Home >Documents >fiziologia ficatului

fiziologia ficatului

Date post:01-Nov-2014
Category:
View:344 times
Download:17 times
Share this document with a friend
Transcript:

FIZIOLOGIA FICATULUI CARACTERISTICI MORFOLOGICE SITUATIE: in cavitatea abdominala, in contact cu diafragmul 2 lobi, stg si dr separati prin ligamentul falciform CAILE BILIARE Bila: - secretata de celulele parenchimatoase (hepatocite) in mod continuu; - se formeaza in canaliculele intercelulare hepatice; - ajunge in ductele biliare si in ductul hepatic; - in perioadele interdigestive bila este transportata prin ductul hepatic si cistic in vezica biliara, unde se depoziteaza. - de aici bila este apoi eliminata intermitent in timpul digestiei prin canalul coledoc in intestin, datorita contractiei veziculare si a relaxarii sfincterului Oddi. Structura ficatului sistemul vascular Circulatie dubla, nutritiva si functionala: Functionala: 75% din fluxul sanguin hepatic: sange venos, provenind din circulatia portala Aduce sange de la nivel intestinal, bogat in nutrienti Nutritiva: 25% din fluxul sanguin hepatic: sange arterial, provenind din artera hepatica Ramurile terminale ale arterei hepatice si ale venei porte se unesc la nivelul capilarelor sinusoide Fara membrana bazala, cu spatii largi intre celulele endoteliale Plasma este filtrata in spatiile Disse (intre endoteliu si hepatocite) => limfa Fluxul de sange din capilarele sinusoide trece in venula centrala a fiecarui lobul; acestea converg in vena hepatica ce se varsa in vena cava. Structura ficatului sistemul biliar = Sistemul de canalicule ce colecteaza si dreneaza bila (produsul de secretie al hepatocitelor) de la nivel hepatic spre intestin Hepatocitele asezate in siruri sau lame Polul apical spre capilarul sinusoid Polul bazolateral cu jonctiuni intercelulare stranse Delimiteaza canaliculele biliare Secretia biliara In canaliculele biliare, flux paralel si in sens opus fata de sangele din capilarele sinusoide Canaliculele converg spre ductele biliare, delimitate de epiteliu, ce fac parte din triada hepatoportala (duct biliar + arteriola hepatica + venula portala) Structura ficatului tesutul hepatic Capsula conjuctiva cu septuri ce separa parenchimul hepatic LOBULUL HEPATIC Unitate structurala hepatica Distributie radiala in forma de hexagon a hepatocitelor pornind de la vena centrala a lobulului In varfurile hexagonului TRIADA HEPATOPORTALA Unitatea functionala = ACINUL HEPATIC = aria de parenchim tributara aceleiasi vascularizatii si aceluiasi canalicul biliar. forma de romb, din doua triunghiuri adiacente, unite prin marginile lor Axul lung - 2 vene centrolobulare Axul scurt - 2 spatii portale. se descriu trei zone functionale cu dispozitie concentrica: Zona1- in apropiera axului scurt Zona 2 - spre a. hepatica Zona 3 - spre vena centrolobulara Structura ficatului tesutul hepatic ACINUL HEPATIC 3 zone functionale: Zona 1 caracteristici hepatocite primesc sangele cel mai oxigenat cele mai active metabolic primele care vor depune glicogen postprandial primele care se vor activa in hipoglicemie si vor produce glicogenoliza si gluconeogeneza primele supuse actiunii toxinelor absorbite din tubul digestiv primele care sufera modificari in caz de staza biliara primele care vor semnala aparitia semnelor de regenerare in caz de leziuni hepatice Zona 2 hepatocitele au caracteristici interme3diare intre zona 1 si 3 Zona 3 caracteristici hepatocite primesc sangele cu cel mai putin oxigen Primele care sufera in ischemie supuse mai putin actiunii toxinelor sufera mai tarziu in staza biliara FUNCTIILE HEPATICE 1. FUNCTIA HEMATOPOIETICA 2. FUNCTIA TERMOGENETICA 3. FUNCTIA DE MENTINERE A ECHILIBRULUI HIDROELECTROLITIC Rezervor de sange Formarea limfei Mentinerea presiunii oncotice a plasmei 4. FUNCTIA DE DEPOZIT Depozit de fier Depozit de vitamine Depozit sanguin 5. FUNCTIA BILIOEXCRETOARE 6. FUNCTIA DE CLEARANCE, APARARE SI DETOXIFIERE Aparare antimicrobiana Clearance si detoxifiere substante endogene (hormoni, .) Clearance si detoxifiere substante exogene (..) 7. FUNCTIA METABOLICA ROL IN METABOLISMUL GLUCIDIC ROL IN METABOLISMUL LIPIDIC ROL IN METABOLISMUL PROTEIC 1. FUNCTIA HEMATOPOIETICA A FICATULUI = procesul de formare al elementelor figurate ale sngelui: proliferarea diferenierea trecerea n circulaie n lunile III-VI de via fetal: ficatul i splina devin organe hematopoietice n lunile VI-IX: dezvoltarea mduvei osoase, prezent n toate oasele (n luna IX dispare hematopoieza hepato-splenic). 2. FUNCTIA TERMOGENETICA A FICATULUI Ficatul este sediul celor mai intense procese metabolice din organism Este organul visceral cu cea mai mare contributie in productia de caldura a organismului Intensitatea proceselor metabolice hepatice este controlata de: - Reacie simpatoadrenal (termen scurt) - Hormoni tiroidieni (termen lung) 3. ROLUL FICATULUI IN ECHILIBRUL HIDROELECTROLITIC REZERVOR SANGUIN FORMAREA LIMFEI MENTINEREA PRESIUNII COLOID-OSMOTICE A PLASMEI + ficatul intervine in metabolizarea si inactivarea hormonilor care controleaza EHE: - ADH - aldosteron - cortizol - etc Ficatul rezervor sanguin = 500-600 ml snge = 25-30% din fluxul sanguin hepatic (capilare sinusoide + vene hepatice) Acumulare - Produsi de digestie si absorbtie - Polipeptide contracia sf. vene postcap. - Amine biogene Evacuare - cauz: hipovolemie acut (hemoragii) - mecanism: S-adr. vc arterial + sfinctere precap. relaxare sf.v. postcap + v.hep. Rolul ficatului in formarea limfei din limfa totala Datorita particularitatilor capilarelor sinusoide filtrarea limfei in spatiile Disse Limfa formata colecteaza in mici capilare limfatice asociate triadei hepatice presiunii in capilarele sinusoide => ratei de formare a limfei In exces: lichid de ascita Rolul ficatului in mentinerea presiunii oncotice a plasmei Ficatul este sediul principal pentru sinteza proteinelor endogene Presiune oncotica (coloid-osmotic/Hp) = presiunea dat de proteinele plasmatice, n special de albumine, care se opune filtrrii Hp = 5,54 x A (g%) + 1,43 x G (g%) Valori normale = 25-30 mmHg Importan: n schimburile transcapilare Pha = 35 mmHg Phv = 15 mmHg Ph> Hp Hp = 25 mmHg Ph< Hp capt arteriolar capt venular FILTRARE REABSORBIE In insuficienta hepatica => EDEME 4. FUNCTIA DE DEPOZIT A FICATULUI Depozit sanguin Depozit de fier Depozit de cupru Depozit vitamine Vitamina B12 Vitamine liposolubile (are si rol metabolic) Vit K: Intervine in sinteza unor factori ai coagularii (II, VII, IX, X) Regenerata ciclic in hepatocit Vit A: transforma provit A in vit A normal rezerve pt. 1-2 ani (prin esterificare) Vit D: Prima hidroxilare a formei inactive normal rezerve pt. 1-4 luni 5. FUNCTIA BILIOEXCRETOARE A FICATULUI Bila este formata de catre hepatocite Proprietati: volum: 800 - 1000 ml/ 24h Gust: amar Culoare: galben-aurie, clara pH 7,8 8 Compozitie: 97% Apa 3% Reziduu uscat substante anorganice: clorura de sodiu, clorura de potasiu substante organice; acizi biliari, pigmenti biliari, colesterol, fosfolipide, mucina, lecitina. Rol: Cale de eliminare: a unor produsi finali de metabolism (pigmenti biliari) A uni exces lipidic (colesterol) A unor substante exogene (medicamente, droguri, coloranti, substante de contrast) Digestiv: Digestia si absorbtia L Digestia si absorbtia vitaminelor liposolubile SECREIA BILIAR Duct biliar hepatocite Canaliculi biliari Epiteliu cuboid Acizii biliari principalii componenti ai bilei acidul colic, acidul chenodeoxicolic, acidul deoxicolic, acidul litocolic acizii biliari primari (acidul colic, acidul chenodeoxicolic) se formeaza in ficat unde se vor conjuga cu glicocolul sau cu taurina in intestin sub actiunea florei microbiene sunt partial deconjugati apoi dehidroxilati si se transforma in acizi biliari secundari (din acidul colic se formeaza acidul deoxicolic; din acidul chenodeoxicolic se formeaza acidul litocolic) ROLURI: in digestia si absorbtia lipidelor participa la formarea de micelii absorbtia vitaminelor liposolubile absorbtia colesterolului rol coleretic (de stimulare a secretiei biliare) Pigmentii biliari Rolul secretiei biliare in eliminarea colesterolului 6. FUNCTIA DE CLEARANCE, APARARE SI DETOXIFIERE Aparare antimicrobiana realizata de sistemul reticuloendotelial: celula Kupffer Clearance si detoxifiere substante endogene Clearance si detoxifiere substante exogene => Realizate de celulele parenchimului hepatic Poate fi clearance/epurare: Metabolica (substantele sunt complet metabolizate in hepatocit) Hepatobiliara (substantele sunt excretate prin bila) Aparare antimicrobiana Macrofagele hepatice = celula Kupffer Localizate pe traiectul circulatiei porte Inlatura: Materiale particulate (particule coloidale) Bacterii si toxine bacteriene care au ajuns aici de la nivel intestinal, datorita unor leziuni ale epiteliului la acest nivel Functia de epurare si detoxifiere Substante endogene Amoniac (ureogeneza hepatica) Hormoni Mediatori chimici Amine biogene Substante exogene Medicamente (siteme microsomale oxidative si de conjugare) Coloranti Substante de contrast SUBSTANTELE TREC PRIN 2 FAZE SUCCESIVE I. Hidroxilare, reducere, hidrolizare - nu realizeaza o mai buna solubilizare a substantelor - implica calea cit P450 - frecvent rezulta compusi chiar mai toxici decat cei initiali II. Conjugare - rezulta compusi solubili ALCOOLUL ETILIC I. Alcool alcool-dehidrogenaza acetaldehida II. Acetaldehida acetaldehiddehidrogenaza - acetat Functia de epurare si detoxifiere 7. FUNCTIILE METABOLICE ALE FICATULUI Metabolismul glucidelor Metabolismul lipidelor Metabolismul proteic FUNCIA METABOLIC METABOLISM GLUCIDIC MENINE GLICEMIA CONSTANT (tampon al glucozei) CAI METABOLICE: Glicoliza Ciclul Krebs untul pentozelor Glicogenoliza Glicogenogeneza Lipogeneza MENTINEREA CONSTANTA A GLICEMIEI = TAMPON A GLUCOZEI Prin: Glicogenogeneza Glicogenoliza Gluconeogen

Popular Tags:

Click here to load reader

Embed Size (px)
Recommended