Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf
1/44
DIGESTIA reprezinta ansamblul proceselor mecanice, fizice si chimice prin
care alimentele sunt transformate in compusi suficient de simpli care sunt
absorbiti.
FIZIOLOGIA DIGESTIEI
Digestia bucala - ansamblul proceselor mecanice, fizice si chimice prin
care alimentele sunt transformate in bol alimentar.
Masticatia
- prin care se realizeaza
- prelucrarea mecanica (faramitarea) a alimentelor- impregnarea alimentelor cu saliva
- se initiaza digestia chimica
Ansamblul de procese care conduc la formarea bolului alimenta
(fragmentarea alimentelor creste suprafata de contact
cu enzimele salivare)
Este primul act motor digestiv
Se declanseaza:
- voluntar si / sau
- reflex(cand alimentele stimuleazareceptorii din cavitatea bucala)

2/44
Participa la masticatie:
- mandibula
( prin miscari complexe generate de activitatea unor muschi)- dintii
- apucare (cu incisivii)
- zdrobire ( cu premolarii)
- faramitare marunta (cu molarii)- musculatura oro-faciala
(inchide orificiul bucal, retine alimentele )
- limba (introduce alimentele intre arcade, le amesteca cu saliva)

3/44
Zona receptoare(din cavitatea bucala)
Muschi masticatori
limba
V
VII,IX
Cortex act reflex partial conditionat
V
Reglarea masticatiei
centrii bulbo-pontini
care coordoneazamasticatia

4/44
DEGLUTITIA
Definitie: proces prin care continutul cavitatii bucale (bolul alimentar)trece din CB
faringe,esofagstomac
- este o functie permanenta(5oo /3000/zi)
- se desfasoara:- in perioade digestive (200)
interdigestive
- stare de veghe / somn
-durata-cateva secunde
- desfasurare- 3 timpi:
- bucal
-faringian
-esofagian

5/44
TIMPUL BUCAL (0,2 0,3 sec) 1,2 sec in functie de continut
- se poate declansa sau / si opri voluntar
-este initiat: voluntar/ reflex
- realizare: prin miscari coordonate ale limbii, obrajilor, palatului moale, mandibulei
- consta in colectarea continutului bucal pe fata dorsala a limbii urmata de impingerea
bolului din gura in faringe prin contractia musculaturii si a plaseului bucal
TIMPUL FARINGIAN ( 1 sec) - involuntar
Bolul alimentar patrunde in faringe prin miscari peristaltice ajunge in esofag
- Este un timp complex deoarece:- trebuie inchise comunicarile cu fosele nazale
laringele
Cum se impiedica trecerea bolului ajuns in faringe,pe alte trasee?
1. Bolul alimentar nu se intoarce in cavitatea bucala(istmul buco-faringian se ingusteaza)2. Alimentele nu patrund in fosele nazale (contractia m.valului palatin)
3. Bolul nu patrunde in laringe (ridicarea larigelui, epiglota inchide glota)
TIMPUL ESOFAGIAN
- involuntar
-consta in deplasarea bolului alimentar prin miscari peristaltice de-a lungul esofagului
ana la cardia

6/44
REGLAREA DEGLUTITIEICcoordonare a activitatii motorii careasigura progresiunea bolului alimentar
Mecanism reflex
Zona receptoare
- fata post.a limbii:mecano-,termo-,chemoreceptori- zona Wassilieff: pilieri anteriori si posteriori
peretele superior al faringelui
V,IX,X
Centri bulbari si pontini Conexiuni cu centrii respiratori
Musculatura efectoare
Conexiuni cu
centrii masticatiei
(activitate inhibitie
reciproca)

7/44
SECRETIA SALIVARA
Saliva = amestec al produsului de secretie alsublinguale ( 5%,mucoasa)
glandelor salivare submaxilare ( 70%,mixta)
parotide (25%,seroasa)
glande salivare - accesorii - diseminate in mucoasa bucala
Saliva - roluri
- in digestie
- solvent stimuleaza mugurii gustativi
- curatire mecanica a cavitatii bucale
- mentine umiditatea cavitatii bucale
permite vorbirea articulata- rol antiseptic al cavitatii bucale
(lizozim, Ig.A secretor)
- cantitate 1 / 1,5 l / 24 ore
-debitul secretor variabil in functie de
-varsta creste pana la 20 de ani
scade pana la 40 de ani
se mentine constanta
-perioadele digestive
- tipul de aliment-starea de hidratare a organismului
- factori nervosi : agitatie,teama stari depresive
CARACTERISTICI ale salivei

8/44
Proprietati fizico chimice ale salivei
Lichid incolor ,filant opalescent ,fara miroshipoton(fata de plasma)
Reactie usor acida mentinuta de catre sistemele
tampon salivare:bicarbonati, fosfatiproteine, mucina
-conditii pentru activitate enzimatica
- mentinerea ionilor in solutie
- mentinerea integritatii structurilor locale
pH < 6,5 carii dentare
Ph alcalinprecipitarea sarurilor de calciu calculi salivari(sialoliti)
tartru dentar

9/44
COMPOZITIA SALIVEI
- APA 99,4%
-rezidu uscat 0,6%
0,2 substante organice: Na, K, Mg, bicarbonati,fosfati,F etc.
0,4 substante organice:
azotate proteine-enzime
neproteice uree(in afectiuni renale)
acid uriccreatinina
sulfocianat(fumatori)
neazotate - glucoza
Antigene din grup A,B,O

10/44

11/44
REGLAREA SECRETIEI SALIVARE reflex
conditionata / neconditionata
Receptori
Cavitate bucala: Inafara cavitatii bucale:
-gustativi - articulatia temporo-mandibulara
- mecano- - muschii masticatori
-termo- - mucoasa esofagiana,gastrica
-algoreceptori -receptori inafara tubului digestiv
VII, IX, X
parotida
Gl .sublinguala,
submaxilara
IX
VII
Nucleu salivator superior
Nucleu salivator inferior

12/44
DIGESTIA GASTRICADIGESTIA GASTRICA
Rolul stomacului:
- rezervor
- functie secretorie
- sediu transformari fizico-chimiceFunctia secretorie producere de suc gastric
( de catre glandele gastrice)
Definitie: ansamblul proceselor mecanice, fizice si chimice prin care
bolul alimentar este transformat in chim gastric.
Caracteristici:
-lichid incolor, limpede sau opalescent
( in functie de continutul in mucus)
pH foarte acid1,5 -2,5
Compozitie
99% - apa
1% - substante organice(enzime , mucus )
- substante anorganice HCl
cloruri de Na, K
- fosfati de Ca , Mg

13/44
Rolul HCl :
- activeaza enzimele proteolitice din sucul gastric
- actioneaza pe proteinele alimentare
le face mai usor digerabile- stimuleaza evacuarea gastrica
- actiune antiseptica (opreste dezvoltarea germenilor introdusi in stomac
PEPSINA - enzima proteolitica
- actioneaza la pH < 3
- este o endopeptidaza
- se secreta sub forma inactiva (pepsinogen)
pepsina
pepsinogen pepsina
HCl
Rol:- scindeaza proteinele in peptide

14/44
Factorul intrinsec Castle
- secretat de catre celulele parietale
- necesar pentru absorbtia vitaminei B12
( carenta anemie pernicioasa,Biermer)
MUCUSUL GASTRIC
- mucoproteina
- secretat de celule pozitionate la
coletul glandei
- se asociaza cu o secretie alcalina
La nivelul celulelor cu mucus
pH-ul = 7
- protejeaza stomacul de aciditate
( se opune difuzarii secretiei acide
si proteolitice catre celulele gastrice)

15/44
Activitatea motorie a stomacului
- estecontinu, dar difer ca intensitate la nivelulfornixului si corpului gastric( rol de
rezervor functional al stomacului), n comparatie cu regiunea piloric ( rol de amestec si
evacuare gastric).Regiunea proximala (fundus si 1/3 din corp) se relaxeaza pe masura ce are loc
umplerea gastrica (relaxare receptiva), iarportiunea distala (restul) prezinta unde
peristaltice care amesteca continutul cu sucul gastric. Dac intensitatea contractiei este
mare si rezistenta sfincterului piloric este nvins, unda peristaltic va propulsa spreduoden 1-3 ml de chim gastric.
Evacuarea gastric
este complet dup 6 -7 ore de la
ingestia alimentelor. particulele sunt eliminate cu o intarziere
de 15-20 min fata de lichide;
solidele digestive (carne, ou) parasesc
stomacul in 1 ora de la ingestia lor;

16/44
REGLAREA SECRETIEI GASTRICE
Faza cefalica psihica
StimuliMiros,gust
Centrul gastro-secretor
bulbar
Nerv vag
Celule parietale secretie acida
(cantitate redusa)
Celule Ggastrina
+
F t i

17/44
Faza gastricaAlimentele patrunse in stomac
Stimuleaza receptorii
- de distensie
-- chemoreceptoriidin mucoasa gastrica
Secretie de aceticolina
-- Secretie abundenta de HCl si pepsinogen pepsina
-- contractii puternice ale musculaturii gastrice
In stomac exista un mecanism care previne excesul de secretie acida.Daca pH-ul din stomac < 2 motilitatea si secretia sunt suspendate temporar
n. X
Simuleaza celulele G si celulele parietale

18/44
Faza intestinala
chimul patrunde in duoden
nu mai este necesara secretia gastrica
secretia gastrica este inhibata
-Reduc stimularea parasimpatica asupra glandelorgastrice(mecanism nervos )
-Dezvolta reflexe locale care reduc secretia gastrica ( prin neuronii din peretele
intestinal )
-Determina eliberarea unor hormoni care reduc secretia
- secretina
- peptid inhibitor gastric( GIP )- colecistokinina (CCK )
Lipidele si pH acid :

19/44
Intestinul subtire
Segmente:
- duoden
- jejun
- ileon
-Sediul digestiei propriu zise: sucului pancreatic
- digestie chimica = actiunea combinata a bilei
sucului intestinal
- absorbtie( pana la valvula ileo-cecala absorbtie 90%)

20/44
Sucul pancreatic
- lichid incolor,inodor
- alcalin pH 9-8,3
Compozitie:1. Substante anorganice:
- Na,K,Ca,Mg (concentratii = plasma )- bicarbonat ( concentratie > plasma )
2.Substante organice (enzime )

21/44
Enzimele din sucul pancreatic
1. Pentru degradarea proteinelor
a. Tripsina- secretata inactiv( tripsinogen),activata de enterokinaza
b. chimotripsinasecretata inactiv(chimotripsinogen)
- activata de tripsina
-proteine neatacate de pepsina
- Produsi de scindare a pepsinei Oligopeptide
(di-tri-decapeptide)
c. carboxipeptidaze
-peptide mici
-aminoacizi
d. elastaza
activate de tripsina
activate de tripsina
Hidroliza proteinelor fibroase

22/44
2.Pentru degradarea glucidelor
Amilaza pancreatica
- actiune mai puternica decat a amilazei salivare- hidrolizeaza amidonul (preparat si crud) oligozaharide
2.Penrtu degradarea lipidelorLipaza pancreatica
- hidrolizeaza grasimile emulsionate anterior glicerol
acizi grasi
2.Penrtu degradarea acizilor nucleici
a. ribonuleazab. dezoxiribonucleaza
acizi nucleici nucleotide

23/44
Reglarea secretiei pancreatice
- terminatii vagale
-nervi colinergici(sistem nervos enteric) Ach
CCKduoden- la contactul
cu chimul acid
enzime
apa
electroliti
duoden- la contactul
cu chimul acid
secretina solutie apoasade bicarbonat
Stimuli principali:
Celula acinoasa
Celulaductala

24/44
MOTILITATEA INTESTINULUI SUBTIRE
Tranzitul intestinului subtire dureaza ~ 12 ore.
Formele fundamentale de motilitate sunt:
- motilitatea interdigestiva (perioada intre ingestii);
- motilitatea digestiv (perioada de 2-3 ore de laingestie);
- propulsia in masa.

25/44
Motilitatea intestinului subtire
Motilitatea Interdigestiva forma de activitate electrica este complexul motor
migrator (CMM)
lungimea de intestin pe care se manifesta CMM senumeste front de activitate; in acest cadru se propaga
contractiile peristaltice ce realizeaza propulsiacontinutului.
CMM se propaga in amonte; viteza este in scadere(3-6 cm/min in duoden la 1-2 cm/min in ileon); duratapropagarii 80-120 min
CMM nu se suprapun si nu se repeta pana la o nouaingestie; au rol de inlaturare a resturilor nedigerabile.

26/44
Motilitatea Digestiva
-Activitatea contractila
- este precedata de activitate electrice ( unde lente electrice )
- se caracterizeaza prin doua tipuri de contractii:- segmentare
- contractii localizate
- realizeaza deplasare alternativa a continutului intestinal
( miscare in suveica)- realizeaza amestec cu sucurile digestive
- favorizeaza contactul cu mucoasa
- peristaltice
- unde de contractie circulara- realizeaza propulsarea continutului spre colon

27/44
Propulsia In Masa
reprezinta contractii migratoare gigante care dureaza18-20 sec, se propaga cu o viteza de ~ 1 cm/sec, pe
distante mari
sunt mai puternice decat contractiile peristaltice
obisnuite
se pot propaga si retrograd in cadrul programului de
voma;
se asociaza cu dureri abdominale (crampe) si diaree
sunt specializate pentru indepartarea stimulilor nocivi

28/44
Motilitatea intestinului gros
Activitatea contractila este permanenta,neseparata in functie de ingestie; tranzitul
intestinal dureaza 36-48 ore; Colonul ascendent: isi poate adapta volumul
prin relaxare comandata nervos, dar controleaza
influxul din ileon prin semnale aferente de lamecano- si chemoreceptori;
propulsia continutului are loc in ambele sensuri
se intalnesc contractii segmentare si intensa activitateperistaltica;
rol de amestec al continutului cecal.

29/44
Colonul transvers specializat pentru depozitare
si absorbtia apei; propulsia in aval este lenta, bazata pe contractii
segmentare cu propagare limitata (haustratii)
haustrele survin de 3-4 ori/zi, franeaza tranzitulmateriilor fecale si asigura functia de stocajcolic.
Colonul descendent o simpla conducta intretransvers si sigmoid, programat motor pentrupropulsia in masa
CONTINENTA SI DEFECATIA

30/44
CONTINENTA SI DEFECATIA
Continenta reprezinta capacitatea sigmoidului si rectului
de a primi si mentine temporar un continut de 500 ml. Se realizeaza prin sfincterele intern (neted) si extern
(striat), cu ajutorul muschilor planseului perineal (ridicatoranal si rectopubian) care realizeaza o valva la limita intrerect si canalul anal.
Cand rectul este destins este activat reflexul rectoanal(local) care relaxeaza sfincterul intern.
Prin control voluntar, continenta este mentinuta princontractia sfincterului extern si a muschiului rectopubian,cu angulare suplimentara rectoanala realizand un capacvalvular (mecanism utilizat cand creste presiunea
abdominala).

31/44
Defecatia eliminarea la exterior a materiilor fecale;
relaxarea sfincterului extern, coborarea planseului pelvin
cu cresterea unghiului recto-anal;
Este sustinuta si prin cresterea presiunii abdominale(contractia diagragmului si a muschilor abdominali)
Nu se elimina numai continutul recto-anal ci si maricantitati din cel colic, prin peristaltica intestinalaterminala.
La adult poate fi controlata voluntar; la copil esteinvoluntar (pana la maturarea cailor nervoase si acentrilor nervosi superiori).
SECRETIA BILIARA

32/44
SECRETIA BILIARA
Bila este produsul de secretie al hepatocitelor
Intervine in emulsionarea si absorbtia lipidelor
Se secreta 500 ml/24 ore
Capacitatea maxima de depozitare a veziculei biliareeste de 50-70 ml; bila se concentreaza prin absorbtiaapei din compozitia sa
Bila veziculara este de 5-10 ori mai concentrata decatcea hepatica
Rolurile bilei
Intervine in absorbtia grasimilor favorizand emulsionarea
lor si absorbtia acizilor grasi; Intervine in absorbtiavitaminelor liposolubile;
Constituie cale de excretie a unor substante (Zn, Mg,colesterol);
Are efecte laxative, prin actiunea stimulatoare asupramotricitatii intestinale.
C iti hi i bil i

33/44
Compozitia chimica a bilei
Contine apa si reziduu uscat (acizi biliari, bilirubina,lecitina, proteine, ioni de Na, K, Cl, bicarbonat)
Acizii biliari: au rol in emulsionarea grasimilor (au
proprietati tensioactive) si favorizeaza absorbtia lor,declanseaza si stimuleaza secretia biliara
Pigmentii biliari: produsul de secretie hepatic carerezulta din descompunerea hemoglobinei;- nu au rol in
emulsionarea lipidelor, sunt deseuri Colesterol: produs secundar al fabricarii acizilor biliari
Compozitia bilei se modifica pe masura ce parcurgearborele biliar;
In vezicula biliara are loc concentrarea, stocarea si eliberareabilei
Concentrarea bilei in perioadele interdigestive permite stocareaunei cantitati crescute de acizi biliari intr-un volum constant debila; cu cat perioada interdigestiva este mai mare cu atat estemai mare cantitatea de acizi biliari responsabili pentru sustinereadigestiei

34/44
Circuitul hepato-entero-hepatic
Sarurile biliare sunt secretate in bila, reabsorbitedin intestin si transportate din nou prin ficat inbila = circuitul hepato-entero-hepatic
Circuitul hepato-entero-hepatic este parcurs de6-10 ori/zi
Aprox 2-5% din sarurile biliare scapa
reabsorbtiei intestinale (se pierd prin fecale 200-600 mg/zi); pierderea este compensata prinsinteza hepatica
ABSORBTIA PRINCIPIILOR ALIMENTARE

35/44
ABSORBTIA PRINCIPIILOR ALIMENTARE
Absorbtia glucidelor
sunt absorbite de enterocite si sunt transportate de catre
sangele portal la ficat unde sunt transformate in glicogensau sunt lasate sa treaca in circulatie.
Dupa ingestia de alimente glicemia creste, atingand un
maxim la 30-60 minute Glucidele nedigerabile (celuloza, hemiceluloza, pectine)
determina volumul fecalelor si au rol important inperistaltica intestinala.
Pectina absoarbe rapid apa formand un gel care cresteperistaltismul (utilitate terapeutica)
Regimul bogat in fibre vegetale scade incidenta
cancerului de colon prin accelerarea tranzitului cuscaderea formarii acidului litocolic cancerigen
Absorbtia proteinelor

36/44
Absorbtia proteinelor
Contin peste 20 aminoacizi diferitiesentiali(His,Ile, Leu, Lys, Met, Phe, Thr, Trp, Val) sineesentiali(Ala, Arg, Asp, Cit, Glu, Gly, Pro,Ser, Tyr)
Se numesc proteine complete cele alimentarecare aduc cantitati suficiente din toti aminoaciziiesentiali pentru crestere si dezvoltare normala inorganism (oua, peste);
Proteinele sunt absorbite la nivelul enterocitelorsub forma de aminoacizi

37/44
Absorbtia lipidelor
Lipidele sunt forme de energie concentrata; ele suntesentiale pentru functionarea normala a organismului;intra in compozitia membranelor celulare.
Organismul uman este capabil de sinteza lipidelornecesare, cu exceptia AG esentiali (linoleic siarahidonic).
Trigliceridele = 90% din ingestia zilnica de lipide.
Absorbtia lipidelor se face sub forma de AG si glicerol;
bila este esentiala pentru absorbtia lor deoarecesuprafata enterocitelor este acoperita de un strat apos;pentru a-l strabate lipidele sunt solubilizate de catresarurile biliare si astfel, pot fi absorbite pasiv.
Deficitul de lipaza pancreatica / saruri biliare determinamalabsorbtia lipidelor cu prezenta lor in cantitati crescutein fecale (steatoree)
Absorbtia electrolitilor: sodiu, potasiu, calciu, zinc,
magneziu, fier
Absorbtia apei

38/44
Absorbtia apei
Aportul zilnic de apa este ~ 2 l
Absorbtia se face pasiv, cu o rata dependenta de loculabsorbtiei si de osmolaritatea continutului luminal
Prin fecale se pierd doar ~100 ml/zi
Surse intraluminale de apa (litri/zi):
Alimente 2 Saliva 1
Bila 1
Suc gastric 2
Suc pancreatic 1 Suc intestinal 2
Absorbtia la diferite nivele (litri/zi) Duoden si jejun 4
Ileon 3,5 Colon 1,5
Absorbtia vitaminelor
FIZIOLOGIA HEPATICA

39/44
FIZIOLOGIA HEPATICA
Ficatul este cel mai mare organ al corpului (2,5% dingreutate la adult); primeste 25% din debitul cardiac prin
artera hepatica si vena porta. ROLURILE FICATULUI
FUNCTIA DE EXCRETIE - Se realizeaza prin bila
FUNCTIA DE SINTEZA - proteine: albumina, factori de coagulare,
ceruloplasmina, siderofilina
- glucide: glicogen
- lipide: colesterol, acizi biliari
- uree

40/44
METABOLISMUL HEPATIC AL PROTEINELOR
Principalele functii ale ficatului la metabolismul proteic:
dezaminarea aminoacizilor;
transformarea NH3 in uree;
sinteza proteinelor plasmatice;
interconversiunea dintre anumiti aminoacizi si produsi de
metabolism intermediar. Sinteza proteinelor plasmatice (cu exceptia aa
esentiali) are loc hepatocitar.
Albumina (3 g/zi) are rol in mentinerea volumului
plasmatic si a echilibrului hidric, prin contributia lapresiunea oncotica
Alte proteine plasmatice de origine hepatica: factoriicoagularii, componentele sistemului complement,
proteine implicate in transportul fierului (transferina,haptoglobina, hemopexina), cuprului (ceruloplasmina).
METABOLISMUL HEPATIC AL GLUCIDELOR

41/44
METABOLISMUL HEPATIC AL GLUCIDELOR
Metabolismul glucidic la nivel hepatic: depunerea glicogenului;
conversia galactozei si fructozei in glucoza; gluconeogeneza
Gluconeogeneza = sinteza de glucoza dinpiruvat provenit din surse lipidice, acid lactic sauaminoacizi; stimulata de glucagon, inhibata deinsulina
METABOLISMUL HEPATIC AL LIPIDELOR

42/44
METABOLISMUL HEPATIC AL LIPIDELOR
Ficatul preia din plasma AG si lipoproteine
AG sunt transformati prin -oxidare in acetil CoA, cepoate intra in ciclul Krebs (eliberand energie) sau poateforma corpi cetonici
Metabolismul AG este orientat spre sinteza delipoproteine; in cazul aportului insuficient, scaderiiinsulinei sau cresterii glucagonului, directia se schimbacatre -oxidare si formare de corpi cetonici
METABOLISMUL HEPATIC AL BILIRUBINEI Bilirubina este un pigment galben, format din
juxtapunerea a 4 nuclei pirolici
Varietati: Bilirubina neconjugata (indirecta)
Bilirubina conjugata (directa)
Absenta echilibrului dintre sinteza si eliminare cu
acumularea ei = ICTER Surse de bilirubina: hemoglobinice si hepatice
FUNCTIA DE DETOXIFIERE HEPATICA

43/44
FUNCTIA DE DETOXIFIERE HEPATICA
Substantele straine (xenobiotice) introduse in organism,cu efecte benefice/toxice, vor trebui eliminate dinorganism.
In secventa de detoxifiere, ficatul are rol major deoarece: Debitul sanguin este mare (25% din DC), rezulta un aport masiv de
xenobiotice la nivel hepatic de xenobiotice introduse oral/parenteral
Hepatocitul este locul esential al biotransformarilor tuturor
moleculelor straine introduse care vor suferi o modificare a structuriiinainte de eliminare
Hepatocitul va elimina unele substante prin bila sau lelasa sa treaca in circulatia sistemica dupa ce
biotransformarea lor hepatica le face apte sa fieeliminate prin rinichi
Metabolismul hepatic al medicamentelor are ca efectformarea de compusi inactivi si usor de eliminat;biotransformarea poate fabrica metaboliti mai activi, maitoxici si mai greu de eliminat.
FUNCTIA ENDOCRINA HEPATICA

44/44
FUNCTIA ENDOCRINA HEPATICA
Ficatul deiodeaza T4 in T3 (mai activ), reglabil la nivel de
preluare si transformare;
Unele efecte ale somatotropului sunt mediate de
somatomedinele hepatice
Hormoni preluati si degradati hepatic: insulina, glucagon,
somatotrop, gastrina

Date post:	27-Feb-2018
Category:	Documents
View:	237 times
Download:	6 times

Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

Documents

Fiziologia rinichiului

FIZIOLOGIA RESPIRATIEI Fiziologia Respiratiei I.pdf · FIZIOLOGIA RESPIRATIEI Dr. Ioana Stefanescu. NOTIUNI INTRODUCTIVE. COMPORTAMENTUL ELASTO-MECANIC AL APARATULUI TORACO-PULMONAR.

BACTERII - fiziologia

Fiziologia aparatului urinar

Fiziologia Feminina

fiziologia _sangelui

FIZIOLOGIA SANGELUI.ppt

FIZIOLOGIA RESPIRATIEIfiziologie.ro/didactic/2016-2017/cursuri/s2c8 Fiziologia Respiratiei I.pdf · FIZIOLOGIA RESPIRATIEI Dr. Ioana Stefanescu. NOTIUNI INTRODUCTIVE. COMPORTAMENTUL

Fiziologia Excretiei

Fiziologia neuronului.doc

fiziologia ficatului

Fiziologia nasterii

FIZIOLOGIA SANGELUI

FIZIOLOGIA CELULEI VEGETALE

spitalfetesti.rospitalfetesti.ro/concurs/tematica_orl_nov2019.pdf · 2. Anatomia si fiziologia faringelui 3. Anatomia si fiziologia laringelui 4. Ånatomia si fiziologia urechii 5.

Fiziologia Sângelui

Moliere Fiziologia Rasului

243796674 fiziologia-respiratiei