Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

1/44

DIGESTIA reprezinta ansamblul proceselor mecanice, fizice si chimice prin

care alimentele sunt transformate in compusi suficient de simpli care sunt

absorbiti.

FIZIOLOGIA DIGESTIEI

Digestia bucala - ansamblul proceselor mecanice, fizice si chimice prin

care alimentele sunt transformate in bol alimentar.

Masticatia

- prin care se realizeaza

- prelucrarea mecanica (faramitarea) a alimentelor- impregnarea alimentelor cu saliva

- se initiaza digestia chimica

Ansamblul de procese care conduc la formarea bolului alimenta

(fragmentarea alimentelor creste suprafata de contact

cu enzimele salivare)

Este primul act motor digestiv

Se declanseaza:

- voluntar si / sau

- reflex(cand alimentele stimuleazareceptorii din cavitatea bucala)


2/44

Participa la masticatie:

- mandibula

( prin miscari complexe generate de activitatea unor muschi)- dintii

- apucare (cu incisivii)

- zdrobire ( cu premolarii)

- faramitare marunta (cu molarii)- musculatura oro-faciala

(inchide orificiul bucal, retine alimentele )

- limba (introduce alimentele intre arcade, le amesteca cu saliva)


3/44

Zona receptoare(din cavitatea bucala)

Muschi masticatori

limba

V

VII,IX

Cortex act reflex partial conditionat

V

Reglarea masticatiei

centrii bulbo-pontini

care coordoneazamasticatia


4/44

DEGLUTITIA

Definitie: proces prin care continutul cavitatii bucale (bolul alimentar)trece din CB

faringe,esofagstomac

- este o functie permanenta(5oo /3000/zi)

- se desfasoara:- in perioade digestive (200)

interdigestive

- stare de veghe / somn

-durata-cateva secunde

- desfasurare- 3 timpi:

- bucal

-faringian

-esofagian


5/44

TIMPUL BUCAL (0,2 0,3 sec) 1,2 sec in functie de continut

- se poate declansa sau / si opri voluntar

-este initiat: voluntar/ reflex

- realizare: prin miscari coordonate ale limbii, obrajilor, palatului moale, mandibulei

- consta in colectarea continutului bucal pe fata dorsala a limbii urmata de impingerea

bolului din gura in faringe prin contractia musculaturii si a plaseului bucal

TIMPUL FARINGIAN ( 1 sec) - involuntar

Bolul alimentar patrunde in faringe prin miscari peristaltice ajunge in esofag

- Este un timp complex deoarece:- trebuie inchise comunicarile cu fosele nazale

laringele

Cum se impiedica trecerea bolului ajuns in faringe,pe alte trasee?

1. Bolul alimentar nu se intoarce in cavitatea bucala(istmul buco-faringian se ingusteaza)2. Alimentele nu patrund in fosele nazale (contractia m.valului palatin)

3. Bolul nu patrunde in laringe (ridicarea larigelui, epiglota inchide glota)

TIMPUL ESOFAGIAN

- involuntar

-consta in deplasarea bolului alimentar prin miscari peristaltice de-a lungul esofagului

ana la cardia


6/44

REGLAREA DEGLUTITIEICcoordonare a activitatii motorii careasigura progresiunea bolului alimentar

Mecanism reflex

Zona receptoare

- fata post.a limbii:mecano-,termo-,chemoreceptori- zona Wassilieff: pilieri anteriori si posteriori

peretele superior al faringelui

V,IX,X

Centri bulbari si pontini Conexiuni cu centrii respiratori

Musculatura efectoare

Conexiuni cu

centrii masticatiei

(activitate inhibitie

reciproca)


7/44

SECRETIA SALIVARA

Saliva = amestec al produsului de secretie alsublinguale ( 5%,mucoasa)

glandelor salivare submaxilare ( 70%,mixta)

parotide (25%,seroasa)

glande salivare - accesorii - diseminate in mucoasa bucala

Saliva - roluri

- in digestie

- solvent stimuleaza mugurii gustativi

- curatire mecanica a cavitatii bucale

- mentine umiditatea cavitatii bucale

permite vorbirea articulata- rol antiseptic al cavitatii bucale

(lizozim, Ig.A secretor)

- cantitate 1 / 1,5 l / 24 ore

-debitul secretor variabil in functie de

-varsta creste pana la 20 de ani

scade pana la 40 de ani

se mentine constanta

-perioadele digestive

- tipul de aliment-starea de hidratare a organismului

- factori nervosi : agitatie,teama stari depresive

CARACTERISTICI ale salivei


8/44

Proprietati fizico chimice ale salivei

Lichid incolor ,filant opalescent ,fara miroshipoton(fata de plasma)

Reactie usor acida mentinuta de catre sistemele

tampon salivare:bicarbonati, fosfatiproteine, mucina

-conditii pentru activitate enzimatica

- mentinerea ionilor in solutie

- mentinerea integritatii structurilor locale

pH < 6,5 carii dentare

Ph alcalinprecipitarea sarurilor de calciu calculi salivari(sialoliti)

tartru dentar


9/44

COMPOZITIA SALIVEI

- APA 99,4%

-rezidu uscat 0,6%

0,2 substante organice: Na, K, Mg, bicarbonati,fosfati,F etc.

0,4 substante organice:

azotate proteine-enzime

neproteice uree(in afectiuni renale)

acid uriccreatinina

sulfocianat(fumatori)

neazotate - glucoza

Antigene din grup A,B,O


10/44


11/44

REGLAREA SECRETIEI SALIVARE reflex

conditionata / neconditionata

Receptori

Cavitate bucala: Inafara cavitatii bucale:

-gustativi - articulatia temporo-mandibulara

- mecano- - muschii masticatori

-termo- - mucoasa esofagiana,gastrica

-algoreceptori -receptori inafara tubului digestiv

VII, IX, X

parotida

Gl .sublinguala,

submaxilara

IX

VII

Nucleu salivator superior

Nucleu salivator inferior


12/44

DIGESTIA GASTRICADIGESTIA GASTRICA

Rolul stomacului:

- rezervor

- functie secretorie

- sediu transformari fizico-chimiceFunctia secretorie producere de suc gastric

( de catre glandele gastrice)

Definitie: ansamblul proceselor mecanice, fizice si chimice prin care

bolul alimentar este transformat in chim gastric.

Caracteristici:

-lichid incolor, limpede sau opalescent

( in functie de continutul in mucus)

pH foarte acid1,5 -2,5

Compozitie

99% - apa

1% - substante organice(enzime , mucus )

- substante anorganice HCl

cloruri de Na, K

- fosfati de Ca , Mg


13/44

Rolul HCl :

- activeaza enzimele proteolitice din sucul gastric

- actioneaza pe proteinele alimentare

le face mai usor digerabile- stimuleaza evacuarea gastrica

- actiune antiseptica (opreste dezvoltarea germenilor introdusi in stomac

PEPSINA - enzima proteolitica

- actioneaza la pH < 3

- este o endopeptidaza

- se secreta sub forma inactiva (pepsinogen)

pepsina

pepsinogen pepsina

HCl

Rol:- scindeaza proteinele in peptide


14/44

Factorul intrinsec Castle

- secretat de catre celulele parietale

- necesar pentru absorbtia vitaminei B12

( carenta anemie pernicioasa,Biermer)

MUCUSUL GASTRIC

- mucoproteina

- secretat de celule pozitionate la

coletul glandei

- se asociaza cu o secretie alcalina

La nivelul celulelor cu mucus

pH-ul = 7

- protejeaza stomacul de aciditate

( se opune difuzarii secretiei acide

si proteolitice catre celulele gastrice)


15/44

Activitatea motorie a stomacului

- estecontinu, dar difer ca intensitate la nivelulfornixului si corpului gastric( rol de

rezervor functional al stomacului), n comparatie cu regiunea piloric ( rol de amestec si

evacuare gastric).Regiunea proximala (fundus si 1/3 din corp) se relaxeaza pe masura ce are loc

umplerea gastrica (relaxare receptiva), iarportiunea distala (restul) prezinta unde

peristaltice care amesteca continutul cu sucul gastric. Dac intensitatea contractiei este

mare si rezistenta sfincterului piloric este nvins, unda peristaltic va propulsa spreduoden 1-3 ml de chim gastric.

Evacuarea gastric

este complet dup 6 -7 ore de la

ingestia alimentelor. particulele sunt eliminate cu o intarziere

de 15-20 min fata de lichide;

solidele digestive (carne, ou) parasesc

stomacul in 1 ora de la ingestia lor;


16/44

REGLAREA SECRETIEI GASTRICE

Faza cefalica psihica

StimuliMiros,gust

Centrul gastro-secretor

bulbar

Nerv vag

Celule parietale secretie acida

(cantitate redusa)

Celule Ggastrina

+

F t i


17/44

Faza gastricaAlimentele patrunse in stomac

Stimuleaza receptorii

- de distensie

-- chemoreceptoriidin mucoasa gastrica

Secretie de aceticolina

-- Secretie abundenta de HCl si pepsinogen pepsina

-- contractii puternice ale musculaturii gastrice

In stomac exista un mecanism care previne excesul de secretie acida.Daca pH-ul din stomac < 2 motilitatea si secretia sunt suspendate temporar

n. X

Simuleaza celulele G si celulele parietale


18/44

Faza intestinala

chimul patrunde in duoden

nu mai este necesara secretia gastrica

secretia gastrica este inhibata

-Reduc stimularea parasimpatica asupra glandelorgastrice(mecanism nervos )

-Dezvolta reflexe locale care reduc secretia gastrica ( prin neuronii din peretele

intestinal )

-Determina eliberarea unor hormoni care reduc secretia

- secretina

- peptid inhibitor gastric( GIP )- colecistokinina (CCK )

Lipidele si pH acid :


19/44

Intestinul subtire

Segmente:

- duoden

- jejun

- ileon

-Sediul digestiei propriu zise: sucului pancreatic

- digestie chimica = actiunea combinata a bilei

sucului intestinal

- absorbtie( pana la valvula ileo-cecala absorbtie 90%)


20/44

Sucul pancreatic

- lichid incolor,inodor

- alcalin pH 9-8,3

Compozitie:1. Substante anorganice:

- Na,K,Ca,Mg (concentratii = plasma )- bicarbonat ( concentratie > plasma )

2.Substante organice (enzime )


21/44

Enzimele din sucul pancreatic

1. Pentru degradarea proteinelor

a. Tripsina- secretata inactiv( tripsinogen),activata de enterokinaza

b. chimotripsinasecretata inactiv(chimotripsinogen)

- activata de tripsina

-proteine neatacate de pepsina

- Produsi de scindare a pepsinei Oligopeptide

(di-tri-decapeptide)

c. carboxipeptidaze

-peptide mici

-aminoacizi

d. elastaza

activate de tripsina

activate de tripsina

Hidroliza proteinelor fibroase


22/44

2.Pentru degradarea glucidelor

Amilaza pancreatica

- actiune mai puternica decat a amilazei salivare- hidrolizeaza amidonul (preparat si crud) oligozaharide

2.Penrtu degradarea lipidelorLipaza pancreatica

- hidrolizeaza grasimile emulsionate anterior glicerol

acizi grasi

2.Penrtu degradarea acizilor nucleici

a. ribonuleazab. dezoxiribonucleaza

acizi nucleici nucleotide


23/44

Reglarea secretiei pancreatice

- terminatii vagale

-nervi colinergici(sistem nervos enteric) Ach

CCKduoden- la contactul

cu chimul acid

enzime

apa

electroliti

duoden- la contactul

cu chimul acid

secretina solutie apoasade bicarbonat

Stimuli principali:

Celula acinoasa

Celulaductala


24/44

MOTILITATEA INTESTINULUI SUBTIRE

Tranzitul intestinului subtire dureaza ~ 12 ore.

Formele fundamentale de motilitate sunt:

- motilitatea interdigestiva (perioada intre ingestii);

- motilitatea digestiv (perioada de 2-3 ore de laingestie);

- propulsia in masa.


25/44

Motilitatea intestinului subtire

Motilitatea Interdigestiva forma de activitate electrica este complexul motor

migrator (CMM)

lungimea de intestin pe care se manifesta CMM senumeste front de activitate; in acest cadru se propaga

contractiile peristaltice ce realizeaza propulsiacontinutului.

CMM se propaga in amonte; viteza este in scadere(3-6 cm/min in duoden la 1-2 cm/min in ileon); duratapropagarii 80-120 min

CMM nu se suprapun si nu se repeta pana la o nouaingestie; au rol de inlaturare a resturilor nedigerabile.


26/44

Motilitatea Digestiva

-Activitatea contractila

- este precedata de activitate electrice ( unde lente electrice )

- se caracterizeaza prin doua tipuri de contractii:- segmentare

- contractii localizate

- realizeaza deplasare alternativa a continutului intestinal

( miscare in suveica)- realizeaza amestec cu sucurile digestive

- favorizeaza contactul cu mucoasa

- peristaltice

- unde de contractie circulara- realizeaza propulsarea continutului spre colon


27/44

Propulsia In Masa

reprezinta contractii migratoare gigante care dureaza18-20 sec, se propaga cu o viteza de ~ 1 cm/sec, pe

distante mari

sunt mai puternice decat contractiile peristaltice

obisnuite

se pot propaga si retrograd in cadrul programului de

voma;

se asociaza cu dureri abdominale (crampe) si diaree

sunt specializate pentru indepartarea stimulilor nocivi


28/44

Motilitatea intestinului gros

Activitatea contractila este permanenta,neseparata in functie de ingestie; tranzitul

intestinal dureaza 36-48 ore; Colonul ascendent: isi poate adapta volumul

prin relaxare comandata nervos, dar controleaza

influxul din ileon prin semnale aferente de lamecano- si chemoreceptori;

propulsia continutului are loc in ambele sensuri

se intalnesc contractii segmentare si intensa activitateperistaltica;

rol de amestec al continutului cecal.


29/44

Colonul transvers specializat pentru depozitare

si absorbtia apei; propulsia in aval este lenta, bazata pe contractii

segmentare cu propagare limitata (haustratii)

haustrele survin de 3-4 ori/zi, franeaza tranzitulmateriilor fecale si asigura functia de stocajcolic.

Colonul descendent o simpla conducta intretransvers si sigmoid, programat motor pentrupropulsia in masa

CONTINENTA SI DEFECATIA


30/44

CONTINENTA SI DEFECATIA

Continenta reprezinta capacitatea sigmoidului si rectului

de a primi si mentine temporar un continut de 500 ml. Se realizeaza prin sfincterele intern (neted) si extern

(striat), cu ajutorul muschilor planseului perineal (ridicatoranal si rectopubian) care realizeaza o valva la limita intrerect si canalul anal.

Cand rectul este destins este activat reflexul rectoanal(local) care relaxeaza sfincterul intern.

Prin control voluntar, continenta este mentinuta princontractia sfincterului extern si a muschiului rectopubian,cu angulare suplimentara rectoanala realizand un capacvalvular (mecanism utilizat cand creste presiunea

abdominala).


31/44

Defecatia eliminarea la exterior a materiilor fecale;

relaxarea sfincterului extern, coborarea planseului pelvin

cu cresterea unghiului recto-anal;

Este sustinuta si prin cresterea presiunii abdominale(contractia diagragmului si a muschilor abdominali)

Nu se elimina numai continutul recto-anal ci si maricantitati din cel colic, prin peristaltica intestinalaterminala.

La adult poate fi controlata voluntar; la copil esteinvoluntar (pana la maturarea cailor nervoase si acentrilor nervosi superiori).

SECRETIA BILIARA


32/44

SECRETIA BILIARA

Bila este produsul de secretie al hepatocitelor

Intervine in emulsionarea si absorbtia lipidelor

Se secreta 500 ml/24 ore

Capacitatea maxima de depozitare a veziculei biliareeste de 50-70 ml; bila se concentreaza prin absorbtiaapei din compozitia sa

Bila veziculara este de 5-10 ori mai concentrata decatcea hepatica

Rolurile bilei

Intervine in absorbtia grasimilor favorizand emulsionarea

lor si absorbtia acizilor grasi; Intervine in absorbtiavitaminelor liposolubile;

Constituie cale de excretie a unor substante (Zn, Mg,colesterol);

Are efecte laxative, prin actiunea stimulatoare asupramotricitatii intestinale.

C iti hi i bil i


33/44

Compozitia chimica a bilei

Contine apa si reziduu uscat (acizi biliari, bilirubina,lecitina, proteine, ioni de Na, K, Cl, bicarbonat)

Acizii biliari: au rol in emulsionarea grasimilor (au

proprietati tensioactive) si favorizeaza absorbtia lor,declanseaza si stimuleaza secretia biliara

Pigmentii biliari: produsul de secretie hepatic carerezulta din descompunerea hemoglobinei;- nu au rol in

emulsionarea lipidelor, sunt deseuri Colesterol: produs secundar al fabricarii acizilor biliari

Compozitia bilei se modifica pe masura ce parcurgearborele biliar;

In vezicula biliara are loc concentrarea, stocarea si eliberareabilei

Concentrarea bilei in perioadele interdigestive permite stocareaunei cantitati crescute de acizi biliari intr-un volum constant debila; cu cat perioada interdigestiva este mai mare cu atat estemai mare cantitatea de acizi biliari responsabili pentru sustinereadigestiei


34/44

Circuitul hepato-entero-hepatic

Sarurile biliare sunt secretate in bila, reabsorbitedin intestin si transportate din nou prin ficat inbila = circuitul hepato-entero-hepatic

Circuitul hepato-entero-hepatic este parcurs de6-10 ori/zi

Aprox 2-5% din sarurile biliare scapa

reabsorbtiei intestinale (se pierd prin fecale 200-600 mg/zi); pierderea este compensata prinsinteza hepatica

ABSORBTIA PRINCIPIILOR ALIMENTARE


35/44

ABSORBTIA PRINCIPIILOR ALIMENTARE

Absorbtia glucidelor

sunt absorbite de enterocite si sunt transportate de catre

sangele portal la ficat unde sunt transformate in glicogensau sunt lasate sa treaca in circulatie.

Dupa ingestia de alimente glicemia creste, atingand un

maxim la 30-60 minute Glucidele nedigerabile (celuloza, hemiceluloza, pectine)

determina volumul fecalelor si au rol important inperistaltica intestinala.

Pectina absoarbe rapid apa formand un gel care cresteperistaltismul (utilitate terapeutica)

Regimul bogat in fibre vegetale scade incidenta

cancerului de colon prin accelerarea tranzitului cuscaderea formarii acidului litocolic cancerigen

Absorbtia proteinelor


36/44

Absorbtia proteinelor

Contin peste 20 aminoacizi diferitiesentiali(His,Ile, Leu, Lys, Met, Phe, Thr, Trp, Val) sineesentiali(Ala, Arg, Asp, Cit, Glu, Gly, Pro,Ser, Tyr)

Se numesc proteine complete cele alimentarecare aduc cantitati suficiente din toti aminoaciziiesentiali pentru crestere si dezvoltare normala inorganism (oua, peste);

Proteinele sunt absorbite la nivelul enterocitelorsub forma de aminoacizi


37/44

Absorbtia lipidelor

Lipidele sunt forme de energie concentrata; ele suntesentiale pentru functionarea normala a organismului;intra in compozitia membranelor celulare.

Organismul uman este capabil de sinteza lipidelornecesare, cu exceptia AG esentiali (linoleic siarahidonic).

Trigliceridele = 90% din ingestia zilnica de lipide.

Absorbtia lipidelor se face sub forma de AG si glicerol;

bila este esentiala pentru absorbtia lor deoarecesuprafata enterocitelor este acoperita de un strat apos;pentru a-l strabate lipidele sunt solubilizate de catresarurile biliare si astfel, pot fi absorbite pasiv.

Deficitul de lipaza pancreatica / saruri biliare determinamalabsorbtia lipidelor cu prezenta lor in cantitati crescutein fecale (steatoree)

Absorbtia electrolitilor: sodiu, potasiu, calciu, zinc,

magneziu, fier

Absorbtia apei


38/44

Absorbtia apei

Aportul zilnic de apa este ~ 2 l

Absorbtia se face pasiv, cu o rata dependenta de loculabsorbtiei si de osmolaritatea continutului luminal

Prin fecale se pierd doar ~100 ml/zi

Surse intraluminale de apa (litri/zi):

Alimente 2 Saliva 1

Bila 1

Suc gastric 2

Suc pancreatic 1 Suc intestinal 2

Absorbtia la diferite nivele (litri/zi) Duoden si jejun 4

Ileon 3,5 Colon 1,5

Absorbtia vitaminelor

FIZIOLOGIA HEPATICA


39/44

FIZIOLOGIA HEPATICA

Ficatul este cel mai mare organ al corpului (2,5% dingreutate la adult); primeste 25% din debitul cardiac prin

artera hepatica si vena porta. ROLURILE FICATULUI

FUNCTIA DE EXCRETIE - Se realizeaza prin bila

FUNCTIA DE SINTEZA - proteine: albumina, factori de coagulare,

ceruloplasmina, siderofilina

- glucide: glicogen

- lipide: colesterol, acizi biliari

- uree


40/44

METABOLISMUL HEPATIC AL PROTEINELOR

Principalele functii ale ficatului la metabolismul proteic:

dezaminarea aminoacizilor;

transformarea NH3 in uree;

sinteza proteinelor plasmatice;

interconversiunea dintre anumiti aminoacizi si produsi de

metabolism intermediar. Sinteza proteinelor plasmatice (cu exceptia aa

esentiali) are loc hepatocitar.

Albumina (3 g/zi) are rol in mentinerea volumului

plasmatic si a echilibrului hidric, prin contributia lapresiunea oncotica

Alte proteine plasmatice de origine hepatica: factoriicoagularii, componentele sistemului complement,

proteine implicate in transportul fierului (transferina,haptoglobina, hemopexina), cuprului (ceruloplasmina).

METABOLISMUL HEPATIC AL GLUCIDELOR


41/44

METABOLISMUL HEPATIC AL GLUCIDELOR

Metabolismul glucidic la nivel hepatic: depunerea glicogenului;

conversia galactozei si fructozei in glucoza; gluconeogeneza

Gluconeogeneza = sinteza de glucoza dinpiruvat provenit din surse lipidice, acid lactic sauaminoacizi; stimulata de glucagon, inhibata deinsulina

METABOLISMUL HEPATIC AL LIPIDELOR


42/44

METABOLISMUL HEPATIC AL LIPIDELOR

Ficatul preia din plasma AG si lipoproteine

AG sunt transformati prin -oxidare in acetil CoA, cepoate intra in ciclul Krebs (eliberand energie) sau poateforma corpi cetonici

Metabolismul AG este orientat spre sinteza delipoproteine; in cazul aportului insuficient, scaderiiinsulinei sau cresterii glucagonului, directia se schimbacatre -oxidare si formare de corpi cetonici

METABOLISMUL HEPATIC AL BILIRUBINEI Bilirubina este un pigment galben, format din

juxtapunerea a 4 nuclei pirolici

Varietati: Bilirubina neconjugata (indirecta)

Bilirubina conjugata (directa)

Absenta echilibrului dintre sinteza si eliminare cu

acumularea ei = ICTER Surse de bilirubina: hemoglobinice si hepatice

FUNCTIA DE DETOXIFIERE HEPATICA


43/44

FUNCTIA DE DETOXIFIERE HEPATICA

Substantele straine (xenobiotice) introduse in organism,cu efecte benefice/toxice, vor trebui eliminate dinorganism.

In secventa de detoxifiere, ficatul are rol major deoarece: Debitul sanguin este mare (25% din DC), rezulta un aport masiv de

xenobiotice la nivel hepatic de xenobiotice introduse oral/parenteral

Hepatocitul este locul esential al biotransformarilor tuturor

moleculelor straine introduse care vor suferi o modificare a structuriiinainte de eliminare

Hepatocitul va elimina unele substante prin bila sau lelasa sa treaca in circulatia sistemica dupa ce

biotransformarea lor hepatica le face apte sa fieeliminate prin rinichi

Metabolismul hepatic al medicamentelor are ca efectformarea de compusi inactivi si usor de eliminat;biotransformarea poate fabrica metaboliti mai activi, maitoxici si mai greu de eliminat.

FUNCTIA ENDOCRINA HEPATICA


44/44

FUNCTIA ENDOCRINA HEPATICA

Ficatul deiodeaza T4 in T3 (mai activ), reglabil la nivel de

preluare si transformare;

Unele efecte ale somatotropului sunt mediate de

somatomedinele hepatice

Hormoni preluati si degradati hepatic: insulina, glucagon,

somatotrop, gastrina

Date post:	27-Feb-2018
Category:	Documents
Author:	arikirinmotoka-katomorinkiari
View:	246 times
Download:	7 times

Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

Documents

FIZIOLOGIA NEURONULUI

Fiziologia Excretiei

FIZIOLOGIA CELULEI VEGETALE

BACTERII - fiziologia

Fiziologia neuronului.doc

Fiziologia Hemostazei

Moliere Fiziologia Rasului

fiziologia _sangelui

fiziologia durerii

fiziologia urechii

fiziologia plantelor

Fiziologia digestiei

Fiziologia bacteriana

243796674 fiziologia-respiratiei

fiziologia intestinala

Fiziologia nasterii

Fiziologia Aparatului Renal

Fiziologia sarcinii