Home >Documents >Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

Date post:27-Feb-2018
Category:
View:237 times
Download:6 times
Share this document with a friend
Transcript:
  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    1/44

    DIGESTIA reprezinta ansamblul proceselor mecanice, fizice si chimice prin

    care alimentele sunt transformate in compusi suficient de simpli care sunt

    absorbiti.

    FIZIOLOGIA DIGESTIEI

    Digestia bucala - ansamblul proceselor mecanice, fizice si chimice prin

    care alimentele sunt transformate in bol alimentar.

    Masticatia

    - prin care se realizeaza

    - prelucrarea mecanica (faramitarea) a alimentelor- impregnarea alimentelor cu saliva

    - se initiaza digestia chimica

    Ansamblul de procese care conduc la formarea bolului alimenta

    (fragmentarea alimentelor creste suprafata de contact

    cu enzimele salivare)

    Este primul act motor digestiv

    Se declanseaza:

    - voluntar si / sau

    - reflex(cand alimentele stimuleazareceptorii din cavitatea bucala)

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    2/44

    Participa la masticatie:

    - mandibula

    ( prin miscari complexe generate de activitatea unor muschi)- dintii

    - apucare (cu incisivii)

    - zdrobire ( cu premolarii)

    - faramitare marunta (cu molarii)- musculatura oro-faciala

    (inchide orificiul bucal, retine alimentele )

    - limba (introduce alimentele intre arcade, le amesteca cu saliva)

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    3/44

    Zona receptoare(din cavitatea bucala)

    Muschi masticatori

    limba

    V

    VII,IX

    Cortex act reflex partial conditionat

    V

    Reglarea masticatiei

    centrii bulbo-pontini

    care coordoneazamasticatia

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    4/44

    DEGLUTITIA

    Definitie: proces prin care continutul cavitatii bucale (bolul alimentar)trece din CB

    faringe,esofagstomac

    - este o functie permanenta(5oo /3000/zi)

    - se desfasoara:- in perioade digestive (200)

    interdigestive

    - stare de veghe / somn

    -durata-cateva secunde

    - desfasurare- 3 timpi:

    - bucal

    -faringian

    -esofagian

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    5/44

    TIMPUL BUCAL (0,2 0,3 sec) 1,2 sec in functie de continut

    - se poate declansa sau / si opri voluntar

    -este initiat: voluntar/ reflex

    - realizare: prin miscari coordonate ale limbii, obrajilor, palatului moale, mandibulei

    - consta in colectarea continutului bucal pe fata dorsala a limbii urmata de impingerea

    bolului din gura in faringe prin contractia musculaturii si a plaseului bucal

    TIMPUL FARINGIAN ( 1 sec) - involuntar

    Bolul alimentar patrunde in faringe prin miscari peristaltice ajunge in esofag

    - Este un timp complex deoarece:- trebuie inchise comunicarile cu fosele nazale

    laringele

    Cum se impiedica trecerea bolului ajuns in faringe,pe alte trasee?

    1. Bolul alimentar nu se intoarce in cavitatea bucala(istmul buco-faringian se ingusteaza)2. Alimentele nu patrund in fosele nazale (contractia m.valului palatin)

    3. Bolul nu patrunde in laringe (ridicarea larigelui, epiglota inchide glota)

    TIMPUL ESOFAGIAN

    - involuntar

    -consta in deplasarea bolului alimentar prin miscari peristaltice de-a lungul esofagului

    ana la cardia

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    6/44

    REGLAREA DEGLUTITIEICcoordonare a activitatii motorii careasigura progresiunea bolului alimentar

    Mecanism reflex

    Zona receptoare

    - fata post.a limbii:mecano-,termo-,chemoreceptori- zona Wassilieff: pilieri anteriori si posteriori

    peretele superior al faringelui

    V,IX,X

    Centri bulbari si pontini Conexiuni cu centrii respiratori

    Musculatura efectoare

    Conexiuni cu

    centrii masticatiei

    (activitate inhibitie

    reciproca)

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    7/44

    SECRETIA SALIVARA

    Saliva = amestec al produsului de secretie alsublinguale ( 5%,mucoasa)

    glandelor salivare submaxilare ( 70%,mixta)

    parotide (25%,seroasa)

    glande salivare - accesorii - diseminate in mucoasa bucala

    Saliva - roluri

    - in digestie

    - solvent stimuleaza mugurii gustativi

    - curatire mecanica a cavitatii bucale

    - mentine umiditatea cavitatii bucale

    permite vorbirea articulata- rol antiseptic al cavitatii bucale

    (lizozim, Ig.A secretor)

    - cantitate 1 / 1,5 l / 24 ore

    -debitul secretor variabil in functie de

    -varsta creste pana la 20 de ani

    scade pana la 40 de ani

    se mentine constanta

    -perioadele digestive

    - tipul de aliment-starea de hidratare a organismului

    - factori nervosi : agitatie,teama stari depresive

    CARACTERISTICI ale salivei

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    8/44

    Proprietati fizico chimice ale salivei

    Lichid incolor ,filant opalescent ,fara miroshipoton(fata de plasma)

    Reactie usor acida mentinuta de catre sistemele

    tampon salivare:bicarbonati, fosfatiproteine, mucina

    -conditii pentru activitate enzimatica

    - mentinerea ionilor in solutie

    - mentinerea integritatii structurilor locale

    pH < 6,5 carii dentare

    Ph alcalinprecipitarea sarurilor de calciu calculi salivari(sialoliti)

    tartru dentar

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    9/44

    COMPOZITIA SALIVEI

    - APA 99,4%

    -rezidu uscat 0,6%

    0,2 substante organice: Na, K, Mg, bicarbonati,fosfati,F etc.

    0,4 substante organice:

    azotate proteine-enzime

    neproteice uree(in afectiuni renale)

    acid uriccreatinina

    sulfocianat(fumatori)

    neazotate - glucoza

    Antigene din grup A,B,O

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    10/44

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    11/44

    REGLAREA SECRETIEI SALIVARE reflex

    conditionata / neconditionata

    Receptori

    Cavitate bucala: Inafara cavitatii bucale:

    -gustativi - articulatia temporo-mandibulara

    - mecano- - muschii masticatori

    -termo- - mucoasa esofagiana,gastrica

    -algoreceptori -receptori inafara tubului digestiv

    VII, IX, X

    parotida

    Gl .sublinguala,

    submaxilara

    IX

    VII

    Nucleu salivator superior

    Nucleu salivator inferior

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    12/44

    DIGESTIA GASTRICADIGESTIA GASTRICA

    Rolul stomacului:

    - rezervor

    - functie secretorie

    - sediu transformari fizico-chimiceFunctia secretorie producere de suc gastric

    ( de catre glandele gastrice)

    Definitie: ansamblul proceselor mecanice, fizice si chimice prin care

    bolul alimentar este transformat in chim gastric.

    Caracteristici:

    -lichid incolor, limpede sau opalescent

    ( in functie de continutul in mucus)

    pH foarte acid1,5 -2,5

    Compozitie

    99% - apa

    1% - substante organice(enzime , mucus )

    - substante anorganice HCl

    cloruri de Na, K

    - fosfati de Ca , Mg

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    13/44

    Rolul HCl :

    - activeaza enzimele proteolitice din sucul gastric

    - actioneaza pe proteinele alimentare

    le face mai usor digerabile- stimuleaza evacuarea gastrica

    - actiune antiseptica (opreste dezvoltarea germenilor introdusi in stomac

    PEPSINA - enzima proteolitica

    - actioneaza la pH < 3

    - este o endopeptidaza

    - se secreta sub forma inactiva (pepsinogen)

    pepsina

    pepsinogen pepsina

    HCl

    Rol:- scindeaza proteinele in peptide

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    14/44

    Factorul intrinsec Castle

    - secretat de catre celulele parietale

    - necesar pentru absorbtia vitaminei B12

    ( carenta anemie pernicioasa,Biermer)

    MUCUSUL GASTRIC

    - mucoproteina

    - secretat de celule pozitionate la

    coletul glandei

    - se asociaza cu o secretie alcalina

    La nivelul celulelor cu mucus

    pH-ul = 7

    - protejeaza stomacul de aciditate

    ( se opune difuzarii secretiei acide

    si proteolitice catre celulele gastrice)

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    15/44

    Activitatea motorie a stomacului

    - estecontinu, dar difer ca intensitate la nivelulfornixului si corpului gastric( rol de

    rezervor functional al stomacului), n comparatie cu regiunea piloric ( rol de amestec si

    evacuare gastric).Regiunea proximala (fundus si 1/3 din corp) se relaxeaza pe masura ce are loc

    umplerea gastrica (relaxare receptiva), iarportiunea distala (restul) prezinta unde

    peristaltice care amesteca continutul cu sucul gastric. Dac intensitatea contractiei este

    mare si rezistenta sfincterului piloric este nvins, unda peristaltic va propulsa spreduoden 1-3 ml de chim gastric.

    Evacuarea gastric

    este complet dup 6 -7 ore de la

    ingestia alimentelor. particulele sunt eliminate cu o intarziere

    de 15-20 min fata de lichide;

    solidele digestive (carne, ou) parasesc

    stomacul in 1 ora de la ingestia lor;

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    16/44

    REGLAREA SECRETIEI GASTRICE

    Faza cefalica psihica

    StimuliMiros,gust

    Centrul gastro-secretor

    bulbar

    Nerv vag

    Celule parietale secretie acida

    (cantitate redusa)

    Celule Ggastrina

    +

    F t i

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    17/44

    Faza gastricaAlimentele patrunse in stomac

    Stimuleaza receptorii

    - de distensie

    -- chemoreceptoriidin mucoasa gastrica

    Secretie de aceticolina

    -- Secretie abundenta de HCl si pepsinogen pepsina

    -- contractii puternice ale musculaturii gastrice

    In stomac exista un mecanism care previne excesul de secretie acida.Daca pH-ul din stomac < 2 motilitatea si secretia sunt suspendate temporar

    n. X

    Simuleaza celulele G si celulele parietale

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    18/44

    Faza intestinala

    chimul patrunde in duoden

    nu mai este necesara secretia gastrica

    secretia gastrica este inhibata

    -Reduc stimularea parasimpatica asupra glandelorgastrice(mecanism nervos )

    -Dezvolta reflexe locale care reduc secretia gastrica ( prin neuronii din peretele

    intestinal )

    -Determina eliberarea unor hormoni care reduc secretia

    - secretina

    - peptid inhibitor gastric( GIP )- colecistokinina (CCK )

    Lipidele si pH acid :

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    19/44

    Intestinul subtire

    Segmente:

    - duoden

    - jejun

    - ileon

    -Sediul digestiei propriu zise: sucului pancreatic

    - digestie chimica = actiunea combinata a bilei

    sucului intestinal

    - absorbtie( pana la valvula ileo-cecala absorbtie 90%)

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    20/44

    Sucul pancreatic

    - lichid incolor,inodor

    - alcalin pH 9-8,3

    Compozitie:1. Substante anorganice:

    - Na,K,Ca,Mg (concentratii = plasma )- bicarbonat ( concentratie > plasma )

    2.Substante organice (enzime )

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    21/44

    Enzimele din sucul pancreatic

    1. Pentru degradarea proteinelor

    a. Tripsina- secretata inactiv( tripsinogen),activata de enterokinaza

    b. chimotripsinasecretata inactiv(chimotripsinogen)

    - activata de tripsina

    -proteine neatacate de pepsina

    - Produsi de scindare a pepsinei Oligopeptide

    (di-tri-decapeptide)

    c. carboxipeptidaze

    -peptide mici

    -aminoacizi

    d. elastaza

    activate de tripsina

    activate de tripsina

    Hidroliza proteinelor fibroase

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    22/44

    2.Pentru degradarea glucidelor

    Amilaza pancreatica

    - actiune mai puternica decat a amilazei salivare- hidrolizeaza amidonul (preparat si crud) oligozaharide

    2.Penrtu degradarea lipidelorLipaza pancreatica

    - hidrolizeaza grasimile emulsionate anterior glicerol

    acizi grasi

    2.Penrtu degradarea acizilor nucleici

    a. ribonuleazab. dezoxiribonucleaza

    acizi nucleici nucleotide

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    23/44

    Reglarea secretiei pancreatice

    - terminatii vagale

    -nervi colinergici(sistem nervos enteric) Ach

    CCKduoden- la contactul

    cu chimul acid

    enzime

    apa

    electroliti

    duoden- la contactul

    cu chimul acid

    secretina solutie apoasade bicarbonat

    Stimuli principali:

    Celula acinoasa

    Celulaductala

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    24/44

    MOTILITATEA INTESTINULUI SUBTIRE

    Tranzitul intestinului subtire dureaza ~ 12 ore.

    Formele fundamentale de motilitate sunt:

    - motilitatea interdigestiva (perioada intre ingestii);

    - motilitatea digestiv (perioada de 2-3 ore de laingestie);

    - propulsia in masa.

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    25/44

    Motilitatea intestinului subtire

    Motilitatea Interdigestiva forma de activitate electrica este complexul motor

    migrator (CMM)

    lungimea de intestin pe care se manifesta CMM senumeste front de activitate; in acest cadru se propaga

    contractiile peristaltice ce realizeaza propulsiacontinutului.

    CMM se propaga in amonte; viteza este in scadere(3-6 cm/min in duoden la 1-2 cm/min in ileon); duratapropagarii 80-120 min

    CMM nu se suprapun si nu se repeta pana la o nouaingestie; au rol de inlaturare a resturilor nedigerabile.

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    26/44

    Motilitatea Digestiva

    -Activitatea contractila

    - este precedata de activitate electrice ( unde lente electrice )

    - se caracterizeaza prin doua tipuri de contractii:- segmentare

    - contractii localizate

    - realizeaza deplasare alternativa a continutului intestinal

    ( miscare in suveica)- realizeaza amestec cu sucurile digestive

    - favorizeaza contactul cu mucoasa

    - peristaltice

    - unde de contractie circulara- realizeaza propulsarea continutului spre colon

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    27/44

    Propulsia In Masa

    reprezinta contractii migratoare gigante care dureaza18-20 sec, se propaga cu o viteza de ~ 1 cm/sec, pe

    distante mari

    sunt mai puternice decat contractiile peristaltice

    obisnuite

    se pot propaga si retrograd in cadrul programului de

    voma;

    se asociaza cu dureri abdominale (crampe) si diaree

    sunt specializate pentru indepartarea stimulilor nocivi

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    28/44

    Motilitatea intestinului gros

    Activitatea contractila este permanenta,neseparata in functie de ingestie; tranzitul

    intestinal dureaza 36-48 ore; Colonul ascendent: isi poate adapta volumul

    prin relaxare comandata nervos, dar controleaza

    influxul din ileon prin semnale aferente de lamecano- si chemoreceptori;

    propulsia continutului are loc in ambele sensuri

    se intalnesc contractii segmentare si intensa activitateperistaltica;

    rol de amestec al continutului cecal.

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    29/44

    Colonul transvers specializat pentru depozitare

    si absorbtia apei; propulsia in aval este lenta, bazata pe contractii

    segmentare cu propagare limitata (haustratii)

    haustrele survin de 3-4 ori/zi, franeaza tranzitulmateriilor fecale si asigura functia de stocajcolic.

    Colonul descendent o simpla conducta intretransvers si sigmoid, programat motor pentrupropulsia in masa

    CONTINENTA SI DEFECATIA

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    30/44

    CONTINENTA SI DEFECATIA

    Continenta reprezinta capacitatea sigmoidului si rectului

    de a primi si mentine temporar un continut de 500 ml. Se realizeaza prin sfincterele intern (neted) si extern

    (striat), cu ajutorul muschilor planseului perineal (ridicatoranal si rectopubian) care realizeaza o valva la limita intrerect si canalul anal.

    Cand rectul este destins este activat reflexul rectoanal(local) care relaxeaza sfincterul intern.

    Prin control voluntar, continenta este mentinuta princontractia sfincterului extern si a muschiului rectopubian,cu angulare suplimentara rectoanala realizand un capacvalvular (mecanism utilizat cand creste presiunea

    abdominala).

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    31/44

    Defecatia eliminarea la exterior a materiilor fecale;

    relaxarea sfincterului extern, coborarea planseului pelvin

    cu cresterea unghiului recto-anal;

    Este sustinuta si prin cresterea presiunii abdominale(contractia diagragmului si a muschilor abdominali)

    Nu se elimina numai continutul recto-anal ci si maricantitati din cel colic, prin peristaltica intestinalaterminala.

    La adult poate fi controlata voluntar; la copil esteinvoluntar (pana la maturarea cailor nervoase si acentrilor nervosi superiori).

    SECRETIA BILIARA

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    32/44

    SECRETIA BILIARA

    Bila este produsul de secretie al hepatocitelor

    Intervine in emulsionarea si absorbtia lipidelor

    Se secreta 500 ml/24 ore

    Capacitatea maxima de depozitare a veziculei biliareeste de 50-70 ml; bila se concentreaza prin absorbtiaapei din compozitia sa

    Bila veziculara este de 5-10 ori mai concentrata decatcea hepatica

    Rolurile bilei

    Intervine in absorbtia grasimilor favorizand emulsionarea

    lor si absorbtia acizilor grasi; Intervine in absorbtiavitaminelor liposolubile;

    Constituie cale de excretie a unor substante (Zn, Mg,colesterol);

    Are efecte laxative, prin actiunea stimulatoare asupramotricitatii intestinale.

    C iti hi i bil i

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    33/44

    Compozitia chimica a bilei

    Contine apa si reziduu uscat (acizi biliari, bilirubina,lecitina, proteine, ioni de Na, K, Cl, bicarbonat)

    Acizii biliari: au rol in emulsionarea grasimilor (au

    proprietati tensioactive) si favorizeaza absorbtia lor,declanseaza si stimuleaza secretia biliara

    Pigmentii biliari: produsul de secretie hepatic carerezulta din descompunerea hemoglobinei;- nu au rol in

    emulsionarea lipidelor, sunt deseuri Colesterol: produs secundar al fabricarii acizilor biliari

    Compozitia bilei se modifica pe masura ce parcurgearborele biliar;

    In vezicula biliara are loc concentrarea, stocarea si eliberareabilei

    Concentrarea bilei in perioadele interdigestive permite stocareaunei cantitati crescute de acizi biliari intr-un volum constant debila; cu cat perioada interdigestiva este mai mare cu atat estemai mare cantitatea de acizi biliari responsabili pentru sustinereadigestiei

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    34/44

    Circuitul hepato-entero-hepatic

    Sarurile biliare sunt secretate in bila, reabsorbitedin intestin si transportate din nou prin ficat inbila = circuitul hepato-entero-hepatic

    Circuitul hepato-entero-hepatic este parcurs de6-10 ori/zi

    Aprox 2-5% din sarurile biliare scapa

    reabsorbtiei intestinale (se pierd prin fecale 200-600 mg/zi); pierderea este compensata prinsinteza hepatica

    ABSORBTIA PRINCIPIILOR ALIMENTARE

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    35/44

    ABSORBTIA PRINCIPIILOR ALIMENTARE

    Absorbtia glucidelor

    sunt absorbite de enterocite si sunt transportate de catre

    sangele portal la ficat unde sunt transformate in glicogensau sunt lasate sa treaca in circulatie.

    Dupa ingestia de alimente glicemia creste, atingand un

    maxim la 30-60 minute Glucidele nedigerabile (celuloza, hemiceluloza, pectine)

    determina volumul fecalelor si au rol important inperistaltica intestinala.

    Pectina absoarbe rapid apa formand un gel care cresteperistaltismul (utilitate terapeutica)

    Regimul bogat in fibre vegetale scade incidenta

    cancerului de colon prin accelerarea tranzitului cuscaderea formarii acidului litocolic cancerigen

    Absorbtia proteinelor

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    36/44

    Absorbtia proteinelor

    Contin peste 20 aminoacizi diferitiesentiali(His,Ile, Leu, Lys, Met, Phe, Thr, Trp, Val) sineesentiali(Ala, Arg, Asp, Cit, Glu, Gly, Pro,Ser, Tyr)

    Se numesc proteine complete cele alimentarecare aduc cantitati suficiente din toti aminoaciziiesentiali pentru crestere si dezvoltare normala inorganism (oua, peste);

    Proteinele sunt absorbite la nivelul enterocitelorsub forma de aminoacizi

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    37/44

    Absorbtia lipidelor

    Lipidele sunt forme de energie concentrata; ele suntesentiale pentru functionarea normala a organismului;intra in compozitia membranelor celulare.

    Organismul uman este capabil de sinteza lipidelornecesare, cu exceptia AG esentiali (linoleic siarahidonic).

    Trigliceridele = 90% din ingestia zilnica de lipide.

    Absorbtia lipidelor se face sub forma de AG si glicerol;

    bila este esentiala pentru absorbtia lor deoarecesuprafata enterocitelor este acoperita de un strat apos;pentru a-l strabate lipidele sunt solubilizate de catresarurile biliare si astfel, pot fi absorbite pasiv.

    Deficitul de lipaza pancreatica / saruri biliare determinamalabsorbtia lipidelor cu prezenta lor in cantitati crescutein fecale (steatoree)

    Absorbtia electrolitilor: sodiu, potasiu, calciu, zinc,

    magneziu, fier

    Absorbtia apei

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    38/44

    Absorbtia apei

    Aportul zilnic de apa este ~ 2 l

    Absorbtia se face pasiv, cu o rata dependenta de loculabsorbtiei si de osmolaritatea continutului luminal

    Prin fecale se pierd doar ~100 ml/zi

    Surse intraluminale de apa (litri/zi):

    Alimente 2 Saliva 1

    Bila 1

    Suc gastric 2

    Suc pancreatic 1 Suc intestinal 2

    Absorbtia la diferite nivele (litri/zi) Duoden si jejun 4

    Ileon 3,5 Colon 1,5

    Absorbtia vitaminelor

    FIZIOLOGIA HEPATICA

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    39/44

    FIZIOLOGIA HEPATICA

    Ficatul este cel mai mare organ al corpului (2,5% dingreutate la adult); primeste 25% din debitul cardiac prin

    artera hepatica si vena porta. ROLURILE FICATULUI

    FUNCTIA DE EXCRETIE - Se realizeaza prin bila

    FUNCTIA DE SINTEZA - proteine: albumina, factori de coagulare,

    ceruloplasmina, siderofilina

    - glucide: glicogen

    - lipide: colesterol, acizi biliari

    - uree

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    40/44

    METABOLISMUL HEPATIC AL PROTEINELOR

    Principalele functii ale ficatului la metabolismul proteic:

    dezaminarea aminoacizilor;

    transformarea NH3 in uree;

    sinteza proteinelor plasmatice;

    interconversiunea dintre anumiti aminoacizi si produsi de

    metabolism intermediar. Sinteza proteinelor plasmatice (cu exceptia aa

    esentiali) are loc hepatocitar.

    Albumina (3 g/zi) are rol in mentinerea volumului

    plasmatic si a echilibrului hidric, prin contributia lapresiunea oncotica

    Alte proteine plasmatice de origine hepatica: factoriicoagularii, componentele sistemului complement,

    proteine implicate in transportul fierului (transferina,haptoglobina, hemopexina), cuprului (ceruloplasmina).

    METABOLISMUL HEPATIC AL GLUCIDELOR

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    41/44

    METABOLISMUL HEPATIC AL GLUCIDELOR

    Metabolismul glucidic la nivel hepatic: depunerea glicogenului;

    conversia galactozei si fructozei in glucoza; gluconeogeneza

    Gluconeogeneza = sinteza de glucoza dinpiruvat provenit din surse lipidice, acid lactic sauaminoacizi; stimulata de glucagon, inhibata deinsulina

    METABOLISMUL HEPATIC AL LIPIDELOR

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    42/44

    METABOLISMUL HEPATIC AL LIPIDELOR

    Ficatul preia din plasma AG si lipoproteine

    AG sunt transformati prin -oxidare in acetil CoA, cepoate intra in ciclul Krebs (eliberand energie) sau poateforma corpi cetonici

    Metabolismul AG este orientat spre sinteza delipoproteine; in cazul aportului insuficient, scaderiiinsulinei sau cresterii glucagonului, directia se schimbacatre -oxidare si formare de corpi cetonici

    METABOLISMUL HEPATIC AL BILIRUBINEI Bilirubina este un pigment galben, format din

    juxtapunerea a 4 nuclei pirolici

    Varietati: Bilirubina neconjugata (indirecta)

    Bilirubina conjugata (directa)

    Absenta echilibrului dintre sinteza si eliminare cu

    acumularea ei = ICTER Surse de bilirubina: hemoglobinice si hepatice

    FUNCTIA DE DETOXIFIERE HEPATICA

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    43/44

    FUNCTIA DE DETOXIFIERE HEPATICA

    Substantele straine (xenobiotice) introduse in organism,cu efecte benefice/toxice, vor trebui eliminate dinorganism.

    In secventa de detoxifiere, ficatul are rol major deoarece: Debitul sanguin este mare (25% din DC), rezulta un aport masiv de

    xenobiotice la nivel hepatic de xenobiotice introduse oral/parenteral

    Hepatocitul este locul esential al biotransformarilor tuturor

    moleculelor straine introduse care vor suferi o modificare a structuriiinainte de eliminare

    Hepatocitul va elimina unele substante prin bila sau lelasa sa treaca in circulatia sistemica dupa ce

    biotransformarea lor hepatica le face apte sa fieeliminate prin rinichi

    Metabolismul hepatic al medicamentelor are ca efectformarea de compusi inactivi si usor de eliminat;biotransformarea poate fabrica metaboliti mai activi, maitoxici si mai greu de eliminat.

    FUNCTIA ENDOCRINA HEPATICA

  • 7/25/2019 Fiziologia digestiei_CAM_dec_2010_txt.pdf

    44/44

    FUNCTIA ENDOCRINA HEPATICA

    Ficatul deiodeaza T4 in T3 (mai activ), reglabil la nivel de

    preluare si transformare;

    Unele efecte ale somatotropului sunt mediate de

    somatomedinele hepatice

    Hormoni preluati si degradati hepatic: insulina, glucagon,

    somatotrop, gastrina

Embed Size (px)
Recommended