Home >Documents >Fiziologia Si Fiziopatologia Respiratiei

Fiziologia Si Fiziopatologia Respiratiei

Date post:19-Jan-2016
Category:
View:24 times
Download:3 times
Share this document with a friend
Description:
Curs de fiziologie si fiziopatologia respiratiei, medicina generala anul IV
Transcript:
  • Fiziologia si fiziopatologia respiratieiDr. Irina StrambuSef de Lucrari

  • RESPIRATIAVentilatieDifuziune alveolo-capilaraTransport al gazelorIn sangeDifuziune tisulara

  • Ventilatia

  • Echilibru elastic dinamic intre plamani si cutia toracica

  • Plamanii: resort tridimensionalAlveole(recul elastic: Elemente elasticeTensiune superficiala)Bronhiole: alveolele le mentin deschise

  • Volume si capacitati pulmonare

  • Volume si capacitati pulmonarePozitia expiratorie de repaus: pozitia de echilibru elastic a sistemului toraco-pulmonarCRF perna chimica pentru a asigura compozitia constanta a aerului alveolar

  • Volume si capacitati pulmonareSpirometria

  • Volume si capacitati pulmonareMasurarea VRC1, V1C2, V2V2 = V1 + CRF

  • Spirograma normala

  • Valorile normale (prezise) ale parametrilor functionali: Nu sunt universaleDepind de :varstaSexInaltime(greutate)Se calculeaza prin formuleSe pot gasi in tabele

  • Disfunctia ventilatorie restrictiva

  • Disfunctia ventilatorie obstructiva

  • Disfunctia ventilatorie mixta

  • Curba flux-volumAparat de masura:pneumotachograf

  • Curba flux-volum:disfunctia ventilatorie obstructiva

  • Testele farmacologice1. testul de provocarePC20: concentratia de metacolina care determina o scadere cu 20% a VEMS

  • Testele farmacologice:2. testul de reversibilitateReversibilitate:cresterea VEMS cu - 15% sau- 500 ml

  • Spirometria:Instrument de diagnostic al bolilor respiratoriiIndispensabil pentru monitorizarea evolutiei bolilor obstructive si a altor maladiiRezultatele nu au valoare de sine statatoare, trebuie integrate in contextul clinic si al celorlalte investigatii

  • Difuziunea prin membrana alveolo-capilara

  • Structura membranei alveolo-capilare

  • Factorii care influenteaza difuziuneaDiferenta de presiune partiala a gazelor Oxigen: 100 mm Hg40 mm HgCO2: 40 mm Hg45 mm HgDifuzibilitatea gazelorCO2 = O2 x 20; CO = O2Suprafata membranei alveolo-capilareGrosimea membranei alveolo-capilarePrezenta transportorului HbRaportul ventilatie alveolara / perfuzie capilara

  • Difuziunea este extrem de rapida:Oxigenare completa in 1/3 din timpul de contact aer-sangeTulburari de difuziune --- desaturare la efort

  • Masurarea difuziunii: TLCO

  • Distributia ventilatiei si perfuziei pulmonare

  • Distributia normala a ventilatieiIdeal: distributie uniforma a tuturor acinilorReal: bazele mai bine ventilate decat varfurile (de 3 x)

  • Tulburari de distributie a ventilatiei

  • Distributia perfuziei pulmonareZonele J.B. West de distributie a perfuziei

  • Particularitati ale circulatiei pulmonarePresiune mica (sistem venos)Flux influentat de:Diferenta de presiune hidrostatica intre capetele sistemului (VD, AS)Presiunea alveolaraViteza mare de circulatieDebit = debitul cardiacDistributie rapida a fluxului pe o suprafata capilara imensaStimul arterioloconstrictor principal: hipoxia alveolaraRaspuns slab la alti agenti vasomotori

  • Efectul obstructiei arteriale asupra hematozei

  • Efectul obstructiei bronsice asupra hematozei

  • Efectul obstructiei bronsice asupra hematozei

    *Respiratia este o functie de nutritie a organismului, menita sa duca oxigenul din atmosfera in tesuturi pentru arderi. Este alcatuita dintr-o succesiune de procese de transport (ventilatia, transportul gazelor in sange) si de difuziune (alveolo-capilara, tisulara a gazelor guvernate de diferentele de presiuni partiale).Vom studia ventilatia si difuziunea.Nu trebuie uitat insa ca blocarea oricarei verigi va duce la insuficienta respiratorie (ex: blocarea hemoglobinei cu CO sau blocarea enzimelor mitocondriale).*Intre plamani si torace exista o tendinta elastica divergenta, plamanii au echilibru elastic la un volum mai mic, cutia toracica separat la un volum mi mare. Aderenta plamanilor de torace prin adeziunea data de lichidul pleural restabileste volumul final al sistemului toraco-pulmonar la un volum intermediar de echilibru dinamic intre cele doua tendinte divergente. Pozitia in care fortele elastice se compenseaza reciproc = pozitia expiratorie de repaus.*Ventilatia de repaus: alternanta de inspir activ + expir pasiv.Inspirul porneste din pozitia expiratorie de repaus: impuls centru inspirator bulbar contractia muschilor inspiratori prin aderenta pleurala plamanii sunt destinsi scade presiunea in alveole sub cea atmosferica gradient presional creeaza un flux de aer din atmosfera spre alveole. Final: pozitia inspiratorie de repaus.Expir: impulsul bulbar inceteaza fortele elastice fac sistemul toraco-pulmonar sa revina spre pozitia de echilibru elastic presiune pe plamani presiune alveolara mai mare decat cea atmosferica flux de aer din alveoale spre exterior. Final: pozitiaexpiratorie de repaus.*Plamanii: resort tridimensional.Alveola are tendinta permanenta de colabare, datorita celor 2 forte: a. structura elastica a peretelui alveolarb. forta de tensiune superficiala la interfata intre aerul alveolar si pelicula de lichid ce captuseste alveola (atenuata de prezenta surfactantului, dar constituind totusi o forta de 2 ori mai mare decat forta elastica a fibrelor de elastina)a + b = reculul elastic.Se aplica in acelasi mod la ansamblul alveoalelor, plamanul fiind un resort tridimensional.

    2. Bronhiolele membranoase fac parte integranta din parenchimul pulmonar, inconjurate de teritorii alveolare, de care sunt atasate. Tractiunea exercitata de alveoale tine deschise bronhiolele fata de variatiile de presiune inspir-expir. *Capacitatea pulmonara totala: volumul aflat in torace la sfarsitul unui inspir maximal (pozitia inspiratorie maxima)Volum rezidual: volumul aflat in torace la sfarsitul unui expir maximal (pozitia expiratorie maxima) = volumul de aer neventilabil.Inspirul maximal pornind de la poz expiratorie maximala la poz inspiratorie maximala mobilizeaza un volum de aer egal cu capacitatea vitala = volumul de aer ventilabil.In pozitia expiratorie de repaus in plamani se afla capacitatea reziduala functionala (CRF) = volum rezidual + volum expirator de rezerva. Semnificatia functionala a CRF: 1. volumul la care fortele elastice divergente toraco-pulmonare sunt in echilibru dinamic, 2. perna chimica ce mentine constanta compozitia aerului alveoalr, propice hematozei ccontinue. CRF = volumul mare de aer alveolar peste care se adauga la fiecare inspir de repaus volumul mic de aer proaspat volumul curent.*Spirometria = metoda de masurare a volumelor si debitelor pulmonare.Spirometrul clasic: un cilindru suspendat cu gura in jos, in interiorul altuia ce contine apa. Se izoleaza astfel un volum de aer ce comunica printr-un furtun cu pacientul. Variatiile de volum sunt inregistrate pe un cilindru cu hartie, inaltimea graficului fiind proportionala cu volumul de aer masurat.Prin spirometrie se masoare capacitatea vitala (CV) si VEMS. Nu se poate masura volumul rezidual.*Pentru masurarea volumului rezidual sunt necesare tehnici speciale.1. Metoda dilutiei heliului. Pacientul respira repetat, in circuit inchis, dintr-un spirometru ce contine un amestec gazos de oxigen si heliu intr-o concentratie initiala C1 cunoscuta. Volumul initial (al spirometrului) este V1. Pacientul respira repetat pana cand concentratia heliului nu mai scade, echilibrandu-se intre spirometru si plamani, la o concentratie finala C2, masurata. Volumul final, V2 = V1 + CRF. Din ecuatia C1/V1 = C2/V2 se calculeaza CRF. Se masoara VER prin spirometrie, VR = CRF-VER.2. Prin body-pletismografie (pacientul intra intr-o cabina etansa, unde se masoara variatiile de presiune ale aerului din cabina generate de respiratie, si care intra intr-o formula de calcul complexa, alaturi de capacitatea vitala si presiunea de ocluzie la nivelul gurii).*Printr-o spirograma simpla se pot masura 2 parametri: CV si VEMS, si se poate calcula un al treilea: indicele de permeabilitate bronsica (IPB).CV se masoara printr-un inspir lent maximal ce urmeaza unui expir maximal.VEMS = volumul expirator maxim in prima secunda a unui expir fortat si maximal ce urmeaza unui inspir maximal. Expir fortat = expir realizat cu toata forta; expir maximal = expir pana la pozitia expiratorie maximala.VEMS depinde foarte mult de forta musculara, da informatii mai ales despre conductele aerifere mari.IPB = VEMS x 100 / CV, normal: 75-80%.*Disfunctia ventilatorie restrictiva: CV scazuta (fata de valorile prezise), VEMS scazut, IPB normal: scaderea VEMS este proportionala cu a CV.Sdr. restrictiv adevarat: simultan scade si VR si CPT.Situatii in care poate aparea DVR:Pneumopatii interstitiale difuze (recul elastic pulmonar crescut, restabilirea echilibrului elastic dinamic la volum pulmonar mai mic)Pneumonii, atelectazii masiveRezectii chirurgicaleFibroze localizate: post-tuberculoasa, peri-bronsiectatica, dar pe arii pulmonare intinseCifoscolioze, paralizii diafragmatice, boli neuro-muscularepleurezie. *DVO: CV normala, VEMS scazut, IPB scazut. Ingustarea conductelor aerifere face ca aerul sa poata intra complet in cursul unui inspir lent maximal, dar sa iasa cu dificultate in cursul unui expir fortat. Expirul este prelungit (peste 6 secunde), in prima secunda volumul expirat e mai mic.Situatii in care apare DVO:Astmul bronsic BPOC*DVM = CV scazuta, VEMS scazut, IPB scazut: VEMS scade nu numai proportional cu CV, ci mai mult decat ea.Desi termenul mixta sugereaza o asociere de restrictie cu obstructie, de fapt DVM este de cele mai multe ori o DVO severa. Reducerea CV se face prin cresterea VR, cu trecerea aerului din domeniul ventilabil in cel neventilabil.VR creste prin blocarea aerului in periferie datorita calibrului extrem de redus al bronhiolelor si fenomenului de obstructie dinamica. DVM este frecvent intalnita in BP

Click here to load reader

Embed Size (px)
Recommended