Achimenes DENUMIREA STIINTIFICA: Achimenes DENUMIREA POPULARA: Achimenes IMAGINEA: FAMILIA: Gesneriaceae ORIGINEA: Mexic, Panama, Jamaica DESCRIEREA PLANTEI: Tip de planta: planta in mod particular florifera,rizomatoasa, cu un singur ciclu vegetativ bine determinat: repaus si vegetatie. Nu trebuie uitat ca Achimenes sunt inruditi cu Saintpaulia si Gloxinia, care nu iunesc soarele direct, dar cer o amplasare bine luminata. Genul cuprinde specii care, primavara si vara, se umplu de frunze si flori remarcabile.
Transcript
Achimenes
DENUMIREA STIINTIFICA: Achimenes
DENUMIREA POPULARA: Achimenes
IMAGINEA:
FAMILIA: Gesneriaceae
ORIGINEA: Mexic, Panama, Jamaica
DESCRIEREA PLANTEI:Tip de planta: planta in mod particular florifera,rizomatoasa, cu un singur ciclu vegetativ bine determinat: repaus si vegetatie. Nu trebuie uitat ca Achimenes sunt inruditi cu Saintpaulia si Gloxinia, care nu iunesc soarele direct, dar cer o amplasare bine luminata.Genul cuprinde specii care, primavara si vara, se umplu de frunze si flori remarcabile. Plantele se caracterizeaza prin rizomi fini si alungiti care se dezvolta rapid. Tijele sunt un pic curgatoare si putin ramificate. Pot constitui un frumos aranjament intr-un ghiveci, se pot plasa la fereastra, pe un balcon sau pe
o terasa, suspendate. Frunzele: ovale, prezinta un aspect poros. Se prezinta pereche si sunt de un verde inchis.Lungimea tijelor si dimensiunea frunzelor variaza considerabil. (tijele pot masura intre 7,5 cm - 80cm)Florile: sunt in forma de trompeta si apar la extremitatea unui peduncul scurt, la inceputul frunzelor. Gama de culori este variata: toate nuantele de rosu si roz, alb-crem si frumoase tente de bleu.
INMULTIREA: se face primavara, cind este schimbat substratul, sau planta este divizata (prin separarea rizomilor) Noile plante cresc din rizomii separati la inceputul primaverii. Mai se pot inmulti si din lastari de 7 cm, prelevati la inceputul verii. Radacinile se dezvolta rapid la temperatura normala, intr-un spatiu bine luminat. Se uda cu generozitate.
CONDITII DE CULTIVARE:In interior, se pot cultiva in fata unei ferestre bine luminate, in spatii bine aerisite. Ofilirea prematura a florilor este cauzata de temperatura ridicata sau de lipsa udarii. Este de evitat sa fie mutata planta in timpul infloririi.Vestejirea plantei este cauzata de lipsa apei. Solul: utilizati un amestec de pamint lejer, nu acid, cu un drenaj bun (poate fi utilizat si nisipul in amestec, pentru a mentine un bun drenaj).Expunerea: o expunere la lumina indirecta este de preferat sau amplasarea linga o fereastra insorita timp
de citeva ore pe zi (se recomanda expunere estica).Temperatura: In timpul cresterii, achimenes are nevoie de o temperatura cuprinsa intre 16 - 27 gr. Tolereaza temperaturile un pic mai scazute, dar nu si pe cele foarte ridicate. Rizomii aflati in vegetatie se pastreaza la rece )max. 10 gr.). Nu rezista la gerUmiditatea/apa: o udare buna este esentiala pentru cresterea plantei. La inceputul primaverii, imediat cum temperatura incepe sa creasca si rizomii dau semne de viata, se uda bine, in sensul ca substratul ramine permanent umed. Daca se rareste udarea, accidental, planta poate intra in repaus. Dupa inflorire, planta se uda, dar nu asa des. Nu lasati niciodata achimenesii, in perioada infloririi, fara apa.Dupa ce trece perioada de inflorire, se reduce progresiv udarea pina la inrtrarea plantei in repaos
SFATURI DE INGRIJIRE:In timpul perioadei de repaus vegetativ, planta trebuie pastrata planta la umbra, intr-un loc racoros - max 10 gr), sec (atentie la umiditate, nu o suporta).La inceputul vegetatiei,se ciupesc extremitatile tijelor pentru a favoriza o dezvoltare a plantei sub forma de tufa. Inlaturati regulat florile trecute. Incepind din luna noiembrie, cind planta intra in perioada de repaus, lasati tuberculii in sol si inspectati-i din cind in cind pentru a ii controla sa nu fie atinsi de inghet, putrezire. La inceputul perioadei de crestere, pentru a stimula cresterea frunzelor, se utilizeaza un ingrasamint lichid
bogat in azot. La aparitia mugurilor florali, se inlocuieste acest tip de ingrasamint cu unul mai bogat in fosfor si potasiu. Se poate fertiliza planta pina la sfirsitul perioadei de inflorire.Corect tratata, planta poate trai multi ani.
BOLI SI DAUNATORI: paianjenii rosii . Incercati, in acest caz, sa pulverizati cu apa planta, pentru a creste umiditatea, fara a uita sa o stropiti si pe spatele frunzelor. O atmosfera uscata favorizeaza aparitia acestor acarieni. Tratati cu insecticide. Deformarea frunzelor este data de atacul insectelor. Utilizati sistematic un insecticid, prin stropire cu un insecticid sistemic, incepind de primavara..
SPECII, VARIETATI:Specii cultivate in interior : Achimenes erecta - cunoscuta si sub numele de coccinea - se caracterizeaza prin tije lungi de 45 cm, curgatoare. Frunzele, de 2,5 cm pina la 5 cm, au o suprafata verde inchis, iar pe spatele lor un rosu pal. Florile rosii se compun dintr-un tub cu petale largiAchimenes grandiflora - prezinta tije verzi sau rosii, ridicate (drepte) si inalte de 30 - 45 cm. Frunzele sunt de aceeasi culoare ca si la achimenes erecta, dar sunt mult mai mari - 15/7 cm. Florile purpurii si albe pot masura pina la 4/4 cm.Achimenes longiflora (achimenes trompeta) - tije curgatoare si lungi pina la 60 cm. Frunzele sunt „dintate", foarte decupatesi pot atinge 9/4 cm. Florile
bleu si albe, lungi de 5cm, ating 7 cm in latime. Exista un mare numar de achimenes hibrizi. Achimenes (Kimono)
Descriere : Planta sub forma unui semiarbust rizomatos care formeaza o tufa de pana la 75 cm inaltime si pana la 50 cm latime.Frunzele sunt ovale, opuse, pufoase, de culoare verde inchis si purpuriu pe partea inferioara. Florile neparfumate pot fi colorate in alb, violet, rosu, roz, galben si au forma unor trompete.
Denumire populara : KimonoSinonime : Achimenes erectaTipul plantei : SemiarbustDurata de viata : Sezoniera poate fi mentinuta insa si pentru anul urmator daca se pastreaza rizomii ingropati in ladite cu nisip, in camere racoroase pe timpul iernii.Origine : America CentralaHabitat : Regiuni subtropicale; este crescuta cu usurinta ca planta de terasa si gradina. Inflorire : Mai- SeptembrieTemperatura : 10-25°CUmiditate : RedusaLuminozitate : SemiumbraTipul de sol : Amestec de pamant de gradina, nisip si scoarta de copac maruntita.Fertilizare : Se fertilizeaza din primavara pana in septembrie, odata pe saptamana cu ingrasamant lichid pentru plante cu flori.Inmultire : Prin divizarea rizomului, la sfarsitul iernii, in fragmente de cate 4-5 cm lungime. Se poate realiza si butasirea lastarilor si introducerea lor in apa pana inradacineaza dar aceasta metoda de multe ori nu da rezultatele asteptate. Planta se poate inmulti si prin seminte, dar nu infloreste decat dupa 1 an de la insamantare.
Boli si daunatori : Este extrem de sensibila la atacul paduchilor si paianjenilor rosii de aceea vara se poate aplica macar odata un insecticid cu concentratie redusa, in scop preventiv.Ingrijire : Se dezvolta bine la soare, dar nu iubeste razele directe ale acestuia. Pamantul trebuie sa fie putin umed, deoarece excesul de apa poate produce putrezirea rizomilor. Pentru a avea o planta cu multiple ramificatii se face ciupirea varfului. Este afectata de ploaie. Beneficii : Decorativa fiind folosita pentru decorarea pervazurilor, teraselor, gradinilor si parcurilor.Alte specii : Achimenes cettoana, Achimenes dulcis, Achimenes grandiflora, Achimenes heterophylla, Achimenes longiflora, Achimenes patens, etc.
umiditatii ridicate, de care planta de Spathiphyllum are nevoie.
De asemenea, in sezonul cald, de crestere intensa, planta de Spathiphyllum se va
fertiliza o data la doua saptamani, cu ingrasaminte minerale NPK, avand proportia
inclinata in favoarea fosforului (P) si potasiului (K). Aceste ingrasaminte se gasesc
in supermarketuri, de obicei in stare lichida.
Inmultirea la Spathiphyllum – Crinul pacii
Plantele de Spathiphyllum se inmultesc cel mai bine prin divizarea tufei. Astfel,
tufele de la plantele mature, sanatoase, se fragmenteaza primavara devreme in
diviziuni care sa cuprinda minim 3-4 frunze, cu radacinile aferente.
Daca radacinile sunt prea lungi, acestea se scurteaza la 5-10 cm, dupa care
diviziunile rezultate se planteaza in amestec de pamant proaspat, in ghivece de
diametrul 8-12 cm, in functie de vigoarea soiului. Pe masura ce
cresc, plantele deSpathiphyllum se transplanteaza in ghivece de marime
corespunzatoare. In functie de marime, florile de Spathiphyllum se gasesc in
comert in ghivece de 10-12 cm la soiurile pitice, 14-16 cm la soiurile mijlocii si 18-20
cm la soiurile viguroase.
Inmultire la Spathiphyllum, prin divizarea tufei.O alta metoda de inmultire pentru florile de Spathiphyllum este inmultirea in vitro, dar aceasta este utilizata doar de catre profesionisti. Planta de apartament – Spathiphyllum (Crinul pacii) face parte din familia Araceae si este indeaproape inrudita cu Anthurium (Floarea flamingo) si Alocasia (Urechea elefantului). Aceasta planta, originara din padurea ecuatoriala din America Centrala si de Sud, este nu numai foarte decorativa si gratioasa, ci si un depoluant recunoscut, astfel incat poate fi amplasata in orice loc al locuintei, mai ales in incaperile unde e mai mare nevoie de purificare a aerului. Are frunze ovale, lucioase, de un verde intens, ce pornesc direct din sol. In mod caracteristic pentru Araceae, floarea, de culoare alba sau galbena, care apare din mijlocul frunzelor, poarta numele de spadix. Datorita ei planta mai este numita si “Voalul alb” sau “Floarea lunii”.
Cultivare si ingrijire
Din punctul de vedere al solului de crestere, Crinul pacii are nevoie de un sol capabil sa retina apa pentru o perioada mai lunga de timp, dar care sa asigure, in aceeasi masura, si un drenaj corespunzator. Pamantul cel mai indicat este cel mixt, alcatuit in raport de 1:1:1 din nisip, turba si scoarta de copac macinata, cu un pH al solului care sa varieze intre 5.8 si maximum 6.5.
Planta de apartament – Spathiphyllum (Crinul pacii) necesita, in perioada infloririi, un fertilizator general, alcatuit dint azot, potasiu si fosfor intr-un raport de 3:2:1, in general lichid, diluat in apa de udare. Foarte multi dintre cultivatorii profesionisti incorporeaza inca din solul de plantare un fertilizator cu rata mica de eliberare, la care mai adauga un fertilizator lichid (alcatuit si din nitrat de potasiu si magneziu). Aceasta planta de apartament poate suferi din pricina lipsei nutrientilor esentiali, ca, de exemplu, magneziu, care poate duce la apartia unor margini de culoare galbena, la nivelul frunzelor inferioare, motiv pentru care este necesara administrarea preventiva a unor suplimente de magneziu. Semne ale unei deficiente de fier si mangan se pot traduce, in cazul plantei de apartament – Spathiphyllum (Crinul pacii), prin reducerea semnificativa a ratei de crestere a plantei si aparitia frunzelor clorotice (decolorate), in special in perioada lunilor de iarna, cand temperatura solului de plantare scade sub valoarea de 18 grade Celsius. Deficienta de sulf se manifesta prin generalizarea aspectului clorotic la nivelul tuturor frunzelor si poate fi observata in cazul aplicarii unui fertilizator cu un
continut scazut de sulf.
Frecventa cu care Crinul pacii trebuie udat este data de mentinerea unui sol in permanenta umezit, pe tot parcursul ciclului sau de crestere. Planta de apartament – Spathiphyllum (Crinul pacii) poate sa tolereze perioade mai lungi de supraudare,
dar va creste de minune daca ii poti asigura o udare cu picatura, cea mai eficienta modalitate de irigare a acestor plante. Este important de retinut ca aceasta planta nu va tolera un sol in care apa balteste pentru o perioada lunga de timp, pentru ca va deveni sensibila la aparitia bolilor si a infectiilor parazitare care vor duce la caderea frunzelor, uscarea marginilor plantei si putrezirea, de cele mai multe ori ireversibila si extensiva, a radacinilor.
In privinta conditiilor de intensitate luminoasa, planta de apartament – Spathiphyllum (Crinul pacii) are nevoie de o cantitate mare de lumina filtrata, plantele crescute la lumina scazuta avand tendinta de a dezvolta petiole mai lungi, ramuri mai putine, un aspect general mai firav si un colorit mai intens al frunzelor. In prezenta unei intensitati luminoase crescute, planta va fi de un verde mai deschis, va fi mult mai bogata si mai compacta, ca aspect general. Este foarte important ca aceasta planta sa nu fie tinuta in lumina solara directa, pentru ca frunzele sale se vor increti, vor deveni foarte palide si va produce un numar redus de flori.
Temperatura optima pentru planta de apartament – Spathiphyllum (Crinul pacii) este cea cuprinsa intre 20 si 32 de grade Celsius, planta putand tolera si temperaturi minime de 7 grade Celsius, in timpul noptii, si maximum 35 de grade, in perioada zilelor foarte calduroase de vara. Spathiphyllum nu va suporta inghetul, iar plantele care cresc intr-un mediu in care temperatura depaseste constant valoarea de 33 de grade Celsius vor avea frunze ingustate, decolorate si o stagnare a dezvoltarii sistemului radicular.
Inflorire
Florile albe, cu parfum discret, impodobesc planta pe toata durata verii si chiar si in lunile de iarna. Este recomandabil, insa, ca macar doua luni pe an, Crinul pacii sa fie lasat sa se odihneasca, scazant usor temperatura ambientala si cantitatea de apa folosita la udat.
Inmultirea
Crinul pacii se inmulteste prin divizarea tufei, primavara, cand, de regula se schimba pamantul si ghiveciul.
Daunatori si erori de crestere
Bolile cu care planta de apartament – Spathiphyllum (Crinul pacii) se poate confrunta sunt in stransa legatura cu climatul de crestere si cu priceperea gradinarului. In general, plantele crescute in interioare intunecoase, care au parte de o irigare intensiva si sunt expuse unor temperaturi mai ridicate decat ar fi cazul, vor fi mult mai fragile decat restul plantelor de interior. Printre cele mai des intalnite afectiuni ale acestei plante se numara Phytophthora, Myrothecium (aparitia petelor la nivelul frunzelor), Pythium (putrezirea radacinilor plantei). Aceste afectiuni pot fi usor prevenite si corectate, daca sunt detectate la timp, prin indepartarea agentilor cauzatori. Una dintre cele mai grave boli ce poate afecta planta de apartament – Spathiphyllum (Crinul pacii) este putrezirea radacinilor din cauza infectarii cu ciuperca ce poarta numele de Cylindrocladium spathiphylli. Aceasta afectiune extrem de agresiva poate duce la moartea foarte rapida a plantei. Printre primele simptome se numara ingalbenirea prematura a frunzelor, urmata de prabusirea efectiva a intregii plante.
Anthurium, floarea flamingo - ingrijirea ANTURIUM in apartament.
Autor: Dragos SerbanPublicat la data de 11 Iul. 2009 in: Diverse
Anthurium, floarea flamingo. Ingrijirea ANTURIUM in apartament, origine, boli, cum se uda anthurium, cata lumina are nevoie anturiumTags: ingrijirea plantelor, plante exotice, anthurium, anthurium, anturium, floarea, flamingo,ingrijire, ingrijeste, planta, floare
Anthurium, intalnita sub denumirea populara de ''floarea flamingo'', este o planta tropicala, ale carei origini se gasesc pe continentul sud-american. Planta ANTHURIUM este decorativa prin florile sale delicate, protejate de o frunza modificata numita spata, carnoasa si colorata, in functie de specie, in alb, roz, portocaliu sau rosu.
Numita si Pasarea Flamingo datorita asemanarii formei si culorii cu pasarea respectiva, Anthurium este o tropicala epifita, o planta perena cu crestere in forma de tufa, de 70-80 cm inaltime.
Frunzele sunt lucioase, cordiforme, cu petiol lung, Florile fiind mici, carnoase, dispuse strans in spic cu aspect de deget, colorat alb, galbui sau rosu. Aceasta inflorescenta e protejata de o spata (frunza modificata), colorata in rosu, alb, roz. Aceasta spata seamana cu o petala si e foarte decorativa.
Epifitele traiesc in general pe straturile groase de muschi sau pe depunerile de materie organica in diferite stadii de descompunere, care se stabilizeaza in scorburile arborilor tropicali, intre ramificatiile groase ale acestora, pe
In consecinta, epifitele au nevoie de un sol foarte afanat, aerat, usor penetrabil, reavan in cea mai mare parte a anului si cu o oarecare aciditate.
Ghiveciul pentru cultura nu trebuie sa fie prea mare ca volum si este de preferat unul mai putin inalt, dar mai lat, cu orificii mari si numeroase de evacuare a apei.
Vara veti aseza vasul pe un suport deasupra unei tavi cu apa, fara posibilitatea acesteia de a se infiltra in sol, ci numai de a se obtine o atmosfera vaporoasa. Anthurium solicita vara udari periodice abundente, dar cu perioaea de respiro intre ele. Udati numai atunci cand solul se usuca superficial la suprafata.
Pulverizarile sunt benefice pe frunze (dar cat mai rar pe flori), cu apa la temperatura camerei. Apa dura, cu un continut mare in saruri de calciu, provoaca patarea inestetica a frunzelor, iar apa rece genereaza aparitia unor boli foliare - necrozari si patari brun-cafenii. Plantele sunt receptive la fertilizari foliare si la sol, aplicate numai in perioada de vara.
Insolatia directa, ca si temperatura prelungita mai scazuta de 10 grade Celsius sunt de regula fatale pentru Anthurium, iar in cazul unor afectiuni incipiente provocate de unul din acesti factori, plantele se refac totusi cu greu si in timp indelungat.Ghiveciul pentru cultura nu trebuie sa fie prea mare ca volum si este de preferat unul mai putin
inalt, dar mai lat, cu orificii mari si numeroase de evacuare a apei.
Transplantarea se face la sfarsitul verii-toamna, cand se poate realiza si despartirea tufelor pentru inmultire. Pentru mentinerea umiditatii, baza tulpinii, radacinile care ies la suprafata se pot inveli cu muschi de turba.
Temperatura optima de vegetate a plantelor in timpul iernii este de circa 18
grade Celsius.
Hrana din sol se poate suplimenta in perioada primavara-vara cu solutii nutritive pentru plante cu flori sau pentru plante acidofile.
Mai jos alte sfaturi de ingrijire pentru Anthurium, preluate de pe http://www.1001case.ro/
Anthurium face parte din familia Araceae, familie din care mai fac parte si alte plante de interior ca: Spathiphyllum, Dieffenbachia, Philodendron, Aglaonema.
LuminaAnthurium pentru a se dezvolta bine are nevoie de cat mai multa lumina dar nu soare direct, ferestrele estice sau sudice fiind recomandate. O lumina slaba va avea ca effect o micsorare a infloriri sau planta nu va inflori, frunzele cresc deformate
TemperaturaTemperatura ideala este de 17 - 25 grade C.
SolulCand cumparati planta de la florarie s-ar putea sa aveti o mica problema cu pamantul si anume daca vreti sa schimbati ghiveciul va trebui sa fiti atenti
ce pamant folositi. Un substrat care sa se dreneze foarte bine este cel mai indicat. Substratul necesar este un amestec de turba, pamant de flori si nisip in proportii egale, pe fundul ghiveciului nu strica un strat de pietris.
ApaIn perioada de vegetatie pamantul trebuie sa fie umed dar sa nu musteasca, iarna se uda mai rar. Daca are prea multa apa frunzele se ingalbenesc.Anthurium este o planta care avand radacinile suculente suporta mai bine un deficit de apa decat un surplus.Imaginea este cu titlu informativ.Planta se cultiva, in tarile ei de origine, pentru florile taiate pe care le putem intalni si in florariile noastre.
Ea poate fi crescuta si in ghiveci, fiind o planta perena care, in conditii propice, va inflori foarte des. Daca ati cumparat un ghiveci cu Anthurium, primul lucru de care trebuie sa tineti cont este lumina.
Anthurium are nevoie de lumina pentru a dezvolta tijele florale, dar tineti cont ca soarele direct nu ii face bine. In mediul sau natural, Anthurium creste la adapostul copacilor.
In zilele foarte insorite de vara puteti rezolva acest neajuns asezand ghiveciul in spatele unei perdele de culoare deschisa, sau pe pervazul unei ferestre orientate spre est sau spre nord.
Nu lasati copiii sa se joace cu aceasta planta! Contine substante toxice care pot provoca iritatii!
Anthuriumului ii place mult caldura...
...in nici un caz ea nu trebuie sa scada sub 15 grade Celsius. Temperatura ideala pentru anthurium este de 25 de grade Celsius, in conditii de umiditate ridicata. Umiditatea se obtine usor, pulverizand periodic planta cu apa. Udati des in perioada verii, lasand suprafata solului sa se usuce putin intre doua udari. Este mare iubitoare de apa in intervalul iunie-august, cand necesita o udare la fiecare 3 zile, primavara si toamna udati-o saptamanal si doar daca pamantul s-a uscat un pic la suprafata. Iarna udarile se vor face cu parcimonie, excesul de umezeala din sol, riscand putrezirea rapida a radacinilor.
In niciun caz apa nu trebuie sa balteasca in ghiveci, frunzele se vor ingalbeni,
uneori apar pete nerge sau maronii, iar radacinile vor incepe rapid sa putrezeasca. Iarna udarile se raresc, iar planta va intra intr-o perioada de semi-repaus.
Daca aveti posibilitatea, folositi apa de ploaie colectata in vase largi; apa de la robinet contine carbonati de calciu si magneziu, care schimba aciditatea solului.
Sfat: Atentie in privinta pamantului din ghiveci! Anthurium se va replanta obligatoriu o data la doi-trei ani, intr-un sol acid, format dintr-un amestec de pamant de padure si turba. Nu plantati Anthuriumul in pamantul de flori obisnuit, pe care il gasiti in florarii.
Excesul de umiditate din sol creeaza un mediu propice pentru dezvoltarea unor ciuperci precum Fusarium,Rhizoctonia sau Phytophtora.
Ghiveciul trebuie sa fie bine drenat si ar fi bine sa renuntati la clasica tavita de sub vas. Ca regula generala, tineti minte ca este de preferat sa udati mai des, dar in cantitati mici. Inflorirea poate avea loc tot timpul anului, daca ii sunt indeplinite conditiile de lumina si caldura si daca dispune de suficiente substante nutritive in substrat. Unele exemplare sunt trecute iarna, printr-un usor repaus, timp in care sunt tinute la temperaturi scazute, in jur de 14�16 grade Celsius si se stopeaza administrarea de fertilizanti.
Impatiens new guinea p12 h22 sporul caseiCod: 90IM0002DISPONIBIL IN STOCPret: 13.94 LeiCantitatea dorita:
Planta este foarte populara datorita faptului ca infloreste neintrerupt aproape tot anul.
Cultivare si ingrijire Substratul trebuie sa fie aerat, cu o buna capacitate de retinere a apei, dar si o suficienta drenare.Ciupirea lastarilor la plantele tinere se face de mai multe ori pentru a forma o tufa compacta.
Temperatura Temperatura optima de crestere si inflorire este de 18-20 grade C. Vara se evita soarele direct
Inmultire Inmultirea acestei plante se realizeaza din luna aprilie pana in octombrie, prin butasi, care se obtin din ramurile laterale, ce se pastreaza in apa timp de 2-3 spatamani, pana cand dezvolta radacini, mai apoi fiind necesara plantarea in vase mici, separate, intr-un compost umed, in asa fel incat sa fie ferite de lumina timp de 1-2 saptamani. Exista si varianta de inmultire prin samanta, care trebuie sa se faca primavara.
Udare Vara se uda zilnic, pamantul trebuie sa fie reavan tot timpul, iar iarna se uda numai atunci cand este nevoie.
Transplantare Transplantarea se face primavara, numai atunci cand este nevoie (daca planta sta intr-un volum mic de pamant atunci nu infloreste sau florile cad).
Boli si daunatori Impatiens au probleme cu afidele si acarieni. Foloseste insecticid pentru a le scapa de aceste probleme.
Sporul caseiAnunturi GoogleHaine noi și Second HandOferte de haine din toata țara.Cumpără și vinde pe tocmai.rowww.tocmai.roCategorii: Plante de apartamentTags: plante, plante de apartament, flori
Sursa: webshots.comSporul casei (Impatiens walleriana) este o planta erbacee, perena cunoscuta si sub denumirea de Lisa cea harnica. Sporul casei este o planta care provine din estul Asiei (Kenya si Mozambigue) si este crescuta ca planta decorativa de apartament.Cuprins Descriere Cultivare Temperatura si lumina Udare Inmultire Fertilizare Boli si daunatori Descriere Sporul casei este o planta de dimensiuni mici, aceasta atingand doar 15-60 cm inaltime.Tulpinile plantei sunt carnoase si prevazute cu frunze lanceolate. Frunzele ating dimensiuni de 3-12 cm lungime si 2-5 cm latime. Marginea frunzelor este zimtata . Frunzele au o culoare verde inchis.Florile sunt neparfumate, insa atrag prin culorile lor vii. Acestea au un diametru de 2-5 cm si sunt simple, alcatuite din 5 petale, sau batute, avand mai multe randuri de petale. Florile pot fi intalnite intr-o multitudine de culori precum: alb, roz, rosu, porocaliu, violet, grena sau multicolore.Sporul casei este o planta care infloreste din abundenta pe tot parcursul anotimpului cald. Cultivare Este indicat ca sporul casei sa fie plantata intr-un ghiveci de mici dimensiuni, aproximativ 15-20 cm inaltime.Sporul casei are nevoie de un sol usor drenabil. Se recomanda sa fie plantata intr-un amestec de turba cu humus si pamant de gradina. Pamantul de gradina ajuta cel mai bine la mentinerea umezelii solului.
Transplantarea intr-un ghiveci mai incapator se face, daca este cazul, in primavara urmatoare. Temperatura si lumina Sporul casei iubeste temperaturile scazute. Asadar, in timpul iernii asigura-i o temperatura de 13-16oC, iar in timpul verii ai grija ca temperatura sa fie cuprinsa intre 20-25oC.Evita plasarea plantei intr-o camera foarte luminoasa sau in bataia directa a razelui soarelui. Planta se va dezvolta armonios intr-un colt al casei mai umbros. Udare Sporul casei are nevoie de un sol in permanenta umed. Este indicat ca pamantul sa nu se usuce complet intre udari. Planta se va uda zilnic in peroada verii si la cel mult la 3 zile in perioada iernii. Pentru a sti insa cu exactitate cand este momentul sa uzi Sporul casei este indicat sa testezi solul cu degetul. Daca acesta este uscat, adauga apa imediat.De asemenea, este indicat sa uzi moderat planta, pentru a nu ramane apa multa in farfuria ghiveciului, in caz contrar risti ca radacinile acesteia sa putrezeasca. Inmultire Inmultirea se poate face atat prin butasi " title="Butasi">Butasi ">butasi cat si prin seminte.Inmultirea prin seminte este indicat sa se faca la inceputul primaverii, in general in luna Martie. Acestea se pun in ghiveci si se acopera cu un strat subtire de compost si turba in raport 1:1.Inmultirea prin butasi se poate face in schimb de la inceputul primaverii pana toamana, inclusiv. Butasii se obtin din ramurile laterale ale plantei si se tin intr-un recipient mic cu apa pana dezvolta radacini. Acestia se planteaza apoi in pamant. Mai este cunoscuta si cu denumirea de Lisa cea harnica sau Nu-ma-atinge - vin de la cateva trasaturi caracteristice plantei: abundenta de flori si faptul ca, la cea mai mica atingere, pastaile mature se sparg si isi imprastie semintele.
Originara din Africa, planta vine intr-o varietate de culori: alb, rosu, roz, violet, portocaliu si amestecuri.
Este o planta cu flori, una din cele aproape 1000 de specii de Impatiens apartinand familiei Balsamineaceae.
In timpul primaverii si verii aceste plante prefera ambiente bine aerisite, cu lumina indirecta – mentineti-le la 18 grade Celsius, desi rezista si la temperaturi mai ridicate.
Este mai bine sa asezati ghiveciul intr-o cada ce contine pietris ud. Din mai pana in septembrie, o data pe saptamana, adaugati un ingrasamant lichid in apa cu care udati planta.
Toamna si iarna, ar trebui sa mentineti o temperatura in jur de 18 grade Celsius, astfel incat planta sa continue sa prospere si sa infloreasca.
Reduceti numai putin udarea. Daca temperatura este prea scazuta, udati planta mai putin, lasand pamantul sa se usuce si nu mai administrati ingrasaminte.
*UDARE*Udati-le atat cat sa mentineti pamantul permanent umed. Stropiti-le doar atunci cand este foarte cald, fara a uda foarte mult frunzele, care pot fi usor contaminate de fungi.
*INMULTIRE*Intre aprilie si octombrie, prelevati butasi lungi de 10 cm din ramurile laterale si, dupa ce ati inlaturat frunzele situate cel mai bazal, asezati-i intr-un pahar cu apa pentru a se inradacina – in cateva zile se vor forma radacinile.
Apoi plantati-i separat in ghivece care contin un amestec de pamant fertil si nisip.
Mentineti pamantul umed si asezati ghivecele la adapost de lumina prea intensa timp de 1-2 saptamani, pentru ca radacinile sa se fixeze bine.
La primele semne de crestere, tratati plantutele ca si pe plantele adulte, iar, in timpul dezvoltarii, taiati-le varfurile.
Daca se doreste obtinerea unui numar mare de plante, trebuie sa efectuati insamantarea la inceputul primaverii. Folositi o tava plina cu pamant pentru seminte, acoperiti semintele cu un strat subtire de pamant si tineti-le intr-un loc cald si intunecos.
Asigurati putina lumina atunci cand apar vlastarele si transferati plantele in ghivece diferite cand sunt suficient de mari pentru a fi manevrate. In conditii favorabile, deseori Impatiens autodisemineaza spontan.
*INTRETINERE*
Ea are nevoie de pamant usor drenabil, imbogatit cu humus.
Desi sporul casei poate fi asezata si intr-un loc cu partial soare atata vreme cat este udata suficient, ea va creste din plin numai la umbra.
Pentru a-i asigura o ingrijire cat mai adecvata, Impatiens necesita tratarea cu un ingrasamant lichid, odata pe saptamana, din mai pana in septembrie.
SFAT: daca planta incepe sa dezvolte tulpini inalte, mai ales la sfarsitul verii, ciupiti o treime de la varf, pentru a incuraja ramificarea; in acelasi timp, operatiunea va duce la aparitia altor flori. Cresc bine atunci cand au radacinile bine presate.
Fertilizarea Impatiens – ,,Sporul casei”
Plantele de Impatiens – ,,Sporul casei” nu au cerinte speciale fata de fertilizare.
In primavara este indicata fertilizarea cu produse mai bocate in azot (N), iar la
inceputul infloririi, se recomanda fertilizatori mai bogati in fosfor (P) si potasiu (K).
Acesti fertilizatori se gasesc in magazine (chiar si supermarket). Pentru folosirea lor
si dozare, urmati instructiunile de pe eticheta.
Fertilizare Fiind o planta anuala, Sporul casei are nevoie de fertilizare abundenta. Foloseste un ingrasamant lichid special pentru plantele anuale pe care il gasesti in florarii. Amesteca ingrasamantul cu apa, in functie de indicatiile inscrise pe ambalaj. Administreaza acest ingrasamant o data la doua saptamani. Boli si daunatori Sporul casei este o planta afectata adesea de paianjenul rosu. Acesta poate fi insa usor de combatut prin pulverizarea unor solutii speciale, impotriva daunatorului respectiv. Aceste solutii pot fi achizitionate din florarii sau din farmaciile fitosanitare.Poze cu Sporul casei (5)
Citeste mai mult pe: http://gradina.acasa.ro/plante-de-apartament-112/sporul-casei-
137195.html#ixzz2TpZTVnD6Trandafirul chinezescAdesea confundat cu trandafirul japonez, trandafirul chinezesc, denumit stiintific Hibiscus rosa
chinensis, este o planta decorativa cu certe virtuti terapeutice.
Poate decora gradina – sub forma de boschet, de copacel sau de gard viu – dar poate creste
foarte frumos in casa, oferindu-ne un colt verde de-a lungul intregului an. Desi vine de departe,
trandafirul chinezesc s-a obisnuit la noi. Cu un minim de reguli cunoscute si respectate, il
putem creste si inmulti fara probleme.
Denumire stiintifica: Hibiscus rosa chinensis
Familie: malvacee
Cultivare: atat in aer liber cat si in interior
Inmultire: preferabil, prin butasi
Expunere: la lumina, ferit de curenti puternici
Intervalul de temperaturi la care vegeteaza: 10°C – 40°C
Utilizari: planta decorativa de exterior sau de interior; planta medicinala
Inmultire
Cea mai sigura metoda de inmultire este prin butasi. Lastarii care au devenit lemnosi (butasii)
se recolteaza primavara sau in prima parte a verii. Se indeparteaza primele frunze ale
lastarului, astfel incat tulpina sa ramana libera pe o portiune de 2-3 cm.
Se planteaza intr-un vas in care stratul de baza (cca 2 cm) este constituit din nisip, peste care
se adauga pamant de frunze sau turba, amestecate, la randul lor, cu putin nisip. Partea
ramasa deasupra solului se acopera cu un borcan de sticla sau plastic (transparent), apoi
vasul se asaza intr-un loc luminos, dar nu expus direct la soare. Vasul transparent trebuie sa
fie suficient de mare incat sa permita cresterea tinerei plante.
Atunci cand pe lastar apar frunzulite noi, stim ca planta a prins radacini
si poate fi transplantata fie intr-un vas mai mare, fie in gradina. Pentru
stimularea ramificarii, planta se tunde, astfel incat sa nu se dezvolte
doar pe inaltime.
Hibiscusul se poate inmulti si prin seminte. Vom recolta capsulele cu
seminte mature si le vom semana in gradina toamna sau primavara
devreme, eventual de-a lungul unui gard pe care dorim sa-l dublam cu o perdea verde.
Acoperim semintele cu un strat subtire de pamant si udam moderat locul. In 2-3 saptamani,
plantele rasar. Cand ajung la o Inaltime de cca 10 cm, putem sa le transplantam pentru a le
rari si a le distribui in spatiu dupa dorinta.
Ingrijire
In aer liber, trandafirul chinezesc se dezvolta bine intr-un spatiu luminos, dar nu expus
permanent la soare. Vara se uda zilnic.
Pentru a stimula inflorirea, se tunde periodic. In acest fel, i se poate da forma dorita. Daca
vrem sa aiba aspectul unui copacel, vom tunde lastarii laterali de la baza, pana cand trunchiul
va ajunge la inaltimea dorita, dupa care ne vom rezuma la rotunjirea coroanei. Daca vrem sa
constituim un gard viu, vom planta butasii in zigzag pe linia dorita si vom uniformiza gabaritul
plantelor.
In ghiveci, locul lui este in dreptul unei ferestre care sa-i ofere lumina necesara. Pentru a fi
stimulat in mod uniform, putem sa rotim din cand in cand ghiveciul. Trebuie udat in asa fel
incat pamantul sa fie in permanenta umed, dar apa sa nu balteasca. Excesul de umiditate este
la fel de daunator ca si deficitul. Este util sa stropim din cand in cand frunzele, cu ajutorul unui
pulverizator fin, eventual ramas de la un detergent pentru geamuri, bineinteles, dupa ce l-am
spalat foarte bine.
Solul cel mai potrivit pentru hibiscus este unul bogat in humus, turba sau pamant de frunze, cu
putin nisip care sa faciliteze drenarea surplusului de apa.
Anual, se indeparteaza stratul superior de pamant (pana unde incep radacinile) si se
inlocuieste cu altul proaspat, de aceeasi compozitie.
La 3-5 ani, in functie de dezvoltarea plantei, se recomanda schimbarea vasului cu altul mai
mare. Cu acest prilej, putem efectua o operatie care va stimula inflorirea: vom tunde radacinile
care exced balotului de pamant. De asemenea, putem tunde putin si din coroana. Putem face
aceasta operatie atunci cand observam ca trandafirul nostru chinezesc nu mai infloreste.
Pentru ca planta sa nu se mai inalte, vom ciupi, pur si simplu, mugurii din capatul lastarilor.
In perioada de Inflorire, putem fertiliza usor solul, cu o dilutie de fertilizant care sa contina fier,
potasiu si/ sau fosfor.
Daunatori
Principalul daunator cunoscut este paianjenul rosu, din familia acrienilor. Acesta este greu
de depistat pentru ca este foarte mic: 1-2 mm.
Un indiciu al prezentei paianjenului rosu este aparitia pe frunze a unor pete mici si dese, de
culoare galbena sau a unui aspect tern, prafuit.
Un alt mod de depistare este pulverizarea apei pe dosul frunzelor, procedeu care va pune in
evidenta panzele foarte fine In care acestia isi depun oale.
Putem, de asemenea, sa scuturam lastarii plantei deasupra unei coli de hartie pe care vom
observa apoi mici puncte rosii.
Stim ca paianjenul rosu prefera caldura si uscaciunea. Un prim remediu ar fi stropirea
frecventa a frunzelor si distrugerea panzelor. Daca nu este suficient, putem sa apelam la
un acaricid. Pesticidele cu spectru larg nu sunt foarte eficiente pentru ca acest daunator
dezvolta rezistenta la ele. Chiar si acaricidele este recomandabil sa fie schimbate atunci cand
repetam tratamentul.
Proprietati terapeutice
Hibiscusul are efect antiinflamator, antioxidant si usor laxativ. Gasim florile de hibiscus in
compozitia diferitelor ceaiuri medicinale:
ceai de slabit – impreuna cu menta, leustean, ceai negru, flori de soc;
ceai antistres – alaturi de macese, flori de tei si de soc, fructe de fenicul si coji de
portocala;
ceai impotriva hipertensiunii arteriale – in combinatie cu vasc si rozmarin.
De asemenea, hibiscusul este recomandat in colici abdominale, afectiuni hepatice, astenie fizica si psihica.
Ceaiurile care contin flori de hibiscus se prepara ca infuzii si, daca nu sunt contraindicatii
(diaree, diabet), se indulcesc dupa gust.
Confuzie frecventa:nu este acelsi lucru cu trandafirul japonez. Acesta din urma este o alta specie, camellia japonica.
TRANDAFIRUL CHINEZESC
gradina, flori, plante gradina, pamant de gradina, flori gradina, gradina toamna,plante, gradina de flori, plante de apa, pamant de flori, nisip, plante decorative de apartament, toamna gradina, soare, plante cu frunze
Trandafirul chinezesc (Hibiscus rosa sinensis) - este singura varietate din familia Malvaceae care se cultiva ca planta de apartament. Este un arbust ce poate creste pana la 2 m. Florile, in culori foarte variate, cresc in varful lastarilor si pot fi simple sau duble.Trandafirul chinezesc infloreste primavara si toamna, dar daca are lumina suficienta, el poate inflori tot timpul anului. Floarea dureaza doar o zi dar este foarte frumoasa. Uneori planta poate avea si 5 flori deschise in acelasi timp pe o singura ramificatie a tulpinii.Dupa fiecare sezon, in care planta creste aproximativ 70 cm, mai mult in laterale decat in inaltime, este necesara taierea crengilor mai lungi, pentru o buna ramificare.
Temperatura optima este in jur de 20 gr. C dar planta poate rezista si la peste 40 gr. C daca este asezata la umbra. Daca este expusa direct la soare, frunzele se vor rasuci iar planta va avea nevoie de cantitati mari de apa la radacina.Iarna nu lasati planta la temperaturi sub 10-15 gr. C pentru ca riscati sa o pierdeti.Daca trandafirul tau chinezesc nu a mai inflorit de mult, trebuie sa procedezi astfel: tunde planta
foarte scurt, scoate-o apoi din ghiveci si curata-i radacinile, mut-o intr-un ghiveci nou, mai mare, si schimba-i pamantul (acesta trebuie sa contina: pamant de gradina bogat in humus, turba sau pamant de frunze, nisip in cantitate mai mica decat celelalte componente). Ud-o moderat. Rezultatul este aproape sigur.Uneori, la inceputul verii, bobocii cad inainte sa se deschida; este semn ca planta este expusa direct la soare sau ca are daunatori ( paduchi de frunze, paianjeni sau tripsi care ataca mai ales frunzele tinere si bobocii). In magazinele de specialitate gasesti solutii speciale, care amestecate cu apa si pulverizate pe planta o vor ajuta sa scape definitiv (sunt necesare minim 2 serii de pulverizari).
Inmultirea prin butasire se poate face tot timpul anului, dar primavara devreme si toamna sunt perioadele cu cele mai bune rezultatele. Obtinerea acestor plante se poate face si din seminte, care trebuie sadite in februarie-martie. Udarea se face abundent in perioada calda, cand Hibiscusul creste cel mai mult, dar nu trebuie sa abuzezi. Lasa pamantul sa se usuce putin la suprafata intre doua udari. Fertilizarea cu ingraseminte trebuie sa aiba loc de 3-4 ori pe vara. Carenta de azot duce la flori mici si mai putin decorative.
Alte articole
Hibiscus sau trandafirul chinezescde Maranta Decoplant, Prosper Center
Denumit popular trandafir chinezesc, Hibiscus rosa sinensis - singura varietate care se cultiva ca planta de apartament - este membru al familiei Malvaceae.Este un arbust ce poate creste pana la 2 m, are frunze persistente, ovale si dintate usor pe margini, de un verde stralucitor. Mai deosebita este varietatea Cooperi, care are frunze variegate.
Inflorirea:
Florile cresc in varful lastarilor si pot fi simple sau duble, in culori foarte variate. Planta infloreste abundent mai ales primavara si toamna, dar daca are lumina suficienta, ea poate inflori tot timpul anului.Desi floarea dureaza doar o zi, frumusetea si stralucirea ei merita tot efortul. Daca este bine ingrijita, planta va inflori abundent, avand uneori si cinci flori deschise in acelasi timp pe o singura ramificatie a tulpinii.
Nu numai ca suporta bine taierile, dar acestea devin necesare dupa un sezon in care planta a crescut aproximativ 70 cm, in mare parte cu crengile pe orizontala si mai putin in inaltime.Rata de ramificare dupa taiere este excelenta. Noii vlastari ajung insa la maturitate doar daca li se ofera suficienta lumina. Altfel, vlastarii mai putin luminati vor ramane in stadiu de "mugure brun".
Temperatura:
Temperatura optima variaza in jur de 20 de grade Celsius, dar daca planta va fi partial umbrita se descurca foarte bine pana la o temperatura verificata de 43 de grade Celsius.Daca razele soarelui vor cadea direct pe frunze, acestea se vor rasuci ca si cum ar fi oparite, iar planta va avea nevoie de cantitati mari de apa la radacina. Iarna insa, nu lasati ca temperatura sa coboare sub 10-15 grade Celsius, pentru ca riscati sa va pierdeti planta.
Ce sa faceti pentru un Hibiscus care n-a mai inflorit de mult timp:
Daca aveti un Hibiscus care n-a mai inflorit de multa vreme, trebuie sa procedati in felul urmator: tundeti planta foarte scurt si scoateti intreg balotul de pamant din ghiveci. Curatati macar partial radacinile si transplantati Hibiscusul intr-un nou ghiveci, ceva mai mare.
Udati moderat pamantul (acesta trebuie sa contina: pamant de gradina bogat in humus, turba sau pamant de frunze, nisip in cantitate mai mica decat celelalte componente), stropiti usor frunzisul ramas dupa taiere (inclusiv tulpina) si asezati planta in locul cel mai bine luminat din
casa. Este o metoda verificata si are rezultate sigure.
Pericole si precautii:
Daca, o data cu venirea verii, observati ca planta pierde bobocii inainte sa se deschida, atunci fie razele soarelui cad direct pe planta, fie aceasta este invadata de paraziti. Acestia pot fi paduchi de frunze, paianjeni sau tripsi si ataca mai ales frunzele tinere si bobocii.Ii puteti descoperi din vreme daca verificati bine frunzele pe ambele parti. In magazinele de specialitate gasiti solutii potrivite care, amestecate cu apa si pulverizate pe planta, o vor ajuta sa scape definitiv de aceasta problema (sunt necesare minimum doua serii de pulverizari, dar rezultatul este excelent).
Inmultirea:
Puteti sa va inmultiti Hibiscusul prin butasire tot anul, dar primavara devreme si toamna sunt perioadele cu rezultatele cele mai bune. In acest scop, folositi butasi trecuti de faza erbacee, pe care ii veti inradacina in turba fibroasa amestecata cu nisip sau perlit si veti acoperi totul cu o folie mata. Temperatura va fi de 22-25 grade Celsius in perioada de inradacinare.
Semintele se obtin si ele usor, dar se folosesc doar in lucrari de ameliorare. Totusi, daca vreti sa obtineti plante noi din seminte, trebuie sa aveti grija sa le semanati in lunile februarie-martie. Plantele tinere se ciupesc deasupra a 2-4 frunze, pentru o mai buna ramificare.La fel se procedeaza si la soiurile cu capacitate slaba de ramificare. La plantele mature, prin taiere se corecteaza forma, dar se indeparteaza si acele ramificatii imbatranite sau care nu mai au asa de multe frunze.
Udarea:
Udarea se face abundent in perioada calda, care coincide si cu cea in care Hibiscusul creste cel mai mult, dar trebuie sa aveti grija sa nu abuzati. Lasati pamantul sa se usuce putin la suprafata intre doua udari.
Fertilizarea:
Specialistii recomanda ca fertilizarea sa aiba loc de 3-4 ori pe vara, altfel va creste foarte mult si va fi greu sa va descurcati cu el. O carenta de azot va duce la flori mici si mai putin decorative.Diferenta de marime si stralucire dintre o floare obtinuta in perioada de fertilizare si una din perioada in care nu s-au aplicat ingrasaminte este umitoare: aproape 50%. Asa ca merita sa va ganditi la ritmul in care va veti fertiliza planta, pentru a obtine efectele dorite.
Violetele nu agreeaza temperaturile extreme. Tempera ura poate varia de la 17 gr.C pana la 24 gr.C, aceasta fiindtemperatura optima de crestere si
Pentru o inflorire reusita, violeta de Parma trebuie tunsa. Daca vor fi prea multe frunze, mijlocul plantei nu va avea aer suficient si nu vor aparea boboci.
Violetele de Parma nu necesita multa apa, dar planta trebuie udata numai cu apa necalcaroasa
(apa de ploaie, apa fiarta si racita, chiar apa statuta), care trebuie sa aiba o temperatura constanta.
Solul recomandat pentru violetele de Parma este format din turba, pamant de frunze si perlit
sau nisip. Acest amestec trebuie sa fie suficient de poros pentru a lasa surplusul de apa sa treaca fara
probleme. La cumpararea unei violete trebuie avut grija ca intreaga rozeta de frunze sa fie deasupra
solului (bine presata de jur imprejurul plantei).
Violetele de Parma se transplanteaza o data pe an in sol proaspat. Transplantarea se face cu
grija pentru a nu rani radacinile. Se curata de pamantul vechi, se replanteaza in sol proaspat si in
ghiveci dezinfectat, si in cateva saptamani se va vedea cum planta isi va reveni la viata.
Plantele se uda atunci cand pamantul incepe sa se usuce si nu direct pe planta. Daca este
udata peste frunze, ii va putrezi in curand miezul si planta se va pierde. Daca se uda numai prin
farfuriuta de la baza nu va avea umezeala suficienta si se va usca. Astfel, cea mai buna metoda pentru
a avea o violeta de Parma sanatoasa este sa aiba un sol care pastreaza suficienta umezeala si sa fie
udata pe deasupra ghiveciului fara sa ajunga apa pe frunze.
Cum sa ingrijesti DaliileCategorii: Plante de gradinaTags: dalie, plante de gradina, udare, ingrijireAnunturi Googlepana la 100 € reducereai reducere la iPhone 4 si 4S sausau iPhone 5 - Profita acum!orange.ro/iPhone
Sa cresti Dalii poate fi un hobby foarte placut. Primii de au intrat in Europa prin secolul al XVIII-lea din Mexic. Dalia este o plata care se acomodeaza foarte usor, iar acestea vor inflori la sfarsitul lunii iulie si vor ramane in viata pana la primul inghet. Chiar daca ii place un pamant fertil, Dalia poate ca creasca aproape oriunde. Mai mult, platei ii place soarele, dar va rezista si in umbra partiala. Desi sunt pentru plantare temporara, iar locul ideal este o gradina amenajata special, Daliile se pot dezvolta chiar si in locuri mai stancoase.Totusi, atunci cand doresti sa plantezi Dalii, trebuie sa tii cont de anumite lucruri. Urmeaza niste pasi simpli si lucrurile vor fi mai usoare:1 Nu planta Dalia prea devreme. Chiar daca doresti sa ai o gradina colorata imediat ce a trecut inghetul, este bine sa astepti luna mai pentru a planta aceste flori. Pentru regiunile nordice, este recomandat inceputul lunii iunie. Plantarea timpurie va face Dalia sa se maturizeze prea repede si sa produca flori putine.2 Ai grija de solul plantelor. Chiar daca florile nu sunt pretentioase, este indicat ca pamantul sa fie bine drenat si sa contina sau ingrasamant. Pentru a face flori cat mai mari si frumoase, planta are nevoie de soare.Pentru rezultate cat mai bune, humusul trebuie sapat in pamantul florilor in fiecare an. Pentru a proteja florile de anumiti daunatori si buruieni , este indicat sa se foloseasca un strat protector de paie, denumit mulci . Acesta va pastra mai bine si umiditatea solului.3 Nu ingramadi plantele. Radacinile Daliilor se extind foarte mult, de aceea este indicat sa platezi aceste flori pe un spatiu mai larg pentru ca acestea sa aiba loc de desfasurare. Majoritatea Daliilor au nevoie de aproape un metru distanta intre tuberculi . Speciile mai mici pot fi sadite la jumatate de metru distanta.4 Inlatura bobocii. Smulge bobocii Daliei dupa ce al doilea strat de fruze s-a dezvoltat. Acest procedeu va face Dalia sa produca patru flori in loc de una singura. Daca doresti sa ai o singura floare, dar mare, lasa mugurul de sus si indeparteaza-i pe cei laterali. In acest caz pastreaza totusi bobocii de la baza, care sunt necesari pentru infloririle viitoare.5 Fii atent la fertilizare. Un pamant prea bogat in ingrasamant va produce mai multe daune Daliei decat un sol slab fertilizat. Pune ingrasamantul din flori in pamant la distanta de jumatate de metru de locul in care va fi plantat tuberculul de Dalie .
Cand floarea incepe sa creasca, pune o lingurita de hrana pentru plante la solului (sau 2 cm in pamant). Aceasta tehnica trebuie repetata la fiecare doua saptamani, crescand putin cate putin cantitatea de ingrasamant aplicata.Nu folosi hrana speciala bogata in azot deaorece tulpina florii va deveni si mai moale, iar planta va avea tendinta sa creasca fruze si nu flori. Cenusa de lemn este un aditiv bun in "dieta" Daliei.6 Sprijina Daliile bine. Deoarece planta are tulpini moi, acestea se rup foarte usor si este necesara ancorarea lor de stalpi de lemn. Florile mai mari au nevoie de stalpi de aproape 2 m lungine care sa fie montati in pamant la o adancime de aproximativ 50 cm.7 Planteaza si pastreaza tuberculii cu grija. Dupa ce primul inghet a distrus florile plantei, taie aceste varfuri si scoate radacinile din pamant. Acestea trebuie scoase cu grija pentru a nu se rupe de pe tulpina. Radacinile se vor intoarce si se vor lasa pentru cateva ore la soare, ca apoi sa se pastreze in locuri uscate si racoroase, dupa ce in prealabil au fost pudrate cu sulfura si invelite in hartie sau ingropate in nisip uscat.
Citeste mai mult pe: http://gradina.acasa.ro/plante-de-gradina-113/cum-sa-ingrijesti-daliile-13172.html#ixzz2TpPzqC6H
Alocasia polly, o planta spectaculoasade Green Point
Alocasia polly este o planta uimitoare prin aspectul inedit al frunzelor sale. Originara din Asia tropicala, ea creste sub forma de tufa de maximum 80-100 cm inaltime si infloreste rar in mediu de cultura.Frunzele sale sunt de culoare verde foarte inchis, cu nuante de albastru indigo, si prezinta nervuri proeminente de culoare gri deschis.
Lumina: Sunt plante ce iubesc lumina umbrita, si nu suporta deloc soarele direct.O zona orientata spre nord - est este excelenta pentru o buna dezvoltare a plantei.Pentru o crestere echilibrata, se recomanda rasucirea periodica cu 90 de grade a ghiveciului.
Temperatura: Desi nu iubeste lumina multa, alocasia polly iubeste caldura, temperaturile cuprinse intre 22 si 30 de grade Celsius. Daca temperatura este mai ridicata, trebuie crescuta si umiditatea atmosferica din jurul plantei.Nu suporta deloc temperaturile sub 18 grade Celsius.
Umiditate: Umiditatea atmosferica medie sau ridicata este propice dezvoltarii bune a alocasiei. Este necesar sa fie amplasata intr-un spatiu bine aerisit.Se va pulveriza frecvent pe frunze, dar numai daca temperatura mediului ambiant este suficient de ridicata!
Sol si udare: Este recomandat un substrat bine drenat, cu un continut sarac de substante organice, usor acid.Se uda des, se mentine pamantul permanent umed, dar nu ud. Iarna se uda numai dupa uscarea superficiala a substratului.Se fertilizeaza lunar vara, deloc iarna.Se va evita udarea in exces sau stagnarea apei in farfurioara.
Inmultire: Se inmulteste prin rizomi.
Atentie: Seva frunzelor este otravitoare, de aceea se va evita amplasarea in incaperi cu accesul facil al copiilor sau al animalelor de casa. Mainile se vor spala temeinic dupa fiecare manipulare a plantei!
Planta este sensibila la atacul paianjenului rosu, daca mediul in care traieste este prea uscat. Apar pete maronii pe frunze daca substratul este prea rece sau daca este udat cu apa prea rece!
Alocasia polly este o prezenta spectaculoasa in amenajarile verzi de interior si ne incanta privirile cu aspectul sau exotic.
FITTONIA
Fuchsia iti coloreaza locuinta1 Octombrie 2008Fuchsia este o planta indragita datorita delicatetii si florilor viu colorate.
Paste 2013 cu vinoteca plina! Click aici pentru oferta Climadiff + Crama Oprisor!Fuchsia este o planta curgatoare, decorativa prin florile catifelate si parfumate, ce atarna asemenea unor cercei pe lastari flexibili. Aceasta planta este indragita mai ales datorita delicatetii si florilor variat colorate, roz, alb, lila, rosu.Denumirea plantei provine de la numele botanistului german Leonard Fuchs care a trait in secolul al XVI-lea.Aceasta planta face parte din familia Onagraceae si isi are originile in Mexic si America de Sud.Fuchsia poate fi cultivata atat ca planta de interior cat si ca planta de exterior.IngrijireCa planta de interior, fuchsia sau cercelus (dupa denumirea populara) se dezvolta cel mai frumos atunci cand este plasata langa o fereastra orientata spre est, vest sau sud, dar nu in lumina directa a soarelui. Daca vara preferi sa o scoti afara nu uita de faptul ca nu suporta caldura si umiditatea ridicata. Temperatura optima se situeaza intre 15-21 grade Celsius pe timpul zilei iar in timpul noptii prefera temperaturi cu 10 grade Celsius mai scazute.
In perioada de dezvoltare a plantei, udarea trebuie sa se faca abundent (atunci cand este cald se uda de doua ori pe zi) iar in zilele toride ale verii se recomanda pulverizarea zilnica a apei pe frunze.Toamna se recomanda ca fuchsia sa fie udata mai rar si cu cantitati tot mai scazute de apa pentru ca sa fie pregatita pentru repausul din perioada noiembrie – decembrie, cand isi pierde frunzele. De asemenea este indicat sa tratezi planta cu substante nutritive bogate in potasiu din doua in doua saptamani, in perioada de crestere, iar inainte cu doua saptamani de primul inghet se recomanda sa opresti tratamentul.Toamna, plantele de dimensiuni foarte mari pot fi taiate iar peste iarna necesita temperaturi de 4-10 grade Celsius si apa in cantitati mici, atat cat sa nu se usuce complet pamantul din ghiveci.Odata cu venirea primaverii cercelusii se muta intr-un loc mai calduros, cu o luminozitate mai puternica necesitand udare regulata. In momentul in care apar primele frunze se recomanda schimbarea pamantului si chiar a ghiveciului cu unul de dimensiuni mai mari. Transplantarea se face intr-un vas in care s-a pus un amestec din pamant de gradina, pamant de frunze si nisip. In timpul primaverii si al verii se pot rupe varfurile fiecarei ramuri noi care au deja 2 seturi de frunze, pentru a obtine o planta cu un foliaj cat mai bogat.Nu uita sa indepartezi florile ofilite pentru a permite dezvoltarea celor noi.Boli si daunatoriIn privinta bolilor si daunatorilor, fuchsia poate fi atacata de rugina (doar la unele specii), afide (cauzeaza ondularea frunzelor), gandacei, muste albe si paianjenul rosu (cel mai aprig daunator al ei). Cauzele pentru ofilirea rapida sau caderea
florilor si pentru nedezvoltarea lor adecvata pot fi temperatura ridicata si aerul uscat, udarea excesiva sau scazuta sau amplasarea plantei intr-o zona cu lumina solara directa. Pentru a evita uscarea frunzelor si aparitia ruginei este indicat ca cercelusul sa fie amplasat intr-o zona cu o buna circulatie a aerului.Se recomanda pastrarea amplasarii initiale a plantei deoarece prin mutarea dintr-un loc in altul, de la o intensitate a luminii la alta, aceasta isi va pierde bobocii si florile.InmultireProcesul de inmultire este unul foarte simplu, realizandu-se pe toata perioada anului, prin butasi de varfuri, cu 2-3 noduri si lungimi de 6-10 cm, care se pun in apa pana in momentul aparitiei radacinilor, sau se inradacineaza adanc, pana la primele frunze, intr-un pamant nisipos, temperatura optima de inradacinare fiind de 15-18 grade Celsius.SpeciiCele mai frecvente specii de Fuchsia sunt: Fuchsia coccinea, Fuchsia alpestris, Fuchsia bracelinae, Fuchsia brevilobis, Fuchsia campos-portoi, Fuchsia glazioviana, Fuchsia cardinal etc.
Gutui japonez – Chaenomeles japonica
Gutui japonezChaenomeles este un gen al familiei Rosaceae, ce cuprinde 4 specii de arbusti, cu
inflorire in primavara. Puteti intalni urmatoarele specii: Chaenomeles japonica, C.
lagenaria, C. speciosa, C. superba. Fructele sunt comestibile, avand aspectul
unor gutuiminiaturale, cu gust acru si continut foarte ridicat de vitamina C (chiar mai
ridicat decat in cazul citricelor). Din aceste fructe se prepara insa dulceturi cu o
aroma deosebita. Este unarbust foarte decorativ, ce infloreste primavara devreme,
florile fiind rosii sau rosu-roz intens, sesile (fara,,codita”, prinse direct pe ramura),
solitare sau grupate cate 3-4. Poate fi folosit pentru decorarea marginilor drumurilor
sau langa ziduri si garduri. Acest gutui japonez se preteaza foarte bine si pe post
de gard viu, la soare sau la semiumbra, deorece ramurile sut tepoase si formeaza
un desis in care este aproape imposibil de patruns. Inca un argument al folosirii
plantelor de gutui japonez pe post de gard viu ar fi puterea marita de drajonare,
ceea ce va permite plantarea arbustilor la distante ceva mai mari, urmand sa se
indeseasca odata
cu trecerea timpului. Inaltimea acestuia poate ajunge chiar si la 3 metri.
Cea mai eficienta metoda de inmutire la gutuiul japonez – Chaenomeles japonica este aceea a despartirii drajonilor de planta mama. Pentru aceasta se
sapa langa drajon, pana cand se ajunge la radacina acestuia. Dupa care se separa
drajonul, impreuna cu o portiune de radacina. Dupa aceasta operatiune, se
planteaza repede. Dupa plantarea drajonului de gutui japonez – Chaenomeles japonica, se vor reduce o parte din ramurile acestuia, pentru ca gutuiul sa isi
directioneze energia spre inradacinare si nu spre producerea de frunze in
abundenta. Un numar mare de frunze ar favoriza si pierderea apei din planta prin
transpiratie, iar acest lucru actioneaza de asemenea in detrimentul formarii de
radacini. Cel mai bun moment pentru separarea drajonilor este primavara devreme,
inainte ca gutuiul japonez – Chaenomeles japonica sa intre in vegetatie.
Descriere : Arbust catarator ce poate atinge si pana la 10 metri inaltime daca este crescut in aer liber. Nu rezista iernilor reci de la noi. Frunzele, de 3-7 cm lungime sunt simple, persistente, dispuse pe ramuri spinoase. Acestea sunt ovale, netede, de culoare verde inchis pe fata superioara si verde deschis pe cea inferioara. Florile propriu-zise neparfumate sunt mici, crem, nesemnificative, inconjurate de bractee (tot ca niste frunze) colorate stralucitor in roz, mov, rosu, alb, portocaliu, subtiri, cu aspect de hartie, de unde ii vine si numele. Specia poate fi crescuta sub forma de bonsai, caz in care atinge in maxim 10 ani o inaltime de circa 50-60 cm.
Denumire populara : Bougainvillea, Floarea de hartieTipul plantei : ArbustDurata de viata : Aproximativ 15 ani daca este corect ingrijita.Origine : BraziliaHabitat : Regiuni subtropicale insa este crescuta in gradini si curti, ca planta ornamentala in regiuni cu climat cald precum India, Taiwan, Vietnam sau Australia. Poate fi crescuta in interior, in regiunile cu sezon rece.Inflorire : VaraTemperatura : 10-25°CUmiditate : AbundentaLuminozitate : Soare plinTipul de sol : Amestec de pamant de gradina, mranita si nisip de rau in parti egale. Obligatoriu substratul trebuie sa asigure un bun drenaj, lasand sa se scurga excesul de apa.Fertilizare : Pentru stimularea infloririi se recomanda fertilizarea bilunara in lunile de vara cu solutii nutritive din comert destinate plantelor cu flori. Neaparat trebuie ca pamantul sa nu fie prea uscat cand se fertilizeaza planta (ii poate fi arsa radacina extrem de usor). Daca este ingrijita sub forma de bonsai atunci de aplica un ingrasamant pentru bonsai, lunar, din aprilie pana in iulie.Inmultire : Inmultirea este mai greoaie si se realizeaza prin butasi usor lemnificati, primavara sau vara. Butasul (fragment de lastar cu 2-3 frunze) se pune la inradacinat intr-un amestec de turba si nisip sau perlit, care este mentinut umed si cald. Se pot folosi si diversi stimulatori pentru inradacinare. Acestia vor inradacina in 3-4 luni. Boli si daunatori : Poate fi atacata destul de frecvent de cosenile, paianjenii rosii si paduchii de frunze, mai ales vara. Un alt pericol este cloroza care ingalbeneste frunzele. Excesul de umezeala din sol determina caderea frunzelor.Ingrijire : Vara are nevoie de caldura multa si soare din plin, iar iarna se tine in sera rece sau in incaperi racoroase pentru a inflori abundent in viitorul sezon. Se uda saptamanal, din primavara pana toamna, apoi udarile se raresc, iarna mentinanadu-se substratul aproape uscat. Cand este foarte cald, se pulverizeaza zilnic pe frunze cu apa la temperatura camerei, exceptand perioada de inflorire. Daca sunt pulverizate florile cad si apar in numar foarte mic. Se transplanteaza primavara, dar numai daca este necesar (recipientul este neincapator). Sub forma de bonsai se transplanteaza odata la 3 ani, moment in care se taie jumatate din radacini. Tot in acest caz, dupa inflorire se scurteaza
ramurile la jumatate. Taierile de corectare a coroanei se fac tot primavara.Beneficii : Specie decorativa, deosebit de spectaculoasa mai ales sub forma de bonsai. In regiunile cu climat cald, crescuta in curti, se catara pe ziduri, imbracandu-le in flori viu colorate.Alte specii : Bougainvillea buttiana, Bougainvillea glabra, Bougainvillea peruviana, Bougainvillea spinosa.
