europene,care pune capit suprematiei dolarului in economia mondiali, echlvaleazd cu pierderea unui mare rdzboide citre S.U.A. si nu va ri-

t26

Page 127: Florian Garz - CIA Contra KGB

mdne.fdri replici. S.U.A. vor recurge la misuri de subminare aU.E. prin speculalii bursiere si diversiuniaioperite, deoarecenu mai au puterea de a se mdsura intr-un rdzboi economicdeschis cu Europa Occidentali. Aceasta, deoarece valoarea pro-dusului intern brutal Uniunii Europene este maimare decitcelalS.U.A., iarvaloarea capitalului vest-european investit directin eco-nomia S.U.A. este substantial mai mare decit celamerican investitin economia U.E.Acest nou raport de fo(ein plan economic obligiS.U.A. la multi pruden{d.

in pragulnoultiisecolsi mileniu, sub privirile noastre, senaste o lume cum nu a mai existat nicicdnd. Omenirea reclami 9irealizeazd progrese in directia picii si democraf iei, a unu i sistemeconomic eficient. U.R.S.S. a dispdrut, ,,rdzboiul rece"a devenitistorie, iar S.U.A. nu mai pot invoca ,, pericolul comunist"laadresasecuritifii sale. ,,Barbarii din est" nu maivin' Focarele de tensiunesi conflicte, desiincd numeroase, inclusivin Balcani giin spatiulfostului imperiu sovietic, au tendinla de a se stinge. Daci inurmi cu 10 ani marea majoritate a statelorAmericii Latine se aflausub regimuri dictatoriale, in prezent,g0o/o din acestea triiesc subguveme alesein mod democratic, chiardaci instituliile democratice,ca gicele din RomAnia, nu au ajunsincd la maturitate.' in Africa de Sud, a fost iemolat r6gimul de apartheid, iarinOrientul M'rjlociu negocierile de pace, desiextrem de dificile si presi-rate cu acte de violenfd, totusise deruleazi.

Germania a fost reunificati in mod pasnic, iarin EuropaGentrali gide Est, cu preful unoreforturisupraomene;ti, se edificdsocietdf i democratice 9i se introduce sistemul economiei de piafd.

O.N.U. a ?nceput sd-gijoace rolul dorit de fondatorii sii 9istatuatin Charti. La cumpdnaintre secole;imilenii, omenirea par-curge o epoci de mari transformiri revolulionare, de mari speranfe,promisiuni si oportuniti,ti. Asupra tuturor acestorfenomene care auschim bat axa istoriei, o putern icd infl uenli a fost exercitatd de trans-formdrile din tosla,,lume comunrS'n, cunoscute sub genericul,,Revo-lutia europeand de Ia 1989*.

Cu toate evolutiile pozitive la scari globali, nu avem incicu raj u I 9i nici sufi ciente puncte de sprij in sd le considerim definitive,ireversibile. Peste tot pe glob, in locuri cunoscute sau maiindepir-tate, existi pericole, stiri detensiune giconffict. Ceicare defin supre.matia in domeniul militar manifesti mult prea usortendinfa de relcur-gere la mijloace de forfi pentru aga-zisa solulionare a conflictelor.

t27

Page 128: Florian Garz - CIA Contra KGB

Dacd, in trecut, intervenfia militari constituia o mdsuri deexceptie, extrem de gravd, in epoca post-rizboi rece, aceastaaproape ci a devenit o reguld. Gr:este rezistenta si ostilitatealumiiin curs de dezvoltare iar in cadrul acesteia, i fundamen-talismului islamii, fald de uriasuldecalaj ce o desparte de lumeadezvoltati, fafi de modulde-a dreptulmonstruos de inegalincare sunt impirlite si consumate resursele gi avutia planetei.

Toate acestea vor i nfl uenfa activitatea seruiciilor de spionajla scard mondiali in secolul XXl. Cercetarea strategici la scardglobald se deplaseazd din sectorul militar, predominant in adoua jumitate a secolului al XX.lea, spre sectorul economic,in secolulXXl.

Gomunitatea serviciilor de informatii ale S.U.A.

Potrivit prevederilor legii nr. S. 2198 din 1g93, care a adusmodificiri la Legea siguranfei nafionale din 1947, Comuni-tateaServiciilor de lnforma$ii (spionaj) a S.U.A. cuprinde urmd-toareleinstitutii de nivel nafional si departam ental (anexa nr. 1 2):

- Agenlia Centrald de lnformafii (C.l.A.) - ca organismnafionalsuprerl de culegere de informatiidin surse umane sisursetehnice, avind totodati si rolul de coordonatoial.activitdtii tuturorcelorlalte seruicii de informatii si de secu ritate existente in S. U.A.potrivitlegii; ' '

- Agenfia Nationald de Securitate (N.S.A.) - subordonatiDepartamentului Apirdrii, avind ca misiuni efectuarea cercetiriiradioelectronice la scari globald, cu mijloace de interceptare teres-tre, aeriene si cosmice, ascultarea siinregistrarea legdturilor detelecomunicalii ale tuturorstatelor lumii, indiferent de natura relaliiloracestora cu S-.U.A. si spargerea codurilor si cifrurilor statelor siarmatelor striine;

- Agentia de Informalii a Apirdrii (D.t.A.) -subordonatiMinisterului Apiririi al S.U.A. (,Pentagon'J, care rispu nde de exC-cutarea culegerii de informatii militare la scari globali, folosind mij-loace si procedee specifice, de la crearea sicultivarea surselorumane (spioni si informatori pEtifi) la mijloacele din domeniultehno-spionajului, de uscat, aeriah, maritim, subacvatic si cosmic;

- Agentia Nafionali de Cercetare Foto si Sateliti delmagine - organ de vocafie globali apirutin urma experienfei r#bo-iului din Golful Percic, destinat si sprijine comandamentele militare

t28

Page 129: Florian Garz - CIA Contra KGB

americane pe timpul ducerii unor operaliuni militare.- Direcfia de lnformafii a Trupelor de Uscat;

Directia de lnformatiia Fortelor Maritime Militare;- Direcfia de lnformatii a Forlelor Aeriene Militare;- Direcfia de lnformatiia Corpuluide lnfanterie Marini.Aceste Direc{ii executi misiunide cercetare strategici,

operativi sitacticiin iolosulcategoriei de forle ale armatei pe-careo deservesc.

- Biroul Federalde lnvestigafii(F.B.l.) - sau polilia politicia S.U.A.-, insircinat cu acliunile de combatere a delictelor politicela nivel federal, a mQcirilor de sorginte comunisti sau social-demo-crati de orice fel, a migcirilor sindicale si pentru drcpturile populatiilorde culoare etc. Totin sarcina F.B.l. intrd gicombaterea crimeiorgani'zate, a traficului cu stupefiante, armament, materiale radioactive etc.

Biroului Federal de lnvestigalii ii este atribuit meritul istoricde a fi lichidat fizic sau prin expulziri masive orice migciri politicesemnificative cu tendinle de stAnga, de pe teritoriul S.U.A., de-alungulintreguluisecolXX. Totodatd, F.B.l. are misiunea de comba-tere 9i anihilare a activitifii serviciilor stdine de spionaj pe teritoriulS.U.A.

in ultima jumitate de secol, cele maicrincene bitilii petrontul,,rdzhoiuluisecref'ns-au purtatintre F.B.l. gi K.G.B. Rezultatelereale ale acestor "bdtilii" vor putea fi cunoscute numaiin misura incare atit S.U.A., cit 9i Federalia Rusi vor permite accesul unorcercetitori la arhive. Nicifantezia celor maitalentatiscriitori si nicicascada filmelor de spionaj turnate in studiourile de la Hollywoodnu vorajuta la cunoasterea adevirului.

- Depa*amentul de lnformafii al Ministerului de Finanfe,apreciat ca unUldintre cele mai putemice simaieficace serviciideinformalii din S.UA., cu agenfi infiltrafiin toate institufiile financiare,burse 9i medii de afaceride pe teritoriul S.U.A.;

- Direcfia de lnformafii a Ministerului Energiei, carepractici un spionaj la scard globald cu privire la rezervele energeticeale altor state, precum si cel al tehnologiilor de virf;

- Directia de lnformatii a Comisiei pentru EnergiaAtomici, insdrcinatii cu organizarea si desfisurarea spionajului indorneniul tehnologiei nucleare, atit cu aplicalie civild, cit si militari,la scard globali;

- Biroul ,,H" pentru lnformaliif i Cercetare din Ministerulde Externe al S.U.A., organ de colectare 9i prelucrare a informafiilor

r29

Page 130: Florian Garz - CIA Contra KGB

culese de ambasadele S.U.A. din intreaga lume;- Agenlia de lnformalii a Girzii de Goasti, care are agenfi

infi ltrali sub dibrite acoperiri oficiale sau private, in toate marile porturialelumii.

ln afara celor 14 serviciide informafii (spionaj) de impor-tanfi nafionali sau hepartamentali, pe teritoriul S.U.A. maiopereazi un numir de alte 36 servicii de informafii, pe lingdunele agenfii de stat sau particulare, nerecunoscute oficial.

Cu toate acestea, d u pi eforturi s upraomenegti 9i cheltu-ieli astronomice timp de peste 50 de ani, la sfirsitul secoluluiXX, C.l.A. nu cunoagte de cdte incircdturi nucleare strategice,operative 9i tactice dispune Federafia Rusi...

Strategii 9i obiective pentru secolulXXl

Dupd marginalizarea si, in, final dizolvarea N.A.T.O.,fenomen ce s-ar putea derulaintr-un interval de timp mult mai rapiddecitigi imagineazi cercurile politice de laWashington, serviciilede informafii (spionaj) ale S.U.A. vor putea conta foarte pufin pespriiinul fos, tiloralia$ din Eunopa, cu exoepfia probabili a Madi Britanii.

Dupd 1975, an in care s-a incheiat retragerea americanidin Vietnam iar la Helsinki a fost semnat,,Actul Final", prin careerau recunoscute realitdfile politice din Europa, survenitein urmaceluide-aldoilea rizboi mondial, si pini la dispariliafostei,,lumicomuniste", eforturile spionajului american la scard globali,exprimatin resunse umane, tehnice gifinanciare, au fost repartizatreastfel: 65% asupra fostei U.R.S.S. 9i a Tratatului de la Vargovia;25% asupra Chinei 9i restuluiAsiei;7o/o asupraOrientului Mijlociu,lsraelului 9i restulu i statelor arabe ; 2% asupra Americii Latine; 1 %asupra restului lumii.

Prin ,,disparilia inamicului'n si incetarea ,,rdzboiului rece ",aceasti ordine de prioritifi, bine fundamentati din punct de vederepolitic, ideologic gistrategic, a fost dati peste cap iarserviciile despionaj americane, trecute prin focul restructuririloE sunt bulversatesidezorientate.

Pedomeniide preocupdf alecercetdrii sffigiceanerk:anecuefecte si influenp asupra tuturor celorlalb servicii de spionaj ale statelormembrein NAT.O., aloca$ile bugetarein ultimul deceniu al,,rizboiuluirece'i au fost, in general, astfel : spionajul militar - 54%; spionajul tehnicmilihr-l 5%; spionajul economic-3%; spionaiul politb €%.

130

Page 131: Florian Garz - CIA Contra KGB

Restul de 25% afostdestinat unorac$uni s pcbile" a@pild',cumsuntopem$unile psihologice, de subminarc a unorregimuri politice,sus$nerea uror rizboaie ant(1herili, diversiuni economicofi nanciarc ;ichiarasasinafte politice, mult apreciate de G.lA

Din toate acestea, se desprinde concluzia ci cercetareastrategici a S.U.A. si aliafilor sii a acordat o atenlie exterm demici domeniuluieconomic, adici tocmaiaceluia care a condusla ciderea regimurilor politice din fosta ,,lume comunistd" gidin aceasti cauzdsi la pribusirea puteriisale militare. in fruniecu cea a fostei U.R.S.S. Aceasta este gi cauza principalS pentrucare G.l.A. si celelalte servicii de spionaj din Occident au falimentattotalgi lam-entabilin ceea ce priveste prognozarea mariloreveni-mente din 1989, fapt pentru care au gifost sancfionate de clasapolitici din statele respective.

Pentru a repara gregelile trecutului, la sfirgitulsecoluluiXX, C.l.A. aloci circa 40% din bugetulsiu anual, culegeriideinformdfii din domeniul economic. Saltul de la 3 la 40% esteenomr ;i indici direc$ia de evolufie a cercetirii strategice americanein secolulXXl.

in ceea ce priveste eforturile gi orientdrile serviciilor despionaj militare aleS.U.A., cu toate cd i'olul gi importanta lor s-audiminuat, acestea vor continua si aibi o influen{d substantialiasupra politiciiexterne a S.U.A. '

in prezent, resursele umane, tehnice si bugetare aleacestor servici i sunt repartizate, in I inii generale, astfel : informaf iidin domeniul rnilitar, al comerluluicu armament gi al pr.olifeririinucleare - 35%; informatii din zonele de tensiune ;i conflict, insurecfii,rfizboaie de joasi intensitate etnico-religioase etc. -15%; informafiicu caracter politico-militar si economic, atit interne, cdt gi externenale statelorce prezinti interes - 10%; informatii cu privire la actiunileerganizatiilorteroriste - 20%; pentru activititile de contrainformafii,contraspionaj, ant!-drog 9i impotriva crimei organizate-10o/'; pentruacliuni politico-diplornatice, negocieri, medieri etc. - 10%.

ln toat$ epoea,,rdzbolukri rece", declangat cu aproxima{ie?n an"rutr 1947, si pAnd la 25 decenrbnie tr 991, cdnd a fost cobor6tstic?dandul U.R.S.S. de pe turnul de la Krernlin, odati cu detrdmareaimpenir.rluisovietlc, S.U"A.;i pni:'rcipali!s#l alFali, adicd Marea Brita-nie, Germania Federald ;i Japonia gi-aur ,poncentrat in jur de65% din potenllalul serviciilor lon de spi*naj irnpotriva rusi!or.

ln secolulXXl, acest luenu nu ve cfiaifiposibil, deoarece

l3l

Page 132: Florian Garz - CIA Contra KGB

serviciile de spionaj ale Marilor Puteri se vor rdzboiintre ele,pentru avantajele economice, comerciale sisfera de influenti.

Cei mai marigi mai puternici inamici ai S.U.A., in pr,imeledecenii ale secoluluiviitor, vorfi Uniunea Europeani -in fruntecu Germania - si Japonia. Federalia Rusd si Ghina vor intra inacest rizboi cel mai-devreme in cel de'al treilea deceniu alsecoluluiXXl.

in urmitoarele unu-doui decenii, C.l.A. seva concentraindirecfia creirii unor puternice retele de spioni si informatori, adicide surse umane, atAtin Europa Gentrali sispatiulfostei U.R.S.S.,cAt siin Europa Occidentatd, China, Japonia, Orientul Mijlociu, si inAmerica Latini.

intoarcerea la unele forme clasice de spionaj si maial-es la etementulom, materializatin agentul de spionaj plisatinpunctele si forurile critice, va fi una din tendintele dominante inactfuitatea serviciilor de spionaj americane in secolul XXl.

in spafiul fostei U.R.S.S., obiectivul fundamental al spio.najului american in secolul XXI il va constitui fragmentareaFederafieiR,use siaducerea acesteia la dimensiunicare sd nudepiseasci suprafata S.U.A., pentru a scoate de sub controlulMoscovei uriasele rezerve energetice de hidrocarburi din'bazi-nul Mdrii Caspice ,si din Kazahstann precum si resursele dernaterii prime ale Siberlei. Posibilitatea tot mai evidenti dereintegrare a spatiului slav, Feder:afia Rr.rsi, Ucraina si Belarus, cons-tituie o vixiune de cosrnar la Washington.

Un alt obiectiv, cam de acelasi grad, a! S.U"A. in viitorulseco,l va fi subminarea economicd, tehnologici si financiarfr aLJniunii Europene pini la dezmembrarea acesteia.

ln Asia si Pacific, spionajut american va urmiri distru-gerea cornunismuluiin Ghina giirnpiedicarea Japoniei de a creao,,sferd a co'prosperitdfii"inAsia si Pacific, dominati de Tokio.

$ansa este ca pe toate aceste,,fronturi", in secolul XXl,serviciile americane de spionaj politic, economic si militar sdinregistneze serioase egecuri.

Gomunitatea serviciilor de informatiiale Federatiei Ruse

Tn anii care au trgcut de la incheierea,, dzboiulu i rece'i atdt in$.U A, cdt si in Europa Oceldental5, au apirut studii gtiintifi ce si analize

132

Page 133: Florian Garz - CIA Contra KGB

de fond, ferite de marasmul propagandistic anti-comunist, care punintr-o noui lumini adevdrul despre serviciile de informafii (spionaj) 9ide securitate ale fostei U.R.S.S., precum si despre restructurdrile sitransformdrile suferite de acestea in ultimuldeceniu ca urmare adisparitiei regimului politic sovietic gi al dest6mirii U.R.S.S.

Printre studiile de mare finuti stiiiitificd 9i obiectivitate,s-au remarcat,,Cartea Guinness asupra spionajului"a lui MarkLloyd, apdrutd simultan in S.U.A. gi Marea Britaniein anul 1994, lapresti g ioasa ed itu ri G uin ness P u bl is hing, carlea,,l nform ati i I e -factor de putere Ia pace si rdzboi" a lui Michael Herman, subegida lnstitutului Regal de Studii lntemafionale al Marii Britanii (1996),precum Si cartea ,,Noii spioni", alui James Adams, apdrutd laeditura Hutchinson din Londra (1997).

. Potrivit pirerilor exprimate de acesti autori, toti cu stateindelungate, de 25-30 de ani, de activitate in serviciile de informatii,K.G.B. si G.R.U., cele doui mari servicii de spionaj ale fosteiU.R.S.S. au fost prezentate timp de peste 40 de ani ca fiind,,celemai sinistre, maiinfricosdtoare si mai agresive seruicii de spionajdin toate timp.trile". Nimic mai fals, mai denaturat gi mai departe deadevir, sustin acesti specialisti din tabdra adversi.

' Dupi p5rcrea lor, spionajul extem, politic, economic si militaralfostei U.R.S.S., din care s-au,,ndscut"organele de informatii(spionaj) ale Federatiei Ruse dupi 199J au fost, sunt si vor rimAnesi pentru secolu| XXl,,continuatoare ale celor mai bune tradilii secu-lare ale spionajului rusesc, din epoca imperiald"Acestea nu s-audeosebit si nu se deosebesc, in esenfa si practicile lor, deserviciile similare ale altor state cu traditiiin acest domeniu".

Analigtii din Europa Occidentale'situeaze serviciile deinformafii rusesti, ca profesionalism gi eficienld, mult pestecele ale S.U,A., care s-au dovedit sub asteptirisi sub standar-dele minime de profesionalism, mai ales in domeniul surselorumane. S.U.A. si serviciile sale secrete nu au fost pregdtite si aptepentru rolulde lideral lumiicapitaliste dezvoltate, pe care l-au ocupatsi detinut timp de peste patru decenii, in urma rezultatelor celui de-al doilea rizboi mondial.

Des i,,infrinte" in,,rizboi u I rece ", seruicii le de i nformati i(spionaj) rusesti, pd;escin secolulXXl cu o aureoli superioardceloramericane.

Moderne in conceptii, suple in structuri si actiuni, dotatecu mijloace tehnico-materiale la nivel mondial acestea au purtat cu

r33

Page 134: Florian Garz - CIA Contra KGB

ef e, de-a lung ul secolelor,,,s pi ritu I ntsesc'i constAnd din profunzime,perseverentS, continuitate, profesionalism si fortd morali, precumsiacea dozd de patriotism de nezdruncinat, de care s-a doveditcapabili ramura ruseascd a rasei slave. A9a vorbesc la sfdrgitulsecoluluiXX spionii de profesie din Europa Occidentali, despre,,colegii lor debreasE'(, spionii rusi.

Serviciile de spionaj rusegti sunt purtitoare ale unortradifii indelungate, de citeva secole, pe care le-au cultivat,pistrat si dezvoltat, indiferent de regirnul politic de la Kremlin.Nu vdd nici un motiv din lume pentru care serviciile de informatii aleRomdnieisi nu procedeze la fel.

Dupd pirerile experlltor in materie, doar serviciite despionaj ale Frantei, Marii Britanii, Japoniei, ChineisiGermanieise pot compara cu cele rusesti. Aceiasi specialigti consideri cdserviciile de spionaj ale S.U.A. sunt cele mai tinere Si maineexperimentate din lume. Desi extrem de bogate si iuper-tehnicizate, timp de aproape o jumitate de secol, acestea audat dovadd de irafionalitate, aventurism, agresivitate maladivdsi lipsd de profesionalism, ceea ce a contribuit la punerea S.U.A.in situatii umilitoare, cu toati uriasa ei putere economici similitari,cum au fost rizboaiele din Coreea (1950-1953) siVietnam (1965-1975), pe care le-a pierdutin mod lamentabil.

Dupd estimirile luiJamesAdams, serviciile de spionajale S.U.A., cu un personal irational de numeros, dispundndanual de un buget in jur de 30-40 de miliarde de dolari, au eguatin misiunile lor principale de prevenire;i alarmare 9i au fali-mentat total in ceea ce privegte capacitatea lor de a anticipaevenimentele di n spatiu I eu ro-asiatic al fostei lumi com uniste.Analistulspion britanic estimeazA cd niciin ceea ce privegte viitorul,adicd lumea secoluluiXXl, serviciile de spionaj ale S.U.A. nu aunlci oviziune, cramponAndu-se, cu disperareainnecatului, de con-ceptiile si practicile epocii ,,rizboiului rece".

Anr procedat laaceastd analizi comparativi a serviciilorde spionaj nusesti si americane, cu ajutorul specialistilor vest-europeni, p6rn!nd de la convingerea ci acestea vorfi principaleleadversare ce se vor confrunta pe frontul ,,rdzboiului invizibil"inprirnele decenii ale secoluluiXXl. Am avutin vedere 9i ce a ginditB.Frech* ,,Wctima de azi va ft invingdtorul de mdine, ia'r NTCIODATAse nasteACUM".' in nici unul din domeniile sociale,,,reforrnele"prin care

t34

Page 135: Florian Garz - CIA Contra KGB

a trecut Federafia Rusi- in ultimii ani nu au fost mai reusite cacele infiptuite in aria serviciilor de informafii (spionaj) si desecuritate. Acest lucru este de inleles, avindu-se in vedere adevd-rul ci insisi ideea schimbirii regimului sovietic, a emanat de laaceste servicii, cele mai bune cunoscdtoare ale situatiei inteme dinfosta U.R.S.S. si a decalajului acesteia fafd de lumea capitalistddezvoltatd. Punctul de pornire, impulsul initial al viitoarelorschimbdri care aveau sd conducd la,,noua gAndire" sila,,peres-troika" epocii lui wtilrall Gorbaciov au pornit din cadrul K.G.Bsub egida reputatului sdu directgr general luriAndropov.

Acestuia ii revine meritul, dupd ce l-a inlocuit pe LeonidBrejnev in functia de secretar general al PCUS, de a fi deschisU.R.S.S. spre lumea modernd, de a-ifi identificat si propulsatspre vdrful piramidei politice pe Mihail Gorbaciov, Boris Eltinsi pe majoritatea celor ce aveau si se inscrie in avangarda re-formatorilor. Dacinu arfi fostripus de boald,Androporsi nu Gorbaciovarfi fost purtitorul celei de a doua revolu$i ruse din secolul)OC

Specifi cd pentru reformarea 9i restructu rarea serviciilor despionaj si de se"uritate ale feOerailei Ruse a fost desfiintareacentralizirii.

in realitate, daci neindepdrtdm de propaganda neagrd,practicati impotriva fostei lumi comuniste in epoca ,,rizboiului rece'ise poate constata ci fosta U.R.S.S.a dispus exact de aceleasiorgane de securitate sispionaj ca orice mare putere a lumii, inspecial ca S.U.A. in U.it.S.S., existenfa partidului unic a impus oputemicd centralizare a serviciilor speciale ale statului, tocmai pentrua permite exercitarea cu rnaximurn de eficienfi a controluluiasupraacestora, lucru rdvnit de toate statele, dar care nu este posibild inconditii de pluralism politic.

-Comitetul pentru Securitatea Statului - K.G.B., avea insubordine trupele de grdniceri, trupele de securitate si Serviciul deInformatii Externe, toate sub o conducere unici. Pentru spionajulmilitar, a existat si continui si existe legendarul G.R.U. - DirectiaPrincipali de Cercetare a Armatei, care a dat spioni de taliernondiali, precum Richard Sorge, RudolfAbel, Klaus Fuchs, GeorgeBlake, celebrul ofiler de marind american John Anthony Walker,care a "lucrat" pentru rusitimp de 17 ani, si rnultialtii.

Exact aceleasi organisme, cu alte denum,iri, dar cu oconducere descentralizati, existi giin S.U.A", astfel;

- Politia de frontierd - cu misiunigriniceresti;

135

Page 136: Florian Garz - CIA Contra KGB

- Garda de Coastd - pentru paza frontierei maritime;- Politia Federali - subordonati Ministeruluide lnterne, la

care se adaugd organele de polilie ale statelor din cadrul Federafiei;- Polilia politicf, - reprezentati de Biroul Federal de

lnvestigafii - F.B.l., subordonatii Ministerului Justitiei;- Agenlia Gentrali de lnformafii (C.l.A.), organ nalional

independent de spionaj extern, subordonat pre;edintelui S.U.A.;- Agenlia de lnformalii aApiririi, pentru spionajul militar

extern, subordonati Pentagonului.Amtecutin rcvisti servixiflledesecurihb gide spbnaj ah S.UA,

deoarcce, in noile lorstuirctrd, serviciile desecuritab inbnri ;i despbnajale Federa,liei Ruse s.au rcsftrdlrateretdupd modelul elorameficane.,,Monstttosul gi sdngercsul KG.B." atrecutin istorie. Federafia Rusipi;egbin seolul )O(I cu organe gi stouctrri noi.

Dupd desfiinfarea K.G.B., incepind din1992 au luatfiinli:

- Serviciul Federalde Securitate(omologul F.B.l.) - F.S.B.;- Serviciul de lnformalii Externe - S.V.R. (omologul C.l.A.);- Agentia Federali pentru Corhunicalii Guvernamentale

si lnformalii -F.A.P.S.l. (omologul Agenfiei Nalionale de Securitate- N.S.A. -americane);

- Serviciul Federalde Frontieri (dupd modelul Polifieidetrontierffieiff

lil" o" r"o-cturare gi atiniere ta,,ins rftuliite tumiidemocraticel', efectuatein perioada 1992-1995, a dispirut obiectulcelor maifanteziste istorii de groazdale presei anti-comuniste dinOccident gi mai ales din S.U.A. (anexa nr.I3).

ln ceea ce priveste rolul,loculgiesenfa misiunilor, carc dealtfel sunt standard pentru toate organele de securitate 9i informafiimoderne din lume, acestea nu au suferit schimbdri profunde gi nicinu aveau de ce.

Existd informalii potrivit cirora inalli dem nitari d in stateleEuropei Centrale, inclusiv din Rominia, au legituri telefonicedirecte cu Cartierulgeneralal G.l.A. sial Pentagonului, de undeprimesc,,lndica,tii",totaga cum primeau gide la Moscova, dupialcituirea,,lagirului socialist". Nimic nou sub soare! Ga sd fiegi mai mult pe placulS.U.A. si N.A.T.O., presedintele - dramaturgVaclav Havel, distrugitorul Gehoslovaciei, a desfiinfat Serviciulde lnformafii Exter.ne ai Gehiei, multumindu-se cu ceea ce pri-megte de la consilierii G.l.A., instalaliin birourile fostilor consi-

136

Page 137: Florian Garz - CIA Contra KGB

lieride la Praga ai defunctului K.G.B.Serviciulde lnformafii Externe (S.V.R.) a preluat, pe o

bazi independenti, atribufiile Direcliei l-a Generale din fostul K.G.B.,avind un efectiv de 16.000 de angajafi."Primul sef al S.V.R. afost academicianul Evgheni Primakov, care, din anul 1998, a de-venit primulministru al Federaliei Ruse.

Directorul general al S.V.R. ca 9i directorul.general al C.l.A.,se subordoneazd direct pregedinteluistatului. Sfera de activitate lascara globald a S.V.R. a fost substantial redusi, prin trecerea ,,inconservare" a relelelor de spionaj din circa 40 de state aparfi-ndnd lumii a treia. De asemenea, numdrul de agenlide informafiiaiS.V.R. cq acoperire diplomatici din cadrulambasadelor FederalieiRuse din S.U.A. si Europa de Vest a fost redus cu 15-25o/o.

Domeniul militar a fost scos complet din atribuliile S.V.R.,acesta ocupdndu-se cu prioritate de spionajuleconomic gipolitic.Zona geopolitici de maximd importanfi pentru S.V.R. cuprinde,,strdindtatea apropi atd", adici fostele republici unionale, vizindreintegrarea lorcu Federalia Rusd, sffiele din Europa Cen-trali, pentrua stivili pe cit posibil penetralia S.U.A., gi Germania unificati, careva rimine siin secolul)(J'l,,marea iubire" aspiona-jului rusesc.

,Contraspionajul german estimeazi cd fostul KG.B., care a dispus deputernice baze de recrutare pe teritoriul R.D.Germane, arfi trecutinstare de,,conselate" peteritoriul Germaniei unifi cate in jur de 6.000de agenfi 9i informatori, ce vor putea fi reactivafi la momentul oportun,cdnd puterea Rusieiva renagte.

in evidenfele S.V.i., Rominia se afli pe locul numirulunu, in rindul statelor central-europene considerate ca duc6ndo politici ostili intereselor Federafiei Ruse. Deocamdatd, Ro-mdnia este purgisimplu ignorati din cauza situalieisale internedezastruoase.

Cartierul general al S.V.R. este la Jasenevo, intr-o clidi-re ultramodernd cu 22deetaje, construitdin'1972, dupi planu-rile unui arhitect finlandez, situati la marginea de sud-est aMoscovei.

Printre succesele. mai recente ale S.V.R. se inscrie ziddr-n lcirea unu i mare acord d intre Azerbaidjan si citeva corporaf i i petro-liere occidentale, conceput fdri participarea Rusiei.

Direclia Principald de lnformalii (G.R.U.), organul despionaj militar, subordonat Ministerului Apirdrii al Federaliei Ruse,a supravieluit aproape intact dezmembririi U.R.S.S. G.R.U.

137

Page 138: Florian Garz - CIA Contra KGB

aclioneazi in strii nitate, atAt prin intermedi u I i nstitutiei atagaf i lormilitari, cit 9i printr-o multitudine de alte forme de,,acoperire'i atitpe linie de stat, cAt si prin firme particulare. G.R.U. arein subordinetot arsenalul specific tehno-spionaju lui modern, de la satelilii despionaj, la avioanele si navele de cercetare, si pdni la unititile decercetarediversiune de uscat, aeriene gi maritime.

Printre misiunile G.R.U., se inscriu :

- spionajul militarsi tehno-rhilitar la scari globali, cu accentprincipal pe spafiul N.A.T.O. siS.UA.

- spionajul militarin Europa Gentrali, folosind elementeledin domeniul surselor umane, create in perioada existenlei Tratatuluide la Varsovia gi a dominafiei sovietice in aceasti zond;

- spionajul militarin zona ,,strtindtdtii apropiate",cu accentin statele baltice (Letonia, Estonia, Lituania),in Gaucaz, precum siin alte "puncte fierbinti" care ar presupune intervenfii militare dinpartea Federafiei Ruse;

- tehno-spionajul spafial, prin intermediul Fortelor MilitareSpafiale, createdupi 1990, responsabilecu cercetarea prin satelifisi nave spatiale.

Agenlia federald pentru Comunicafii Guvernamentale

9i lnformafii ( F.A.P.S.|.) a luatfiinfdin decembrie 1991, ca replicidirecti laAgenfia Nalionali de Securitate din S.U.A. , prin amalga-marea Serviciului de Telecomunicafii Guvernamentale cu Dire{iaa 8-a din fostul KG.B., care se ocupa cu cercetarea radioelectronici,interceptarea convorbirilor si cripto-analiza, adici spargereacodurilor si cifrurilor altor state, misiuni absolut identice cu cele aleN.S.A., din Statele Unite.

in cadrul F.A.P.S.l., lucreazi circa 85.000 de angajatideinaltd calificare, recrutafidintre electronisti,lingvigti, informaticieni,matematicienietc., operind cu calculatoare de ultimd generafie,autohtone si strdine, mijloace de ascultare 9i interceptare terestre,aeriene si navale, precum 9i cosmice.

Conform aprecierilor unorexperli occidentali, mai ales ger-mani, forfele, mijloacele tehnice si disponibilitdfile financiare aleserviciilorde spionaj ale Federafiei Ruse, arfi directionate astfel:

- pentru economie gigtiinfn -43o/o;- pentru domeniul militar -25o/o;

- pentru domeniul politic - 18%;- pentru,,acf iuni acoperite" de interyentii si infl uenfa re -1 4o/o.

La sfdrsitul anului 1 995, in Federafia Rusi a fost definitivat

138

Page 139: Florian Garz - CIA Contra KGB

procesul de creare a structurilor de stat cu misiuni de securitate,ordine publicd, despionaj sicontraspionaj, rezultdnd un numirde11 institufii:

- Serviciul de Securitate Prezidenlial- S.B.P. (luat dupimodelul de la Casq Albi);

- MinisterulAfacerilor lnterne - M.V.D.;- Serviciul Federal de Securitate - F.S.B. (dupi modelul F.B.l.);- Serviciul de lnformafii Exteme - S.V.R. (replici la C.lA.);- Agenfia Federali de Gomunicalii Guvernamqntale si

lnformalii - F.A.P.S.l.;- Direcfia Principali de lnformatii din Statul Major

General- G.R.U.;- Directoratul Generalde Gardi - G.V.O.;- Polifia Financiari;- Oficiul Procurorului General;- Oficiul Procurorului Militar.Tentativa de lovituri de stat de la 19 august 1991 a

e9uat, ?n principal, datdriti faptului cd iniliatorii acesteia nu s-au bucurat de nici un fel de sprijin din partea organelor de se-curitate 9i de informafii. in schirhb, victoria lui Boris Ellin in luptaimpotriva Parlamentului dominat de forfele politice conservatoare,din toamna anului 1993, a fost posibili tocmai datoritd faptului cdacesta a avut sprijinul total al acestor servicii de eliti.

Este recunoscut faptul cd Boris Ellin a stiut si foloseascicu miiestrie serviciile de securitate si informatii, precum si le-giturile acestora cu lumea occidentald, pe care si le-a atras,iar ulterior a stiut sd le recompenseze. Mihail Gorbaciov a avutintotdeauna o pozifie ambivalenti fafn de aceste servicii darnici nu s-a bucurat de sprijinul lor.

fn acest mod, seruiciile de securitate side spionaj ale Fede-raf iei Ruse i ntrS in seco I u I XXI cu aureola d e,, revol utio n a re", na\t a-toare, transfonnatoare, restructu rate li,,transparenfe". Acestea aufost primele care au doveditflexibilitate, au sesizat corect mersulistoriei si s-au adaptat imediat la acesta, spre stupoarea sitotalainsatisfaclie a serviciilor secrete arnericane 9i vest-europene, carele-arfi dorit decimate, desfiin{ate, judecate si condamnate gi, infinal, ad use I a cota,,zeroo', pentru rolu I lor,,nefasf " d in epoca,,sdngleroasei dietaturi comunisfe". Toate acestea nu s-au produs, niciinFederalia Rusd si nici in u p"ra din fostele state membre ale Tratatuluide la Varsovia, care au sch irnbat doar "prim ul egalon" din conducerea

139

Page 140: Florian Garz - CIA Contra KGB

acestorservicii.in final, G.l.A. s-a vdzut obligati sd,,fratemizeze,,cu fostul

K.G.B., travestit in S.V.R. si impreu nd si promovez e,,va lo i le d em o-cratiei".

Numaiin Rominia a apdrut un oarecare Ticu Dumitrescu,ce doregte si treaci prin Parlament o asa-zisd lege privind accesulla dosaref e Securititii si , ,demascatea acesteia ca politie poliiicd".

Absuditatea acestei,,initiative,,se manifestiin iioui planuri.in primul rdnd, prin acestd ,,/ege" ar fi fost lovitd nu Secuiitatea,care oricum nu mai existd, ci serviciile,actuale de informatiisiordine internd ale Rominiei, cu care vor refuza si maicotin6-reze al6t cetifenii RomAniei, cdt si cetitenii striini, datoritdprecedentuluicrcat prin facerea publici a unordosare ale serviciilorsecrete. in al doilea nind, a acuza RomAnia ci a awt ,,polilie politicd"este o prostie strigdtoare la cer, deoarece, in lume nu au existat sinu existd state care si nu dispuni de poiigie politicd. Firi refelede infornratori, fdri sursele umane de informafii, nici politia,nici S.R.l., nici Garda Finaciari si nici Serviciu'l de lnformiliiExterne sau Directia de lnformatii Militare nu ar valora nimi6!Se doreste eradicarea coruptiei, prinderea hotilor si criminalilor,cunoasterea pericolelorla adresa Romdniei dar, pe de alti parte,printr-o asemenea ,,/ege'i li s-ar submina orice sansi de reusitd inactiunile specifice.,.

- ,' . '

Oare gtie acest ficu Dumitrescu, ca si cei care-lincurajeaziin aberanta lui ,,inifiativi legislativi ", cd populatia lirii refuzi sd maicoopereze cu organele de siguranli nationald, ordine publici sideinformatiitocmai de teamd ci intr-o zi va apirea un lunatic ce vacere acces si la dosarele secoluluiXXl?

A tJa dreptexemplu Germania Federali, care a permis ac-cesul la dosarele securitdtiifostei R.D.Germane este nu numairidicol, ci de-a dreptul criminal. R.D.Germani nu a fost un stat, ci ofictiune politici sortiti pieririi. RomAnia nu poatefi pusi pe acelasiplan cu fosta R.D.Germand decit dacd se doreste disparitia 6ica stat...

Serviciile secrete ale Marii Britanii

Britanicii se consideri a fi printre cei maiexperimentatisi cu cele maivechitraditii din Europa in domenlulserviciilorsecrete de spionaj, contraspionaj gide securitate.

140

Page 141: Florian Garz - CIA Contra KGB

Printre fondatoriiserviciilor secrete engleze sunt enumeralilordul Francis Walsingham (1530-1590)-geful politiei secrete intim pu I dom niei reginei Elisabeta l, Daniel Defoe (1 660-1 731 ).scriitorde talie rnondiali, autorul cirtii ,,Roblhson Crusoe'o,agent secret,iar apoi seful spionajului englez pe timpul regelui George l, roman-cierul si dramaturgul Someset Maugham (1874-1965) 9i atfii.

De-a lungulsecolelor, serviciile secrete britanice au fostsocietdfiinchise, conservatoare si exclusiviste, cu criterii deselectie foarte severe, bazate pe apartenenfa de clasd. PAni inpreajma primului rdzboi mondial, admitereain aceste servicii consti-tu ia privilegiul exclusiv al aristrocratiei britanice, precum si a celordin elita culturali, precum poeti, roirancieri giArimatuigi careisifdceau un titlu de glorie din aducerea de servicii imperiului britanicpe,,frontu I i nvizibil ".

$pionajul militar britanic s-a reinarcat in secolut al 1Z-lea,pe timpul ducelui de Madborough, precum si in perioada rdzboaielornapoleoniene, contribuindin mare mdsurd lavictoriile repurtate deamiralul Nelson la Trafalgar si de ducele de Wellington, mai ales inbitdlia de Wafterloo

' Ca institutii pennanente ale statului, cu o bazd mai largd derecrutare, seruiciile secrete ale Marii Britanii dateazi de lainceputulsecoluluialXX-lea.

M.l.-6 - Serviciul Secret de lnformatii, infiinfat pe bazemodeme in anul 1 91 1, s-a remarcat in cursul primului dzboi mondialdar a decizut si s-a degradat in perioada interbelicd 191 g-1939.

ln cursul celui de-al doilea rizboi mondial, performan-lele spionajului militar britanic au fost deplorabile. ioate retelelede agenti britanicidin Europa au fost distruse de contraspionajulgerman in cursulanului 1940.

,,Refacerea"serviciului de spionaj militar al Marii Britaniidupi cel de-al doilea rizboi mondials-a terminat cu alte dezastre.Astfel, s-a constatat ci definitorii unorfunctiide conducere-cheieale acestuiserviciu, printre care Anthony Blunt, Guy Burgess,Donald Maclean si, mai ales, Kim Philby erau agenti ai KG.B.sau G.R.U.

Singurul succes de risunetal spionajului militar brita-nic a fost recrutarea colonelului Oleg Penkovski, din cadr:ulG.R.U. (anexa nr.3).

Serviciul M.l.-6 a fost sever criticat pentru incapacitateade a anticipa invadarea arhipeleagului Falkland de citre

I4I

Page 142: Florian Garz - CIA Contra KGB

Argentina, in 1982.ln urma acestui fiasco, o comisie de stat,condusi de lordul Franks, a investigat cauzele eseculuisia operatschimbdri maiorein structura organuluide informifii militire al MariiBritanii.

Dupi incetarea,;rdzboiului rece", Serviciul Secret deInformatii al Marii Britaniia trecut printr-o noud restructurare, iarefectivele sale, total inti nerite prin,,debaras area d e.hdtrAn i i in rd i tiin pnctici ale rdzboiutui rece gi intigi politice", s-au redus la circl2.000 de angajafi.

Pentru secolulXXl, aldturi de C.l.A., cu care colaboreaziintim, Serviciul Secret de lnformatii al Marii Britaniiisi va concentraeforturile in zona Golfului Persic, in spaliul geojolitic at foiieiU.R.S.S., in Hong Kong si China, in Africa de Sud, lndia siPakistan.

lntercsul deosebit al spionajului militar englez pentru spaliulfostei U-R.S.S. si mai ales pentru zonele de tensiune si conflict ilinFederatia Ru sd si,,sffiinilatea aptopiatd"acesteia (fostele rcpubliciiunionale) s-a pututvedea si din tragedia celor patru specialistiaifirmei britanice,,GARNER TELECOM", pe nume Baren Hickey,Peter Kennedy, Rudi Petschi 9i Stan Show,,ripifi" de nu se stiecine la 3 octombrie 1 998 si gisifi cu capetele tdiate la 1g decembrie1998, la frontiera ceceno-ingusi din Caucaz. Despre cei patrunenorocili aflafiin aceasti zoni de foc a fostei U.R.S.S. se zice cinu erau ce se pretindeau, adici ,,specialistiin telecomunicalii", ciagenli ai Serviciului Secret de lnformatii a! Mar:ii Britanii.

Aceasta ar putea fi ,,nota de platd" prezentati Marii Britaniide citre Serviciul de contraspionaj rusesc pentru roluljucat de agenfiiacesteia in provocarea si alimentarea, ?mpreuni cu C.l.A., aconfl ictului din Cecenia.

Pentru aceeasi,,vin e'n, C.,.A.a pldtit cu viata unuia dintrecei mai buni agenfiaisiiin spionaj gidiversiune, FnedyWoodruff,in vdrstd de 45 de ani, conducitorul unui grup de specialigtiamericani insdrcinat cu organizarea serviciilor secrete si de poliliedin Giorgia, impugcat in cap la 6 august 'l 993, in tlmp'ce ficea oplimbare de agrement prin Muntii Caucaz.

Serviciul Secret de lnformatii al lMarii Britanii ?si arecartierul generalintr-o clSdire cu t6 etaje, pe nume CuhtrwHouse, pe malulTamisei, in apropiere de podulWestminster.

Pini in anul 1989, Serviciul Secret de lnformatli britanica operat firi nici un fe! de suport legal.

142

Page 143: Florian Garz - CIA Contra KGB

, Orice formi de control a Parlamentului asupra activititii,,M.1.-6'i este exclusi. Eventualele nereguli din cadrulacestiriserviciu sunt cercetate de citre comisii independente de'experli.

Seful Serviciu I ui Secret de lnformaf ii al Mari i Britanii estesubordonat direct primului ministru.

M.t.-5Serviciu I de co ntrainformatii si securitate al Marii Britan i i

cunoscut oficial sub denumirea de,,bd urity Service,,iartraditionalca,,M.l.-5'i a luat fiintd ca institutie permanenti a statuluiin anul1906, sub controlul generalului-maiorcbnte SirVernon Kell, unnobil polonez expatriat. lnteresat este faptul cd si securitatea botse-

' vici ndscuti dupi Revolufia din 1917 din Rusia, temuta CEKA,deveniti ulterior k.G.B., a foit tot opera unui nobil polonez expatriat,pe nume Felix Dzerjinski, de unde rezulti ci poloneziisunt,,expe4ii-in serviciisecrete...

M.l.-5 s-a remarcat de o manieri strdluciti in cursulprimului rdzboi mondial, cAnd a reusit sd anihileze intreagarelea de spioni germani de pe teritoriul Marii Britanii, la numaicdteva zile fnainte de izbucnirea rizboiului. Aceasta nu a maiputut fi refdcuti in condilii de rdzboi, ceea ce a constituit un marehandicap pentru lpionajril german

ln timpul celui de-al doilea rdzboi mondial, M.l.-5 s-aremarcat prin anihilarea unui numdr mare de agenfi giAbwehr-ului, condus de amiralulGanaris, care au incercat sipitrundi peinsulele britanice. Din surse edgleze, rezulti ci arfifost vorba depeste 2.500 de agenti. Comportamentul contraspionaju lu i britan icfali de agenfii germanisialiatiiacestora a fost la felde barbarsiinuman ca cel al Gestapo-ului. Agentii capturafi, dovediti sau doarbinuifi, care nu puteau fi ,,intorsf', adidtransformaliin,,agenti dublf'care sd lucreze pentru Marea Britanie, erau impuscatifiid preamult ceremonial sau, si mai crunt, spdnzurati.

Dupd anul 1945, Serviciul de Securitate al Marii Britanii -M.l.-5, a trecut prin mai multe restructurdrisi reorganiziri, sub sefisuccesivi, precum Sir RogerHollis, Sir Martin FurnivalJones siSir Miahael Hanley. in legdiuri cu Sir Roger Hollis, existd bdnuieii,cd arfi fostagent recrutatalK.G.B., darguvernulbritanic neagi cuinddnitni -'r acest lucru din motive de prestigiu national (a se vedeaca rten h..l i {J lrappman Pi ncher,,, P rea tA zi u, p rea secret' ).

Supi cum se poate constata, in fruntea securitdtii Marii

t43

Page 144: Florian Garz - CIA Contra KGB

Britanii, potrivittraditiei, au fost numite numai persoane din rindularistocratiei sau innobilate pe baza performantelor profesionale,dupd numireain acest post, d.e oinsemndtate imensiin sistemulorganelor de stat ale Marii Britanii si fostului siu imperiu.-

in esenfi, Serviciulde Seturitate (M.1.-5) constituie poli-tia politicd a Marii Britanii, insdrcinati cu combaterea delictelorpolitice de orice fel, neconforme cu interesele societiliibritanice.

in atentia M.l.-5, in afara misiunitor de combatere a spiona-ju lu i striin, s-a afl at in permanenld Partidul Comunist, sindicatele,miscdrile secesionate din lrlanda de Nord, din Scofia si din JaraGalilor, precum si miscirile teroriste, de orice fel, traficul de droguri,crima organizatd etc. Serviciulde Securitate a avut sarcini imensepe timpul existenfei imperiului britanic dar acestea s-au diminuat,fird si dispard complet, continudnd si se manifeste in spafiul,,Gommonwealth"-ului.

Pe plan intern, atit Partidul Conservator, cit 9i PartidulLaburist, cdnd s-au aflat succesiv la putere, au utilizat "seiviciile" luiM.f .-5 pentru a se submina reciproc.

Securitatea britanici nu-siface procese de constiinti inindeplinirea atributiilor sale. M.l.-5 tine sub o strictd supra-vegherenu numai clasa politici sitoate partidele, indiferent dacd se afli laputere sau in opozifie, ci si familia regali.Aceasta se facein scopulde ,,a-i proteja" pe demnitari si ,,a-i feri de pdcafeJ'prin eventualele lorlegituri, constiente sau inconstiente, cu migcirile de st6nga, cu celeterorist-extrem iste sau cu servicii le de spionaj striine...

in ,,memoriile"sale, publicate in anul 1993, Allan Clark,fost ministru al Gomerlului si ministru de stat al Apdririi inguvernul conservator, dezviluie faptul cd a fost supravegheatsi interceptat sistematic, de cdtre M.l.-s, pe toati durata cit adetinut aceste funcfii. De fapt, acest,Jratament"aplicat demnitarilorbritanici este standard in toate statele dezvoltate din Europi Occi-dentali si din S.U.A Acest lucru se face ,din raliuni desfat"gi nimeninu ar".rbie si se supere. Numaiin Rom6niaiuupe 1990, iucr:urilese fac exact pe dos.,,Demnitarii"romdni vor sd vadd,,dosareleSecuritdlii" sifac scandal monstru in Parlamentimpotriva S.R.l.,maiales cei din U.D.M.R. (care se gtiu,,cu musca pe cdciuld"l,atuncicind acest serviciu de importantd nationali vitali incearcdsd-;i faci datoria, conform prevederilor legii.

Casa regald britanicd, pe ldngd faptul cd este,,protejati'n,mai este si ascultati siinregistrati de citre experfii M.l.-5. Astfel,

t44

Page 145: Florian Garz - CIA Contra KGB

scurgerea de informatiicdtre presd (probabil pe banigrei)in legdtudcu relatiile amoroase ale printesei (,,triste si populare') Diana, ince-pind cu omulde afaceri Games Gilbey sitermin6nd cu miliardarulegiptean ucisin tuneluldin Parisin 1997, precum sicu aventurileerotice ale printului rnogtenitorGharles, in specialcu Gamilta ParkerBowels dar si cu multele altele, nu putea si se produci decdt dindirectia M.l.-5.

Discutiile Dianei au fost inregistrate de citre agenfiiM.l.-5, pentru ci aceasta a avut naivitatea si foloseasci telefo-nul mobil pentru a-si pedecta intdlnirile cu amanfli.

Dupi consumarea faptelor si compromiterea familiei regalede o manier€ in care s-a ajuns in sitdalia cdnd peste 50% din englezise pronunfi pentru un regim republican, PalatuluiBukingham is-arecomandat si nu mai foloseasci telefonul mobil pentru conrrorbirisensibile.

in ultimul sfert de veac, securitatea britanicd s-a pr,'tatla adevdrate atrocititi impotriva miscdrii secesioniste dinlrlanda de Nord. Un fost angajat al M.l.-5, PeterWrightin cartoasa ,,Spy Cathel'(Vdnitorul de spioni), a pus in lumind o imensitatede acte ilegale si crime impotriva omutui comise de M.l.-S.

Dbparte de afi,,gentlemani'i cum si-au ficutsinguri recla-mi, agentii M.l.-5 au recurs si continui sd recurgi cu foartemare usurinfi la asasinate ca ,;metodd de lucru".

Despre acestfapt s-a sesi.zat chiarsi Curtea Europeani aDrepturilor Omu lui, du pd aparitia cirlii lu i Peter Wright.

,,Rdzboiul rece"a constituit pentru serviciile secrete brita-nice, precum si pentru cele de pesteAtlantic, cu care au elaboratstrins, un paravan in spatele ciruia au fostexagerate pdni la ridicol,,pericolele "ce amenintau,,lumea libetd", gi-au anrplifi cat artificialrolul si importanta, f i:au umflat bugetele, s-au invdluit intr-unsecretism paralizant, atribuindu-si ,,victorii"care nu au existat.

Lucrdtorii cu vechi state de muncdin domeniu au constatatsi scris dupi 1990 incoace adevirul potrivit cdruia, ln toate statelezis democratice din Occident, partidele politice au ciutat sifoloseasci serviciile secretein interesul propriu, fie sd ajungi laputere, fie si se menfini la putere .,,Echidistanla politicd" este oformuld valabi16 doar pentru mdgarul din poveste, care moare defoame intne doui cipife de fdn, pentru ci nu se poate hotiridincare si min6nce...

Resursele Serviciului de Securitate al Marii Britanii M.l.-s,

r45

Page 146: Florian Garz - CIA Contra KGB

dupi unele informatii, sunt repartizate astfel:- terorismul idandez gi intern - M%;- terorismul international, mai ales din directia lumii arabe

siasiatice -26%;- contraspionajul si contraproliferarea armamentelor, in spe-

cialnucleare -25o/o;- subversiunea sisabotajul - 5%.La sfArsitul secolului)O( serviciile secrete britanice au fost,

in sfArsit,,,/qga lkate", au devenitmai,,t-ansparente" Ti mai,,publice,',iar personalul acestora intinerit aproape in totaiitate.

Cartierul general al Serviciului de Securitate al MariiBritaniise afli pe malulTamisei, in Thames House, in apropierede sediul Ministerului Apirdrii.

in februarie 1992, in funcfia de director general al M.l.-5a fost numitd doamna Stella Rimington, pe criterii de vechime si.profesionalism, fiind prima femeie din istoria serviciilorsecrete ocii-dentale care a ocupat un astfelde post.

Este insi posibil ca Stella Rimington sd fie directorulde vitrind al M.l.-5, iar cel real, potrivit traditiei engleze seculare,sd fie mentinut in cel mai adinc secret.

Cel de-al treilea membru marcantal,,Comunitdfii serviciilorde spionaj"britanice (anexa nr.l4) este Serviciul de tblecomuni-catii Guvernamentale - G.C.H.Q., av6nd sediul la Cheltenham.

ln structura sa moderni, G.C,H.e. dateazd din anul 1952fiind omologulAgentiei Nationale de Securitate a S.U.A.

G.G.H.Q este continuator al seruiciului britanic de cercetareradio-electronici si de decriptare (spargerga cifrurilor si codurilorstriine) din cursul'celui de-at doilea rdzUoi mondial, card si-a desfi-surat activitatea la Bletchley Park, fiind foarte apreciat d6 WinstonGhurchill.

Gloria acestuiserviciu a constituit-o intrareain posesia mgsi-niide cifrat a armatei celui de-al treilea Reich, f6ri ca germanfi 6ebinuiascd acest lucru pe toati durata rdzboiului.

intreaga operatiune a purtat numele de cod,,EN|GMA,,, fiindconsideratd drept cel mai mare secret din cursul celuide-aldoileardzboimondial, care nu a pututfi dezvdluit.

Asupra modulu i concret cum au intrat englezii in posesiamasinii de cifrat germane, o adevdratd minune a tehniciiin acestdomeniu, care ficea mesajele transmise prin orice mijloace, impo-sibilde descifrat, avind ca pr:incipiu de lucru o gami infinitd, s-a

146

Page 147: Florian Garz - CIA Contra KGB

pestrat secretul pdni cu cdfiva ani in urmi. Abia in '1994, ,,Th'eGuinness B ook of Es pi onal'e'i scrisd de Mark Lloyd, face I um i ni inacest mister.

Potrivit dezviluirilor lui M.Lloyd, masina de cifrat germani"ENIGMA" a fost sustrasd din fabrica in care a fost produsi decitre matematicianul evreu Charles Proteus Stenmetz, care alircrat la proiectarea acesteia. Dat afari din serviciu pentru vederilesale social-democrate, dar mai ales pentru ci era evreu, savantulCh.P.Steinmetz nu a plecat cu mina goali, ci a luat cu elintreagadocumentalie a,,ENlGMEl", pe care a vdndut-o serviciului despionaj polonez, la inceputul anului 1939. Despre aceasti,,afa-cerc "a luat la cunogtinp si SeMciu I Secrct de lnformatii - MJ.6 al MariiBritanii, foarte activin Polonia in perioada rqspectivd, deoarece era clarpentru toati lumea cd Hitlerse prcgdtea si atace aceastiprd.

- ,,]inta"a fost colonelul Beck din Serviciulde Informatiialarmatei poloneze, cunoscut drcpt mare amator de femei 9i petreceri.Prin grija M.l.-6, colonelul Beck a,,cunoscut"o englezoaicd de orari frumusefe, Amy Eliysabeth Brousse, pe nume conspirativuCyntia'n, ce opera la Vargovia 9i care l-a ,,sedus "cu ugurin,td pebravul colonel polonez, de la care a oblinutintreaga documentafiea EN lGMEl, mai mu lt prin graliile sale amoroase decAt pe lire sterline.Pe baza acesteidocumentafii, specialistii britaniciau reprodus cumare exactitate originalul german, rcugind sd descifreze toate mesa-jele si ordinele de operafiitransmise de CaftierulGenerdl alAmateiGermaniei citre trupele de pe front. Dupi atacarea U.R.S.S., la 22iunie 1941,9i pind la capitularea Germanieiin mai 1945, sistemul,,ENlGMA"a funcf ionat ireprogabil.

lntrucdt mesajele cifrate in sistemul ENIGMA se refereaucu prioritate la trupele gerqane angajate in proporlii de 75-90% pefrontul germano-sovietic, informaliile obtinute pe acesti cale, deo valoare imensi, nu prezentau insi interes pentru Marea Brita-nie, care se rizboia in OceanulAtlantic cu submarinele germane,precum 9i cu avialia a maregaluluiGiiring.

Winston Churchill, care iubea comunismul sovietic, precumspinzuratul funia, era totusi interesat ca armatele germane si sufereinfringeri cdt mai mari pe frontul rusesc, Ghurchill maistiainsi cdl.V.Stalin nu avea nici cea mai micd incredere in el, asa ci daci i-arfitrimis directinformafiileobfinute prin ENIGMA, acesta nu le-arfi luatin seami, considedndu-le,;dezinformiri "ale acelui,,porc de cdine",adicS Churchill, care a luptat toatii viap pentru distrugerea U.R.S.S.

147

Page 148: Florian Garz - CIA Contra KGB

Churchilla gdsit o cale ingenioasd pentru a pune totusi !adispozitia Marelui stat Majoral armatei sovietice aceste intormafi i.Acest lucru s-a fdcut prin intermediul reteleidin Elvetia, condusi iegermana Rcisler, din care ficea parte si agentulenglez AlexanderFoot, care lucra pentru rusi. Pentru a nu da de bdnuit, sursa acestoraera prezentatd Moscovei ca fiind legatd direcl de agenfii lui Rrislerinfiltratiin Statul Major General german.

Cu sau fdri informatiilefurnizate de Churchill prin ENIGMAarmatei luiStalin, Germania tot pierdea rdzboiul. Nu poate fiinsdnegati utilitatea si oportunitatea informatiilor oblinute de serviciulde spionaj militar britanic, transmise rusilor, care au slujit at6t intere-,sele Marii Britanii, cdt si pe cele ale U.R.S.S., mari aliati siinvingitoriin cel de-al doilea rdzboi mondial.

. La sfdrsitul secolului XX siin perspectiva secolului XXl,G.C.H.Q. de la Cheltenham, autostradaA.40, joacd un rol impor-tant in tehno-spiilnajul Marii Britanii, conlucrdnd foarte intimcu Agentia Nafionali de Securitate din S.U.A.

Cercetarea radioelectronici de interceptare convorbirilor9i de decriptare a Marii Britanii are 12.000 de angajati de un inaltprofesionalism. Numai pe teritoriul Marii Britanii, G.G.H.e. inter-cepteazi anual in jur de 35.000-40.000 de circuite telefonice, innumele,,sec uritdlii stafu lui'a,tild capresa, radioul, televiziunea si ingeneral opinia publici britanicd si obiecteze in vreun fel sari sifaci "explozie" de indignare cain Rominia,,democratici,,.

De altfel, ca niciieriin lume, jurnalistii britanici colabo-reazi foarte intim cu serviciite secrete de informatii, constituindo adevirati armati de rezervd a acestora. La fel procedeazi simediile academice si cu lturale engleze, ficdndu-si din aceasiaun titlu de glorie, fapt pentru care cei mai mlrituosi suntinnobilati. '

Aga se explici, printre altele, de ce Marea Britanie a conduslumea aproape 150 de ani, intr-un imperiu in care, dupd cum s-aexprimat primul ministru Disraeli, ,,so arele nu apune niciodatd',.

Cat contrastintre comportarnentul jumalistilor britanici si acelor din Romdnia, care gi-ar vinde si sufletul ia sd poatd d6s-conspira orice din activititea statului romin sia serviciilorsalesecrete, ca re,,demasci "in fafa Eu rope i,,in cd ica rea em ba rg o u t u ipe Dundre de cdtre guvemulVdcdroiu'i ca 9i c6nd acest guvern hrfi fost af ,,Hoardei de Auf 'si nu al Rominiei. lati unul din motivelepeintru care societatea rgrhineasci nu-si mai giseste echilibrul.

t48

Page 149: Florian Garz - CIA Contra KGB

Rominia nu-gi cunoaste loculin istorie, iarstatul romdn se autodis-truge, neavdnd nicioviziune, nicio strategie si nicio speran,ti lacumpdna dintre secole si milenii...

Serviciile secrete ale -Frantei

Este un adevir demonstrat de zeci de ani,de experienfi, inrelatiile bilaterate euro-atlantice cd americanii urdsc Eurofa intotalitate dar cel mai mult,,yankeii'o urisc partea latini a Euro-pei, in special Franta, Spania, ltalia, unde migcdrile socialiste 9icomuniste au fostgi rimin puternice si influente. Pe nimeni nu-iurisc si dispretuiesc americanii mai mult ca pe francezi, cucare poarti un rizboi subteran surd, de peste 50 de ani. LaWashington, nu existi niii o iluzie in ce privegte perspectiva relaliilorcu Parisul. Franfa a luptat gi va lupta in secolul XXI pentru scoa-terea americanilor din Europa. Acest lucru s-a reflectat giin ceeace priveste relafiile dintre serviciile de spionaj ale Franliicu celeale Statelor Unite ale Americii.

Franla dispune de cele maivechisimai individualizateserviciide spionaj side securitate din Europa.Agenlii serviciilorsecrete ale Franfei sunt temuti in intreaga lume pentru spiritullor ofensiv, uneori marcat de o agresivitate giviolenfi dincolode orice norme si cutume internaiionale in riaterie. fncilcarealegilor, at6tin Franla, cAt siin stdinitate, in numele unor ,,ra,tiuni desfaf", este foarte caracteristici pentru serviciile de spionaj,contraspionaj gi de securitate franceze. Asasinatul a fdcut sifaceparte din ,,stilil" de Iucru al acestor servicii. intregul rdzdoi dinAlgeria din anii 1950 a fost presdrat cu asemenea acte. Mai recent,scufundarea navei ecologiste,, Ralhbo w Wanior ",in poft ul Aucklanddin NouaZeelandd, de citre maiorulAlain Tourand si cdpitanul SophieTurenge, care crca difi culHfi in zona poligonului de experienb nucleareale Fran{ei, demonstreazi ci acest,, sfi7" se menfine.

ln structurile sale modeme, spionajul militaral Franfei datea-zd din perioada interbelici sub denumirea de Biroul Gentral delnformatii giAcfiuni Militare, condus de colonelul Passy, care afunctionat pdni in 1 94il si a cooperat cu Oficiul pentru Studii Strate-gice (O.S.S.) american sicu Serviciulde OperafiiStrategice (S-O.E.)britanic. Aflatin Marea Britanie, impreuni cu statul siu major, dupicatastrofala infririgere in rizboi a Franlei din vara anului 1940,generalul Gharles de Gaulle a desfiinfat acest organ inflitrat de

149

Page 150: Florian Garz - CIA Contra KGB

englezigi americanisia infiintat Directia Generali de ServiciiSpeciale (D.G.S.S.) sub conducerea luiJacques Soustelle, pecare l-a strimutatinAlgeria. Dupi eliberarea Parisului, D.G.S.S. s-a mutat in capitali sub denumirea de Direclia Generali de Studii9i Gercetdri (D.G.E.R.).

Dupiincheierea celui de-al doilea rizboi mondial, sub con-ducerea colonelului Passy, rechemat la conducerea acesteia,D.G.E.R. a fost reorganizati, adaptati la conditiile de pace, bubnumele de Serviciul de Documentalie Externd si Gontraspionaj(S.D.E.C.E.). Acest serviciu a trecut printr-o noui restructurare in1958, la indicafiile generaluluide Gaulle, pentru ca, in sfiryit, prege-dintele Mitterrand si aduci serviciul la structurile actuale, subdenumirea de Direcfia Generali de Securitate Externi (D.G.S.E.).Multiplele faze de reorganizare si restructurare prin care au trecutserviciile secrete franceze au fost o consecinfd a profundei crizeprin care a trecut Franfain perioada 194$1968, ca urmare a pierde-rilor catastrofale sufurite in lSzboi, a ocuRafiei germane 9i a eforturilorde refucerein condiliile unei dominatii striine(americane)greu desuportat de citre francezi.

Unuldintre cei mai reputafi sefi ai D.G.S.E. a fost conteleAlexandre de Marenches, prieten air6piat al pregedintelui GeorgesPompidou, dar nu gial presedintelui Mifterrand, care l-a destituit.

Serviciulde Securitate alFranfei, cu o istorie gio reputatieaseminitoare avind in dribu$uni gi misiunile de contraspionaj, esteDirecfia de Supraveghere a Teritoriului- D.S.T., subordonat Minis-teruluide lnterne.

Spre deosebire de serviciile de spionaj americane si brita-nice, care au colaborat intim pe toati durata,,rdzboiului rece"gicare gi-au concentrat 65-70% din resurse pentru,,/uptaimpotrivaexpansiunii comuniste", serviciile secrete franceze gi-au mentinutautonomia. Franta nu a fost niciodati dominati de paranoia,,anticomunismului", dovadi ci si in 1999 in guvernul acestei liriexisti minigtri din PartidulGomunist Franez,fdrAca acest lucru sdsperie pe cineva, in afari de C.l.A.

Dintr-o suiti de informafii de mare credibilitate apirute inultimii ani, rezulti ci obiectivele fundamentale ale organelor deinformafii franceze din ultimii 50 de ani au fost legate de reface-rea prestigiului gi grandorii Frantei, de ugurarea accesuluiaces-teifiri la armamentulsitehnologia nucleard, la realizarea unuisistem economic nafional eficient gi competitiv gi nu de,,lupfa

150

Page 151: Florian Garz - CIA Contra KGB

im potriva com unismul ui".Dintr-un amplu studiu de specialitate semnat de James

Adams, datdnd din 1994, rezuttd ciin estimdrile C.l.A.9i F.B.l.,at6tin anii,,rizboiului rece"cit 9i dupi aceea, Franla afost 9ieste cotatd drept una din,,cele mai agresive naliuniin domeniulspionajului economic pe teritoriul 5.U.4.".

in anul 1993, un agent al G.l.A. de la Paris a reugit sd intrein posesia unui document secret din care rezultau sarcinileserviciului de spionaj francez pe teritoriul S.U.A., printre care:

o strategia gitactica S.U.A. in comercializarea avioanelorde transport militare gi civile;. documentaf ii tehnice si capacititi de producf ie in domeni u I

aeronauticii;o date gidocumentalii privind modernizarea avioanelorBoeing 757 9i767;e cercetdrile sirezultatele obtinute de S.U.A.in construirea

avionului de transport orbital;r costurile reale de produclie gimaterialele compozite, aliaje

etc. in industria aeronautlcd gispaliali;o rezultatele cercetirilor si experienfelor S.U.A. in domeniul

mijloacelor strategice spafiale de rdzboi ("Rdzboiul stelelo/');o echipamente si mijloace de lupti pentru trupele specialeamericane;. sistemele de rachete sol-aer ultrarapide;o aparatura electronicd de la bordul avionului E.6 A decercetare strategici;. contraitete pentru statia orbitali spafiali.Pentru,,acoperirea"agentilor sii din striinitate, D.G.S.E.

se foloseste printre altele si de Departamentele Comertului, StiinfeisiTehnologiei.

Firmele americane McDonell Douglas, General Dynamicsi Lockheed sunt permanent in atenfia spionajului industrialfrancez, ceea ce provoacd reacfiifoarte violente din partea F.B.l.

Rezulti cdt se poate de clar ci, la sfirsitul secoluluiXX,intre serviciile de spionaj ale Frantei gi cele de securitate aleS.U.A., in subteran se poarti un rizboi necrufdtor, cu tendinfeclare de amplificare in secolul XXl.

Firmele din Marea Britanie sunt, de asemenea, in atenliaspionajului francez, in domenii ca:

. programele de restructurare industriali si strategiile

r51

Page 152: Florian Garz - CIA Contra KGB

aplicate;. cooperarea americano-britanicd in domeniul tehnologiilor

devirf;r activititile din domeniul utilizirii satelitilor;. echipamentele de rizboielectronic de la bordulavioanelor

Tomado;

. . proiectulASRAM de realizare a rachetei ultrarapide aer-aer;

. programu, o" "or"r"ializare

a rachetei sol-aer Rapiter.in anut 1987, F.B.l. a descoperit o relea de spioni la compa-

niile americane producdtoare de tehnici de calcul l.B.M., Texaslnstruments giGorning, care lucra pentru Franla.

in anlt 1992, lresedintele Mitterrand'a sporit cu 10ohfondurile speciale destinate spionajului economic.

Dupi anul2000, se estimeazi ci circa 3.000 de agentide informatii din cadrul sau de sub c_ontrolul D.G.S.E. vor fiangajafiin acliuni de spionaj economic. in secolut urmitor, servi-ciul de spionaj extern al Frantei va pune un accent deosebit pe dez-voltarea suselor umane, adici pe recrutarea de agenti si informatoriin statele cercetate.

Este bine si se stie si in Rominia cd francezii au aparaturide inregistrare a convorbirilor la bordul tuturor avioanelor AIRFRANCE, in compartimentele de clasi destinate VIP-urilor 9ipeste tot unde circuli, sunt cazate sau folosesc anumite serviciiasemenea personali.ti!i, cu s'copulevident de stoarcere a unorinformatii. Trenurile ultrarapide sitoate hotelurile de lux sunttixite cu instalafii de ascultare giinregistrare a convorbirilor.

. lnterceptareaconvorbirilortelefonice,sustragereagicopierea documentelor delegafiilor striine cornerciale, politicesau militare, indiferent din ce !ari, sunt la ordinea zileiin prac-tica serviciilor secrete ale Frantei.

Deconspirarea, de citrd vreun organ de presi trancez,a unor astfel de acfiuni ar fitratati ca un act de trddare nalionalisi nu ca un act de senzafie, cum se intimpli in Rominia din1990 incoace...

r52

Page 153: Florian Garz - CIA Contra KGB

Serviciile secrete ale lsraelului

Acestea au apirutin anul 1948,odati cu nagterea statu'luiisraelian.I Starea permanenti de rizboi cu tumea arabi gi:tensiunileinterne firi sfdrgit cu populalia palestiniani au ficut din serviciilesecrete ale lsraelului institulii de un inalt profesionalism dar 9ide o duritate dusi la extrem.

Legendarul MOSSAD a luatfiinfi in anul 194S insemnindin traducere exactd ,,lnstitutul pentru lnformalii gi Servicii Spe-ciale'n. Primul gef al MOSSAD a fost lser Harel, care a emigrat dinU.R.S.S-in anul1931.

inci de lainfiinfare, MOSSAD'ul a pus un accent deose'bit pe sursele umane de informalii, adici pe recrutarea sau infiltra'rea de agen{isiinformatoriin toatelirile sicapitalele de mare interespentru supraviefuirea ca stat a lsraelului, precum Damasc, Bagdad,

Gairo, Teheran, Beirut 9iAman..MOSSAD a avut merite deosebite in qulegera informa'

!iilor rtrilitare care au stat ta baza victoriei strdlucite a lsraeluluiin ,,rdzboiul de 6 zile" din 1967, cind aproape intreaga aviafiemilitari a Egiptului a fost distrusi la sol, iar armatele reunite ale

Siriei, Egiptului 9i lordaniei au fost nimicite prin acfiuni ofensive aero'terestre f u lgerdtoa re.

in legituri cu puterea gicapacitatea MOSSAD'uluide a

penetra oriunde gide a lovi la discrefie, propaganda israeliani a

rispindit multe legende. MOSSAD este intr-adevir un serviciude informafii eficient dar aceasti caracteristicd a lui nu'i esteconferitd de faptulcd arfiiniadrat cu super'oamenigi nici cu unpersonal numeros. MOSSAD-ulare efective reduse, fonduri limi'tate si mijloace tehnice obignuite. Geea ce di putere acestuiserviciu este faptul ci naliunea israeliani, ca si natiunea japo-nezi gi cea suedezi, este o naliune de spioni, dupi cum seapreciazi la Gartierul general al F.B.l.

Aceasti noti distincti ii este conferiti natiu nii israel iene

de faptulcd orice evreu, in orice fard s-ar afla 9i orice funqfie arindepliniacolo, are datoria de singe de a colabora cu serviciilesecrete ale lsraelului, aducindu'9i contribuf ia la supravieluirea

Spionajul evreesc beneficiazd de faptul cd in lsrael sevorbescin prezent peste o suti de limbistriine, datoritd evreilor

r53

Page 154: Florian Garz - CIA Contra KGB

care au venit din toate colfurile lumii. Ga principiu de lucru,MOSSAD-ul nu iarti nimic, practicind un spionaj activ si total,atit in lirile inamice, cit gi in cele aliate, cum este S.U.A., princi-palul garant al existenfei lsraelului.

in ciuda acorduiilor de cooperare existente intre serviciilesecrete ale lsraeluluisi cele ale S.U.A., MOSSAD-ul le-a aplicatamerican ilor citeva,, louitu ri s u b ce ntu rd" ris u nitoare.

Astfel, in timpul ,,rizboiului anbeisnelian de sase zile" din1967, nava americani de spionaj radio-electronic U.S.S. Liberty,cu un deplasament de 10.000 tone, care opera in apele interna-lionale la nord de Peninsula Sinai, darcare a,,deranjat"pe evrei,deoarece le putea determina compunerea fortelor si dispozitivuluide lupti, a fost atacati fdri avertisment, atit din aer, cdt si de pemare, evreiiprovocdnd moartea a 34 de membriaiechipajuluisi rdnirea altor 75.

ln anul 1985, relafiile dintre MOSSAD siG.l.A. au trecutprintr-o noui crizi, cdnd in S.U.A. a fost arestat si condamnat lainchisoare pe viali comandorul Jonathan Pollard din Serviciulde lnformatii al Fortelor Maritime Militare ale S.U.A., sub acuza-lia de spionaj in favoarea lsraelului.

Neinlelegeri si incidente deosebit de grave dintre MOSSAD

9i C.l.A. au existat gi continui si existe in legiturd cu relaliileacestora cu lumea arabi si rnai ales cu Organizalia pentru EliberareaPalestinei.

Gea mai zgudu itoare 9i mai edifi catoare istorie in acest con-text este legati de viafa, activitatea gi sfirsitul tragic ate lui HassanSalamek, cel mai apropiat colaboratoral luiYaserArafat, supranumit,,Printul rosu".

Hassan Salamek a fost unul dintre cei mai marcanti lideri aimigcdriipalestiniene dupi anul 1948, cdnd a luatfiintd lsraelul sis-a produs exodulin masi al populaliei arabe palestiniene.

Prin intermediul lui RobertAmes, cel mai reputat speci-alist al C.l.A. in problemele Orientului Mijlociu, Hassan Salameka fost recrutat si a devenit timp de 10 ani de zile omul de legiturialC.l.A. cu miscarea condusi de YaserArafat.

Recrutarea lui Hassan Salamek a fost efectuati laBeirut, in numele lui Richard Nixon, presedintele S.U.A., faptce a dat marc greutate aceslui act, rnigulind amorul propriu al pales-tinianului.- C.l.A. l-a descris in evidentele sale W ,,Prtnlul ro;u" ca pe

r54

Page 155: Florian Garz - CIA Contra KGB

un arab extrem de emancipat, cult, rafinat, cu studiigi mod de viafdoccidentale, mare amator al uneiviefi de lux.

H. Salamek avea o vili la Geneva si o alti vili in sudulFranfei. in cadrul O.E-P-, H.Salamek era comandantul "Forlei17" , cu un efectiv de 6.000 de oameni, care rispundea de secu-ritatea personali a lui Yaser Arafat.

La inceputu'lanului 1973, Hassan Salamek l-a contactatpe RobertAmesin numele luiYaserArafat, cu propgnerea de aincepe negocieri de pace cu lsraelut. in acea perioadd, Y.Arafetera dispus sd recunoascd dreptul la existenfi alstatului israelian,iar fordania si constituie, ,baza statului palestinian". Mesajul a ajunsla Henry Kissinger (secretar de stat al S.U.A.'evreu -n.ed.) dar, laacea dati, S.U.A. nu era dispusi si negocieze cu P.L.O.

in timpul rizboiului ,,Yom Kipur", din octombrie 1973,Hassan Salamek l-a contactat din nou pe R"Ames, informind parteaamericani despre dorinla de negocieii de pace din partea Siriei,EgiptuluigiO.E.P.

lati cum serviciile secretesuntcele care deschid caleaspreorice negecied politicodiplonntice ofichle.Ad€\renit o praclicd universalica orice demes polilicodiplonratic important si fie prcce<ht de conhctediscrefteil,rte reprezentan$i seMciilorsecreb de spionaj,in urmacdrcrase poate garanta succesul sau demersul si fie respins. Niciodati lanegocierile serioase nu se inffi ,, pe uga din fa;6".

Pe timpul vizitei sale la Beirut, de la sfirgitul anului1973, in contextul ,,navetei de pace" pe care Henry Kissinger, incalitate de ministru de externe al S.U.A", o efectuain statele arabedin Orientul Mijlociu, H.Salamek !-a salvat pe acesta de la unatentat pregitit minufios de cdtre o facfiune palestiniand sus-tinutd de lran, deviind, in ultimul moment, avionulacestuia pe unaft aeroport si asigurdndu-i paza cu oamenii sdi din ,,Fo(a a 77-a".

ln anul 1975, cind a izbricnit rizboiul civil din Liban,H.Salamek 9i oamenii lui au salvat un grup de 250 de americani,cdrora le-au asigurat paza giimbarcarea pe nave ale Flotei a 6-adin M.Mediterani. Pentru aceasti a{iune, Henry Kissinger i-a trimiso scrisoare personali de mulfumire luiYaserArafat.

H.Salamek, apreciat ca un birbat foarte atractiv, s-acisitorit cu Georgiana Rizak, fostd,,Miss Liban", iar apoi ,,MissUniversu, de o rari frumusefe. Guplul gla petrecut,,luna de miere"in Hawai, iarapoiin Florida, pe dolariiC.l.A.

Cu toate meritele sale excepfionale fali de G.l.A., in

155

Page 156: Florian Garz - CIA Contra KGB

1979, Hassan Salamek a fost asasinat de MOSSAD, la Beirut,cu o bombi detonati de la distantd intr-un punct altraseuluiautomobilului acestuia, de pe Rue Verdun. Prin asasinarea luiH.Salamek, C.l.A. a suferit de pe urma MOSSAD-ului cea maigrea pierdere din intreaga istorie a activititii sale in OrientulMijlociu, deoarece Salamek a fost cel care a ajutat S.U.A. in elabo-rarea politicii sale fafi de organizafia Al Fatah 9i fald deYaserArafat,caracterizat drept,,oaie in piele de lup".

La r6ndul siu, RobertAmes, prietenul gi recrutorul luiHassan Salamek, a fost asasinat de Hezbollah (miscare teroristdfinantati de lran), impreuni cu alli patru ofiferi ii C.l.A., tot laBeirut, in ziua de 18 aprilie 1983.

Dupd,,rdzboiul de 6 zile" din 1967, prestigiul MOSSAD-ului s-a erodat treptat. La Cairo si Damasc, au fost depistafi giexecutafi, in piefe publice, o seami de agenfiai MOSSAD-ului,printre care cel maivaloros a fost Elie Gohenr care reusise sepenetreze cele maiinalte cercuri militare siriene.

O lovituri cumplitd a suferit prestigiul MOSSAD-uluiinoctombrie 1973, prin incapacitatea acestuia de a prevedea 9ia daalarmain legituri cu ataculsimultan egipteano-sirian, care a luatprin surprindere armata israeliani.

ln cursul a nu mai mult de trei zile de lupte, armata is-raeliani a pierdut un numir de 420 de tancuri, 118 avioane,precum 9i intregul aliniament fortificat ,,Bar Lev" de pe malulde est al Canaluluide Suez.

ln situafia confuzd care s-a creat, guvemulgi statulmajorgeneral israelian au intratin panici, credndu-se pirerea ci armatelesiriano-egiptene nu vor mai putea fi oprite cu fo{ele convenfionale.in acestiontext de gro".'d, s-a ordonat echiparea racfietelor,,ER|HON"cu componente de lupti nucleare, puse la dispozitialsraelului de citre S.U.A., prin incilcarea gravi si grosolani aTratatului de neproliferarc a armelor nucleare, invocat cu atAta inso-lenli de cdtre americani impotriva lndiei gi Pakistanuluiin 1998.

La rindul lor, efectivele de militari sovietici aflate inEgipt avequ sub control, in depozitele speciale din apropierede Gairo, incircituri nucleare pentru rachetele,,SGUD"din do-tarea arrnatei egiptene. in acest mod, in prima decadi a luniioctombrie 1973, lumea s-a aflat fdrd si bdnuiascd, in fafa posibilitiliiizbucnirii unui rizboi nuclear local; care putea degenera intr-unulmai larg, avind in vedere ci, in zilele respective, S.U.A. au decla-

j

:

.

156

Page 157: Florian Garz - CIA Contra KGB

rat alarme generale pentru forlele sale nucleare de pe tot globul.Prin excelenta pitrundere a unor unitili de tancuri si nneca-

nizate israeliene in intervalul dintre armatele egiptene, fo(area cusucces a Canalului de Suez giincercuireaArmatei 1 egiptene inzona lsmailia, rdzboiulatomic a pututfi evitat.

Pentru multe decenii de acum incolo, spionajul militar israe-lian va fi concentrat tot asupra lumii arabe, cu care poarti un rizboial cirui sfirsit nu se intrevede.^,ln ceea ce priveste spionajul economic, maiales pe te-ritoriul S.U.A., lsraelul este pe locul al treilea, dupd Franta siJaponia.

Pentru combaterea delictelor politice, contraspionaj giantiterorism, in lsrael, igi desfdgoari activitatea, din 1949 incoace,Serviciulde Securitate 9i Contraspionaj - SHIN BETH - structurat

9i instruit dupd model britanic. Acest serviciu recurge cu multdu;urinfd la metoda asasinatului.

Alte servicii de spionaj pentru secolul XXI

r CHINA dispune de o,,comunitate de servicii de informalii "invdluite intr'unsecretism total. Au fost, totusi, identificate citevastructuri i nformative, printre care: Departamentul de lnformalii alGomitetu lui Central al Partidului Comu nist Chinez; DepartamentulCentral de Relaf ii Externe al Guvernu lu i (C.E. L.D.); Departamentu I

de lnformalii al Consiliului de Stat; Direcfia de lnformafii Militare;Serviciul de lnformalii al Ministerului Gomertului Exterior.

Pentru securitatea intemi gi combaterea spionajului stldin,existd serviciul ,,CENG PA,OK"O", adici Departamentul deSecuritate.

Serviciile de spionaj ale Chineifin o eviden,td stricti cu tolisavanfii 9i cercetitoriide origine chinezeasci din lume, care suntcontactali periodic si de la care se obfin documentafii si informafiide mare valoare. Savantul chinez dr. Chien Hsue Shen, care a lucrattimp de 15 ani la programulde rachete din S.U.A., a fost;,convins"sd se intoarciin China, fiind pus in fruntea programului nuclearchinez.

Spionii chinezi racoleazd oamenide stiinti 9i inginerideorice rasi pe care incearci, si de multe ori rerigest, la-iiouca inChina. Munca acestora esteplStitdin aur, in pietre prefioase sauin

t57

Page 158: Florian Garz - CIA Contra KGB

dolari, la alegerea,,clientului ".o Agentia Federald de lnformafii a GERMANIEI unificate,

iegiti de sub tutela G.l.A. dupi 1990, va lucra pe cont propriu insecolulXXl, dupi ce a trecut printr-un proces de restructurare siaproape o totali intinerire a cadrelor. Revigorarea spionajuluigerman, atit m ilitar, cdt 9i econom ic, va fi ,,simfiti " atdt in est, cit 9iin vestin secolul urmitor.

o Seruiciulde spionaj al IR.ANULUI - SAVAK a fost preluatin totalitate de citre regimul islamic instaurat de citre ayatotahulKomeinisi este deosebit de activatitin lumea islamici, maialesarabi, c6t giin lumea occidentalS. Din motive greu de explicat,intre SAVAK 9i MOSSAD existi legituri de cooperare bine mascate.Probabil din cauza lrakului, inamicul comun.

o Serviciul de spionaj al LlBlEl, infiintat de colonelulGaddafi, stuc{urat gi instruit dupd metodele fostului K.G.B., cunoscutsub denumirea de MUKHABAFIAT, este deosebit de temutin S.UA.si Europa Occidentali, precum giin statele arabe moderate careintrelin relalii cu S.U.A. gi lsrael. M UKHABARAT alimenteazi cufonduri si armament un mare numir de misciri teroriste din lume,inclusiv l.RA. din lrlanda de Nord.

o Serviciile de informalii din BULGARIA, CEHIA, SLOVA-ClA, UNGARIA, POLONIA gi ROMANIA, asaltate de,,consilieri"din occident, mai ales de la C.lA. 9i M.l.-6, sunt traumatizate, debu-solate, dezactivate, puse sd semneze,,acorduri de neagresiune'n,adici lucritoriiacestora si se poarte ca,,ingerii"in S.U.A.9i MareaBritanie, in timp de,,rcciprocitafea"este exclusd.

Liderii politici gi gefii serviciilor de informalii din stateleEuropei Gentrale, mai ales cei din Rominia, vortrebui siinvefe,9i cu timpul o vor face, ci orice acorduri intre state care ar vizalimitarea reciproci a ac,tiunilor de spionaj sunt teribil de false.

Pini la,,reptofesion al izarca si oationalizarea" seruiciilor deinformafiidin statele EuropeiGentrale, va fi nevoie de mai mulfiani,probabil chiar decenii.

Vidul creat de falimentul ideologiilorde la sfdrsitul seco-luluiXX tinde si fie umplut de religii. Nu este vorba de lumeaoccidentali dezvoltati, unde religia este un simplu omament, fiindvorba de o societate post-religioasi, cide fosta,,lume socialisti";ide lumea arabi etc.

Bisericile se implici tot mai multin politici, in conflicte

158

Page 159: Florian Garz - CIA Contra KGB

siin spionaj. Astizi, se stie cu multd exactitate cd rizboiul dinspatiul fostei lugoslavii a fost provocat si purtat cu o furocitate demnide epoci barbare, in proporlie de 85%, din cauza celortrei religii-ortodoxd, catolici si musulmani.

in Rominia, Biserica Reformati maghiari, in frunte cuepiscopul Laslo Tdkes, subordonatd serviciilor secrete de laBudapesta, lucreazi sistematic si sub ochiiingiduitori ai Pute-rii, la dezmembrarea Romdniei, acliune ce se va amplifica odati cu trecerea timpului.

Revenirea la situafia interbelicd de schimbare a Bisericiidin Romdnia in ortodoxd si greco-catolicd, consfinfitd dePatriarhul Romdniei Teoctist, in ianuarie 1999, este preves-titoare de mari nenorociri pentru unitatea neamuluisia statuluiromin. Vizita Papei loan Paul al ll-lea nu are nimic ,,dum-nezeiesc" in ea, ci numai scopuri politice de accentuare a,,granitei'nce separi catolicismul de ortodoxie gi care, in viziu-nea Vaticanului, se afld pe Carpafii Orientali si Meridionali.

- Romdnia in angrenajele spionajuluistriin

ln ultimul deceniu alsecoluluiXXin Europagiin lumes-auprodus evenimente cu profunde implicatii pe plan european simondial: aparifia statului german unitar, disparifia Tratatuluide laVarsovia, retragereq trupelor sovietice din Polonia, Cehoslovacia,Ungaria sifosta Germanie de Est, dezmembrarea fostei U.R.S.S.si dispariiia,,Arm atei Rosi i ".

Dupi 1988, fosta U.R.S.S. a efectuat cea mai mare 9i maicomplexi manevrd politico-m ilitari cu noscutd pini in prez'ent inistoria umanititii, pundndu-se capdt confruntirii de peste 40 de anidintre Est si Vest, actiune soldafi cu pierderi strategice importante,care va fi beneficd pentru Federatia Rusi la inceputul secoluluiXXl. Ordinea politico-militari mondiali gieuropeani au sufer:ittransformdri radicale dar, pdni in prezent, ln principalele centre deputere de pe glob nu se stie cu ce vorfiinlocuite fostele structurimilitare side securitate erodate sicompromisein epoca "rizboiu|uirece'|, mai ales N.A.T.O.

Din ansamblul de misuri si actiuni politico-militare intre-prinse de Federatia Rusi se poate trage concluzia ci, in prezent,

159

Page 160: Florian Garz - CIA Contra KGB

pericolul unui rezboiintre aceasta si S.U.A. este maiscizut caoricind, firi insi ca sansele unei jaci durabite pe continentuleuropean si fie asigurate.ln acelagitimp, se poate aprecia cd asporit considerabil, cel putin pentru o perioadi, pericolul unorconflicte locale, mai ales 'de naturi inter-statal5,., cum a fostconfl ictul din spaf iul fostei lugoslavii din perioada 1 991 -l 995, reaprinsin contextul tulburirilor etnice din Kosovo. Se pare ci, pentru olungd perioadi de timp, Peninsula Balcanicd va rimAne o sursideschisd de conflicte militare, aceasta in timp ce Uniunea Euro-peand actioneazd pentru integrare siextindere, avdnd de la 1 ianua-rie 1999 o rnonedd unic6.

Evenimentele politice similitare care au avut locin parteade rdsirit a Europeiin ultimul deceniu au slibit considerabil garan-tarea frontierelor stabilite in urma celui de al doilea rdzboi mondial.

Cercurile conducdtoare din Ungaria, indiferent de culoa-rea lor politicd, implicate, impreund cu cele din Austria, Germaniagi Vatican in criza din lugoslavia, vorbesc tot mai insistentdespre necesitetea unei ,,noiiordini europene" gi sprijini sepa-ratismulalbanez din Kosovo, nu de dragulacestora, cipentrua se creea un precedent aplicabilin Voivodina 9i mai ales inTransilvania.' Datefiinddimensiunilesisensibilitateaproblemelorpecare'le au de rezolvattoate statele din jurulgranitelor noastre nafionalesi nevoia reasezdrii relatiilor intei-"urop"n" pe noi baze, apieciemci urmitoarele decenii se vor caracteriza prin transformiri de

9 mafe profunzirne, insotite de convulsii, tulburirisistiri con-flictuale, maiales in Peninsula Balcanici, deveniti o adeviratd,,zond defoc" a Europei, atitdatoriti unorfactori reziduali localicit si a unor puternice influente exterioare. Rominia se afli in mij-loculacestorevenimente si procese. Ca urmare, se poate aprecia

. ci fara noastri, atdtin prezent cit giin primii ani ai secoh.;luiXXI se va afla intr-un permanent pericol de a fi atrasi intr-unconflict armat, sau de a constitui obiectul unor acliuni si pre-siuni externe sau diversiuni interne, aga cum au to6t cet6 Oe laTimigoara, din 16-18 decembrie 1 989, siu de la Tirgu Mureg, din15-19 martie 1990.

Presedintelui Rominiei, indiferent din ce partid provine,in calitifile sale de sef alstatului, presedinte alConsiliuluisupremde Apirare a Tirii si, potrivit Constitufiei, de comandant al Armateisi altuturor celorlalte elemente ale sistemului nafional de apirare,

160

Page 161: Florian Garz - CIA Contra KGB

sigurantd nafionald si ordine publici, ii revine un rol determinantin a feri statul romdn de pericolul unui conflict militar, in a-lpregdti si facd fafi tuturorvicistitudinilor posibile, in cultivarea siintretinerea de alianfe politice, economice si militare favorabile Ro-mdniei, in acord cu tendintele si interesele generale ale Europei.

Varianta pe care s-a scontatin ultimiiani, potrivit cdreia,,nuavem alternativd la admitereain N.A.TO.", s-adoveditfalsi, anti-europeand si firi perspectivi. La inceputul secolului )O(, N.A.T.O.va iesi definitiv din istorie sau va fi marginalizat total.

Toate acestea reclamd o functionare ireprosabild a,,comu-niffilii seruiciilor de informa,tii" ale statuiui, respectiv Serviciul Romdnde lnformatii, Serviciulde lnformatii Exteme si Directia de lnformatiiMilitare din Statul Major General al Armatei Romdniei.

Trebuie avutinvedere ci, pe mdsuri cese reducarnamen-tele giefectivele militare, tendinti generali pe plan european, cresterolul mdsurilor de vigilenti si control al respectdrii acordurilor,rnisiuni ce revin organelor de informatii specializate. in acelagi timp,Rominia este vulnerabi16 pe plan intern, atit datoriti dezastruluieconomic din ultimii noui ani, cit 9i al subminirii pas cu pas aintegritdti i sale teritoriale.

,,Rdzboiul rece" s-a terminatdar ,dzboiul inteligentelof' nu?nceteazd niciodatd. in ultirnii ani, acesta s-a intensificat'pe toateplanurile. in acest scop, S.U.A. continud sd aloce anuat aproximativ30 miliarde dolari pentru finan{area acliunilor C.l.A. Si a celorlalteinstitutii de s peciaiitate care alditu ies c',,co m u n itatei serui ci n i r aeinformatii " aStatelor Unite, avdnd in centrul preocupdrilor spafiulfostei U.R.S.S. si statele Europei Centrale.

Dupi cum este deja cunoscut, serviclile de informatii,atdt din Vest, cit gi din Est, dar mai ales cele din Ungaria, si-lusporit considerabil eforturile si mijloacele orientate pentruacf iuni impotriva Romdniei. Redeschiderea Consulatului Unga-rieide la Cluj-Napoca, incadrat suti la suti cu agenfi aiservici-ilor secrete de informatii, constituie un mare succes al spiona-juluimaghiar.

Gonform datelor cunoscute, serviciile de informatii aleRominieiau mari goluriin cunoagterea concepfiilor, a pi"nu-rilor de operatii si a sistemelor militare ale fogtilor aliati dinTratatul de n Vaigovia, ca urmare a politicii d! interziclre a"spionajuluiin tirile fritesti", promovati sub dictatura lui Nico-lae Geaugescu. Mogtenirea preluati de la vechiul regim de citre

r61

Page 162: Florian Garz - CIA Contra KGB

serviciile de informa,tii rendscute dupi 1990 a fost precari. Fosteleorgane de informafiis-au degradattreptat, maiales dupi actuldetridare al lui lon Mihai Pacepa, odati cu toate celelalte institutiialeregimului totalitar. Reprofesionalizarea acestora va necesitaharieforturisi multiani.

Evolutia acestor servicii in perioada 1 944-1989 a fost tnau-matici si plini de invitdminte.

Primele acliuni executate de sovietici, dupd intrarea trupelorArmatei Rogii in Bucuresti, au fost confiscarea arhivelor serviciilorde informatii s! a cifrului de stat, elimindndu-se astfe! elementeleesentiale exercitirii suveranititii statului romin. Pdni la incheiereardzboiului si dupi aceea, organele si serviciile sigurantei statuluiromin si-au desfdsurat activitatea sub un putemic controlsovietic.

ln perioada 1944-1958, in Rominia s-a produs bolseviza-rea si rusificarea tuturor componentelor sistemului de securi-tate, adici armati, for,tele Ministeruluide lnterne, trupele de grdni-ceri, serviciile de informatiisicontrainformatii, ca de altfel, toatecelelalte^institutii si structuri ale statului.

ln structurile organizatorice ale institutiilorvitale ale Romi-niei au fost incadrati, pe ldngi consilierii militari sovietici, agenti aiserviciilor secrete ale U.R.S.S.

tn 1948, a luat fiinti Directia Generali pentru SecuritateaPoporului, in fruntea cireia a fost numit Gheorghe Pintilie (numeleadevirat - tsodnarenko Pantiusa), evreu basarabean, infiltrat inRomdnla in 1938, cu misiunea de a organiza o retea de spionaj"Arestat in scurt timp de autorititile rornine, a fost pus in libertate inau gust'l 944. Departamentul de lnformatii Externe din acest organa fost condus, piniin 1957, de generalul-maior Nicolau Sirghie,evreu sovietic, panasutat ?n Ron'ldnla in tlmpul rizboiului, ulteriorcapturat si arestat. lntre anii 1 958 -1961 , Nicolau Sirghie a con-dus Directia de lnformalii din Marele Stat Major al Anrnatei ro-m6ne. Peste tot, Nicolau Sirghie a fost secondat de col. PetrescuFetre (numele adevdrat - Gonciaruk Fiotr), agent sovietic, lnfiltratin RomAnia inainte de rdzboi, arestat si condarnnat pentru ac$iurride spionaj, eliberatin august 1944. Directia de Gontrainformatiimilitare a fost condusi un numir de ani de generalul GrigoriuNaum, evreu basarabean, parasutatin primivare anului 1944inPredeal. Serviciul de Contra-informatiial Securitdtiia fost coman-dat de Misa Petruc, agent sovietic, dondamnat lJ moa*e pentruspionaj de citre autoritifile romAne inainte de rdzboi. Pedeapsa a

162

Page 163: Florian Garz - CIA Contra KGB

fost comutati, fiind apoi eliberatin august 1944.De reguld, p6ndla nivelul de sefi de birouri, ofiterii din serviciile secrete aleRomdniei, cel pu{in pind la "Declara,tia din aprilie 1964,,; aufost agenti profesionisti ai serviciilor de spionaj si contraspio-naj sovietice sau a.u fost recrutali de aceste servicii. La aces-tea, trebuie avut in vede;e faptul cd unele cadre de bazi dinarmat5, Ministerul de lnterne si serviciile de infornlatii sicontrainformafii, pe timpul pr"gitirii in scoli 9i acaOemii Sovi-etice, au coErstituit tinte ale serviciilor speciale sovietiee, invederea recrutdrii.

ln acetasi mod, pnocedeazdin zilele noastre serviciile secre-te si rnilitane din $.U,A. sialte state occidentale, unde se instrE;iescofiteri din fostele state rnembre ale Tratatului de la Varsovia.'

Frirnul pas spre descdtusarea armatei ronldne sia seruiaiilorde infornnatiE si conf nainformatil s-a ficut ?n 1958, prin retragereaconsilierilor sovieticE" Dupd achitarea datoriilor de rdehoifatd deLJ"R"S.S. ?n '!96?, pnocesur!de desprlndere a RomdnieidEn coniajuBseivietie s-a aceelerat"

Dupd ,,#ealaratia din aprilie 't964, e unoscutfi im ffiee ldente{nept ,,Oeefa ratia de independantd a Rormdnief ', servFeille de infoa"-ma$1; gl de secu,rritate ale Ronn&nlei au iesit tstal de suh influenta sc-vietic*, s-au cunfifat treptat de teiate cadne[e prornovate de rusi"Totqrdat*, au Trieetat orice schimburi de lrafsmratil si materiale, prsoesee a fost des&vfrnsit dupfi 't96E.

Dupd evemimentele dlEr Cehoslovarlia, Rom&nia a fosttrecutd, de e6tne sgrionajr"ll sovietic, in rf,ndul statelor osti!*Li"R.S.S. si tnatatd irr conseein!ff.

$enviciile de infonnnatiiale Ronr$nieiau avut o penioad*de efie ienii nnaximA cuprinsfi intre august tr g68 si august ,l g?8,ad[eE intne invazia din Gehaoslovacia a tnupegor Tratatuiuri ete ilab?rsovla si trf;darea generalu*ui-loeotenemt lon Mihai Facepa,fc*t Hoetiitor al sefului DirectieF de lnfonrnatii Hxterne. Dupd Tg?8,ffiir"eetia de !mfeirmatii HNterne s[ ffiireetia de lnfornrat!iaArnnste6, , r t - -_ t --__-'-aar $ntrat tre{n"-* profa:ndd en"}a$, dim sar* r}u au ieslt pe deplFmn!e I p&ru& im pneaemt" Hste evldemt ed, eiup* c trdc"jare rte asemrerreapncp*rti[, aq"i fost $Leate rm6sLsride EirmEtar* s! regmedfiere a daumel*npil*v*ctrte de tr&d6tor cane, ?ntn* aFte8e, a* qfrnss sB [a o g*$!r,e a seru!*e iilsr de InforunatiF, spee6a!laste im actf,vEt*tii* stn$indtate, c** m:a,.$*nfrta-

tsa e Fertremte I mr 3*n*fesion fi ste. Fmste* r.[!* d I r"t str* i md tmte oc *i p;rt*de ofitenlF frSirect[*t eie 9n'af&ra?rat[F a &rprlratef au fos{ q$e${.gir.}tr:te"

I I t --__ ,

r O.1

Page 164: Florian Garz - CIA Contra KGB

rAnd pe rind, astfelincit, in decembrie 1-989, nu se maidispu-nea de nici un ofifer de informafii instatele membre N.A.T.O. siniciin U.R.S.S. si China. Fostei Directii de Informalii Externe aSecuritdlii is-au impus, de asemenea, o serie de servitufi care aucondus la reducerea drastici a eficienteisale.

ln aceste condifii, nu este de niirare ci Rominia afostsur-prinsi de o serie de evenimente ce s-au produs in Europa in anul1 989 gi nu a fost prcveniti de pregitirea in strdinitate a u nor a$iu n isubversive, deosebitde periculoase, nu atit la adresa regimuluipolitic care, oricum, nu mai avea ganse de supravietuire, cdt la adre-sa integritdtii teritoriale a lirii, a independenfei si suveranititii sale.

La sfArsitulanului 1989 giin primele luniale anului 1990,Rominia putea fi scindati, aga cum s-aincercat prin evenimen-tele de la Tirgu Mureg, scenarizate la Budapesta si puse inaplicare,,in teren" de agenfi aispionajului maghiar. Se ;tie, cutotali certitudine, cd lSranii romdni din satele situate in juruloragului TArgu Mureg au fost chemali telefonic si stirnifi impo-triva maghiarilor de agenfi ai spionajului maghiar. S-a dorit unmdcel spontan care sd expuni Rominia oprobiului Europei silntregii lumi, pe fondul cdreia sd se organizeze o intervenfiearmatd si o divizare a Ardealului.

Adiugind latoate acestea politica de izolare si manibstirilede ostilitate din partea unor cercuri din Occidentsi mai ales dinS.U.A., se poate inlelege rolul minor pe care l-au jucat mulfi dintreagentii diplomatici si de informalii romdni din stdinitate in prinnii 3-4anidupi rcvolutia din decembrie 1989. Nicidupizeceani, eficienta

9i rolulacestora iru se ridici la standardul necesar.Pentru a se putea asigura coordonarea activit5liiserviciilor

de informalii care concurd la realizarea siguranfei nafionale, estenecesar& restructurarea, reincadrarea, dotarea corespunzitoare sistabilirea de obiective gi misiuniin concordan$f; cu noua situgfie aRominieisi a perioadei istorice pe care o parcurge, in acord cuconceptia strategicd de apirare afirii, elaborati cu atdtaintirziere-

Considerim ci pregedintelui Romdnlei gi ConsiiiuluiSuprem deApdrare a ]irii le revine sarcina de importanti vitali <le

a pune pe baze noi sia coordona serviciile romine de informalii,care trebuie sd redevini servicii @ionale, gi de a nu pielde controlulasLrpra acestora, prin subordonarea lor unor interese striine.

in secolul XXt, Rominia va continua si se prezinte cao tari vulnerabili fafi de acfiunile serviciilor de spionaj str6ine,

r64

Page 165: Florian Garz - CIA Contra KGB

datoritii puterii economice scizute siin continui degradare, a erodd-riiautoritifiisieficientei institutiilorstatului, a divizdriiscenei politicedar mai ales din cauza incompetenfei, iresponsabilitdfii, ineficienteigicorupfieieterogeneiclase politice din Rominia, care a reinviattraditiile fanariote.

Spionajul magfiar va continua sd reprezinte cel maimare pericol pentru integritatea teritoriali a Romdniei. Acestaare o puternici bazi de recrutare de agenfi in rdndul celor 1,6 milioa-ne de minoritarimaghiari din RomAnia , iar U.D.M.R. gi Bisericareformatd, in frunte cu episcopul Laslo Tilkes, sprijiniti 9i de Vatican,constituie acoperini putemice pentru atingerea obiectivelor Ungariei,adicd o autonomie teritoriald a maghiarilor, urmati de desprindereaArdealuluide Rominia.

Prezenfa la guvernare a l,.l.D.M.R. in coalilia ConventieiDemocratice a constituit o victorie la care Ungaria siservlciilesale de spionaj nu au visat niciodati din 1920, de la semnareaTratatului de la Trianon, si pind ?n zilele noastre.

Prezenta minigtrilor, depurtafilor, senatorilo4 a secre-tarilor de stat maghiariin guvern, in comisiile de apdrare, pre-cum si in organele'locale au deschis o adeviratd ,,mind deaur" pentru spionajul Budapestei.

Rominia nu maiare nici iJn secret de oarecare impor-tanfi pentru securitatea Rorniniei, pe care spionajul maghiarsi nu-lcunoascd. Toate acesteavorfi folositein mod sistematicde citre Ungaria impotriva Rorndniei la ?nceputul secolului XXI si incontinuare. Cei care au guvernat Rominia in ultimii ani ai secolulu iXX cu ajutorul U.D.M.R., adicd a! Budapestei,-au deschis largiposibiiitefi de manifestare factorilor externi si interni care lucreazisistematic la subminarea bazelorstatului romdn si vor purta intreagarispundere in fata generatiilorviitoare ;i a istoriei fentru consecintelece vor urna.

in ultimii 15-20 de ani, Rominia s-a dovedit incapabildsi dea vreo ripostd inteligenti pollticiiconstante a Budapestei,de subrninare a intereselor sale in Transilavnia, in Europa siinintreaga I u me.,,LS TORIA IRAA/S I LVAN I E f ' (Erd6ly Td rtenete),apirutdln EdituraAcademieide Stiinte a Ungariei, in 1986, subcoordonarea lui K<ipecsi Bt6la, miniitrul 6u[urii sub"regimul totalitarkadarist, cireia Academia de Stiinte a Romdniei s-a doveditincapabili si-i dea o replici, se vihde ih prezentin limba englezd siin RomAnia...

165

Page 166: Florian Garz - CIA Contra KGB

reatizato* ".n

o"1T[tt:i*"1-#tii:il, *.r. Ge**a,re. Anexa 3

Page 167: Florian Garz - CIA Contra KGB

Amiralul Wilhelm Canaris - seful ABWtsHR,Serviciul de Spionaj Militar al Gennaniei

in cursul R6zboiului al Il-lea Mondial.

Generalul William Dounovan^fondatorul C.t.A, ( 1947).

Richard Sorge, "spionul secolului XX"- agcnt al G.R.U. -

pe timpul nrisiunii sale in Japonia.

"Kim" Philby - spion K.G.B-,la Beinit - in 1963 -

inainte de a se retrage la Moscova.A spiorrat cu sucees pcntru rusi.

timp de 30 de ani.

Anexa 2

Page 168: Florian Garz - CIA Contra KGB

Col. Oleg Petrovski, spion al C.I.A.,la proces (Moscova, 1963).

Maiorul Ge.ry Pawers -Agent al C.I.A.

"spionul aerului".(re5e).

Anexa 3

Page 169: Florian Garz - CIA Contra KGB

t{=,#tr*UrU r

Stella Rimington,director general al Serviciului de Securitate

al Marii Britanii.

Anexa 4

Page 170: Florian Garz - CIA Contra KGB

-l:"a.*:; r.-1 1

.<

#itffii4l':.151,:l.-;iirttt!j,ll,ilittlr{lk-a

I rllllt!

Cartierul general al C.I.A., de la Langley - Virginia,inaugurat in noiembrie 1961. Anexa 5

Page 171: Florian Garz - CIA Contra KGB

^_-4+.--i,'!i--4-a

r_fi

\:

Cartierul general al Agenliei Na{ionale de Securitate,din Maryland, situat la 30 km de Washington.

%,#$

Anexa 6

Page 172: Florian Garz - CIA Contra KGB

t.".6At*ll_rar lPtztt ?'*r"-:.zicf.rdrl',rr;-**ll

Sediul Pentagonului (Ministerul Apdr[rii al S.U.A.), din Washington D.C.,in care se afl5 Cartierul general al Agenliei de Informalii a Aptudrii S.U.A. 1O.i.a.;,

cu un efectiv de 5.000 ofi{eri.Anexa 7

Page 173: Florian Garz - CIA Contra KGB

Sediul K.G.B" (Moscova).

Anexa 8

Page 174: Florian Garz - CIA Contra KGB

. i; "1F-.-'*..: q.a, * Y - ^: a" F ni r, ..llt' s T- q r r, * i r ;:

' i' ;'1|!.ntfl$: $ fr' f S'i S *-t I'

Sediul Servieiului de Securitate al Marii Britanii (M.I.-5) - din Londra.

Anexa 9

Page 175: Florian Garz - CIA Contra KGB

Sediul Serviciului Secret de Informalii - "M.I.-6"al Marii Britanii (Londra). Anexa 10

Page 176: Florian Garz - CIA Contra KGB

I,REZIDEN' CU ACOPERIRE DIPLOT4ATICA-SEF DE RETEA

illliBFlllisiJil:l :u i:8",:l"x?Bi;i3ilxli?i:iEi 3E :Eiuii .s!,.BsE UMA[L.Dg"JryF_gFMAT[I.REZIDENT ADJUNCT PENTRU ASIGUR^RE^

'EHNIcA A RET€LEI RETEAUA MODERNA DE SPI O NAJ

s.RTZID€NT ADJUNCI ILEGAL NATURATIZAT- SEF OE CPTUIA ( SChCMO StONdOrd )6-cFLUti tLE6AtA oE A6ENTt INFtLTnATt sr NAruRALlzart7'8TZA TEHNICA A RETELEIa-LrcaruRt.clFRArE oe tEtEcot.tr;ritc,rtrr

,q &,.h\-t &#,--?td\. j]l_u*

@-o,.o, --{o,r/ \),-,,.__=\ F, / 6)ffi'tr( oA ait, / /Y

.,aA/ \ ,*1,\'* " ,,Ai,)n'$' - /^/ L

':i/ {q 1f;l ; ,- '' Jd II *r, \ 'ff H .b:,*'.orwh; illllffi$-l / rfr"" TH

[ [\t \ ] ln, 'i' , \,,, *,'{. {t#:}/ '1 \.\

a /.4 "fffrff if iil r{il / lK \p,",Xt (", ro^ftli {-* ]' I *'rt) . ..- ,-ron,rfi{*#*3il Ul h'tr1/

'? n - ';i}:ltii,,, :i*pcRT^Nr

Anexa 11

Page 177: Florian Garz - CIA Contra KGB

DIRECTIA CERCETARERAIAOELECIRONIC

DiRECTIA CEFCE.TAREc0sMtcA $i DE RACHEIE A

AVIATIEI MILITARE

CENTRUL SPATIAT ALMARINEI MII-ITARI

COMUNITA?EA SERVICIILOHBE CERCETABE STAATEGICA ISPIONAJ]

A S.U.A. - pOTRtVtT rEclts.elgB DIN 1S9gPENTRU SECOLUL XXI

CENTRUI. fIONAL DECE RCETA'IE STNATFGICA

DrRrcTrA cEncEiARt FOIO $l ISATELITT Ut rMA(iiNE

i

DTBECTTA cERCEt.{Rt ISnlIlllg-lffir? tc r,.r ] I

Of lCIUL PENTRU 5P|]IJINtOGISTIC CERCTTARE

STNATTGICA

UINECTIA OEZVOLTARE.iruzEsrnrRe

I

L_

SPRIJiIJ LOI]ISTIC-CIRUEIANT LA INUPE

OITHECTIA CERCETAREOcEANoGnAFICA AMAHII.JEI MILITAFE

DIl

DrcECrrA cEFCEilf,E IAERIANA a nvlalrl I

IJ,IIL ARE I

Anexa 12

Page 178: Florian Garz - CIA Contra KGB

Iiv'(iltit't I.\tilll I(:lll.ofi lil; ilulot{v.t t.li t:Ii Ilt,; fi l't' t r; t

t't'il .\l lili ,\l:(:t- lll'l'll'l:ftL.\li

Anexa 13

Page 179: Florian Garz - CIA Contra KGB

u )M t.tt',!t 7 A I t:'A s t: {twcil L ct tI fiF i NFo Rttt.4 Il / is /,ti 0 $iAJ }SI fiF SI:CIJI?|1 A!'I: A h,IAft!! BRTTANI/(Dt4td l_egeo Srtrvu;iltt Sccreta - lg94)

I COMITETUL PEMRTJINFO'tMATII SI $FCURITAT€

tltlNlSTRU DE ll.lTERl.JE

:'11Epgl- 5gpy1g1g1 111 .i.

De lNronM^ril L{LITAUEPRFgED| N rErE sl cOonoor.inion

Ar. coMln€rul.ut t{txT pENTRUINFORMATII I ',rr'

coRPUL OU nNALiei Sl.EstMnne+ STCRETARIAiUL. MIKT FINTRU

tNFORMATil.

Anexa 14

Page 180: Florian Garz - CIA Contra KGB

.#: "',1"'^ tx254 Z,/ - y'--Q-:rr S tr\r:

i& ".,.:PACIFIAUE8" '- --'l

:'r'li

Vedere generald a disputei globale a centrelor de cercetareradio-electronici alo Agenliei de Securitate Nalional6 a S.U.A. (N.S.A.).

Anexa 15

Page 181: Florian Garz - CIA Contra KGB

t! /1 .0i I--:i)i\u7 \ I o'l.i! '-r-----J-----?,I ld.i \rv-I I

fTrrllg:l-1-*l*",i*=----tli ! i .arill\-nr!

,, \t,,/ t{73-* 39 )*'--Fj

tl r{. J

a)l

ilt.*' es.Fir

STATELE UNITEI -UCtso. qrid.

5 - EaalsnAFB

S . K.nar9 . (odlrh

l0 . Kn! $lmon11 -tro4h-EadCar€

15"a.aleAF816 . tod cr!17-lmtei.lBrlch

20 " Sa^oi€go

?? - Sk.99slta.d

?6.wisi@ron OC

2E - qoncd.ld afB

30 - Mrt Olll aF8

35 - Fod McPh€r$n

39 . Koni.

4a - Scnotl.ld Arr.cls

46 . Gro8l L6Xos

3a " NASgiuns*ick

56 - Suilllnd

€: - Oltutr ArB62 ' Fod Mdnorlb63 - MC6&mp L!i.un.61 - Fod Are9965 - Tr6k.r aFB66 -TobyhsnaArdyD6Fl

68 - Sh.w AFA69 - B..gd.os AFB

72'Good{olloi aFg73 - (ollyAFB

r6 - Sonlrgone

79 - Lrngr.y AFg

6? -Jim Cr€ek,Os

85 - Yarim! Piovin!g€ - Suglr Grot.

GERMANIA FEDERALA

88 - Augsboerg89 - BrdaiDlog90 - 8d Kou:nrci9 1 .8ad Tel.92 'Bgilin

95 - r.st.r&!.996 - Aindlrd9? .8..dorn.vrn9B . Ecntardlng.. AAF99 . Ml Edd.'n

1 00. frsncton

1 02 - Sickrl!AAF

104 -Hlld.lD.rg

i 07 . ldrr Ob.rn.lt108 . Kri$rrlrut.rrto9 - xtln9.F

t 13 -Fnm.sn.rlS.Schl.iwigII0-$0tttrd-vdhing.n118'2q.ib.lck|hAE

ARAEIA SAUDITAI l9 . Oi.dd!

AUSRLIAI 20. vrclonr8r(!ckgl2l -trodhWanCrr.t22 - C.nbcnr {r.hfrdn

Centrele de cercetare radio-electroniciale Agenliei de Securitate Na{ionalS a S.U.A. (N.S.A.).

"r, .,

OCEANULPACIFIC

Hawaii

Do

50 km.

Anexa 16

Page 182: Florian Garz - CIA Contra KGB

AZORE

9AHAMASI 26 - Gr.nd Eohara

'27 - O:iawa

HONDUMS

1 55 - La Creoa

ISBNDA156 -Xella!ik

153 -N:ol€sI 59 - e.r.d's,

1 62 - Camp iana

I €6 - KroIo

169 "Oln.

172 -iadaraL.n.inn€r173 "Wakianar AS

l75.KWAJAL€IN

MAFOC

I ?E " ORIENTUL APROPA]

OMAN

i 79 - Masiraf lsianc

PAKISTAN.

JAPONIA 9i COREA de SUD

2OO !m

.o0..n

$J^\o'0

"ffi*183 - SireA

FILIPINE

185 - ClariAa1 86 - NAS Cvo, o.inlI 8t - Sub'c aarr88 - SanUiSlel

POPTO-FrCO

MARA BRITANIE' 9C ' RAF A,irnb!;y

1 93 - fiAF Chick$.d31E! - Edral195 -RAFEiqhWycomDe

133 - FAi{ilde.hail234 - RAf kuirhoroe2Ci - Sou!i qur!.9

:03 - Thlrs204 - Ft,ngdatt

2Ot - $!ln.Xcn ai.St.tion

Centrele de cercetare radio-electroniciale Agenfiei de Securitate Nalionali a S.U.A. (N.S.A.).

MareaJaponiei

OCEANULPAC IF IC

/o0

, 50km ,

Okinawa

.*c

MAREA BRITI\NIE

Anexa 17

Page 183: Florian Garz - CIA Contra KGB

TURCIA

207 -A9r., Mo.r Atarst

?09 . anr.ly!?i0 - Diylrb.i,.2l I - Edi.ne

213 -,:mii

217-San&n2!E-Sit!2t9. Srnop

UFSS222 ' Mo$ou (a'irrkr

Baze tolosite do NSAin str5initatoBritanice223 - 8rr..

225 - Ftatio6 Pi.t

22A - vicloi. Srn.rl!

231 . Anbrtt.d. o. Pt.gu

233 .Anbess.d. de Ca,.e234 . Amt.strd, dAccts

235 stt.t.t foa s.Gtlie S6ta.23/ Anb.tRtdt d. Bldta.s1238 - anb.sttd. fttroot239-Anb.sttda*Ltbnw240 . ambt$td. a, V.frav'.

242 . Aabatstd. d. Fteto.tt

2r1 ' Ametttd. t. L!s.i6

Canadiene

2.6 - h.n Etvat$.t

Australiene

2a0 .anatNt.de !. Siltpkat23t AmhtsttdE dP J.addz

N@-Zeelandeze

Norvegiene

Centrele de cercetare radio-electroniciale Agenliei de Securitate Na{ionald a S.U.A. (N.S.A.).

>'u?'-,Rhinrnie dt ilc,d. /1

westohrlir rJl I

€tMet 144.

CHYPREM edi te rra n 6e 24e.ffFrm

GREC|A, CTPRU 9t

14 --- rio 2'15.1 ZoE

z07 a'|

"TUROUIE

Anexa 18

Page 184: Florian Garz - CIA Contra KGB

Tehnologie spaliald din "Rdzboiul stelelor" a Federatiei Ruse.

Satelit militar de spionaj al S.U.A. inuz curenr -1999.

" ' Anexa 19

Page 185: Florian Garz - CIA Contra KGB

Satelit american de cercetare strategicd al C.I.A.,folosit in r[zboiul din Golful Persic - 1991.

Anexa 20

Page 186: Florian Garz - CIA Contra KGB

Imagine ob{inutd prin satelit a santierului navalde la Sverodvinsk, unde se construiesc submarine

cu propulsie nucleard, purtdtoare de rachete balisticeintercontinentale cu incdrcdturi atomice.

Anexa2l

Page 187: Florian Garz - CIA Contra KGB

f'#^: :') )-g: -'<-t\ii 1c

rl \ {I i \\-,l \\rl \

i?,t*t;:lir_;, ,,

-,

T)-tnatatgtlo laeer in amplaaanent ter6etru bllndaI; -2) oellnlE reflectoare a fasclcululul laser; l) eqrltEtor

Elemente componente ale "R5zboiului stelelor"lansat de preEedintele S.U.A.,

Ronald Reagan, la 23 martie 1983.

Ei .iiona ae iransnitere s datclorl-+l-"Jrii iiaiiarn cutelescop ln lnfrarotu; 5) lntercepior conventfinif (con-talnere dtstrlbuttoare de nlslp, blle, platforrne'cu ar-mament convcn!lonal.etc.); 6) faz{ de intcrceptar6 extra-atmosferl.cS; ?) fazd. de lntegceptare endoatmoiferlcX;8) etatle dc radiolocatle; 9) rlchetl antlrachettr;1o)f""-clcul laeer rcflectat gl foca.J,lzat; 1l') capcte de

-1upt6,desprlnac da rachcta purt[toarc, pe tratectorla ba].l;t16Irprc oblectlv; 12) lnetalaiie laoer cu raz6 X: 13) lnclr-cdtur{ nuclcard dc 1n1t1ere a radlatlct X; 14) elstem dcdirlJare a fadclculqlor de raze X spra obJ.ectlve; 15) fas-cicule de raza.X; 15) eatctlt de ceicetare-suprayegtrere-avertlzaro; 17) platfornl cosolci orbltald cu-rachEteantlrachetS, lnterccptoare

Anexa22

Page 188: Florian Garz - CIA Contra KGB

dr{tdi ii

1.. *

.J' 4l+.1,&.

Anexa 23

, ';A4F :!a;'Y--.l@: -.r

SS -25 - cea mai temutl rachetd intercontinentald din ,,Trupeld . 1--*{:__;<&:".._ ""t:C._g;iirff*&;lra/;>{

e de Rachete Strategice" ale FeFederalie Ruse -"Divizia de rachete SS-25" - in raionul poziliilor de tragere" (vedere pan-oramica C.I;j.

Page 189: Florian Garz - CIA Contra KGB

ifd*.ta

Aparat foto de spionaj !'Mfl{OX"- realizat de K.G.B. si utilizat in intreaga lume.

Anexa 24

Page 190: Florian Garz - CIA Contra KGB

Aparat britanic de ascultare a convorbirilor - model "M.I. 6",mascat intr-un pachet de ligiri.

Anexa 25

Page 191: Florian Garz - CIA Contra KGB

3MAl-l-iCONDEa'lSERs*_;ff-3

Aparat miniaturizat de ascultare a convorbirilor(model britanic).

Anexa 26

Page 192: Florian Garz - CIA Contra KGB

Sistem miniaturizat de emisie - recepliede spionaj (model britanic).

Anexa 27

Page 193: Florian Garz - CIA Contra KGB

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1. HARRY HOWE RANSOM -,,CIA si securitatea nationald"Editura Harvard University PressCambridge 1958

2. CHARLES WIGHTON -,,Ei au spionatin Anglia"Editura Odhams Press LTD.Londra 1958

3. SANCHE DE GRAMOND -,,Rdzboiul secret"Editura, G.P. Putnam's SonsNewYork 1962

4. CHRISTOPHER FELIX -,,Spionul si stdpiniisdi"Editura Secker si WarburgLondra 1963

5. ROBERT HAYDEN ALCORN - ,,Spionii nu primesc onorurin'Editura Jarrold'sNewYork 1963

6. ALLEN DULLES - ,,Profesia de spion"Editura Harper- RowNewYork 1963

7. ARCH WHITEHOUSE - ,,Spionaj gi cantraspionaj"Editura DoubledayNewYork 1964

8. MONRO MacCLOKEY - ,,Comunitatea seruiciilor deinformalii americane"Editura Richard RosenNewYork 1967

9. BRUCE PAGE -,,PHILBY Serviciutdelnfonna(iiPHILLIP KNTLEY (britanic) pe mAinile unui agent

DAVID LEITCH sovietic"Editura Robert Laffont Paris 1968

166

Page 194: Florian Garz - CIA Contra KGB

10. ANDREW TULLY -.Super-spronrT"

NewYork 196911. RAIMOND SETH -,,Enciclopedia spionajului"

Editura New English Library"Londra 1972

1Z.V|CTOR MARCHETIgi - ',CIA

- Cultul spionaiului"JOHN D. MARKS Editura DellBook

NewYork 1974

13' F.RD RowAN ;tli?:3;Tl',ff#,',r.,,,,NewYork 1978

14. DENNIS EISENBERG - MOSSAD -,,ServiciulsecretURIDAN, ELI LANDAU al lsraelului"

Editura Paddington PressNewYork 1978

15' NTGELWEST ;!!!",lir"J'iifi"i,o",,,,,Editura Goronet BooksStoughtor1982

16. JOHN BARRON -,,K.G.B. - astdzi"Editura Goronet BooksStroughtor 1983 ',

IT.VICTORSUVOROV -,,fnintimitateaSeruiciutuiMititarde I nfo rm a,ti i S ovi eti c"Editura Berkley BooksNewYork 1984

18. R.U. JONES ' ,,Cel mai secret rdzboi"Editura Coronet BooksStoughtor 1984

L{J7

Page 195: Florian Garz - CIA Contra KGB

19. BRIAN FREEMANTLE

20. JAMESADAMS

,21. MARK LLOYD

22. MARK GALEOTTI

23. MICHAEL HERMAN

-,,K,G.B,*Editura Futura MacdonaldLondra 1984

-,,Noii spioni"Editura HutchipsonLondra 1994

- ,,Cartea Guiness asupraspionajului"Editura Guinnes PublishingLondra 1994

-,,Agenda KremlinuIui"Editura Janers lntelligenceReview,GoulsdenMarea Britanie 1995

- ,,INFORMAT\\LE - factor deputere la pace si rdzboi"Editura Cambridge UniversityPress NewYork 1995

168

Page 196: Florian Garz - CIA Contra KGB

GuprinsCapitolullRAzeoRteLE MoNDIA,LE gl SPIoNAJUL MoDERN .. ........,.,. 7Triddtorul Sturza, precursorul lui PacepaObiectivul luiCanaris: petrolulrominesc ...............'. 9

Rizboiulspionilor .......'.... 10

Micel ruso-gennan... in folos american ..............,.- 12

Germania -salvatdde... insurectia romini ! .......'.......-...-..'..... 13

FrontulinvizibilDrept recunogtinfd - generalul Pafton-asasinat!SUA- asul dii mdneca evreilorTrei Conferinle cruciale care au crucificat Rominia :.........'-----.. 24

Potsdam - cimitirul Germaniei, Japoniei 9i Europeide Est '......: 26

,,Am cd,stigat, triiasci rizboiul rece!"............--..-...........'...... ----. 29

GapitolulllSERVICIILE SEGRETE PE FRONTULANTICOMUNISMULUI . 34

$coala germani: Organizalia Gehlen ........-----.--..----.-----.....-...- 34

Agenfia Centrali de lnformatii - C.ltA. ..'.-...."...'.... 40

AgenfiaOe lnformaliiaApiririi-D.l.A. ,,............r.'...-............... 46

Aoentia Nationali de Securitate- N.S.A. ...........:..................... 50-t,

GIA - Ml 6, doifrali de cruce .....'......-.. 52

Tehnoepiona.liul ................. .".............. 62

Egecuri multe gidese,... cheia marilor succese! '...................... 67

Siionii,... membri de partid? -..--.--..-.-.. 71

GapitotullllcuLtsELE nAzeotuLul RECE ........77S.U.A. - militarizare de (10.000) miliardel .'........'... 78

Doctrina Truman ...........Directiva N.S"G. -68,,Monstruozitatea" C.|A..,.i............i.. .'-...'....'..-...,..- 86F.B.l. gi,,pericolulrogu" din S.UA. .......'... .'.-....".... 93

,,Mai liine moG decitcomunist !"...........;........... .... 95

Democraliein stil arnerican: ,,lisie negre",ascultiii ilegale gitumitori. .'........... 97

,,Gontractul cu Rominia" apa$ne...Partidului Republican din S.U-AJ .................'.........-.............100

169

Page 197: Florian Garz - CIA Contra KGB

Dosarele Securitifii- gestionate de C.l.A.?! ......102,,Marca C.l.A." - asasinatul politic ..,104Experimentul Jugoslavia ............... ..................... 105

Dej-,,VulpeadinGarpafi"......."...... ....................1061968 - Marea Sfidare ...... 109

,,Dacd era protejat de Securitate,Kennedy murea de bitrinefe!" ...-........... ........... 113

Pacepa si allitrdddtori de Neam ........'114Polonia-repetiliipentru'89............. .....................116Reagan - actorul din ,,Rdzboiulstelelof' -........ .......120

9apitolullVSERVICIILE DE SPIONA.J ALE SECOLULUI )O(.PERSPECTTVE. ............ ......................123Comunitatea serviciilor de informafii ale S.U.A.StrategiisiobiectivepentrusecolulXXI ................130Gomunitatea serviciilor de informalii ale Federatiei Ruse .... "... 132Serviciile secrete ale Marii Britanii ................. ....... 140Serviciile secrete ale Franfei .............. 149Serviciile secrete ale lsraelului.... ..-....153Alte serviciide spionaj pentru secolulXXlRomdniain angrenajele spionajuluistriin ...............................159

Anexe .........167Bibliografie ....................195

na


Recommended