+ All Categories
Home > Documents > Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf ·...

Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf ·...

Date post: 02-Sep-2019
Category:
Upload: others
View: 14 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
98
Dr. Adelina Vlad Conf. univ. Disciplina Fiziologie II UMF „Carol Davila‟ Bucuresti Fiziologia Circulatiei
Transcript
Page 1: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Dr. Adelina Vlad

Conf. univ. Disciplina Fiziologie II

UMF „Carol Davila‟ Bucuresti

Fiziologia Circulatiei

Page 2: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Venele Sistemice

Page 3: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Venele Sistemice Permit intoarcerea sangelui la inima

Prin modificarea diametrului luminal, venele pot

ajusta fluxul sangvin care se reantoarce la cord, influentand

astfel debitul cardiac (prin mecanismul Frank-Starling)

depozita ori mobiliza mari cantitati de sange in functie de

necesitati

Page 4: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Suprafata totala de

sectiune (cm2)

Caracteristici Fizice ale Sistemului

Vascular

Velocitatea liniara medie a fluxului

de sange este invers proportionala

cu suprafata totala de sectiune a

unui teritoriu vascular

- 21 cm/s in aorta

- 0.03 cm/s in capilare, in conditii de

repaus

- 14 cm/s in venele cave

Distributia

sangelui

Tipul vasului

Aorta

Artere mici

Arteriole

Capilare

Venule

Vene mici

Vene cave

Page 5: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Presiuni in Sistemul Vascular

Valori normale ale presiunii de-a lungul sistemului circulator, masurate

in clinostatism

Pulsatila

Valoare

medie: 100

mmHg

Presiune

medie

17 mm Hg

0 mm

Hg

VS

Pulsatila

Valoare

medie: 16

mmHg

Presiune

medie

7 mm Hg

VD

Zona de presiune crescuta: VS in sistola arteriolele

circulatiei sistemice

Zona de presiune joasa: capilarele circulatiei sitemice cordul

drept circulatia pulmonara atriul stang VS in diastola

Page 6: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Venele sunt structuri compliante, cu rezistenta scazuta si

capacitanta mare pot acomoda cantitati mari de sange pentru

cresteri miore de presiune

Aria totala de sectiune a venelor este mai mare decat a arterelor

la niveluri similare de arborizatie sangele avanseaza cu

velocitati mult mai mici prin vene

Presiunea in patul venos descreste de la periferie catre

atriul drept, generad un gradient presional care face posibila

deplasarea sangelui de la tesuturi catre inima

intoarcerea venoasa este favorizata de o crestere presionala

in periferie si de o scadere a presiunii venoase catre atriul drept

Page 7: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Presiunea Venoasa Centrala = Presiunea in atriul drept, punctul terminus al intoarcerii

venoase in circulatia sistemica

Este reglata de echilibrul dintre

abilitatea cordului de a pompa sange din atriul si ventriculul

drept catre plamani

fluxul de sange dinspre periferie catre atriul drept

Page 8: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Presiunea Venoasa Centrala Valori normale: 0 - 8 mm Hg

Poate creste pana la 20 - 30 mm Hg in

insuficienta cardica severa

transfuzii masive

Poate scadea pana la -3 - -5 mm Hg, valori care reprezinta

presiunea in cavitatea toracica pericardiaca daca

sistola este foarte viguroasa

fluxul sangvin de la periferie catre cord este foarte scazut

(hemoragii severe)

Page 9: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Presiunea Venoasa

Periferica Este crescuta de:

Valori presionale mari in AD

(insuficienta cardiaca)

Presiuni intra-abdominale crescute

(sarcina, tumori abdominale, ascita) -

presiunea in venele membrelor inferioare

trebuie sa depaseasca presiunea intra-

abdominala

Diferente de inaltime de-a lungul veneor,

prin adaugarea presiunii hidrostatice a

coloanei de sange

Page 10: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Rezistenta Venoasa

Este foarte scazuta

Totusi, venele mari opun rezistenta la

curgerea sangelui datorita compresiei

exercitate de tesuturile din jur:

angulatia venelor bratelor la

nivelul primei coaste

presiunea intraabdominala si

proximitatea diverselor organe

asupra venelor intra-abdominale

presiunea atmosferica asupra

venelor gatului

Page 11: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Intoarcerea venoasa poate fi crescuta de:

Cresterea volemiei

Scaderea presiunii catre cord

In timpul inspirului

Datorita unei bune performante a VD

Cresterea presiunii venoase periferice prin

Cresterea tonusului vascular

Dilatarea arteriolelor

Activitatea „pompei venoase‟

Modificarea pozitiei corpului din ortostatism/ sezand in

clinostatism sau prin ridicarea picioarelor din pozitia culcat

Page 12: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Valvele Venelor si Pompa Venoasa

presiunea venoasa in membrele

inferioare ale unui adult in miscare

este mai mica de +20 mm Hg, in

vreme ce in clinostatism imobil

ajunge la + 90 mm Hg

Incompetenta valvelor venoase

conduce la aparitia venelor

varicoase si a insuficientei

venoase cronice

Venele situate sub nivelul cordului prezinta valve care permit

avansarea sangelui intr-un singur sens – catre AD

Cand venele situate sub nivelul cordului sunt comprimate de

musculatura in timpul contractiei sau de pulsatia arterelor,

sangele este propulsat catre AD = “pompa venoasa” sau

“pompa musculara”

Page 13: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Estimarea Presiunii Venoase Clinica – venele jugulare externe devin turgide si vizibile la

presiuni mai mari de + 10 mm Hg in AD

Masurata

Presiunea venoasa periferica – cu un ac conectat la un

dispozitiv de masurare a presiunii

Presiunea in AD – cu catetere venoase centrale

Nivelul de referinta pentru

masurarea presiunii (inaltimea

zero)

- localizat langa valva tricuspida

- aici presiunea nu este afectata de

schimbari de pozitie pentru ca inima

actioneaza ca un regulator al

presiunii de tip feedback

Page 14: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Functia de Rezervor a Venelor Peste 60% din volemie este distribuita in venele sistemice

Cand volumul sangelui circulant descreste, reflexe nervoase

determina mobilizarea sangelui din rezervoarele organismului

rezervorul venos poate acoperi pierderi de pana la 20% din

volumul sangvin total

Rezervoare sangvine specifice

Sinusurile venoase splenice, 100 ml

Sinusurile venoase hepatice, cateva sute de ml

Venele mari abdominale, 300 ml

Plexurile venoase subcutanate, cateva sute de ml

Page 15: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Sistemul Limfatic

Page 16: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Sistemul Limfatic

Filtrarea la capatul arteriolar al

capilarului depaseste reabsorbtia la

capatul venos al acestuia cu aprox. 2 –

3 l/zi acest lichid este drenat in

venele sitemice prin vasele limfatice

Vasele limfatice

Incep in interstitiu cu capilare in

„deget de manusa‟ si conflueaza in

final in doua ducturi principale,

toracic si drept, care se varsa in

venele subclavii dreapta si stanga

Sunt absente in anumite tesuturi

(miocard, creier, oase)

Page 17: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Structura Vaselor Limfatice Capilarele

- tuburi deschise la un singur capat, formate din celule

endoteliale atsate prin filamente de ancorare la tesutul conjunctiv

din jur

- la jonctiunea dintre doua celule endoteliale adiacente,

marginea uneia se suprapune peste marginea celulei invecinate,

formand valve in miniatura care se deschid catre interiorul

capilarului limfatic

Vase limfatice – au structura asemanatoare cu cea a venelor,

prezinta valve care permit avansarea limfei doar centripet

Page 18: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Limfa Limfa are compozitie similara lichidului interstitial; concentratia

proteica este de aprox. 2 g/dl in majoritatea tesuturilor, 6 g/dl in

ficat si 3-4 g/dl in intestin 3-5 g proteine/dl in limfa ductului

toracic

Sistemul limfatic este una din caile principale de absorbtie a

nutrientilor din tractul digestiv, in special pentru lipide – limfa

ductului toracic contine 1-2% grasimi dupa o masa bogata in

lipide

In limfa pot patrunde bacterii si alte microorganisme, care sunt

recunoscute si distruse in ganglionii limfatici

Page 19: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Fluxul Limfatic Este de 120 ml/ora sau 2 - 3 litri pe zi

Depinde de doi factori principali:

1) Presiunea lichidului interstitial

2) Activitatea pompei limfatice

Page 20: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Presiunea Lichidului Interstitial Cresterea presiunii lichidului interstitial determina cresterea

fluxului limfatic, dar numai pana la un anumit nivel, numit rata

maxima a fluxului limfatic

- atins cand presiunea intestitiala devine mai mare decat

presiunea atmosferica (0 mm Hg)

compresia vaselor limfatice mari, care limiteaza cresterea

fluxului

Page 21: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Pompa Limfatica Pompa intrinseca

Cand un vas limfatic este destins de un volum semnificativ de

fluid, musculatura neteda din peretele vascular se contracta

automat

Fiecare segment vascular dintre doua valve succesive se

comporta ca o pompa individuala

In ductul toracic, pompa limfatica poate genera presiuni de

pana la 50 -100 mm Hg

Compresia externa intermitenta a limfaticelor

Contractia musculaturii scheletice din jur si a intestinelor

Miscarea diferitelor parti ale corpului

Pulsatiile arterelor adiacente vaselor limfatice

Page 22: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Pompa capilara limfatica

Capilarele limfatice terminale sunt tractionate de tesutul

conjunctiv din jur prin filamentele de ancorare contractia

musculara ori intestitiul expansionat le pot deforma,

deschizand mai bine spatiile dintre celulele endoteliale

Celulele endoteliale din peretele capilarelor limfatice contin

cateva filamente de actomiozina

Page 23: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Roluri ale Sistemului Limfatic

Intervine in controlul:

1) Concentratiei proteinelor in lichidul interstitial

2) Volumului lichidului interstitial

3) Presiunii lichidului interstitial

Acesti parametri sunt in legatura unul cu celalalt:

Proteinele trec din capilare in interstitiu creaste presiunea

coloid-osmotica interstitiala creaste volumul lichidului

interstitial creaste presiunea in interstitiu creaste fluxul

limfatic mobilizarea din spatiul interstitial a proteinelor si a

lichidului in exces

= transportul proteinelor si al fluidului din intestitiu prin limfatice

inapoi in circulatia sistemica este in echilibru cu rata acumularii

acestora in spatiul interstitial

Page 24: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Microcirculatia

Page 25: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Microcirculatia Este teritoriul cu semnificatia functionala cea mai pregnanta:

livrarea nutrientilor catre tesuturi si preluarea catabolitilor celulari

Este formata din vasele de sange de nivelul arteriolelor de

ordinul 1 si pana la venulele de ordinul 1

Componente principale: 1 arteriola – metarteriola (+/-) – retea

capilara – 1 venula

Page 26: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Suntul Metaarteriolar

Page 27: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Particularitati Structurale Arteriole – raza interna 5 - 25 mm

Strat de celule endoteliale la interior

Lamina elastica interna

Un strat unic, continuu de CMNV inervate

Metarteriole – mai scurte decat arteriolele

Au structura similara cu arteriolele, cu exceptia stratului CMNV care

este discontinuu si in general neinervat

Sfincterul precapilar – mic manson de CMNV, de obicei neinervate dar

foarte sensibile la stimuli locali

Capilarele – raza interna 2 - 5 mm

Strat unic de celule endoteliale

Membrana bazala

Pericite in anumite tesuturi – celule alungite, ramificate, implicate in

schimburi, proliferare, procese reparatorii, precum si in controlul local

al fluxului de sange

Venule – raza interna 5 - 25 mm

Stratul CMNV este discontinuu, inervat

Page 28: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Capilarele Peretele capilarelor este subtire si foarte permeabil

Circulatia periferica contine aprox. 10 bilioane de capilare cu o

suprafata totala de 500 - 700 mp

Sunt principalul teritoriu de schimb pentru

Gaze respiratorii

Apa

Nutrienti

Produsi de excretie

Functii non-nutritive ale fluxului capilar: filtrarea plasmei in

glomerulii renali, schimburi termice la nivelul pielii, semnalizare

intercelulara (eliberarea hormonilor catre tesuturi) etc.

Page 29: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Celulele Endoteliale Au o suprafata neteda si sunt foarte subtiri (200 – 300 nm)

Citoplasma este bogata in vezicule de endocitoza (pinocitoza)

care formeaza uneori canale transendoteliale transcitoza

apei si a compusilor hidrofili

Unele dintre ele prezinta fenestratii – canale cilindrice care

traverseaza celula

Sunt separate prin scizuri (fante) intercelulare (10 – 4 nm)

Pot fi legate intre ele prin joctiuni stranse

Pot prezenta brese de 100 – 1000 nm intre celule adiacente

Vezicule, canale transendoteliale,

fenestratii, scizuri si brese -

constituie cai de permeatie prin

stratul celulelor endoteliale

Page 30: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Tipuri de CapilareFunctie de gradul de permeatie, capilarele pot fi:

Capilare continue – tipul cel mai comun; prezinta jonctiuni inter-

endoteliale de 10 - 15 nm

In bariera hemato-encefalica – capilare fara scizuri si cu jonctiuni

stranse inguste; nu permit flux paracelular pentru solviti hidrofili

Page 31: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Capilare fenestrate – celulele endoteliale sunt subtiri si

perforate de fenestratii

De obicei sunt dispuse in jurul structurilor epiteliale (intestin

subtire, glande exocrine) si sunt prezente in capilarele

glomerulare renale

Capilare discontinue – pe langa fenestratii, prezinta si brese

largi; prezente in sinusuri venoase (ficat etc.)

Page 32: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Fluxul Sangvin Capilar Este intermitent datorita vasomotricitatii (contractiei periodice) a

metaarteriolelor si sfincterelor precapilare

Este influentat in principal de concentratia O2 in interstitiu

Parametrii circulatiei capilare sunt exprimati ca media activitatii

capilare totale in fiecare teritoriu capilar:

media ratei fluxului

media presiunii capilare

media ratei de transfer a substantelor intre sange si lichidul

interstitial

Page 33: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Schimbul Capilar al Solvitilor Principalul mecanism de transfer al solvitilor prin peretele capilar

este difuziunea

Depinde de:

permeabilitatea capilara specifica

gradientul de concentratie intre capilar si interstitiu pentru

fiecare solvit

Page 34: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Principiul lui Fick:

PX = DX/a, coeficientul de permeabilitate (cm/s), arata cat

de permisiv este peretele capilar pentru solvit

Page 35: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Solviti lipofili (O2, CO2)

Strabat peretele capilar cu usurinta, prin bistratul lipidic

au rate de difuziune mult mai mari decat compusii hidrofili

Solviti hidrofili necesita cai speciale de acces prin peretele

capilar

Calea paracelulara – difuziunea prin pori care contin lichid

interstitial (fante, brese, fenestratii)

Transcitoza – vezicule de endocitoza si canale

transendoteliale

Page 36: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Calea Paracelulara Solviti hidrofili mai mici decat albumina pot traversa peretele

capilar prin difuziune pe calea paracelulara, prin scizuri, brese,

fenestratii

Difuziunea prin ,porii‟ capilari depinde de:

Dimensiunea moleculelor polare: PX devine mic pentru

molecule cu raza mare

Locatia: PX creste catre capatul venular al capilarului, unde

scizurile sunt mai largi si fenestratiile sunt mai frecvente

Sarcina electrica a proteinelor mici si a altor macromolecule,

determinant major al PX: sarcinile negative prezente in

interiorul structurilor de difuziune favorizeaza tranzitul

moleculelor incarcate pozitiv si ingreuneaza trecerea celor

incarcate negativ

Fluxul lichidului extracelular prin peretele capilar – miscarea

de convectie a fluidului ajuta difuzia solvitului; efectul este

minor

Page 37: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Transcitoza Translocatie macromoleculara prin peretele celulelor endoteliale

folosind

vezicule de endocitoza (pinocitoza)

canale transendoteliale

Caracteristici:

Nu este guvernata de legile difuziunii

Descreste abrupt pt. molecule de dimensiuni mari

O parte din incarcatura macromoleculara poate fi procesata in

cursul transcitozei

Scazuta in capilarele cerebrale permeabilitate redusa a

barierei hemato-encefalice pentru macromolecule

Page 38: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Interstitiul Spatiile dintre celule sunt numite generic interstitiu

Interstitiul contine doua structuri solide majore: fascicule din fibre

de colagen si filamente de proteoglicani (98% acid hialuronic si

2% proteine)

Fluidul interstitial

Provine din plasma filtrata prin

peretele capilar are compozitia

plasmei dar cu o concetratie

proteica mult scazuta

Majoritatea este fixat intre

filamentele de proteoglicani gel

tisular; difuziunea se produce prin

gel aprope la fel de rapid ca prin

lichidul liber (95 – 99%)

Ocazional, o mica parte ramane

libera (< 1%)

Page 39: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Schimbul Capilar al Apei Fluidul strabate peretele capilar pe cale paracelulara (scizuri,

fenestratii, brese) si transcelulara (canale de apa formate de

aquaporina1)

Mecanismul dominant pentru transferul fluidului este convectia si

depinde de forte hidrostatice si osmotice numite fortele

Starling (1856)

Page 40: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Fortele Starling1) Presiunea hidrostatica din capilare (Pc) favorizeaza

iesirea lichidului din vas catre interstitiu

2) Presiunea hidrostatica a lichidului interstitial (Pi) se

opune iesirii fluidului din vas cand este pozitiva, si atrage

lichidul catre interstitiu cand este negativa

3) Presiunea coloid osmotica a plasmei (Pp) produsa de

prezenta proteinelor, pastreaza apa in interiorul capilarelor

4) Presiunea coloid osmotica a lichidului interstitial (Pi)

datorata proteinelor interstitiale si proteoglicanilor, pastreaza

apa in interstitiu

Page 41: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Presiunea Neta de Filtrare PNF, este suma algebrica a

fortelor Starling

La PNF pozitive eflux net de

fluid din capilare catre interstitiu =

filtrare

La PNF negative reabsorbtia

neta a fluidului din spatiile

interstitiale in capilare

Arterial end

DP DP

PNF

Page 42: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Coeficientul de Filtrare Rata filtrarii capilare depinde, pe langa PNF, si de numarul si

dimensiunea porilor hidrofili, precum si de numarul

capilarelor prin care circula sangele

Capacitatea membranelor capilare de a filtra apa pentru o PNF

data = coeficientul de filtrare (Kf) sau conductivitatea

hidraulica;

-unitati de masura: ml/min pentru of fiecare mm Hg de PNF

Rata filtrarii capilare va fi:

Filtrare PNF

Page 43: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Presiunea Hidrostatica din Capilar In dermul uman Pc descreste de la 30 mm Hg la capatul

arteriolar pana la 10 mm Hg la capatul venular al capilarului

Depinde de:

Rezistenta precapilara (Rpre) si postcapilara (Rpost): in general

Rpre > Rpost

presiunea in centrul capilarului nu reprezinta media valorilor la

cele doua capete ale capilarului

Presiunile arteriolara si venulara: Rpre > Rpost Pc este mai

apropiata de presiunea venulara, Pv, decat de cea arteriolara, Pa

Localizare: Pc inalta in capilarele glomerulare renale, capilarele

retiniene; Pc scazuta in capilarele pulmonare

Timp: fluctuatiile permanente ale diametrului arteriolar si ale

tonusului sfincterului precapilar conduc la perioade de filtrare neta

care alterneaza cu perioade de absorbtie neta in capilare individuale

Gravitatia: capilarele situate sub nivelul cordului au o Pc mai mare

Page 44: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

EFFECTUL MODIFICARII PRESIUNILOR IN AMONTE SI IN

AVAL ASUPRA PRESIUNII CAPILARE*

Pa (mm Hg) Pc (mm Hg) Pv (mm Hg)

Control 60 25 15

Presiune arteriolara

crescuta

70 27 15

Presiune venulara

crescuta

60 33 25

*Rpost/Rpre= 0.3, constant

Page 45: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Presiunea Fluidului Interstitial Pi este usor negativa in tesuturi laxe, cu valori in jur de - 3 mm

Hg

Pi este pozitiva in organele incapsulate (rinichi, muschi, ochi

etc.) si in interiorul compartimentelor inchise rigide (maduva

osoasa, creier); totusi, Pi in parenchim este mai joasa decat

presiunile exercitate de carcasa (rinichi: presiunea capsulara =

+13 mm Hg, Pi = + 6 mm Hg)

presiunea normala a lichidului interstitial este cu cativa mm

Hg mai negativa decat presiunea care inconjoara tesutul

respectiv (presiunea capsulara, presiunea barometrica)

Pi negativa este datorata drenarii lichidului interstitial de pompa

limfatica

Page 46: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Presiunea Coloid Osmotica din Capilar Proteinele plasmatice nu trec prin porii capilari (au molecula

mare si sunt incarcate negativ) mentin presiunea osmotica a

plasmei

Pp este de aprox. 28 mm Hg

19 mm sunt datorati efectelor moleculare ale proteinelor in suspensie

9 mm sunt produsi prin efectul Donnan: presiune osmotica produsa

de sodiu, potasiu si de alti cationi, atrasi de electronegativitatea

proteinelor plasmatice

Page 47: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Tipuri de Proteine Plasmatice si Pp Presiunea smotica – determinata de numarul moleculelor

dizolvate intr-un fluid proteinele mici dezvolta P crescute

albumina este proteina cea mai importanta pentru dinamica

fluidului intre capilar si tesut

Page 48: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Presiunea Coloid Osmotica

Interstitiala Mici cantitati de proteine scapa din plasma in interstitiu (100 –

200 g/zi); majoritatea sunt eliminate prin limfa (95 – 195 g/zi); o

mica parte este reabsorbita la capatul venular al capilarului (5

g/day)

Concentratia proteinelor interstitiale variaza de la tesut la tesut

(in ficat: 4 - 6 g/dl, in intestine: 3 - 4 g/dl)

Pi medie este in jur de + 8 mm Hg

Pi creste de-a lungul axei capilarului pentru ca:

La capatul arteriolar este filtrat fluid lipsit de proteine care

scade concentratia proteica in interstitiu (Pi mica)

Pi este crescuta la capatul venos al capilarului prin trecerea

din interstitiu catre capilar a unui volum de lichid lipsit de

proteine (reabsorbtie)

Page 49: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Filtrarea Lichidului la Capatul

Arteriolar al Capilarului

Forte care tind sa impinga lichidul in afara vasuluiPc

Pi

Pi

TOTAL forta spre exterior

Forte care tind sa pastreze lichidul in vasPp

TOTAL forta spre interior

Suma fortelorSpre exterior

Spre interior

Forta neta spre exterior

Page 50: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Reabsorbtia Fluidului la Capatul

Venular al Capilarului

Forte care tind sa pastreze lichidul in vasPp

TOTAL forta spre interior

Forte care tind sa impinga lichidul in afara vasuluiPc

Pi

Pi

TOTAL forta spre exterior

Suma fortelorSpre exterior

Spre interior

Forta neta spre interior

Page 51: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

PNF

Presiunea Neta de Filtrare

DP DP

PNF

Page 52: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Echilibrul Starling

Cantitatea de fluid filtrata la capatul arteriolar al capilarului este

aprope egala cu cea absorbita la capatul venular

Fortele medii care tind sa impinga lichidul in afara

vasuluiPc

Pi

Pi

TOTAL forta spre exterior

Fortele medii care tind sa pastreze lichidul in vasPp

TOTAL forta spre interior

Suma fortelor mediiSpre exterior

Spre interior

Forta neta spre exterior

Page 53: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Usorul exces de filtrare se numeste filtrare neta si reprezinta

volumul de lichid extracelular care trebuie drenat de sistemul

limfatic (2 ml/min)

Page 54: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Edemul Interstitial Edem (de la grecescul oidema, a se umfla) = acumularea unui

exces de sare si apa in spatiul extracelular, cu precadere in

interstitiu

Apare datorita perturbarii:

Fortelor hidrostatice - Pc mare datorita ortostatismului imobil

prelungit, venelor varicoase, hipertensiunii pulmonare, insuficientei

ventriculare drepte etc.

Fortelor coloid osmotice - proteinemie scazuta in sindromul

nefrotic, sarcina, malnutritie proteica, boli hepatice etc.

Proprietati ale peretelui capilar - permeabilitate crescuta datorita

inflamatiei, ruperii barierei endoteliale a vaselor cerebrale, leziunilor

induse de ischemie – reperfuzie etc.

Drenajul limfatic - excizia ganglionilor limfatici in chirurgia

oncologica, ganglioni obstruati de procese maligne, external

compresia externa a vaselor limfatice etc.

Page 55: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Reglarea Microcirculatiei Fiecare tesut isi ajusteaza fluxul in functie de nevoile metabolice

locale

Metabolitii tisulari regleaza fluxul sangvin local in paturi

vasculare specifice independent de reglarea circulatiei

sistemice

Poate fi:

Pe termen scurt (control acut)

Modificari rapide ale calibrului arteriolelor, metarteriolelor si

ale sfincterelor precapilare

Pe termen lung

Modificari lente ale fluxului in perioade lungi de timp - zile,

saptamani, luni

Creste ori decreste dimensiunea si numarul vaselor tisulare

(angiogeneza, arteriogeneza)

Page 56: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Depinde de mecanisme locale mediate de

Factori metabolici

Factori endoteliali

Procese autoreglatorii

Debitul cardiac este distribuit catre tesuturi in functie de nevoile

instantanee

activitatea cordului este optimizata prin ajustarea distributiei

fluxului de sange in periferie

Controlul Acut

Page 57: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Fluxul sangvin in diverse organe si tesuturi inconditii bazale

In cursul activitatii fizice intense, activitatea metabolica

musculara poate creste de peste 60 de ori, iar fluxul de sange de

aprox. 20 de ori (15,000 ml/min sau 80 ml/min/100 g de tesut

muscular)

Creier

Cord

Bronhii

Rinichi

Ficat

Portal

Arterial

Muschi (repaus)

Oase

Piele (la rece)

Glanda tiroida

Suprarenalele

Alte tesuturi

Total

Page 58: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Modularea contractilitatii CMNV in vasele precapilare este

mecanismul principal prin care fluxului capilar este adaptat

nevoilor metabolice tisulare

Fluxul capilar este invers proportional cu Rpre pentru ca

Rcap totala este mica, Rpost/Rpre ≈ 0.3 Rpre > Rcap+ Rpost

Rpre este determinantul principal al rezistentei totale a

teritoriului microcirculatiei (Rtotal)

Rpre este determinat de tonusul musculaturii netede in arteriole, metarteriole si sfincterele precapilare (R = 8hl /pr4)

Rolul Rezistentei in Vasele

Precapilare

Page 59: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Controlul Metabolic Sunt acceptate doua teorii pentru reglarea fluxului local, ca

urmare a modificarii ratei metabolismului, ori a aportului tisular

de oxigen:

Teoria vasodilatatoare

Teoria deficitului de oxigen si nutrienti

Page 60: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Teoria Vasodilatatoare Cresterea ratei metabolismului este urmata de o crestere a ratei

de productie a substantelor vasodilatatoare

Factorii chimici actioneaza direct asupra CMNV

MODIFICARI METABOLICE LOCALE CARE PRODUC

VASODILATATIE IN CIRCULATIA SISTEMICA

PARAMETRU MECANISM

↓ PO2 ↓ [ATP]i, eliberarea adenozinei

↑ PCO2 ↓ pHo

↓ pH ↓ pHo

↑ [lactic acid]o ↓ pHo

↓ [ATP]i Deschiderea canalelor KATP

↑ [Adenozina]o Activeaza receptorii purinergici

Page 61: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Adenozina

Formata prin degradarea nucleotizilor adeninici cand hidroliza

ATP depaseste capacitatea celulara de sinteza a compusilor

fosfatmacroergici, datorita:

- cresterii metabolismului local

- fluxului sangvin local insuficient

- scaderii pO2 sangvine

Adenozina difuzeaza din celule in CMNV activeaza receptorii

adenozinici canalele de K se deschid hiperpolarizarea

inchiderea canalelor de calciu voltaj-dependente scaderea

[Ca2+]i vasodilatatie creasterea aportului de O2

Page 62: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Teoria Deficitului de Oxigen Cand aportul tisular al oxigenului, posibil si al unor nutrienti

(glucoza, tiamina, niacina, riboflavina) descreste, vasele de

sange se relaxeaza si se dilata aportul de oxigen si nutrienti

creste vasoconstrictie fluctuatii periodice ale fluxului capilar

(vasomotricitate) reglate de nivelul oxigenului si nutrientilor

Page 63: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Endoteliul vascular este sursa unor compusi vazoactivi importanti

Eliberarea vasodilatatorilor – stimulata de shear-stress sau ca

raspuns la acetilcolina

NO – actioneaza prin GMPc – calea PKG pentru a descreste

interactiunea dintre actina si miozina (scade fosforilarea MLC)

precum si a [Ca2+]i (activarea SERCA )

EDHF – hiperpolarizeaza membrana celulara

Eliberarea vasoconstrictorilor: endotelinele (ETs) – efect puternic si

de durata; creste [Ca2+]i

Factori Endoteliali

VASODILATATORI VASOCONSTRICTORI

Oxid Nitric (NO) Endotelina (ET)

Endothelium-derived

hyperpolarizing factor (EDHF)

Endothelium-derived

constricting factor-1 (EDCF1)

Prostaciclina (PGI2) Endothelium-derived

constricting factor-2 (EDCF2)

Page 64: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Autoreglarea Flulxul sangvin local poate fi mentinut relativ constant in

conditiile unor modificari importante ale presiunii arteriale

Autoreglarea opereaza la variatii ale presiunii arteriale medii intre

70 si 175 mm Hg prin ajustarea rezistentei, astfel incat fluxul sa

fie mentinut aprox. constant

Autoreglarea este un proces autonom

Se realizeaza prin mecanisme miogene si metabolice

Page 65: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Autoreglarea Controlul miogen: alungirea CMNV prin cresterea presiunii de

perfuzie induce contractia fibrelor, mediata de receptori mecanici

membranari si cresterea influxului de calciu

Controlul metabolic: cresterea PO2 (ori scaderea PCO2, sau

creasterea pH-ului) ce urmeaza cresterii presiunii de perfuzie

induce vazoconstrictia metabolica, care va readuce fluxul local la

valorile initiale

Page 66: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Autoreglarea Importanta

La presiuni de perfuzie crescute, autoreglarea previne

distribuirea unui flux in exces catre organe care sunt deja

suficient irigate

Cand presiunea de perfuzie scade, autoreglarea maintine

fluxul capilar si presiunea capilara la valori adecvate

necesarului metabolic

este foarte importanta pentru organe sensibile la ischemie

(cord, creier) sau pentru cele filtreaza sangele (rinichi)

Page 67: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Controlul pe Termen Lung La adult dimensiunea si forma microcirculatiei este relativ

constanta

Exceptii: vindecarea ranilor, inflamatia, cresterea tumorala,

vasele endometriale pe parcursul ciclului menstrual, activitatea

musculara sustinuta si sistematica, aclimatizarea la altitudine

Hipoxia pe durate relativ lungi este urmata de expansiunea

patului vascular prin angiogeneza (= dezvoltarea de vase noi) si

prin arteriogeneza (= dezvoltarea circulatiei colaterale prin

remodelare vasculara)

AGENTI CARE AFECTEAZA CRESTEREA VASCULARA

PROMOTORI INHIBITORI

Vascular endothelial growth

factor (VEGF)

Endostatina

Fibroblast growth factors

(FGFs)

Angiostatina

Angiopoietina-1 (ANGPT-1) Angiopoietina-2 (ANGPT2)

Page 68: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Circulatia Coronara si

Metabolismul Miocardic

Page 69: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Aportul si Necesarul Miocardic de

Oxigen

Fluxul

diastolic

tissue

Rezistenta

Page 70: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Necesarul Miocardic de Oxigen Determinanti majori, reflecta starea activa a miocardului:

Tensiunea parietala (presarcina, postsarcina)

Frecventa cardiaca

Inotropismul

Determinanti minori, sunt legati de nevoile bazale de

oxigen:

Mentinerea structurii celulare

Activitatea electrica

Transportul transmembranar al metabolitilor (acizi grasi,

glucoza etc.)

Page 71: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Tensiunea Parietala, Stresul Parietal Tensiunea parietala – forta care actioneaza asupra unei felii

ipotetice de miocard, tinzand sa traga marginile sale una catre

cealalta

Stresul parietal – forta care actioneaza pe unitatea de suprafata

p – pressure

R – radius

h – wall thickness

Page 72: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Heart rate

Contractility

Wall

stressPreload

Afterload

Determinanti MajoriStresul parietal

Conform legii lui Laplace

Stresul parietal = pr/2h

Presiunea ventriculara

sistolica (p) depinde de

presiunea in aorta si AP,

adica de postsarcina

Raza venticulara (r)

depende de umplerea

ventriculara, care

reprezinta presarcina

Page 73: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Legea Laplace ne ajuta sa intelegem cum variaza necesarul de O2 functie de geometria si presiunea ventriculara

Creste cand:

- Postsarcina este crescuta (hipertensiune, stenoza aortica)

- Codul este dilatat

- Descreste cand:

- Miocardul este hipertrofic (h crescut)

- Presiunea intraventriculara este scazuta (postsarciana mica)

Page 74: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Frecventa cardiaca

Tahicardia

Creste necesarul miocardic de oxigen

Scade fluxul coronar prin diminuarea umplerii diastolice

Contractilitatea miocardica

Agentii inotrop-pozitivi cresc consumul miocardic de

oxigen datorita costurilor energetice mai mari impuse de

intensificarea contractiei

Page 75: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Aportul Miocardic de OxigenTransportul oxigenului si eliberarea catre tesuturi

Necesita

o cantitatea adecvata de oxigen inspirat (aer de calitate,

plamani sanatosi)

un numar suficient de eritrocite

hemoglobina sanatoasa

Fluxul coronar

Adaptat continuu la necesitatile metabolice ale

miocardului, pentru a evita hipoperfuzia care poate

conduce la ischemie sau infarct

Page 76: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Circulatia Coronara

(ACD)

ADP ram din ACD – dominanta dreapta (70%), ram din CX – dominanta

stanga (10%), deservita de ambele (ACD si CX) – codominanta (20%)

Densitatea capilara in cordul uman > 3000/mm2 (muschiul scheletic are numai ~

400/mm2)

Venele tebesiene dreneaza paturi capilare din grosimea peretelui ventricular

(ACD)

(CX)

Page 77: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Vascularizatia Coronara Epicardica,

Intramurala si Subendocardica

Page 78: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Anastomoze in Sistemul Arterial

Coronarian Vase colaterale intre ramurile

arterelor intramurale si in sitemul

venos ofera cai alternative pentru

fluxul de sange daca un vas de

sange este obstruat

Vasele colaterale se dezvolta din

ramuri preexistente prin

remodelare, care presupune

proliferarea celulelor endoteliale si

a CMNV (arteriogeneza).

Page 79: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Angiogeneza Angiogeneza = formarea de novo a capilarelor, care conecteaza

arterele coronare existente (geneza colateralelor subendocardice)

Factori implicati in angiogeneza: FGFs – fibroblast growth factors, VEGFs –

vascular endothelial growth factors, HGF – hepatocyte growth factor, HIF-1 –

hypoxia inducible factor-1, angiopoietin-1 (ANGPT1)

Page 80: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Fluxul Coronarian 5% din debitul cardiac de repaus (225 ml/min), desi greutatea

cordului reprezinta doar 0.5% din greutatea corporala totala

Depinde de

Presiunea de perfuzie = presiunea aortica

Resistenta vaselor coronare vasculature, data de

- Viscozitatea si inertia coloanei de sange (10 - 15%)

- Compresia externa in timpul sistolei (25 – 35%)

- Modificari ale diametrului vascular induse de autoreglare (60 –

70%)

GRADIENT PRESIONAL

Dp

REZISTENTA

R

FLUX

QQ=Dp/R

Page 81: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Compresia Extravasculara Reduce

Perfuzia Coronara in Timpul Sistolei

Coronary blood flow cycle

Perfuzia prin coronara

stanga se produce in

proportie de aprox. 80% in

cursul diastolei.

Cresterea frecventei

cardiace (= diastola scurta)

poate fi periculoasa cand

obstructia coronarelor reduce

fluxul sangvin

In coronara dreapta sistola

contribuie substantial la fluxul

total

Page 82: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Fluxul Coronar in Grosimea

Peretelui Ventricular

Sistola: endocardul este mai putin perfuzat decat epicardul

datorita unei mai mari presiuni intramusculare catre

cavitatea ventriculara

Diastola: endocardul are o rezistenta vasculara intrinseca

mai redusa o mai buna perfuzie in timpul diastolei, ce

compenseaza efectul sistolei

totusi, orice circumstanta care compromite circulatia

coronariana produce de obicei leziuni intai in regiunea

subendocardica

Page 83: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este
Page 84: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Masurarea Fluxului Coronarian

B

adenosine

A

Metode cantitative – precise dar

invazive utilizare limitata in clinica

Fluxmetria electromagnetica (A)

Fluxmetria ultrasonografica

intravasculara (B)

Page 85: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Metode semicantitative – arata distributia perfuziei

miocardice; noninvaziva, larg utilizate in clinica

Scintigrafia miocardica – determina distributia

izotopilor radioactivi (Thalium201, Technetium99) care

patrund numai in zonele perfuzate, cu ajutorul camerelor

de scintilatie

Page 86: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Tomografia cu emisie de pozitroni

(positron emission tomography, PET)

- bazata pe detectia radiatiei gamma emisa

de un radionuclid emitator de pozitroni

(trasor), care este introdus in organism prin

intermediul unei molecule biologic-active

- pentru determinarea perfuziei miocardice

sunt folositi N13, Rb82, O15EFORT

Page 87: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Reglarea Fluxului Coronarian

Se produce in principal prin ajustarea rezistentei

vasculare prin relaxarea/ contractia CMNV prin:

Autoregulare

Metabolica

Miogena

Control nervos

Control umoral

Page 88: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

AutoreglareaMentine perfuzia miocardica la nivel constant pentru variatii

importante ale presiunii aortice medii

Se realizeaza prin ajustarea miogena si metabolica a

rezistentei vasculare

Page 89: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Reglarea Nervoasa Stimularea simpatica

In miocard, creste metabolismul (creste inotropismul si

frecventa cardiaca prin stimularea receptorilor b1-

adrenergici) si produce indirect vasodilatatie metabolica

Asupra CMNV, prin activarea receptorilor a-adrenergici

produce vasoconstrictie

In conditii normale, vazodilatatia metabolica este superioara

vasoconstrictiei a-mediate

Stimularea vagala

Are un efect vasodilatator slab, datorita distributiei cardiace

minore a vagului

! Acetilcolina adminstrata direct conduce la o vasodilatatie

marcata

Page 90: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Reglarea Umorala Factori derivati din endoteliu:

Vasodilatatori: NO, PGI2, EDHF (endothelium-derived

hyperpolarizing factor)

Vasoconstrictori: endoteline (ET-1)

Altii

Angiotensina II, vasoconstrictor

Bradikinina, vasodilatator

Serotonina, vasodilatator

Page 91: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Caracteristici ale Metabolismului

Miocardic Predominant aerob

ATP-up este generat prin fosforilare oxidativa si, in mica

masura, prin glicoliza anaeroba

Surse de energie – majore: acizi grasi, glucoza, lactat;

- in cetoacidoza diabetica sau in

inanitie: corpi cetonici

Aport de oxigen normal: niveluri crescute de ATP si

citrat inhiba glicoliza anaeroba

Page 92: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Metabolismul Miocardului

Ischemic

Aport scazut de oxigen niveluri scazute de ATP citrat

glicoliza accelerata productie de lactat, scaderea

pH-ului

Cresterea concentratiei celulare a lactatului si a H+ inhiba

enzimele glicolitice depletia legaturilor fosfat-

macroergice ruperea membranei plasmatice si moarte

celulara

In cocluzie, in cordul ischemic glicoliza poate furniza

energie numai la fluxuri sangvine suficiente pentru a

preveni acumularea lactatului si a protonilor = limita

dintre ischemia usoara si cea severa

Page 93: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

A. Infarct miocardic in varful peretelui

anterior al cordului (infarct apical)

dupa ocluzia (1) unui ram al arterei

coronare stangi

B. Sectiune transversala printr-o a.

coronara umana la nivelul unei leziuni

aterotrombotice care a produs infarct

miocardic fatal

Ocluzia Coronara AcutaA

Page 94: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Coronarografia

Page 96: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

a

b

A

B

a b

a b

Angiografia prin tomografie computerizata (A)

Angiografia prin rezonanta magnetica (B)

A. ATC combina

utilizarea razelor

X cu analiza

computerizata a

imaginilor; imagini

obtinute sub

diferite unghiuri

sunt asamblate de

computer intr-o

structura tri-

dimensionala a

ariei studiate

B. ARM ofera un

contrast mai bun si

nu foloseste radiatii

inonizante. Nuclelii

atomici produc un

camp magnetic

rotativ, decelabil prin

scanare.

Este mai scumpa si

dureaza mai mult

decat ATC; are o

rezolutie spatiala

limitata

Page 97: Fiziologia Circulatieifiziologie.ro/didactic/2013-2014/cursuri/HemodinamicaRo2.pdf · Caracteristici Fizice ale Sistemului Vascular Velocitatea liniara medie a fluxului de sange este

Repermeabilizarea Arterelor

Coronare

Terapia trombolitica

Angioplastia conronariana percutana (PCI,

percutaneoous coronary intervention)

By-pass aorto-coronarian

Material trombotic extras

din artere coronare prin

PCI


Recommended