Home >Documents >Fiziologia sarcinii

Fiziologia sarcinii

Date post:16-Jul-2015
Category:
View:337 times
Download:7 times
Share this document with a friend
Transcript:

SPERMATOGENEZAygametogeneza reprezinta procesul fiziologic de producere a celulelor sexuale: spermatozoidul (spermatogeneza) si ovulul (ovogeneza).

y y y y y y y y y y

spermatozoidul este celula sexuala masculina, ce se formeaza in epiteliul tubilor seminiferi din testicul. tubul seminifer prezinta pe sectiune celule inalte, cu rol trofic (celule Sertoli) intre care se gasesc celule germinative in diverse stadii de dezvoltare. tubii seminiferi sunt inconjurati de un perete fibromuscular, iar intre tubi se gasesc celule interstitiale Leydig care secreta testosteron. spermatogeneza este stimulata de FSH, iar secretia de testosteron de LH. debutul spermatogenezei incepe la pubertate; formarea spermatozoizilor este continua si cuprinde urmatoarele etape evolutive: spermatogonia (celula susa care contine 46 cromozomi, grupati in 23 de perechi, 22 autozomi si doi cromozomi sexuali, x si y); spermatocitul de ordinul I rezultat dintr-o diviziune ecvationala (46xy) care apoi sufera o diviziune reductionala si se transforma in spermatocit de ordinul II (23x si respectiv 23y), care prin diviziune ecvationala formeaza spermatide care prin metamorfozare se transforma in spermatozoid. spermatozoidul este deci gametul masculului. la microscopia electronica el este format din: cap, gat si flagel. capul contine acrosomul si nucleul. Acrosomul poseda enzime hidrolitice cum ar fi hialuronidaza si acrozina cu rol in fecundatie. Nucleul este format din cromatina.

y

gatul mai este cunoscut si sub numele de piesa de legatura.

y

flagelul este un complex microtubular (9 tubuli periferici si 2 microtubuli centrali) care participa la miscare.Dupa formarea lor, spermatozoizii parasesc tubii seminiferi si prin suspendarea in plasma produsa de glandele sexuale masculine anexe formeaza sperma.

y y

numarul de spermatozoizi la un cm3 de sperma este de 60.000.000 -120.000.000, iar volumul de sperma la un ejaculat variaza intre 2,5 - 5 cm3. spermatozoizii in timpul trecerii prin tractul genital feminin sunt supusi unor modificari fiziologice care ii fac capabili de fecundatie - fenomen cunoscut si sub numele de capacitatie.

OVOGENEZAy y y yreprezinta suma de transformari pe care le sufera celulele sexuale feminine pentru a ajunge apte de fecundare. Sediul este corticala ovarului si este un proces discontinuu. Etapele ovogenezei sunt: ovogonia, celula ce contine 46 cromozomi (22 perechi autosomi si o pereche cromozomi sexuali xx) si provine din epiteliul germinativ primordial, fiind continuta in foliculii primordiali. In viata intrauterina se divide prin mitoza formand: ovocitul de ordinul I care ramane in acest stadiu pana la pubertate; ovocitul de ordinul II care provine din diviziunea reductionala a ovocitului de ordinul I, la fiecare ciclu producandu-se maturarea unuia singur.

y y

prin diviziunea reductionala a ovocitului de ordinul I iau nastere ovocitul de ordinul II si primul globul polar. ovulul ia nastere numai dupa ovulatie prin contactul cu spermatozoidul, cand se produce mitoza ovocitului de ordinal II din care vor lua nastere ovulul si al II-lea globul polar.

FECUNDATIA

y y

y y y

este procesul prin care cele doua celule sexuale, ovulul si spermatozoidul fuzioneaza (prin patrunderea spermatozoidului in ovul) si formeaza o singura celula, diploida, oul. sperma este depusa in momentul ejacularii in fundul de sac vaginal posterior de unde spermatozoizii atrasi prin chimiotactism (mediul vaginal este acid, mucusul cervical este alcalin) patrund in canalul cervical pregatit sub influentele hormonale din momentul ovulatiei. timpul necesar spermatozoizilor de a ajunge din mediul vaginal (milioane) in trompa variaza intre 5 si 68 minute. in trompa ajung aproximativ o mie de spermatozoizi iar in regiunea ampulara numarul nu depaseste cateva sute in perioada de 2 pana la 34 ore de la contactul sexual. ovulul expulzat din ovar este captat de trompa ducandu-se in 1/3 externa a trompei.

y y y

fecundatia cuprinde urmatoarele etape: penetratia spermatozoidului in ovul, favorizata de echipamentul enzimatic proteolitic al spermatozoidului. odata patruns in ovul, se produce o reactie a zonei pelucide (membrana externa a ovulului) care il face in mod normal impenetrabil pentru alt spermatozoid.

y

y

fuzionarea gametilor - intre cei doi pronuclei se formeaza un fus, cromatina se condenseaza in cromozom, care se plaseaza intr-o placa ecuatoriala, reconstituindu-se numarul diploid de cromozomi (46, din care 22 perechi de autosomi si 1 pereche de cromozomi sexuali) rezultand oul sau zigotul. daca oul are cariotipul 46 xx individul este femela, iar daca are cariotipul 46xy este mascul.

MIGRATIA SI SEGMENTATIA

y y y

oul fecundat in 1/3 externa a trompei ajunge in uter - aceasta reprezinta migratia. migratia dureaza 3-4 zile si este asigurata de miscarile peristaltice ale trompei, miscarile cililor epiteliului tubar si curentul serozitatii peritoneale catre cavitatea uterina. in aceasta perioada nutritia este asigurata de secretiile tubare. Imediat dupa fecundatie oul se divide in doua celule egale (blastomere), care apoi, prin diviziune, dau nastere la 4 celule si respectiv 8 celule egale.

y

din acest moment, care se produce a patra zi de la fecundatie, diviziunea devine inegala: pe de o parte rezulta celule mici, clare (micromere), care se divid mai rapid, si celule mari, intunecate (macromere) care se divid mai lent.

y y y y y

micromerele sunt dispuse la periferie si din ele se dezvolta trofoblastul; macromerele sunt dispuse central si din ele se va forma embrionul. acest stadiu in care celulele formeaza o ingramadire sferica se numeste morula. apoi, datorita dezvoltarii rapide a trofoblastului, apare o cavitate intre celulele lui si cele ale embrionului, cavitate care se umple cu lichid. macromerele se grupeaza la un pol al oului formand butonul embrionar. stadiul acesta poarta numele de blastocist si este stadiul in care oul ajunge in cavitatea uterina.

BLASTOCISTUL (microscopie electronica)

IMPLANTATIA

y y

oul ajuns in cavitatea uterina penetreaza in mucoasa uterina transformata secretor in a doua jumatate a ciclului menstrual. fenomenul poarta numele de implantare sau nidatie. Implantarea are loc datorita echipamentului enzimatic proteolitic al trofoblastului si miscarilor sale.Mucoasa uterina, pregatita secretor, reactioneaza prin vasodilatatie.

MICROSCOPIE ELECTRONICAyin aceasta perioada oul este scaldat de o serozitate sanguinolenta in are se afla resturi tisulare care contribuie la nutritia lui (nutritie histiotrofa). Oul odata implantat, mucoasa uterina sufera modificari citologice transformandu-se in caduca (stroma edematoasa,

y

celule deciduale de origine mezenchimala). oul se implanteaza la o saptamana de la fecundatie.

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Epiteliul mucoasei uterine. Hipoblast. Sincitiotrofoblast. Citotrofoblast. Epiblast. Blastocel.

1. Sincitiotrofoblast. 2. Citotrofoblast. 3. Epiblast. 4. Hipoblast. 5. Blastocel. 6. Capilar sangvin matern. 7. Cavitate amniotica. 8. Amnioblast. 9. Fibrina. 10. Lacuna trofoblastica.

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Hipoblast. Eroziunea capilarelor materne. Reticul extra-embrionar. Membrana Heuser. Cavitatea amniotica. Citotrofoblast. Sincitiotrofoblast. Lac sanguin.

DEZVOLTAREA OULUI

y y yin saptamana a 2-a, butonul embrionar se diferentiaza in doua straturi: endoblast, profund. ectoblast, periferic.

y y

intre butonul embrionar si trofoblast se afla mezenchimul extraembrionar in care apare o cavitate, celomul extraembrionar, care inconjura butonul embrionar, cu exceptia zonei unde se ataseaza la trofoblast, zona numita si pedicul embrionar. intre ectoblast si trofoblast apare o cavitate, care va forma cavitatea amniotica.

y

endoblastul trimite o foita care se indeparteaza de butonul embrionar, se acopera cu un strat de celule mezoblastice formand membrana Hauser si o cavitate, cavitatea vitelina primitiva, care apoi se transforma in vezicula vitelina secundara sau lecitocel.

y

la inceputul saptamanii a 3-a se produce gastrularea cand intre endoblast si ectoblast se plaseaza si a treia foita, mezoblastul, si embrionul devine tridermic.

y y

discul embrionar se incurbeaza si se transforma in tub, care este legat de anexele embrionare printr-un pedicul din care va rezulta cordonul ombilical. in portiunea caudala a embrionului apare un diverticul endoblastic, alantoida.

y y

in saptamana a 4-a cavitatea amniotica creste, inconjurand embrionul. Vezicula vitelina se imparte in doua parti: vezicula ombilicala si intestinul primitiv,unite intre ele prin canalul vitelin. alantoida inainteaza in pediculul embrionar impreuna cu o prelungire mezenchimatoasa, din care vor proveni vasele alantoidiene care se vor anastomoza cu reteaua vasculara vilozitara formand astfel circulatia feto-placentara. intre saptamanile a 4-a si a 8-a, fiecare foita embrionara incepe diferentierea proprie in tesuturi si organe.

y

y

din ectoblast vor lua nastere tesutul nervos si tegumentele; din endoblast aparatul digestiv si glandele sale anexe, aparatul respirator, gonadele; din mezoblast scheletul, muschii, tesutul conjunctiv, aparatul renal, aparatul vascular si tractul genital.

MIGRATIA SI DIVIZIUNEA CELULARA CONTINUA

MIGRATIA OULUI SPRE CAVITATEA UTERINA

NIDATIA (dupa apx. 8 zile)

OUL IMPLANTAT (la 11 zile)

EMBRIONUL A avut loc gastrulatia oul devine tridermic.Masoara 2 mm si nu are inca forma umanoida, (la 3 saptamani dupa fecundatie)

EMBRIONUL (la 4 saptamani, se formeaza: - vezicula ombilicala - intestinul primitiv - circulatia fetoplacentara

EMBRIONUL (la 5 saptamani jumatate, masoara 11 mm)

EMBRIONUL (la 6 saptamani)

y y y y

ectoblastul tesut nervos, tegumente. mezoblastul schelet, tesut conjunctiv, musc., ap. renal, circulator. endoblastul aparat digestiv, respirator, sacul ovular vizibil ecografic, miscari cardiace (saptamana 6).

FETUS (la 15 saptamani)

y y

de la 16 saptamani : fata umana, par, activitate musculara spontana (MF). organele complet formate pot fi bine individualizate ecografic (Lungime - 112 mm; Greutate 100 gr 16 saptamani).

FETUS (la 7 luni masoara 41 cm, si 1500g)

MICUL BEBE

y y y y

in timpul lunii a II-a de evolutie, dezvoltarea morfologica a embrionului se definitiveaza. perioada cuprinsa intre saptamanile a 4-a si a 8-a este perioada embrionara in care se formeaza diferite organe (organogeneza) si este caracterizata prin predominanta proceselor de diferentiere tisulara. perioada cuprinsa intre luna a IlI-a si nastere este perioada fetala, in care predomina procesul de crestere. oul constituit cuprinde fatul si anexele fetale reprezentate de: placenta, membranele amniotice, lichidul amniotic si cordonul ombilical.

PLACENTA

y

placenta este organul de schimb intre mama si fat, cu origine trofoblastica.

Formarea placentei:

y y

in momentul implantarii, blastocistul are la periferie trofoblastul care la randul lui prezinta doua straturi: stratul superficial (sincitiotrofoblastul) format din elemente sincitiale, multinucleate, cu proprietati proteolitice si de absorbtie a elementelor nutritive;

y y y

stratul profund, citotrofoblastul, format din celule mari si celulele lui LANGHANS. in zilele 6-9 sincitiotrofoblastul trimite prelungiri pseudopode in tesutul matern (stadiul prelacunar). din ziua a 13-a apar lacune in traseele sincitiale (stadiul lacunar) care separa coloana sincitiala.

y

in jurul zilei a 15-a in interiorul fiecarei coloane trofoblastice apare un ax citotrofoblastic, formandu-se vilozitatile primare care patrund in tesuturile materne deschizand vasele sanguine.

y y

in jurul zilei a 25-a, in axul vilozitatii primare patrunde un ax mezenchimatos, formanduse vilozitatile secundare. lacunele trofoblastice inundate de sangele matern conflueaza si formeaza camera interviloasa cu plafonul format din stratul trofoblastic aflat in contact cu embrionul placa coriala si planseul care vine in contact cu caduca materna - placa bazala; in axul mezenchimatos iau nastere vase de sange care comunica cu circulatia fetala

formandu-se vilozitatile tertiare.

y

parte din vilozitati sunt ancorate la peretele uterin (vilozitatile crampon) dar majoritatea se afla in camera interviloasa plutind in sangele matern.

y y y y y

de la sfarsitul lunii a II-a vilozitatile care vin in contact cu caduca bazala (zona de implantare) se dezvolta, in timp ce celelalte degenereaza. dupa implantare, caduca uterina (endometru transformat) cuprinde 3 parti: caduca bazala corespunzatoare zonei de implantare a oului; caduca reflectata, partea care acopera zona de implantare; caduca parietala, restul mucoasei uterine.

y

la sfarsitul lunii a IlI-a caduca reflectata si caduca parietala fuzioneaza datorita cresterii oului si umplerii cavitatii uterine. Structural, fiecare vilozitate cuprinde: sincitiotrofoblastul, strat exterior care vine in contact cu sangele matern din camera interviloasa; citotrofoblastul; axul conjunctiv vascular. fiecare vilozitate are o vena si o artera, un important traiect spiralat din care se formeaza retele capilare cu rol in schimburile materno-fetale.

y y y y

Anatomie macroscopica

y

la termen, placenta se prezinta ca o masa carnoasa cu forma in general discoidala, cu un diametru de 16-20 cm, grosime de 2-3 cm si greutate de 500-600 g (a sasea parte din greutatea fatului).

y y

fata fetala, neteda, lucioasa, acoperita de amnios prin care se vad vase. Pe aceasta parte se insera cordonul de obicei central, mai rar lateral sau periferic (insertie velamentoasa). fata materna este rosie si prezinta cotiledoane poligonale;marginea placentei, circulara, se continua cu membranele amnio coriale.

Anatomie microscopicaycuprinde placa bazala, placa coriala, intre ele camera interviloasa plina cu sange in care se scalda vilozitatile coriale dintre care unele se insera pe placa bazala

(vilozitatile crampon).

Fiziologia placenteiyplacenta este organul care realizeaza legatura intre organismul matern si fat in cadrul unitatii feto-placentare.

Functiile placentei :y y y

FUNCTIA DE TRANSPORT. FUNCTIA ENDOCRINA. FUNCTIA IMUNOLOGICA.

Functia de transport:y yschimburile feto-placentare se pot face prin: difuziune simpla (de exemplu: O2), transport prin molecule purtatoare (Ca++, CI-), transfer celular activ cu consum de energie. schimburile respiratorii sunt favorizate de puterea mare de fixare a oxigenului de catre hemoglobina fetala, de particularitatile de disociere a hemoglobinei fetale, toate determinand in conditiile unei diferente de presiune a gazelor relativ mica, un schimb normal. membrana placentara poseda o mare permeabilitate pentru CO2. apa este consumata in cantitati mari de catre fat; transportul ei fiind influentat de forte osmotice si hidrostatice si de gradientul electrolitic. transportul glucozei se face prin difuziunea facilitata de proteine specifice. Controlul acestui transport este insuficient cunoscut intervenind probabil: insulina materna si fetala, GRH, glucocorticoizii, progesteronul, estrogenii, gradientele de concentratie. Fatul consuma zilnic aproximativ 30 g zi. Fatul sintetizeaza proteinele proprii din aminoacizii materni care sunt prezenti in plasma fetala in concentratii mai mari decat in cea materna. modalitatea de transport este: difuziune pasiva sau transport activ Na dependent sau Na independent.

y y y

y

y y y y

in general, placenta este impermeabila pentru proteine, exceptand IgG, imunitatea pasiva a fatului fiind data de transportul acestora. concentratiile lipidelor in plasma fetala sunt mai mici, cu exceptia acidului arahidonic. mai sunt transportati: cationii monovalenti (Na+, K+), calciu, fier, alte metale (Pb, Hg, Cd - au efect nociv), anioni, vitamine. placenta exercita un rol protector prin functia de bariera fata de unii germeni (nu si pentru virusuri, toxoplasma, hematozoarul palustrum) si prin functia de bariera imunitara care protejeaza grefa ovulara de rejet.

Functia endocrina:yexista o cooperare intre fat si placenta in ceea ce priveste sinteza unor hormoni steroizi in sensul ca fiecare are anumite enzime care asigura sinteza unei etape, astfel incat produsul final reflecta atat functiile enzimatice normale ale fatului cat si ale mamei (unitatea feto-placentara cu functionalitate normala). din punct de vedere hormonal, in evolutia sarcinii exista doua perioade: 1. 2. 3. 4. prima, corespunzatoare trimestrului I si caracterizata prin prezenta corpului galben gestativ si a trofoblastului; a II-a, in care intervin si organele fatului, in special ficatul si SR. trecerea functiei luteale placentei este deplina la aproximativ 50 zile de gestatie. hormonii sintetizati de placenta sunt: estrogenii, progesteronul, hormonul gonadotrop corionic, hormonul lactogen placentar etc.

y

Functia imunologica a placenteiysistemul imun matern accepta alogrefa fetala si ii sustine dezvoltarea, sarcina fiind in acest sens o enigma imunologica.

MEMBRANELE OULUIy ysunt alcatuite din afara catre inauntru din corion si amnios. corionul este situat intre caduca si amnios si este o membrana fibroasa si transparenta. La nivelul placentei devine placa coriala. Adera la caduca si se poate separa usor de

amnios. Intre aceste doua foite se pot forma pungi amniocoriale.

y y y

grosimea corionului este de aproximativ 0,2 mm. amniosul este o membrana subtire, transparenta, foarte rezistenta, care acopera fata fetala a placentei si cordonul ombilical. este formata din doua straturi, unul intern, epitelial, format din mai multe straturi de celule cu proprietati secretorii si altul extern, format din tesut conjunctiv lax ce contine fibre elastice, nervoase, vase de sange si limfatice.

Lichidul amniotic

y y y y

volumul lichidului amniotic poate fi apreciat echografic. El variaza in functie de varsta sarcinii: la 7 saptamani: 20 ml; la 30 saptamani: 1000 ml; la termen: 600-1000 ml, peste 1000 ml si pana la 2000 ml - exces de lichid amniotic (peste 2000 ml polihidramnios, sub 500 ml oligoamnios).

y y y y y

este un lichid clar si transparent, cu miros fad si reactie slab alcalina. este constituit in 98-99% din apa, restul fiind saruri minerale si substante organice. originea lichidului amniotic este tripla: fetala, amniotica, materna; participarea fetala este esentiala (in special cea renala - mai ales din trimestrul al II-lea de sarcina). resorbtia lichidului amniotic se face pe doua cai: deglutitia fetala si resorbtia prin membranele amniotice. dintre substantele organice care intra in compozitia lui, importanta clinica au: 1. 2. 3. 4. creatinina (marker al functionalitatii renale fetale). bilirubina (marker al functionalitatii hepatice), fosfolipidele si mai ales raportul lecitina/sfingomielina (markerul maturitatii pulmonare).

CORDONUL

y y ycordonul ombilical asigura legatura dintre placenta si fat, fiind o anexa fetala, conjunctivo-vasculara. are forma tubulara torsionata, culoare albicioasa, lucioasa, lungimea medie de 50 cm, diametru 1,5 cm. La exterior prezinta o teaca formata din amnios, iar in interior vena ombilicala si doua artere continute intr-o masa gelatinoasa (gelatina Wharton). arterele transporta sangele venos de la fat la mama, venele transporta sangele arterial de la mama la fat.

FATUL LA TERMENy y y yfatul la termen cantareste in medie 3250 g si masoara in jur de 50 cm. pielea este roz, acoperita de peri fini (lanugo) si un strat subtire de substante grasoase produse de glandele sebacee (vernix caseosa). craniul fetal prezinta un oarecare grad de maleabilitate datorita suturilor. locul de intalnire a suturilor se numeste fontanela (anterioara sau bregmatica, posterioara sau lambdoida).

y

craniul este ovoidal, prezinta o baza si o bolta formate astfel: baza formata din partea orizontala a osului frontal, osul sfenoid, temporal si occipital, bolta formata din osul frontal, cele doua parietale, solzul temporalelor si solzul osului occipital.

y y

exista o corelatie intre dimensiunile partii din cutia craniana cu care fatul se angajeaza in bazinul obstetrical si dimensiunile acestuia din urma. diametrele craniului fetal sunt:

anteroposterioare: 1. 2. 3. 4. 5. occipito-mentonier - 13 cm; occipito-frontal - 11,5 cm; suboccipito-frontal - 10,5 cm; suboccipito-bregmatic - 9,5 cm submento-bregmatic - 9,5 cm;

transversale: 1. 2. 3. biparietal - 9,5 cm; bitemporal - 8 cm. dintre diametrele trunchiului, importanta are diametrul biacromial (12 cm), dar care prin tasare poate ajunge la 11 cm.

y

y

y y

in timpul sarcinii apar modificari morfo-functionale ale tuturor aparatelor si sistemelor organismului matern menite sa asigure adaptarea acestuia la necesitatile nou aparute impuse de dezvoltarea produsului de conceptie, sa permita evolutia sarcinii si sa pregateasca femeia pentru nastere. astfel, cand uterul gravid ajunge la un anumit volum, in decubit dorsal exercita o anumita presiune asupra venei cave inferioare, antrenand diminuarea intoarcerii venoase Ia cord si o scadere a tensiunii arteriale pana la starea sincopala (sindrom de hipotensiune de decubit) care se poate corecta prin trecerea din decubit lateral. volumul sanguin creste cu 50%, cresterea facandu-se continuu pana la termen, atat pe seama cresterii volumului plasmatic, cat si prin cresterea volumului globular, dar cu un ritm mai lent. astfel, din acest motiv, hematocritul scade la 33%, iar hemoglobina ajunge la 75% fata de valoarea din afara sarcinii.

y y

din punct de vedere hematologic se constata cresterea celor mai multi factori de coagulare: fibrinogen, factor VII, factor VIII, IX, X. la aceasta se adauga scaderea activitatii fibrinolitice, fapt ce determina o stare de hipercoagulabilitate.

Modificari respiratorii

y

y

sunt anatomice: ascensiunea diafragmului, largirea bazei toracelui, caderea tonusului muschilor abdominali, si functionale: cresterea volumului curent si scaderea volumului rezidual, cresterea moderata a frecventei respiratorii, cresterea debitului ventilator; capacitatea vitala si frecventa respiratorie nu se modifica. datorita intensificarii ventilatiei creste consumul de O2 si scade concentratia de CO2.

Modificari digestive

y y y y y

exceptand primele saptamani de sarcina, creste apetitul si consumul alimentar. de asemenea apar pervertirea gustului si unele bizarerii. mucoasa bucala sufera modificari caracteristice: hipervascularizatie, edem, descuamare. poate aparea gingivita marginala gravidica care atinge maximum in luna a V-a si diminua sau dispare brusc dupa nastere. zonele interdentare ale gingiilor, mai ales la nivelul maxilarului superior, pot suferi o hiperplazie localizata (epulis gravidic).

y y y

alterarile gingivale in sarcina sunt foarte frecvente (85%), sunt rezistente la tratament si dispar dupa nastere in marea lor majoritate. contrar unor afirmatii mai vechi, nu se produc decalcificari in timpul sarcinii. functia gastrica este incetinita iar activitatea secretorie gastrica este diminuata.

Modificari renale

y

pot aparea dilatatii ale bazinului si ureterelor prin impregnatia hormonala si prin compresiunea exercitata de uterul gravid.

y

modificarile functionale care apar sunt: 1. cresterea debitului sanguin renal. 2. cresterea filtrarii glomerulare cu 50% (scaderea creatininei si ureei in sange). 3. functia tubulara pare nemodificata: in situatii de exceptie pot aparea perioade de insuficienta cu glicozurie tranzitorie; 4. creste retentia de sodiu care determina cresterea volumului plasmatic.

Statusul hormonal si sarcina

y1. 2.

din punct de vedere al echilibrului hormonal, in sarcina exista doua perioade: perioada ovariano-ptacentara, care se intinde pe durata primului trimestru si se caracterizeaza prin productie marcata de HCG si steroizi a corpului galben (E, P); perioada placentara, care se intinde pe parcursul urmatoarelor doua trimestre si se caracterizeaza prin incetarea functiei corpului galben si productia de catre placenta a hormonilor steroizi (E, P) si proteici.

Hormonii steroizi

y y y

y y y y

exista o actiune complementara intre echipamentul enzimatic fetal si placentar, realizand ceea ce se numeste unitatea feto-placentara. estrogenii sunt in numar de trei: estrona, estradiolul si estrolul. placenta foloseste colesterolul matern pe care-l transforma in pregnenolon care trece in compartimentul fetal unde este sulfatat si in suprarenale este transformat in sulfat de dehidroepiandrosteron (S-DEAA) iar acesta in ficatul fetal este dehidroxilat in 16- - hidroxiepiandrosteronacetat (16- -OH DHEA). acest precursor trece in placenta unde este aromatizat si transformat in estrona care trece apoi in estradiol. parte a estradiolului trece in ficatul fetal si transformat in estriol. valorile estrolului in sarcina sunt un indicator al functionalitatii unitatii feto-placentare si a bunei stari a fatului. progesteronul este sintetizat in placenta pornind de la pregnenolonul sintetizat din colesterolul de origine materna.

Hormonii proteici

y y

HCG - hormon glicoproteic, cu doua lanturi si , cel din urma fiind specific. Rolul lui este de a mentine in functiune corpul galben de sarcina. Pe prezenta si dozarea lui se bazeaza diagnosticul imunologic de sarcina. somatotropina corionica sau HLP are actiune de potentare a somatotropului

hipofizar,lactogena si amotropa.

hCG uman Modificarile genitale din timpul sarcinii Uterul

y y

sufera modificari morfologice si functionale importante menite sa permita primirea si contentia oului, dezvoltarea si expulzia lui la termen. din punct de vedere anatomic uterul prezinta trei portiuni: corpul, colul si segmentul inferior care este o portiune care se dezvolta in ultimele luni de sarcina, intre corp si col.

y

corpul uterin creste progresiv pe seama hipertrofiei elementelor musculare si distensie. Hipertrofia se realizeaza prin hiperplazia fibrelor musculare existente si metaplazia histiocitelor. cresterea uterului se face in doua etape: 1. ingrosarea peretilor cu predominanta proceselor de hipertrofie musculara, uterul capatand o forma sferoidala; 2. faza de distensie. conversia de la o etapa la alta se face in saptamana 20. 3. in cursul sarcinii uterul creste de la 50 g la 900 - 1200 g iar volumul de la 2 - 3 ml la 4-5 litri. 4. din punct de vedere topografic, pana in luna a IlI-a este organ pelvin, apoi organ abdominal rapoartele la termen sunt urmatoarele:

y

y

fata anterioara vine in raport cu peretele anterior al abdomenului si inferior cu vezica urinara daca este plina; 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. fata posterioara vine in raport cu coloana vertebrala, vasele mari, cava la dreapta si aorta la stanga coloanei vertebrale, muschii psoasi si ureterele; superior: colonul transvers, stomacul, marginea anterioara a ficatului si colecistul; marginea dreapta: cecul si colonul ascendent; marginea stanga: colonul descendent, ansele intestinului subtire. seroasa peritoneala se edematiaza si este decolabila la nivelul segmentului inferior. musculoasa este formata din trei straturi de fibre musculare: exterior, interior si mijlociu (plexiform). vasele prin trecerea prin stratul plexiform prezinta doar endoteliu, muschii uterini formand adevarate inele musculare pentru acestea. fibrele musculare prin hipertrofie ajung la 250 fata de 50 in afara sarcinii.

y y

mucoasa, imediat dupa implantare, se transforma in caduca (decidua). exista trei tipuri ale acesteia: 1. 2. 3. 4. 5. caduca bazala, situata intre peretele uterin si placenta; caduca reflectata acopera portiunea superficiala a oului, separandu-l de cavitatea uterina; caduca parietala (verra) acopera restul cavitatii uterine. la sfarsitul lunii a IV-a, prin cresterea oului, caduca reflectata se acoleaza la caduca parietala. colul uterin sufera putine modificari in cursul sarcinii: se ramoleste, devine mai moale (semn diagnostic de sarcina). Mucoasa nu sufera transformare deciduala, iar glandele secreta un mucus abundent care formeaza dopul gelatinos cu rol protector fata de flora microbiana vaginala.

y

structural, substantele fundamentale sufera modificari care ii vor permite stergerea si dilatarea in timpul nasterii.

Segmentul inferior

y y y y

este partea inferioara situata intre corp si col. Are orma de semisfera, deschisa in sus. se formeaza in ultimele trei luni de sarcina. limita inferioara corespunde orificiului intern, iar limita superioara corespunde unei zone in care peretele se ingroasa brusc (inelul Bandl) si care este limita decolabilitatii peritoneului uterin. in timpul travaliului formeaza cu colul dilatat canalul cervico-segmentar.

y y y y y y

rapoarte: anterior: vezica urinara; posterior: fundul de sac Douglas, care-l separa de rect si promontoriu; lateral: tecile hipogastrice cu vasele uterine si ureterul. in structura lui intra fibre musculare si elastice (stratul muscular fiind foarte subtire). prin structura lor, pe de o parte corpul uterin asigura propulsia fatului in timpul nasterii, si pe de alta parte segmentul si colul datorita constructiei uterine si modificarilor structurale se dilata permitand expulzia fatului.

Consultatia prenatala

y

este o activitate profilactica menita sa reduca riscul obstetrical prin depistarea si prevenirea unor afectiuni materne sau fetale, pregatirea cuplului pentru ingrijirile nounascutului, pregatirea psihica a gravidei si planificarea familiei.

y

prima consultatie are importanta deosebita si este recomandabil sa se efectueze in primele 10 saptamani de sarcina. cu aceasta ocazie se efectueaza:

y y y y

anamneza. examenul clinic general si obstetrical, examene interclinice, examen stomatologic. examene paraclinice (hemograma, sumar de urina, uree, glicemie, probe hepatice, grupa de sange, Rh, determinari pentru listeria, toxoplasma, examen echografic, RBW, HIV, HBs, frotiu citobacterian). consultatiile ulterioare se vor efectua lunar pana in saptamana 28, bilunar pana in saptamana 36 si saptamanal pana la nastere, depinzand de complicatiile medicale sau obstetricale.

y y y y y

aprecierea starii generale, examen clinic pe aparate si sisteme; curba ponderala (gravida ia in greutate 4-5 kg pana la saptamana 20, apoi cate 0,5 kg pe saptamana); tensiune arteriala, valorile sub 140/90 fiind considerate normale; examen obstetrical: IFU (inaltimea fundului uterin), prezentatia, MF (miscarile fetale), ascultatia BCF (bataile cordului fetal), pozitia, pelvimetria externa si interna; investigatii paraclinice (se repeta unele din cele precizate la prima consultatie).

obiectivele consultatiei sunt:

y y y y y

diagnostic de sarcina, varsta sarcinii, data probabila a nasterii. prognosticul de evolutie a sarcinii. prognosticul nasterii. prognosticul de lehuzie. prognosticul de evolutie a nou-nascutului.

Embed Size (px)
Recommended