+ All Categories
Home > Documents > Fizica constructiilor 1

Fizica constructiilor 1

Date post: 14-Jul-2015
Category:
Upload: tudor-voicu-bradu
View: 240 times
Download: 6 times
Share this document with a friend

of 20

Transcript
  • 5/13/2018 Fizica constructiilor 1

    1/20

    )-r,/

    ,T..- durata de aparltie a . condensulul. determinata conform graticului dinfigura 5.53, care indica numarul degrade-ore in functie de temperaturaaerului exter ior in per ioada de iama.Ou ajutorul cantitaW de vapori de apa.Pa, aeumulata in elementul de construct ie ,se poate ealcula cresterea umiditatli AW.!in s tratul de termoizolapie, in perloada deiarnj i, care t rebuie sa sat isfaca inega lit atea :

    (5.159)Fig. 5 .53. Gra ticu l nurnaru lu i de grade-o ra, In f unc ti e d e t empe ra tu ra a erululexteri or , In per ioada de iar nl l. in care d este grosimea s tratului termoizo-Iant in care se condenseaza vaporl . de aps,in ill;} P - densi tatea aparenta a materialu lui te rmoizolant, in kgJm~ ~i.n .W.am - valor ile umiditati i maxime admisibi le in materia lele de construe -tie, in % .

    Capitollli (;

    ACUSTlCA CLADlR1LOR

    6.1. GEN.ErRALITArIPreocuparile privind acustica clMiri lor dateaza din timpuri stravechi. inperioada dezvoltarii culturii grecesti, Aristotel (3.84-322 ie.n.) a clasificatramuri le acust icii in: propagarea undelor sonore, construct ia instrumentelormuzicale ~imecanismul auzului . Oivil izat ia antica s-a preocupat de eonstruct iateatrelor 9itemplelor (Vitruviu sec. I..e.n. ), unde s-an aplicat principii de (1CUS-tica valabile, in parte, ~iintimpurilemodeme. 1n arhitectura antica, preocupa-r ile de acust ica se refereau, in special , Ia construct ii le in aer I iber (amfiteatre) .illEvul Medin si in Renastere , opiniil e lui Aristo tel privind fenomenele fi ziceau constrtuit dogme intacte. Galileo Galilei ~i Isac Newton, in seeolele XVI~iXVII, abordeaza inves tiga.t ii privind propagarea undelor sonore. Prima car te,intitulata Acustica, apartine lui Chladni (1756-1824). Intre anii 1810-1830Young, Fresnel , B 'our ier, Poisson, Laplace ~ia.l~ii dezvolta teoria propagariiundelor elastice ~itermice. in 1851 Corti (1822-1876) descrie structura urechiiCR . organ al auzului, Prima lucrare moderna, intitulata Teotia sunetului,'a,pareili1878 ~i se datoreste lui Rayleigh (1842-1919). Acustica spatiilor inchise(incaperllor) este 0 preocupare relativ reeenta. Primele elemente fundamentateti in~ific, privind acust ica cladiri lor, au fos t precizate de catre Sabine (1868--1919), la inceputul acestui secol.13 8

    Problemele privind aeustdca e ladi rilor se refe ra Ia doua aspecte d istinc te ;_ studiul sunetnlui ca factor nociv (zgomot) in orase ~i clMir i ~imasurilede protectie san de izolare fonica;- studiul conditiilor pentru 0 auditie buna in sali, auditorii etc., constituindacuatica incaperilor. .intara noastra exista realizari de valoare din punct de vedere acuatic; deexemplu : Casa radiodifuzinnii , Oentrul cinematograf ic de la Buftea, salaPalatului .R. S. Romania, sala Teatrului National, Bucuresti, Craiova, galaTeatrului de stat din Tg. Mures, cinematografe, sali de cultura la Suceava,Baia Mare, Hunedoara, Petrosani . Dezvoltarea conatructdi lor social-culturaleinviitor implica 0 larga i aprofundata, cunoastere a principii lor de acust ica.arhi tec tura la, i ar cerinte le de confort acna tio in locuinte 1industrie implicamasuri eficiente de protectie contra zgomotului. , .Izolarea acust ici1 intervine la cHidiri le de locuit ~isoeial-oultnrale, Ia eon-structiile industrials ~iin spatiile de otreulatie urbana, in exteriorul ~iinteriorulconstructlfler. .Actiunea noeiva a zgomotelor, cu efecte de. poluare sonora a m~diulu~ambiant , seexpll es prin aceea c& vibratiile sonore se transmit asupra creierulni: ; ; 1 in acest mod asupra intregului sistem nenrovegetativ, putind orea astfeldezechilibrul organismului, insomnii , nevroze, bal i diges tive, boli de inimii. etc.Lehman stabileste urmatoarele valor i ale nivelului zgomotelor, in functie "deefectele pe care Ie produce:- intre 30 i 60 dBAl efecte psihice :-intre 65 ~i 90 dBA, efecte psihice ~ivegetat ive ( in aceasta categor ic intracea mai mare parte a zgomotului de cireulatie) i- intre 90 ~i120 dBA, efecte psihice, vegetative ~iotologice ;-lao 120 d.B~, dlIpa. .scurt timp apare surzenia remanenta.Realizarea coDfor tului la noile conatruct ii este indisolubil legata de masur iconstructive eficiente privind protectia i combaterea zgoIDotului pe cai mul-tiple (1[1.sursa, Ill. t ransmis ie, prin absorbjie etc.)

    6.2. NOTIUNI DE ACUSTICA6 .2 .1 . SUNETUL CA FENOMEN r rzrc

    SiInetul poate fi analizat in douaacceptiuni . -,_ jizic, ca fenomen o~i~ectiv, prin care se in~lege ~i~r~tia mecanica aparticulelor de aer, capabila de a produce senzatia auditiva ;

    - . - j iziologio, ca fenomen subiect iy , prin ear~ se in~eleJ: iesen.zat~~recep~io-na ta ~i loca li zata de organe le aud itive, produsa de anumi te osc ila ti i meearuce,Pentru ca un ascultator cu ureche normala sa perceapa ca sunet 0 oacilstiemecanica este necesar ea aeeasta sa aiba 0 freeventa situata. in domeniulaudibi l (i6 ... 20 OOOHz), sa fie caraete riza ta printr-o energie euprinsa intreanumite limite ~i sa aiba. 0 durata de eel putin 0,06 secundc.Sunetul ii zit} este produs de vib rati a corpurilor solide ~i fluide care, t rans-misa aerului inconjurator, ajunge la urechea omeneasca dind senzat ia sonora .Sunetele se datoresc mi~car ilor oscilator ii ale mediilor elast ice.

    13 9

  • 5/13/2018 Fizica constructiilor 1

    2/20

    Fig, 6,1. Fazele vlhratlel moleculelor de aer la oscllatta lamer elastice :q - v lb ta .CJeoomp le , t !: to r c: If:e if - f ue le d e comnrlmare 8 - 1 d e s tL n d e re a moleculel~.1' de eee.

    Propagarea mi:cii.rilor?scilatorU din aproape in aproape, in mediile elasticase datore~te. for_telor e!ast.lCe.Un punct material inmiscare osciIatorie devine ~sursa de osciIa~le. Oscilatia care .se p~opaga in timp liiispatiu, constituie 0 unda,Loc~ geometric al punctelor atmse 10 acelasi moment de mi~carea oscilatorieconstitnie 0 supraiata de unda. 'Exen:Plul c.la~ic de vibratie este prezentat de lama elastica ineastrata Ill. 0extremi tats ~l libera Ia ceala lta . (fig, 6.1, a), care se deplaseaza cu 0 vitezu.con_stalfta, t .rec~~ pe~iodic prin pozitia iniYiala. de repaus (0). Sunetele sin'te~lse ~ ~o~un. ill ~~care oSCl.l~tone~i se propaga sub fonna de unde, decipnn miscan oscilatorn ale mednlor ce Ie strabat .Propagarea s:mete1?r inaer s~ realizea~a prin un de sonore, jar in solide,p~m ~de elastice. Distantele d!lltre doua .maxime de presiune suceesive, pedlrectUl. de pr?p~are, caracterizeaza Iungimea de unda A,care pentru suneteeste de 3 em pma Ia 20 m.Asupra aerulul, vibratia mecanlca exereita presiuni ~i destinderi ce fac ca

    molecuIele aerului s a vi?reze in juruI unei poziyii de echilibru (fig. 6.1, b, c,d, 6, f) 1 : n . zonelc de presiune, molecnlele se apropie uncle de altele, iar in zo-nele de depresiune ele se indeparteaza. .Ceea ces-a am.tat pentru acr este valabil i pentru apiL ~icorpuri solide,.in~e~eral pen~r?,once mate.~al. Su~etul este deci oseilatia moleeulelor materiale~njurul positiei ~o.rde e~hlhbru. Piecare dintre particulele care aicatuiesc mediulillcare este stablli tun cimp sonor aeafIa inmiscare oscilatorie.in cazul fluidelor (gaze ~i Iichide), in lipsa suprafetei l ibere sau a suprafetelde s~par~re a do~ lichide, propagarea undelor sonoreare 10cnumai prin undelongitudlll~le. ~~carea :rartl?u_~elor de aer Ia propagarea undelor aoustieeeste supusa !egilor aerodinamioii , Daea frecventa osei lat ii lor acustice nu esteprea mare ..~l .propagarea: un~elo~ se. examineaza pe distante rela tiv mici , sepoate n~ghJa influenta VISCozltatn asupra procesului de oscilatie a particulelorconsld_erllldu-~e,aerul ca.un.fluid compresibil ideal, a carui miscare este subo/donat~ ecuat~el de .COJ;t illUlta te 9i ecnatii lor lui Euler. Dinpunctde vedereteoretie, mediul fluid ill care se propaga undele sonore se eonsidera continuuomogen, perfect fluid (fad viscozitate), perfect elastic ~i f~ra. inertie terrnica~~~:o~agarea ene~giei sonore prin ~de elastice, in sonde, 'este dato'rata mis-cam din aproapo ill aproape a partioulelor materia le prin deplasarsa transver-s~li ir~a:u longi tu~ala pe dire~tia d~ inaintare a oscila tiei, prin comprimari ~idilataa-i a l ; - p~rtlCul~lor mater iale ( fIg. 6,2). in mediul solid vor exista deciu.nde longltud!nale l 1 l : care part.ic~~le ?sc~eaza. in,lungul propagarii undei

    ~1 u~de transversale, ill care oacila ti ile particu lelor smt perpendiculare pe di,rectia de propagare a undei acust lce .1 4 D

    ,I"

    r

    Fig. 6.2. Propagarea sunetutui prln undeelastice :a ..-unde k&ru!Ters&l~: b- - unde IO.D.&' l tudIOAle .

    Fig. 6.3. Exprlmarea slnusoldald a mlscariisunetulul pur tntretlnut.

    Modificarill l de presiune ale mediulul e lastic de propagare a sunetului defi-nesc presiunile sonore p. 10aer, aceste presiuni sonore pot fi mal mart sau malmici decit presiunile aerului lini~tit Po , adica p P o'Sursa sonora. se considera punctiforma, iar forma undelor sonore, sferica. .La distante mari fata de sursa, undele sfer ice pot Ii considerate plane, ceea cecorespunde pozitiei sursei I l l . infinit.lI-Iir;;careaextremitaW libere a Iamsi, r;;ideci misearee, oscilatorie a particulelorde aer, poate fi exprimata print r-o functie ainusoidala (fig. 6.3), in cazul vibra-tid intretinute, reprezent ind ecuatia osci la tie i sonore, de 0 anumita frecventa,cu defazaj initial:

    y =.A sin (27tjt + (3 ) =A sin (Ult + ( 3 ) r (6.1)in care: y este presiunea sonora exercitata de sursa sonora. asupra aerului;

    A. - amplitudinea ce oaracterlzeaza cea rnai mare deplasare aeapatu lui l iber al larnei faya de pozitla de repaus ~i reprezintapresiunea maxima exerci ta ta asupra aerului ;t timpul;j frecventa definita de numarul de vibrati i produse in unita teade timp:w pulsatia oscilatiei sonore, egaHLcu 27t!; !=+ ; w = 2 ; ;T perioada sau cie lul, adlca timpul neeesar unei vibrat ii pent ru areveni Ia pozit ia de repaus t recind succeeiv prin doua maximede sens contrar;(3 - faza initiala.Expresia vitezei oscilatiei este :

    dyV = - = A co cos { c u t + ( 3 ) .dtAcceleratia micarii rezulta :

    d'yY = - = - A cu 2 sin (w t + (3 ) =- w2 y.dl' (6.3) ,

  • 5/13/2018 Fizica constructiilor 1

    3/20

    , ,

    in natura, oscilat ii le sonore se manifesta complex ca "ViDratii t ransmise prindi ferit e medi i eu viteze ~i Irecvente "Variate, eu amplitudini variabile ill timp,sub forma de unde inc idente ~i reflectate a le ca rer efeete se suprapun, se inte r-fereaza ~ise amortizeaas, astfelIncit exprimarea analities a fenomenului estepractic posibila numai aproximati"V."illreaJitate, oseilatia sonora este 0 vihratie compusa a aernlui ~ia elementelorde constructie i instalat ii , in domeniul de frecvente 20. . ".20000 Hz, aleatui ta"din suprapnnerea oscilatiilorcu caracteristici variabile illtimp ispatiu.Oriee oscilat ie acust ica poate f i asimilata eli oscilat ia armonica, care teoreticpoate fi s tudiata ell ajutorul teoriei oscilat ii lor l ibere 9ifortate neamortizatesau amortizate, in eazul t ransmisiei sunetelor prin aer i cu ajutorul teorieivibratiilor longltudinale i transversale ale elementelor de constructii ~i ~sta-latH, in cazul transmiterii sunetelor prin solide.

    6.2.2. ECUATIA ChU'ULUI SONOR

    Portiunea din spatiu ill care se propaga unde sonore ca rac teri zeaea cimpulsonor.In studill e de acusti cd se distinge micarea oscil atorie a part iculelor mate -r iale ale mediului elastic, prin care se propaga sunetul ~i miacarea undelorsonore ce caracterizeaza propa.garea fenomenului sonor .o caracteristlea de baza a sunetului este viteza sa, notata cu a, exprimatain em!s ~icare caracterizeaza miscarea oscilator ie a undei acust ice, transmisaprintr-un mediu elastic .Considerind expresia elongat;iei y a mi~carii oscilatorii a unei particulemateriale M, dintr-un mediu elastic, la distanta x de origine, sub forma

    y =A sin (wt +~),situa ta pe axa de propagare a osc ila ti ei sonore (fig. 6.4) incare mi~carea unde i sonore , propagate cu vi teza "0, este in. faza eu oscilat iaparticUlei materiale din origine, dupa timpult', spatiul parcnrs de undasonora. este : 'I8= i' sau t' = .:_ ( 604)

    Luind J3 =0, elongatia punctului M este ;" " > ' < 1 : : = A c - ~ ' \ Ul~-{d) ? y =A sin (wt - wt').

    Deoarece w = 2 T r r , t' = . . . : . . , A=i T, expresia e longa tie i rezu lta :c "(6.5)

    .A . ( 2 1 < 2 r r s )Y= sm -t- -- =T T co e / Q f J J u , l iq HFig. 6.4. Relatla Intre elongatia U stdistanta s de propagare a !ni~cariicscllatoru, (6.6)142

    21': K btiFacmd notat ia T= , se 0 ,me:y =Asin (wt - Ks). (6.7)

    Expresiile derivatelor de ordinul1 ~i2 in raport eu t ~i 8 smt : ~" '1." ~~'AwCOS(~t":"K8)11'0- - Aw2 sin(wt -Ks) =~; (6.8) 'j:::_.\.,o t ~ U W 8"t.

    ! J i _ " , : " , -AKcOS(Ult"::K8)~= _AK2'sin(wt-Ks) =~'}::.~ t.~s \V 0 \~.VJ k OS!.-Folosind r ela tiile s ta bilite , s e s cr ie egalitatea expresiilor lui Y_:=;,r-_" - - + t -

    1 o 'U 1 i)Sy -=c _.1 - -;.- &0 = - [(2 OS .

    ~i deci :(6.10)

    t ri locuind co~i K ; seohtine ecuayia elongatiei cimpului senor unidirectional:" (6.n)

    Pe aceeasi baza. se pot stabil i ecua~ii le ce caracte rizeaza pr~si~ea , ~ 9~acce lera ti a undei sonore , ca re pentru parametrul q se prezmta sub forma."Q.)'L_ ( 3 f F Y ' _l: _ "2= o'q = 02 iPq ~ tT~~u~t'~ (6.12)IQ.:l. :-(?iT)2 - , ' 2 . - C. ~ a I' a s ' .c.._~~()~ "2) pcntrt'cazul general al chnpului senor s~ayia l, re la~ul ' ce eapnma props-garea undelor acust ice, in atmosfera l iD.i~tta, se ?rezinta sub forma operate-rulni Laplace, astfel : " "

    (6.13)

    incare q este expresia potentiala de viteza. a energiei sonore ca~epoa~e :~pr:-zenta de exemplu valoarea instantanee a abaterii presiunu dIUunda 'acust ica de la o valoarea ei de echil ibru, q o ;x, y, z - coordonate spatia!e. , .In coordonatele sfericeJ ecua~la cimpului sonor este :

    1a dcp 1~___ r 2"--- 1-,c ' (Jr dr ct i3 L (6.14)sau notind q =9,

    (6.15)

    143

  • 5/13/2018 Fizica constructiilor 1

    4/20

    ih'1_ = - "'-'..01~~a... , , - C > ( U . e e ~ (6.21)~"'-~/Q""\~~Deoarece m =St fl = ScM p, se obtine : t : : . . t . ~ " - \ ~

    T.1 t.u .n'\ ""'-.I 'f _".. , e . . I ' \ ~ h teb..l! =m - = S cpu. l '. (6.22)t.t ;,,"o\O~I,j\'" = = S.t

    Daca se egaleaza expresiile fortelor sonore se obtine : \S E .! !. .. = S o up sl.deei : 02 =-~(6.23)c ' p

    ~~~Q:::~,~t.J " \ ,'-< \b o ~ ~~

    Solutia ecuatiei (6 .14) este :(6.16)

    in care f *i g smt functi i arbitrate, iar K ~iK', constante .. In cazul undelor plane, r =constant, astfel indt expresia undei plane este :(6.17)

    6 .2 .3 . VlTEZA DE PROPAGARE A UNDEI LONGITUDIJ\TALE SONDREINTR-UN llEDIU ELASTICltn solideJ transmisia sunetului poate avea lac ca ill clemente asimilate cucorZI,. bare, pUtei, tuburi.O J . Se conside ra un mediu sub forma de bara (fig. 6.5), de sect iune S, prin carein timpul M se deplaseaza energia sonora pe distanta l eu viteza 0, prin undeIongitudinale. Considerind mlscarea unitorma a energiei son ore, rezulta :

    (6.18)Particulele materiale din sectiunea AB, supuse osci latiei mecanice, se depla-seaza in acelasi timp eu viwza u, diferita de viteza c a undei sonore si ajung InA' B'. Comprimarea volumului mediului elast ic , dator ita presiunii sonore, estedata. de expresia :

    Lll = utlt. (6.l9)Conform legii lui Hooke aplicata 1 30 medii elastice, folia este data de pro-dusul P=O '." E E t J . / u/ll uCunoseind ca cr= e = - = E -. - = E --, se ob tine .I eM c

    1 f ' = SE~c (6.20)Expresia fortei sonore poate Ii serisa ~i astfel :

    S... , v p n . . . t n . - 6\ \ A ~ ' c.r.

    ~BL.~_{. -10

    F=m a=m U - UD .=m ~.ill !1t

    F ig . 6~ . Vi tez a d e p ro-pagare a undel sonor eIongitudinale mtr-unmediu clastic.144

    " .

    ReIa.~ia (6.23), denumita formula lui Newton e:!!prima viteza sunetului..J!!. .. .bm~ise poate scr ie sub forma:

    (6.24)

    in care E este modulul de elasticitate .al aerului, in g!ems2, iar p-densitawaaparent1l. a mediului, ill g/cm32). IIi roediul solid, considerat izotrop, elastic ~inelimitat, incare apar ~itensiunitangentiaJ"e ~i deci forte de forfecare, se pot propaga doua tipnri de unde elas-tice : longitudinale ~itransversale.Directia de propa,gare a undei longitudina1e (unda de comprimare ~i deintihdere) coincide eu directia mi~carii oscilatorii a particulelor mediului (fig. 6.6).Viteza de propagare a undei longi tudinale, in mediul considerat nelimitat"este egalii, cu :V 1 :: (1 - fl.) 1 = p(l + !L)(1 - 2 fl.) (6.25)"y\~~ 4 . \ J . & e i ~rt..s\)e-rScl({

    tn care: Eestemodulullui Young, tndaN{cm2; ct.-:::~__, -"j u . ' - > . .& ~ C;~5{.(. coefieientul lui Poi sson; f, 11P = v / g , masa unitatii de velum a mediului; I..uDc.t\l~lJt d e : -v - greuta tea unitayii de velum a mediului, in daNJcm3 ; Q\u~\tc:aK?;.. g - aeceleratia gravita.tionala, illm/s2.3 ) .tn cazul cind f< cl/4 h, h fiind grosimea elementului de constructie, acestapoatefi reprezentat ell .0 ;vlaeii.subtire, oscilatnle antisimetrice se transform a .in oseilat ii de incovoiere, tar undele longitudiuale i transversale se transformain Unde de lneovoiere. Viteza de propagare a undei de ineovoiere in J .?laea esteegala cu :

    -,((h~6)in care D este rigidi tatea cil indrica a placi i la incovoiere egala cu : Eh2{12 (1-f1-2),iar h - ~oSimea placii.. 1 In aerJ gaze] expreaia vit ezei sune tului este :

    (6.27) -

    in care Yo este raportul dintre ca ldura speci fi ca, l ap resiune constanta ~ivelumconstant, a1mediului de propagare ; la aer Y o = 1,41, iar p - presiunea sta-tica, inNfm10 - c. 314 145

  • 5/13/2018 Fizica constructiilor 1

    5/20

    'J Tabelul 6.1

    Medlu! prfn care se I YHaa. .sune~ululc,tranamlte eunetut . m /B .

    in care (3 . este eoefieientul de comp resibili-tate a lichidului.In tabelul 6.1 se prezinta valorlle vitezeisunetului prin diferite medi i. In problemede constructt i intcreseaza in mod deosebit vi teza sunetu lui iu aero i'li.prinsolide, ee caracterizeasa structura elementelor de constructii : ; : i instalatii. inaer, viteza sunetului variaza eutemperatura (0 =30 0 ,6 O ): ;: ieu umiditatea.Materialele compaete (betonul, o~elul, pamintulj propaga bine sunetele.Materialele poroase (vata, pisla, ~esaturile) absorb sunetele : ; : i se opun la trecerealor, de aceea se folosesc 1a izoHiri acustice. Absorbtta sunete lor se expl ica printransformarea energiei acustice in caldura. .'1ntre frecventa j, lungimea de unda A,viteza c i'll.perioada T, ee caracteri-zeaza oscilatii le armonice sonore, ex:ista relatii le :

    AerApaOte!Lemn

    34 014505 00 0- .1000... 4000

    50365251045 H ID

    CauclucZidlirieAluminiuStieHl

    0= V ; p , , (6,28)

    1 ,C ;f=-y:; i= I.' t..=cT.

    Fig. 6.7. Generator de ton.1 46

    (6.29)Sunetul pur,' caraoterizat printr-oanumitafreeventa ~ipresiune, poatefi ob~inut cu ajutorul generatoruluide ton (fig. 6. 7), care, trebuie s aasigure 0 efieienta uniforms, inban-da, frecventelor de lucru cu 0 aba-tere de cel mult 1 dB. Pentru rnasu-

    ratori acustice in constructii, se folo-sese generatoare, special construite,care emit sunete albe ~i sunete vo-bulate. "6.2.4. 'CARACTERISTICILE riE PRESil.:NE,INTENSITATE:;;I AIlSORBTIEA SUNETELOR6.2.4.1. Presiunea si intensitatea

    sonora, Miscares owllatorie a parti-culelor materials l}i deci miscarea un-delor son ore este. influenyata de~siunea exercitata asupra .mediululelastic.

    Presiunea sonora p. eX'ereitata. de a BurSa sonora asupra mediului inconjn-rator este data de raportul p =FIS, in care l!' este forta exercitata asupraaerulni ~iS -mar imea suprafetei pc care actioneaza, Ou cit presiunea este maimare, en atit amplitndinea oscilatiei sonore este mai mare I I - i deei sunetulern is este mai tare.Preeiune sonora pe uni tatea de suprafaya poate fi obtinuta cu rela tda :p = r = E e = _!!_,c (6.30)

    Considerind E = 02 p, pentru solide, se obtine :p = p c u' ~i deci : Pma$ = pc Umaz' (6.31)

    Pentru nrasurarea presiuni i sonore se foloseste unitatea de presiune sonora,denumlta , bar , ee este defin it astfel:

    De exemplu, soapta creeaza illaerla distanta de 1m 0presiune de 0,01 bari,strigatul 10 bari ~iun motor de avion 200 bari,Considerind presiunea statica a aerului hnistit, P.' sub actiunea oscilatieisonore, presiunea aerului YaJ.'iaza intre limitele Pm"", : ; : i Pmln (fig. 6.8). Pragulminim al presiunii aerului pentru a avea lac senzatia auditiva este :

    (6.32)iarpragul maxim este :

    (6.33)Taria 8unetului este in funetle de nivelul sau energet ic si poate ii exprimatsprin intensitatea sonora I, care defineste fluxul de energie sonora I l , ce treceintr-o secun~a. printr-o snprafata de 1 m2, perpendiculars pe directie, depropa-gare a under sonore :

    < I>1=- [Wjm2].S (6.34)li'luxul sonor este energia sonora. in unita-tea de timp :

    = ~ [ergijs]. (6.35)II N " " . , \ \ ' ~ . I - < ; ( \ t C < ; ; ~ < i . b ~ 1 1 \ ~ =: : t;:1 -j1n cazul undei sfel' iec, valoarea fluxului deenergie sonora, if J, inW, la distantar, este :

    .q , = 4,.,.Qr ~ideei : IT = _ _ ! R _ _ . (6.36)4,. t',-!T

    Fig. 6.8. Variatla preslunll aerulul PI,.lnrapor t cu presiunea statica , p"1 4 7

  • 5/13/2018 Fizica constructiilor 1

    6/20

    lntensitatea SOnora poate fi definit.a ~i ca produsul dintre energia acustica W~i viteza sunetului (J :1 2 1 2 1 p ; ' . . " . c - ; _ " "1= W (J=mUma,,(J =- pUm",,(J= - p(J- = --' (6.37), 2 2 ? pic' 2r=

    fJ.... =

  • 5/13/2018 Fizica constructiilor 1

    7/20

    I I I; : : : , ,, ,., , Fig . 6 .10. Sca la oblsnulta de reprezentaregra[i",:l.a frecven telor utilizlnd ca unitate demasu ra int ervalul d e 1/3 oc ta va,

    - - -~~\, i; l~~~~i .t ~~~~ ~,ra~~~~r'm~Irr.f,H

  • 5/13/2018 Fizica constructiilor 1

    8/20

    T ub e/ il l 6 .: :. .,

    CoOt lc l e n \1 I de AOOorb l le . " ' G . " , '. pentru rrec-eute , IMaterllilul In fu 1I

    12 5 I 250 I 500 I 1000 I 2000 I 4 000 I:iLinii minerala de 10 em grosime I0,42 0,66 0,73 0,74 0,76 0.79~- ~-VaUi de sticl~ nfinata de G em groslme 0,09 0,39 0,61 0,74 0,83 0.87-~------- ----,Plsla rnoale de 1,2 em groslme i0,02 0,04 , 0,10 0,21 0,57 , b ,9 2 !Cover de 5 em grosime 0,04 - 0,50 - 0,52 --- -- ,--Draperle de catifea (0,6 daN/m'), rnontata la 10emdistantll de perete 0,06 , 0,27 0,44 0,50 0,40 0,35--,~- -------.Parchet din e senta tare, 18 mm grosime, montat In ,asCalt 0,04 0,04 0,07 0,06 0,06 0,Q7 I_ IPlaca] d~ 3 mrn groslm c montat la fi em distanta de pe - 0,11 ,rete 0,21 0,10 0,05 0,03 0,02Panouri pollclllndrice din placa] de 6 mrn groslme 0,28 0,26 0,15 0.11 0,09 0,06--~- ---Geamuri man tate In Ierestre 0,35 0,25 0,18 0,12 0,07 0,04 ,--Beton vopsit In vopsea de ulel 0,01' 0,01 0,01 '0,02 0,02 0,02

    ,.------Tencuiali l. netedll 0,01 0,02 0,02 0,03 0,04 0,05 ;----- i,Tenculala izolantii acustlc, de 10 mrn groslme - 0,03 0,07 0,11 0,20 0,34 ;-- --,Linoleum de 6 rnm groslrne, montat pe beton 0,01 ~ _~"O _ - """ I~,0",-Absorbt ia publicului, 1 persoana pe tn' 0,17 __0,36 _9.:~ _ O ,5 ~_ ~ ~ O ,H \ ;Absorbpa unui SCBun d in p laca ] 0,02 0,02 _ 0 ,02 _ .O < ~ . O,OJ IAbsorbt ia unu 'fntolill capitcnat 0,11 0,18 0,28 0,351 0.45 0,42:

    ,,~ ~-Absorbtda acustica totala, inm2, a suprafetei S, caracterizata prin coeficien-tul de absorb ti e a . , se poate est ima cu relatia : :

    A =CI .~S . (6.51)Coeficientul de transmisie acustica Cl.lf =t', in runctie de intens itatea sonora,se exprima cu relatia :

    (6.52)

    Se poate def ini, astfel, gradul dereductie sonora, a1unui element de construe-tie pe baza relatiei :

    152

    Reflexia ~i absorb via sunetelor' intr-o incapere conditioneaza carac-teristicile acustice ale incaperli i ni-velul sunetu!ui in spatdile invecinate.

    ,s .2 .S . SUNETUl . CA FENOM;EN FIZ IOLOGIC

    iI,

    Sunetul fiziologie caracterizeaza;senzavia auditiva ~i se produce pentruvibrati! avind frecventa intre 16 ~i',20000 Hz, interval ce defineste do-,meniul de audibilitate (fig. 6.13) ~icuprinde sunetele pentru care ureehea orne-.neascs este sensibila la vibra tii mecanice . Vibratill e cu frecventa mai mica de16 Hz alcatuiese domeniul sub limita audibi lita tii Gi se numesc infrasunete,far cele cu frecventa mai mare de 20 000 Hz, alcatuiesc domeniul peste Iimitaaudibilitatii ~i se numesc ultrasunete.Scara inaIt imilor sunetelor, care expr ima aspectul f iziologic al f recventei,permite ordonarea sunetelor in t rei categorii :- sunete grave, eu frecventa 20 200 Hz;- sunete medii, cu frecventa 200 2 000 Hz;- sunete inalte, cu frecventa 2000 20 000 Hz.Pentru ca un sunet sa poata fiperceput, asa CUlU s-a subliniat, este necesar-ca intensitat ea sa sonora. sa . aiba. 0 anumite, valoare minima ce depinde defrecventa sunetelor I)i de sensibilitatea nrechii. Conventional, ca limita inferioaraa sunetului perceptibi l, se ia sunetul cu frecventa 100 Hz si presiunea sonora.2.10-5 Njm2 san 10-12 Wjm2. Aceasta. l imita inier ioara se numeste prag de,audibilitate, r.a.r~. 'de.rizat prin vaIoarea. presiunii acustice minime, pentru 0frecventa data, care produce 0 senzatie audit iva perceputa de un ascultator ,otologic normal. La sunete eu frecventa mai mica. Iii mai mare de 100 Hz,pragul de audibil itate creste, adica 1 3 1 sunete grave este neeesara a intensi tatesonora. mai mare, pentru ea sunetul sa poata fi perceput, Sensibilitatea maxima.a urechii corespunde sunetelor cu frecventa int re 2 000 I)i 5000 Hz.SuneteIe foarte puternice produc senzatia, de apasare asupra t impanului ~ise transtorma ill durere, fenomen ce are lac pentru cele a caror presiune este'de 2.101N 1 m 2 , Ia frecventa de 1000 Hz. Limi ta superioara a audibi lita tiisunetelor determina pragul senzatie! dureroase ~i se def ineste pr in valoareapresiunii acustice, pentru 0 frecventa data, care produce unui ascultator oto-logic normal 0 senzatie: de durere. 'Sensibilitatea urechii omenesti variaza cu frecvenja, in sensul ca sensibilitatea-es te maxima pentru frecvente apropiate de 1 000Hz. infigura 6.14 se prezinta,curbele Pletcher-Munson, de egal nive l de tarie sonora. (izosonice ), pentrusunete percepute de un ascultator cu ureche normals,Marimile sonore prin care se exprima canti tativ senzatii le audit i-ve se numesc.marimi auditive ~i se ,refer-a la:- intensi tatea audit i'va, I.,ce caracterizeaza energetic taria. sunetului pereeput-de urechea omeneasea ;- ni-velul de intensi tate audit i-vl l.. ,La ! care este de 10 ori logaritmul in baza',10 a1 rapor tului dintre intens itatea audit ive, I. a unui sunet ~i intensit atea

    Fig. 6.l3. Domeniul sunetelor audibile e1- genera . !: 2 - muzlOAl,

    1 5 3

  • 5/13/2018 Fizica constructiilor 1

    9/20

    12 0

    P r l l fv l J e tl z l f, l l i' l t tr ! fi ve / I e I Q ri ! fmd., . o'Vf'fNI1~

  • 5/13/2018 Fizica constructiilor 1

    10/20

    Zgomot:u1 a~an poate act ion~ la exter iorul sau inter iorul incaper ilor . Zgomo-tele exterlO.are Sillt p;odu~e de circulatia pietonilor i vehiculelor, de funetiona-rea mecanismelor ~I a instalatiilor.Pentru ap!eeieri comparative ale nivelului intensi tati! zgomote1or exter ioareL, :u, .s~.prezlIl~a valorile ce caracterizeasa nivelul de tari e al acestora in diferit~c()nditii praetice :- turboreactoare 170 foni150 foni130 foni- sirene- pragul senzatiei dureroase- motor de avion cu 1600 ture/min,Ia 5 m distanta- tren expres in viteza mare- motoeicleta iara toM de esapament- strada . en eirculapie intensa, matron- birou de copiat acte cu masin! dedactilografiat, zgomot de tramvai 70 foni- st rada en ci reulati e mijlocie , mega-fon- restaurant eu animatie mijlocis- emisiune de muzica n~oara inlocuinta- s trada. l in i~ti ta cu Ioeuinte- 90apta Ia distanta de 1- fosnetul f runzelor- l in iste absoluta, pragul senzatieiauditive 0 foni

    .N~ve lul . d? zgoI?ot c~ se i~ in. considerare , in cazul c ind actiunea sonora pre -zmta ,anatll de l ll tensi tate ill timp, se apreeiazs, printr-o valoare echivalenta,L ch. [46], exprimata pI'in relatia :

    . q [ 1 n 0 . 3 L ; I , ]L,~=etA =lg - tt, 10 ,(6.55) MOi3 T 1 Iincare: LI este nivelul'cie zgomot ill timpul . ,t " in dB; .t, - timpul in care zgomotulpastreaza. un anum i t nivel,ill s ;

    120 foni110 foni100 foni90 toni

    60 foni50 foni40 foni30 foni20 foni10 foni

    .~""4~~9-=!=i C V I 'M H m i ( U J U f ' f 'i M M~~c-l"~P'*'-I A'rtI~itd~r!qvzt/llfi

    " " 1 1 0i f O D ~ ~ ~ ~ ~J ! J IJ RisehlmM1; 8/ J ~~....,:;o~_p,kI Llmik dlmisi;r!!'i:l.. t 7 0 ".~ 60 H ifn cJ { l Q r m t J / i T = ~ tr - timpul total de actiune a~ 50 f/ ;-1~ zgomotului in s ;' ; - ; f r O Hued iffk lA: ',w,{ i q = pentru zgomotelecurente din~ --J constructu ~itrafic destrazi ~i~ M ' U t l / / i m i q=3 pentru orice alt zgoznot,b 1Q I in figura 6.17 se prez inta dupa normele

    l__J_ ISO familia de cwbe limita privind eva-D ~ !lJ l$JPJl lJ l2 tW 8 l l J Iuarea ~i normarea zgomotului. Aceste

    FreMfl,h7,f ,lIz curbe prezinta valori le .admisibil e ale ni-Fig . 6 .17. Curbe le l imita privind cri te ri lle de velului de zgomot s i'~"permit s tabili rea,evatuare ale nivelului de zgomot, C" conform cri teriului de nivel al 'unUi anumit zgomot

    .. no:metor lnternat ional e . analizat, Astfel curba C cor unza,..a - - tG 'cmo' tanah~l'.L; b - "om ot d e fond : (. _ .zgomo~ ~ 3o , e sp ,~ er t ur ba to r I eu rb a ~ + 10 dJ3) . toare freeventei de 1 000 Hz defineste

    156

    criteriul de zgomot, respectiv valoarea limita pentru odihna I curba C Sqstabi leste c rite riul de zgomot pent ru munca inte lee tua la ; curba C ?O definestelimita nivelului de sgomot pentru munca normaJaaeprrou; eurba 085 definestecri teriul l imita de zgomot admis iblI in l lldust~ cur 'f )a-n;;s reprezinta eri teriulde zgomot cu risc tolerabil ; curb a Vll5 caracterizeaza riscul de pierdere aauzului,jar curba 0130 caracterrzeaza limita super ioara. aandibili tati r-cTltenUl de eva-luare a1unui anumit zgomot corespunde ewIJei de valoare l?axima. intersecta~cu diagrama zgomotului analizat, astfel Incit , innici un punet curbe zgomotuIwanali zat sa nu 0 depa~easca cu mai mul t de 2 dB. De eXeID_]_curba 050r.epre-zinta criteriul unui zgomot analizat, eazul curbei .A din f igura 6.17. Act1uneaunui zgomot perceput de ocupantiiunei inciiperi se considera neper turbatoaredaca nivelul sau mediu nu depaseste en 10 dB nivelul zgomotului de fond(curbele b ~ ;i respectiv 0 ).Pentru protecti a linpotriva zgQgl..QklQLexterioare se pot lua urmatoare lemasuri :- zonifi ca rea oraselor pe runct iuni, c reindu-se zonele : industria la (zgomo-toasa ), aarnnnstra tiva , comercia la , de Iocnit, avind amplasamente dife riteanalizate sub incidenta aetiunil nocive a zgomotului;- masuri de atenuare a zgomotuluUa swse;- amplasarea zonelor de loeuinte retrase fatil, de arterele de eireulatie intensa ;- -=-intre tinerea -cOres~-'a' drumi lli lor carosabi1; -~i-a -mij loaceIO'i:detransport in comun ;- Iimitatera zgomotelor pe stra.zi prin legi Iii reguIamente;- realizarea de zone verzi intre zonele de Iocuit 9i zonele zgomotoase f ; ; irespectarea unor dis tante minime intre zonele rezidentiale ~izonele indus tr iale .La f ixarea distantelor dintre car tierele de locuit i :} icar tierele zgomotoase,se are in vedere atenuarea zgomotelor datorita frecarilor in aero Atenuareazgomotelor in aer scade cu logaritmul distantei fata de sursa de zgomot, incazul unei surse punctiforme, conform relatiei :,

    1 P P (6L d =10 19-- = 10 Ig--- = 10 Ig-- - 20 19 d =L ,x - 20 19d, .56)I. 4 -rrd'I. 4/t1.)in care Peste puterea sursei sonore, in Njm2; ' I I . . + ~ ~ .I.- intensitatea sonora, in Njm2; '\.\_\\~'-.\.-La - nivelul zgomotuluiatenuat, in dB;L ,x ~ nivelul- zgomotului la sursa, in dB;d - dis tanta la eare seconsidera atenuarea zgomo-

    tului fata de sursa (fig. 6 .18) , in m. :Practie, intensitatea sonora a- zgomotnlui sea-de eu circa6 dB la fiecare dublare a distantei, L= 20 192=6 dB.Protectia a-,?~stiea la actiunea zgomotului exterio r esteasigura t.i l, daea:-(6.57)

    Daca intre sursele de zgomot exterior si cladire sint~ Fig. 6.18. Scliderea nl-prevazu~i arbori inalti eu coroana bogata 9i frunze late, vclulul sonor m aer l iber,se poate considera ~i atenuarea zgomotului datorita In func~ie de distanta,157

  • 5/13/2018 Fizica constructiilor 1

    11/20

    Jfl'{]iJ 22

    Fig. 6.19. Diverse pozitiide amplasare a cladirilo rde Iocult fa~a de snrsasonora:1~ elld!,. de locuit t 2- SUI!l~sonora,

    2.Fig. 6.20. Repartizarea cladlrilor eo-an tntr-un an-samblu de 10cainte :

    l -- st.radll. zgomotom; 2 - cU.dlre ecran.

    absorbtie i plantat iilor , evaluindu-se Ia 6 . .. 10 dB, eu valoarea maxima in zonafrecventelor inalte,Prot~etia acustica a cladlrilor este influentata de solutia de plan, care implicaamplasarea incaperilor ou cerinte ridicate de coniort spre curti interioare 9iparcuri, solutii constructive eficiente acustic, masurl de izolare a inatalat iilordin cladiri ~i finisaje absorbante acustie. .in cadrul masmilor generale urbanistice, pentru reducerea fj1 combatereazgomotului aenan exteriOr, ttebuie sa. se ia In cons~derare ?~.a, reliefulvapele,vegetatia, orientarea, amplasarea ~i distantele dint re cl~1, c~racte.TlstlCllBde constructie ~ide circulatie ale strazilor, regimul de oonstructie, Vllltul influen-teaza transmisia zgomotului indirectia sa, adncind 0 crestere de 1 9 . . . 20 dB;Umidita tea marita a atmosferei micsoreaza distanta de propagate ~l atenueazaintensitatea zgomotului. . .Nivelul sonor mediu obisnuit, ce oaracterizeaza 0 anumita zona a unui erasconstituie nivelul acustic de fond i are valoarea 35 ... 5? dB. .. .Nivelu1 sonor mediu 'heele mai importante artere de.circulatie dm euprinsuloraselor, se evalueaza' la 65, . . 75 dB, iar ~gomotu1 p:-oveni t di .n t ra~sportulpe strazi 1)icare patrunde in oamerele cla.dirilor de l~cwt poate ajunge I ? - unelecazuri la 70... 80 dB. Nivelul sonor al zgomotului produs de trenuri poatetrece de 100 dB, iar frecventele lui inalte il!ac extre~ de gre? de suportat.Zgomotul produs de avioane turboreactoare ~l supersoruce de~a*e9~e cu ~ultpragul superior de audibi litate, prezentind valori ale nivelului de intensitatesonora, intre 130 9i 170 dB. ~ , ' Repartizarea energiei sonore depinde de t ip~ stI'~z11or. 1 : 3 . s:razl d~ ~l pculoar energia sonora incidenta este reflecta ta 91deci ~'mplif lCata d~ clad.m,ceca ce conduce la cresterea nivelului deintensi tate sonora a zgomotulm exterior.Distr ibutia in spat iu a zgomotului depinde 9i de orientarea" cladirilor fa. t~de fluxurile de circulatie (fig. 6.19), lo~itudinaIasau tr.a~versala. ~nele cli 'i .diripot asigura rolul de' eeran pent ru micsorarea transmisier sonore ill ansamblulde Iocuit (fig. 6.20).6.4. IZOLAREA ACUSTIOA. LA ZGOMOTE AERIENE INTERIOAREZgomotele exterioare patrund in interiorul cladirilor ~i afecteaza. confortulacustic al ineitperilor. in cladiri , zgomotul provine 9i datorita difel'it~lor ~urseinterioare legate de destinatia ~ifunctionalttatea acestora. ZgomoteJe interioarese pot propaga prin urmatoarele cai :- sub forma de energie sonora transmlsa prin conductio aeriana (zgomotaerian, fig. 6.21);

    158

    Fig , 6, 21 . Transmls la zgornotu lu i a er lanin cladiri. Fig. 0,22. Transrnls la zgomotului Inc11idirl.:1 - lransmloie ptln deochid

  • 5/13/2018 Fizica constructiilor 1

    12/20

    Tabelul 6.JO~r VL 7 .- ( !A

    0 t/ Zone urbane proteJate!~ la'l'~V.l""" ,"" admlslbl ll Anlve lujut . ""motululexterior, Laderl

    E .I :: pl iI n. a. t. ll nn r~ /de crdlne aJ curbel C1soL ,o

    - L.. _._

    Zona de lo cuitZona de recreere ~i 0-dihndDotarl protejateCentru de cartierCentru orasenesc

    45 5040405055

    45455560

    Fig. 6.23. Determinarea gra-dulul de izolare acustica lazgomot aeri an a per et il or in-terlori ~iexterior],incare L.,este nivelnl per turbator teoretic san masurat al intensitayii zgomotn-lui exterior din aer, in foni sau dB;

    Lin - nivelul pe rturba tor teoreti e sau masurat a l intensi tatH zgomo-tuini din aer, in Ioni san dB, produs in incaperi;LQ~ - nivelul admisibil al intensi tayii zgomotului din aer, ce se. considera acceptabil in lncapere, in foni sau dB.La aetiunea zgomotelor exte rioare , protecti aacTIsti ca a ere ilor exteriorise considera asigurata, daca gradul e lZ0 are ,[ a perete ui exterior estesuperior valor ilor :35 dB in gama 100... 500 Hz;40 dB in gama 500 1500 Hz j50 dB in gama 1 500 3 000 Hz.

    Nivelul admisibil L.~l zgomotului inter ior, in banda de 0 ootava cu frecventamedie de 100 Hz, pentru diverse ca tegori i de indi.peri i c liidiri este :saloane de spital (noaptea)sa loane de spit al (ziua )scoliaziluri de batrinicladiri de locuit

    25 foni j30.. .40 for ii ;30 40 foni ;25 35 foni ;45 foni.

    Valorile admisibile ale nivelului de zgomot interior La d (.t, in cladir! de locuit9isocial-culturale, exprimate in numarul de ordine al curbei G z sau in dB, pentrucazul cind locul de producers a zgomotului este exterior lncaperiit slut prezentatein tabelul 6.4. .Izolarea a~ustica intre doua apartamente se considers asigurata dad indicelede izola re al peretelm desparti tor, fl,,, masurat pentru un numal' sufieientde frecvente, prezinta valorile:

    35 dB in gama de frecvente 100. .. 500 Hz;45 as: in gama de frecvente 500 1500 Hz i55 dB in gama de frecvente 1 500 3 200 Hz.1n eazul cind indice le nacesa r de izolare acust fca la zgomotul aeri an, fl"cir ezul ti1 rnai mare de 48 dB, se ia in considera te influenta absorbti ei SODored inincil..pere.

    160

    Tabelul 6 .1V.. !O~re& admlslb! l& rlm.t.lln Dr. d. i Exprlm.t.l Inordine a.l curbed Os ! dB.AApartamente , camere de locu it Incasede oaspe ti , hote-

    30 35urt, camlneCamere de bolnavi ~isaU de operatie In spitale ~isana-30 35orii 35 40abinete de consultatie In policlinici, spitaleSail de clasa, silli de conferinte, tncaperi pentru copil35 40 In gTadinn e s au c re se

    Absorbtia suuetului in incapere se evalueaza eu expresla :(6.60)

    in care A este absorbtla totala a incaperii, in illZ j ., . A0:1 - coefic ient de absorbti e a l rnate rialului sau a l obiec tului din mc.a -pere, variabil cu frecventa;. . . .H, - suprafata elementului din materialul cu coeficientul de absorbjie

    0:1, in m2 w Dererminarea mic orari i n ivelului de intensitate so~ora a UllUl sunet, M1,emis rntr-o incapere eu a SOl' ~Iaacust ica All dupa. introdueerea materiaIelorabsorbante, se estimeaza eu relatia :

    (6.61)

    illcare Al este absorbtia totala acnstica, initiala, in .m2 j A 2A - absorbtla totala dupa introdueerea materialelor abs .orbante, ~ m .Absorb ~ia acustica iut r-o inca ere da torit a ae rnlni se poate estima aproxima-tiv en rela ia:(6.62)

    in care V este volumul tncaperil, in m",

    6.5. ATENUAREA ZGO.1fOTUIlur .A.ERIAN PEIN PEEETr ~I Pr.;.A~~EEPE BAZA TEORIEI EOR..ANELORPeret ii san planseele pot fi considerate la act iw:ea ~gom?tului aer ian, ec:an~simple, ce separa incaperile intre ele san de mediul illCODjllTator, pe verticalssau orizontala ..-\) . tntr-o rima a roxima ie gradul de atenuare aeru;t~ca, ~l unui element deconstrue ie a zgomotu aenan poate fi calculat eu ezpresia :

    ( 6.63 )11-0. 374 161

    ---- -------- -~-------- ---~ - -~ ----

  • 5/13/2018 Fizica constructiilor 1

    13/20

    Folosind relatia (6.63} se objin valori foarte mari ale atenuazii acustice, ceea ee nu reflectacaracteristicile reale ale elementelor de construe-__ tie in ceea ce priveste capacitates de amortizare. f ' t a oscilatiHor sonore. ~Untr-o i:; ,oteza . mai euprinzi1toare se consideraperete le pIston .rigid care vibreaza sub act iunea---J,- presiunii acustice a aerului din incapere (fig. 6.24).. . Se considera presiunea aeustdca incidenta Pi' avindFig. 6.24. , Ipote~a elemen~ulul de variatie sinusoidala ce .p~oduce vibratii elemen-construcjie considerat ca piston rl- ~ '- > ' _ _ ' ~ ~ , ~gid sub act iunea vibratiel aerulul , tului de construct ie . ..w lllcapereal unde actioneazasursa sonora avind presiunea incidentap" se BU-prapune presiunea reflec ta ta pr , astfel tnctt inincapere acyioncaza presiunea rezultanta .P 1 = P , + P r o In incaperea 2 lived-nata, aetioneaza presiunea transmisa P 2 = p,. Dsoarece viteza aerului in incape-rile 1 9i 2 in vecinata tea elementului de constructie este aceeasi , ill ipoteza caperetele se considera piston ce vibreaza, fa ra legaturi pe contur eu celelalteclemente de constructie, se poate serie ecuayia mi~carii, in direejia spatiului x :

    (6.64)in care M este masa tota la a ecranului , iar Pl ~iF2 - fortele totale ce actionea,zain incaperile 1 :;i 2.Daca se imparte M la suprafata S a ecranului, se obtine ecuatia diferentialaa misearii :

    (6.65)

    Seconsldera expresia presiunii PI din incaperea 1 ~i viteza v a eeranului:PI = , +p,; v = 'V, - v,. (6.66 )

    Multiplicind termenii din expresia vitezei eu Poc se ottine:P O C V = P o c v , - Pocv,. (6.67 )

    Relatia (6.67) se poate serie :(6.68)

    Adunind rela}iile (6.66) ~i (6.68) rezulta:(6.69 )

    Reluind expresia mi~earii se obtlne :(6,70)

    16 2

    (6.73)(6.74) -'")~

    L~~(6.75)

    (6.76)

    deoarece :P~= PoCv. (6.71)

    in final rezulta.:d'xm -= 2 (Pi - Pocv).d/2 (6.72)

    Ounoscind ea viteza mi~earii este v = ~, in cazul oseilatiei periodiee subdl ~ .forma armonica, complexa, viteza se poate exprima astfel:

    jar:.' dv I"" ,- =s= -. = Jwt .dl

    Ecuatia mi~carii se poatepune sub forma:jwvm = PI - pz =2(p, - Pocv),

    de unde:... [can2 P i = Pocv + --2-"

    Expresia coeficientului de reduct ic sonora se poate serie:

    [j w m V ] 22 Po'C v+--ne, = lOlg....!:_=10[ Ig .E . ! . . . ] =10 19 2 ~

    '" P I Poco

    I[ jestn ] 2 rum=10 g. 1+-- ~201g--.2 poe 2poc (6.77 )

    lII .1n relatia (6.77) se are in vedere faptul ca Jwm >1.2~.cConsiderind w =27t /, gradul de atenuare acustica a pereteluiIa zgomotulaerian este : " _ ,L.",) \ \ J , " '\~~"tQ_ c.ol\sd_e..rtio:-l:J "l?'("'~-4:{ Qf

    ~ ~ < . I .d \J.u .. B's!:-OH 1 : " ; : " 'dD " =2019 ~"'{m = 201g ;-:{m I (6.78) q - r-POC p, c

    Rezulta ca gradu1 de atenuare acustica al e lementului de eonst ruct ie depindede frecventa, ~ide masa. ..Aceasta relatie este cunoscuta sub denumirea de legea masei, stabili ti i. deBe r g e r, care exprima gradul de izolare acustica alelementului de construcjie,

    16 3

  • 5/13/2018 Fizica constructiilor 1

    14/20

    70 1 f1~ ~~

    ~~v 5 Z U ~ ~V ~;. . . . .v " " ' "v ~H;r.t ; : : : . - vv

    2 J 45678.9ffJ 2f J J[ J 4I51l71l~!@ 2/Jtl J(lJ !i'@1;_'wd~~~~~~tl~~,m,">~ ~ ~~ [ ;~ ~ . ~ . .. \ MBRANA FAllA TIIGIDITATE LA l~COVOIERE

    ~.." \''''~. /...(,2Ipoteza pistonului rigid nu corespunde comportari i reale a elementului deconstrucjie sub actiunea complexa a oscilatiilor sonore, aetionind ca undeincidente compnse eu unde reflectate, cu inclinan diferite asupra peretelui.Considerind unghiul 6 (fig. 6.26) de inclinare a undelor sonore fat;a.de normalaIa elementul de construct ie , expresia indicelui de atenuare este:

    D, =10jlg2- = 20 19 ( m O l cos 81+ 1 ) . )"[' 2 Po c (6.79)Se constata ca indieele de atenuare aeustica scade eu cresterea unghiuluide illeiden~a. a undelor sonore, devenind nul pentrn 6 = [90.

    164 ~.. :.. '. ;

    Integrind efectul atenuarii acustice, pentru e = .. . 90 seconstata 0 abaters inminus a gradului de izolare acust ica . aelementelor de eonstrucpie, de 1 3 1 legea masei , pin a . 1 3 1 10 dB.Legaturile elastice ale elementului pe eontur echiva-leaza. eu 0 reducere a masei acestuia, eu un eoeficient a,astfel incit masa redusa m' este:m'=am. (6.80)

    Luind in considerare 0 var ia~ie a masei m intre :) ~i453 kgjm2, s-a objinut 0 varia~ie a eoefieientului a, cuprinsaintre 0,2 9i 0,13, independent de trecventa, ceea ce permitesa . se serie expresia gradului de izolare acustica. a perete-lui , luind in considerate comportarea ca 0 membrana. incas-t rah'1 elastic pe contur, sub forma:De ' = 201g~ - 6.2 Po e

    F ig . 6.26. Unghiul d eInc ld en tA 6 a o sc il a-liilor sonore.(6.81) Uo

    incastrarea pe contur a elementului de construe tie poate aduce 0 seweresuplimentara a atenwlr ii acust ice, de ordinul 15 dB, ceea ce este esen1ial'ilirealizarea eonfortului acustic. .

    Un aport deosebit Ia studiul atenufu-i i acust ice n aduce 0 rem e r, printeoria efectului de coincidenta, illopozitie cu ipoteza pistonului r igid) inteoriacoincidentei se considera c: 1 elementul de construct ie are 0 anumita elasticitate,care poate provoca 0 rezonanta 9 1 deci 0 scadere a atenuarii acustice in zonafrecventelor proprii. ill ipoteza pistonului rigid, s-a considerat ea. pereteleposeda 0 anumita masa, farn elastic ita te. E lasti ci tat ea nu intervi .ri.e deloe Iaperet ii grei ichiar 1 3 1 peret ii usori, in ipoteza de membrana, peretele vibreaz il.ca 0 p1aca rezemata pe Iaturi le sa le i este caracterizat de frecvente de rezo-nanta, .Se face, de asemenea , obse rvat ia ei l. ~i Ia plaei le sub~iri undele ce cad obliepe suprafata peretelui ~iies tot oblio au 0 atenuare care variaza en unghiul deincidenta. 6 (fig. 6.27); 0fiie din perete , sub] act inneaundelor ineidente oblic , poate f i asimilata en 0eoarda foartegroasa, supusa unor cscilatii de flexiune, care prezintaurmatoarea ecuat ie a mii?cfu-i i libe re :

    6.6.2. IPOTEZA MEMBRANA. RIGIDA LA INCOVOIERE.FRE CVEN TA DE REZONANTA

    m diy = _ Bd:y;d/1 dx1

    ;I

    F ig . 6 .2 7. mcovoiereaun ti l pe re te s ub a ct iu -nea osc ila t i ilor sonore.in care [J} este abscisa in lungul corzii;

    y - ordonata normals pe perete, in punctulconsiderat origine;165

  • 5/13/2018 Fizica constructiilor 1

    15/20

    Beste rigid ita tea ' Ia incovoie re, ce poate fi exprimata de relatia :

    Marimea freeventei de rezonanta a e lementului de construc tie , ce ca rac teri -zeaza domeniul de minima a tenuare, se poa te calcula cu expresia :

    c' VEm I'2,. sin ain cane a este unghiul de Incidenta oblica a undelor sonore.Fenomenul de coincldenta are loo pentru :

    A = A o sin E l.

    (6.84).. '

    Fenomenul de colncidenta trebuie evitat astfel ca frecventa proprie a ele-rnentu lui de const rue t ie sa fie in exteriornl gamei audibile. Pentru peretii demasa mare, rigiz], este necesar ca jra 200 daNjm2;

    D" "'" 231g m- 9 ; D'l = 18 19 m+8(6.87)

    (6.88)sauD,!=0 Igm.

    La peretii alcituiti din doua sau mal multe stratnri (fig. 6.30), separate culamele de aer, gradul e fect iv de izola re acusti ca depinde de t ransmisia zgomo-tului pe ca le di rec ta, ind irec ta 9i prin rigidiza ri iji se calculeaza eu rela tii le :- pen tru pere/i cu greu tatea m ,

  • 5/13/2018 Fizica constructiilor 1

    16/20

    ; Ir" I" " : I1 'iJL I iA , ,'J

    F ig . 6.31 . G ra du l d e i zo la re a cus ti caa str atulul de aer , I n tunct ie de ,fro--~n~ jnlS\lV\C

    - p entru p e r el i C'U g re uta te a m , >200 daN 1m 2:(6.90)

    in care 1nl ~i 7n2 sint grenta,file straturilor peretelui in da.NIm~, iar AD-aportul de Izclars al stratulni de aer, In funcTie de grosime, conformdatelor din diagram a Diirgammer-Kammerer (fig. 6.31).Pent ru eva lna rea gradului real de izolare acusti ca t rebuie sa se ia in conside-rare ~iabsorbtia sonora din camera de recept ie , ast fel ca rezult a :(6.91)

    in CHIe: D' " este gradul de izolare acust ica, real, indB ;D" gradul de izolare acust ica , fika influenta absorbtie i acustice,ill dBi,A absorbti a acuat ica tota la a incaperii, in m2;S supra fata elementului de construc tie pentru care se de terminegradul de izolare acust ica, in m2 Valorile indicilor de izolare acusbica, determinati cu aceste relatii, se consideravalori medii pentru frecventa de 500 Hz, care este medie geometrica a free-ventelor 50 ~i 5 000 Hz. .Gradul efeet iv de izolare acust ica, in func tie de frecventa , se poa te estimaeu expresia :Dt' = 18lg m + 12 Jg f - 25. " ( 6 . 9 2 )

    Pent ru a se dete rmina domeniul de izola re minima, se calculeaza frecventade rezonanta (coincidenta) a unui element de constructie, de grosime d, inem, cu expresla :

    f - 2 0 0 0 0 V Por ( ' z - ,d E ( 6 . 9 3 )in care P o reprezinta densitatea speeifica aparenta, in daN/ms,modulul de deformatie al materialului, in daN/cm2La pereti en lame1a de aer se poate caleula trecventa de rezonantatelui dubiu en relayia :

    iar E-a pere-(6.9,!)

    1 68

    Fig . 6 .32. Schema laboratorulul pen tru deter-m in area exper imen ta la a g radului de IzoIarea cu st lc a l a t ra nsmisl a zgomotulul a er lan :D ....difl.lWr; j[- mferofon ~ E .J . - element de ))ro lA 1 &t r a .n sm l E h . r . : 'O ll l OLU lu l a e r l an : P - peretJ cu capac lt at e de

    1>;01"",",OBtJ~ tldl""~l.

    \

    fin care m este masa totala. a peretelui despar~itor din 2 straturi de grosimiegale, in daNjm2, iar d o er - grosimea lamelei de aer, in m.In cazul straturilor de mase diferite se poate folosi relatia :

    .1 (6.95)

    tneare E este modulul de elastieitate dinamica a aerului, egal eu 1,45daNjem2Eficienta izolari i acust ice a elementului de construotie campus este asiguratapentru va lori superioa re freevente i Iimita, de fini ta. de rela tia :

    De te rminarea pc ca lc experimenta la a gradului de izola re acustica se. bazeazape emisia sunetelor in domeniul de frecvente 100 .. 3200 Hz, cu ruvclul deintensitate sonora superior nivelului zgomotuluiCy /nSft1!dh~ tfum5/~ atenuat in camera de recepti e. Masu ratori le se/ pot efectua in _g,g.mere laborator folosind ele--, mente standard (fig. 6.32) sau 130 cladi ri in ex-/ ' p loatare.-, 1n figura 6.33 se prezinta schema instalajiei de/ emisie a zgomotului, alcatuita din generator de'\ ton, ampli fica tor, di fuzor ~im icrofon :;i schemainstalatiei de receptie alcatui ta . din microfon,arnplificator, filtrn ~ifonometru. Prin comutareaIns talatdei de masurare cu eamerele de emisie ~ireceptie se mascara nivelur ile de intensi tate Ll

    ~i L2 in cele dona ineaperi I ~i II. .Microfonul este partea cea mai sensibila dincomplexul electroaeus tic de reeeptie, 8int indiocate microfoanele N e u man n tip condensa-tor, omnidi reet ionale, cu carac teri stlca de lini-aritate pentru toate benzile de frecventa, eta-Ionate el l ocaz ia fi eea rei masurator i cu ajutorulsursei etalon de excitare.Difuzoare le joaea rol de traduc tori car e trans-forma energia acusticli. ~i trebuie sa a ibii , 0 pn-tere de 12,5.. 25 W fiecare ~i s a dezvolte 0presiune acustica de minimum 0,2 N/m2 ill

    Fig . 6 ,33. Schema ins ta la jlei pen trumssurarea gradulul deizclare acusticiila transmisia zgomotu lu i aerian:GY - genu. a. to r d e t on : ...(1. At'" ampllfica-tot: D - d i fU%Or ; F .... lltru: M - m~l!:to-fo n ; M -- : r o .k : t of O D : CK - oo:tnat.ator: .J.F- a.m.p1lfloo!

  • 5/13/2018 Fizica constructiilor 1

    17/20

    punctul situat pe axa de lucru Ia 0 distanta de 1 ill, la toate Irecventele ceintereseaza.Indicele experimental efectiv de izolare acustica al unui element de constructiepoatiIi- conSlderat in difente acceptiuni.Indicele de izolare bruta se defineste ca diferenta dintre nivelurile de presiuneacuatica medie din incaperee. in care se emite sunetul, L1, ~i Incaperea in carese receptioneaza, E21 conform cu rela tia :(6.97)Indicele de izolare bruta, D~, nu caracterizeaza riguros izolarea acusticaasigurata de element.ele deconstructie, deoarece nu exprima ~ilnfluenta absorb-tiei aeustlce a incaperii,, Indicele s tandard de i zo l a re IWu8tica defineste izolarea acustica a unui elementde eonstructie la 0 ineapere de receptie cu capacitatea echivalenta de absorb tiede 10 m2, ceea ce corespunde capacitaW de absorbtie acustica la incaperimobilate normal. Se calculeaza cu expresia :

    D=l - Lz + 10 19~. (6.98)" Ain care: A este snprafata de absorbtie echivaleuta a ineaperilor de receptie,in m2 ;An - suprafata de absorbtie echivalenta de referin1;a, luata in general

    egaIi; cu 10 m 2 Indicele de izolare acustica s a . 1 t red~{,c.t ie sonora, calculat eu relatiile (6.99)sau (6.100):R = 10 1 9 WI. C'

  • 5/13/2018 Fizica constructiilor 1

    18/20

    In functie de tipul ~~clasa eIementuIui despartitor de constructie, indicele deizolare Ia zgomotul aenan, EA, trebuie sa prezinte valori admisibile intre- 1~i + 8 dB.~eut~ e~emente ~espartitoare intr-un strat, precum ~i pentru calcule orien-tative, mdicele de izolars Ia zgomot aerian EA poate fi ca.Iculat cu reIatia :

    (6.102) ~0 1i ll care Em reprezinta indicele de atenuare medin al st ructurii determinat infunctie de masa sa, in daN/mz, eu una din relatiile (6.87) san (6.88).

    6 7.2. IZOLAREA PLAlV$EELOR LA ZGOi\lOT AERIAN

    La rIa~gee,. spr~ deo.~ebire de pereti, transmisia zgomotului are Ioc at it prillaer, Clt -il l.firm ':' lbratllle C?ncentr~te pro~:use de circulatia persoanelor, ini~-carea mobi erulm sau fUnctionarea instalatiilor, Capacitatea de izolare acusticaa p!an'lee1or, la zgomotelo din a;er, depinde d~ masa elementului de constructle,putmdu~s~ lua 1U cO~lder~re mtr-o prima ipoteza, planseul tara pardoseala(bru~). G l in a doua Ipoteza, ansamblul planlieu-pardoseaIa, corespunzator si-tuat ie i no:ma1e de exploatare . . Oa i in cazul peretilor, dimensiouarea. Ia zgo-motul aenan a planseelor unphca luarea in considerare a Inegalitati] :D ,; ;:; ' D "C J (6.103)

    in care D,! este gradul efectiv de izolare acnstica aI elementului de constructiain dB; ,D",c - Fadul neees~r de izolare r .. :mstica al pl:.m~ului cu pardoseala,ill dB, care ill functie de frecvent.a se considera intre 33 ~i60dB, pentru domeniulf =100... 3200 Hz, cu 0 valoare medicde 53 dB, conform diagramsi din figura 6.36.S~a?i!frea, gradu1~ efeet~v de izo1are a.custica, Del' se poate obtine pe caleanalitlca sau expenmentala. Calculul analitic al gradului efectiv de izolare MUS.tici1 Ia zgomotul aerian al ansambluluiplalll}eu-pardoseala se poate efectua eu relatia (6.92).Pentru a se lua ill considerare i efeetulahscrbtiei aeustice, din camera de receptie, sepoate util iza expresia (6.91).Pentru determinarea experimentala. a gra-dului de reductie sonora al planseului , sepoatfoIosi insta1atia electroacustica din figura 6.33.Iudicele de reductie sonora R, indB, pentruansamblul planseu-pardoseala, sepoate calculacu expresia (6.100).

    Asigurarea conditiei de calitate privind izo-larea la zgomotul aerian impliea respectareainegalitati i :

    ~",,'~ W I-t'--t----l~_"'_---+_""> :. ? : i .~ ~r-~--~~'~~~

    Fig. 6.36. Gradul de izolare acustlcala zgomot aer ian, la plansee,1 7 2

    (6.104)

    Rezultatele experimentale ca ~i cele ca~c~ate anal i~ic pot ~i pr:zent~te ~igrafic, fiind considerate fav?rab~e atunci cmd ;ralorile efectlve stnt situatedeasupra valorilor necesare ~ldeer d~asupra curbei st.andard. Efectuarea deter-minarilor experimentale ale gradului de lZ,?lare R.?ustLCala p1a.r:~eulfar~ pardo-seala ~iulterior la planseul cu pardoseala :permlte evaluarea rn?uentel pardo-selii asupra gradului de izolare a acesteia la zgomot.~ ~rra';l. Evaluareagradului de izoIare la zgomotul aerian, pe baza caloulului Indieelui E.o se faced upa aeeeasimetodologie eaiIa pereti.

    G.7.3. IZOLAREA PLAX~EELOR LA ZGOMOT DIN HoWACT

    6.7.3.1. Plansee tara pardoseala, La zg0lD:0tul ~iu impact, .vib~atia. p1an~~-ului poate fi asimilats, cu un model meoanic

  • 5/13/2018 Fizica constructiilor 1

    19/20

    iar dublarea coeficientului de pierderi interne aduce un aport de izolarede circa 3 dB.. .6.7:3.2. Plansee c~ pardose~]a. Aportul pardoselii la cresterea atenuar iiacustice a planseului, sub actiunea zgomotului de impact, depinde d_erigidi-

    tatea sau elasticitatea materialului li 'i de capacitatea sa de amortizare localaa oscilatiilor sonore din ~OC.: tn cazul pardoselil moi, imbunatatirea izolarii acustice se manifesta pentru

    valori defrecvente,l, mai mari decit frecventa de rezonantalrez a materialulu i,avind 0 crestere cu frecventa de 12 dB/octava, in baza relatiei :

    Sf! I~ - Q ~: SO. ' i : _ S O ~, . q'~ 2 Q" ' " ,l'i....,fJ

    !:lL = 10 1 9 ( ! _ ) ' .fro. Q 1 25 25(J 5 U I J ttW laf).FrFl! l~nfr r . H zFig. 6.39. Curbe t eo re ti ce decaleul ale ImbulI31il,iirJi Izolaruacustlce :a. - pw! ru n le ae ee d ln8' Tl lp !l . T ; b -pentru phusee dlo grupa 8 II-a.

    (6.108)

    : tn acest sens, prezintd interes pardoselile din caucinc moale ~icele din rna-teriale plastice nerigide. ,Rezultate bune privind izolarea acustica Ia zgomotode impact s-au obtinut prin utilizarea pardoselilor pe dale flotante alcatuitedintr-un strat rigid, obisnuit 0 plaea de beton slab annat, de 3... 5 em gro-sime, care reazema pe planseu prin intermedin! unui stra t elastic rnoale(fig .6.38).Oonsiderind masa dalei ~ipardose li i, 'mOl in daN/m2, fm ee intervine in re-latia (6.10R) este:

    ~=t~ a I{P!,()~999~

    6 ~ ~~-.~~ . tfFig. 6.40. Tipuri de plansee din grupa Ipentru calculul aportulul pardosclll laa tenuarea zgornotutut din impact:a . .. ..DIad[ de t ie ton. armat:b - nleueeu diu fI$li cue ol ur t : 0 - o lll ll seu di n fl>H STA S A : d - nlan eeun in g rl nzL de bet a! !: a rm at ell corpur l de umplu~uti .

    Pentru pardoseli flexibile, frecventa de rezonanta se calculeaza en expresia :

    in care 't' este timpnl de contact dintre ciocanul care cadePentru pardoseli din linoleum, cauciue, PVC cu

    'T =.0,45 X 10-3 . 2,8 X 10-3 s.D'eterminarea gradului de izolare acustica la zgornotul de impact se face ~ipe cale experimenta.la, folosindu-se excitarea sonora a planseului en ciocanulstandard mternational (fig. 6.42). Ciccanul standard este 0 masina actionata

    1m = 5 0 0 V s ,m. (6.109)in care 8 este eoeficientul de rigiditate dina:m.iea ,.1 dalei III daN/cm3, calculatcu expresia Ea/h , avind valorile prezentate in tabelul 6.6.Practie, normele germane iau In considerare doua cazuri, in ceea cepriveste

    valorile limit-a1m , infunctie de eapacitatea de izolare a planseului brut (faro.pardoseala), la evaluarea aportului de izolare acustiea a pardoselilor (fig. 6.39), ~ianume : i.; :;;;80Hz, pentru plansee din grupa r cu b ~ 10 em (fig. 6.40)~ii.ez ~400 Hz, pentru plansee din grupa. a If-a cu h ~ 14 em (fig. 6 .401) .

    Tabel ul 6 ,6

    I-

    IGroslmea Rl,ldll.4te.Denumlrea mater talulul s:trauu . dlnamicA= S. dAN/om lPldci d in vatii mineral ji tipF.r. 10 2,5Piaci dill polisttren ecruisa t 10 2,5Phici din pluta expandatilSUPEREX 20 6,5Placi Iihrolemnoaseporoase 25 '"

    Fig . 6 .41. Tipuri de plansee din grupa aIl-a pen tru calcu lu l aportului pardoseJi il a a te nu ar ea z gomo tu lu t dill impact:a .....p la .cAde bct on a .rma t i b - pl ans eu d in et e-mente prefabricat e de bet on t um&t. reall zat cut,nra.n; s uspe ndat ; c: - pl aD5eu di n tet on annat cun e.r-vu ri des e, real iza.t. cu t aran s ce e eu de e :d - plan seu di n eat egorl & I. f C1 .l lz r. t c u t av ensu.peoda.t.

    F ig . 6 .3 8. Pa rd o se al a pe d aH l f lo ta nt a eJ - p la. cl t. d e b et on a rma t : 2 - s tr at e las ti c, m oa le t3 - d aH l. d e b et on s la b a nn at 1 gr0 8ime d e 3 . 5 em. i

    4: - perehe t ; 5 - d lb lu i6 - per vaz.174

    (6.110)

    liber ~ipardoseala.substrat izolator,

    H

    ~

    ..- I f . !A A I " . I'

    F ig. '6 .4 2. S ch ema lantulul el ec tro-acusttc pentru mdsurarea atenuar l]p lunse elor l a zgomotul d e impact;CS - c io ea u a ta ndar d ; M - rnlcrofca i Mg-m ee ae to ro n : A - 8.n'lvllf1eator: AF-Hhkm. def il tl "u 81e omut at oe a ut omat : - { _. . ro re et st ra to rr ap id de n lv el ,

    17 5

  • 5/13/2018 Fizica constructiilor 1

    20/20

    manual sau electric, cu 5 ciocane de catre 500 g Iiecare, ce cad de la h=4 em,cu cadenta loviturilor de 10 ba tai /s. !n camera de sub planseul incercat esteinsta la t lantul electroacustic de reeepti e, alcatui t din mic rofon, ampli fica tor,f il tru, fonometru, oscilograf catodic, care impreuna alcatuiesc schema spectre-metrului acustio,Incercarea planseului se poate face pe structura bruta, fa.ra pardoseala saudupa montarea pardoseli l, de terminindu-se ast fel efie ien~a de atenuare acus-tica a acesteia, Nivelul de intensitate auditiva a zgomotului in camera de e-misie se noteaza eu L1-Pentru ca zgomotele produse de circulatie sa nu afecteze confortul in incape-rea inter ioara este necesar ca nivelul globaLde intensi tate andit iva a sunetului ,L2, masurat in camera de receptie, sa. satisfa.ca relatia :I - I - " ' - \ . & . e . . .

    L~


Recommended