Flora_Motru-libre.pdf

8/9/2019 Flora_Motru-libre.pdf

1/216


2/216

Iulian Costache

FLORA I VEGETAIABAZINULUI HIDROGRAFIC

INFERIOR AL RÂULUI MOTRU

I


3/216


4/216

Iulian Costache

FLORA I VEGETAIABAZINULUI HIDROGRAFIC

INFERIOR AL RÂULUI MOTRU

Vol. I

FLORA

EDITURA UNIVERSITARIACraiova, 2011


5/216

Refereni tiinifici:Prof. Univ. Dr. Vasile CIOCÂRLANDr. Gheorghe DIHORU - Cercettor tiinific principal gr. I

Copyright © 2011 UniversitariaToate drepturile sunt rezervate Editurii Universitaria

Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a României

COSTACHE, IULIAN Flora i vegetaia bazinului hidrograficinferior al râului Motru / Iulian Costache. - Craiova :Universitaria, 2011-

vol.ISBN 978-606-14-0290-8Vol. 1. : Flora. –

2011. - Bibliogr.. - ISBN 978-606-14-0292-2

Coperta 1: Ophrys apiferaCoper ta 2: Hottonia palustris

Aprut: 2011TIPOGRAFIA UNIVERSITII DIN CRAIOVAStr. Brestei, nr. 156A, Craiova, Dolj, RomâniaTel.: +40 251 598054Tiprit în România


6/216

CUPRINS

Prefa aCAP. I. CARACTERIZAREA FIZICO-GEOGRAFIC ………………............ 9

1. 1. Poziia geografic i limitele teritoriului cercetat ......................... 91. 2. Relieful. Genez i tr sturi generale ........................................ 101. 3. Clima .......................................................................................... 131. 4. Hidrografia ................................................................................. 231. 5. Solurile ....................................................................................... 24

CAP. II. ISTORICUL CERCET RILOR BOTANICE ................................... 27CAP. III. FLORA ………………………………………………………………… 29

3. 1. Consideraii privind metoda de lucru i prezentare a florei ....... 293. 2. Prescurtri i semne conventionale utilizate în lucrare .............. 303. 3. Conspectul sistematic ……….. …………………………………… 34

Regn. FUNGI

CIUPERCI LICHENIZATE (LICHENI)Phyl. ASCOMYCOTA……………………………………………. 34

Regn. PLANTAEALGE VERZI

Phyl. CHLOROPHYTA…………………………………………... 35 BRYOPHYTAE

Phyl. MARCHANTIOPHYTA ……………………………………..Phyl. BRYOPHYTA .................................................................

3636

TRACHEOPHYTES (PLANTAE VASCULARES)Phyl. PTERIDÓPHYTA ………………………………………… 48Phyl. SPERMATÓPHÝTA …………………………………….. 50

Subphyl. PINOPHÝTINA ……………………………………. 50Subphyl. MAGNOLIOPHÝTINA ……………………………. 51

Cl. MAGNOLIÓPSIDA (Dicotyledónatae) …………... 51CL. LILIÓPSIDA (Monocotyledónatae) ……………… 1403. 4. Contribuii i completri la Flora României cu observaii Taxonomice ……………………………………………………….. 167

3. 5. Specii Vulnerabile, Periclitate i Rare din Bazinul Inferior alMotrului ...................................................................................... 177

3. 6. Analiza florei ………………………………………………………... 1783. 6. 1. Analiza taxonomic …………………………………………… 1783. 6. 2. Analiza dup durata de via…………………………………. 1803. 6. 3. Analiza bioformelor…………………………………………… 1803. 6. 4 Analiza indicilor ecologici UTR ………………………………. 1813. 6. 5. Analiza geoelementelor……………………………………… 1813. 6. 6. Încadrarea fitogeografic a teritoriului cercetat …….......... 184

BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………….. 185The Flora from the Inferior Basin of the Motru River (Summary) ........ 198Indexul genurilor…………………………………………………………………. 199Plane (1-13)…………………………………………………………………. 203-215


7/216


8/216

PREFA

Bazinul Inferior al Râului Motru reprezint o buc ic din comoara

floristic a Olteniei i implicit a României.

În urm cu 15 ani (1996) debutam, cu o mare responsabilitate, în

studiul florei i vegeta iei zonei respective. An de an, odat cu acumularea

informa iilor, constatam c zona este inepuizabil , din punct de vedere a

studiului tiin ific, datorit numrului mare de specii, raportat la suprafa a

bazinului, precum i datorit dinamici acestora sub influen a schimbrilor

climatice i influen elor exercitate de c tre om i animale.

Dup sus inerea tezei de doctorat (2005), cercet rile în zona au

continuat, completând datele legate de dinamica multianual a florei i

vegeta iei, ocazie cu care au mai fost identificate câteva specii vasculare,

aprute ulterior.

Din dorin a de a reda cât mai complet informa ia culeas din teren,

am optat pentru prezentarea materialului în dou volume, evitând astfel

crearea unei singure publica ii voluminoase.

Toat aceast munc nu ar fi avut finalitate f r sprijinul necondi ionat

al Domnului Profesor doctor Vasile Ciocârlan, conduc torul tiin ific al tezei,

care, cu mult bunvoin i un profesionalism desvâr it, mi-a oferit

sprijinul ori de câte ori a fost nevoie.

De asemenea aduc mul umiri tuturor acelora care m-au sprijinit în

elaborarea acestei mici contribu ii la cunoaterea florei i vegeta iei din

aceast zon a Olteniei, f r a l sa la urm familia mea.

Autorul


9/216


10/216


11/216

10

1. 2. Relieful

Genez şi trsturi generale

Evoluia paleogeografic a dealurilor Coşuştei, Jilului (PiemontulMotrului) şi a dealurilor din partea de nord (învecinate sectorului din valeaMotrului-Strehaia-Gura Motrului), nu poate fi privit ca un fenomen separat,ci în ansamblul dezvoltrii în timp a Piemontului Getic, cât şi dependenade unitile vecine care au influenat direct schimbrile paleogeografice dinacest compartiment prin înlri sau coborâri, chiar dup încheiereasedimentrii şi dup formarea piemontului.

Genetic şi structural, Piemontul Getic aparine Depresiunii Getice, încare procesul de sedimentare început înc din Senonian (Cretacicul inferior

- cu substartul geologic reprezentat de gresii şi conglomerate) avea s continue, cu variaii mari, pân în Cuaternar (Pleistocen - cu substratulgeologic reprezentat de pietrişuri, nisipuri, depozite loessoide, depoziteglaciare, argile, crbuni), stimulat de accentuarea continu a AvanfoseiCarpatice. Dar ceea ce intereseaz mai mult, pentru formarea lui, sereduce la faza de încheiere a ciclului de sedimentare Pliocen (Neogen), încadrul cruia se evideniaz urmtoarele straturi geologice: argile şi marnenisipoase, nisipuri şi pietrişuri, argile marnoase (din Ponian); nisipuri şiargile cu crbuni, argile, crbuni (din Dacian); nisipuri argiloase cenuşii cucrbuni, argile, nisipuri, crbuni (din Levatinul inferior) - dominante înplatforma Huşniei (Şchiopoiu 1982), iar în stânga Motrului, pe lâng celemenionate, se mai gsesc depozite de nisipuri, pietrişuri, argile datând dinprima subperioad a Pliocenului, anume din Meoian.

Tot pe partea stâng a Motrului, între localitile Tarmigani şi înapropiere de Broşteni, pe o falie îngust, s-au gsit formaiuni geologicedatând din Triasic (Pl. 2).

Particularitile structurale, litologice şi tectonice din PiemontulMotrului impun câteva concluzii:

- structura de suprafa în care au acionat agenii modelatori este

monoclinal, cu o înclinare redus de 2-3º;- dezvoltarea Piemontului Motrului s-a fcut dup direcia vest şinord ctre est şi sud;

- formaiunile existente la suprafa, în care este sculptat reliefulactual, sunt cu atât mai noi cu cât înaintm de la nord şi vestspre sud şi est;

- actuala reea hidrografic s-a adaptat înclinrii straturilor,urmare a mişcrilor tectonice;

- natura rocilor (marne, argile, nisipuri, pietrişuri, loessuri la

partea superioar) confer un grad redus de rezisten laaciunea agenilor moderatori.


12/216

11

Între marginea estic a podişului Mehedini, culoarul Jiului la vest şipân la valea deosebit de larg a Huşniei (în sud), se individualizeaz Piemontul Motrului (cu o suprafa de circa 1. 837 Km2) în cuprinsul cruiase separ, la vest de Motru, compartimentul mai coborât al dealurilor

Coşuştei.Dealurile Coşuştei, apar ca un ansamblu de culmi prelungi, despritede vi largi, în general un relief mai evoluat, relativ mai domol, care poart urmele unei denudri mai puin violente decât la est de Jiu. Culmileprelungi domin vile în unele sectoare, cum sunt cele nordice şi vestice,cu circa 150 m, cum este cazul vii Motrului dominat de culmea deluroas a Comneştilor (388 m) şi valea Şovarnei dominat de dealul cu acelaşinume (402 m), din Şchiopoiu 1982. Dealurile Coşuştei şi Ohabei (pedreapta Motrului, pân la valea Ohabei) şi Dealurile Bujorescu-Runcurel(între Cmueşti şi Motru) sunt considerate dealuri de tranziie întrePlatforma Strehaiei şi dealurile subcarpatice (Mihilescu 1966).

În cadrul Platformei Strehaiei se difereniaz: Platforma Huşniei,delimitat de valea Ohabei (localitatea Ohaba) şi valea Huşniei (Strehaia)şi Platforma Blciei (Podişul Blciei) delimitat între valea Huşniei şivalea Jiului), precum şi Gruiurile Argineştilor (între Motru şi Argineşti) suntconsiderate uniti piemontane relicte (Fig. 1).

Podişul Bălăciţ ei (sau Platforma Blciei), în cadrul cruia poriuneadintre valea Huşniei (Strehaia) şi Gura Motrului face parte din teritoriulcercetat, reprezint o câmpie piemontan villafranchian uşor ridicat în

zona cercetat (peste 300 m, comparativ cu cele din sud cu puin peste200 m), fragmentat (nord, nord-est) de ctre afluenii mai mici (SltiniculMare, Breznia), cu scurgere intermitent.

Vile au energie mic, au lunci largi, în care torenii au depus conuride dejecie bogate, versanii au degradri, iar interfluviile au lime mare.

Valea Motrului are o lunc bine dezvoltat (2-2,5 Km), care seaccentueaz mai mult la confluena cu Huşnia (pân la 3,5-4 Km) şi este

însoit de terase mai ales pe stânga, ceea ce d vii un caracter asimetric(Şchiopoiu 1982). Valea prezint o albie minoră şi o albie majoră (lunca).

Albia minor prezint un curs meandrat, se gseşte încastrat în ceamajor cu 3-5 m şi are o lime care variaz între 50-200 m, media fiind de100 m. Aspectul ei este foarte schimbtor, modificri importante fcându-se

în timpul fiecrei viituri, care poate determina schimbarea poziiei chiar încadrul luncii.

Albia major (lunca), cu limi variabile, este bine reprezentat însectoarele de confluen, lindu-se foarte mult, lsând impresia unorşesuri local dezvoltate. Materialul aluvial din patul luncii prezint o marevarietate atât sub aspectul alctuirii petrografice (eruptiv, metamorfic şi

sedimentar) cât şi sub aspectul grosimii depozitelor de pietriş şi nisip dinalbie.


13/216

1 2

A BFig. 1. Categoriile de diviziuni geomorfologice ale teritoriul cercetat, în cadrul PiemA: 1- Dealuri subcarpatice; 2- Dealuri de tranziie; 3- Piemont relict sau Platforma GeticDepresiunea subcarpatic; 6- Terase; 7- Lunci; 8- Şei; 9- Cueste principale; 10- Râpi 12- Anticlinale; B: 1- Dealuri; 2- Depresiuni; 3- Piemont relict (din Mihilescu 1966)


14/216

13

Terasele sunt mai slab dezvoltate decât la ali aflueni (Gilortul,Amaradia). În cuprinsul Vii Motrului au fost identificate 5 terase cualtitudini cuprinse între 3-5 m şi 70-80 m.

Valea Coşuştei prezint o orientare NV-SE, pentru ca la localitateaPârvule

şti aceasta s

capete o orientare V-E, împ

rind dealul Co

şuştei în

dou. Valea prezint un profil transversal asimetric prin dezvoltareateraselor mai ales pe versantul drept.

Albia minor se prezint sub forma unui canal cu o lrgime medie de100 m, adâncit cu numai 2-3 m sub nivelul luncii, ceea ce favorizeaz, întimpul ploilor, inundaiile.

Albia major (lunca) situat în medie cu 2-3 m peste vadul descurgere al apelor nu are o dezvoltare uniform în tot cuprinsul piemontului.În general, limea ei depşeşte 1 Km, ajungând pe alocuri pân la 2 Km(spre confluena cu Motrul).

Terasele Coşuştei au o dezvoltare asimetric, pe versantul drept binereprezentate, iar pe cel stâng apar în fragmente izolate. Din analizapetrografic a patului aluvial reiese c acesta are un spectru foarte variat(roci metamorfice, eruptive şi sedimentare).

Valea Huşniţ ei prezint un regim hidrologic instabil şi un curs puternicmeandrat. Aspectul morfologic al vii este determinat de poziia sa,aproape de limita dintre Platforma Huşniei şi Platforma Blciei (la sud,spre Breznia). Astfel, versantul stâng este mult mai abrupt, cu terase foarteslab reprezentate prin câteva fragmente de terase. Valea este larg,surprinztor de larg pentru debitul actual. Obârşia o are în dealurilepiemontane din vestul localitii Priboeşti. Prezint un profil domol, olrgime destul de mare şi care continu s se accentueze spre confluenacu Motrul. Prezint o orientare NV-SE.

Albia minor se prezint ca un canal îngust şi uşor adâncit în lunc,fapt care a provocat mult vreme inundaii.

Albia major (lunca) este destul de bine dezvoltat, la Strehaia şiGura Cerveniei atinge limea de 1 Km.

Terasele, ca şi în cazul Coşuştei, se pstreaz mai mult pe cel drept.Pe cel stâng apar destul de fragmentat datorit proceselor de denudare.

1. 3. Clima

Fiind situat în sud-vestul rii şi al Piemontului Getic, teritoriul cercetatse afl în regimul de climat central-european cu influene sub-mediteraneene. Dup clasificarea lui Köppen, teritoriul cercetat se

încadreaz în zona climatului umed rece (cu formula Dfbx), cu condiiispecifice stejarului (Fig. 2).

Descrierea climatului s-a fcut pe baza valorilor normale ale

elementelor meteorologice de la staia Apa Neagr (latitudine - 45

0

00

'

;longitudine - 220 49'; altitudine - 360 m).


15/216

14

Caracteristicile sale sunt determinate de trei factori:- o circulaie extrem de activ a curenilor de aer din sud şi vest;- efectele foehnale în extremitatea vestic legate de circulaia

aerului vestic peste M-ii Banatului şi Podişul Mehedini (înclziri iarna şi înanotimpurile de tranziie, toamne lungi, secetoase şi calde, topiri timpuriiale stratului de zpad);

- altitudinea impune o etajare a unor parametri climatici (îndeosebi

cei de natur termic, între regiunile joase şi cele înalte exist o diferen termic de 1-1,50C).

Fig. 2. Zona climatic a bazinului hidrografic inferior al Motrului, încadrul zonelor climatice din Oltenia (dup Köppen din Buia & al. 1961).


16/216

15

Regimul baric. Prezint un maxim în ianuarie de aproximativ 1020milibari fa de nivelul mrii, iar minimul este de circa 2.012 milibari în lunaiunie. În funcie de anotimpuri presiunea creşte toamna şi iarna şi scadeprimvara şi vara. Acest lucru arat influena anticiclonului ruso-siberianiarna

şi a influen

elor mediteraneene prim

vara

şi vara.

Temperatura aerului. Variaia anual a temperaturii este prezentat în graficele de la Fig. 3, pe baza valorilor medii lunare cuprinse în tabelul 2,3 pentru anii 2002, 2003, 2004 (datele fiind furnizate de Sta ia MeteoCraiova).

Comparativ cu aceste valori, pentru a releva evoluia regimului termic în bazinul inferior al Motrului, se prezint şi valorile medii lunare pentruanul 1973 şi media multianual pe perioada 1991-1998, din tabelul 1, fr amai face o reprezentare grafic.

Din analiza datelor rezult:

Temperaturile medii lunare cele mai ridicate corespund lunii iulie:20,20C în 1973; 21,40C în 1998; 22,40C (2002); iar media multianual (1991-1998) este de 22,70C în luna a VII-a, la Staia Apa Neagr.

Temperaturile medii lunare cele mai scăzute: -2,30C în luna ianuarie1973; -4,10C în decembrie 1998; iar în perioada 1991-1998 de -1,70C înluna ianuarie.; -4,00C în luna ianuarie a anului 2004, la Staia Apa Neagr.

Comparativ cu 1973 se observ, în perioada 1991-2004, o creştere atemperaturii medii lunare cu 2,20C la Staia Apa Neagr, iar la Staia Bâcleş (Strehaia) cu 30C (luna a VII-a anul 2002), deci o creştere progresiv agradului de aridizare a climatului în bazinul Motrului, mai accentuat înpartea de sud a teritoriului, între Strehaia şi Gura Motrului.

Se observ o descreştere de la vest la est ca urmare a poziieiSubcarpailor în raport cu principalii centri barici. Mediile lunare aletemperaturilor maxime zilnice variaz între 9,7 0C, în luna ianuarie, 34,70C,

în luna august, iar cele minime între -16,90C, în luna ianuarie şi 9,40C, înluna iulie. Temperatura maxim absolut de 40,60C, a fost atins la 08.IX.1946, iar temperatura minim absolut de -31,00C, la 24.I.1942.

Umezeala aerului este mai accentuat iarna şi mai sczut vara. Îndecursul verii, cea mai mare umezeal absolut este în iunie, iar cea mai

mic în februarie.Nebulozitatea. Valorile medii lunare ale nebulozitii (Tabelul 3) suntmai ridicate, de 5,5 (zecimi de bolt cereasc), în luna decembrie şi maisczute în luna august, de 3,5 la staia Apa Neagr (1973); mai ridicate înluna noiembrie, de 7,5 şi mai sczute în luna august, de 3,3 (1998); valorilemedii anuale în 1973 şi 1998 sunt egale între ele, de 5,5; mediamultianual (1991-1998) fiind uşor mai sczut, de 5,4. Din analiza datelorse constat unele diferene, nu foarte mari, explicate de faptul c în zonadealurilor înalte nebulozitatea este mai mare datorit creşterii altitudinii,fiind corelat cu regimul de precipitaii şi cu o scdere a temperaturilor,situaie care se inverseaz cu cât altitudinea scade, în zona Strehaia.


17/216

1 6

Valorile medii lunare în perioada 1973, 1998 şi multianuale 1991-1

Anul Luna

I II III IV V VI VII VIII IX X Xm1973 - 2,3 -0,8 3,9 9,4 14,4 18,1 20,2 19,6 15,5 10,0 41998 0,2 3,6 3,5 11,5 14,8 20,1 21,4 20,5 14,0 10,7 21991-1998 -1,7 0,01 3,9 9,8 15,2 19,3 20,7 20,3 14,6 9,7 3

TEMPERATURA AERULUI la Staia Apa Neagr Anul Luna I II III IV V VI VII VIII 2002 Temperatura medie -0.8 4.7 7.2 9.5 17.3 20.9 22.4 20.0

Normala -2.5 -0.2 4.4 10.2 15.2 18.7 20.3 19.4

2003 Temperatura medie -2.1 -5.1 3.2 9.1 18.7 21.3 21.3 22.7 Normala -2.5 -0.2 4.4 10.2 15.2 18.7 20.3 19.4

2004 Temperatura medie -4.0 0.8 5.6 11.0 14.0 18.7 21.0 20.2 Normala -2.5 -0.2 4.4 10.2 15.2 18.7 20.3 19.4

TEMPERATURA AERULUI la Staia Bâcleş Anul Luna I II III IV V VI VII VIII 2002 Temperatura medie -1.4 5.9 8.5 9.8 18.3 22.0 23.0 20.1

Normala -2.8 -0.5 4 10.1 15.6 18.9 20.7 20.22003 Temperatura medie -2.0 -5.3 3.3 9.0 19.5 22.3 21.8 24.3

Normala -2.8 -0.5 4 10.1 15.6 18.9 20.7 20.2 2004 Temperatura medie -3.5 0.7 5.2 10.9 14.3 18.8 21.3 21.1

Normala -2.8 -0.5 4 10.1 15.6 18.9 20.7 20.2


18/216

17

Legenda: NormalaAbaterea înregistrat

Fig. 3. Reprezentarea grafic a temperaturilor medii lunare şi abaterilefa de normal a mediilor multianuale (Costache 2005).


19/216

18

Valorile medii lunare ale nebulozitiiTabelul 3

Apa Neagr Nebulozitatea-2002 Nebulozitatea-2003 Nebulozitatea-2004

Media lunar Totala Inferioara Totala Inferioara Totala InferioaraLuna

1 4.9 3.9 3.2 3.2 3.8 3.52 5.0 3.7 3.5 3.5 3.9 3.7

3 4.9 3.1 3.6 3.6 3.8 3.54 6.9 6.0 5.6 6.0 6.1 5.9

5 5.7 4.8 5.2 5.2 5.2 5.1

6 4.6 4.0 4.8 4.8 4.6 4.57 5.8 5.4 6.1 4.2 5.4 5.3

8 6.3 5.1 6.5 6.5 6.1 6.09 6.4 5.6 7.0 7.0 6.5 6.5

10 6.3 5.4 7.2 7.2 6.6 6.6

11 7.0 5.9 7.9 7.9 7.2 7.2

12 7.3 6.9 8.7 8.7 7.9 8.1

BâclesNebulozitatea-2002 Nebulozitatea-2003 Nebulozitatea-2004

Media lunar Totala Inferioara Totala Inferioara Totala InferioaraLuna

1 3.7 1.9 3.7 5.7 7.0 5.6

2 3.7 1.6 3.7 3.7 5.0 3.7

3 4.7 1.5 4.7 3.0 5.2 3.4

4 6.1 4.4 6.1 3.2 5.6 3.4

5 4.3 2.3 4.3 2.7 5.6 3.6

6 4.2 3.0 4.2 1.6 4.7 3.3

7 4.9 4.2 4.9 2.8 3.4 2.98 5.0 3.8 5.0 2.0 3.1 2.4

9 4.7 2.9 4.7 3.8 3.4 2.2

10 5.8 3.5 5.6 5.1 4.9 3.5

11 5.9 4.1 5.9 6.2 6.0 3.9

12 7.2 5.8 7.2 4.5 6.6 5.3

Regimul eolian. Vântul dominant este cel de la vest şi sud-vest, tria

fiind cuprins între 7-26 Km/h.


20/216


21/216


22/216

21

Din analiza rozei vânturilor (Fig. 4), realizat la cele dou staii, seconstat urmtoarele:

- în sectorul nordic-vestic al teritoriului cercetat (Negoieşti-Motru;Staia Apa Neagr), în apropierea dealurilor subcarpatice, frecvena

vânturilor este predominant din vest, cu vitezele cele mai mari, aducând îngeneral aer rece montan, contracarate de cele estice ceea ce determin unmicroclimat blând favorabil infiltrrii elementelor submediteraneene şimediteraneene;

- în sectorul sudic (Motru-Gura Motrului; la Staia Bâcleş) frecvenaeste mai mare decât în sectorul precedent, predominante fiind tot celevestice. Îns, fa de sectorul precedent, se constat o intensificare avânturilor estice şi nord-estice, favorizând ptrunderea elementelor pontice.

Precipitaţ iile. Precipitaiile atmosferice, în cea mai mare parte aanului, sunt sub form lichid.

Mediile lunare de precipitaii s-au înregistrat la staia meteorologic Apa Neagr, astfel: în 1973 maximul a fost atins în luna mai, de 103,9 mm;minimul în luna august, de 56,8 mm, iar media anual a fost de 901,9 mm.În anul 1998, maximul a fost atins în luna septembrie, de 175,1 mm,minimul în luna februarie, de 48,0 mm, iar media anual fiind de 913,8 mm.În perioada 1991-1998, media multianual a fost de 811,44 mm.

Din graficele realizate în perioada 2002-2004 (Fig. 5) la cele dou staii meteo, se constat oscilaii majore privind abaterile de la valorilenormale, cu maxime bruşte în lunile martie-aprilie, urmate de prioade desecet. În lunile octombrie-noiembrie s se înregistreze iarşi creşteribruşte, determinând inundaii, splri şi eroziuni ale solului. În zonaStrehaia-Gura Motrului, precipitaiile sunt mai sczute, cu perioade mai

lungi, secetoase, favorizând vegetaia xerofil şi xeromezofil,caracteristic zonei.Ninsorile se produc în circa 20 de zile, dar stratul de zpad nu se

pstreaz decât circa 15-20 de zile. Primăvara este timpurie, pe la mijlocullunii februarie; Verile sunt calde şi umede în nordul zonei şi ceva maiuscate în sud. Toamna, în general este cald, lung şi uscat (septembriefiind luna cea mai secetoas); Iernile (decembrie, ianuarie, februarie) suntblânde (Ielenicz 1999), având în vedere valorile pozitive înregistrate în

unele perioade.


23/216

22

Legenda: Normala

Abaterea înregistrată

Fig. 5. Reprezentarea grafic a regimului precipitaiilor (Costache 2005)


24/216

23

1. 4. Hidrografia

Motrul, cunoscut înc de pe vremea romanilor sub numele de"Admutrium", izvorşte de la poalele Mt. Oslea (Maloş 1977). Motrul (S =1.874 Km2; L = 138, 8 Km) este cel mai mare afluent al Jiului. Izvorşte dinmunii Vâlcan, sub Vf. Oslea (1946 m) la o alt. de 1230 m, în apropiereaizvoarelor Bistriei (Tismana) - Pl. 3.

În teritoriul studiat, începând cu sudul localitii Negoieşti, Motrulprseşte regiunea calcaroas a Podişului Mehedini (caracterizat prinnumeroase şi variate forme carstice, ca: Podul natural de la Ponoarele,peste 70 de peşteri, chei) şi ptrunde în zona deluroas a PiemontuluiMotrului, fcând un ocol pe la Negoieşti.

Prezint o lungime de circa 100 Km, pân la confluena cu Jiul. Înaval, strbate pe la sud oraşul minier Motru (legat de exploatrile de lignitde la localitile: Ploştina, Horşti şi Leurda), dup care primeşte urmtoriiaflueni: pe stânga Motrului: Lupoaia, Ploştea sunt mai mici; pe dreaptaMotrului: Crainici se uneşte cu Lupca şi acestea, în final, cu Ohaba, unindu-se cu Motrul în apropiere de localitatea Satul Nou. Peşteana prezint o S =81 Km2 şi L = 14 Km şi adun apele Gârdoaiei şi Peşteniţ ei; Lupşa este unafluent mic al Motrului; Coşuştea (S = 425 Km 2 şi scurgerea solidă peMotru, la staia hidrometric Faa Motrului, a avut L = 40,2 Km) careizvorşte din regiunea calcaroas a M-ilor Cernei şi are ca afluent peCoşuştea Mică şi Coşuştea Mare; Jirovăţ ul este un afluent mai mic alMotrului; Cotoroaia prezint S = 50 Km2 şi L = 18 Km; Huşniţ a cu S = 313Km2

şi L = 44 Km

şi are, la rândul s

u, ca afluen

i pe: Cerveniţ a, Zegaia,

Ghelmegioaia, Peşteana; Slătinic şi Tărtan sunt doi aflueni mici dindealurile Blciei (Planşa 3).

Apele de adâncime sunt cantonate în straturile de nisipuri grosiere şide pietrişuri romaniene care coboar treptat spre sud, cu caracter artezian

în lungul vii Motrului, de la Strehaia pân la vrsare. Debitul acestorstraturi este cuprins între 0,5 şi 5 l/s, debite foarte mari în anul 1969 (16,5Kg/s debitul mediu anual şi 65,6 Kg/s cel lunar, în iulie) -din GeografiaRomâniei, Piemontul Getic, 1992.

Regimul termic al apelor din aceast zon depinde de volumul de ap

şi factorii climatici care determin variaii în timp şi spaiu. Pentru RâulMotru, temperatura medie anual variaz între 9-120C. În timpul iernii, cândtemperaturile sunt sczute, formaiunile de ghea sunt prezente între 20-40 de zile. Cele mai mari temperaturi se ating în luna august (medii între20-23oC), când volumul de ap este sczut.

Hidrochimic, apele de suprafa aparin clasei bicarbonatate, cumineralizare între 200 şi 500 mg/l. Dezvoltarea socio-economic a regiuniia dus la o modificare a calitii apelor pe arterele principale, în care sedeverseaz, dup epurare, apele menajere şi cele folosite în industrie.Datorit acestor cauze, cursul inferior al Motrului este inclus în categoria a

doua de calitate, cu un grad avansat de autoepurare şi de mineralizare amateriilor organice.


25/216

24

1. 5. Solurile

În teritoriul cercetat predomin solurile brune eu-mezobazice (dinclasa cambisoluri) pe podurile interfluviilor, pe pantele mai mari supuse

şiroirii, splrii. În N-V localitii Bala şi în S-V localitii Czneşti s-auindividualizat regosolurile, erodisolurile şi rendzine (din clasa solurilorneevoluate, trunchiate sau desfundate). Pe o suprafa mic între Siseşti şiMotru (pe partea dreapt a cursului Motrului) se afl vertisoluri (din clasavertisolurilor). În lunci, exist solurile aluviale aflate în diferite stadii deevoluie (aluviuni, protosoluri, soluri aluviale etc.) - Pl. 4.

Clasa cambisolurilor cuprinde soluri care prezint orizont B cambic. Solurile brune eu-mezobazice sunt definite ca soluri care au un

orizont Bv în culori cu nuane predominante mai galbene de 5YR şi crome ³ 3,5 la materialul în stare umed şi un grad de saturaie în baze mai mare

de 55%. Este întâlnit în toate unitile de relief, în arealele în care rocaparental este bogat în minerale cu caracter bazic, în climat cutemperaturi de 5-9oC şi vegetaie cu pduri de foioase şi amestec defoioase cu rşinoase. Solurile brune eu-mezobazice au un profil morfologicde tip Ao-Bv-C. Orizontul Ao: grosime 15-30 cm, culoare brun cenuşie (10YR 4/2), structur grunoas - subangular. Orizontul AB: grosime 15-20cm, brun, brun cenuşiu (10YR 4/3-4/2), structur poliedric, subangular mic şi medie. Orizontul Bv: 50-60 cm, brun glbuie închis (10 YR 4/4),poliedric slab dezvoltat. Orizontul C: la 90-100 cm, brun glbuie (10 YR

5/4), masiv şi prezint carbonai sub form de vinişoare şi concreiuni.Solurile brune eu-mezobazice au un coninut de humus mic-mijlociu (2-3%) în orizontul Ao, saturaia în baze de 60-90%, reacia solului este slab acid-neutr (pH = 6-7). Dintre subtipurile pe care le prezint, în teritoriul cercetatse întâlnesc: solurile brune eu-mezobazice gleizate asemntoare cucele tipice, de care difer prin adâncimea orizonturilor Go şi Gr, se

întâlnesc în lunci sau pe terase joase, unde stratul acvifer freatic se afl la2-3 m adâncime; solurile brune eu-mezobazice pseudogleizate prezint un orizont pseudogleizat în primii 100 cm sau un orizont pseudogleic sub50 cm adâncime. Se întâlnesc pe terase şi versanii vilor. În asociaie cu

alte soluri se gsesc în arealele cu alunecri de teren.Clasa vertisolurilor. Vertisolurile sunt soluri formate pe materiale

parentale argiloase, constituite din materiale argiloase smectitice, care încondiii de umiditate îşi mresc volumul, gonfleaz, iar prin uscare secontract. În urma acestui proces materialul de sol se autoamestec.

Vertisolurile (V) cunoscute în clasificrile anterioare sub denumireade smolnie, lcovişti vertice. Sunt definite ca soluri cu orizont vertic lasuprafa sau imediat sub orizontul arat şi obligatoriu, fee de alunecareprezente cel puin într-un suborizont situat între 25 şi 100 cm adâncime. S-

au format pe depozite argiloase. Întâlnit pe un relief plan sau uşor înclinat,climatul este cel cu alternane de sezoane umede şi uscate. Vegetaia este


26/216

25

cea de pajişte sau de pdure de foioase. Humificarea pe aceste soluri estemoderat, procesul de vertisolaj ducând la o anumit uniformizare adistribuiei humusului pe profil. De asemenea, se constat o slab difereni-ere a orizonturilor, procesele de iluviere fiind slab exprimate. Vertisolurileau un profil de tip Ay-C sau Ay-By-C. Orizontul Ay: grosime 50 cm, culoareneagr (10YR 2/1), structur poliedric-angular foarte mare cu fee dealunecare oblice. Orizontul C: poate fi din acelaşi material sau din materialecu textur diferit şi are culori cenuşii, brun glbui sau glbui. Este aero-hidric nefavorabil creşterii plantelor. Coninutul în humus este redus (1-4%),reacie neutr, iar gradul de saturaie în baze poate coborî pân la 70-80%.Din subtipurile pe care le prezint, în zona studiat se întâlneşte vertisolulpseudogleizat, care este asemntor cu cel tipic, dar prezint un orizontde pseudoglei (W) între 50-200 cm adâncime. Aceste soluri sunt întâlnitepe terenuri plane sau uşor depresionare.

Clasa solurilor neevoluate, trunchiate sau desfundate. Cuprindesoluri tinere, în curs de formare, care au doar un orizont, în general slabformat. De asemenea, mai cuprinde soluri trunchiate prin eroziune saudecopertare, soluri cu profil deranjat prin desfundare, precum şi depozitelede material pmântos transportate şi depozitate de om.

Regosolurile sunt definite ca soluri cu orizont A, urmat de materialulparental provenit din roci neconsolidate, meninut aproape de suprafa prin eroziune geologic. Clima este corespunztoare temperaturilor mediianuale de 10-11oC, iar vegetaia sub care se afl aceste soluri este depajişti sau pdure. Profilul de sol este slab dezvoltat, fiind de tip Ao-C.Orizontul A: grosime 10-40 cm, slab conturat şi urmat de roca parental,srac în humus (1-2%), mai puin saturat în baze, reacie acido-neutr pân la slab alcalin. Dintre subtipurile pe care le prezint, caracteristiczonei cu clim rece şi umed este subtipul Regosolul umbric, caracterizatde prezena orizontului A umbric.

Erodisolurile (ER), în clasificrile anterioare erau cuprinse laregosoluri. Actual, erodisolurile reprezint soluri erodate sau decopertate,astfel încât orizonturile rmase nu mai permit încadrarea într-un anumit tipde sol sau materialul parental a fost adus la zi prin eroziune accelerat. Ele

sunt ocupate cu diverse culturi agricole, cu pşuni degradate prin pşunatulintensiv sau sunt neproductive.Rendzinele sunt soluri formate pe substrat calcaros, cu o fertilitate

natural medie spre bun. Sunt întâlnite la limita superioar a teritoriuluicercetat, mai frecvente în Bazinul Superior al Motrului.

Protosolurile aluviale (AA). Cunoscute anterior sub denumirea dealuviuni, sunt definite ca soluri cu orizont Ao cu grosime mai mic de 20 cm,urmat de materialul parental constituit din depozite fluviatile, fluvio-lacustresau lacustre recente cu o grosime de cel puin 50 cm. Ele sunt rspândite

în luncile râurilor, ocupând mai ales lunca de lâng malul râului, zona ceamai des afectat de inundaii, cu un covor vegetal slab încheiat. Proto-


27/216

26

solurile aluviale au un profil de tip Ao-C. Orizontul Ao: grosime 20 cm,culoare brun, brun-cenuşie (10YR 5/3-5/2), structur grunoas slabdezvoltat sau masiv. Orizontul C: 20 cm grosime, prezint culori diferite

în funcie de natura şi textura materialului şi este nestructurat. Au coninutmic de humus

şi de elemente nutritive. Protosolurile aluviale sunt utilizate

mai ales ca pşuni, fânee sau zvoaie de plop, salcie, arin etc.Solurile aluviale (SA). În sistemele anterioare de clasificare erau

cunoscute şi cu denumirea de: soluri aluvionare de lunc, soluri aluvionarecarbonatice. Actual, ele se definesc ca soluri ce au un orizont A mai grosde 20 cm, urmat de materialul parental constituit din depozite fluviatile,fluvio-lacustre sau lacustre recente, cu orice textur, de cel puin 50 cmgrosime. S-au format în condiii de lunc, sub influena inundaiilor frec-vente. Solurile aluviale au un profil de tip Ao-C. Orizontul Ao: grosime 25-35cm, culoare brun-cenuşie închis (10YR 4/2), brun-glbuie închis (10YR

5/4), structur grunoas slab-moderat dezvoltat. Orizontul C: brun-glbuie (10YR 5/8), umed cu pete mai închise, este nestructurat şi are celpuin 50 cm grosime. Au coninut mai ridicat de humus (1-7%) şi deelemente nutritive. Sunt, în general, eu-mezobazice, cu grad de saturaie înbaze, în orizontul A, mai mare de 55%. Prezint reacie slab alcalin.Specifice pentru teritoriul cercetat este subtipul de soluri aluviale gleizate,

în lunci, unde stratul acvifer freatic este la 2-3 m adâncime (Grigoraş 1999).


28/216

27

CAPITOLUL II

ISTORICUL CERCETRILOR BOTANICEDate cu privire la plantele din Oltenia se cunosc înc de la

Dioscorides care, însoind trupele romane în Dacia, face câtevaconsemnri în acest sens. Ulterior, Paul de Alep şi Lazzaro Spalanzani(Maloş & al. 1967) fac unele notaii cu privire la flor şi vegetaie.

Date sporadice cu privire la flora teritoriului cercetat sunt cuprinse însintezele de mare valoare efectuate de: Kánitz 1881; Brândz 1883;Grecescu 1898, 1909.

Primele decenii ale secolului XX marcheaz cercetri sporadice însudul podişului Mehedini, concretizate prin unele publicaii: Degen 1896,1921; Pax 1919; Svulescu 1919, 1924; Prodan 1933, 1939; Nyárády E. I.1928, 1931, 1939, 1949; Georgescu & Constantinescu 1943; Roman 1974.

Informaii generale despre vegetaia din Bazinul Motrului se cunoscdin cercetrile lui Grecescu 1898, Enculescu 1923; Borza, Clinescu, MariaCelan, Paşcovschi, Ana Pauc, Pop, Evdochia Puşcaru-Soroceanu 1960.

Dup 1948, Prodan, Borza şi Buia botanizeaz în Bazinul Motrului,mrturie numeroasele coli de herbar aflate în Herbarul Universitii dinCraiova.

Cercetrile cu privire la flora şi vegetaia Olteniei şi implicit din BazinulMotrului, iau amploare o dat cu înfiinarea Institutului Agronomic dinCraiova (1948) prin constituirea catedrei de botanic condus de prof. Al.Buia şi apoi de prof. M. Pun. Astfel, Buia 1959; Buia & Pun 1960, înrealizarea Listelor Roşii pentru Oltenia, includ şi câteva specii din BazinulInferior al Motrului, în majoritate regsite.

O meniune special este atribuit redactrii la Craiova a cunoscuteilucrri de herbar "Flora Olteniae Exiccata", iniiat de prof Al. Buia şicontinuat sub conducerea prof. M. Pun, în care se regsesc taxoni citaidin Bazinul Inferior al Motrului.

Date sporadice se cunosc din cercetrile efectuate într-un contextgeneral pentru Oltenia, de: Buia Al. (1952, 1953, 1954, 1959, 1960, 1963ş.a.); Buia Al. & Pun M. (1954, 1960, 1962, 1964); Buia Al., Pun M.,Maloş C. & Olaru M. (1960, 1961, 1963); Buia Al., Pun M. & Maloş C.(1960); Buia Al., Pun M., Safta I. & Pop M. 1959; Buia Al. & Ana Mihil-Popescu (1952); Pun M. (1957-1985); Pun M. & Gh. Popescu (1968-1978). La unele lucrri în colaborare: Şerbnesu I. (1957); Maloş C. (1963-1977); Roman N. (1962-1974); Câru D. (1968-1979); Popescu Gh. (1966-1988); Todor I. & Popescu Gh. (1972); Popescu Gh. & Pun M. (1973);

Mariana Câru (1968-1977); O. Raiu (1968); Maria Ciurchea (1962-1971);Zaharia I. (1972) etc.


29/216

28

În Flora României ( volumele: I (1952); II (1953); III (1955); IV (1956);V (1957); VI (1958); VII (1960); VIII (1961); IX (1964); X (1965); XI (1966)XII (1972); XIII (1976), coordonate principal de Academician Tr.Svulescu), sunt citai 90 de taxoni (70 specii, 11 subspecii, 6 varieti, 5forme

şi 3 hibrizi), cu indicarea precis

a localit

ilor, din Bazinul Inferior al

Motrului, de ctre: G. Grinescu 1952; I. Grinescu 1957, 1960, 1961;Prodan 1952, 1953; Morariu 1952, 1958, 1972; Beldie 1952; Morariu &Prodan 1964; Guşuleac 1953, 1956, 1960, 1961; Nyárády E. I. 1955, 1964;G. Grinescu, Guşuleac & Nyárády E. I. 1955, 1964; Buia 1952, 1956;Nyárády A. 1957, 1961; opa 1958, 1961, 1966; Todor 1958; Beldie 1958;Zahariadi 1966; Şerbnescu 1966; Anghel 1972; Ghişa 1972; Váczy &Beldie 1976.

Maloş 1977, în Bazinul Superior al Motrului, inventariaz 1480 taxoni(102 familii, 463 genuri, 1084 specii, 100 subspecii, 161 varieti, 121 forme

şi 16 hibrizi), dintre care, la limita cu Bazinul Inferior al Motrului, sunt citate567 specii, 56 subspecii, 45 varieti, 34 forme, 3 hibrizi. Dintre acestea, 37specii, 4 subspecii, 1 form şi 1 hibrid sunt citate ca fiind rare.

Date floristice din judeele Gorj şi Mehedini, au mai citat: Beldie 1977,1979; Ciocârlan 1988, 1990, 2000, 2009.

Lucrri de referin cu obiect de studiu flora şi vegetaia Olteniei:Lucrrile colective realizate de: Buia & al. 1962, 1964; Teze de doctorat:Pun 1964; Zaharia 1972; Popescu 1974; Maloş 1977 precum şi alte lucrrica: Mariana Câru, Câru 1970; Pun & Popescu 1972; Pun & al. 1972,1973; Popescu & al. 2001.

Nu au fost omise lucrrile fundamentale, publicate dup anii 1960 şipân în prezent, cu privire la flora şi vegetaia României, reprezentând unbogat şi important material de documentare, de altfel inserate labibliografie.


30/216

29

CAPITOLUL III

FLORA

3. 1. Consideraii privind metoda de lucru şi prezentare a floreiPrima etap în cercetarea Bazinului Inferior al Motrului a constituit-o

consultarea materialului bibliografic.Având acest bagaj informaional la baz, au fost efectuate studii

personale în teren, în vederea identificrii şi inventarierii tuturor taxonilor,surprinderea lor în toate etapele de vegetaie, notarea caracteristicilorecologice, observaii asupra dinamicii populaiilor de specii rare, efectuareade fotografii, colectarea şi conservarea taxonilor în vederea verificriiamnunite în laborator, precum şi pentru îmbogirea HerbaruluiUniversitii din Craiova, realizându-se astfel 6200 coli de herbar.

În identificarea taxonilor s-a folosit literatura de specialitate: FloraRomâniei, Flora Europaea, Florele ilustrate ale României (Beldie 1977,1979; Ciocârlan 1988, 1990, 2000 etc.) şi altele. Taxonii critici au fostverificai de Prof Vasile Ciocârlan şi comparai cu alte materiale herborizateaflate în marile herbare ale rii (Bucureşti, Cluj, Craiova). Unele specii rareau fost prelevate cu brazde de sol şi transplantate în Grdina Botanic “Al.Buia” din Craiova în vederea urmririi în staionar.

Principalele specii de licheni şi muşchi, identificate în studiul

asociaiilor vegetale, au fost colectate în pungi separate, etichetate şi bineconservate. În determinarea acestora s-a apelat la specialiştii în ramur.În cadrul regnului Fungi, ordonarea taxonilor a fost abordat dup Kirk

& colab. 2001, prelucrat de Şesan & Tnase 2006 şi Index Fungorum(www.indexfungorum.com).

Pentru briofite a fost folosit sistemul de clasificare revizuit dup Goffinet et al. 2008. În descrierea briofitelor s-a trecut tipul de fitocenoz (încare au fost identificate), taxonii cu care coabiteaz, localitatea şi datacolectrii.

Pentru plantele vasculare, sistemul de clasificare a fost adoptat dup Ciocârlan 2000 (şi revizuit, înainte de publicare, dup Ciocârlan 2009), cuunele excepii inspirate din Flora Europaea. Cu privire la nomenclaturaanumitor taxoni s-a avut în vedere şi “Exkursionsflora von Deutschland”,Band 4 (Rothmaler 2002), dup care adoptându-se soluia nomenclatural corect în conformitate cu Codul Internaional de Nomenclatur Botanic (Code de Tokyo, 1993), iar pentru sinonimii de indexul elaborat deKerguélen 1993. De asemenea, în nomenclatura taxonilor, accentele aufost adoptate dup Rothmaler 2002 şi Flora României.

În conspect sunt cuprinşi taxonii identificai personal, cei citai şi

regsii prezint localitatea şi autorul, iar pentru cei citai şi neregsii aufost trecui cu semnul ?, precizând localitatea şi autorul care a fcut citarea.

http://www.indexfungorum.com/http://www.indexfungorum.com/


31/216


32/216

31

Scara pentru azot: Nitrof.- nitrofil (adaptate la soluri cu coninutmare de azot): N1- sp. indicatoare de soluri foarte slab aprovizionate; N2-sp. indicatoare de soluri slab aprovizionate; N3- sp. indicatoare de solurimijlociu aprovizionate; N4- sp. indicatoare de soluri bine aprovizionate; N5-

sp. indicatoare de soluri foarte bine aprovizionate; N6- sp. cu larg amplitudine ecologic.Rspândirea general (arealul)

În descrierea vegetaiei s-a folosit prescurtarea Geoelem. - Geoelemente(elemente fitogeografice, originea speciei):Adv.- adventiv (specie introdus prin aciunea inconstant a omului)Alp.-eur.- alpin-european (rspândit în munii înali din Europa)Anat.- anatolic (în Podişul Anatoliei)Atl.- atlantic Atl.-centr. eur. - atlantic-central european

Balc.- balcanic Carp.- carpatic Cauc.- caucazian Circ.- circumpolar (rspândit în partea de nord a Eurasiei şi a Americii deN.)Circ.-alp.- circumpolar alpin (în munii înali din Eurasia şi America de N)Circ.-arct.-alp.- circumpolar-arctic-alpin (în regiunile arctice, subarctice şimunii înali din emisfera nordic)Cosm.- cosmopolite (cu larg rspândire pe tot globul)

Euras. cont.- eurasiatic continental Eur. centr.- central european Eur. cont.- european continental Euram. - euramerican (rspândite în munii înali din Europa şi America deN)Medit.- mediteraneean (mont.) - montan Pont.- pontic (la nordul Mrii Negre)Pan.- panonic (în Câmpia Panonic)Submedit.- submediteraneean Subatl.- subatlantic

ImportanaAlim.-alimentar Antieroz.-antierozional Arom.-aromatic Bur. rud. - buruian ruderal Bur. seg. - buruian segetal Cond.-condimentar Fixat. - fixatoare

For.- forestier Fur. - furajer


33/216

32

Ind.- industriale, deseori cu referire la industria mic Med.- medicinaleMel.- melifer Oleag.- oleaginoas Orn.- ornamental Tan.- tanant Text. - textil Tinct.- tinctorial Tox.- Toxic

Scara pentru lumin Hel.- heliofit (sp. de lumin, care nu suport umbrirea)Scia. - sciadofit ( sp. de umbr, care suport umbrirea)Helscia.- heliosciadofit ( sp. de semiumbr, care suport parial umbrirea)Eurifot.- eurifotofit (sp. cu exigene largi fa de lumin)

Alte caracteristici ecologiceCalc.- calcicol (creşte pe stânci calcaroase)Hal.- halofil (în soluri srturate)Sax. - saxicol (pe stâncrii)

Alte prescurtriAlt. - altitudineAniniş.- aninişuri de anin negruArg. - argilosBuruieniş.- buruienişuriCNP - Codul de Nomenclatur Fitosociologic [CRA] - Herbarium Universitatis Craiovensis, pentru coli de herbar cuplante recoltate din Bazinul Inferior al MotruluiCult. – cultivat Dl. - DealDet.- DeterminatE- EstFig. - figuraFruct. - fructiferGJ - Gorj

Inmlşt.- înmlştiniteIzv.- izvoareK - caliciu;L./l. - lungime/limeleg.- legumaLeg.- Legit (persoana care a colectat materialul vegetal)Loc. - locuriLut.- lutosMarg. - marginiMH - MehediniNis.- nisipoase


34/216

33

N- NordPaj. - paj.Pd. - pduriPâr.- pâraiePietr.- pietroasePl. - planşaPref.- preferantPrundiş.- prundişul râurilorRud. - ruderal Ruder.- ruderalizate, în locuri influenate prin activitatea zoo-antropogen S.- suds. l.- (sensu lato) - în sens largs.str. (sensu stricto) - în sens strictSchel.- scheletice

Stufr. - stufrişuriSubspont.- subspontan Sol.- soluriTrans.- TransilvaniaTuf. - tufrişuriZv.- zvoaie de slcii şi plopV- Vest* - sp. cultivate.± - mai mult sau mai puin

(R) - Relict? - Neregsit. Citat (fr material herbar)


35/216

34

3.3. Conspectul sistematic

În conspectul sistematic sunt inserate şi principalele specii de licheni,alge şi muşchi, identificate în zona cercetat, fr a efectua îns un studiu

de sintez asupra acestora.Regn. FUNGI

Phyl. ASCOMYCOTACIUPERCI LICHENIZATE (LICHENI)

Pe lâng speciile de licheni identificate pân în 2005, inserate înprezentul conspect, au mai fost identificai 39 de taxoni epifitici pe arialocalitilor: Râpa, Meriş, Horşti, Însurei, Dl. Pomilor, Lupoaia (GJ) şiZegujani, Floreşti (MH), autori: Bloniu & Costache 2010, verificai de Prof.

dr. Gülşah ÇOBANOĞLU, specialist în licheni, Universitatea MarmaraIstanbul, Turcia, cu care colaborm permanent (Costache & al. 2007,Gülşah Çobanoğlu & al. 2009), taxoni pe care nu i-am inclus în prezentulmaterial.

Cl. LECANOROMYCETES Ord. LECANORALES

Fam. CladoniaceaeCladonia P. Browne

1. C. coniocraea (Flörke) Spreng.- pe sol, în Quercetum frainetto-cerris,Broşteni, Meriş (MH), 06.IX.2002; Valea Perilor (GJ), în paj. de Agrostiscapillaris, 19.II.2001.

2. C. fimbriata Fr. - Frecv. pe sol şi pe muşchi (Hypnum cupressiforme,Atrichum undulatum, Plagiochila porelloides), MH: Comneşti-CâmpuMare, Srdneşti, 27.VII.2004; Cerângani, Broşteni, Meriş, înQuercetum frainetto-cerris, 06.IX.2002; Dl. Clainici, Sat Popeşti(Butoieşti), 19.VI.2003, Vldşeşti (Cernaia), Brea (Cernaia),01.VII.2003; între Ogaşul Lepreşului şi Ştiubeiu (N-V de Strehaia),17.IV.-30.V.2000; Stnceşti (Strehaia), 19.VI.2003; Poşta Veche(Stângceaua), 09.VII.2003; Dl. Mangu (Buiceşti), 20.06.2003; Dl.

Ciochiuei (Ciochiua-Strehaia), 01.VII.7.2003; Croica-Mrul Roşu, labaza dealurilor, 01.VII.2003; Gura Motrului, 30.IV.2004; Crainici27.VII.2004; GJ: Glogova, Vgiuleşti (Costache 2002), Carpinion betuli,Quercion confertae, Prunion spinosae.

3. C. furcata (Huds.) Schrad. - Frecv. pe sol şi muşchi (Racomitriumcanescens şi Hypnum cupressiforme) MH: Comneşti-Câmpu Mare(Costache 2002), aceleaşi staiuni cu specia anterioar.

4. C. pyxidata (L.) Hoffm. - Frecv. pe sol şi pe ritidom de gârni laBroşteni, Meriş, în Quercetum frainetto-cerris, 06.IX.2002.

5. C. scabriuscula (Delise) Leight. - Spor. pe sol cu muşchi, în fânee,Comneşti, pe Dl. Comneştilor, 27.VI.2004.

http://en.wikipedia.org/wiki/Fungihttp://en.wikipedia.org/wiki/Ascomycotahttp://en.wikipedia.org/wiki/Lecanoromyceteshttp://en.wikipedia.org/wiki/Lecanoromyceteshttp://en.wikipedia.org/wiki/Ascomycotahttp://en.wikipedia.org/wiki/Fungi


36/216

35

Fam. ParmeliaceaeEvernia Ach.

6. E. prunastri Ach. - Frecv. pe ritidom, în tot bazinul Motrului (Costache2002);

Flavoparmelia Hale7. F. caperata (L.) Hale (Parmelia caperata Ach.) - Frecv. pe ritidom deQuercus dalechampii, Q. cerris. MH: Comneşti-Câmpu Mare,31.VIII.2002, Meriş, Cerângani, Argineşti; GJ: Glogova, Vgiuleşti(Costache 2002).

Pseudevernia Zopf8. P. furfuracea (L.) Zopf (Parmelia furfuracea Ach.) - Frecv. pe ritidom de

conifere (Pinus nigra, P. sylvestris) şi alte foioase din pdurile teritoriuluicercetat (Costache 2002).

Ord. PELTIGERALESFam. Nephromataceae

Nephroma Ach. 9. N. parile (Ach.) Ach. - pe muşchi, în Heleboro odori-Fagetum,

Iormneşti, pe Dl. Iormneştilor (GJ), 9.VII.2002.Fam. Peltigeraceae

Peltigera Willd.10. P. horizontalis (Huds.) Baumg. - pe muşchi, în Heleboro odori-

Fagetum, Iormnesti, pe Dl. Iormneştilor, 9.VII.2002. Ord. TELOSCHISTALES

Fam. TeloschistaceaeXanthoria (Fr.) Th. Fr.

11. X. parietina Beltr. - Frecv. pe ziduri şi ritidom de pomi fructiferi în totbazinul Motrului (Costache 2002).

Regn. PLANTAE

ALGE VERZIPhyl. CHAROPHYTACl. CHAROPHYCEAE

Ord. CHARALESFam. Characeae

Chara L.12. C. vulgaris L. var. gymnophylla (A. Braun) Nyman [Chara

gymnophylla (A. Braun) A. Braun] - (Pl. 5/Fig. 6). Frecv. bli cu ap puin adânc, marginea lacurilor în Typhetum latifoliae. MH: Meriş,Jirov. Charetea fragilis, Charion asperae.

http://en.wikipedia.org/wiki/Peltigeraleshttp://en.wikipedia.org/wiki/Nephromataceaehttp://en.wikipedia.org/wiki/Nephromataceaehttp://en.wikipedia.org/wiki/Peltigerales


37/216

36

BRYOPHYTES* Phyl. MARCHANTIOPHYTA (Hepaticae- Muşchii hepatici)

Cl. JUNGERMANNIOPSIDAOrd. JUNGERMANNIALES

Fam. GeocalycaceaeLophocolea (Dumort.) Dumort.13. L. heterophylla (Schrad.) Dumort. [Chiloscyphus profundus (Ness) J.J.

Engel & R.M. Schust.] - MH: Dl Cerânganilor (între Strehaia şiCerângani), cu Atrichum undulatum, Mnium stellare, Plagiotheciumcavifolium; Dl. Culmea Motrului, spre Ogaşul Lepreş (N-V de Strehaia),30.V.2000; GJ: Valea Perilor, 14. IV. 2000; Dl. Priba Mic, Glogova, 17.IV.2000. Heleboro odori-Fagetum.

Fam. PlagiochillaceaePlagiochila (Dumort.) Dumort.

14. P. porelloides (Nees) Lindenb. - Spor., pe sol. MH: Zegujani, în tuf. deCorylus avellana şi în Arrhenatherethalia; Meriş, 06.IX.2002; înQuercetum frainetto-cerris; Cerângani, în Helleboro odori-Fagetum(Costache 2002). Broşteni (Dl. Berbecilor), 06.IX.2002; Stnceşti(Strehaia), 19.VI.2003; Argineşti (Dl. Jugastru), 19.VI.2003; întreButoieşti şi Psrani, 24.VI.2003; Stângceaua (Poşta Veche),09.VII.2003; între Zegujani şi Stroeşti, Floreşti, Moşteni, 24.VIII.2002;Breznia de Motru (Dl. Priporu), cu Brachythecium glareosum, Thuidiumdelicatulum; Samarineşti (GJ), 15.VII.2003.

Cl. MARCHANTIOPSIDAOrd. MARCHANTIALESFam. Ricciaceae

Riccia L.15. R. fluitans L. [Ricciella fluitans (L.) A.Br.] - Frecv., formeaz asociaii în

bli puin adânci, eutrofizate (Caricetum ripariae), marginea lacurilor înTyphetum angustifoliae, GJ: Lupoaia, Steic, 14.IV.2001 (Costache2002); MH: Meriş, 23.VIII.2002, Argineşti-Gura Motrului, 15.IV.2000,21.VIII.2002, 30.IV.2002, 30.IV. 2002, 01.VII.2003; Stângceaua (satPoşta Veche), 01.VII.2003. Lemnetea, Lemnion minoris, Riccietumfluitantis;

Phyl. BRYOPHYTA (Musci) Cl. SPHAGNOPSIDA

Ord. SPHAGNALESFam. Sphagnaceae

Sphagnum L.16. S. girgenshonii Russow - R., în loc. înmlşt.. GJ: Glogova, Sat

Cmuieşti, cu Plagiothecium undulatum; MH: Meriş.

* Muşchii au fost verificaţi şi în cea mai mare parte determinaţi de Dr. Gh. Dihoru, publicaţi(Dihoru & Costache 2004).


38/216

37

Cl. POLYTRICHOPSIDA Ord. POLYTRICHALES

Fam. PolytrichaceaeAtrichum P. Beauv.

17. *A. undulatum (Hedw.) P. Beauv. - Frecv. pe sol umed. MH: Meriş, înQuercetum frainetto-cerris, cu Brachythecium velutinum, Hypnumcupressiforme var. cupressiforme, Plagiochila porelloides, Plagiomniumcuspidatum; Cerângani (Dl. Cerânganilor), în Helleboro odori-Fagetum,cu Lophocolea heterophylla, Mnium stellare, Plagiothecium cavifolium;Breznia de Motru (Dl. Priporu), în Quercetum frainetto-cerris; GuraMotrului, în paj. umede, cu Brachythecium velutinum, Hypnumcupressiforme var. cupressiforme, Plagiomnium undulatum, Thuidiumdelicatulum (Costache 2002); Broşteni (Dl. Berbecilor), 06.IX.2002;

Stnceşti (Strehaia), 19.VI.2003; Buiceşti: Mitulani (Dl. Mangu), Pluta(Dl. Viilor), 10.VI.2001, 20.VI.2003; Vldşeşti (Cernaia), 01.VII.2003; Poşta Veche (Stângceaua), 09.VII.2003; Târsa-Satu Mare întreBuiceşti şi Breznia de Motru, 10.VI.2001; Argineşti (Dl. Jugastru),19.VI.2003; Butoieşti: Dl. Coasta Fântânia, Ciuculec, Sat Ştefanu,10.VI.2001, Dl. Clainic, Sat Popeşti, 19.VI.2003; între Butoieşti şiPsrani, 24.VI.2003; Croica-Mrul Roşu, 01. VII. 2003; GJ: Glogova:Sat Iormneşti, în Helleboro odori-Fagetum, cu Hypnum cupressiformevar. cupressiforme, în gorunete; Sat Cmuieşti, în Quercetum frainetto-

cerris; Valea Perilor, în Arrhenatherethalia (Costache 2002).Polytrichastrum G.L. Sm.18. P. formosum (Hedw.) G.L. Sm. [Polytrichum formosum Hedw.] - Frecv.

pe sol, stâncrii în paj. şi pd. în tot bazinul Motrului. MH: Comneşti;Meriş (Costache 2002); Broşteni (Dl. Berbecilor), 06.IX.2002; Stnceşti(Strehaia), 19.VI.2003; Buiceşti: Mitulani (Dl. Mangu), Pluta (Dl. Viilor),10.VI.2001, 20.VI.2003; Vldşeşti (Cernaia), 01.VII.2003; Poşta Veche(Stângceaua), 09.VII.2003; Târsa-Satu Mare între Buiceşti şi Brezniade Motru, 10.VI.2001; Argineşti (Dl. Jugastru), 19.VI.2003; Butoieşti: Dl.

Coasta Fântânia, Ciuculec, Sat Ştefanu, 10.VI.2001, Dl. Clainic, SatPopeşti, 19.VI.2003; Dl. Argineştilor, 19.VI.2003; Gura-Motrului,22.V.2004 GJ: Iormneşti (Costache 2002).

Cl. BRYOPSIDASubcl. BRYIDAE

Superord. BRYANAEOrd. BARTRAMIALES

Fam. BartramiaceaePhilonotis Bridel

19. P. arnellii Husn. [Ph. capillaris Lindb.] - în Quercetum frainetto-cerris.MH: Pistria, Comneşti.


39/216

38

Ord. BRYALESFam. BryaceaeBryum Hedw.

20. B. argenteum Hedw. - MH: Butoieşti, pe substrat nis.-pietr.; GJ: Dl.Iormneştilor, în Helleboro odori-Fagetum, cu Eurhynchium hians; Dl.Glogova, loc. Glogova (pe dreapta râului Motru, la limita cu Mehedini),14.IV.2000, 4.VI.2000; Dl. Blbane, Valea lui Radu, loc. Glogova (pestânga Motrului, Ctunele, Glogova), 14.IV.2000; MH: Dl. Cerângani, laN-V de Strehaia, în lungul Ogaşului Ştubeiu, 17.IV.2000; Ogaşul de lafântâna lui Nelu Amza-Valea Morarului-Cerângani, 09.VII.2003.

21. B. dichotomum Hedw. [Syn.: Bryum bicolor Dicks.; B. versicolor A.Braun ex Bruch & Schimp.; B. atropurpureum Bruch & Schimp.; B.barnesii J.B. Wood ex Schimp.; B. excurrens Lindb.; B. dunense A.J.E.Sm. & H. Whitehouse; B. balticum Nyholm & Hedenäs] - MH: Butoiesti,pe substrat pietr. (Pl. 5/Fig. 7 - Dihoru & Costache 2009).

22. B. subelegans Kindb. [B. laevifolium Syed] - MH: Comanda, cuAmblystegium tenax; între Strehaia şi Comanda, 24.VIII.2002; Broşteni,30.V.2004; Argineşti, Lunca Banului, în lunca Motrului, 13.VI.2004; înlunca Motrului la loc. Butoieşti, 10.VI.2001. Alno-Ulmion, Phragmito-Magnocaricetea.

Fam. MniaceaeMnium Hedw.

23. M. stellare Hedw. [Stellariomnium stellare /Hedw./ M.C. Bowers] - MH:Dl. Cerânganilor, în Quercetum frainetto-cerris; Valea Perilor (Gorj),14.IV.2000; Dl. Priba Mic

, între Olteanu

şi Iorm

ne

şti, 17.IV.2000; MH:

Dl. Culmea Motrului, în continuarea platoului, se coboar pe expoz. N-E, spre Ogaşul Lepreşului (N-V de Strehaia), 30.V.2000.

Plagiomnium T.J. Kop.24. P. affine (Blandow) T.J. Kop. - Frecv. pe sol în paj., pd. GJ: Dl.

Iormneşti, în Quercetum frainetto-cerris; MH: Zegujani, în tuf. deCorylus avellana şi Carpinus betulus, în Arrhenatherethalia (Costache2002); între Zegujani şi Stroeşti, Floreşti, Moşteni, 24.VIII. 2002.

25. P. cuspidatum (Hedw.) T.J. Kop. - Frecv. în loc. bltite din pd., marg.bli. MH: Meriş, în Quercetum frainetto-cerris; Argineşti, în Convallario-

Quercetum roboris şi pe margine de balt, cu Eurhynchium hians(Costache 2002). Dl. Berbecilor, Broşteni, 06.IX.2002; Stnceşti(Strehaia), 19.VI.2003; Lunca Peşteana, Broşteni, 06.IX.2002; în albiapârâului Crainici, loc. Crainici, 24.VIII.2002; Stângceaua (sat PoştaVeche), 09.VII.2003; Breznia de Motru (Dl. Priporu), la marg. de pd.,cu Brachythecium glareosum, Thuidium delicatulum; Meriş, 06.IX.2002;GJ: Valea Mântirii-Lupoaia, pe terenurile fostei exploatri miniere desuprafa, 05.X.2001; Poiana Rizei, Cleşneşti (Glogova), 09.VII.2002; înLunca mic a Motrului, în Salicetalia purpureae, Alno-Ulmion, loc.Ctunele, 24.VIII.2002; Samarineşti, 15.VII.2003.

26. P. undulatum (Hedw.) T.J. Kop. - Frecv. pe sol umed din paj., pd.MH: Zegujani; Gura Motrului (Costache 2002); Broşteni (Dl. Berbecilor),


40/216

39

Meriş, 06.IX.2002; Stnceşti (Strehaia), 19.VI.2003; Dl. Mangu, SatMitulani (Buiceşti); Dl. Viilor, Sat Pluta (Buiceşti), 20.VI.2003; Vldşeşti(Cernaia); Sat Poşta Veche (Stângceaua), 09.VII.2003; Argineşti (Dl.Jugastru) 19.VI.2003; între Butoieşti şi Psrani, 24.VI.2003; SatStejaru (Corcova), 06.VIII.2001; Lunca Huşniei-Ciochiua (Strehaia),01.VII.2003; Valea Podului, Brativoeşti (Bala), 08.VII.2002; GJ:Iormneşti, Valea Perilor (Costache 2002); Steic, Lupoaia, Motru,Ctunele, 06.IX.2002; Pe terenurile fostei exploatri miniere desuprafa, între Steic şi Lupoaia, 05.X.2001;

Superord. HYPNANAE Ord. HYPNALES

Fam. AmblystegiaceaeAmblystegium Schimp.

27. A. humile (P. Beauv.) Crundw. [Leptodictyum kochii /Schimp./ Warnst.]

- GJ: Motru, 01.VII.2003; MH: Argineşti; Comanda, 01.VII.2003; LuncaBanului, 13.VII. 2001 şi în lunca Motrului, 13.VI.2004; în lunca Motruluila loc. Butoieşti, 10.VI.2001; Corcova, 14.IX.2001, 21.IX.2003; Dl. Viilor,Sat Pluta (Buiceşti), 20.VI.2003. Phragmito-Magnocaricetea.

28. A. serpens (Hedw.) Schimp. - Frecv. pe toate suporturile. GJ: ValeaPerilor, în Helleboro odori-Fagetum, cu Anomodon attenuatus(Costache 2002); Steic, Lupoaia, Ctunele, 24.VIII.2002; MH: în loc.

înmlşt. de la izvoare de pant, la baza dealurilor, între Strehaia şiComanda, 14.IX.2001, 24.VIII.2002, în Caricetum acutiformis; Broşteni,marginea localitii, în lunca mare a Motrului, 30.V.2004; Argineşti-Gura

Motrului, 21.VIII.2002, 01.VII.2003, 13. VI.2004, 30.IV.2002; la intrare înArgineşti, în Scirpo-Phragmitetum, 30.IV.2002, 01.VII.2003. Alno-Ulmion, Carpinion betuli.

29. *A. tenax (Hedw.) C.E.O. Jensen [Hygroamblystegium tenax /Hedw./Jenn.] - MH: Comanda, în Caricetum ripariae, Caricetum acutiformis cuBryum subelegans; Broşteni (Lunca Peşteana), pe sol, cu Leptodictyumriparium; în marg. pd. Argineşti-Gura Motrului 30.IV.2002; 21.VIII.2002, 01.VII.2003, 13.VI.2004; la intrare în Argineşti, 01.VII.2003; 30.V.2004; 30.IV.2002, 01.VII.2003, 3.VI.2004; între Strehaia şi Comanda,24.VIII.2002. Alno-Ulmion

30. *A. varium (Hedw.) Lindb. [Orthotheciella varia (Hedw.) Ochyra] - MH:Argineşti, pe ritidom de Quercus robur (Costache 2002); Lunca Banului;Argineşti-Gura Motrului; Cerângani, pe Valea Cerâganilor, 09.VII.2003.Carpinion betuli.

Calliergonella Loeske31. C. cuspidata (Hedw.) Loeske [Acrocladium cuspidatum /Hedw./ Lindb.]

- GJ: Valea Perilor, în Festuco rubrae-Agrostetum capillaris, cu Hypnumlindbergii, Thuidium delicatulum, 30.V.2004, 27.VI.2004; Dl. PoianaRizei, Cleşneşti (Iormneşti), 09.VII.2002; Olteanu, 27.VI.2004; MH: Dl.Pietricica, Valea Mare (Bala) 30.V.2004, 13.VI.2004, 08.VII. 2002. Car.Scheuchzerio-Caricetea fuscae.


41/216

40

Campylium (Sull.) Mitt.32. C. calcareum Crundw. & Nyholm - în Quercetum frainetto-cerris. GJ:

Valea Perilor.Cratoneuron (Sull. In A. Gray) Spruce

33. C. filicinum (Hedw.) Spruce var. filicinum - MH: Broşteni (LuncaPeşteana), în ariniş.

Drepanocladus (Müll. Hal.) G. Roth34. D. aduncus (Hedw.) Warnst. f. aquaticus (Sanio) Monk. - în ariniş

(Alnus glutinosa) MH: Broşteni (Lunca Peşteana); în marg. pd.Argineşti-Gura Motrului, 30.IV.2002; Comanda, 24.VIII.2002; Broşteni,30.V.2004; Argineşti-Gura Motrului, 21.VIII.2002, 01.VII.2003, 13.VI.2004, în marg. pd. de Quercus robur din lunca Motrului; Phragmito-Magnocaricetea, Agrostion stoloniferae.

Leptodictyum (Schimp.) Warnst.

35. *L. riparium (Hedw.) Warnst. - MH: Broşteni (Lunca Peşteana), înariniş, cu Amblystegium tenax; Argineşti, pe sol umed, în pd. deConvallario-Quercetum roboris, 21.VIII.2002, 01.VII.2003, 13. VI.2004;pe sol umed lâng balt, în Phragmitetum, la Lunca Banului, pe pietrelâng pârâul Sltinic; în paj. de lâng zvoi de slcii, Sltinicul Mare(lunca Sltinicului); în loc. înmlşt. de la izvoare de pant, la bazadealurilor, între Strehaia şi Comanda, 24.VIII.2002; Comanda, 14.IX.2001, 24.VIII.2002; Broşteni, 30.V.2004. Phragmito-Magnocaricetea,Calthion palustris, Agrostion stoloniferae.

Fam. Anomodontaceae

Anomodon Hook. & Tayl. 36. A. attenuatus (Hedw.) Hueb. - GJ: Valea Perilor, în Helleboro odori-Fagetum, cu Amblystegium serpens; MH: lunca mare a Motrului, laLunca Banului, 04.X.1999; Broşteni, Gura Motrului, 03.V.2003; satStejaru (Corcova); Cerângani, pe Valea Cerâganilor, 09.VII.2003; Dl.Viilor, Sat Pluta (Butoieşti), 20.VI.2003; Argineşti-Gura Motrului,04.X.1999, 21.X.2003. Aremonio-Fagion, Carpinion betuli.

37. A. viticulosus (Hedw.) Hook. & Tayl. - GJ: Valea Perilor, pe sol, înHelleboro odori-Fagetum, cu Homalothecium sericeum, 10.X.1998,29.IX.1999; MH: Argineşti, pe ritidom de Quercus robur; Argineşti-GuraMotrului, 10.X.1998, 29.IX.1999; parcela din dreapta drumului ce ducela Gura Motrului, 30.IV.2002; în Lunca Coşuştei, 14.IV.2000. Aremonio-Fagion, Carpinion betuli.

Fam. BrachytheciaceaeBrachythecium Schimp.

38. B. albicans (Hedw.) Schimp. - MH: Corcova (lunca Coşuştei), pe terenbltit, cu Scleropodium purum; în marg. pd. Argineşti-Gura Motrului,30.IV.2002; Argineşti, 01.VII.2003; între Strehaia şi Comanda,24.VIII.2002; în marginea unui canal cu ap, Comanda, 14.IX.2001,24.VIII.2002; Bro

şteni, în lunca mare a Motrului, 30.V.2004. Phragmito-

Magnocaricetea.


42/216

41

39. B. glareosum (Spruce) Schimp. - MH: Breznia de Motru (Dl. Priporu),cu Atrichum undulatum, Fissidens taxifolius, Thuidium delicatulum; Mitulani şi Pluta (Buiceşti), Târsa-Satu Mare între Buiceşti şi Brezniade Motru, 10.VI.2001; Dl. Coasta Fântânia, Ciuculec, Sat Ştefanu,10.VI.2001 şi Dl. Clainic, Sat Popeşti, 19.VI.2003; Dl. Mangu,20.VI.2003 şi Dl. Viilor, Sat Pluta (Butoieşti), 20.VI.2003; Dl. Ciochiuei(Ciochiua-Strehaia), 01.VII.2003; Croica-Mrul Roşu, la bazadealurilor, 01.VII.2003; Stângceaua (Poşta veche), 09.VII.2003.

40. B. populeum (Hedw.) Schimp. - în Quercetum frainetto-cerris. MH:Pistria, Bala (Comneşti, Valea Mare, Molani), 04.VI.2000, 08.VII.2002,27.VI.2004, 23.VII.2004; GJ: Dl. Glogova, loc. Glogova (pe dreaptaMotrului - Gorj, la limita cu Mehedini), 14.IV.2000, 4.VI.2000.

41. *B. reflexum (Starke) Schimp. - GJ: Valea Perilor, pe ritidom de Fagussylvatica subsp. moesiaca, cu Hypnum cupressiforme var.cupressiforme, Pterigynandrum filiforme.

42. B. rivulare (Bruch) Schimp. - Pe sol umed, în loc. bltite pe frunze şiramuri în descompunere. MH: între Zegujani şi Stroeşti, Floreşti, 24.VIII.2002; Pistria, Comneşti, în Quercetum frainetto-cerris, Comanda, înariniş, Butoieşti, în marg. Şosea, Buiceşti, Mitulani în paj. de Agrostiscanina, Gura Motrului, în paj., Broşteni (Dl. Berbecilor), 06.IX.2002; Stnceşti (Strehaia), 19.VI.2003; Argineşti (Dl. Jugastru) 19.VI.2003;

între Butoieşti şi Psrani, 24.VI.2003; Stângceaua (Poşta veche) - labaza dealurilor, 09.VII. 2003; Dl. Vârcan, Jirov, 11.IX.2002; Dl. Clainic,sat Popeşti (Butoieşti), 19.VI.2003; Buiceşti, 19.VI.2003; Gura-Motrului,22.V.2004; GJ: Vgiuleşti, Sat Cârciu (Dl. Fundu Vii), în Quercetumfrainetto-cerris; Lupoaia, Motru, 06.IX.2002; Samarineşti, 11.IX.2002.

43. *B. rutabulum (Hedw.) Schimp. - MH: Broşteni, 06.VIII.2001;Comanda, 14.IX.2001; în Lunca Motrului la Butoieşti, 27.VI.2001; Meriş,23.VIII.2002; Valea Podului, Brativoeşti (Bala), 08.VII.2002; Zegujani, înpaj. cu Brachythecium salebrosum; Butoiesti, Satul Pluta, în Typhetumlatifoliae; Broşteni (Dl. Berbecilor), Vldşeşti (Cernaia), 06.IX.2002; Stnceşti (Strehaia), 19.VI.2003; Lunca Huşniei-Ciochiua (Strehaia),01.VII.2003; Dl. Mangu, Sat Mitulani şi Dl. Viilor, Sat Pluta (Buiceşti),20.VI.2003; Sat Poşta Veche (Stângceaua), 09.VII.2003; la intrare în

Argineşti, 30.IV.2002, 21.VIII.2002; între Argineşti şi Gura Motrului,21.VIII.2002, 01.VII.2003, 13.VI.2004; Molinio-Arrhenatheretea,Phragmito-Magnocaricetea.

44. *B. salebrosum (F. Webwer & D. Mohr) Schimp. - Frecv pe sol, lemnputred. MH: Comneşti, în paj., cu Hypnum cupressiforme; Zegujani, înpaj; Dl. Cerânganilor, în Quercetum frainetto-cerris (Costache 2002). Dl.Berbecilor, Broşteni, 06.IX.2002; Stnceşti (Strehaia), 19.VI.2003; Dl.Mangu, Sat Mitulani şi Dl. Viilor, Sat Pluta (Buiceşti), 20.VI.2003; Sat Poşta Veche (Stângceaua), 09.VII.2003; Vldşeşti (Cernaia),01.VII.2003. Molinio-Arrhenatheretea, Quercion confertae.

45. *B. velutinum (L. ex Hedw.) Schimp. - MH: Meriş, în Quercetumfrainetto-cerris, cu Atrichum undulatum, Hypnum cupressiforme var.


43/216


44/216

43

Fam. FontinalaceaeFontinalis Hedw.

50. F. antipyretica Hedw. - Spor., bli din prundişul râului Motru. GJ:Glogova (Costache 2002).

Fam. HypnaceaeHypnum Hedw. 51. H. cupressiforme Hedw. – (Planşa 5/Fig. 7). Frecv. pe sol şi scoara

copacilor, în tot bazinul Motrului (Costache 2002).- var. cupressiforme - MH: Comneşti, în paj. cu

Brachythecium salebrosum; Câmpu-Mare, în marg. şi rarişti de pd.,cu Racomitrium canescens; Meriş, în Quercetum frainetto-cerris, cuAtrichum undulatum, Brachythecium velutinum, Plagiochila porelloides;Breznia de Motru (Dl. Pripor, Dl. Gliganu), în Quercetum frainetto-

cerris, cu Brachythecium velutinum, Dicranum scoparium; GuraMotrului, în paj., cu Atrichum undulatum, Brachythecium velutinum,Plagiomnium undulatum, Thuidium delicatulum; în lunca Coşuştei, SatStejaru, Corcova, 06.VIII.2001; Dl. Berbecilor, Broşteni, 06.IX.2002; Vldşeşti (Cernaia), 01.VII.2003; Mrul Roşu, 19.VI.2003; Pârvuleşti(Corcova), 21.IX.2003; Imoasa, 21.IX.2003; Dl. Clainic, Sat Popeşti,Strehaia (Sat Stnceşti), 19.VI.2003; Sat Poşta Veche (Stângceaua),09.VII.2003; Dl. Mangu, Sat Mitulani şi Dl. Viilor, Sat Pluta (Buiceşti),

20.VI.2003; Argineşti-Butoieşti, 19.VI.2003; GJ: Iormneşti, înHelleboro odori-Fagetum, cu Atrichum undulatum; Valea Perilor, peritidom de Fagus sylvatica subsp. moesiaca, cu Brachytheciumreflexum, Pterigynandrum filiforme; Steic-Lupoia, 05.X.2001. Molinio-Arrhenatheretea, Querco-Fagetea, Quercetea pubescentis.

- var. filiforme Brid. - GJ: Dl. Iormneştilor, în gorunete.- var. subjulaceum Mol. - pe sol la marg. pd. MH: între loc.

Crainici-Srdneşti, 27.VII.2004; Brea - pârâul Cernaia (Cernaia),01.VII.2003; Stnceşti (Strehaia), 19.VI.2003; Breznia de Motru (Dl.

Pripor); Dl. Clainic, Sat Popeşti, 19.VI.2003 şi Dl. Viilor, Sat Pluta(Butoieşti), 20.VI.2003; Argineşti (Dl. Jugastru), 19.VI.2003; GuraMotrului, 30.IV.2004.

52. H. lindbergii Mitt. [Breidleria arcuata /Molendo/Loeske] - GJ: CulmeaMotrului, la limita hotar între Mehedini şi Gorj, în rarişte de ploptremurtor din gorunete, 09.VII.2002, 22.VIII. 2002; Dl. Poiana Rizei,Cleşneşti, (Iormneşti); Valea Perilor, în paj., 09.VII.2002; Olteanu, 27.VI.2004; Dl. Pomilor, între Lupoaia şi Motru, 30.V. 2004, 27.VI.2004;MH: margine pdure Argineşti-Gura Motrului, la confluena Motrului cuJiul, 30.V.2004. Arrhenatheretalia.


45/216

44

Pylaisiella Kindg. & Grout53. P. polyantha (Hedw.) Grout [Pylaisia polyantha (Hedw.) Schimp.] - GJ:

Dl. Ciuta - între Negoieşti şi Glogova (substrat scheletic), 14. IV. 2000;MH: Dl. Cerângani, la N-V de Strehaia, în lungul Ogaşului Lepreş, înHelleboro odori-Fagetum, cu Brachythecium velutinum, Tortulasubulata, 30.V.2000; Poşta Veche (Stângceaua), 09.VII.2003; Dl.Clainic, pe culmea dealului, Sat Popeşti, 19.VI.2003 şi Dl. Viilor, SatPluta (Butoieşti), 20.VI.2003. Thero-Airion.

Fam. PterigynandraceaePterigynandrum Hedw.

54. P. filiforme Hedw. - GJ: Valea Perilor, pe ritidom de Fagus sylvaticasubsp. moesiaca, 05.X.2001.

Fam. LeskeaceaeLeskea Hedw.

55. *L. polycarpa Ehrh. ex Hedw. - MH: Broşteni (Lunca Peşteana), înariniş, pe buci de ciment din aniniş (Costache 2002).Fam. Neckeraceae

Neckera Hedw. 56. N. crispa Hedw. - MH: Zegujani, 06.IX.2002, în Arrhenatherethalia.

Fam. PlagioteciaceaePlagiothecium Bruch. & Schimp.

57. P. cavifolium (Brid.) Z. Iwats. - în Quercetum frainetto-cerris. MH: Dl.Cerânganilor; 14. IV. 2000; Dl. Culmea Motrului, în continurea platoului,se coboar pe expoz. N-E, spre Ogaşul Lepreş (N-V de Strehaia),

30.V.2000; GJ: Dl. Priba Mic, între Olteanu şi Iormneşti, 17. IV.2000;Valea Perilor, 14. IV. 2000. 58. P. undulatum (Hedw.) Schimp. - MH: Bala - Dl. Blaj, Sat Valea Mare;

Comneşti, în Quercetum frainetto-cerris; Zegujani, în tuf. juvenile deCorylus avellana şi Carpinus betulus cu Polytrichastrum formosum,Atrichum undulatum; Gura Motrului, în paj., 04.VI.2000; GJ: CulmeaMotrului, la limita de hotar între Mehedini şi Gorj, în rarişte de ploptremurtor din gorunete, 09.VII.2002, 22.VIII.2002; Iormneşti, înQuercetum frainetto-cerris; Valea Perilor, în Quercetum frainetto-cerrisşi în paj., 04.VI.2000; Dl. Poiana Rizei, Cleşneşti (Iormneşti),09.VII.2002.

Fam. ThuidiaceaeThuidium Bruch. & Schimp.

59. T. abietinum (Hedw.) Schimp. [Abietinella abietina /Hedw./M. Fleisch.]-Frecv. în paj. uscate. MH: Câmpu-Mare (Costache 2002); Dl.Berbecilor, Broşteni, 06.IX.2002; Stnceşti (Strehaia), 19.VI.2003; Mitulani, Dl. Viilor, Sat Pluta (Buiceşti), 20.VI.2003; Dl. CoastaFântânia, Ciuculec, Sat Ştefanu, Butoieşti, 10.VI.2001; Vldşeşti(Cernaia), Sat Poşta Veche (Stângceaua), 09.VII.2003; GJ:Iorm

ne

şti, Valea Perilor (Costache 2002). Festucion valesiacae,

Thero-Airion.


46/216

45

60. T. delicatulum (Hedw.) Schimp. - MH: Zegujani, în paj. umede; GuraMotrului, în paj. umede (Costache 2002); Breznia de Motru (Dl. Pripor),

în Quercetum frainetto-cerris; Dl. Berbecilor, Broşteni, 06.IX.2002; Stnceşti (Strehaia), 19.VI.2003; Dl. Mangu, Sat Mitulani şi Dl. Viilor,Sat Pluta (Buiceşti), 20.VI.2003; Vldşeşti (Cernaia), Sat Poşta Veche(Stângceaua), 09.VII.2003; GJ: Valea Perilor, 06.IX.2002.Arrhenatheretalia.

61. T. philibertii Limpr. - MH: Dl. Blaj, Sat Valea Mare (Bala), 04.VI.2000;GJ: Valea Perilor, în paj., Olteanu, 27.VI.2004. Arrhenatheretalia

62. T. tamariscinum (Hedw.) Schimp. - în paj. MH: pe Culmea Motrului,Comneşti, 09.VII.2002; GJ: Glogova, Sat Cmuieşti, Dl. Poiana Rizei,Cleşneşti, (Iormneşti), 09.VII.2002; Olteanu, 27.VI.2004; Dl. Blatului,Ctunele, 09.VII.2002; Valea Perilor, 30.V.2004, 27.VI.2004; Dl.Pomilor, între Lupoaia şi Motru, 30.V.2004, 27.VI.2004.

Arrhenatheretalia. Ord. POTTIALESFam. PottiaceaeBarbula Hedw.

63. B. unguiculata Hedw. - GJ: Valea Perilor, pe sol, în Helleboro odori-Fagetum, cu Campylium calcareum. Aremonio-Fagion.

Syntrichia Brid.64. S. ruralis (Hedwig) F. Weber & D. Mohr, Index Mus. Pl. Crypt. [2].

1803. [Barbula ruralis Hedwig, Sp. Musc. Frond., 121. 1801; Syntrichiaruraliformis (Bescherelle) Dixon; Tortula ruraliformis (Bescherelle) W.

Ingham; T. ruralis (Hedwig) P. Gaertner, B. Meyer & Scherbius] - pe sol.MH: Corcova (lunca Coşuştei) în paj. (Costache 2002); Breznia deMotru (Dl. Pripor); în margine şosea, în lunca Coşuştei, Sat Stejaru,Corcova, 06.VIII.2001; Pârvuleşti (Corcova), 21.IX.2003; Strehaia (SatStncesti),19.VI.2003; Dl. Ciochiuei (Ciochiua-Strehaia), 01.VII.2003;Mrul Roşu, 19.VI.2003; Croica-Mrul Roşu, la baza dealurilor, 01.VII.2003; Imoasa, 21.IX.2003, Dl. Mangu, Sat Mitulani şi Dl. Viilor, SatPluta (Buiceşti), 10.VI.2001, 20.VI.2003; Vldşeşti (Cernaia); Sat Poşta Veche (Stângceaua), 09.VII.2003; Târsa-Satu Mare întreBuiceşti şi Breznia de Motru, Dl. Coasta Fântânia, Ciuculec, SatŞtefanu, Butoieşti, 10.VI.2001; Dl. Clainic, Sat Popesti, Butoieşti,19.VI.2003; între Butoieşti şi Psrani, 24.VI.2003; Argineşti (Dl.Jugastru), 19.VI.2003; GJ: Steic, Lupoaia, pe terenurile fostei exploatriminiere de suprafa, 05.X.2001. Festucion valesiacae.

Tortula Hedw. 65. *T. subulata Hedw. - MH: Dl. Cerângani, la N-V de Strehaia, în lungul

Ogaşului Lepreşului, 30.V.2000; Dl. Cerânganilor, pe sol, în pd., PoştaVeche (Stângceaua), 09.VII.2003; pe culmea dealului Clainic, SatPopeşti, 19.VI.2003 şi Dl. Viilor, Sat Pluta (Butoieşti), 20.VI.2003; GJ:Dl. Ciuta - între Negoie

şti

şi Glogova (substrat scheletic), 14.IV.2000;

Cracul Priporului, Iormneşti (substrat stâncos slab fixat), 09.VII.2002.


47/216

46

Weissia Hedw. 66. *W. brachycarpa (Nees & Hornsch.) Jur. [Hymenostomum

microstomum /Hedw./ R. Br. Ex Nees & Hornsch.] - pe sol MH:Argineşti, Lunca Banului, 21.X.2003, în Convallario-Quercetum roboris.

67. *W. condensata (Voit) Lindb. [Hymenostomum tortile /Schwagr./ Bruch& Schimp.] - MH: Corcova, interfluviul Coşuştei, 14.IV.2001; Dl. Vârcan,Jirov, 30.VII.2002; Breznia de Motru (Dl. Pripor), pe coaste erodabile, 08.VI.2003; Buiceşti, 10.VI.2001; Butoieşti, 10.VI.2001; Dl. Argineştilor,Argineşti-Picu-Şuşia, 19.VI.2003; Gura-Motrului, 15.VIII. 2001,30.IV.2002. Festucion valesiacae.

Subcl. DICRANIDAEOrd. DICRANALES

Fam. DicranaceaeDicranella (C. Müll.) Schimp.

68. *D. heteromalla (Hedw.) Schimp. - pe sol, în paj. umede. MH: la bazadealurilor Culmea Motrului, Comneşti-Molani-Brativoeşti (Bala),23.VII.2004; în albia pârâului Crainici, loc. Crainici, 24.VIII.2002; Meriş,05.X.2001; Lunca Peşteana, Broşteni, 06.IX.2002; Ciochiua (Strehaia),01.VII.2003; Stângceaua (sat Poşta Veche), 09.VII.2003; GJ: ValeaMnstirii-Lupoaia, pe terenurile fostei exploatri miniere de suprafa,05.X.2001; Poiana Rizei, Cleşneşti (Glogova), 09.VII.2002; în luncamic a Motrului, în Salicetalia purpureae, Alno-Ulmion, pe sol. aluviale,loc. Ctunele, 24.VIII.2002.

Dicranum Hedw.69. D. crassifolium Sérgio, Ochyra & Séneca - MH: Comneşti (interfluviul

Valea Mare), 04.VI.2000, în Helleboro odori-Fagetum, cu Scleropodiumpurum. Aremonio-Fagion.

70. D. scoparium Hedw. - Frecv. pe sol, stâncrii, lemn putred (Costache2002). MH: Comneşti (interfluviul Valea Mare); Câmpu-Mare, îngorunete; Dl. Medriei (Peşteana), 03.VII.2003; Pd. Stroeşti, întreZegujani şi Stroeşti, 24.VIII.2002; Broşteni, 06.IX.2002; Dl. Ciochiuei,sat Ciochiua (Strehaia), 01.VII.2003; Dl. Cerângani, la N-V de Strehaia,

în lungul Ogaşului Ştubeiu, 17.IV.2000 şi în lungul Ogaşului Lepreş,

30.V.2000; Breznia de Motru (Dl. Pripor), cu Hypnum cupressiformevar. cupressiforme, 06.IX.2002; GJ: Dl. Ciuta - între Negoieşti şiGlogova (substrat scheletic), 14.IV.2000; Dl. Blatului, Ctunele,09.VII.2002; Iormneşti, Glogova (pe dreapta Motrului, la limita cuMehedini), 14.IV.-04.VI.2000; Dl. Blbane (Valea lui Radu), pe stângaMotrului, Ctunele, 14.IV.2000; Cracul Priporului (Iormneşti),09.VII.2002. Aremonio-Fagion, Quercion confertae.

Fam. DitrichaceaeCeratodon Brid.

71. *C. purpureus (Hedw.) Brid. - MH: Breznia de Motru, pe sol, înQuercetum frainetto-cerris, cu Brachythecium velutinum; Dl. Clainic, Sat


48/216

47

Popesti, Butoieşti, 19.VI.2003; Corcova, interfluviul Coşuştei, 14.IV.2001; Dl. Vârcan, Jirov, 30.VII.2002; Vldşeşti (Cernaia), Dl. Ciochiuei(Ciochiua-Strehaia), 01.VII.2003; Mitulani (Buiceşti), Târsa-Satu Mare,

între Buiceşti şi Breznia de Motru, Dl. Coasta Fântânia, Ciuculec, Sat

Ştefanu, Butoieşti, 10.VI.2001; Dl. Mangu (Buiceşti); Dl. Viilor, SatPluta, Butoieşti, 20.VI.2003; Dl. Priporu şi Dl. Gliganu, Breznia deMotru, 08.VI.2003; pe aluviuni în lunca Motrului, Gura-Motrului, 15.VIII,2001, 30.IV.2002; GJ: Dl. Iormneştilor, în gorunete, cu Bryumargenteum; Valea Perilor, în paj. din marg. de pd., cu Racomitriumcanescens, Thuidium abietinum, 19.VI.2003. Festucion valesiacae,Quercion confertae, Prunion spinosae.

Fam. FissidentaceaeFissidens Schimp.

72. F. taxifolius Hedw. - MH: Pistria, Dl. Pistriei, Clugria, 11.IX.2002,

13.VI.2004; Câmpu-Mare, în Helleboro odori-Fagetum, cu Eurhynchiumhians; Dl. Craiovenilor (Meriş), 06.IX. 2002; Vldşeşti (Cernaia),01.VII.2003; Dl. Pârvuleştilor, între Cordun şi Pârvuleşti (Corcova), interfluviul Coşuştei, 21.IX.2003; pe platoul Dl. Culmea Motrului, întreOgaşul Lepreşului şi Ştiubeiu (N-V de Strehaia), 17.IV.-30.V.2000 şiOgaşul de la fântâna lui Nelu Amza - Valea Morarului (Cerângani),09.VII.2003; Dl. Mangu (Buiceşti), 20.VI.2003; Breznia de Motru (Dl.Priporu), la marg. de pd. cu Brachythecium glareosum, Thuidiumdelicatulum, 06.IX.2002; GJ: Dl. Glogova, loc. Glogova (pe dreapta

Motrului, la limita cu judeul Mehedini), 14.IV.2000, 4. VI.2000; Dl.Blbane, Valea lui Radu, în lungul unui mic izvor de pant (Teren cudenivelri mari), loc. Glogova (pe stânga Motrului, Ctunele, Glogova),14.IV.2000; Samarineşti, 15.VII.2003. Aremonio-Fagion.

Ord. GRIMMIALESFam. GrimmiaceaeRacomitrium Brid.

73. R. canescens (Hedw.) Brid. - Frecv. pe sol cu textur nis.-pietr.,stâncrii silicioase uşor friabile (Costache 2002), realizând acoperiri depân la 100%, de obicei în asociaii ale alianei Thero-Airion. MH: Bala,Pistria, Comneşti (interfluviile Clugria, Valea Mare, Crainici);Câmpu-Mare, în rarişti de gorunete, cu Hypnum cupressiforme var.Cupressiforme, Corcova, interfluviul Coşuştei, 14.IV.2001; Dl. Vârcan(Jirov), 30.VII.2002; Buiceşti, Butoieşti, 10.VI.2001; Gura-Motrului,15.VIII.2001, 30.IV.2002; GJ: Valea Perilor, 10.VI.2001.

Subcl. FUNARIIDAEOrd. FUNARIALES

Fam. FunariaceaeFunaria Hedw.

74. F. hygrometrica Hedw. - pe pietriş, loc. ruder. MH: Argineşti.


49/216

48

TRACHEOPHYTES (Cormobionta, Tracheobionta)PLANTAE VASCULARES

Phyl. PTERIDÓPHYTACl. EQUISETÓPSIDA (Sphenópsida)

Ord. EQUISETÁLESFam. EquisetáceaeEquisétum L. x = 9.

75. E. arvénse L. - Coada calului -e,, G., 15-50 cm. III-V. 2n = 216. Frecv., în loc. nis., ogoare, rud. Sp. eurif., euritr., helscia., U3-4T3R1-5. Bur. Med.Cosm. Stellarietea mediae, Artemisietea.

76. E. hyemále L. - Pipirig - e,, G., 30-100 cm. VI-VIII. 2n = 216. Spor., pemalul apelor, tuf. Sp. mezotr., helscia. U4T2-3R4. MH: Cerângani. Circ.Car. Querco-Fagetea, Alno-Ulmion.

77. E. palústre L. - Barba ursului de bahne - e,, G., 20-50 cm. VI-IX. 2n =216. Frecv., paj. înmlşt. Sp. euritr., U4-5T2-3R1-5, Tox. Circ. Car. Molinio-Arrhenatheretea, Molinietalia.

78. E. ramosíssimum Desf. - e,, G., - 1 m. V-VII. 2n = 216. Spor., pe nis.,aluviuni, malul apelor, tuf. de slcii în lunca Motrului. Sp. euritr., U2T3R4.Cosm. Tribulo-Eragrostion.

79. E. telmatéia Ehrh. [E. maximum Lam. p.p.] - e,, G., 30-100 cm. IV-V.2n = 216. Frecv., în paj. degradate, pe surpturi de terenuri, pd., zv.Sp. eutr., U4-5T2-3R2-5. Med. Circ. Car. Querco-Fagetea, Alno-Ulmion.

Cl. POLYPODIÓPSIDA

Ord. OPHIOGLOSSÁLESFam. Ophioglossáceae

Ophioglóssum L. x = 15 ?80. O. vulgátum L. - Limba şarpelui - e,, G., 5-30 cm. VI-VII. 2n = 480,

496, 500-520. R., în rarişti de pd. la loc. Gura Motrului, în luncaMotrului (Costache 2006b). Sp. oligotr., hel.-helscia., calc. U3-4T3R4.Circ. Car. Molinion.

Ord. POLYPODIÁLESFam. Polypodiáceae

Polypódium L. x = 3781. P. vulgáre L. - Ferigu - e,, G., 10-30 cm. VII-VIII. 2n = 148. Frecv.,

pd., stâncrii umbroase. Sp. sax., eurif., helscia.-scia., U3-4T3R3. Circ.Asplenietea trichomanis.

Fam. Dennstaedtiáceae [Hypolepidáceae]Pterídium Gled. ex Scop

82. P. aquilínum (L.) Kuhn [P. tauricum (C. Presl) V. Krecz., Ptérisaquilina L.] - Ferig de câmp - e ,, G., 50-150 cm. VII-IX. 2n = 104.Frecv., în colinar, deseori invadant în paj., rarişti de pd. Calcifug,

N2, U3T2-3R1-3. Tox. Cosm. Luzulo-Fagion, Prunetalia spinosae,Origanetalia vulgaris.


50/216

49

Fam. AspleniáceaeAsplénium L. x = 36

83. A. adiántum-nigrum L. - Prul Maicii Domnului - e,, H., 10-40 cm. VII-VIII. 2n = 144. Spor., pe substrat stâncos. Sp. sax., U2-3T3-4R3. MH: Pistria, Bala (Comneşti, Molani); între Cerângani şi Strehaia (înogaşul Cârcenii Mici, Dl. Cerângani). Euras. Car. Asplenieteatrichomanis, Quercetalia pubescenti-petraeae.

84. A. céterach L. [Céterach officinárum Willd.] - (Pl. 5/Fig. 8) - Unghiaciutei - e,, H., 10-20 cm. VI-IX. 2n = 144. R., pe rendzine. Sp. sax.,hel.-helscia., pref. calc., U1-2T5R4-5. MH: Pistria, Bala (Comneşti,Molani). Atl.-medit. Quercion confertae, Tilio-Acerion.

85. A. trichómanes L. - Straşnic - e,, H., 4-20 cm. VI-VIII. 2n = 72. Frecv.,pe stâncrii slab fixate. Sp. eurif., sax., helscia., calcifug, N1-2, U1-3T1-4R1-2. MH: Negoieşti (Maloș 1977), Pistria, Bala (Comneşti, Molani);GJ: Glogova (Sat Cmuieşti). Cosm. Car. Asplenietea trichomanis.

Athýrium Roth x = 10 (40?)86. A. fílix-fémina (L.) Roth - Spinarea lupului - e,, H., 20-100 cm. VI-IX. 2n

= 80. Frecv., pd., bur. Sp. mezotr., U4T2-3R1-5. Cosm. Car. Querco-Fagetea, Fagetalia sylvaticae, Carpinion betuli, Alnion glutinosae.

- var. físsidens (Döll) Milde; var. multidentátum (Döll) Milde -Sporadice în aniniş, pd. Lunca Banului (MH).

Matteúccia Tod. x = 10, 40?87. M. struthiópteris (L.) Tod. [Struthiópteris filicástrum All., S. germánica

Willd., Onoclea struthiópteris (L.) Roth] - Spata dracului - e,, H., 30-150cm. VIII-IX. 2n = 80. R., zv. din prundişul pâraielor. Sp. eutr., helscia.,U4-5T2R2. MH: Comneşti (în lunca afluentului Valea Mare), Circ.Querco-Fagetea, Alnion glutinosae, Tilio-Acerion.

Cystópteris Bernh. x = 7 (şi 42?)88. C. fragilis (L.) Bernh. - Ferigu de stânc - e,, H., 10-40 cm. VIII-IX. 2n

= 168. Frecv., stânc. Sp. sax., pref. calc., U3T1-4R3-4. Cosm. Car.Asplenietea trichomanis, Cystopteridion fragilis, Tilio-Acerion.

Polýstichum Roth x = 4189. P. setíferum (Forskål) Woyn. [P. anguláre (Kit. ex Willd.) C. Presl, P.

aculeátum auct. non (L.) Roth]- e,, H., 30-80 cm. VII-VIII. 2n = 82.Spor., p

d. Sp. mezotr., scia., U

3-4T

2-4R

4. MH: Pistri

a, Bala (Com

ne

şti,

Molani), între Cerângani şi Strehaia (Ogaşul Ştiubeiu, Dl. Cerângani),Comanda; GJ: Glogova. Cosm. Car. Querco-Fagetea.

Dryópteris Adans. x = 4190. D. cristáta (L.) A. Gray -Pl. 6/Fig. 8- e,, H., 30-70 cm. VII-IX. 2n = 164.

R., loc. înmlşt. de la izoare de pant. Sp. calcifug, U3-4T2R3. MH:Pistria, Bala (Comneşti, Molani). Circ. (R). Car. Alnetea glutinosae,Alnion glutinosae, Fagetalia sylvaticae.

91. D. fílix-mas (L.) Schott - Ferig - e,, H., 30-150 cm, VII-IX. 2n = 164.Frecv., pd., tuf., buruieniş. Sp. mezotr., scia., U3-4T3R4. MH: Gura

Motrului (Gh. Grinescu 1952). Med. Euras. Car. Querco-Fagetea,Fagetalia sylvaticae.


51/216

50

Thelýpteris Schmidel92. T. palústris Schott [Dryópteris thelýpteris (L.) A. Gray, Lástrea

thelýpteris (L.) Bory, T. thelýpteridoides auct.] - Ferig de balt - e,, G.,30-80 cm. VI-IX. 2n = 70. R., în zvoi de arin negru (Álnus glutinósa).

Sol. eu-mezob., argiloase sau turboase, gleice, cu ap stagnant. U4-5T3R3. MH: Comanda, Corcova. Circ. Car. Alnetea glutinosae,Phragmitetalia.

Ord. SALVINIÁLESFam. SalviniáceaeSalvínia Ség. x = 9

93. S. nátans (L.) All. - Peştişoar - ¤, T.(HH.), - 20 cm. VIII-IX. 2n = 18.R., întâlnit în ape stagnante cu tendine de eutrofizare. U6T5R3. MH: ÎnLunca Motrului, la confluena Motrului cu Jiul în Pdurea Argineşti-GuraMotrului (Costache 2004). Euras. Lemnion minoris.

Fam. Azolláceae Azólla Lam. x = 8

94. A. filiculoídes Lam. - ¤, T.(HH.), 7-15 mm. VII-X. R., U6T5R3. MH: Înmarginea Lacului “Debarcader” de la loc. Lunca Banului (Strehaia),(Costache 2004). Adv. (Am. de N). Lemnion minoris.

Phyl. SPERMATÓPHÝTASubphyl. PINOPHÝTINA (CONIFEROPHÝTINA, Gymnospérmae)

Cl. PINÓPSIDA (CONIFERÓPSIDA)

Ord. PINÁLES (CONIFERÁLES)Fam. Pináceae

Pseudotsúga Carriére x = 12, 1395. * P. gláuca (Mayr) Mayr - Duglas brumriu - MPh., - 45 m. V-VI. 2n = ?.

Spor., cult. for. pd. MH: Pistria, Bala (Comneşti, Molani); GJ:Glogova, Iormneşti. Am. de N.

Pínus L. x = 1296. * P. nígra J. F. Arnold [P. nígricans Host, P. austríaca Höss] - Pin negru

austriac - MPh., - 40 m. IV-VI. 2n = 24. Cult. for., ind., în toate pdurile

colinare din bazin. SE. Eur.97. * P. sylvéstris L. - MPh., - 40 m. V-VI. 2n = 24. Frecv., rarişti de pd.Sp. oligotr., hel. U1-5T1-5R1-5. Cult. for., ind., med., melif., orn. MH: Pistria, Bala (Comneşti, Molani); GJ: Glogova (Sat Cmuieşti),Iormneşti, Valea Perilor. Euras.

Fam. Cupressáceae Juníperus L. x = 11

98. J. commúnis L. var. commúnis - Ienupr - mPh., - 3 m. IV-VII. 2n =22. R., rarişti de pd., paj. Sp. oligotr.-mezotr., hel., U2T1-3R2-3. Med.,

cond. MH: Pistria, Bala (Comneşti, Molani); GJ: Glogova (SatCmuieşti), Iormneşti. Circ. Quercetalia pubescenti-petraeae.

Date post:	01-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	duncaemilia
View:	231 times
Download:	0 times

Flora_Motru-libre.pdf

Documents