Home >Documents >fiziologia ficatului

fiziologia ficatului

Date post:01-Nov-2014
Category:
View:476 times
Download:23 times
Share this document with a friend
Transcript:

FIZIOLOGIA FICATULUI CARACTERISTICI MORFOLOGICE SITUATIE: in cavitatea abdominala, in contact cu diafragmul 2 lobi, stg si dr separati prin ligamentul falciform CAILE BILIARE Bila: - secretata de celulele parenchimatoase (hepatocite) in mod continuu; - se formeaza in canaliculele intercelulare hepatice; - ajunge in ductele biliare si in ductul hepatic; - in perioadele interdigestive bila este transportata prin ductul hepatic si cistic in vezica biliara, unde se depoziteaza. - de aici bila este apoi eliminata intermitent in timpul digestiei prin canalul coledoc in intestin, datorita contractiei veziculare si a relaxarii sfincterului Oddi. Structura ficatului sistemul vascular Circulatie dubla, nutritiva si functionala: Functionala: 75% din fluxul sanguin hepatic: sange venos, provenind din circulatia portala Aduce sange de la nivel intestinal, bogat in nutrienti Nutritiva: 25% din fluxul sanguin hepatic: sange arterial, provenind din artera hepatica Ramurile terminale ale arterei hepatice si ale venei porte se unesc la nivelul capilarelor sinusoide Fara membrana bazala, cu spatii largi intre celulele endoteliale Plasma este filtrata in spatiile Disse (intre endoteliu si hepatocite) => limfa Fluxul de sange din capilarele sinusoide trece in venula centrala a fiecarui lobul; acestea converg in vena hepatica ce se varsa in vena cava. Structura ficatului sistemul biliar = Sistemul de canalicule ce colecteaza si dreneaza bila (produsul de secretie al hepatocitelor) de la nivel hepatic spre intestin Hepatocitele asezate in siruri sau lame Polul apical spre capilarul sinusoid Polul bazolateral cu jonctiuni intercelulare stranse Delimiteaza canaliculele biliare Secretia biliara In canaliculele biliare, flux paralel si in sens opus fata de sangele din capilarele sinusoide Canaliculele converg spre ductele biliare, delimitate de epiteliu, ce fac parte din triada hepatoportala (duct biliar + arteriola hepatica + venula portala) Structura ficatului tesutul hepatic Capsula conjuctiva cu septuri ce separa parenchimul hepatic LOBULUL HEPATIC Unitate structurala hepatica Distributie radiala in forma de hexagon a hepatocitelor pornind de la vena centrala a lobulului In varfurile hexagonului TRIADA HEPATOPORTALA Unitatea functionala = ACINUL HEPATIC = aria de parenchim tributara aceleiasi vascularizatii si aceluiasi canalicul biliar. forma de romb, din doua triunghiuri adiacente, unite prin marginile lor Axul lung - 2 vene centrolobulare Axul scurt - 2 spatii portale. se descriu trei zone functionale cu dispozitie concentrica: Zona1- in apropiera axului scurt Zona 2 - spre a. hepatica Zona 3 - spre vena centrolobulara Structura ficatului tesutul hepatic ACINUL HEPATIC 3 zone functionale: Zona 1 caracteristici hepatocite primesc sangele cel mai oxigenat cele mai active metabolic primele care vor depune glicogen postprandial primele care se vor activa in hipoglicemie si vor produce glicogenoliza si gluconeogeneza primele supuse actiunii toxinelor absorbite din tubul digestiv primele care sufera modificari in caz de staza biliara primele care vor semnala aparitia semnelor de regenerare in caz de leziuni hepatice Zona 2 hepatocitele au caracteristici interme3diare intre zona 1 si 3 Zona 3 caracteristici hepatocite primesc sangele cu cel mai putin oxigen Primele care sufera in ischemie supuse mai putin actiunii toxinelor sufera mai tarziu in staza biliara FUNCTIILE HEPATICE 1. FUNCTIA HEMATOPOIETICA 2. FUNCTIA TERMOGENETICA 3. FUNCTIA DE MENTINERE A ECHILIBRULUI HIDROELECTROLITIC Rezervor de sange Formarea limfei Mentinerea presiunii oncotice a plasmei 4. FUNCTIA DE DEPOZIT Depozit de fier Depozit de vitamine Depozit sanguin 5. FUNCTIA BILIOEXCRETOARE 6. FUNCTIA DE CLEARANCE, APARARE SI DETOXIFIERE Aparare antimicrobiana Clearance si detoxifiere substante endogene (hormoni, .) Clearance si detoxifiere substante exogene (..) 7. FUNCTIA METABOLICA ROL IN METABOLISMUL GLUCIDIC ROL IN METABOLISMUL LIPIDIC ROL IN METABOLISMUL PROTEIC 1. FUNCTIA HEMATOPOIETICA A FICATULUI = procesul de formare al elementelor figurate ale sngelui: proliferarea diferenierea trecerea n circulaie n lunile III-VI de via fetal: ficatul i splina devin organe hematopoietice n lunile VI-IX: dezvoltarea mduvei osoase, prezent n toate oasele (n luna IX dispare hematopoieza hepato-splenic). 2. FUNCTIA TERMOGENETICA A FICATULUI Ficatul este sediul celor mai intense procese metabolice din organism Este organul visceral cu cea mai mare contributie in productia de caldura a organismului Intensitatea proceselor metabolice hepatice este controlata de: - Reacie simpatoadrenal (termen scurt) - Hormoni tiroidieni (termen lung) 3. ROLUL FICATULUI IN ECHILIBRUL HIDROELECTROLITIC REZERVOR SANGUIN FORMAREA LIMFEI MENTINEREA PRESIUNII COLOID-OSMOTICE A PLASMEI + ficatul intervine in metabolizarea si inactivarea hormonilor care controleaza EHE: - ADH - aldosteron - cortizol - etc Ficatul rezervor sanguin = 500-600 ml snge = 25-30% din fluxul sanguin hepatic (capilare sinusoide + vene hepatice) Acumulare - Produsi de digestie si absorbtie - Polipeptide contracia sf. vene postcap. - Amine biogene Evacuare - cauz: hipovolemie acut (hemoragii) - mecanism: S-adr. vc arterial + sfinctere precap. relaxare sf.v. postcap + v.hep. Rolul ficatului in formarea limfei din limfa totala Datorita particularitatilor capilarelor sinusoide filtrarea limfei in spatiile Disse Limfa formata colecteaza in mici capilare limfatice asociate triadei hepatice presiunii in capilarele sinusoide => ratei de formare a limfei In exces: lichid de ascita Rolul ficatului in mentinerea presiunii oncotice a plasmei Ficatul este sediul principal pentru sinteza proteinelor endogene Presiune oncotica (coloid-osmotic/Hp) = presiunea dat de proteinele plasmatice, n special de albumine, care se opune filtrrii Hp = 5,54 x A (g%) + 1,43 x G (g%) Valori normale = 25-30 mmHg Importan: n schimburile transcapilare Pha = 35 mmHg Phv = 15 mmHg Ph> Hp Hp = 25 mmHg Ph< Hp capt arteriolar capt venular FILTRARE REABSORBIE In insuficienta hepatica => EDEME 4. FUNCTIA DE DEPOZIT A FICATULUI Depozit sanguin Depozit de fier Depozit de cupru Depozit vitamine Vitamina B12 Vitamine liposolubile (are si rol metabolic) Vit K: Intervine in sinteza unor factori ai coagularii (II, VII, IX, X) Regenerata ciclic in hepatocit Vit A: transforma provit A in vit A normal rezerve pt. 1-2 ani (prin esterificare) Vit D: Prima hidroxilare a formei inactive normal rezerve pt. 1-4 luni 5. FUNCTIA BILIOEXCRETOARE A FICATULUI Bila este formata de catre hepatocite Proprietati: volum: 800 - 1000 ml/ 24h Gust: amar Culoare: galben-aurie, clara pH 7,8 8 Compozitie: 97% Apa 3% Reziduu uscat substante anorganice: clorura de sodiu, clorura de potasiu substante organice; acizi biliari, pigmenti biliari, colesterol, fosfolipide, mucina, lecitina. Rol: Cale de eliminare: a unor produsi finali de metabolism (pigmenti biliari) A uni exces lipidic (colesterol) A unor substante exogene (medicamente, droguri, coloranti, substante de contrast) Digestiv: Digestia si absorbtia L Digestia si absorbtia vitaminelor liposolubile SECREIA BILIAR Duct biliar hepatocite Canaliculi biliari Epiteliu cuboid Acizii biliari principalii componenti ai bilei acidul colic, acidul chenodeoxicolic, acidul deoxicolic, acidul litocolic acizii biliari primari (acidul colic, acidul chenodeoxicolic) se formeaza in ficat unde se vor conjuga cu glicocolul sau cu taurina in intestin sub actiunea florei microbiene sunt partial deconjugati apoi dehidroxilati si se transforma in acizi biliari secundari (din acidul colic se formeaza acidul deoxicolic; din acidul chenodeoxicolic se formeaza acidul litocolic) ROLURI: in digestia si absorbtia lipidelor participa la formarea de micelii absorbtia vitaminelor liposolubile absorbtia colesterolului rol coleretic (de stimulare a secretiei biliare) Pigmentii biliari Rolul secretiei biliare in eliminarea colesterolului 6. FUNCTIA DE CLEARANCE, APARARE SI DETOXIFIERE Aparare antimicrobiana realizata de sistemul reticuloendotelial: celula Kupffer Clearance si detoxifiere substante endogene Clearance si detoxifiere substante exogene => Realizate de celulele parenchimului hepatic Poate fi clearance/epurare: Metabolica (substantele sunt complet metabolizate in hepatocit) Hepatobiliara (substantele sunt excretate prin bila) Aparare antimicrobiana Macrofagele hepatice = celula Kupffer Localizate pe traiectul circulatiei porte Inlatura: Materiale particulate (particule coloidale) Bacterii si toxine bacteriene care au ajuns aici de la nivel intestinal, datorita unor leziuni ale epiteliului la acest nivel Functia de epurare si detoxifiere Substante endogene Amoniac (ureogeneza hepatica) Hormoni Mediatori chimici Amine biogene Substante exogene Medicamente (siteme microsomale oxidative si de conjugare) Coloranti Substante de contrast SUBSTANTELE TREC PRIN 2 FAZE SUCCESIVE I. Hidroxilare, reducere, hidrolizare - nu realizeaza o mai buna solubilizare a substantelor - implica calea cit P450 - frecvent rezulta compusi chiar mai toxici decat cei initiali II. Conjugare - rezulta compusi solubili ALCOOLUL ETILIC I. Alcool alcool-dehidrogenaza acetaldehida II. Acetaldehida acetaldehiddehidrogenaza - acetat Functia de epurare si detoxifiere 7. FUNCTIILE METABOLICE ALE FICATULUI Metabolismul glucidelor Metabolismul lipidelor Metabolismul proteic FUNCIA METABOLIC METABOLISM GLUCIDIC MENINE GLICEMIA CONSTANT (tampon al glucozei) CAI METABOLICE: Glicoliza Ciclul Krebs untul pentozelor Glicogenoliza Glicogenogeneza Lipogeneza MENTINEREA CONSTANTA A GLICEMIEI = TAMPON A GLUCOZEI Prin: Glicogenogeneza Glicogenoliza Gluconeogeneza Glicoliza anaeroba si aeroba Transformarea glucozei in produsi neglucidici (AG, AA) Controlat de hormoni si actiunea sistemului nervos: Hipoglicemiant Parasimpatic Insulina Hiperglicemiant Simpatic Hormonii hipofizari Hormonii CSR Hormoniii tiroidieni Glucagon Cand glicemia este crescuta: Stocare sub forma de glicogen (la persoanele cu afectare hepatica glicemia postprandiala creste de 2-3 ori mai mult decat la normali) Cand glicemia este scazuta: Gluconeogeneza din AA, glicerol Intrarea glucozei in hepatocite: Prin difuziune facilitata NU depinde de insulina Urmata de fosforilare (glucozo-6-P) Oxidarea glucozei (50%): Depunerea glucozei ca rezerve (50%): FUNCIA METABOLIC METABOLISM GLUCIDIC Oxidarea glucozei (50%): Glicoliza anaeroba (Embden Mayerhof): 2 ATP/1glucoza (slaba sursa de energie) Glicerofosfat (pt. sinteza TG, AA) Acid piruvic ->acetilCoA Glicoliza aeroba (ciclul acizilor tricarboxilici): 36 ATP/1 glucoza (sursa majora de energie) Ac. oxalacetic si alfa cetoglutaric pentru sinteza AA Suntul pentozelor: Sinteza pentoze in structura nucleotidelor din ac. Nucleici NADPH reactii de reducere Calea glucuronica: UDP-glucoza -> ac. Glucuronic Pentru conjugare substante endogene (AG, steroizi, saruri biliare) si exogene (droguri) Pentru sinteza MPZ FUNCIA METABOLIC METABOLISM GLUCIDIC Glicoliza anaeroba Embden Mayerhof Ciclul acizilor tricarboxilici Suntul pentozelor Calea glucuronica Depunerea glucozei ca rezerve (50%): Glicogenogeneza Cel mai important depozit de glicogen: Depozite hepatice 5-6% din greutatea corporala Depozite musculare 1-3% din greutatea corporala Alte celule cantitati mici Are loc cand glicemia este crescuta Permite stocarea unor cantitati mari de glucide, fara a modifica osmolaritatea tesutului Lipogeneza Pornind de la actilCoA Cand glicemia este mare Cand este blocata/ limitata metabolizarea glucozei FUNCIA METABOLIC METABOLISM GLUCIDIC Glicogenoliza Ficatul are enzima glucoso-6-fosfataza => Genereaza glucoza pentru intreg organismul, spre deosebire de muschi Gluconeogeneza Cand glicemia este scazuta Din precursori neglucidici: AA, glicerol, TG Ofera glucoza pentru intreg organismul Ciclul CORI alanina - glucoza interrelatia ficat/muschi FUNCIA METABOLIC METABOLISM GLUCIDIC FUNCIA METABOLIC METABOLISM LIPIDIC Beta oxidare AG Sinteza lipoproteinelor Sinteza colesterol Sinteza fosfolipide Lipogeneza Cetogeneza METABOLIZAREA ACIZILOR GRASI 1/3 din AG captati in ficat AG cu lant scurt direct sange portal AG cu lant lung transportati in limfa inglobati in chilomicroni In mitocondrii (transportor = carnitina) Degradare oxidativa=> energie Beta-oxidare => acetil-CoA Acetil-CoA degradata in ciclul Krebs => CO2+H2O+ energie FUNCIA METABOLIC METABOLISM LIPIDIC TRIGLICERIDELE Sintetizate din glucide modalitate eficienta de stocare a energiei (de 150 de ori mai mare decat sub forma de glicogen) Daca glicogenul hepatic >5-6% din greutatea ficatului -> glucoza se depoziteaza ca trigliceride FOSFOLIPIDELE Sintetizate predominant in ficat Lecitine, encefaline, sfingomieline Roluri: structura membrane, formarea unor lipoproteine, solubilizare colesterol in bila, solubilizare lipide in plasma, furnizare radicali fosfati FUNCIA METABOLIC METABOLISM LIPIDIC COLESTEROLUL Organ principal de sinteza (2/3 colesterol plasmatic are origine endogena) De la acetil-CoA (din metabolismul AG, Glucoza, AA) Necesita energie (36 mol ATP) si agenti reducatori Reactii de condensare => HMG-CoA Partial esterificat: LCAT ROL: Constituent biliar Constituent al LP plasmatice FUNCIA METABOLIC METABOLISM LIPIDIC CETOGENEZA HEPATICA Cale de matabolizare a AG specifica ficatului Corpii cetonici -> eliberati in circulatie -> metabolizati in diferite tesuturi => energie Predominat in miocard si muschi scheletic Chiar si in tesutul nervos trec BHE Sinteza CC favorizata de: Aport crescut de AG (inanitie, diabet) Perturbari ale ciclului Krebs FUNCIA METABOLIC METABOLISM LIPIDIC LIPOPROTEINELE - Formate aproape exclusiv in ficat - Clasificare: - Electroforetic - Dupa densitate (Centrifugare) Contin apolipoproteine: Mediaz fixarea pe r. celulari cofactori enzimatici: LCAT apo AI LPlipaza apo CII FUNCIA METABOLIC METABOLISM LIPIDIC ELFO start prebeta beta alfa CHILOMICRONII: Aport lipidic exogen. Bogai n TG 1) preiau TG de la intestin (limf snge) 2) la nivelul endoteliului vascular (mai ales n muchi i adipocite): hidroliza TG prin activarea LPlipazei (necesit apoC) 3) Chilomicronii restani sunt captai hepatic prin endocitoz mediat de receptor. 1 2 2 3 1 2 3 Muchii preiau AG pt. energie Adipocitele preiau AG pt. depozit VLDL:Aport lipide endogene, sintetizate hepatic 1) Eliberarea VLDL de la ficat 2) Lipoliza endotelial - LPlipaza 3) Rmn IDL. Unele- preluate hepatic 4) Altele se transform n LDL prin ncrcare cu colesterol. Stocare n adipocit Degradare n muchi 1 2 3 4 LDL: cedeaz colesterol spre esuturi 1) eliberarea LDL de la ficat 2) Captare celular (endocitoz mediat de receptor) n esuturi periferice 3) Controlul nivelului i.c. de colesterol (feedback negativ: |colesterol i.c. - +sinteza LDL-receptor +esterificare i stocare colesterol) 1 2 3 Apo-B LDL-R HDL: Preia colesterolul din esuturi periferice i l degradeaz n ficat 1) HDL incomplet (hepatic, intestinal i plasmatic) 2) Captarea excesului de colesterol liber de la nivelul celulelor 3) Esterificare colesterol 4) Transport la ficat pentru sinteza de SB, eliminare n bil, sintez noi LP. Intestine 1 1 1 2 3 RISCUL ATEROGEN: LDL/HDL LDL = PROATEROGEN - furnizor de colesterol pt. esuturile extrahepatice HDL = ANTIATEROGEN scavanger al colesterolului din esuturile extrahepatice + inhib receptorii pt. LDL LDL/HDL-stabilete riscul aterogen |- fumtori, consum de glucide, Pg +- Eg, efort fizic, alcool moderat FUNCIA METABOLIC METABOLISM PROTIDIC Sinteza proteine endogene albumine Sinteza factorilor plasmatici ai coagulrii Sinteza i degradarea acizilor nucleici Dezaminare aa Ureogeneza hepatica SINTEZA DE PROTEINE ENDOGENE Albumina 100% Marker pentru functia de sinteza a hepatocitelor Rol: Transport plasmatic (hormoni, medicamente, ioni) Contribuie la mentinerea presiunii oncotice a plasmei Alfa globuline 75-90% Beta globuline 50% FUNCIA METABOLIC METABOLISM PROTIDIC PROTEINE DE FAZA ACUTA (globuline si ) -In reactii inflamatorii -Includ: factori ai complementului, proteina C reactiva, citokine, etc. SINTEZA FACTORI ECHILIBRU FLUIDO-COAGULANT Dependenti de vit K II, VII, IX, X In insuficienta hepatica apare TP prelungit, corectat de test Koller Independenti de vit K Fibrinogen (I) si V Factori ai sistemului fibrinolitic Plasminogen, alfa1 antiplasmina, PAI1 FUNCIA METABOLIC METABOLISM PROTIDIC SINTEZA ENZIME CELULARE Transaminaze GPT - citoplasma GOT citoplasma + mitocondrii Lactatdehidrogenaza - citoplasma Glutamatdehidrogenaza - mitocondrii Creatinfosfokinaza Pseudocolinesteraza serica indicator al sintezei de proteine in ficat Gama glutamiltransferaza creste in colestaza, exces alcool, barbiturice FUNCIA METABOLIC METABOLISM PROTIDIC Cresterea concentratiei lor in plasma orienteaza asupra sediului leziunii DEZAMINAREA AMINOACIZILOR Dac se acumuleaz cantiti de AA mai mari dect cele necesare pt. sintezele proteice, acetia pot fi catabolizai prin dezaminare, transaminare, decarboxilare. dezaminarea - descompunerea n amoniac i un alfa-cetoacid transaminarea - reacia de cedare a gruprii amino unui cetoacid, prin intermediul unor compui intermediari. (ex. ALAT, ASAT) decarboxilarea - procesul de pierdere a gruprii carboxil cu formare de amine. ( HIS:histamina TRP:serotonina, TYR:adrenalina, noradrenalina) FUNCIA METABOLIC METABOLISM PROTIDIC UREOGENEZA Din amoniac: Rezultat: prin dezaminarea AA Prn absorbtia amoniacului produs in lumen intestinal Toxic (mai ales pt. SNC) Mecanisme enzimatice cu participare ornitina, citrulina, arginina, acid aspartic Unele enzime sunt strict hepatice Ornitilcarbamiltransferaza arginaza Rezulta uree eliminata: 25% - gastrointestinal 75% renal FUNCIA METABOLIC METABOLISM PROTIDIC FIZIOLOGIA METABOLISMULUI REGLAREA GLICEMIEI Componentele fiziologice: - apariia senzaiei de foame n hipoglicemie; - eliminarea renal (glicozuria) n hiperglicemia marcat (peste 180mg/100ml). Principalele mecanisme de reglare a glicemiei - biochimice: - utilizarea curent a glucozei din snge ca suport energetic n diverse esuturi - utilizarea glucozei n exces n glicogenogenez i lipogenez - eliberarea n snge a glucozei (glicogenoliz i gluconeogenez hepatic i renal) - conservarea (economisirea) glucozei din snge prin glicogenoliz i gluconeogenez muscular i lipoliz n esutul adipos n procesul de meninere a glicemiei, rolul primordial l ocup ficatul, care funcioneaz ca un fel de glucostat. Aceast funcie este controlat prin aciunea a numeroi hormoni. REGLAREA GLICEMIEI REGLAREA GLICEMIEI factori hipoglicemiani INSULINA 1. Aciune net hipoglicemiant: creterea permeabilitii majoritii celulelor la glucoz (cu excepia celulei hepatice, eritrocitului, celulei nervoase, celulelor insulelor Langerhans) creterea concentraiei i activitii unor enzime ca glucokinaza, fosfofructokinaza, 6-fosfogluconat dehidrogenaza (glicoliza), glicogensintetaza. 2. Se opune mecanismelor hiperglicemiante (glicogenoliza, gluconeogeneza) reducnd activitatea unor enzime ca fosforilaza activa, glucozo-6-fosfataza scznd glucoza n snge printr-o metabolizare rapid a ei. REGLAREA GLICEMIEI factori hiperglicemiani GLUCAGON, ADRENALINA, GLUCOCORTICOIZI Glucagonul stimularea glicogenolizei (crete activitatea fosforilazei active din ficat prin stimularea adenilat ciclazei, producnd astfel creterea glicemiei) stimularea gluconeogenezei prin stimularea hidrolizei trigliceridelor din esutul adipos. (Acizii grai prin |-oxidare dau natere la o mare cantitate de acetil-CoA, care dirijeaz piruvatul spre gluconeogenez.) inhib glicogenosinteza crete lipoliza n esutul adipos (prin activarea triglicerid lipazei hormono-dependent), cu creterea concentraiei acizilor grai liberi din snge. Adrenalina stimularea glicogenolizei datorate creterii activitii fosforilazei active (mecanisme?) crete lipoliza n esutul adipos (prin activarea triglicerid lipazei hormono-dependent), cu creterea concentraiei acizilor grai liberi din snge. Glucagon Adrenalina glucagon adrenergic (2 (1 cAMP cAMP cAMP IP3 DAG Ca2+ PKC PKA PKA PKA inactiv Hormon Receptor subtip Mesager secund G Gs Gi Gq GLUCAGONUL I ADRENALINA MECANISME DE ACIUNE Reglarea activitii enzimatice Rspuns metabolic +glicogenoliza/ -glicogenosinteza Glucocorticoizii stimularea gluconeogenezei, crescnd activitatea enzimelor principale ale acestui proces. Ali hormoni hiperglicemiani: GH, ACTH, hormonii tiroidieni. Tulburrile metabolismului glucidic - hipoglicemia Hipoglicemia = scdere a glucozei sanguine sub 40 mg/100ml. Cauzele hipoglicemiei: -hipoglicemia indus de insulin i de antidiabeticele orale -hipoglicemia reactiv (secreie excesiv i trectoare de insulina). -hipoglicemia a jeun - insuficien a mecanismelor de mobilizare a glucozei din rezerve sau o deficien a proceselor de gluconeogenez. -hipoglicemia indus de alcool - la persoane cu rezerve hepatice de glicogen epuizate i cu gluconeogeneza blocat de alcool. -insulinomul (adenomul celulelor |) este o tumor insulino-secretant, cu caracter benign. Tulburrile metabolismului glucidic - hiperglicemia Hiperglicemia = creteri ale nivelului glicemiei a jeun la valori de peste 120 mg/100ml Cauzele hiperglicemiei = deficit de insulin Relativ - n urma descrcrilor de catecolamine i glucocorticoizi (stri emoionale, stress chirurgical, stri de oc) Absolut diabetul zaharat scderea ptrunderii glucozei n celule; scderea utilizrii glucozei de ctre diferitele esuturi; creterea produciei de glucoz (gluconeogeneza) de ctre ficat i n mai mic msur de ctre rinichi; depleia de proteine n esuturi. mobilizarea lipidelor din zonele de depozitare; FIZIOLOGIA ESUTULUI ADIPOS = 21%G esut adipos brun (1%G) Interscapular, torace, pericard, suprarenale, ggl. abdominali Bogat la nn, + cu vrsta Bine vascularizat Bine inervat (adrenergic i colinergic) ROL: Metabolism ||, termogenez simpatic, catecolamine + FIZIOLOGIA ESUTULUI ADIPOS esutul adipos alb -Subcutanat i perivisceral -Slab vascularizat -Inervaie adrenergic i colinergic -ROL: -Homeostazia energetic -Homeostazia glucidic -Termoreglare -Reglarea aportului alimentar LIPOSTAT -Protector mecanic ADIPOCITUL Depoziteaz TG 80-95% din volum Nucleul la periferie preadipocit adipocit +TG -TG nucleu Celula plin cu picturi lipidice LIPOGENEZA = AG+glicerol-fosfatTG Glicerol-fosfat: Metabolizarea Glucozei n adipocit Hidroliza TG din LP captate AG: Hidroliza TG din LP captate (VLDL, chilomicroni) Din precursori glucidici Lipoliza adipocitar AG plasmatici (legai de albumine) Adipocitul sintetizeaz lipoproteinlipazaendoteliu capilar Lpplasmatice AG + glicerol + insulin glucoz - AMPc Bazal Hormono-sensibil: receptor mbr.-AMPc-fosfodiesteraza LIPOLIZA = TG glicerol-fosfat + AG AG ficat, rinichi, muchi scheletic, miocard oxidare Receptori + (|AMPc) adrenergici 1 prostaglandinici 2 de glucagon pt. STH, ACTH, T3, T4 Receptori (+ AMPc) adrenergici 2 prostaglandinici 1 insulinici Rolul hormonilor n reglarea metabolismului proteic STH ANABOLIC | transportul de AA prin membrana celular (n special la nivel osos, muscular i hepatic) | sinteza de proteine la nivel ribozomal + catabolismul proteinelor PROLACTINA ANABOLIC (similar STH) INSULINA ANABOLIC - | transportul transmembranar de AA (n special la nivel muscular) - | proteinosinteza (n special la nivel muscular i hepatic) - + utilizarea AA pentru gluconeogenez + catabolismul proteic Rolul hormonilor n reglarea metabolismului proteic ANDROGENI ANABOLIC stimuleaz sinteza proteinelor tisulare i osteogeneza H.TIROIDIENI ANABOLIC -| proteinosinteza CATABOLIC - n exces (bilan azotat negativ) GLUCAGON CATABOLIC | catabolizarea AA la nivel hepatic CORTIZOL CATABOLIC + sinteza de proteine | catabolismul proteic (excepie: la nivel hepatic intensific neoglucogeneza din AA)

Popular Tags:
of 70/70
FIZIOLOGIA FICATULUI
Embed Size (px)
Recommended