+ All Categories
Home > Documents > Fiziologia fibrei musculare

Fiziologia fibrei musculare

Date post: 23-Jun-2015
Category:
Upload: shenezel
View: 1,939 times
Download: 9 times
Share this document with a friend
52
FIZIOLOGIA FIBREI MUSCULARE 1. FIZIOLOGIA FIBREI MUSCULARE DE TIP SCHELETIC 2. FIZIOLIGIA FIBREI MUSCULARE NETEDE 3. FIZIOLOGIA FIBREI MUSCULARE STRIATE DE TIP CARDIAC
Transcript
Page 1: Fiziologia fibrei musculare

FIZIOLOGIA FIBREI MUSCULARE

1. FIZIOLOGIA FIBREI MUSCULARE DE TIP SCHELETIC

2. FIZIOLIGIA FIBREI MUSCULARE NETEDE

3. FIZIOLOGIA FIBREI MUSCULARE STRIATE DE TIP CARDIAC

Page 2: Fiziologia fibrei musculare

1. FIZIOLOGIA FIBREI MUSCULARE DE TIP SCHELETIC

ORGANIZAREA MORFOFUNCŢIONALĂ A FIBREI MUSCULARE SCHELETICE

FIZIOLOGIA PLĂCII MOTORII

CUPLAREA EXCITAŢIE-CONTRACŢIE ÎN FIBRA MUSCULARĂ SCHELETICĂ

MECANISMUL CONTRACŢIEI ÎN FIBRA MUSCULARĂ SCHELETICĂ

UNITATEA MOTORIE

TIPURI DE CONTRACŢII ALE FIBREI MUSCULARE SCHELETICE

Page 3: Fiziologia fibrei musculare

ORGANIZAREA MORFOFUNCŢIONALĂ A FIBREI MUSCULARE SCHELETICE

formă cvasicilindrică

diametrul = 25-100 m

lungimea = 1- 300 mm

multinucleată

membrana celulară = sarcolema

structură specifică – sistemul sarcotubular

citoplasma = sarcoplasma

contractilă (inoplasma) aparatul contractil miofibrilele

necontractilă organite celulare comune

structuri specifice mioglobină

sistemul sarcotubular

Page 4: Fiziologia fibrei musculare
Page 5: Fiziologia fibrei musculare
Page 6: Fiziologia fibrei musculare

MIOFIBRILELE

- organite speciale contractile

- grosime 0,2 - 2 m- dispuse pe întreaga lungime a fibrei musculare 80% din vol. fibrei

STRUCTURA

miofibrilele miofilamente contractile proteine musculare

ORGANIZAREA – succesiune de benzi (discuri):

clare, izotrope (discurile I) conţin actină

împărţite în 2 hemidiscuri de banda Z

întunecate, anizotrope (discurile A)

conţin miozină şi parţial actină

central banda H, bisectată de linia M

Page 7: Fiziologia fibrei musculare

SARCOMERUL

unitatea morfofuncţională a miofibrilei

delimitat de două membrane Z succesive

format dintr-un disc întunecat şi 2 hemidiscuri clare

lungime de 2,5 m în repaus

se scurtează în timpul contracţiei prin glisarea filamentelor de actină printre cele de miozină apropierea membranelor Z

Page 8: Fiziologia fibrei musculare

H-Zone

Myosin

Myosin

Myosin

Myosin

Myosin Myosin

Myosin

Myosin

I Band

Actin

Z-Line

Crossbridge

Sarcomere(2 m)

A Band

STRUCTURA SARCOMERULUI

Page 9: Fiziologia fibrei musculare

MIOFILAMENTELE CONTRACTILE

MIOFILAMENTE GROASE constituite din miozină diametrul = 10 nm lungimea = 2m

MIOFILAMENTE SUBŢIRI constituite din actină diametrul = 5 nm lungimea = 2m

RAPORTURILE ÎNTRE MIOFILAMENTE 1 miofilament de miozină/6 miofilamente de actină 1 miofilament de actină/3 miofilamente de miozină

STRUCTURA proteine contractile actina şi miozina proteine reglatoare troponina şi tropomiozina (numai în struct.

miofilamentelor subţiri)

Page 10: Fiziologia fibrei musculare

MIOZINA– fracţiune proteică majoră,complexă, asimetrică

STRUCTURA – 2 lanţuri grele şi 4 lanţuri uşoare:light meromiozina (LMM) constituie axul filamentului de miozină 2 lanţuri grele cu o conformaţie alfa-helix înfăşurate unul în jurul celuilalt heavy meromiozina (HMM) capul miozinei şi gâtul sau braţul lanţurile grele lanţurile uşoare

Page 11: Fiziologia fibrei musculare

CAPUL MIOZINIC

orientare faţă de axul filamentului - 90° în condiţii de repaus

- 45°în timpul contracţiei

afinitate var. pt. actină prez. Ca++ activit. ATP-azei miozinice afinitate redusă legături acto-miozinice slabe relaxare

musc.

situsul nucleotidic fixează ATP afinitate mare

legături acto-miozinice puternice contracţie musc.

hidroliza ATP generează ADP + Pi + E

situsul nucleotidic elimină prod. de hidrol. ai ATP-ului

energia este utilizată pentru flexia capului pe braţ

Page 12: Fiziologia fibrei musculare
Page 13: Fiziologia fibrei musculare

ACTINA2 forme de actină:

actina globulară (actina G) monomerică actina fibrilară (actina F) polimerică conţine 340-380 monomeri de actină G

proprietăţile actinei capacitate de polimerizare interacţiunea cu miozina

Troponin-C

F-Actin[Tropomyosin

Troponin-I

Troponin-T

G-Actin monomer

Page 14: Fiziologia fibrei musculare

TROPOMIOZINA

– dispusă sub formă de bastonaşe de-a lungul miofilamentului de actinăRAPORTURI:

1 moleculă de tropomiozină/7 monomeri de actină G

50 molecule de tropomiozină/filament de actinăROL:

se interpune între filamentul de actină şi cel de miozină

împiedică interacţiunea actomiozinică în condiţii de repaus

când Ca++ citosolic (10-5) se deplasează lateral formarea punţilor transversale actomiozinice iniţierea contracţiei

când Ca++ citosolic (10-7) revine în poziţia iniţială relaxarea prin decuplarea contracţiei

Page 15: Fiziologia fibrei musculare

TROPONINAeste ataşată de unul din capetele moleculei de tropomiozinăcomplex de molecule reglatorii :

Troponina C fix. Ca++ din citosol modif. conformaţională a Tn.

deplasarea tropomiozinei cuplarea acto-miozinică

Troponina T leagă complexul troponinic de tropomizină

Troponina I leagă complexul troponinic de actină menţine tropomiozina în poziţie de blocare a interacţiunii inhibă activitatea ATP-azică a apului miozinic

Page 16: Fiziologia fibrei musculare

SISTEMUL SARCOTUBULAR

TUBULII T (TRANSVERSALI) continuare intracelulară a sarcolemei la

nivelul joncţiunii dintre discul clar şi întunecat

prezintă canale lente de Ca++ voltaj dependente activate de PA

TUBULII L (LONGITUDINALI) reţea dispusă în jurul miofibrilelor RS

cu dilataţii laterale, bogate în Ca++ cisterne terminale

prezintă canale lente de Ca++ voltaj dependente cuplate cu canalele tubilor T Ca++ citosolic CONTRACTIE

prezintă pompă de Ca++ reintroduce 2 Ca++/1 ATP Ca++ RELAXARE

conţine o proteină – calsechestrina fixează Ca++ în depozite

TRIADA SARCOPLASMATICĂ

•1 tubul T şi 2 cisterne terminale

•2 triade /sarcomer

•asigură cuplarea excitaţiei cu

contracţia

Page 17: Fiziologia fibrei musculare

MIOGLOBINA

CARACTERISTICI– heteroproteină care conţine Fe2+

– structură asemănătoare unei unităţi de hemoglobină – constituie un rezervor temporar de oxigen

CLASIFICAREA FIBRELOR MUSCULARE (în funcţie de cantitatea de mioglobină):

-         fibre musculare roşii de tip I (oxidativ)

- bogate în mioglobină - metabolism predominent aerob -         fibre musculare albe de tip II (glicolitic) - sărace în mioglobină - metabolism predominent anaerob

Page 18: Fiziologia fibrei musculare

PLACA MOTORIE

(JONCŢIUNEA NEURO-MUSCULARĂ) STRUCTURA

componenta presinaptică - terminaţia butonată a motoneuronului

fanta sinaptică

componenta postsinaptică - sarcolema fibrei musculare

Page 19: Fiziologia fibrei musculare

SECVENŢA TRANSMITERII IMPULSULUI ÎN PLACA MOTORIEeliberarea acetilcolinei în fanta sinaptică

declanşată de propagarea potenţ. de acţ. în butonul terminal prin exocitoză mediată de Ca++

difuziunea acetilcolinei în fanta sinaptică spre sarcolemă

Page 20: Fiziologia fibrei musculare

SECVENŢA TRANSMITERII IMPULSULUI ÎN PLACA MOTORIE

acţiunea acetilcolinei asupra receptorului nicotinic postsinaptic

influx de Na+ potenţial postsinaptic excitator =potenţial de placă sumare potenţial prag deschide canalle rapide de Na+

voltaj-depend. potenţial de acţiune la nivelul sarcolemei propag. prin curenţi locali potenţ. de acţ. postsinaptic propagat

înlăturarea acetilcolinei din fanta sinaptică

hidroliză acetilcolinesteraza desface complexul postsinaptic receptor- acetilcolină inactivează acetilcolina

Page 21: Fiziologia fibrei musculare

BLOCAREA TRANSMITERII SINAPTICE PRIN PLACA MOTORIE

- timpul de întârziere al transm. sinaptice prin placa motorie = 0,5–1 msecblocantele plăcii motorii:

blocante ale receptorului acetilcolinic subst. de tip curara scad amplitudinea şi durata potenţialului postsinaptic propagat progres. pe măsura accentuării curarizării blocaj complet (curarizare totală) amplit. a cu 1/3 blocante ce produc o inexcitabilitate neuromusculară subst. de tipul decametoniu, succinilcolina menţin depolarizată placa motorie

imp. blocantelor medicaţie adjuvantă în anestezie pt. interv. chirurgicale permit obţ. relax. musc. combat spasmele şi convulsiile

anticurarizantele ezerina, prostigmina inhibă acetilcolinesteraza acumularea acetilcolinei la niv. plăcii motorii atingerea pragului de declanşare a unui potenţ. de acţ. propagat

Page 22: Fiziologia fibrei musculare

CUPLAREA EXCITAŢIE-CONTRACŢIE ÎN FIBRA MUSCULARĂ SCHELETICĂ

DEFINIŢIE

succesiunea de fenomene care realizează legătura funcţională între sarcolemă şi structurile contractile declanşarea, întreţinerea şi întreruperea contracţiei

DECLANŞAREA CONTRACŢIEI MUSCULARE

1. Propagarea potenţ. de acţ. de-a lungul sarcolemei pătrunde în interiorul fibrei musculare prin tubii T deschiderea canalelor de Ca+

+ din membr. cisternelor terminale ale reticolului sarcoplasmatic

2. Ca++ din cisternele terminale trece în sarcoplasmă prin deschiderea canalelor de Ca++ creşte conc. Ca++ citosolic (10-7M – 10-5M )

3. Ca++ eliberat se fixează pe troponina C complexul troponină-tropomiozină îşi schimbă poziţia tropomiozina este deplasată lateral formarea punţilor transversale actomiozinice contracţia

activarea ATP-azei miozinice hidroliza ATP-ului elib. energia necesară contracţiei

Page 23: Fiziologia fibrei musculare

CUPLAREA EXCITAŢIE-CONTRACŢIE ÎN FIBRA MUSCULARĂ SCHELETICĂ

RELAXAREA MUSCULARĂ

– sub acţ. Ca++ ATP-azei Ca++ este pompat activ în reticolul sarcoplasmatic stocat de o proteină =calsechestrina

Ca++ citosolic (10-5M – 10-7M ) stoparea contracţiei relaxare prin:

revenirea complexului troponină-tropomiozină în

poziţia iniţială

blocarea interacţiunii dintre actină şi miozină

Page 24: Fiziologia fibrei musculare

MECANISMUL CONTRACŢIEI ÎN FIBRA MUSCULARĂ SCHELETICĂ

are la bază alunecarea (glisarea) miofilamentelor de actină printre cele de miozină

pătrund mai adânc spre centrul sarcomerului apropierea membranelor Z şi scurtarea sarcomerului hemidiscurile clare se micşorează, iar discul întunecat rămâne nemodificat

punţile actomiozinice se formează şi se desfac ciclic

=“ciclul punţilor” se repetă cât conc. Ca2+ citosolic este 10-5 M

încetează când conc. Ca2+ citosolic la 10-7 M

nu toate ciclurile punţilor se desfăşoară simultan o parte trebuie să menţină „ancorate” filamentele de actină deja glisate spre interiorul sarcomerului

în timpul desfăşurării unui ciclu capul miozinic îşi schimbă afinitatea faţă de filamentul de actină = substratul molecular al contracţiei musculare.

Page 25: Fiziologia fibrei musculare
Page 26: Fiziologia fibrei musculare

MECANISMUL CONTRACŢIEI ÎN FIBRA MUSCULARĂ SCHELETICĂ

1. afinitatea capului miozinic este scăzută legăturile actomiozinice sunt slabe dacă la nivelul situsului nucleotidic se află fixat ATP

- odată cu activarea ATP-azei miozinice produşii de hidroliză - ADP şi Pi

între capul miozinic şi axul filam. de miozină există un unghi de 90 2. afinitatea capului miozinic creşte legăturile actomiozinice devin puternice când prod. finali de hidrol. ai ATP-ului (Pi) sunt eliminaţi compl. de la nivelul situsului nucleotidic- energia rezultată în urma hidrolizei ATP-ului este utilizată pentru micşorarea unghiul dintre capul miozinic şi axul filamentului, de la 90 la 45 “flexia” capului pe braţul miozinic glisarea filamentului de actină spre centrul sarcomerului, pe o dist. egală cu mărimea unei molec. de actină-G (5-10 nm) 3. desfacerea legăturii transversale reluarea unui nou ciclu contractil fixarea unei noi molecule de ATP pe situsul nucleotidic se restabilesc legăturile slabe şi capul revine la poziţia iniţială (90) la reluarea ciclului punţii capul mioz. se leagă de următoarea actină-G în lipsa ATP-ului punţile actomiozinice rămân ataşate şi ciclurile sunt blocate rigiditateai cadaverică (‘rigor mortis’) manif. la câteva ore de la deces

Page 27: Fiziologia fibrei musculare

Step 1: Release of Ca2+-dependent regulatory mechanisms allows binding of myosin head to the actin filament.

Step 1Ca2+

ADP+Pi

A + M ADP Pi

High actin affinity

Resting muscle

A -M ADP Pi

Binding of myosin head to actin filament

ADP+Pi

*

[Ca2+]i

Rest ~10-7 MStim ~10-5

M

Page 28: Fiziologia fibrei musculare

A + M ADP Pi

ADP+Pi

Resting muscle*

A -M ADP Pi

ADP+Pi

Binding of myosin head to actin filament

Pi

ADP

Power Stroke

*

A-M

Step 2:

Release of ATP hydrolysis products causes a change in myosin head conformation that results in the power stroke and generation of increased tension.

Step 2

Power StrokePower StrokePower StrokePower Stroke

Ca2+

Page 29: Fiziologia fibrei musculare

*

A-M ADP Pi

ADP+Pi

A + M ADP Pi

ADP+Pi

Pi

ADP

A-M

*

ATP

A-M ATPLow actin affinity

*

Step 3ATP

Step 3:

Binding of ATP to myosin head stimulates the release of myosin from actin filament.

Ca2+

Page 30: Fiziologia fibrei musculare

A + M ADP Pi

High actin affinity

ADP+Pi

Pi

ADP

A-M

*

Step 4

ATP

Step 4:

Rapid hydrolysis of ATP causes change in myosin head conformation to return to high actin affinity state.

A-M ATPLow actin affinity

*

ATP

*

A-M ADP Pi

ADP+Pi

Ca2+

Page 31: Fiziologia fibrei musculare

Cycle stops here in relaxed living muscle

(due to removal of myoplasmic calcium)

Cycle stops here in absence of ATP (rigor mortis)

Ca2+

*A + M ADP Pi

High actin affinity

A-M ADP Pi

ADP+Pi

ADP+Pi

A-M

Pi

ADP

*

A-M ATPLow actin affinity

*

ATP

ATP

Resting muscle

Rigor Complex

Page 32: Fiziologia fibrei musculare

UNITATEA MOTORIE

STRUCTURA - motoneuron- prelungirea axonică a motoneuronului (nervul motor periferic)- totalitatea fibrelor musc. striate care stabilesc sinapse cu nervul

motor-

CARACTERISTICI muşchiul scheletic + nervul său = ansamblu de unităţi motorii

raportul dintre numărul de fibre musculare scheletice deservite de un

sing. axon dep. de poz. anatomică şi funcţională a muşchilor

unitatea motorie unitate contractilă toate cel. musc. din unit. motorie se contr. simultan

tonusul muscular o parte din unit. motorii de activ. alternativ în cond. de repaus musc.

Page 33: Fiziologia fibrei musculare

UNITATEA MOTORIECLASIFICARE UNITĂŢILOR MOTORII

- unităţi motorii mici (de tip I) - în muşchii implicaţi în controlul unor mişcări fine - în muşchii extrinseci ai globilor oculari raportul este 3/1 - 6/1- unităţi motorii mari (de tip II) - în muşchii implic. în execut. unor mişc. grosiere forţă de contr. - în muşchii centurii pelvine şi ai coapsei raportul este 100/1

Page 34: Fiziologia fibrei musculare

TIPURI DE CONTRACŢII ALE FIBREI MUSCULARE SCHELETICE

SECUSA

TETANOSUL

Page 35: Fiziologia fibrei musculare

SECUSADEFINIŢII

secusa = contracţia musculară obţinută sub acţ. unui singur stimul miograma = înreg. grafică a secusei

PERIOADE de latenţă = 0,01 sec de contracţie = 0,04 sec de relaxare = 0,05 sec

EXEMPLE secuse care însoţesc frisonul secuse care însoţesc unele reflexe proprioceptive (miotatic)

CLASIFICAREA MUŞCHILOR (în fcţ. de durata secusei) muşchi rapizi - conţin predominant fibre rapide (albe) - au metabolism predominant glicolitic muşchi lenţi - conţin predominant fibre lente (roşii) - au metabolism predominant oxidativ muşchi amestec de fibre musculare rapide şi lente, în proporţii var.

Ten

sion

(g)

0 20 40 60 80 100 120 140

Latent period

Period ofcontraction

Period ofrelaxation

Time (ms)

Page 36: Fiziologia fibrei musculare

TPURI DE CONTRACŢII MUSCULARE

CONTRACŢIA IZOMETRICĂ

muşchiul se contractă dezvoltă forţa maximă

nu se scurtează

întreaga cantitate de energie se transformă în căldură

rol: participă la menţinerea posturii travaliu static

CONTRACŢIA IZOTONICĂ

muşchiul se contractă dezvoltă o forţă constantă

se scurtează

efectuează un lucru mecanic

rol: deplasează segmente ale corpului asigură

diferite forme de mişcare travaliu dinamic

Page 37: Fiziologia fibrei musculare

SUMAŢIA SECUSELORSUMAŢIA SPAŢIALĂ

creşterea în intensitate a excitantului recrutarea de noi unităţi

motorii creşte forţa de contracţie

unităţile motorii mici primele recrutate

rezistenţă mare la oboseală

rămân active pe tot parcursul contracţiei

unităţile motorii mari recrutate când intensitatea excitaţiei creşte

SUMAŢIA TEMPORALĂ

creşterea frecv. de stimulare creşte Ca++ citosolic creşte forţa

de contracţie

scurtarea perioadei de relaxare scăderea restocării Ca++ în RS

se manif. sub forma tetanosului

Page 38: Fiziologia fibrei musculare

TETANOSULCAUZA

impulsuri nervoase rapide, repetate, succesive şi de durată, care cad în perioada excitabilă a muşchiului

DEFINIŢIE contracţie musculară prelungită

CLASIFICARE

1. Tetanos incomplet - cu platou striat

- frecvenţa de stimulare permite relaxarea parţială a muşchiului

2. Tetanos complet - cu platou neted

- frecvenţa de stimulare nu permite relaxarea muşchiului

Page 39: Fiziologia fibrei musculare

OBOSEALA MUSCULARĂ

DEFINIŢIE scăderea temporară a forţei de contracţie şi creşterea duratei

necesare relaxării, ca urmare a unei activităţi contractile prelungite

MECANISMUL epuizarea rezervelor musculare de ATP, creatin-fosfat şi glucoză acumulare de acid lactic

Page 40: Fiziologia fibrei musculare

PARTICULARITĂŢI MORFOFUNCŢIONALE

CUPLAREA EXCITAŢIE-CONTRACŢIE

MECANISMUL CONTRACŢIEI

MECANISME DE REGLARE A CONTRACŢIEI

CLASIFICAREA FUNCŢIONALĂ A FIBRELOR MUSCULARE NETEDE

2. FIZIOLOGIA FIBREI MUSCULARE NETEDE

Page 41: Fiziologia fibrei musculare

PARTICULARITĂŢI MORFOFUNCŢIONALE ALE FIBREOR MUSCULARE NETEDE

FORMA

fusiformă viscerele cavitare

ramificată media arterelor mari

STRUCTURĂ

nucleu unic, plasat central

sarcolema nu prezintă tubi T

pompe de Ca++Na+/K+

canale de Ca++, Na+, K+

Page 42: Fiziologia fibrei musculare

PARTICULARITĂŢI MORFOFUNCŢIONALE ALE FIBREOR MUSCULARE NETEDE

SARCOLEMA 3 zone de specializare morfofuncţ.:

1. Caveolele microinvaginaţii ale sarcolemei

comunică liber cu sp. extracel.

2. Ariile dense (corpii denşi) fixaţi pe faţa int. a plasmalemei dispuşi liberi în citoplasmă reprez. locul de ataşare al miofilamentelor de actină

3. Joncţiunile intercelulare rol în cuplarea electrică şi metabolică

Page 43: Fiziologia fibrei musculare

PARTICULARITĂŢI MORFOFUNCŢIONALE ALE FIBREOR MUSCULARE NETEDE

- nu există benzi Z- nu există organizare sub formă de sarcomere- raportul cantitativ miozină/actină = 1/8 –1/15 (1/2 la fibra striata)

PROTEINELE CONTRACTILE 1. miofilamente de miozină printre filamentele de actină activitate ATP-azică mai redusă interacţ. cu actina MLCK = miozin-light-chain-kinaza (kinaza lanţului uşor al miozinei)

2. miofilamente de actină ataşate de corpii denşi au ataşate mai multe tipuri de proteine reglatorii:

Tropomiozina identică cu cea din musculatura striată Caldesmona combină prop. troponinei I şi T

1 molec. caldesmonă/4 molec. tropomiozină/28 molec. de actină

Calmodulina rolul troponinei C fixează 4 Ca++ într-un complex Ca++ -calmodulină

Page 44: Fiziologia fibrei musculare

CUPLAREA EXCITAŢIE-CONTRACŢIE ÎN FIBRA MUSCULARĂ NETEDĂ

CREŞTEREA Ca++ INTRACELULAR 10-5 M

canale ionice voltaj-depend. membr.

- deschise în momentul depol. fibrei

canale ionice de Ca++ din RS

- deschise de mesageri secundari (IP3 )

FIXAREA Ca++ PE CALMODULINĂ

complex 4Ca++ - calmodulină

ACTIVAREA KINAZEI LANŢULUI UŞOR MIOZINIC (MLCK)

fosforilarea lanţului uşor al miozinei

creşte afinitatea miozinei faţă de actină

activează ATP-aza miozinică

CONTRACŢIA

Page 45: Fiziologia fibrei musculare

RELAXAREA FIBREI MUSCULARE NETEDE

SCĂDEREA [Ca++] CITOSOLIC (10-7 M)

Ca++ ATP-aza din membrana reticolului sarcoplasmatic

Ca++ ATP-aza sarcolemală eficacitate în comparaţie cu cea

din membrana reticolului sarcoplasmatic

DISOCIEREA COMPLEXULUI 4Ca++ -CALMODULINĂ

inactivarea MLCK

DEFOSFORILAREA MIOZINEI

MLCP (miozin light chain phosphatase)

Page 46: Fiziologia fibrei musculare

MECANISMUL CONTRACŢIEI ÎN FIBRA MUSCULARĂ NETEDĂ

interacţiunea filamentelor de actină şi miozină prin intermediul

punţilor transversale

ciclurile de formare a punţilor transversale

identice cu cele din muşchiul striat

se desfăşoară cu viteză mult mai redusă

forţa de contracţie mai mică număr mai mic de punţi transversale

viteza de contracţie este mai mică activităţi ATP-azice mai

capacitatea de scurtare este mult mai mare (sub 50% din lungimea

iniţială) absenţei benzilor Z.

Page 47: Fiziologia fibrei musculare

MECANISME DE REGLARE A CONTRACŢIEI

CLASIFICARE– mecanisme membranare depolarizante sau hiperpolarizante includ potenţiale de membr. specifice tipului de fibră musc. netedă– mecanisme umoral-hormonale implică acţiunea directă a unor factori metabolici locali (CO2, O2, acid lactic,

K+) şi a unor hormoni circulanţi sau locali (noradrenalină, adrenalină, histamină, ocitocină, etc) asupra receptorilor membranari specifici

Contracţia fibrei musculare netede indusă de creşterea Ca2+ citosolic prin: - activarea canalelor de Ca2+ voltaj-dependente - activarea canalelor operate de ligand - deschiderea canalelor activate prin intermediul proteinei Gq activarea fosfolipazei C generarea de IP3 şi DAG IP3 induce eliberarea de Ca2+ din reticulul sarcoplasmatic

formarea complexului Ca2+-calmodulină contracţia DAG activează proteinkinaza C membranară susţine contracţiaRelaxarea fibrei musculare netede creşterea - AMPc (căi respiratorii) - GMPc (vase) scad nivelul Ca2+ (stimularea recaptării în RS)

Page 48: Fiziologia fibrei musculare

CLASIFICAREA FUNCŢIONALĂ A FIBRELOR MUSCULARE NETEDE

MUŞCHI NETEZI DE TIP UNITAR

MUŞCHI NETEZI DE TIP MULTIUNITAR

Page 49: Fiziologia fibrei musculare

MUŞCHI NETEZI DE TIP UNITAR (VISCERAL)

LOCALIZARE

intră în struct. tubului digestiv, uretere, uter

CARACTERISTICI STRUCTURAL-FUNCŢIONALE

funcţionează ca sinciţii (masă citoplasmatică, având mai mulţi nuclei,

rezultată prin fuziunea mai multor celule între care mai rămân

punţi intercelulare)

prez. gap jonction fluxuri ionice intercel. propag. PA contracţia

nu au inervaţie proprie

fibrele nervoase vegetative varicozităţi cu med.chimic fibre musculare

potenţialul de repaus = - 50 mV, - 60 mV

activ. el. spontană unde lente de depolarizare pragul detonant

(aprox. 35 mV) potenţial de acţ. propagat

automatismul funcţ. (fibre cu rol de pacemaker)

Page 50: Fiziologia fibrei musculare

MUŞCHI NETEZI DE TIP UNITAR (VISCERAL)

POTENŢIALUL DE ACŢIUNE amplitudine mică durată mare (canale de Ca++ dense constanta de deschidere mai mare) clasificare - potenţiale de acţiune tipice – vârf (spike)

- potenţiale de acţiune cu platou

Page 51: Fiziologia fibrei musculare

MUŞCHII NETEZI DE TIP UNITAR (VISCERAL)

MODIFICAREA POTENŢIALULUI TRANSMEMBRANAR1. Sub acţ. acetilcolinei (excitaţie parasimpatică)

membrana se depol. (- 50 mV - 40 mV) creşte tonusul muscular

2. Dacă depolarizarea este mai pronunţată undele lente ating pragul detonant la vf. undei lente apar potenţ. de acţ. propagate de tip spike contracţia lentă a fibrei musc.

3. La stimulări foarte puternice depolarizare totală spikurile dispar tonusul musc. atinge val. max.

4. Sub acţ. noradrenalinei (excitaţie simpatică) membr. se hiperpolarizează (- 50 mV - 70 mV) scade tonusul muscular relaxarea muşchiului

Page 52: Fiziologia fibrei musculare

MUŞCHII NETEZI DE TIP MULTIUNITAR LOCALIZARE

struct. irisului, a muşch. ciliari, muşch. horipilatori şi în unele vase sangvine

CARACTERISTICI nu prezintă automatism funcţional nu conduc stimuli de la o fibră la alta se contractă numai în prezenţa excitaţiei nervoase extrinseci

(fiecare având o terminaţie nervoasă motorie proprie) elib. mediatorului varicozităţi joncţiuni de contact impulsul nervos depolarizează membrana muşchiului neted

până la pragul detonant (35 mV) contracţia organele se contracta fin şi gradat, prop. cu intensitatea

excitaţiei nu sunt sub control voluntar  


Recommended