+ All Categories
Home > Documents > fiziopat ficat

fiziopat ficat

Date post: 13-Jul-2015
Category:
Upload: daria-muresan
View: 164 times
Download: 3 times
Share this document with a friend

of 70

Transcript

FIZIOLOGIA FICATULUI

CARACTERISTICI MORFOLOGICE SITUATIE: in cavitatea abdominala, in contact cu diafragmul 2 lobi, stg si dr separati prin ligamentul falciform

CAILE BILIARE Bila: - secretata de celulele parenchimatoase (hepatocite) in mod continuu; - se formeaza in canaliculele intercelulare hepatice; - ajunge in ductele biliare si in ductul hepatic; - in perioadele interdigestive bila este transportata prin ductul hepatic si cistic in vezica biliara, unde se depoziteaza. - de aici bila este apoi eliminata intermitent in timpul digestiei prin canalul coledoc in intestin, datorita contractiei veziculare si a relaxarii sfincterului Oddi.

Structura ficatului sistemul vascularCirculatie dubla, nutritiva si functionala: Functionala: 75% din fluxul sanguin hepatic: sange venos, provenind din circulatia portala Aduce sange de la nivel intestinal, bogat in nutrienti

Nutritiva: 25% din fluxul sanguin hepatic: sange arterial, provenind din artera hepatica Ramurile terminale ale arterei hepatice si ale venei porte se unesc la nivelul capilarelor sinusoide Fara membrana bazala, cu spatii largi intre celulele endoteliale Plasma este filtrata in spatiile Disse (intre endoteliu si hepatocite) => limfa

Fluxul de sange din capilarele sinusoide trece in venula centrala a fiecarui lobul; acestea converg in vena hepatica ce se varsa in vena cava.

Structura ficatului sistemul biliar= Sistemul de canalicule ce colecteaza si dreneaza bila (produsul de secretie al hepatocitelor) de la nivel hepatic spre intestin Hepatocitele asezate in siruri sau lame Polul apical spre capilarul sinusoid

Polul bazolateral cu jonctiuni intercelulare stranse Delimiteaza canaliculele biliare

Secretia biliara In canaliculele biliare, flux paralel si in sens opus fata de sangele din capilarele sinusoide Canaliculele converg spre ductele biliare, delimitate de epiteliu, ce fac parte din triada hepatoportala (duct biliar + arteriola hepatica + venula portala)

Structura ficatului tesutul hepatic Capsula conjuctiva cu septuri ce separa parenchimul hepatic LOBULUL HEPATIC Unitate structurala hepatica Distributie radiala in forma de hexagon a hepatocitelor pornind de la vena centrala a lobulului In varfurile hexagonului TRIADA HEPATOPORTALA

Structura ficatului tesutul hepatic Unitatea functionala = ACINUL HEPATIC = aria de parenchim tributara aceleiasi vascularizatii si aceluiasi canalicul biliar. forma de romb, din doua triunghiuri adiacente, unite prin marginile lor Axul lung - 2 vene centrolobulare Axul scurt - 2 spatii portale.

se descriu trei zone functionale cu dispozitie concentrica: Zona1- in apropiera axului scurt Zona 2 - spre a. hepatica Zona 3 - spre vena centrolobulara

ACINUL HEPATIC3 zone functionale: Zona 1 caracteristici hepatocite primesc sangele cel mai oxigenat cele mai active metabolic primele care vor depune glicogen postprandial primele care se vor activa in hipoglicemie si vor produce glicogenoliza si gluconeogeneza primele supuse actiunii toxinelor absorbite din tubul digestiv primele care sufera modificari in caz de staza biliara primele care vor semnala aparitia semnelor de regenerare in caz de leziuni hepatice

Zona 2 hepatocitele au caracteristici interme3diare intre zona 1 si 3 Zona 3 caracteristici hepatocite primesc sangele cu cel mai putin oxigen Primele care sufera in ischemie supuse mai putin actiunii toxinelor sufera mai tarziu in staza biliara

FUNCTIILE HEPATICE1. 2. 3.

FUNCTIA HEMATOPOIETICA FUNCTIA TERMOGENETICA FUNCTIA DE MENTINERE A ECHILIBRULUI HIDROELECTROLITICRezervor de sange Formarea limfei Mentinerea presiunii oncotice a plasmei

4.

FUNCTIA DE DEPOZITDepozit de fier Depozit de vitamine Depozit sanguin

5. 6.

FUNCTIA BILIOEXCRETOARE FUNCTIA DE CLEARANCE, APARARE SI DETOXIFIEREAparare antimicrobiana Clearance si detoxifiere substante endogene (hormoni, .) Clearance si detoxifiere substante exogene (..)

7.

FUNCTIA METABOLICAROL IN METABOLISMUL GLUCIDIC ROL IN METABOLISMUL LIPIDIC ROL IN METABOLISMUL PROTEIC

1. FUNCTIA HEMATOPOIETICA A FICATULUI = procesul de formare al elementelor figurate ale sngelui: proliferarea diferen ierea trecerea n circula ie

n lunile III-VI de via fetal : ficatul i splina devin organe hematopoietice n lunile VI-IX: dezvoltarea m duvei osoase, prezent n toate oasele (n luna IX dispare hematopoieza hepatosplenic ).

2. FUNCTIA TERMOGENETICA A FICATULUI Ficatul este sediul celor mai intense procese metabolice din organism Este organul visceral cu cea mai mare contributie in productia de caldura a organismului Intensitatea proceselor metabolice hepatice este controlata de:- Reac ie simpatoadrenal (termen scurt) - Hormoni tiroidieni (termen lung)

3. ROLUL FICATULUI IN ECHILIBRUL HIDROELECTROLITIC REZERVOR SANGUIN FORMAREA LIMFEI MENTINEREA PRESIUNII COLOIDOSMOTICE A PLASMEI+ ficatul intervine in metabolizarea si inactivarea hormonilor carecontroleaza EHE: - ADH - aldosteron - cortizol - etc

Ficatul rezervor sanguin= 500-600 ml snge = 25-30% din fluxul sanguin hepatic (capilare sinusoide + vene hepatice) Acumulare - Produsi de digestie si absorbtie - Polipeptide contrac ia sf. vene postcap. - Amine biogene Evacuare - cauz : hipovolemie acut (hemoragii) - mecanism: S-adr. p vc arterial + sfinctere precap. relaxare sf.v. postcap + v.hep.

Rolul ficatului in formarea limfei din limfa totala Datorita particularitatilor capilarelor sinusoide filtrarea limfei in spatiile Disse Limfa formata colecteaza in mici capilare limfatice asociate triadei hepatice presiunii in capilarele sinusoide => ratei de formare a limfei In exces: lichid de ascita

Rolul ficatului in mentinerea presiunii oncotice a plasmei Ficatul este sediul principal pentru sinteza proteinelor endogene Presiune oncotica (coloid-osmotic /4p) (coloid/4= presiunea dat opune filtr rii de proteinele plasmatice, n special de albumine, care se albumine, 4p = 5,54 x A (g%) + 1,43 x G (g%) (g% (g% 25Valori normale = 25-30 mmHg Importan : n schimburile transcapilare In insuficienta hepatica => EDEME

Pha = 35 mmHg Ph> 4pcap t arteriolar FILTRARE

Phv = 15 mmHg 4p = 25 mmHg Ph< 4pcap t venular REABSORB IE

4. FUNCTIA DE DEPOZIT A FICATULUI Depozit sanguin Depozit de fier Depozit de cupru Depozit vitamine Vitamina B12 Vitamine liposolubile (are si rol metabolic) Vit K: Intervine in sinteza unor factori ai coagularii (II, VII, IX, X) Regenerata ciclic in hepatocit

Vit A: transforma provit A in vit A normal rezerve pt. 1-2 ani (prin esterificare)

Vit D: Prima hidroxilare a formei inactive normal rezerve pt. 1-4 luni

5. FUNCTIA BILIOEXCRETOARE A FICATULUI Bila este formata de catre hepatocite Proprietati: volum: 800 - 1000 ml/ 24h Gust: amar Culoare: galben-aurie, clara pH 7,8 8SECRE IA BILIARhepatocite Canaliculi biliari

Compozitie: 97% Apa 3% Reziduu uscat

Epiteliu cuboid

Duct biliar

substante anorganice: clorura de sodiu, clorura de potasiu substante organice; acizi biliari, pigmenti biliari, colesterol, fosfolipide, mucina, lecitina.

Rol:

Cale de eliminare:

Digestiv:

a unor produsi finali de metabolism (pigmenti biliari) A uni exces lipidic (colesterol) A unor substante exogene (medicamente, droguri, coloranti, substante de contrast) Digestia si absorbtia L Digestia si absorbtia vitaminelor liposolubile

Acizii biliari principalii componenti ai bilei acidul colic, acidul chenodeoxicolic, acidul deoxicolic, acidul litocolic acizii biliari primari (acidul colic, acidul chenodeoxicolic) se formeaza in ficat unde se vor conjuga cu glicocolul sau cu taurina in intestin sub actiunea florei microbiene sunt partial deconjugati apoi dehidroxilati si se transforma in acizi biliari secundari (din acidul colic se formeaza acidul deoxicolic; din acidul chenodeoxicolic se formeaza acidul litocolic) ROLURI: in digestia si absorbtia lipidelor participa la formarea de micelii absorbtia vitaminelor liposolubile absorbtia colesterolului rol coleretic (de stimulare a secretiei biliare)

Pigmentii biliari

Rolul secretiei biliare in eliminarea colesterolului

6. FUNCTIA DE CLEARANCE, APARARE SI DETOXIFIERE Aparare antimicrobiana realizata de sistemul reticuloendotelial: celula Kupffer Clearance si detoxifiere substante endogene Clearance si detoxifiere substante exogene => Realizate de celulele parenchimului hepatic Poate fi clearance/epurare: Metabolica (substantele sunt complet metabolizate in hepatocit) Hepatobiliara (substantele sunt excretate prin bila)

Aparare antimicrobiana Macrofagele hepatice = celula Kupffer Localizate pe traiectul circulatiei porte Inlatura: Materiale particulate (particule coloidale) Bacterii si toxine bacteriene care au ajuns aici de la nivel intestinal, datorita unor leziuni ale epiteliului la acest nivel

Functia de epurare si detoxifiere Substante endogene Amoniac (ureogeneza hepatica) Hormoni Mediatori chimici Amine biogene

Substante exogene Medicamente (siteme microsomale oxidative si de conjugare) Coloranti Substante de contrast

Functia de epurare si detoxifiereSUBSTANTELE TREC PRIN 2 FAZE SUCCESIVE I. Hidroxilare, reducere, hidrolizare - nu realizeaza o mai buna solubilizare a substantelor- implica calea cit P450 - frecvent rezulta compusi chiar mai toxici decat cei initiali

II. Conjugare- rezulta compusi solubili

ALCOOLUL ETILIC I. Alcool alcool-dehidrogenaza acetaldehida II. Acetaldehida acetaldehiddehidrogenaza - acetat

7. FUNCTIILE METABOLICE ALE FICATULUI Metabolismul glucidelor Metabolismul lipidelor Metabolismul proteic

FUNC IA METABOLIC METABOLISM GLUCIDICMEN INE GLICEMIA CONSTANT (tampon al glucozei) CAI METABOLICE: Glicoliza Ciclul Krebs untul pentozelor Glicogenoliza Glicogenogeneza Lipogeneza

MENTINEREA CONSTANTA A GLICEMIEI = TAMPON A GLUCOZEI Prin: Glicogenogeneza Glicogenoliza Gluconeogeneza Glicoliza anaeroba si aeroba Transformarea glucozei in produsi neglucidici (AG, AA)

Controlat de hormoni si actiunea sistemului nervos: Hipoglicemiant Parasimpatic Insulina

Hiperglicemiant Simpatic Hormonii hipofizari Hormonii CSR Hormoniii tiroidieni Glucagon

Cand glicemia este crescuta: Stocare sub forma de glicogen (la persoanele cu afectare hepatica glicemia postprandiala creste de 2-3 ori mai mult decat la normali)

Cand glicemia este scazuta: Gluconeogeneza din AA, glicerol

FUNC IA METABOLIC METABOLISM GLUCIDIC Intrarea glucozei in hepatocite: Prin difuziune facilitata NU depinde de insulina Urmata de fosforilare (glucozo-6-P)

Oxidarea glucozei (50%): Depunerea glucozei ca rezerve (50%):

FUNC IA METABOLIC

METABOLISM GLUCIDIC

Oxidarea glucozei (50%):

Glicoliza anaeroba (Embden Mayerhof): 2 ATP/1glucoza (slaba sursa de energie) Glicerofosfat (pt. sinteza TG, AA) Acid piruvic ->acetilCoA

Glicoliza aeroba (ciclul acizilor tricarboxilici): 36 ATP/1 glucoza (sursa majora de energie) Ac. oxalacetic si alfa cetoglutaric pentru sinteza AA

Suntul pentozelor: Sinteza pentoze in structura nucleotidelor din ac. Nucleici NADPH reactii de reducere

Calea glucuronica: UDP-glucoza -> ac. Glucuronic Pentru conjugare substante endogene (AG, steroizi, saruri biliare) si exogene (droguri) Pentru sinteza MPZ

Glicoliza anaeroba Embden Mayerhof

Suntul pentozelor

Ciclul acizilor tricarboxilici

Calea glucuronica

FUNC IA METABOLIC

METABOLISM GLUCIDIC

Depunerea glucozei ca rezerve (50%): Glicogenogeneza Cel mai important depozit de glicogen: Depozite hepatice 5-6% din greutatea corporala Depozite musculare 1-3% din greutatea corporala Alte celule cantitati mici

Are loc cand glicemia este crescuta Permite stocarea unor cantitati mari de glucide, fara a modifica osmolaritatea tesutului

Lipogeneza Pornind de la actilCoA Cand glicemia este mare Cand este blocata/ limitata metabolizarea glucozei

FUNC IA METABOLIC Glicogenoliza

METABOLISM GLUCIDIC

Ficatul are enzima glucoso-6fosfataza => Genereaza glucoza pentru intreg organismul, spre deosebire de muschi

Gluconeogeneza

Cand glicemia este scazuta Din precursori neglucidici: AA, glicerol, TG Ofera glucoza pentru intreg organismul Ciclul CORI alanina - glucoza interrelatia ficat/muschi

FUNC IA METABOLIC METABOLISM LIPIDICBeta oxidare AG Sinteza lipoproteinelor Sinteza colesterol Sinteza fosfolipide Lipogeneza Cetogeneza

FUNC IA METABOLIC METABOLISM LIPIDICMETABOLIZAREA ACIZILOR GRASI 1/3 din AG captati in ficat AG cu lant scurt direct sange portal AG cu lant lung transportati in limfa inglobati in chilomicroni

In mitocondrii (transportor = carnitina) Degradare oxidativa=> energie Beta-oxidare => acetil-CoA Acetil-CoA degradata in ciclul Krebs => CO2+H2O+ energie

FUNC IA METABOLIC METABOLISM LIPIDICTRIGLICERIDELE Sintetizate din glucide modalitate eficienta de stocare a energiei (de 150 de ori mai mare decat sub forma de glicogen) Daca glicogenul hepatic >5-6% din greutatea ficatului -> glucoza se depoziteaza ca trigliceride FOSFOLIPIDELE Sintetizate predominant in ficat Lecitine, encefaline, sfingomieline Roluri: structura membrane, formarea unor lipoproteine, solubilizare colesterol in bila, solubilizare lipide in plasma, furnizare radicali fosfati

FUNC IA METABOLIC METABOLISM LIPIDICCOLESTEROLUL Organ principal de sinteza (2/3 colesterol plasmatic are origine endogena) De la acetil-CoA (din metabolismul AG, Glucoza, AA) Necesita energie (36 mol ATP) si agenti reducatori Reactii de condensare => HMG-CoA Partial esterificat: LCAT ROL: Constituent biliar Constituent al LP plasmatice

FUNC IA METABOLIC METABOLISM LIPIDICCETOGENEZA HEPATICA Cale de matabolizare a AG specifica ficatului Corpii cetonici -> eliberati in circulatie > metabolizati in diferite tesuturi => energie Predominat in miocard si muschi scheletic Chiar si in tesutul nervos trec BHE

Sinteza CC favorizata de: Aport crescut de AG (inanitie, diabet) Perturbari ale ciclului Krebs

FUNC IA METABOLIC METABOLISM LIPIDICLIPOPROTEINELE- Formate aproape exclusiv in ficat - Clasificare:- Electroforetic - Dupa densitate (Centrifugare)

Contin apolipoproteine: Mediaz fixarea pe r. celulari cofactori enzimatici: LCAT apo AI LPlipaza apo CIIELFO start prebeta beta alfa

CHILOMICRONII: Aport lipidic exogen.

Boga i n TG 1) preiau TG de la intestin (limf snge) 2) la nivelul endoteliului vascular (mai ales n mu chi i adipocite): hidroliza TG prin activarea LPlipazei (necesit apoC) 3) Chilomicronii restan i sunt capta i hepatic prin endocitoz mediat de receptor.

11 Adipocitele preiau AG pt. 2 depozit

Mu chii preiau AG pt. energie

2 23

3

VLDL:Aport lipide endogene, sintetizate

hepatic1) Eliberarea VLDL de la ficat 2) Lipoliza endotelial LPlipaza 3) R mn IDL. Unele- preluate hepatic 4) Altele se transform n LDL prin nc rcare cu colesterol. Stocare n adipocit

2 1 3Degradare n mu chi

4

LDL: cedeaz colesterol spre esuturi1) eliberarea LDL de la ficat Captare celular (endocitoz mediat de 1 receptor) n esuturi 2 periferice 3) Controlul nivelului i.c. de LDL-R colesterol (feedback Apo-B negativ: ocolesterol i.c. qsinteza LDL-receptor +esterificare i stocare colesterol) 2)

3

HDL: Preia colesterolul din esuturiperiferice i l degradeaz n ficat1) HDL incomplet (hepatic, intestinal i plasmatic) 2) Captarea excesului de colesterol liber de la nivelul celulelor 3) Esterificare colesterol 4) Transport la ficat pentru sinteza de SB, eliminare n bil , sintez noi LP. Intestine

1 1 2

1

3

RISCUL ATEROGEN: LDL/HDL LDL = PROATEROGEN - furnizor de colesterol pt. esuturile extrahepatice HDL = ANTIATEROGEN scavanger al colesterolului din esuturile extrahepatice + inhib receptorii pt. LDL LDL/HDL-stabile te riscul aterogen o- fum tori, consum de glucide, Pg q- Eg, efort fizic, alcool moderat

FUNC IA METABOLIC METABOLISM PROTIDICSinteza proteine endogene albumine Sinteza factorilor plasmatici ai coagul rii Sinteza i degradarea acizilor nucleici Dezaminare aa Ureogeneza hepatica

FUNC IA METABOLIC METABOLISM PROTIDICSINTEZA DE PROTEINE ENDOGENE Albumina 100% Marker pentru functia de sinteza a hepatocitelor Rol: Transport plasmatic (hormoni, medicamente, ioni) Contribuie la mentinerea presiunii oncotice a plasmei

Alfa globuline 75-90% Beta globuline 50%PROTEINE DE FAZA ACUTA (globuline -In reactii inflamatorii -Includ: factori ai complementului, proteina C reactiva, citokine, etc. si )

FUNC IA METABOLIC METABOLISM PROTIDICSINTEZA FACTORI ECHILIBRU FLUIDOCOAGULANT Dependenti de vit K II, VII, IX, X In insuficienta hepatica apare TP prelungit, corectat de test Koller

Independenti de vit K Fibrinogen (I) si V

Factori ai sistemului fibrinolitic Plasminogen, alfa1 antiplasmina, PAI1

FUNC IA METABOLIC METABOLISM PROTIDICSINTEZA ENZIME CELULARE Transaminaze GPT - citoplasma GOT citoplasma + mitocondriiCresterea concentratiei lor in plasma orienteaza asupra sediului leziunii

Lactatdehidrogenaza - citoplasma Glutamatdehidrogenaza - mitocondrii Creatinfosfokinaza Pseudocolinesteraza serica indicator al sintezei de proteine in ficat

Gama glutamiltransferaza creste in colestaza, exces alcool, barbiturice

FUNC IA METABOLIC METABOLISM PROTIDICDEZAMINAREA AMINOACIZILOR Dac se acumuleaz cantit i de AA mai mari dect cele necesare pt. sintezele proteice, ace tia pot fi cataboliza i prin dezaminare, transaminare, decarboxilare. dezaminarea - descompunerea n amoniac i un alfa-cetoacid transaminarea - reac ia de cedare a grup rii amino unui cetoacid, prin intermediul unor compu i intermediari. (ex. ALAT, ASAT) decarboxilarea - procesul de pierdere a grup rii carboxil cu formare de amine. ( HIS:histamina TRP:serotonina, TYR:adrenalina, noradrenalina)

FUNC IA METABOLIC METABOLISM PROTIDICUREOGENEZA Din amoniac: Rezultat: prin dezaminarea AA Prn absorbtia amoniacului produs in lumen intestinal

Toxic (mai ales pt. SNC)

Mecanisme enzimatice cu participare ornitina, citrulina, arginina, acid aspartic Unele enzime sunt strict hepatice Ornitilcarbamiltransferaza arginaza

Rezulta uree eliminata: 25% - gastrointestinal 75% renal

FIZIOLOGIA METABOLISMULUI

REGLAREA GLICEMIEIComponentele fiziologice: y y apari ia senza iei de foame n hipoglicemie; eliminarea renal (glicozuria) n hiperglicemia marcat (peste 180mg/100ml).

Principalele mecanisme de reglare a glicemiei - biochimice: - utilizarea curent a glucozei din snge ca suport energetic n diverse esuturi - utilizarea glucozei n exces n glicogenogenez - eliberarea n snge a glucozei (glicogenoliz renal ) i lipogenez i gluconeogenez hepatic i i

- conservarea (economisirea) glucozei din snge prin glicogenoliz gluconeogenez muscular i lipoliz n esutul adipos

n procesul de men inere a glicemiei, rolul primordial l ocup ficatul, care func ioneaz ca un fel de glucostat. Aceast func ie este controlat prin ac iunea a numero i hormoni.

REGLAREA GLICEMIEI

REGLAREA GLICEMIEI factori hipoglicemian i

INSULINA1. Ac iune net hipoglicemiant : cre terea permeabilit ii majorit ii celulelor la glucoz (cu excep ia celulei hepatice, eritrocitului, celulei nervoase, celulelor insulelor Langerhans) cre terea concentra iei i activit ii unor enzime ca glucokinaza, fosfofructokinaza, 6-fosfogluconat dehidrogenaza (glicoliza), glicogensintetaza.

2. Se opune mecanismelor hiperglicemiante (glicogenoliza, gluconeogeneza) reducnd activitatea unor enzime ca fosforilaza activa, glucozo-6-fosfataza sc znd glucoza n snge printr-o metabolizare rapid a ei.

REGLAREA GLICEMIEI factori hiperglicemian i

GLUCAGON, ADRENALINA, GLUCOCORTICOIZIGlucagonulstimularea glicogenolizei (cre te activitatea fosforilazei active din ficat prin stimularea adenilat ciclazei, producnd astfel cre terea glicemiei) stimularea gluconeogenezei prin stimularea hidrolizei trigliceridelor din esutul adipos. (Acizii gra i prin F-oxidare dau na tere la o mare cantitate de acetil-CoA, caredirijeaz piruvatul spre gluconeogenez .)

inhib glicogenosinteza cre te lipoliza n esutul adipos (prin activarea triglicerid lipazei hormonodependent ), cu cre terea concentra iei acizilor gra i liberi din snge.

Adrenalinastimularea glicogenolizei datorate cre terii activit ii fosforilazei active (mecanisme?) cre te lipoliza n esutul adipos (prin activarea triglicerid lipazei hormonodependent ), cu cre terea concentra iei acizilor gra i liberi din snge.

GLUCAGONUL I ADRENALINA MECANISME DE AC IUNE

Hormon Glucagon Adrenalina

Receptor glucagon adrenergic

subtip

G

Mesager secund cAMP PKA PKA PKA inactiv Ca2+ PKC

R spuns metabolic Reglarea activit ii enzimatice

2 1

Gs Gi Gq

cAMP cAMP IP3 DAG

+glicogenoliza/ -glicogenosinteza

Glucocorticoiziistimularea gluconeogenezei, crescnd activitatea enzimelor principale ale acestui proces.

Al i hormoni hiperglicemian i: GH, ACTH, hormonii tiroidieni.

Tulbur rile metabolismului glucidic hipoglicemia Hipoglicemia = sc dere a glucozei sanguine sub 40 mg/100ml. Cauzele hipoglicemiei: yhipoglicemia indus de insulin i de antidiabeticele orale yhipoglicemia reactiv (secre ie excesiv i trec toare de insulina). yhipoglicemia a jeun - insuficien a mecanismelor de mobilizare a glucozei din rezerve sau o deficien a proceselor de gluconeogenez . yhipoglicemia indus de alcool - la persoane cu rezerve hepatice de glicogen epuizate i cu gluconeogeneza blocat de alcool. yinsulinomul (adenomul celulelor F) este o tumor insulino-secretant , cu caracter benign.

Tulbur rile metabolismului glucidic hiperglicemia

Hiperglicemia = cre teri ale nivelului glicemiei a jeun la valori de peste 120 mg/100ml Cauzele hiperglicemiei = deficit de insulin Relativ - n urma desc rc rilor de catecolamine i glucocorticoizi (st ri emo ionale, stress chirurgical, st ri de oc) Absolut diabetul zaharat sc derea p trunderii glucozei n celule; sc derea utiliz rii glucozei de c tre diferitele esuturi; cre terea produc iei de glucoz (gluconeogeneza) de c tre ficat i n mai mic m sur de c tre rinichi; deple ia de proteine n esuturi. mobilizarea lipidelor din zonele de depozitare;

FIZIOLOGIA ESUTULUI ADIPOS = 21%G esut adipos brun (1%G) Interscapular, torace, pericard, suprarenale, ggl. abdominali Bogat la nn, q cu vrsta Bine vascularizat Bine inervat (adrenergic i colinergic) ROL: Metabolism oo, termogenez simpatic, catecolamine +

FIZIOLOGIA ESUTULUI ADIPOS esutul adipos alb-Subcutanat i perivisceral -Slab vascularizat -Inerva ie adrenergic -ROL:-Homeostazia energetic -Homeostazia glucidic -Termoreglare -Reglarea aportului alimentar LIPOSTAT -Protector mecanic

i colinergic

ADIPOCITUL

Depoziteaz TG 80-95% din volum Nucleul la periferie preadipocit +TG -TG

adipocitnucleu Celula plin cu pic turi lipidice

LIPOGENEZA = AG+glicerol-fosfatTG Glicerol-fosfat: Metabolizarea Glucozei n adipocit Hidroliza TG din LP captate

AG: Hidroliza TG din LP captate (VLDL, chilomicroni) Din precursori glucidici Lipoliza adipocitar AG plasmatici (lega i de albumine)AG + glicerolAMPc

Adipocitul sintetizeaz lipoproteinlipazapendoteliu capilar pLpplasmatice+ insulin glucoz

LIPOLIZA = TG glicerol-fosfat + AGAG ficat, rinichi, mu chi scheletic, miocard oxidare

Bazal Hormono-sensibil : receptor mbr.-AMPc-fosfodiesterazaReceptori + (oAMPc) adrenergici 1 prostaglandinici 2 de glucagon pt. STH, ACTH, T3, T4 Receptori (q AMPc) adrenergici 2 prostaglandinici 1 insulinici

Rolul hormonilor n reglarea metabolismului proteicSTH ANABOLICo transportul de AA prin membrana celular (n special la nivel osos, muscular i hepatic) o sinteza de proteine la nivel ribozomal q catabolismul proteinelor

PROLACTINA ANABOLIC (similar STH) INSULINA ANABOLICy o transportul transmembranar de AA (n special la nivel muscular) y o proteinosinteza (n special la nivel muscular i hepatic) y q utilizarea AA pentru gluconeogenez q catabolismul proteic

Rolul hormonilor n reglarea metabolismului proteic ANDROGENI ANABOLIC stimuleaz sinteza proteinelor tisulare i osteogeneza

H.TIROIDIENI ANABOLIC -o proteinosinteza CATABOLIC - n exces (bilan azotat negativ)

GLUCAGON CATABOLIC o catabolizarea AA la nivel hepatic

CORTIZOL CATABOLIC q sinteza de proteine o catabolismul proteic (excep ie: la nivel hepatic intensific neoglucogeneza din AA)


Recommended