+ All Categories
Home > Documents > FIZICĂ - mec.gov.md

FIZICĂ - mec.gov.md

Date post: 22-Nov-2021
Category:
Upload: others
View: 21 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
108
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA CURRICULUM NAŢIONAL FIZICĂ CLASELE VI-IX Curriculum disciplinar Ghid de implementare Chişinău, 2020
Transcript
Page 1: FIZICĂ - mec.gov.md

1

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUM NAŢIONAL

FIZICĂCLASELE VI-IX

• Curriculum disciplinar• Ghid de implementare

Chişinău, 2020

Page 2: FIZICĂ - mec.gov.md

2

COORDONATORI: • Angela CUTASEVICI,SecretardeStatîndomeniuleducației,MECC• Valentin CRUDU,dr.,șefDirecțieînvățământgeneral,MECC,coordonator

almanagementuluicurricular• Victor PĂGÎNU,consultantprincipal,MECC,coordonatoralgrupuluidelucru

EXPERŢI-COORDONATORI: • Vladimir GUŢU,dr.hab.,prof.univ.,USM,expert-coordonatorgeneral• Anatol GREMALSCHI,dr.hab.,prof.univ.,InstitutuldePoliticiPublice,ex-

pert-coordonatorpeariilecurriculareMatematică şi ştiinţe șiTehnologii

GRUPUL DE LUCRU: • Viorel BOCANCEA (coordonator),dr.,conf.univ.,UST• Olga BALMUŞ,graddid.întâi,IPLT„PetreȘtefănucă”,Ialoveni• Victor CIUVAGA,graddid.superior,IPLT„ConstantinStere”,Soroca• Vladimir DONICI,dr.,graddid.superior,ColegiulTehnologicdinChișinău• Olga MACHEVNINA,graddid.întâi,IPLT„Academiacopiilor”,Chișinău• Veaceslav MACRINICI,graddid.superior,IPLT„IonLucaCaragiale”,Orhei• Tamara RUSU,graddid.superior,IPLT„GheorgheAsachi”,Chișinău

CURRICULUM DISCIPLINAR

Aprobat:– ConsiliulNaționalpentruCurriculum,proces-verbalnr.22din05.07.2019– OrdinulMinisteruluiEducației,CulturiișiCercetăriinr.906din17.07.2019

Fizică:Curriculumnaţional:clasele6-9:Curriculumdisciplinar:Ghiddeimplementare/Min-isterulEducaţiei,CulturiişiCercetăriialRepubliciiMoldova;coordonatori:AngelaCutasevici,Valentin Crudu, Victor Păgânu ; grupul de lucru: Viorel Bocancea (coordonator) [et al.]. –Chişinău:Lyceum,2020(F.E.-P."TipografiaCentrală").–108p.:fig.,tab.Bibliogr.:p.107-108(25tit.).–2000ex.ISBN978-9975-3437-5-6.373.4.091:53(073)F62

Page 3: FIZICĂ - mec.gov.md

3

COORDONATORI: • Angela CUTASEVICI,SecretardeStatîndomeniuleducației,MECC• Valentin CRUDU,dr.,șefDirecțieînvățământgeneral,MECC,coordonator

almanagementuluicurricular• Victor PĂGÎNU,consultantprincipal,MECC,coordonatoralgrupuluide

lucru

EXPERŢI-COORDONATORI: • Vladimir GUŢU,dr.hab.,prof.univ.,USM,expert-coordonatorgeneral• Anatol GREMALSCHI,dr.hab.,prof.univ.,InstitutuldePoliticiPublice,ex-

pert-coordonatorpeariilecurriculareMatematică şi ştiinţe șiTehnologii

GRUPUL DE LUCRU: • Viorel BOCANCEA (coordonator),dr.,conf.univ.,UST• Victor CIUVAGA,graddid.superior,IPLT„ConstantinStere”,Soroca• Tamara RUSU,graddid.superior,IPLT„GheorgheAsachi”,Chișinău

GHID DE IMPLEMENTARE

ElaboratînconformitatecuprevederileCurriculumuluidisciplinar,aprobatlaședințaConsiliuluiNaționalpentruCurriculum,prinordinulMinisteruluiEducației,CulturiișiCercetăriinr.906din17.07.2019

Page 4: FIZICĂ - mec.gov.md

4

Preliminarii

Curriculumul ladisciplina Fizică,precumșimanualulșcolar,ghidulmetodologic,sof-turileeducaționaleetc.,facepartedinansambluldeproduse/documentecurriculareșireprezintăocomponentăesențialăaCurriculumului Naţional.

Elaborat în conformitate cu prevederile documentelor de politici educaționale: Codul Educaţiei al Republicii Moldova (2014), Cadrul de referinţă al Curriculumului Naţional(2017),Curriculumul de bază: sistem de competenţe pentru învăţământul ge-neral (2018),darși cuRecomandările Parlamentului European şi ale Consiliului Uniu-nii Europene, privind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (Bruxelles,2018),Curriculumul ladisciplina Fizicăreprezintăundocumentreglator,careare în vedereprezentarea interconexăademersurilor conceptuale, teleologice,conținutaleșimetodologice,accentulfiindpuspesistemuldecompetențecaunnoucadrudereferințăalfinalitățiloreducaționale.

Curriculumul ladisciplina Fizică fundamenteazășighideazăactivitateacadruluidi-dactic, facilitează abordarea creativă a demersurilor de proiectare didactică de lun-gă durată și de scurtă durată, dar și realizarea propriu-zisă a procesului de predare–învățare–evaluare.

DisciplinaFizică,prezentată/valorificatăînplanpedagogic încurriculumuldat,areun rol important în formarea/dezvoltarea personalității elevilor, în formarea unorcompetențenecesarepentru învățarepe totparcursulvieții,precumșide integrareîntr-osocietatebazatăpecunoaștere.

ÎnprocesuldeproiectareaCurriculumului ladisciplina Fizică,s-aținutcontde:• abordărilepostmoderneșitendințeledezvoltăriicurricularepeplannaționalși

internațional;• necesitățiledeadaptareacurriculumuluidisciplinar laașteptărilesocietății, la

nevoileelevilor,darșilatradițiileșcoliinaționale;• valențeledisciplineiînformareacompetențelortransversale,transdisciplinareși

acelorspecifice;• necesitățile asigurării continuității și interconexiunii dintre treptele

învățământuluigeneral:educaţie timpurie,învăţământ primar, învăţământ gim-nazial și învăţământ liceal.

Curriculumul ladisciplina Fizicăcuprindeurmătoarelecomponentestructurale:Pre-liminarii,Administrarea disciplinei,Repere conceptuale,Competenţe specifice discipli-nei,Unităţi de competenţă,Unităţi de conţinut,Activităţi şi produse de învăţare,Repere

Page 5: FIZICĂ - mec.gov.md

5

metodologice de predare – învăţare – evaluare,Lista bibliografică(curriculumul la disci-plină include şi finalităţile prezentate după fiecare clasă, care reprezintă competenţele specifice disciplinei, manifestate gradual la etapa dată de învăţare, având funcţia de stabilire a obiectivelor de evaluare finală).

Totodată,Curriculumul ladisciplina Fizicăorienteazăcadruldidacticspreorganiza-reaprocesuluidepredare–învățare–evaluareînbazaunitățilordeînvățare(unitățidecompetență–unitățideconținut–activitățideînvățare).

Curriculumul ladisciplina Fizicăareurmătoarelefuncții:• deconceptualizareademersuluicurricularspecificdisciplineiFizică;• dereglementareșiasigurareacoerențeidintredisciplinadatășialtediscipline

dinariacurriculară,dintrepredare–învățare–evaluare,dintreproduselecurri-cularespecificedisciplineiFizică,dintrecompetențelestructuralealecurriculu-muluidisciplinar,dintrestandardeleșifinalitățilecurriculare;

• deproiectareademersuluieducațional/contextual(laniveldeclasăconcretă);• deevaluarearezultatelorînvățăriietc.Curriculumul ladisciplina Fizică esteadresatcadrelordidactice,autorilordemanua-

le,evaluatorilor,metodiștiloretc.Edemenționatfaptulcăbeneficiarulprincipalalacestuidocumentesteelevul(care

areunstatutspecificînacestsens).

Page 6: FIZICĂ - mec.gov.md

6

I. Repere conceptuale

În conformitate cu prevederileCadrului de referinţă al Curriculumului Naţional [2],curriculumul include experiențe planificate riguros pentru formarea și dezvoltareacompetențelorelevilorînșcoală,învedereaatingeriifinalitățilorînvățăriilacelemaiîn-altestandardedeperformanță,ținându-secontdedinposibilitățileindividualealeceloreducați.CurriculumulladisciplinaFizicăestepartecomponentăaCurriculumului Naţionalșireprezintăunsistemdeconcepte,procese,produseșifinalitățicare,alăturidecurriculamodernizată laaltediscipline,asigurăfuncționalitateașidezvoltarea învățământului latreaptagimnazială.Acestdocumentseaxeazăpeurmătoareleabordări:

• psihocentrică;• sociocentrică.Centrareacurriculumuluipeelev,prinluareaînconsiderareaparticularitățilorși

anevoilor,precumșiaritmuluipropriudeînvățareșidezvoltareaacestuia,arelocîncadrulabordăriipsihocentrice.Asimilareasistemuluidevaloripromovatedecătresocietatearelocîncadrulabordăriisociocentrice.

SistemuldecompetențeîncadrulCurriculumuluidisciplinarlaFizicăesteformatdin:• Competențe-cheie/transversale care sunt o categorie curriculară importan-

tă, cu un grad înalt de abstractizare și generalizare, cemarchează așteptărilesocietățiiprivindparcursul școlar șiperformanțelegenerale, carepotfiatinsedecătreelevilaîncheiereașcolarizării.Elereflectăatâttendințeledinpoliticileeducaționalenaționale,precizateînCodul Educaţiei(2014),câtșitendințelepoli-ticilorinternaționale,stipulateînRecomandările Comisiei Europene(2018).

Competențele-cheie/transversalesereferăladiferitesferealeviețiisocialeșiconținuncaracterpluri-/inter-/transdisciplinar.

• Competențele specifice disciplineiderivădincompetențele-cheie/transversale.Competențelespecificefiecăreidisciplineșcolareseprezintăîncurriculumuldis-ciplinarrespectivșisepreconizeazăafiatinsepânălafineleclaseiaIX-a.Rapor-tatelaFizică,acesteasuntvizateîncadrulcelor4competențespecificediscipli-nei,încadrulunitățilordecompetență,alunitățilordeconținut,alactivitățilordeînvățareșialproduselorșcolarerecomandate.

Competențelespecificedisciplinei,fiindproiectatepentrutotparcursultrepteigim-naziale,repereazăproiectareadelungăduratăladisciplină.Proiectareadidacticăanu-alăadisciplineiserealizeazăconformdatelordinAdministrarea disciplinei,ținându-secontdeRepartizarea orientativă a orelor pe unităţi de conţinut.

Page 7: FIZICĂ - mec.gov.md

7

Sistemele de unități de competență proiectatepentruounitatedeînvățaresuntprevăzuteintegralpentruevaluareadetipcumulativlasfârșitulrespectiveiunitățideînvățareșiselectiv–pentruevaluareaformativăpeparcurs.Acestesistemerepereazăproiectareadidacticăaunitățilordeînvățareșiproiectareadidacticădescurtădurată.

Sistemeledeunitățidecompetențăsintetizatelafinelefiecăreiclasesuntprevăzutepentruevaluareaanuală.

Unitățiledecompetențăsuntconstituentealecompetențelorșifaciliteazăformareacompetențelorspecifice,reprezentândetapeînachiziționarea/construireaacestora.

Unitățiledecompetențăsuntstructurateșidezvoltatelafiecaredisciplinăpentrufi-ecaredintreclaseleaVI-a–aIX-apeparcursuluneiunitățideînvățare/alunuianșcolar,fiindprezentateîncurriculumuldisciplinarrespectiv.

Unitățile de conținutconstituiemijloaceinformaționale,princareseurmăreștere-alizareasistemelordeunitățidecompetențăproiectatepentruunitateade învățaredată.Respectiv,sevizeazărealizareacompetențelorspecificedisciplinei,darșiacelortransversale/transdisciplinare.

Unitățiledeconținutincludtemeleșitermeniispecificidisciplinei:cuvinte/sintagmecaretrebuiesăseacumuleze învocabularulactivalelevului lafinalizareaunitățiideînvățare.

Activitățile de învățare și produsele școlare recomandate reprezintăo listădes-chisădecontextesemnificativedemanifestareaunitățilordecompetențăproiectatepentruformare/dezvoltareșievaluareîncadrulunitățiideînvățare.Cadruldidacticarelibertateașiresponsabilitateasăvalorificeaceastălistăînmodpersonalizatlanivelulproiectăriișirealizăriilecțiilor,darșisăocompletezeînfuncțiedespecificulclaseicon-cretedeelevi,deresurseledisponibileetc.

Page 8: FIZICĂ - mec.gov.md

8

II. Administrarea disciplineiStatutul

disciplinei Aria curriculară Clasa Nr. de ore pe săptămână

Nr. de ore pe an

Disciplinăobligatorie

Matematică şi Știinţe

VIVIIVIIIIX

1222

34686866

Note:1. Profesorul este liber să stabilească ordinea studierii compartimentelor, să repartizeze

orele alocate conform Planului de învăţământ, respectând condiţia parcurgerii integrale a conţinutului şi realizarea competenţelor stabilite. Profesorul are responsabilitatea de a adapta curriculumul la condiţiile şi la ritmul de învăţare al fiecărui elev sau al fiecărei clase în parte.

2. Unităţile de competenţă, unităţile de conţinut şi activităţile notate cu asterisc (*) se vor studia la extindere la solicitarea elevilor sau a părinţilor.

3. Toate testele de evaluare sumativă vor conţine itemi prin care vor fi evaluate doar unităţile de competenţă şi unităţile de conţinut obligatorii.

4. Lucrările de laborator au un caracter obligatoriu, însă profesorul poate să le în-locuiască cu altele, similare, în funcţie de dotarea laboratorului de fizică din instituţie.

5. La elaborarea manualelor, autorii vor respecta integral prevederile prezentului curriculum. În conţinuturi, notarea mărimilor fizice se va realiza conform standardelor metrologice în vigoare. Va fi utilizată terminologia specifică disciplinei corespunzătoare expunerii în curriculum.

III. Competențe specifice disciplinei FIZICĂ

1.Identificareașidescriereafenomenelorfiziceșiamanifestăriloracestoraprinobservațiidirecteșianalizealesurselordeinformații,manifestândcuriozitateșiatenție.

2.Investigareafenomenelefizicesimpleprinobservareșiexperimentare,manifestândperseverențășiprecizie.

3.Analizașiinterpretareadatelorșiainformațiilorcureferirelafenomenelefizicesim-pleșilaaplicațiiletehnicealeacestora,manifestândgândirecritică.

4.Gestionarea cunoștințelor și a capacităților dindomeniul fizicii prin rezolvareadeproblemeșisituații-problemăcotidiene,manifestândatențieșicreativitate.

Page 9: FIZICĂ - mec.gov.md

9

IV. U

nită

ți d

e în

văța

re

CLA

SA A

VI-A

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

sede

învă

țare

reco

man

date

I. In

trod

ucer

e în

stu

diul

fizi

cii

1.1.Recun

oașterea,o

bservareașide

scrie

reafeno

-men

elorfizic

edinactiv

itateacotid

iană

(deexem

plu:

mișcareacorpurilo

r,încălzireaap

ei,p

ropa

garealumi-

niietc.).

1.2.Clasifi

careafeno

men

elorfizic

e.

•Ce

estefizica?

Feno

men

ulfizic

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

–ob

servareafe

nomen

elorfizic

e.

Prod

use

şcol

are:

–feno

men

fizic

observat,de

scris

,clasifi

cat.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei:fi

zică,fe

nomen

fizic

,fen

omen

e(m

ecan

ice,te

rmice,electromagne

tice,opti

ce).

II. M

ărim

i fizi

ce. M

ăsur

ări

2.1.Determinaream

ărim

iifizicecepoa

tefim

ăsurată

directcuinstrumen

tuld

at,alimite

lord

emăsurare,a

valoriiune

idiviziun

ișiaeroriiabsoluteinstrumen

tale.

2.2.Utiliza

reainstrumen

telord

emăsurăpe

ntrum

ă-surarea/de

term

inaream

ărim

ilorfi

zice:lu

ngim

e,arie

,vo

lum,ti

mp.

2.3.Id

entifi

careamărim

ilorfi

zicecarenupo

tfim

ăsu-

ratedire

ct.

2.4.În

registrareaînta

belavalorilo

rmărim

ilorfi

zice

măsurate.

2.5.Scrierearezulta

tuluim

ăsurăriidirecte/indirectea

uneim

ărim

ifizic

e.2.6.Efectua

reatran

sformărilo

runitățilordemăsurăîn

SIpeba

zăderelațiidintremultip

lișisubm

ultip

li.

•Mărim

ifizic

e,unitățide

măsură

•Măsurarea/determinarea

lung

imii,aarie

i,avo

lumului

șiatim

pului.Ap

licații

•Înregistrareada

telorîntr-un

tabe

l,eroa

reaab

solutăin

-strumen

tală

•Scrie

rearezulta

tuluim

ăsură-

riiune

imărim

ifizic

e

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

–măsurarea/determinarealu

ngim

ii,aarie

isuprafețelorre

gulate,aduratei,avolum

ului

corpuluiso

lidșiallichidu

lui;

–realiza

reaun

uiexperim

entsim

pluconformeta-

pelors

tabilite;

–înregistrareada

telorîntabe

l.

Lucr

ări d

e la

bora

tor:

1) „

Dete

rmin

area

vol

umul

ui u

nui p

aral

elip

iped

dr

eptu

nghi

c”;

2) „

Măs

urar

ea v

olum

ului

unu

i cor

p de

form

ă ne

re-

gula

tă”.

Prod

use

şcol

are:

–instrumen

tdemăsurăde

scris

,valoa

reaun

ei

diviziu

nideterminate;

Page 10: FIZICĂ - mec.gov.md

10

–mărim

efizicămăsurată/de

term

inată;

–eroa

reaab

solutăin

strumen

talădeterminată;

–tabe

lulm

ăsurărilo

rcom

pletat;

–expe

rimen

trealizat;

–rapo

rtulprezentatpen

truun

experim

ent/olu-

crarede

labo

rator;

–comun

icareprezen

tată:„Co

ntoruldeap

ă”/

„Men

sura”/„

Contoruldegazn

atural”;

–proiectS

TEM/STE

AMre

aliza

t:„Instrum

entede

măsură”.

– Te

st d

e ev

alua

re su

mati

vă re

zolv

at.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei:m

ărim

efizică,valoa

reamărim

iifizice,

valoareaune

idiviziun

i,eroa

reaab

solutăin

strumen

tală,m

ăsuraredirectă.

III. F

enom

ene

mec

anic

e

3.1.Defi

nireamaseișiain

erție

icorpu

lui.

3.2.Utiliza

reainstrumen

telorp

entrumăsurarea/

determ

inaream

ărim

ilorfi

zice:lu

ngim

e,arie

,volum

,masă,den

sitate.

3.3.În

registrareaînta

belavalorilo

rmărim

ilorfi

zice

măsurate.

3.4.Extragereadintabe

leavalorilo

rden

sitățiiun

or

substanțe.

3.5.Executareaetap

elorunu

iexperim

entfi

zicdemă-

surareșiîn

registrareadatelor.

3.6.Ana

lizarezulta

telorm

ăsurărilo

refectua

te.

3.7.Com

unicareare

zulta

telorinvestig

ațiilor.

3.8.Aplicareasimbo

lurilorm

ărim

ilorfi

zice,afo

rmule-

lora

ferenteșiaun

itățilordemăsurăstud

iate(m

asă,

densita

te,arie

,volum

)larezolvareaproblem

elor.

•Inerția

.Masacorpului.C

ân-

tărirea.A

plicații

•De

nsita

teasubstanței.D

e-term

inareaden

sității.Den

-sim

etru

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

–ob

servareafe

nomen

elorîn

caresem

anife

stă

inerția

corpu

rilor;

–măsurarea/determinareavolum

ului,am

asei,a

densită

ții;

–rezolvareaproblem

elor.

Lucr

are

de la

bora

tor:

3) „

Dete

rmin

area

den

sităţ

ii su

bsta

nţei

”.

Prod

use

şcol

are:

–prob

lemerezolvate;

–activ

itatepracti

căre

aliza

tă:„Măsuraream

asei

unuicorp”.

–expe

rimen

trealizat;

–feno

men

deman

ifestareainerție

idescris;

Page 11: FIZICĂ - mec.gov.md

11

3.9.M

anife

stareacom

portam

entuluid

eprecau

ție

întimpu

llucruluicuinstrumen

teledemăsură,cu

vaseledinsti

clă,cudiferitesubstanțe,lase

curitatea

întrafi

culruti

er,înpe

rioad

aactiv

itățilorsp

ortiv

eșia

activ

itățilordemun

căladom

iciliușiîncom

unita

te.

3.10

.Efectua

reatran

sformărilo

runitățilordemăsură

înSIp

eba

zăderelațiidintremultip

lișisubm

ultip

li.

–rapo

rtulprezentatpen

truexpe

rimen

t/lucrare

delabo

rator;

–comun

icareprezen

tată:„Ce

nturade

sigu

ranță”/

„Cân

tarulcuba

lanță”/„Cân

tarulelectronic”.

– Te

st d

e ev

alua

re su

mati

vă re

zolv

at.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: ine

rție,d

ensitateasu

bstanței,d

ensim

etru.

IV. F

enom

ene

term

ice

4.1.Observareașide

scrie

reafeno

men

elorte

rmice

dinactiv

itateacotid

iană

(deexem

plu:în

călzirea/răci-

rea,evapo

rarea,fierbe

rea,to

pirea,dilatarea/contrac-

tareaetc.).

4.2.Utiliza

reaterm

ometruluip

entrumăsurareate

m-

peraturii.

4.3.În

registrareaînta

beleate

mpe

raturii(d

eexem

-plu:ră

cireaap

ei,b

uleti

nulm

eteo

).4.4.Rep

rezentareagraficăaevoluțieitem

peraturii

(hârtie

milimetric

ă).

4.5.M

anife

stareacom

portam

entuluid

eprecau

țiela

încălzireașiuti

lizareacorpu

rilorfierbinți,protejarea

contraarsurilo

r.4.6.Utiliza

reaterm

ometruluiculichid(re

gulide

secu-

ritate–înm

odsp

ecial,term

ometrulcumercur).

4.7.Recun

oaștereacon

dițiilord

emod

ificarea

evoluțieifen

omen

elor(d

epen

dențadu

rateid

erăcire

aap

eidediferențade

tempe

raturăalichiduluișia

med

iuluiexteriore

tc.).

4.8.Extragereainform

ațiilordintr-ungrafi

cși/sau

tabe

l.

•Structuramolecularăa

substanței.Starete

rmică,

mod

ificareastăriiterm

ice.

Încălzire,răcire

,echilibru

term

ic

•Tempe

ratura.A

plicații.Ter-

mom

etrul

•Scărid

etempe

ratură

•Dilatare/con

tracție

(calita

-tiv

).Ap

licații(ano

maliate

r-micăaap

ei)

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

–ob

servareauno

rfen

omen

eterm

icedinactiv

ita-

teacotid

iană

;–măsurareate

mpe

raturiicorpu

rilor;

–compa

rareastărilo

rtermicealecorpurilo

rceau

cond

uctib

ilitatete

rmicădiferită;

–urmărire

abu

letin

elorm

eteo

;–extragereain

form

ațiilordintr-ungrafi

cși/sau

tabe

l;

Lucr

are

de la

bora

tor:

4) „

Măs

urar

ea te

mpe

ratu

rii c

orpu

rilor

solid

e/lic

hi-

de/g

azoa

se”.

Prod

use

şcol

are:

–tempe

raturăm

ăsurată;

–grafi

calvariație

item

peraturiicon

struit;

–feno

men

observatd

escrisșide

finit;

–prob

lemerezolvate;

–activ

itatepracti

căre

aliza

tă:„Măsurareate

mpe

-raturiicorpu

rilorso

lide,lichideșigazoase”;

–rapo

rtulprezentatpen

truexpe

rimen

t/lucrare

delabo

rator;

Page 12: FIZICĂ - mec.gov.md

12

–comun

icareprezen

tată:„An

omaliaape

iladila-

tareaterm

ică”/„D

ilatareaterm

icăînte

hnică”/

„Protejareacontraarsurilo

r”;

–proiectS

TEM/STE

AMre

aliza

t:„M

ăsurareate

m-

peraturii”.

– Te

st d

e ev

alua

re su

mati

vă re

zolv

at.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: d

ilatare,con

tracție

,echilibruterm

ic,con

tactte

rmic,rep

rezentaregrafi

că,ano

maliete

rmică.

V. F

enom

ene

elec

tric

e. F

enom

ene

mag

netic

e

5.1.Explicareare

zulta

teloro

bservărilor,a

expe

riențelorșiaîn

tâmplărilo

rpersona

lecureferire

lafe

nomen

eleelectrom

agne

ticedinna

tură.

5.2.Descriereafeno

men

uluideelectriza

re.

5.3.Respe

ctareare

gulilordeprotecție

împo

trivaelec-

trocutării.

5.4.Practi

careacompo

rtam

entuluid

eprotecție

în

cazulfen

omen

elorelectric

ena

turale.

5.5.Creareauno

rprezentărialefe

nomen

elorinves-

tigateîndiversefo

rme:planșe,Pow

erPoint,P

rezi,

SmartN

oteb

ookș.a.

5.6.Clasifi

careacorpurilo

rînizo

latoareșicond

uctoa-

re.

5.7.Descriereainteracțiunilorîntrecorpu

rileelectriza

-teșiîn

tremagne

ți.

•Electriza

reacorpurilo

r,sarci-

naelectric

ă.Struc

turaato-

micăasubstanței.M

odelul

plan

etaralatomului

•Co

nduc

toareșiizo

latoare

electrice.Fen

omen

eelectri-

ceîn

natură.Aplicații.Nor-

mede

protecțieîm

potriva

electrocutării

•Magne

ți,in

teracțiuniîn

tre

magne

ți,polim

agne

tici.

Aplicații

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

–electriza

reacorpurilo

rprin

frecare,prin

con

tact

șiprinin

fluen

ță;

–ob

servareain

teracțiuniim

agne

ților,aacțiunii

magne

țilorasupracorpurilo

rșiasupraacului

magne

tic.

Prod

use

şcol

are:

–feno

men

electromagne

ticexplicat;

–regu

lide

securitateșino

rmede

com

portam

ent

explicate;

–feno

men

eelectrom

agne

ticeiden

tificateîn

coti

-dian

;–prob

lemă/situa

ție-problem

ărezolvată;

–comun

icareprezen

tată:„Izo

lareaelectrică”/

„Normede

protecțieîm

potrivaelectrocutării”/

„Busola”.

– Te

st d

e ev

alua

re su

mati

vă re

zolv

at.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei:corpne

utru,corpelectriza

t,electriza

re(p

rinfrecare,con

tact,infl

uență),con

ductoa

reelectric

e,

izolatoareelectrice,electroscop

,sarcină

electric

ă,cou

lomb,nucleu,electron,proton,neu

tron

,sarcină

electric

ăelem

entară,fulger,trăsne

t,pa

ratrăsne

t,magne

t,po

lmagne

tic,regiune

neu

tră.

Page 13: FIZICĂ - mec.gov.md

13

VI. F

enom

ene

optic

e

6.1.Recun

oaștereasu

rselordeluminășiacorpurilo

rluminate.

6.2.Clasifi

careacorpurilo

rîntran

sparen

te,o

paceși

tran

slucide

.6.3.Explicareauno

rfen

omen

eop

ticeînbazalegii

prop

agăriirecti

liniialuminii.

6.4.Utiliza

reaelem

entelorrefl

ectorizan

teșifluo

res-

centepe

ntruse

curitatealatrafi

cpe

timpde

noa

pteși

încon

dițiidevizib

ilitatere

dusă.

•Su

rsede

lumină,corpu

ritran

sparen

te,translucide

,op

ace.Aplicații

•Prop

agareare

ctilin

iealu

mi-

nii.Fasciculdelumină.Um-

brașipe

numbra.Eclipsede

Soareșide

Lun

ă.Aplicații

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

–clasificareasurselordelumină;

–clasificareafasciculelordelumină;

–iden

tificareaelem

entelorrefl

ectorizan

teșifluo

-rescen

te;

–stud

iulformăriium

breișiapen

umbrei;

–vizualiza

reaeclip

selord

eSo

areșide

Lun

ă.

Prod

use

şcol

are:

–clasificareefectua

tă;

–feno

men

opti

cexplicat;

–um

brășipe

numbrăconstruită;

–comun

icareprezen

tată:„Umbrire

ageam

urilo

r”/

„Farul”/„

Ceasulso

lar”/„

NivelacuLAS

ER”.

– Te

st d

e ev

alua

re su

mati

vă re

zolv

at.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei:sursădelumină,corpluminat,fascicullum

inos,con

vergen

t,divergen

t,pa

ralel,razădelumină,

corp(translucid,tran

sparen

t,op

ac),med

iuomog

en,u

mbră,pen

umbră,eclipsă,elemen

tere

flectoriza

nteșiflu

orisc

ente.

La sf

ârși

tul c

lase

i a V

I-a, e

levu

l poa

te:

•clasifica,d

escriefe

nomen

efizice;

•măsura/de

term

inamărim

ilefizic

e:lung

ime,arie

,volum

,timp,m

asă,te

mpe

ratură,d

ensitate;

•iden

tificasimbo

lurilemărim

ilorfi

ziceșiun

itățilede

măsură;

•clasificacorpu

rile:con

ductoa

re–izolatoa

re(e

lectric

e);e

lectrizate(prin

frecare,con

tact,infl

uență)–neu

tre;opa

ce–tran

slu-

cide

–tran

sparen

te;

•recuno

aștem

ărim

ifizic

ecarenupo

tfim

ăsuratedirectșiunitățilelord

emăsură;

•explicamod

uldecalculșideterminarealim

itelord

emăsurare,avaloriiun

eidiviziun

ișiaeroriiabsoluteainstrumen

telord

emăsurat;

Page 14: FIZICĂ - mec.gov.md

14

•id

entifi

cainstrumen

teledemăsurat;

•completa/extrageinform

ațiileîntr-un/dintr-u

ngrafi

cși/sautabe

l;•

comun

icarezulta

telem

ăsurărilo

refectua

te;

•exprim

așicompa

rare

zulta

teleuno

rmăsurări,uti

lizân

dun

itățide

măsurăînSistem

ulIn

ternaționa

lșitransform

ărialelo

r:pe

ntrulung

ime(m

m,cm,d

m,m

,dam

,hm,km),pe

ntruarie

(dm

2 ,cm

2 ,m2 ,km

2 ),pen

truvolum(m

l,l,cm

3 ,dm

3 ,m

3 ),timp(s,

min,h

,zi,săptăm

ână,lună

,an),m

asă(m

g,g,kg,t),tem

peratură(°C,K);

•ap

licaform

ulelemărim

ilorfi

ziceșiun

itățilede

măsurălare

zolvareaproblem

elor/situ

ațilo

r-problem

ă;•

prop

uneun

planprop

riudemăsuriînscop

ulfo

rmăriicompo

rtam

entuluid

eprotecție

încazulfe

nomen

elorm

ecan

ice,elec-

trom

agne

tice,te

rmiceșiop

tice.

Elem

ente

com

une

cu M

atem

atica

:•

Reprezen

tareagrafi

că;

•De

term

inareate

rmen

ului/factoruluin

ecun

oscutd

inope

rația

dată;

•Ope

rareașitran

sformareaunitățilordemăsură;

•Iden

tificarearelațiilord

eprop

orțio

nalitate;

•Utiliza

reamed

ieiaritmeti

cea2sa

umaim

ultenum

erena

turale;

•Ca

lcululputeriicuexpon

entn

aturalanum

erelornaturale.

Page 15: FIZICĂ - mec.gov.md

15

CLA

SA A

VII-

A

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se

de în

văța

re re

com

anda

teFE

NO

MEN

E M

ECAN

ICE

I. M

işca

rea

şi re

paus

ul

1.1.Clasifi

careașide

scrie

reatip

urilo

rdemișcări(re

c-tilinie,curbilin

ie,circ

ulară,uniform

ă,variată).

1.2.Utiliza

reainstrumen

telord

emăsurăspecificepen

-trumăsuraream

ărim

ilorfi

zice:lung

ime,timp,vite

ză.

1.3.În

registrareaînta

belecurubricip

restab

ilitea

valorilorm

ărim

ilorfi

zicemăsurate(deexem

plu:lu

ngi-

me,timp,vite

zăetc.).

1.4.Defi

nireaterm

enilo

rșiam

ărim

ilorfi

zice:p

unct

m

ater

ial,

trai

ecto

rie, d

rum

par

curs

, vite

ză, v

iteză

me-

die,

* lege

a m

işcăr

ii re

ctilin

ii un

iform

e.1.5.Rep

rezentareagraficăamișcăriiunu

icorppe

ba

zaunu

itab

eldevaloriprim

it.1.6.Descriereamișcăriiunu

imob

ilpe

bazainterpretă-

riigraficuluim

ișcăriiacestuia.

1.7.Exemplificareaun

orsituațiidinviațade

zicuziîn

carese

iden

tificădiversetipu

ride

mișcare.

1.8.Id

entifi

careada

telorrelevan

tepen

trurezolvarea

uneiproblem

e/situa

ții-problem

ă.1.9.Utiliza

reasim

bolurilorm

ărim

ilorfi

zice,a

unită

țilordemăsurășiaform

uleloraferente(* c

om-

pune

reavitezelorc

oliniare,legeam

ișcăriire

ctilin

iiun

iform

e)lare

zolvareaproblem

elor.

1.10

.Efectua

reatran

sformărilo

rdeun

itățide

măsură

înSIp

eba

zare

lațiilord

intremultip

lișisubm

ultip

li.1.11

.Man

ifestareaunu

icom

portam

entd

eprecau

ție

latraversarearegu

lamen

tarăastrăzilor,ținân

dcont

dedistanțade

frân

are(aceeașireferin

țășilatraversa-

reacăiiferate).

•Mișcareașirepa

usul.

Punc

tmaterial,sis

temde

referin

ță.M

ișcarem

ecan

ică.

Traiectoria

mișcării

•Mișcarearecti

linieuniform

ă.

Viteza.A

plicații.

Reprezen

tareagrafi

căa

mișcăriire

ctilin

iiun

iform

e

• * Ex

tinde

re:C

aracteris

ticile

vitezei(direcție,sen

s).C

om-

pune

reavitezelorc

oliniare.

Legeamișcăriire

ctilin

iiun

i-form

e

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

–măsurareadistanței,atimpu

lui,avitezei;

–reprezen

tareagrafi

căam

ișcării;

–clasificareamișcărilorîn

func

țiedetip

ultraiec-

torie

ișid

evaloareavite

zei(recti

linie,curbilin

ie,

unifo

rmă,variatăetc.).

Lucr

are

de la

bora

tor:

1) „

Dete

rmin

area

vite

zei m

edii

a un

ui m

obil”

.

Prod

use

şcol

are:

–clasificareamișcărilorre

aliza

tă;

–grafi

culm

ișcăriicon

struit;

–prob

lemerezolvate;

–regu

lide

securitateșino

rmede

com

portam

ent

explicate;

–expe

rimen

trealizat;

–rapo

rtulprezentatpen

truexpe

rimen

t/lucrare

delabo

rator;

–comun

icareprezen

tată:„Vitezometrul”/„Ped

o-metrul”/„Recordu

rialevitezelor”;

–proiectS

TEM/STEAM

realiza

t:„U

nitățide

măsură”.

– Te

st d

e ev

alua

re su

mati

vă re

zolv

at.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei:p

unctm

aterial,mișcarem

ecan

ică,re

paus,traiectorie,rectilinie,curbilin

ie,

drum

parcurs,vite

ză,vite

zăm

edie,* c

oordon

ată,* le

geamișcării,* d

irecție,* s

ens.

Page 16: FIZICĂ - mec.gov.md

16

II. In

tera

cțiu

ni

2.1.Observareașide

scrie

reaefectelorfen

omen

elor

fizice(efectstati

c,efectdinam

ic).

2.2.Recun

oaștereașicaracterizaream

ărim

ilorfi

zice

scalareșivectoriale.

2.3.Defi

nireamărim

ilorfi

zice:fo

rţă,

forţ

ă de

gre

uta-

te, p

onde

re, f

orţă

ela

stică

, for

ţă d

e fr

ecar

e.2.4.Rep

rezentareagraficăaforțelor.

2.5.Determinarealimite

lord

emăsurare,avaloriiun

ei

diviziu

nișiaeroriiabsoluteadina

mom

etrului.

2.6.În

registrareaînta

belavalorilo

rmărim

ilorfi

zice

măsurate(dep

ende

nțaalun

giriiabsolutede

valoa

rea

forțeideformatoa

re).

2.7.Id

entifi

careamărim

ilorfi

zicecarenupo

tfim

ăsu-

ratedire

ct.

2.8.Calculareaeroriiab

solute.

2.9.Scrierearezulta

tuluim

ăsurăriiun

eim

ărim

ifizic

e.2.10

.Utiliza

reasim

bolurilorm

ărim

ilorfi

zice,a

unită

țilordemăsurășiaform

uleloraferentelare

zol-

vareaprob

lemelor.

2.11

.Transform

areaunitățilordemăsurăînSIp

eba

za

relațiilord

intremultip

lișisubm

ultip

li.2.12

.Utiliza

reacond

ițieideechilib

ru(stareade

repa

-us,m

ișcarearecti

linieuniform

ă)lare

zolvareaproble-

melor.

2.13

.* Aplicareaalgoritm

ilord

erezolvareaun

orpro-

blem

ecum

aim

ulteope

rațiire

feritoa

rela:com

pune

-reaforțelor,acțiune

așireacțiu

nea,aplicareacon

diție

ide

echilibru.

•Interacțiune

a.Efectele

interacțiunii(stati

c,di-

namic).Fo

rța–măsurăa

interacțiunii.Măsurarea

forțelor.A

plicații

•Fo

rța–mărim

evectorială.

Compu

nereaforțelorcoli-

niare

•Echilib

rum

ecan

ic.C

ondiția

de

echilibru

•Tipu

ride

forțe:fo

rțade

gre-

utate,fo

rțade

apă

sarenor-

mală(pon

derea),forțaelas-

tică(fo

rțade

tensiune

din

fir/bară,fo

rțade

reacțiu

ne

norm

ală),forțadefrecare

•Eroa

reaab

solută.Scrierea

rezulta

tuluim

ăsurării(in

di-

recte)aune

imărim

ifizic

e

• * Ex

tinde

re:C

ompu

nerea

forțelornecoliniare.R

egula

paralelogram

ului.D

escom-

pune

reaun

eifo

rțedu

două

dire

cțiireciprocper-

pend

iculare.Coe

ficientulde

frecarelaalune

care

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

–ob

servareaefectelorstati

cșidina

mic;

–măsurareafo

rțeicudina

mom

etrul;

–realiza

reaun

uiexperim

entc

onform

etape

lor

stab

ilite;

–înregistrareada

telorîntabe

l;–calcululeroriiabsolute.

Lucr

ări d

e la

bora

tor:

2) „G

rada

rea

dina

mom

etru

lui”;

3) „

Dete

rmin

area

con

stan

tei e

lasti

ce a

reso

rtul

ui”.

Prod

use

şcol

are:

–instrumen

tdemăsurăde

scris

,valoa

reaun

ei

diviziu

nideterminată;

–mărim

efizicămăsurată;

–sursede

eroriiden

tificate;

–tabe

lulm

ăsurărilo

rcom

pletat;

–expe

rimen

trealizat;

–rapo

rtulprezentatpen

truexpe

rimen

t/lucrare

delabo

rator;

–prob

lemerezolvate;

–comun

icareprezen

tată:„Dina

mom

etrul”/

„Rulmen

ții”;

–proiectS

TEM/STE

AMre

aliza

t:„Forțeîn

naturăși

înte

hnică”.

– Te

st d

e ev

alua

re su

mati

vă re

zolv

at.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei:e

fectstati

c,efectdinam

ic,interacțiu

ne,forță,forțadegreu

tate,p

onde

re,alung

ireaab

solută,con

-stan

taelastică(rigidita

tea),e

chilibrumecan

ic,forțadereacțiu

nenormală,fo

rțaelastic

ă,fo

rțade

tensiune

,forțadefrecare,fo

rțarezulta

ntă,

dina

mom

etru,n

ewton,m

ărim

efizicăscalară,m

ărim

efizicăvectorială,* n

ecoliniar,

* coe

ficientuldefrecare.

Page 17: FIZICĂ - mec.gov.md

17

III. S

tatic

a flu

idel

or

3.1.Defi

nireamărim

ilorfi

zice:p

resiu

ne, p

resiu

nea

hidr

osta

tică,

pre

siune

a at

mos

feric

ă, fo

rţa

Arhi

med

e.3.2.Com

unicareaobservațiilorșiacon

cluziilor

parțialealeinvestigațiilor(de

exemplu:dep

ende

nța

forțeiarhim

edicede

den

sitateafluidu

lui/v

olum

uluide

fluiddezlocuit;dep

ende

nțapresiuniih

idrostati

cede

naturalichiduluișidead

âncime,dep

ende

nțapresiunii

corpuluiso

liddeariasu

prafețeideap

ăsareșiforțade

ap

ăsareno

rmală).

3.3.Descriereafeno

men

elorpeba

zauno

rlegifi

zice

(deexem

plu:legealuiPascal,legealuiA

rhim

ede).

3.4.Rep

rezentareagraficăaforțelorceacțio

nează

asup

raunu

icorp.

3.5.Utiliza

reainstrumen

telorp

entrumăsuraream

ări-

milo

rfizic

e:fo

rță,presiu

ne,volum

.3.6.În

registrareaînta

belavalorilo

rmărim

ilorfi

zice

măsuratecucalculareaeroriiab

solute.

3.7.Ana

lizarezulta

telorm

ăsurărilo

refectua

teși

form

ulareacon

cluziilorprin

aprecierearezulta

tului

obțin

ut.

3.8.Utiliza

reasim

bolurilorm

ărim

ilorfi

zice(presiu

ne,

presiune

hidrostati

că,p

resiu

neatm

osferic

ă,fo

rță

arhimed

ică),aunitățilordemăsurășiaform

ulelor

aferen

telare

zolvareaproblem

elor.

3.9.* A

plicarealegiivaselorcom

unican

te,alegiilui

Pascal(încazulp

reseih

idraulice)lare

zolvareaproble-

melor/situ

ațiilor-problem

ă.

•Presiune

acorpuluiso

lid.

Presiune

ahidrostatic

ă.Pre-

siune

aatmosferic

ă•LegealuiPascal.Ap

licații

(presahidraulică,vaseco

-mun

ican

te–calita

tiv)

•LegealuiA

rhim

ede.Aplicații

• * Ex

tinde

re:

Presahidrau

lică.Vasecomu-

nicante–canti

tativ

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

–stud

iuld

epen

dențeipresiu

niicorpu

luisolidde

ariasu

prafețeideap

ăsareșivaloareafo

rțeide

apăsareno

rmală;

–stud

iuld

epen

dențeipresiu

niih

idrostati

cede

naturalichiduluișidead

âncime;

–stud

iuld

epen

dențeifo

rțeiarhim

edicede

den

si-

tateaflu

iduluișidevo

lumuldeflu

iddezlocuit;

–măsurareapresiu

niicu:m

anom

etrul,ba

rometrul

aneroid;

–rezolvareaproblem

elor.

Lucr

are

de la

bora

tor:

4) „

Dete

rmin

area

den

sităţ

ii un

ei su

bsta

nţe

necu

-no

scut

e, a

plic

ând

lege

a lu

i Arh

imed

e”.

Prod

use

şcol

are:

–presiune

măsurată;

–prob

leme/situa

ții-problem

ărezolvate;

–eseu

structurat(vasecomun

ican

teîn

viațacoti

-dian

ă);

–expe

rimen

trealizat;

–mache

tăfu

ncțio

nală(aplicarealegiiluiPascal)

construită;

–rapo

rtulprezentatpen

truexpe

rimen

t/lucrare

delabo

rator;

–comun

icareprezen

tată:„Presahidrau

lică”/

„Vasecomun

ican

te”/„

Densim

etrul”/„Pluti

rea

corpurilo

r”;

–proiectS

TEM/STE

AMre

aliza

t:„M

ăsurareapre-

siunii”.

Page 18: FIZICĂ - mec.gov.md

18

– Te

st d

e ev

alua

re su

mati

vă re

zolv

at.

* Rezolvareaprob

lemelor/situ

ațiilor-problem

ăprin

aplicarealegiivaselorcom

unican

te,alegiilui

Pascal(încazulp

reseih

idraulice).

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: p

resiu

ne,p

resiu

nehidrostati

că,p

resiu

neatm

osferic

ă,presăhidraulică,vasecomun

ican

te,volum

de

zlocuit,m

anom

etru,b

arom

etru,p

ascal,flu

id,legealu

iArhim

ede,fo

rțaArhimed

e,legealuiPascal.

IV. L

ucru

l, pu

tere

a şi

ene

rgia

mec

anic

ă

4.1.Defi

nireamărim

ilorfi

zice:lu

crul

mec

anic

efe

ctua

t de

forţ

e co

nsta

nte,

put

erea

și e

nerg

ia m

ecan

ică,

ene

r-gi

a ci

netic

ăși

ener

gia

pote

nţia

lă g

ravi

taţio

nală.

4.2.Aplicarealegiicon

servăriien

ergieim

ecan

icela

rezolvareaproblem

elor/situ

ațiilor-problem

ă.

4.3.Extrapo

lareacuno

ștințelordespreconservarea

energieim

ecan

icelastud

iulm

ișcăriicorpu

rilor.

4.4.Aplicaream

ărim

ilorfi

zice(lu

crulm

ecan

icefec-

tuatdeforțeconstante,putereașiene

rgiam

ecan

ică,

energiacine

ticășien

ergiapo

tențialăgravitațio

nală)la

rezolvareaproblem

elor.

4.5.

* Aplicaream

ărim

ilorfi

zice(lu

crulm

ecan

icefec-

tuatdeforțevaria

bile,ene

rgiapoten

țialăelastică)la

rezolvareaproblem

elor.

•Lucrulm

ecan

icefectua

tde

forțeconstante.Puterea

mecan

ică

•En

ergiacine

tică.Ene

rgia

potențialăgravitațio

nală.

Energiamecan

ică.Con

serva-

reaen

ergieim

ecan

ice

•* Ex

tinde

re:

Energiapo

tențialăelastică.

Lucrulm

ecan

icefectua

tde

forțevaria

bile

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

–stud

iultransform

ăriien

ergieipoten

țialeîn

ene

r-giecine

ticășiinvers(lacăde

realib

erășilaarun-

careaverticalînsus/înjo

sacorpu

rilor);

–rezolvareaproblem

elor.

Prod

use

şcol

are:

–expe

rimen

trealizat;

–rapo

rtulprezentatpen

truexpe

rimen

t/lucrare

delabo

rator;

–prob

lemerezolvate.

– Te

st d

e ev

alua

re su

mati

vă re

zolv

at.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: lucrulm

ecan

ic,p

uteream

ecan

ică,Jo

ule,W

att,calputere,ene

rgiecineti

că,ene

rgiepoten

țială

gravita

ționa

lă,* e

nergiepoten

țialăelastică,con

servareaene

rgieim

ecan

ice.

Page 19: FIZICĂ - mec.gov.md

19

V. E

chili

brul

de

rota

ție

5.1.Id

entifi

careamecan

ismelorsimpleînnaturășiîn

tehn

ică.

5.2.In

vestigareaexpe

rimen

talăam

ecan

ismelorsim-

ple.

5.3.Creareastrategiilo

rșitactic

ilord

eap

licareame-

canism

elorsimplelare

zolvareaproblem

elorîn

dife

ri-tecon

texte.

5.4.Proiectareaunu

itab

elpen

trucolectareadatelor

expe

rimen

tale(d

eexem

plu:determinareacon

diție

ide

echilibrularo

tație

).5.5.Ana

lizaim

aginilo

runo

rstăride

echilibrumecan

ic

cusc

opulevaluăriicond

ițiilo

rdeechilib

ru(d

eexem

-plu:sp

ortiv

laparalele,bârnă

,pozițiaînapă

rarea

unuiju

cătord

eba

sche

tetc.)

5.6.Calcularealucruluifo

rțeiacti

ve,alu

cruluifo

rței

rezis

tente,com

parareavalorilorobținutepe

ntruse

-turide

dateînregistrateîn

tabe

l(scrip

ete,pârgh

ie,

plan

înclinat).

5.7.Id

entifi

careacauzelorșiaefecteloruno

rinteracțiunisa

uacompo

rtam

entuluiu

norsistemefi-

ziceîndiversecon

dițiideexploa

tare(scripeți,pâ

rghii,

plan

înclinat).

5.8.Rep

rezentareagraficăaforțelorceacțio

nează

asup

raunu

isistemm

ecan

ic.

5.9.

* Determinareara

ndam

entuluiu

nuim

ecan

ism

simplu.

•Echilib

ruld

erotație

.Ap

licații.Pârgh

ia(cazulîn

carem

axim

dou

ăforțepro-

ducefectd

erotație

,tratare

interdisc

iplin

ară–pâ

rghiiîn

sistemullo

comotor)

•Scrip

etele

•Plan

ulîn

clinat

• * Ex

tinde

re:

Rand

amen

tulm

ecan

ismelor

simple

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

–de

term

inareaexperim

entalăafo

rțeiacti

vecu

ajutoruldinam

ometruluișiverificareaexpe

ri-men

talăacon

diție

ideechilib

ru(lapâ

rghie,sc

ri-pe

te,p

lanînclinat);

–de

term

inarealu

cruluifo

rțeiacti

veșialu

crului

forțeire

zistente,com

parareavalorilorobținute

(scripete,pârgh

ie,p

lanînclinat);

–rezolvareaproblem

elor.

Lucr

ări d

e la

bora

tor:

5) „

Dete

rmin

area

lucr

ului

forţ

ei a

ctive

, a lu

crul

ui

forţ

ei re

ziste

nte,

com

para

rea

valo

rilor

obţ

inut

e”.

(pâr

ghie

, scr

ipet

e, p

lan

încl

inat

– la

ale

gere

);6)

* „Det

erm

inar

ea ra

ndam

entu

lui u

nui m

ecan

ism

simpl

u”.

Prod

use

şcol

are:

–forțegrafi

creprezen

tate;

–expe

rimen

trealizat,con

cluziiform

ulate;

–rapo

rtulprezentatpen

truexpe

rimen

t/lucrare

delabo

rator;

–mache

tăfu

ncțio

nalăfo

rmatădinmecan

isme

simpleconstruită;

–prob

lemerezolvate;

–comun

icareprezen

tată:„Pâ

rghia”/„Scripeți”/

„Planînclinat”/„

Troliul”/„Scrip

etelecompu

s”;

–proiectSTEM/STEAM

realiza

t:„M

ecanism

esim

ple”.

– Te

st d

e ev

alua

re su

mati

vă re

zolv

at.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei:e

chilibru,echilibrude

rotație

,pârgh

ie,scripete,brața

lforței,plan

înclinat,

* ran

damen

tulm

ecan

ismelorsimple.

Page 20: FIZICĂ - mec.gov.md

20

La sf

ârși

tul c

lase

i a V

II-a,

ele

vul p

oate

:•

clasifica,d

escriediversetipu

ride

mișc

ări(recti

linie,curbilinie,circ

ulară,uniform

ă,variată);

•iden

tificasimbo

lurilemărim

ilorfi

ziceșiun

itățilede

măsură;

•recuno

aștem

ărim

ifizic

escalare,vectoria

le;

•măsuramărim

ilefizic

e(fo

rță,vite

ză,p

resiu

neetc.);

•iden

tificașise

lectainstrumen

teledemăsurat;

•explicamod

uldecalculaleroriiabsolute;

•reprezen

tagraficfo

rțele(fo

rțade

greutate,pon

derea,fo

rțaelastic

ă,fo

rțade

frecare,fo

rțade

reacțiu

nenormală,te

nsiune

aînfir/înbară);

•iden

tificacau

zeleșiefecteleun

orinteracțiunisa

ualecompo

rtam

entuluiu

norsistem

efiziceîndiversecon

dițiideexploa

tare

(scripeți,pâ

rghii);

•completa/extrageinform

ațiileîntr-un/dintr-u

ngrafi

cși/sautabe

l;•

descrie

mișc

areaunu

imob

ilpe

bazaan

alize

igraficuluim

ișcăriiacestuia;

•comun

icarezulta

telem

ăsurărilo

refectua

te;

•exprim

așicompa

rare

zulta

teleuno

rmăsurări,uti

lizân

dun

itățide

măsurăînSistem

ulIn

ternaționa

lșitransform

ărilelo

r;•

aplicaform

ulelemărim

ilorfi

zicestud

iate,legeacon

servăriien

ergieim

ecan

ice,legealuiPascal,legealuiA

rhim

ede,con

diția

de

echilibruapâ

rghieilare

zolvareaproblem

elor/situ

ațilo

r-problem

ă;•

prop

uneun

planprop

riudeelab

orareastrategiilo

rșitactic

ilord

eap

licareamecan

ismelorsimplelaso

luțio

nareadiverselor

situa

țiicoti

dien

e;deevalua

reacon

dițiilord

eechilibru(d

eexem

plu:sp

ortiv

laparalele,bârnă

,pozițiaînapă

rareaunu

ijucă-

tord

eba

sche

tetc.).

•traversare

gulamen

tarstrăzile,luâ

ndîn

con

siderarefaptulcălaoric

evitezăveh

icululparcurgeun

anu

mitdrum

(spa

țiu)d

efrân

are(aceeașireferin

țășilatraversareacăiiferate).

Elem

ente

com

une

cu M

atem

atica

:•

Funcția

degrad

ulI,fu

ncția

con

stan

tă(formaan

alitică,rep

rezentareagrafică);

• De

term

inareate

rmen

ului/afa

ctoruluinecun

oscutd

inope

rația

data;

• Ope

rareașitran

sformareaunitățilordemăsură;

• Iden

tificarearelațiilord

eprop

orțio

nalitate;

• Utiliza

reamed

ieiaritmeti

cea2sa

umaim

ultenum

erereale;

• Ca

lcululputeriicuexpon

entn

aturalanum

erelorre

ale;

• Ope

rațiicurădă

cinipătratic

edintr-u

nnu

mărre

alnen

egati

v;•

Utiliza

reaprocen

telor.

Page 21: FIZICĂ - mec.gov.md

21

CLA

SA A

VIII

-AU

nită

ți de

com

pete

nță

Uni

tăți

de c

onțin

utAc

tivită

ți şi

pro

duse

de

învă

țare

reco

man

date

I. Fe

nom

ene

mec

anic

e. O

scila

ții ş

i und

e m

ecan

ice

1.1.Recun

oașterea,o

bservareașide

-scrie

reacalitati

văauno

rfen

omen

eosci-

latoriiid

entifi

cateîn

naturășiînte

hnică.

1.2.Descriereaoscilațiilorp

endu

lului

gravita

ționa

l(* pen

dululuielastic).

1.3.Defi

nireamărim

ilorfi

zice:a

mpl

itu-

dine

, per

ioad

ă, fr

ecve

nţă,

lung

ime

de

undă

.1.4.Utiliza

reamărim

ilorc

aracteris

tice

mișcăriioscilatoriișiond

ulatoriilare

zol-

vareaun

orproblem

e/situa

ții-problem

ă.1.5.In

vestigareaexpe

rimen

talăauno

rproceseoscilatorii,u

tilizâ

ndm

ărim

ifizicecaracteristic

emișcăriioscilato-

riișim

odelede

oscilatori(pen

dulul

gravita

ționa

l,* pen

dululelastic).

1.6.Extrapo

lareaconservăriiene

r-gieim

ecan

iceînstud

iulp

endu

lului

gravita

ționa

l.1.7.Id

entifi

careacond

ițiilo

rîncarese

prod

ucșise

propa

găund

elemecan

ice.

1.8.Soluționa

reaun

orsituațiide

prote-

jarefo

nicăîn

viațacoti

dian

ă,re

gulide

securitate.

•Mișcareoscilatorie

.Oscilațiilibe

reșioscilații

forțate

•Pe

ndululgravitațio

nal.En

er-

giamecan

icătotalăaunu

isis

temoscilant.A

plicații

•Mișcareond

ulatorie.

Sune

tul.Vitezașită

riasu

ne-

tului.Ap

licații

•* Extin

dere

:Pen

dululelastic

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

–realiza

reaexpe

rimen

telor:oscilațiim

ecan

ice,und

emecan

ice;

–an

aliza

sune

telorp

rodu

sedediferitesursesono

re;

–rezolvareaproblem

elor/situ

ațiilor-problem

ăprinaplicarea

noțiu

nilord

eam

plitu

dine

,perioad

ășifrecvențăamișcării

oscilatorii;

–de

term

inareavite

zeiu

ndeiso

nore,alu

ngim

iide

und

ă;–de

term

inarealu

ngim

iipe

ndululuigravitațio

nal,uti

lizân

dmișcareaoscilatorie

.

Lucr

ări d

e la

bora

tor:

1) „

Dete

rmin

area

per

ioad

ei şi

a fr

ecve

nţei

osc

ilaţii

lor u

nui p

en-

dul g

ravi

taţio

nal”;

2)* „D

eter

min

area

lung

imii

bănc

ii cu

aju

toru

l pen

dulu

lui

grav

itaţio

nal”.

Prod

use

şcol

are:

–feno

men

eoscilatoriiînnaturășiînte

hnică

iden

tificateșidescrise

;–rapo

rtulprezentatpen

truexpe

rimen

t/lucrarede

labo

ratorc

uprivire

lacon

servareaene

rgieim

ecan

iceînstud

iulp

endu

lului

gravita

ționa

l;–prob

leme/situa

ții-problem

ărezolvate;

–comun

icărip

rezentate:„Ap

licațiileultrasun

etuluiîn

viațaco-

tidiană

”/„

Impa

ctulsu

netuluiasupraorganism

elorvii”/„Pro-

ducereasune

telorm

uzicale”/„Ecolocația

”/„

Ultrasun

etul”/

„Formareacom

portam

entuluid

eprecau

ție(p

rotecțiefo

nică)

lautiliza

readiferitorsu

rsesono

re(instrum

entem

uzicale,apa

-ratera

dio,te

lefoan

eș.a.);

–proiectSTEM/STEAM

realiza

t:„Protecțiafonicăînviațacotid

iană”.

– Te

st d

e ev

alua

re su

mati

vă re

zolv

at.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: m

ișcareoscilatorie

,amplitu

dine

,elong

ație,frecven

ță,p

erioad

ă,und

ămecan

ică,lu

ngim

eade

undă

,pen

dulgravitațio

nal,

* pen

dulelastic,oscilațiilibe

re,o

scilațiifo

rțate,und

esono

re,u

ltrasun

et,infrasune

t.

Page 22: FIZICĂ - mec.gov.md

22

II. F

enom

ene

term

ice

2.1.Observareadiferitorfe

nomen

eterm

ice(con

ducțiate

rmică,con

vecția,

radiația,transform

ărid

estarede

agre-

gareetc.).

2.2.Defi

nireaconcep

telorșiam

ărim

i-lorfi

zicecaracteristic

efeno

men

elor

term

ice:te

mpe

ratu

ră, e

nerg

ie in

tern

ă,

canti

tate

de

căld

ură,

căl

dură

spec

ifică

, ca

paci

tate

a te

rmic

ă, c

ăldu

ri la

tent

e,

pute

re c

alor

ică.

2.3.In

vestigareaexpe

rimen

talăa

mod

urilo

rdetran

smite

reacăldu

rii,a

tran

sformărilo

rreciprocealu

cruluiși

acăldurii,atran

sformărilo

rstărilorde

agregare.

2.4.Calculareacanti

tățiidecăldură

laîn

călzire/răcire

,top

ire/solidificare,

vapo

rizare/cond

ensareșilaarderea

combu

stibililor(p

entrurezolvarea

prob

lemelorșiso

luțio

nareasitua

ției-

prob

lemăsăse

aplicemaxim

umdou

ăexpresiipe

ntrucan

titateadecăldură;

* pen

trusoluțio

nareasitua

ției-p

roblem

ăpo

tfiaplicatemaim

ultd

edo

uăexpresii

pentrucan

titateadecăldură).

2.5.Descriereaprincipiuluide

func

ționa

ream

otoa

relortermice.

2.6.Estimareara

ndam

entuluim

otoa

re-

lortermice.

•Structurasubstanței.

Mișcareamoleculelor.

Energiainternă.Can

titatea

decăldu

ră.M

odurid

etran

s-mite

reacăldu

rii.Echilibru

term

ic•Că

lduraspecifică.C

apacita

-teaterm

ică.

Tran

sformărialestărilo

rde

agregare(top

ire/solidificare;

vapo

rizare/cond

ensare).

Căldurilaten

te•Prod

ucereacăldu

rii.C

om-

bustibili.Putereacalorică.

Aplicații

•Tran

sformărireciproceale

lucruluișialecăldu

rii.M

așini

term

ice.Ran

damen

tul

mașinilo

rtermice.M

așinile

term

iceșipo

luaream

ediu-

lui.Ap

licații

• * Ex

tinde

re:

Ecuația

calorim

etrică.Calculul

canti

tățiidecăldurălaîncălzi-

re/răcire

,top

ire/solidificare,

vapo

rizare/cond

ensareși

laardereaco

mbu

stibililo

r(pen

trusoluțio

nareasituație

i-prob

lemăpo

tfiaplica

tem

ai

multd

edo

uăexpresiipen

tru

canti

tateade

căldură)

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

–măsurareate

mpe

raturii;

–realiza

reaexpe

rimen

telor:mod

urid

etran

smite

reacăldu

rii,

topire/solidificare,vap

oriza

re/con

densare,tran

sformărireci-

procealelucruluișialecăldu

rii;

–stud

iulm

odeluluim

otoruluicuarde

rein

ternăîn4timpi;

–* Rep

rezentareagraficăaproceselor:încălzirii,to

pirii,solidifi-

cării,vap

oriză

rii,con

densării;

–rezolvareaproblem

elorcu

aplicareanoțiunilor:en

ergiainternă,

canti

tateade

căldu

ră,căldu

răsp

ecifică,cap

acita

teaterm

ică,

căldurilaten

te,ran

damen

tulm

otoruluite

rmic(p

entrurezolva-

reaprob

lemelorșiso

luțio

nareasitua

ției-p

roblem

ăsăse

aplice

maxim

umdou

ăexpresiipe

ntrucan

titateadecăldură).

* Lucr

are

de la

bora

tor:

3) „

Dete

rmin

area

căl

durii

spec

ifice

a u

nei s

ubst

anţe

".

Prod

use

şcol

are:

–eseu

structuratîn

scrisdede

scrie

ream

odurilo

rdetran

smite

-reacăldu

rii;

–prob

leme/situa

ții-problem

ărezolvate;

–comun

icărip

rezentate:

„Utiliza

reamotoruluite

rmicșiim

pactulasupramed

iulambi-

ant”/„Protecțiam

ediuluiambian

t”/„Com

portam

entulcu

precau

țielaîn

călzireașiuti

lizareacorpu

rilorfierbinți,proteja-

reacontraarsurilo

r”/„U

tiliza

reacuprecauțieate

rmom

etru-

luicumercur:evita

reape

ricoluluideintoxicarecuvapo

ride

mercursau

întrep

rinde

reamăsurilo

rurgen

tedeprotecție

în

cazuld

eteriorăriite

rmom

etrului”/„Protecțiaanti

incend

iară

încazulutiliză

riicom

bustibililor(înde

oseb

i,acasă),ide

ntifica-

reacauzelorcepo

tprovo

cain

cend

iișipreven

ireaacestora)”/

„Ran

damen

tulm

așinilo

rtermice”/„M

otoa

rete

rmice.Im

pac-

tulu

tiliză

riim

otoa

relortermice”/„Com

bustibili”;

Page 23: FIZICĂ - mec.gov.md

23

2.7.Explicareadinpun

ctdevede

refizic

aun

orfe

nomen

estud

iatelaalte

disc

i-pline(dife

rențadintreclim

atulcon

ti-ne

ntalșicelte

mpe

rato

cean

ic,cau

zeale

poluării).

2.8.Expun

ereaopiniilo

rpropriireferi-

toarelaîn

călzireaglob

alășipo

luarea

cauzatăde

motoa

relete

rmice.

2.9.Utiliza

reainstrumen

telorp

entru

măsuraream

ărim

ilorfi

zice:te

mpe

ratu-

ră,m

asă,volum

.2.10

.* Înregistrareaînta

belavalorilo

rmărim

ilorfi

zicemăsurate.Calcularea

eroriiab

solute.Formulareacon

cluziilor.

2.11

.* Aplicareaecuațieicalorim

etric

ela

rezolvareaproblem

elor.

–proiectS

TEM/STE

AMdediminua

reapoluă

riicau

zatedeuti

li-zareamotoa

relortermiceși/sauacombu

stibililorelabo

rat;

–proiectS

TEM/STE

AMre

aliza

t:„Sursealte

rnati

vedeen

ergie”.

– Te

st d

e ev

alua

re su

mati

vă re

zolv

at.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei:p

rocestermic,ene

rgiein

ternă,can

titatede

căldu

ră,con

ducțiete

rmică,con

vecție,rad

iație

,căldu

specifică,cap

acita

tete

rmică,căldu

rilatente,evapo

rare,vap

oriza

re,con

densare,fierbe

re,top

ire,solidificare,p

uterecaloric

ă,com

bustibili,

motorte

rmic,ran

damen

tulm

otoruluite

rmic.

III. F

enom

ene

elec

trom

agne

tice.

Ele

ctro

cine

tica

3.1.Efectua

reaob

servărilo

rpropriiasu-

prafeno

men

elorelectromagne

ticedin

viațacotid

iană

.3.2.Defi

nireamărim

ilorfi

ziceșia

unită

țilordemăsură:in

tens

itate

a cu

ren-

tulu

i ele

ctric

, am

peru

l, te

nsiu

nea

elec

-tr

ică,

vol

tul,

rezis

tenţ

a el

ectr

ică,

ohm

ul,

rezis

tivita

tea,

lucr

ul și

put

erea

cur

entu

lui

elec

tric

, kW

•h.

•Cu

rentulelectric

con

tinuu

.Circuiteelectric

e.In

tensita

-teacurentuluielectric

.Ten

-siu

neaelectrică.

Instrumen

tedemăsurat:

ampe

rmetru,voltm

etru,

multim

etru.A

plicații

•Re

zistențaelectrică.Reo

sta-

te.Legealu

iOhm

pen

truo

porțiune

decircuit.

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

–expe

rimen

te:m

ontareaun

uicirc

uite

lectric

simplu,m

ăsurarea

intensită

țiicuren

tuluielectric

șiate

nsiuniielectric

e, stud

iul

depe

nden

țeiinten

sitățiicurentuluielectric

detensiune

aelec-

tricășide

rezis

tențaelectrică,stud

iuld

epen

dențeire

zistenței

electricede

naturasubstanțeișidim

ensiu

nilecon

ductorului,

reglareain

tensită

țiicuren

tuluielectric

încirc

uitc

uajutorul

reostatului;

–stud

iulexperim

entalalcirc

uitelore

lectric

eînse

rieșiîn

para-

lel;

Page 24: FIZICĂ - mec.gov.md

24

3.3.M

ăsurarea/determinarea

intensită

țiicuren

tuluielectric

,ate

nsiu-

niielectric

e,are

zistențeielectric

eșia

puteriicuren

tuluielectric

.3.4.In

vestigareaexpe

rimen

talăacirc

ui-

telore

lectric

elagrupa

reaconsum

atori-

lorînserie

,înpa

ralel.

3.5.Utiliza

realegilor,amărim

ilorfi

zice

șiaun

itățilordemăsurăcaracteristic

efeno

men

elorelectric

elare

zolvarea

prob

lemelor(inten

sitateacuren

tului

electric,ten

siune

aelectrică,re

zistența

electrică,re

zistiv

itatea,lu

crulșiputerea

curentuluielectric

,legealu

iOhm

pen

tru

opo

rțiune

decircuit,legealuiJou

le,

* legealuiO

hmpen

truun

circ

uitîntreg).

3.6.Respe

ctareanormelordesecuritate

lautiliza

readispozitivelore

lectric

e.3.7.Propu

nereaun

orm

ăsurid

esig

uran

țăîm

potrivaelectrocutăriiîn

diversesitua

ții(lașcoa

lă,acasă,înviața

cotid

iană

).3.8.Determinarealimite

lord

emăsu-

rare,avaloriiun

eidiviziun

ișiaerorii

absolute(voltm

etrul,am

perm

etrul,

multim

etrul).

Grup

areacon

ductoa

relorîn

serie

șiîn

paralel.A

plicații

•Lucrulșiputereacuren

tului

electric.Legealu

iJou

le.

Aplicații

• * Ex

tinde

re:

Tensiune

aelectrom

otoa

re

șirezis

tențainternăaun

ei

sursede

curen

t.Legealui

Ohm

pen

truun

circ

uitîn-

treg

.Grupa

reamixtăacon

-du

ctoa

relor

–rezolvareaproblem

elorîn

careseaplicămărim

ișilegifi

zice

caracteristic

efeno

men

elorelectric

e(in

tensita

teacurentului

electric,ten

siune

aelectrică,re

zistențaelectrică,re

zistiv

itatea,

lucrulșiputereacuren

tuluielectric

);–calcululcostuluiene

rgieielectric

econsum

ate.

Lucr

ări d

e la

bora

tor:

4) „

Dete

rmin

area

rezis

tenţ

ei e

lect

rice”

;5)

„De

term

inar

ea p

uter

ii un

ui b

ec e

lect

ric”.

Prod

use

şcol

are:

–eseu

structuratîn

scris:„De

scrie

reaap

licăriiefectuluicuren

tu-

luielectric

înviațacoti

dian

ă”;

–prob

leme/situa

ții-problem

ărezolvate;

–rapo

rtulprezentatpen

truexpe

rimen

t/lucrarede

labo

rator;

–comun

icărip

rezentate:„Re

gulilede

securitateșipreven

irea

peric

oluluideelectrocutareîndiversesituații(la

școa

lă,aca-

să)”/„B

eculcuincand

escență”/„Siguran

țafu

zibilă”/

„Utiliza

reacurentuluielectric

înm

edicină”/„Circ

uiteelectric

eînviațacoti

dian

ă”;

–proiectS

TEM/STEAM

realiza

t:„Econo

misireaen

ergieielectrice”.

– Te

st d

e ev

alua

re su

mati

vă re

zolv

at.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei :curentelectric

con

tinuu

,sen

sulcuren

tuluielectric

,inten

sitateacuren

tuluielectric

,ten

siune

elec-

trică,re

zistențăelectrică,re

zistor,reostat,rezis

tivita

te,legealu

iOhm

pen

truopo

rțiune

decircuit,pu

tere,legealu

iJou

le,ampe

r,vo

lt,ohm

,kW

•h,ampe

rmetru,voltm

etru,m

ultim

etru,con

exiune

acond

uctoarelor(înserie

,înpa

ralel),* ten

siune

aelectrom

otoa

re,* le

gealuiO

hmpen

-truun

circ

uitîntreg.

Page 25: FIZICĂ - mec.gov.md

25

IV. F

enom

ene

elec

trom

agne

tice.

Efe

ctul

mag

netic

al c

uren

tulu

i ele

ctric

4.1.Descriereafeno

men

elorelectro-

magne

ticeob

servateînnaturășiîn

tehn

ică.

4.2.Defi

nireamărim

ilorfi

zice:fo

rţa

elec

trom

agne

tică și

indu

cţia

mag

netic

ă.4.3.In

vestigareaexpe

rimen

talăacâm

-pu

luim

agne

ticgen

eratdecurentulelec-

tricșiafo

rțeielectromagne

tice.

4.4.Aplicareare

guliim

âiniistâng

ișia

concep

tuluid

eforțăelectrom

agne

tică

lare

zolvareaproblem

elor.

4.5.Aplicareare

guliim

âniidrep

tela

determ

inarease

nsuluiliniilo

rdeforță

alecâmpu

luim

agne

ticșialevectorului

indu

cțieim

agne

tice.

4.6.Respe

ctareare

gulilordesecuritate

lautiliza

reamotoa

relore

lectric

e.

•Câ

mpu

lmagne

tic.C

âmpu

lmagne

ticalm

agne

tuluip

er-

man

ent.Câ

mpu

lmagne

tic

alcuren

tuluielectric

.Regula

mâiniid

repte

•Electrom

agne

ți.Aplicații.

Forțaexercitatădeun

electrom

agne

tînfunc

ție

dein

tensita

teacurentului

(mărim

eșisens),pa

rame-

triiconstruc

tiviaib

obinei

(secțiu

ne,n

umărdespire

,tip

ulm

iezului)

•Indu

cțiam

agne

tică.Forța

electrom

agne

tică.Regula

mâiniistâng

i.Ap

licații(m

o-torulelectric

–calita

tiv)

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

–reprod

ucereaexperim

entelore

fectua

tedecătreOersted

;–acțiu

neacâmpu

luim

agne

ticasupracond

uctoruluip

arcursde

curentelectric

;–form

areasp

ectruluicâm

puluim

agne

ticalu

nuim

agne

tperma-

nentșialu

nuicon

ductorparcursdecurentelectric

(con

ductor

recti

liniu,spiră,b

obină);

–rezolvareaproblem

elorîn

careseaplicămărim

ilefizic

e:

indu

cțiam

agne

ticășiforțaelectrom

agne

tică.

Prod

use

şcol

are:

–electrom

agne

tcon

fecționa

t;–prob

leme/situa

ții-problem

ărezolvate;

–eseu

structuratsc

riscuprivire

lacon

strucțiașiprin

cipiulde

func

ționa

reaso

nerie

ielectric

e,are

leuluielectric

;–comun

icărip

rezentate:„Re

spectarearegu

lilorse

curitățiila

utilizaream

otoa

relore

lectric

e”/„Electromagne

ți”/„M

otorul

electric”/„

Aparateelectricede

măsurat”;

–proiectS

TEM/STE

AMre

aliza

t:„Infl

uențacâmpu

luim

agne

tic

asup

raorgan

ismelorvii”.

– Te

st d

e ev

alua

re su

mati

vă re

zolv

at.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: liniide

câm

pmagne

tic,b

obină,so

leno

id,ind

ucție

magne

tică,Tesla,regulamâiniid

repte,

forțăelectrom

agne

tică,re

gulam

âiniistâng

i,electrom

agne

ți.

La sf

ârși

tul c

lase

i a V

III-a

, ele

vul p

oate

:•

recuno

așteșidescriecalita

tiv,înbazaprin

cipiuluicauză-efect,une

lefe

nomen

eoscilatoriiiden

tificateînnaturășiînte

hnică;

•iden

tificasimbo

lurilemărim

ilorfi

zicemăsurateșiun

itățilede

măsură;

•explicașirelatacon

dițiileîn

careseprodu

cșisepropa

găund

elemecan

ice;

Page 26: FIZICĂ - mec.gov.md

26

•rapo

rtaprincipiuldefuncțio

naream

otoa

relortermice,am

otoa

relore

lectric

e;•

iden

tificașise

lectainstrumen

teledemăsurat;

•măsuramărim

ilefizic

e(perioad

ă,frecvență,intensita

teacurentuluielectric

,ten

siune

aelectrică,re

zistențaelectricășipu

te-

reacurentuluielectric);

•reprezen

tagrafic:forțaelectromagne

tică,se

nsulvectoruluiind

ucție

imagne

tice;

•explicamod

uldecalculșidede

term

inarealim

itelord

emăsurare,avaloriiun

eidiviziun

ișiaeroriiabsolute,ainstrumen

telor

dem

ăsură;

•recuno

aștefe

nomen

eleelectrom

agne

ticeob

servateînnaturășiînte

hnică;

•interpretadinpun

ctdevede

refizic

une

lefe

nomen

estud

iatelaalte

disc

ipline;

•explica:legeaconservăriiene

rgieim

ecan

ice,legealuiO

hmpen

truopo

rțiune

decircuit,legealuiJou

le;

•completainform

ațiileîntr-untabe

l;•

confecțio

naunelectrom

agne

t;•

comun

icarezulta

telem

ăsurărilo

refectua

te;

•exprim

așicompa

rare

zulta

teleuno

rmăsurători,uti

lizân

dun

itățide

măsurăpo

trivite

însistem

ulinternaționa

lșitransform

ări

alelor;

•ap

licaform

ulelemărim

ilorfi

zice/legilestud

iatelare

zolvareaproblem

elor/situ

ațiilor-problem

ă;•

prop

uneun

planprop

riudemăsurid

eform

areacompo

rtam

entuluid

eprotecție

fonicășideuti

lizareadispozitivelore

lectri-

ce/electromagne

tice.

Elem

ente

com

une

cu M

atem

atica

:•

Funcția

degrad

ulI,fu

ncția

con

stan

tă,fun

cțiapropo

rționa

litatedirectă,fu

ncția

propo

rționa

litateinversă,fu

ncția

radical(for-

maan

alitică,rep

rezentareagrafică);

• De

term

inareate

rmen

ului/factoruluin

ecun

oscutd

inope

rația

dată;

• Ope

rareașitran

sformareaunitățilordemăsură;

• Iden

tificarearelațiilord

eprop

orțio

nalitate;

• Utiliza

reamed

ieiaritmeti

cea2sa

umaim

ultenum

erereale;

• Ca

lcululputeriicuexpon

entn

aturalanum

erelorre

ale;

• Ope

rațiicurădă

cinipătratic

edintr-u

nnu

mărre

alnen

egati

v;•

Utiliza

reaprocen

telor.

Page 27: FIZICĂ - mec.gov.md

27

CLA

SA A

IX-A

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

I. Fe

nom

ene

optic

e

1.1.Explicareafe

nomen

elorderefle

xie,

refracție

,refl

exieto

talășidisp

ersie

a

luminii.

1.2.Stabilireaexperim

entalăalegilor

refle

xieișialere

fracție

ilum

inii.

1.3.Con

struire

aim

aginilo

rînog

linzișiîn

lenti

lesu

bțiri.

1.4.Id

entifi

careade

fectelordevede

reși

amod

alită

țilordecorectareaacestora.

1.5.Aplicarealegilorrefl

exiei,ale

refracție

i,alerefle

xieito

taleșiafo

rmulei

lenti

leisub

țirilarezolvareaproblem

elor/

situa

țiilor-prob

lemă.

1.6.Descriereaconstruc

țieișiaprin

ci-

piuluidefunc

ționa

reain

strumen

telor

optic

e(lu

pa,apa

ratulfotog

rafic,apa

ratul

deproiecție,m

icroscop

ul).

1.7.Id

entifi

careacond

ițiilo

rdeprod

uce-

reare

flexieito

tale.

1.8.Argum

entareaim

portan

țeiu

tiliză

rii

decătrepietoniaîm

brăcăm

inteicuele-

men

tefluo

rescen

t-refl

ectoriz

ante.

•Re

flexialuminii.Legilere

fle-

xiei.O

glinda

plană

.Oglinzi

sferice.Con

struire

aim

agi-

nilor

•Re

fracția

luminii.In

dice

absolutd

erefracție

.Legile

refracție

i.Re

flexiatotală.

Aplicații

•Lenti

lesu

bțiri.C

onstruire

aim

aginilo

rînlenti

lesu

bțiri.

Form

ulalenti

leisub

țiri.Pris-

maop

tică,disp

ersia

luminii.

Aplicații

•Instrumen

teopti

ce:lup

a,

aparatulfo

tografi

c,apa

ratul

deproiecție,m

icroscop

ul

calitati

v.Aplicații

•Ochiul–sistem

opti

cna

-tural.De

fectelevede

rii.

Ochelarii

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

–expe

rimen

te:o

bservarearefle

xiei,are

fracție

i,arefle

xiei

totaleșiadisp

ersie

ilum

inii;

–stab

ilireafocaruluio

glinziicon

caveșialenti

leicon

vergen

te;

–ob

ținereașisc

riereacaracteristi

cilorimaginilorînog

linda

con

-cavășiînlenti

lacon

vergen

tăînfu

ncție

depo

zițiaobiectului;

–rezolvareaproblem

elorcuap

licarea:

a)legilor:arefle

xiei,are

fracție

i,arefle

xieito

tale;

b)fo

rmuleilenti

leisub

țiri;

c)con

strucțieiimaginilo

rînog

linzișiînlenti

le.

Lucr

ări d

e la

bora

tor:

1) „

Dete

rmin

area

indi

celu

i de

refr

acţie

al u

nei s

ubst

anţe

tran

s-pa

rent

e”;

2) „

Dete

rmin

area

dist

anţe

i foc

ale

a un

ei le

ntile

con

verg

ente

”.

Prod

use

şcol

are:

–im

aginio

bținuteșide

scris

e;–expe

rimen

trealizat;

–rapo

rtulprezentatpen

truexpe

rimen

t/lucrarede

labo

rator;

–prob

leme/situa

ții-problem

ărezolvate;

–comun

icăriprezen

tate(aplica

țiialeoglinzilorsferice

,aplica

țiiale

instrumen

teloro

ptice,defecteleved

erii,perisc

opulfibreop

tice,

bino

clul,telemetrul,filtrede

culori,utiliza

reade

cătrepieton

ia

îmbrăcăm

inteicuelem

entefluo

rescen

t-refl

ectorizante);

–proiectS

TEM/STE

AMre

aliza

t:„Protecțiașicorecția

ved

erii”/

„Iluziiopti

ce”.

– Te

st d

e ev

alua

re su

mati

vă re

zolv

at.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific d

iscip

linei

: rază(in

ciden

tă,refl

ectată,refractată,emergentă),fen

omen

(refl

exie,refracție,refl

exieto

tală,disp

ersie

),un

ghi(de

incid

ență,refl

exie,refracție,emergență,deviație

),indicederefra

cție,putereop

tică(con

vergen

ța),focar,mărire

liniartransversală.

Page 28: FIZICĂ - mec.gov.md

28

II. In

tera

cțiu

ni p

rin c

âmpu

ri

2.1.Extrapo

lareacuno

ștințelordespre

forțade

greutate,in

teracțiunielectro-

magne

tice,in

ducțiam

agne

ticășiforța

electrom

agne

ticălastud

iulcâm

purilor

fizice.

2.2.Aplicarealegiiatracție

iuniver-

sale,alegiiluiCou

lombșiaform

ulei

forțeielectromagne

tice,cede

term

ină

interacțiune

adintrecon

ductoa

relepar-

cursede

curen

telectric

lare

zolvarea

prob

lemelor/situ

ațiilor-problem

ăîndife

-ritecontexte.

2.3.Argum

entarearoluluicâm

pului

magne

ticalPăm

ântuluiînprotejareade

radiațiicosm

ice.

2.4.Explicareaprocesuluid

egene

rare

reciprocăacâmpu

rilorelectric

șim

agne

-tic

.Justifi

careaexistențeiund

elorelec-

trom

agne

ticeprindetectareaun

delor

radio.

2.5.Id

entifi

careana

turiicom

uneaun

de-

lorrad

ioșiaund

elorlu

minoa

se.

2.6.Con

statareaacțiuniib

iologiceaun-

delore

lectromagne

ticeșiane

cesității

luăriimăsurilo

rdeprotecție

.

•Legeaatracțieiuniversale.

Câmpu

lgravitațio

nal,lini-

iledeforțăalecâmpu

lui

gravita

ționa

l,intensita

tea

câmpu

luigravitațio

nal(cali-

tativ

:formașisensulliniilor

decâm

p,orie

ntareavecto-

ruluiinten

sitățiicâmpu

lui

gravita

ționa

l).Orig

ineași

compo

nențaSistem

uluiSolar

•LegealuiCou

lomb.Câm

pul

electric,liniilede

forțăale

câmpu

luielectric

,inten

sita-

teacâmpu

luielectric

(calita

-tiv

:formașisensulliniilord

ecâmp,orie

ntareavectorului

intensită

țiicâm

puluielectric)

•Câ

mpu

lmagne

ticalPăm

ân-

tului.Au

rorepolare.

Interacțiune

adintrecon

duc-

toarelepa

raleleparcursede

curentelectric

•Câ

mpu

lelectromagne

tic.

Und

eleelectrom

agne

tice.

Vitezadeprop

agareaun

de-

lore

lectromagne

tice.Clasi-

ficareaund

elorelectromag-

netic

e.Und

eradio.Und

eluminoa

se.A

plicații

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

–investigareasche

melorexperim

entelor:luiC

aven

dish,alelu

iCo

ulom

b;–stud

iulinteracțiu

niicuren

țilorelectric

iparaleli;

–gene

rareacâmpu

luielectric

variabild

ecâmpu

lmagne

ticvari-

abilșiinvers;

–stud

iulSistemuluiSolar;

–recepțiara

diou

ndelor;

–rezolvareaproblem

elor(aplicarealegiiatracție

iuniversale,

alegiiluiCou

lomb,afo

rmuleifo

rțeielectromagne

tice,ce

determ

inăinteracțiune

adintrecon

ductoa

releparcursede

curentelectric

).

Prod

use

şcol

are:

–prob

leme/situa

ții-problem

ărezolvate;

–comun

icărip

rezentatede

spre:a

cțiune

abiolog

icăaun

delor

electrom

agne

ticeșine

cesitatealu

ăriimăsurilo

rdeprotecție

,de

scrie

rearoluluicâm

puluim

agne

ticalPăm

ântuluiînpro-

tejareade

radiațiicosm

ice,im

pond

erab

ilitatea,ra

diolocația,

radiocom

unicații;

–proiectS

TEM/STE

AMre

aliza

t:„Interacțiu

nielectrostati

ceîn

na

turășiîn

tehn

ică”.

– Te

st d

e ev

alua

re su

mati

vă re

zolv

at.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: câm

pelectrom

agne

tic,u

ndeelectrom

agne

tice,und

eradio,aurorepo

lare,

intensita

teacâmpu

luielectric

,inten

sitateacâm

puluigravitațio

nal.

Page 29: FIZICĂ - mec.gov.md

29

III. E

lem

ente

de

fizic

ă al

e nu

cleu

lui

3.1.Caracteriz

areanucleelor,u

tilizâ

nd

prop

rietățilegene

ralealeacestora–di-

men

siune

,masă,sa

rcinăelectrică,struc-

tură.

3.2.Con

statareastab

ilitățiidife

ritornu-

clee

înfu

ncție

demasaacestora.

3.3.Caracterizareadife

ritortipu

ride

radiațiin

ucleareînfu

ncție

deprop

rietățile

acestora–m

asă,sa

rcinăelectrică

.3.4.Descriereaefectelorinteracțiu

nii

radiațiilornuclearecusu

bstanța.

3.5.Aplicaream

ăsurilo

rdeprotecție

amed

iuluișiaproprieip

ersoan

ede

acțiu

nilera

diațiilornucleare.

3.6.Estimareaposibilelore

fectealeac-

cide

ntelornucleareșialeuti

lizăriiarma-

men

tuluin

uclear.

3.7.Formareaatitud

iniifațădepe

ricolul

pecareîlprezintăra

diațiileionizanteși

depo

zitareadeșeu

rilorra

dioa

ctive.

3.8.Aplicareacon

servăriinu

măruluide

sarcinășianu

măruluidemasalare

zol-

vareaprob

lemelor.

3.9.

* Explicareacon

strucțieișiaprin

cipiu-

luid

efunc

ționa

reare

actoruluin

uclear.

•Nucleulatomic.

Constitue

nțiinu

cleu

luiato-

mic.Forțenucleare

•Ra

dioa

ctivitatea.Rad

iațiinu-

cleare.A

cțiune

aradiațiilor

nucleareasupraorganism

e-lorv

ii.Reguliledeprotecție

contrara

diației.Ap

licații

•Fisiu

neanu

clee

lord

euran

iu.

Conservareanu

măruluide

sarcinășianu

măruluide

masă.Ene

rgeti

caatomică

(nucleară)

•Re

acțiite

rmon

ucleare.

Energetic

aterm

onucleară.

Aplicații

• * Ex

tinde

re:

Construc

țiașifu

ncțio

narea

reactoruluin

uclear.Elemen

-teledeba

zăalecen

tralei

atom

o-electrice

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

–de

mon

strărireferitoa

rela:m

odeleleatom

uluișialenucleu-

luiatomic,schem

afisiuniin

ucleelordeuran

iu,* c

onstrucția

șifunc

ționa

reareactoruluin

uclear,* e

lemen

teledeba

zăale

centraleiatomo-electrice;

–rezolvareaproblem

elor/situ

ațiilor-problem

ă.

Prod

use

şcol

are:

–comun

icărip

rezentatede

spre:p

erspectiv

eleen

ergetic

iiter-

mon

ucleare,efecteleradiațiilornucleare,structuraSo

arelui

șiproceseleceaulocînin

terio

rullui,u

tiliza

reaizo

topilorîn

med

icinășiagric

ultură,reactoa

refo

lositeînpropu

lsiena

vală,

poluareara

dioa

ctivă;

–prob

leme/situa

ții-problem

ărezolvate;

–proiectS

TEM/STE

AMre

aliza

t:„Efectelebo

logiceale

radiațiilornucleareșiprotecția

con

tralor”.

– Te

st d

e ev

alua

re su

mati

vă re

zolv

at.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei:n

umărdemasă,num

ărdesarcină,fo

rțenu

cleare,d

ezintegrare,ra

dioa

ctivitate,rad

iații(alfa

,beta,

gama),n

ucleon

,fisiu

ne,fuziune

,reacțiete

rmon

ucleară,* reactornuclear.

4.1.Apreciereaim

portan

țeip

rogre-

suluiteh

nico

-științificîndezvo

ltarea

civilizației.

IV. R

olul

fizi

cii î

n de

zvol

tare

a ce

lorla

lte ş

tiinț

e al

e na

turii

şi

în d

ezvo

ltare

a so

ciet

ății

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

–stud

iulapo

rtuluifizic

iilaprogresulte

hnico-științifi

c.

Prod

use

şcol

are:

–rapo

rtprezentatdespreap

ortulfi

ziciilaprogresulte

hnico-

științifi

c.

Page 30: FIZICĂ - mec.gov.md

30

La sf

ârși

tul c

lase

i a IX

-a, e

levu

l poa

te:

•construișicaracterizaim

aginileîn

oglinzișiînlenti

lesu

bțiri;

•expu

necon

strucțiașiprin

cipiuldefuncțio

nareainstrumen

teloro

ptice;

•iden

tificacon

dițiiledeprod

ucerearefle

xieito

tale;

•de

scrie

procesuld

egene

rarere

ciprocăacâmpu

rilorelectric

șim

agne

tic;

•recuno

aștesimbo

lurilemărim

ilorfi

zicemăsurateșiun

itățilede

măsură;

•caracteriza

nuclee,utilizâ

ndproprietățilegene

ralealeacestora,șidife

ritetip

urid

eradiațiinu

cleareîn

funcție

de

prop

rietățileacestora;

•descrieefecteleinteracțiuniirad

iațiilorn

uclearecusu

bstanța;

•iden

tificașise

lectainstrumen

teledemăsurat;

•explicaprocesuldegene

rarere

ciprocăacâmpu

rilorelectric

șim

agne

tic;

•argu

men

ta:rolulcâm

puluim

agne

ticalPăm

ântuluiînprotejareaderadiațiicosm

ice;im

portan

țautiliză

riidecătrepieton

ia

îmbrăcăm

inteicuelem

entefluo

rescen

t-refl

ectorizan

t;•

explicafeno

men

ele:re

flexie,re

fracție

,refl

exieto

talășidisp

ersie

aluminii;

•comun

icarezulta

telem

ăsurărilo

refectua

te;

•ap

lica:legilere

flexiei,alere

fracție

i,alerefle

xieito

tale,aleatracție

iuniversale;legealuiC

oulomb,acon

servăriinu

măruluide

sarcină,anum

ăruluidemasășiaform

uleifo

rțeielectromagne

tice,cede

term

inăinteracțiune

adintrecon

ductoa

releparcur-

sedecurentelectric

,afo

rmuleilenti

leisub

țirilarezolvareaproblem

elor/situ

ațiilor-problem

ă;

•iden

tificadefecteledevede

reșim

odalită

țilede

corectareaacestora;

•relata:p

ericolulpecareîlprezin

tăra

diațiilenu

cleareșidep

ozita

reade

șeurilo

r;efecteleacțiuniib

iologiceaund

elorelectro-

magne

tice;

•ap

reciaim

portan

țaprogresuluite

hnico-științifi

cîndezvolta

reacivilizației;

•prop

uneun

planprop

riudemăsurid

eform

areacompo

rtam

entuluid

eprotecție

lafo

losireautilajelorcareprod

ucund

eelectrom

agne

ticeșilaacțiunilera

diațiilornucleare.

Page 31: FIZICĂ - mec.gov.md

31

Elem

ente

com

une

cu M

atem

atica

:•

Funcțiiledegrad

ulIșiII,fu

ncția

propo

rționa

litatedirectă,fu

ncția

propo

rționa

litateinversă,fu

ncția

radical(form

aan

alitică,

reprezen

tareagrafi

că);

• De

term

inareate

rmen

ului/factoruluin

ecun

oscutd

inope

rația

dată;

• Ope

rareașitran

sformareaunitățilordemăsură;

• Iden

tificarearelațiilord

eprop

orțio

nalitate;

• Utiliza

reamed

ieiaritmeti

cea2sa

umaim

ultenum

erereale;

• Ca

lcululputeriicuexpon

entn

aturalanum

erelorre

ale;

• Ope

rațiicurădă

cinipătratic

edintr-u

nnu

mărre

alnen

egati

v;•

Utiliza

reaprocen

telor;

• Elem

entedetrigon

ometrie

.

La sf

ârși

tul c

lase

i a IX

-a, e

levu

l va

man

ifest

a ur

măt

oare

le a

titud

ini ș

i val

ori:

•coeren

țășicorectitud

inealim

bajuluispe

cificdisc

iplinei;

•interesș

icuriozitatepe

ntrupromov

areaacti

văavalorilo

rdeinov

are,exploraream

ediuluiîncon

jurătorșiaunu

imod

sănă

-tosd

eviață;

•pe

rseveren

țășiprecizie

încun

oaștereaproceselorfi

zicedinna

tură;

•creativ

itateșiatențielaintegrareaachizițiilorspe

cificedisciplineișc

olare

Fizic

ăcuceledinaltedom

enii;

•valorifi

careagând

iriicriti

ceîn

elabo

rareaun

uiplande

prevenireșiaunu

icom

portam

enta

uton

omșira

ționa

lînsitua

țiide

risc;

•cond

uităauton

omășirațio

nalăîn

situațiide

risc.

Page 32: FIZICĂ - mec.gov.md

32

V. Repere metodologice de predare – învățare – evaluare

AspectulmetodologicpresupusdeCurriculumulladisciplinaFizică,dezvoltatînter-menidecompetențeșcolare,reprezintăorganizareaprocesuluieducațional,centratpeachizițiifinaleconcrete.

Proiectareadiferitortipuridestrategiididacticeînprocesuldepredare–învățareafiziciivafideterminatăde:

– abordareaconstructivistăîneducație;– tipologiafinalitățilorcursuluidefizică;– formeledeorganizarea instruiriispecificefizicii: lecții, lucrăride laborator, lu-

crăripracticeetc;– viziuneadidacticăaprofesorului.Ideea-cheieametodologieipropuse înactualul curriculumconstă înpromovarea

învățăriicentratepeelev(abordarepsihocentrică),darșiaînvățăriicentratepevalorilepromovatedecătresocietate(abordaresociocentrică).

Încadrulprimeiabordări,elevul,lalecțiiledefizică,fiindsubiectactiv,seinformea-ză,identifică,descrie,observă,experimentează,descoperă,analizează,interpretează,apreciază,concluzionează,gestioneazăetc.,cualtecuvinte,realizeazădemersuricon-structiviste,iarprofesorulasigurăprocesuldepredare–învățare–evaluare,fărăaselimitalafurnizareadeinformații,ciîndrumând/orientândeleviisăînvețegândindactiv,logic,analiticșicritic.

În cadrul celei de-adouaabordări, elevul asimilează valorilepromovatede cătresocietate,iarprofesorulghideazăacestprocesfărăa-șiimpunepropriileviziuni.

Realizareaacesteiidei-cheieîncazulpredăriifiziciiseaxeazăpestrategiididacticeactiv-participative,careaulabazăurmătoareleprincipii:

1. promovareaînvățăriiprindescoperireșirezolvaredeprobleme;2. construireapropriilorînțelesurișiinterpretărialeconținuturilorînsușitelafizică;3. discutareașistabilireadecomunacordcueleviiamoduluideînvățare;4. promovareaalternativelormetodologicedepredare–învățare–evaluare;5. analizamultidimensională,transdisciplinarăaconținuturilordindomeniulfizicii,

arieicurriculareetc.;6. evaluareaprinmetodealternative.

Page 33: FIZICĂ - mec.gov.md

33

Așadar,predarea– învățareadisciplinei școlareFizică sevaaxapreponderentpeurmătoarelestrategiididactice:

– strategiieuristice;– strategiialgoritmice;– strategiideînvățareprincooperare;– strategiiaxatepecercetare;– strategiiaxatepeproblematizare.Proiectareaanuală,precumșiproiectareaunitățilordeînvățare,vaficentratăpeo

asimilaretreptatăacompetențelorspecificefizicii,careurmeazăafiatinsepeparcursulapatruanidestudiuîngimnaziu.Fiinddezvoltatepermanent,elevorconducelaforma-reacelor4competențespecificedisciplinei,consideratefinalitățialetrepteigimnaziale.

Competențelespecificeseexercităîndiferitesituațiideînvățarecuunanumitgraddeoperaționalitateșidepindînmaremăsurădeachizițiiledobânditelafiecareunitatedeînvățare.

Nivelul calitativ al procesului educațional este condiționat de stilul depredare șistrategiadidacticăutilizatedecătreprofesor.Strategiadidacticăpresupuneîmbinareaformelordeorganizareaactivitățilorelevilor,ametodelor șimijloacelordepredare–învățareîncadrulprocesuluideformare,iaroptimizareaacestorareprezintăscopulprincipalalstrategieișialstiluluidepredarealprofesorului.

Deci,optimizareaprocesuluididacticîncadrulorelordefizicăpentrutreaptagim-nazialăconstăîn:

• selectarea adecvată ametodelor, a procedeelor didactice și amijloacelor deînvățământ;

• creareasituațiilordeformareadecvateconținuturilor;• asigurareauneicomunicărididacticeeficiente;• motivareașidezvoltareaintereselorelevilor;• corelareateorieicupracticaetc.Utilizareametodelorîncontextinteractivîivizeazăatâtpeprofesori,câtșipeeleviși

presupuneoparticipareactivăprinefortcomun,urmărindatingereaachizițiilorfinale.Metodelecentratepeelevstimuleazăgândireașiimaginațiaacestuia,capacitateadecomunicare,voința,motivația,interesuletc.Activesteelevulcaredepuneunefortdereflecțiepersonală,interioară,abstractă,careîntreprindeunefortintelectualdecerce-tare,deredescoperireaadevărurilorștiințifice.

Un imperativ al timpului îl reprezintă utilizarea tehnologiei informației și acomunicațiilor (TIC) înprocesuleducațional lafizică.ResurseleWEBpotfi folosite în

Page 34: FIZICĂ - mec.gov.md

34

măsuraposibilităților,nudoarlaselectareaunorconținuturiinformaționaledeultimăoră,darșilaefectuareaexperimentelorcuajutorullaboratoarelordigitale,dotatecusenzorideultimăgenerație,lamodelareaunorexperimentefizice,greuderealizatîncondițiiledelaborator,precumșilaevaluareaoperativăaachizițiilor.Utilizareaacestorresurselalecțiiledefizicăauunșirdeavantaje:

– asigurădiversificareastrategiilordidactice,utilizateînprocesuleducațional;– faciliteazăaccesulelevilorlainformație,stimulândinteresulacestorafațădecele

mairecentedescoperiri,motivândînvățarea;– permitrealizareauneievaluărimaiampleșimaioperativearezultatelorșiapro-

greselorobținutedecătreelevi;– dezvoltăabilitățiledecomunicare,delucruînechipă;– contribuielarealizareaproiectelorindividualeșiîngrup,sensibilizândatitudinea

fațădeproblemelemajoredinviațacotidiană.Încadrulprocesuluieducaționallafizică,activitățiledepredare–învățare–evalu-

areseaflăîntr-ostrânsălegătură.Acesteatrebuieproiectateînacelașitimp,deoareceprincipalulelementmetodologicpresupusînactualulcurriculumîlreprezintăorgani-zareaprocesului educațional în raport cunoilefinalități achiziționate: competențelespecificeșiunitățiledecompetență.

Astfel,evaluarearezultatelorșcolarese integreazăpe întregprocesulde instruiresubdiferiteforme(tradiționaleșiformative),cumarfi:

- evaluareainițială(chestionare,testări,interviuri);- evaluarea continuă (evaluări curente, orale și scrise la lecție, sarcini practice,

temepentruacasă);- evaluareasumativă(testăritematice,referate,proiecte).Pentruarealizacusuccesevaluareaprocesuluișiaproduselorfinale,esteimportant

săseaplicestrategiimodernedeevaluare.Caracteristiciledebazăaleuneievaluăriautentice încadruldisciplineiFizică sunt

următoarele:- relevanțasarcinilordeevaluareșipunereaelevilorînsituațiiasemănătoarecelor

dinviațareală.Pentruaceasta,eivorrealizaobservări,investigații,experimente,vorsoluționauneleproblemeconcrete,vorreflectaasupracelorînvățateși îșivorexprimainteresele,opiniileșiatitudinileproprii;

- dezvoltareacapacitățilordeautoevaluareaachizițiilorfinale.Evaluareatrebuiesăofereelevilorinformațiisuficientedespreprocesuldeformare

acompetențelorspecificefizicii.Astfel,înprocesuldeevaluare,eleviidemonstrează:• ceea ce ştiu–ansambluldecunoștințefundamentale;

Page 35: FIZICĂ - mec.gov.md

35

• ceea ce pot să facă –ansambluldepriceperi,deprinderi,abilitățideafaceceva/deapuneînpractică/deaimplementacunoștințelefundamentale;

• ceea ce pot să fie–ansambluldeatitudinibazatepevalorileacceptate.Evaluareasucceselorelevilor,înaceastăordinedeidei,poatefirealizată,deaseme-

nea,șiprinutilizareametodelorcomplementaredeevaluare:• observareasistematicăacomportamentuluielevilor;• investigația;• proiectul;• portofoliul;• autoevaluareaetc.Acestemetodesuntînacelașitimpmetodedepredare–învățareșimetodedeeva-

luare.Elepermitprofesoruluisăanalizezedirectactivitateaelevului,săevaluezeproce-sulprincareseajungelaanumiterezultate/produsefinalematerializateîncompetențe.

Utilizarea metodelor alternative de evaluare încurajează elevii în construireacunoștințelor și creeazăun climat favorabil învățării. Este important ca elevii să cu-noascăcriteriiledeevaluarepentruaputeareflectaasupraperformanțelorobținuteșipentruagăsimodalitățipropriideprogres.

Page 36: FIZICĂ - mec.gov.md

36

Page 37: FIZICĂ - mec.gov.md

37

Introducere

Ghidul de implementare acurriculumului la disciplina Fizicăclasele a VI-a – a IX-a,ală-turidemanualulșcolar,ghidulmetodologic,culegerideprobleme,softurieducaționaleetc.facepartedinansambluldeproduse/documentecurriculareșireprezintăocompo-nentăesențialăaCurriculumului Naţional.

Rolulacestuidocumentestedeafacilitaprocesuldeimplementareacurriculumuluidisciplinarlafizicăînclaselegimnaziale.Ghidulorienteazăactivitateacadruluididactic,faciliteazăabordareacreativăademersurilordeproiectaredidacticădelungăduratășidescurtădurată,darșiderealizarepropriu-zisăaprocesuluidepredare–învățare–evaluare.

ÎnprocesuldeelaborareaGhidului de implementare acurriculumului la disciplina Fizicăs-aținutcontde:

• direcțiiledezvoltăriicurriculumuluidisciplinar;• elementeledenoutateale curriculumuluidisciplinar, careurmeazăafi imple-

mentatedecadreledidactice;• rolul elementelor de structură ale curriculumului în formarea competențelor

specificefizicii;• necesitateasuportuluiacordatprofesorilordefizicăînprocesuldeimplementare

acurriculumuluiînînvățământulgimnazial.Ghidul de implementare a curriculumului la disciplina Fizicăcuprindeurmătoarele

componentestructurale: Introducere, referinţe conceptuale/teoretice, referinţe proiec-tive, referinţe metodologice şi procesuale ale curriculumului la disciplina Fizică.

Ghidul de implementare a curriculumuluiareurmătoarelefuncții:• deorientareaprocesuluideînvățământconformreperelorconceptualealecur-

riculumuluiladisciplinaFizică;• deasigurareacoerențeiprocesuluidepredare– învățare–evaluareconform

reperelormetodologicealecurriculumuluiladisciplinaFizică.• deproiectareademersuluieducaționallaniveldeclasăconcretă;• deevaluarearezultatelorînvățăriietc.Ghidul de implementare acurriculumului la disciplina Fizică esteadresat cadrelor

didactice,autorilordemanuale,metodiștilorșialtorpersoaneinteresate.

Page 38: FIZICĂ - mec.gov.md

38

1. Referințe conceptuale/teoretice ale curriculumului la disciplina

FIZICĂ

1.1. Conceptul de curriculum la disciplina FizicăCurriculumuldisciplineiFizică estepartecomponentăaCurriculumului Naţional,ela-

boratînconformitatecuprevederileCodului Educaţiei al Republicii Moldovașirepre-zintăundocumentreglatorpreconizatpentruafiimplementatînclaselegimnaziale.

Actualulcurriculumesteapatragenerațiedeacesttipdedocumenteșiadouage-nerațiedecurriculacentratepecompetențe.Dezvoltareaacestuicurriculumademaratprintr-unprocesdeevaluaresistemicășiholisticăaedițieianterioare,înbazauneime-todologiiaprobate.Peparcursulfuncționăriicurriculumuluianterior(2010-2019)aufostpromovatenoipoliticieducaționaleșicurricularecureferireladezvoltareasistemuluideînvățământpeplannaționalșiinternațional.Demersuldezvoltativs-aaxatpeparadigmacurricularăconstruităînCadrul de referinţă al Curriculumului Naţional,2017.Aufostrefor-mulatecompetențelespecificedisciplineiFizică,conformcompetențelorcheie/transver-saledinCodul Educaţiei al Republicii MoldovașirecomandărileConsiliului Europeiprivindcompetențele-cheiepentruînvățareapetotparcursulvieții(Bruxelles,2018).

CurriculumuldisciplineiFizicădezvoltatrealizează2funcțiiprincipale:• funcțiareglatoare–vizatăprincomponentateleologică;• funcțiastrategică–vizatăprincomponenteleconținutalășiprocesuală.Funcțiilestrategiceșireglatoarealecurriculumuluideterminăurmătoarelecategorii

debeneficiari:autoridecurriculum,autoridemanualeșighidurideimplementare,au-toriaidiverselorauxiliare,managerișicadredidacticeimplicateînprocesuldeinstruire,elevidegimnaziușiliceu,părinți,altepersoaneinteresate.

AutoriimanualelorșidiverselorsuporturididacticelaFizicăvorrespectaunitățiledecompetență,unitățiledeconținut,terminologia,activitățiledeînvățareșiproduseleșcolarerecomandateînprezentulcurriculumelaborat.Manualeleșcolarevorfitotal-menteintegrateînconcepțiacurriculară.

1.2.1. Demersuri inovative ale curriculumului la disciplina Fizică privind conceptul teoretic

În2010arelocmodernizareacurriculumuluișcolarîntermenidecompetenţe.

Page 39: FIZICĂ - mec.gov.md

39

Camodelpedagogic,curriculumulmodernizatestecentratpe:• achizițiilefinalealeînvățării–competențespecificealedisciplineișcolare;• dimensiunileacționalealeactivitățiideformareapersonalitățiielevului;• cerințeleșcoliiînraportcuinteresele,aptitudinileelevuluișicuașteptărilesociale.ÎnconformitatecuprevederileCadrului de referinţă al Curriculumului Naţional[2],

curriculumulincludetoateexperiențeleplanificaterigurospentruafiformateelevilorînșcoală,spreaatingefinalitățileînvățăriilacelemaiînaltestandardedeperformanțăper-misedeposibilitățilelorindividuale.CurriculumuldisciplineiFizicăpentruînvățământulgimnazialestepartecomponentăaCurriculumului Naţionalșireprezintăunsistemdeconcepte,procese,produseșifinalitățicare,alăturidecurriculapentrualtedisciplini,asigură funcționalitatea și dezvoltarea acestui nivel de învățământ. Documentul seaxeazăpeurmătoareleabordări:

• psihocentrică;• sociocentrică.Centrareacurriculumuluipeelev,prinluareaînconsiderareaparticularitățilorșine-

voilor,precumșiaritmuluipropriudeînvățareșidezvoltareaacestuia,arelocîncadrulabordăriipsihocentrice.Asimilareasistemuluidevaloripromovatedesocietatearelocîncadrulabordăriisociocentrice.

Pentruunsistemdeînvățământdeschis,aflat înprocesdedezvoltareșiaprofun-dareareformelor,cumestesistemuldeînvățământdinRepublicaMoldova,conceptuldecompetențăoferăocalesigurădedezvoltareșimodernizareacurriculeișcolare,deoareceacesteaintegreazăînstructurisuperioaredomeniilecognitiv,psihomotorșiatitudinal,combinăobiectivelepedagogicecucelesocialeșiculturale,vizândpregăti-reaelevilorpentruviațasocială.

1.2.2. Demersuri inovative ale curriculumului la disciplina Fizică privind sistemul de competențe

Necesitateadeaproiecta,a formașiadezvoltacompetențe încadrulprocesuluieducaționalesteastăziunanimacceptatășiprivităcaimperioasăînmajoritateasiste-melordeînvățământdinUE.SpecialiștiiComisieipentruEducațiedinUniuneaEuropea-năauformulaturmătoareleobiectivespecificeînvățământuluipreuniversitar:

• ameliorareaniveluluidecompetențăapersonaluluididactic;• dezvoltarealaeleviaunuisistemdecompetențe-cheie;• deschidereaînvățământuluicătresocialșifuncțional;• creștereaatractivitățiieducației[10].

Page 40: FIZICĂ - mec.gov.md

40

SistemuldecompetențeîncadrulcurriculumuluidisciplinarlaFizicăesteformatdin:• Competențe-cheie/transversale;• Competențe specifice disciplinei;• Unități de competență.Competențele-cheie/transversale sunt o categorie curriculară importantă cu un

gradînaltdeabstractizareșigeneralizare,cemarcheazăașteptărilesocietățiiprivindparcursul școlar și performanțele generale, care pot fi atinse de elevi la încheiereașcolarizării.Elereflectăatâttendințeledinpoliticileeducaționalenaționale,precizateînCodul Educaţiei(2014),câtșitendințelepoliticilorinternaționale,stipulateînReco-mandările Comisiei Europene(2018).

Codul Educaţiei al Republicii Moldova,art.11(2),stipuleazăurmătoarelecompetențe-cheie:

a. competenţe de comunicare în limba română; b. competenţe de comunicare în limba maternă; c. competenţe de comunicare în limbi străine;d. competenţe în matematică, ştiinţe şi tehnologie;e. competenţe digitale; f. competenţa de a învăţa să înveţi; g. competenţe sociale şi civice; h. competenţe antreprenoriale şi spirit de iniţiativă;i. competenţe de exprimare culturală şi de conştientizare a valorilor culturale.Formareacompetențelor-cheiederivădin idealul educaţional, stipulat înart. 6al

Codului Educaţiei al Republicii Moldova,careconstăîn„formarea personalităţii cu spirit de iniţiativă, capabile de autodezvoltare, care posedă nu numai un sistem de cunoştinţe şi competenţe necesare pentru angajare pe piaţa muncii, dar şi independenţă de opinie şi acţiune, fiind deschisă pentru dialog intercultural în contextul valorilor naţionale şi universale asumate.”

Competențele-cheie/transversalesereferăladiferitesferealeviețiisocialeșipoar-tăuncaracterpluri-/inter-/transdisciplinar.

Page 41: FIZICĂ - mec.gov.md

41

Figura 1.1.Corelarea competenţelor specifice fizicii cu competenţele-cheie

1.Id

entifi

careașide

scrie

reafeno

men

elorfizic

eși

aman

ifestărilo

racestoraprinobservațiidire

cte

șian

alize

alesu

rselordeinform

ații,m

anife

stân

dcurio

zitateșiaten

ție.

2.In

vestigareafeno

men

elorfizic

esim

pleprin

observareșiexpe

rimen

tare,m

anife

stân

dpe

rseveren

țășiprecizie

.

3.Ana

lizașiinterpretareada

telorșiinformațiilor

privindfeno

men

efizicesim

pleșiap

licațiilorte

h-nicealeacestora,m

anife

stân

dgând

irecriti

că.

4.Gestio

nareacuno

ștințelorșicap

acită

țilordin

domen

iulfi

ziciiprinre

zolvareadeprob

lemeși

situa

ții-problem

ăcotid

iene

,man

ifestân

daten

ție

șicreativ

itate.

a.com

petențede

com

unicare

înlimba

român

ă;

b.com

petențede

com

unicare

înlimba

maternă

;

c.com

petențede

com

unicare

înlimbistrăine;

d.com

petențeînm

atem

atică,

științeșite

hnolog

ie

e.com

petențedigitale;

f.compe

tențade

aînvățasă

înveți;

g.com

petențesocialeșicivice;

h.com

petențean

trep

reno

riale

șispiritd

einițiati

vă;

i.compe

tențede

exprim

arecultu

rală

șide

con

știen

tizareavalorilorculturale.

Page 42: FIZICĂ - mec.gov.md

42

Competențele specifice disciplinei derivădincompetențele-cheie/transversale.Aces-teareprezintăsistemeintegratedecunoștințe,abilități,valorișiatitudini,caresepreconi-zeazăafiatinsepânălafineleclaseiaIX-a.CompetențelespecificedisciplineiFizicăsunt:

1. Identificarea și descrierea fenomenelor fizice și amanifestărilor acestora prinobservațiidirecteșianalizealesurselordeinformații,manifestândcuriozitateșiatenție.

2. Investigareafenomenelorfizicesimpleprinobservareșiexperimentare,manifes-tândperseverențășiprecizie.

3. Analizașiinterpretareadatelorșiinformațiilorprivindfenomenefizicesimpleșiaplicațiilortehnicealeacestora,manifestândgândirecritică.

4. Gestionareacunoștințelorșiacapacitățilordindomeniulfiziciiprinrezolvareadeproblemeșisituații-problemăcotidiene,manifestândatențieșicreativitate.

Înliniigenerale,sepuneaccentpe:•• Identificareșidescrierecedezvoltăcompetențadecomunicareînlimbamaternă.•• Investigareprinobservareșiexperimentare,careestespecificăștiințelornaturii.•• Analizășiinterpretareainformațiilor,ceasigurăobunăpregătirepentruaplica-reaacestoraîndiversecontexte.•• Gestionareacunoștințelorșicapacitățilorprinrezolvareadeproblemeșisituații-problemă.

Elementuldenoutatelaformulareacompetențelorspecificeconstăînreferințalaatitudinimanifestatedeelevi:

•– curiozitateșiatenție;•– perseverențășiprecizie;•– creativitate;•– gândirecritică.

Unexempludecorelareacompetențelorspecificefiziciicucompetențele-cheieestereprezentatăînFigura1.1.

Unitățile de competență facilitează formarea competențelor specifice, reprezen-tândetapeînachiziționareaacestora.Unitățiledecompetențăsuntstructurateșidez-voltatepeparcursuluneiunitățideînvățare.

Exemplude corelare a competențelor specificefizicii cu unitățile de competențăestereprezentatăînFigura1.2.

Page 43: FIZICĂ - mec.gov.md

43

1.2.3. Demersuri inovative ale curriculumului la disciplina Fizica privind sistemul de conținuturi

PrintreobiectivelemajorealedezvoltăriicurriculumuluiladisciplinaFizică,seregăsesc:• descongestionarearealăaconținuturilor,reeșinddinrelevanțaacestorași

contribuțialaformareacompetențelorspecificefizicii;• implementareașiutilizareanoilortehnologiiînactuldidactic,facilitânddemer-

suldidacticșiorientareaacestuiaspreformareacompetențelor.

Figura 1.2.Exemplu de corelare a competenţelor specifice fizicii cu unităţile de competenţă

Descongestionarearealăaconținuturilorafostrealizatăprin:•• trecereaunorconținuturidificilelaextinderi(lasolicitareaelevilorsauapărin-ților);•• înlocuirea unor informații teoretice cu informații interesante despre aplicațiipracticealefenomenelorstudiate;•• prezentareaelementelornoidelimbajspecificdisciplinei.

Conținuturileaufostreactualizateprinintroducereaunoraplicațiipractice(LED-ul,telemetrul,filtredeculori,ecolocațiaetc.),darșiprinintermediulproiectelorcutema-ticăinterdisciplinară,caresuntrecomandateînfiecaresemestru.

Investigareafenomenelorfiziceprinobservareșiexperimentare,manifestând

perseverențășiprecizie.

Determinareamărimiifizicecepoatefimăsuratădirectcuinstrumentuldat,alimitelordemăsurare,avaloriiuneidiviziunișiaeroriiabsolute

instrumentale.

Utilizareainstrumentelordemăsurăpentru

măsurarea/determinareamărimilorfizice:lungime,

arie,volum,timp.

Executareaetapelorunuiexperiment

fizic,demăsurareșiînregistrareadatelor.

Înregistrareaîntabelavalorilormărimilorfizicemăsurate.

Scrierearezultatuluimăsurăriidirecte/indirecteuneimărimifizice.

Page 44: FIZICĂ - mec.gov.md

44

Repartizarea orientativă a orelor pe unități de conținutClasa Unități de conținut Nr. de ore

VI

Introducereînstudiulfizicii 2Mărimifizice.Măsurări 6Fenomenemecanice 7Fenomenetermice 5Fenomeneelectriceșimagnetice 6Fenomeneoptice 4Oreladiscrețiacadruluididactic 4

VII

Fenomenemecanice.Mișcareașirepausul 12Fenomenemecanice.Interacțiuni 18Fenomenemecanice.Staticafluidelor 14Fenomenemecanice.Lucrul,putereaşienergiamecanică 10Fenomenemecanice.Echilibrulderotație 8Oreladiscrețiacadruluididactic 6

VIII

Oscilațiișiundemecanice 11Fenomenetermice 21Fenomeneelectromagnetice.Electrocinetica 20Fenomeneelectromagnetice.Efectulmagneticalcurentuluielectric 10Oreladiscrețiacadruluididactic 6

IX

Fenomeneoptice 25Interacțiuniprincâmpuri 25Elementedefizicăalenucleului 10Rolulfiziciiîndezvoltareacelorlalteștiințealenaturiișiîndezvoltareasocietății 2

Oreladiscrețiacadruluididactic 4

Profesoruleste liberdeastabiliordineastudieriicompartimentelor,deareparti-zaorelealocateprinPlanul de învăţământ,respectândcondițiaparcurgeriiintegraleaconținutuluișirealizareacompetențelorstabilite.Profesorulareresponsabilitateadeaadaptacurriculumullacondițiileșilaritmulfiecăruielevsaualefiecăreiclaseînparte.

Pentruasigurareaconexiunilorinterdisciplinare,lasfârșitulfiecăruian,suntenume-rateelementelecomunecumatematica,pentruaținecontdenivelulpregătiriielevilorînacestdomeniu.

1.2.4. Demersuri inovative ale curriculumului la disciplina Fizică privind sistemul de activități de învățare și evaluare

Activitățiledeînvățaredinvariantanouăacurriculumuluiaufostcompletatecupro-duseșcolarerecomandate.Acesteapotservidreptreperepentruelaborareaprobelordeevaluare.Printreactivitățiseevidențiazăunnumărsuficientdetemepentrucomu-

Page 45: FIZICĂ - mec.gov.md

45

nicărielaboratedeelevi,pentruadescoperidiverseaplicațiialefizicii.Scopulacestorcomunicăriestedea trezi șideamenține interesul fațădefizicăprinobservareașiînțelegereaaplicațiilordiverseînlumeacontemporană.

Un alt elementdenoutate îl constituie abordarea STEM/STEAM, care reprezintăunconcepteducațional,cesebazeazapeideeadeeducareaelevilorînurmătoareledomenii:Ştiință,Tehnologii,Inginerie,ArtăsiMatematică.Astfel,prinimplementareaconceptuluiSTEAM,disciplineleșcolarenusuntpredateseparatșidistinct,ciseinte-greazăîntr-oparadigmădeînvățarecoerentă,bazatăpeaplicațiidinlumeareală.Circa5%din ore se recomandă proiectelor comune cu alte disciplini. Exemple:Protecţia fonică în viaţa cotidiană, Surse alternative de energie, Protecţia şi corecţia vederiietc.

Page 46: FIZICĂ - mec.gov.md

46

2. Referințe proiective ale curriculumului la disciplina FIZICĂ

2.1. Curriculumul la disciplina Fizică ca proiect didactic (sursa de proiectare di-dactică)

Încontextul curriculumului laFizică, conceptulproiectării curriculareesteproiec-tarea didactică personalizată. Din perspectiva organizării funcționării procesului deînvățământ,proiectareadidacticăesteactivitateaprincipalăacadruluididactic.Profe-sorulîșiasumăresponsabilitateadeaasiguraelevilorparcursurișcolareindividualizateînfuncțiedecondițiileșicerințeleconcrete.Proiectareadidacticăreprezintăpremisașicondițianecesarăpentrurealizareademersuluiinstructiv-educativeficient.

Documentele de proiectare didactică realizate de profesori și aprobate în cadrulinstituțieideînvățământsunt:

– proiectede lungădurată:proiectulanual/semestrial,proiectealeunitățilordeînvățare;

– proiectedescurtădurată:proiectedidacticezilnicepentru lecții sauactivitățididactice.

CurriculumuldisciplinarlaFizicăconstituiereperul,documentulreglatorpentrupro-iectareapersonalizatăaprofesoruluicuprivirelaactivitățiledidacticelaclasă.Acestaareurmătoareleelementedestructură:

•• Competențespecificedisciplinei;•• Unitățidecompetență;•• Unitățideconținuturi;•• Activitățideînvățareșiproduseșcolarerecomandate;•• Elementenoidelimbajspecificdisciplinei;•• Repartizareorientativăaorelorpeunitățideconținut.

CompetențelespecificedisciplineiFizicăserealizeazăpetotparcursulstudieriidis-ciplinei.Prinurmare,acesteaurmeazăsăfiepermanentînvizorulcadruluididactic.Înliniigenerale,profesorulvatindecaelevul:

•– săexplicefenomenefiziceșiaplicațiileacestora;•– săinvestighezefenomenefizice;•– săanalizezedateșiinformațiiînscopulformulăriideconcluzii;•– săaplicecunoștințeleșicapacitățileobținutelarezolvareaproblemelor/situații-lor-problemă.

Page 47: FIZICĂ - mec.gov.md

47

Pentruareușiformareaacestorcompetențe,laelaborareaproiectuluidelungădu-ratăestenecesarsăseparcurgăurmătorulalgoritm:

Pasul 1. Stabilirea corespondenței dintre competențele specifice disciplinei şi unitățile de competență proiectate pentru fiecare unitate de învățare.Deexemplu,unitateadecompetență2.2. Utilizarea instrumentelor de măsură pentru măsurarea/determinarea mărimilor fizice: lungime, arie, volum, timp,dinclasaaVI-a,vaconducelaformareacompetenței2.Investigarea fenomenelor fizice simple prin observare şi experimentare, manifestând perseverență şi precizie.

Pasul 2. Stabilirea corespondenței dintre unitatea de competență şi unitatea de conținut(înexempluldat,unitateadecompetențăfacetrimiterelamăsurarea/deter-minarea lungimii, ariei, volumului şi timpului. Aplicaţii).Launitățiledeconținutserefe-rășielementelenoidelimbajspecificdisciplinei,caretrebuiesăfieasimilatedeelevi,pentruadispunedevocabularspecificfizicii.Misiuneaprofesoruluiestedeaproiectademersuldidacticfărăaapelalaalțitermenifizici,pentruanucomplicaprocesuldeasimilare a cunoștințelor cumemorarea terminologiei, lăsândmaimulttimppentruexersarea,aplicareaîndiversecontexteaelementelordelimbajspecificate.

Pasul 3. Alegerea strategiei de realizare a unității de competență. Aiciprofesorulvaapelalaactivitățiledeînvățarerecomandate.Înexempluldat,vaimplicaeleviiînmăsura-rea/determinarea lungimii, ariei suprafeţelor regulate, duratei, volumului corpului solid şi al lichidului. Sevaținecontdeachizițiiledobânditelastudiulaltordiscipline,inclusivlamate-matică.Pentruaceasta,încurriculum,suntspecificateelementelecomunecumatematica.

Pasul 4. Evaluarea nivelului de formare a unității de competență. Încalitatedere-pervaserviprodusulșcolar(înexempluldat–mărime fizică măsurată/determinată).Lafiecarepassevaținecontșideatitudinileșivalorilemanifestatedeelev.Acesteasuntprezentepentruoricetreaptă.

Astfel, activitățile de învățare și produsele școlare recomandateprezintă listedemanifestareaunitățilordecompetențăproiectatepentruformarea,dezvoltareașieva-luareaîncadrulunitățiideînvățare.Profesorularelibertateasăaplicelistelecuprodu-seînmodpersonalizatlaniveldeproiectareșirealizarealecției,ținândcontdespecifi-culclasei,deresurselematerialeșididacticedisponibile.Unitățiledecompetențăsuntțintepentruevaluareaformativășievaluareasumativălasfârșitulunitățiideînvățare.

2.2. Proiectarea didactică de lungă duratăProiectarea didactică reprezintă ansamblul operațiilor de anticipare a obiectivelor,

conținuturilor,strategiilorinstrucțieișialeeducației,astrategiilordeevaluare,amodalitățiiorientative,încaresevadesfășuraactivitateadeinstruireșiautoinstruireîncondițiileîncares-aoptatpentruunanumitmoddeorganizareaprocesuluideînvățământ.Realiza-

Page 48: FIZICĂ - mec.gov.md

48

reaînpracticăaproiectării,realizareaabordărilorintra-șiinterdisciplinaritățiișiatingereacompetențelorspecificedisciplineiesteelementulcentral.Pentruorganizareauneipro-iectărididacticeeficiente,estenecesardeparcurs3demersuriprincipale:

1. lecturapersonalizatăacurriculumuluișiamanualelorșcolare;2. elaborareaproiectăriididacticedelungădurată;3. elaborareaproiectelorunitățilordeînvățaresauproiectarealecțiilor/activităților

didactice.

Proiectul de lungă durată:• includeantetul,administrareadisciplinei;• esteundocumentmanagerial,careseîntocmeștedecătrecadruldidacticlaînce-

putulanuluișcolarpentrufiecaredisciplinădeînvățământșiadmiteoperareaunorajustări,dezvoltăripeparcursulanului,înfuncțiededinamicarealăaclaseideelevi;

• trebuiesăconstituieuninstrumentfuncțional,caresăasigureunparcursritmicalconținuturilorșialevaluărilor,punctatpestructuraanului școlarșiorientatsprerealizareafinalitățilorcurricularedecătreeleviiclasei;

• este oportun să poarte un caracter personalizat, realizând o confluență anormativitățiididacticecucreativitateașicompetențaprofesionalăapedagogu-lui–benefică,întâidetoate,pentruelev.

Model de proiect didactic de lungă durată (Fizică, clasa a VI-a):Instituția:Profesor:Disciplina:FizicăClasa:aVI-aNumăruldeorepesăptămână:1orăAnuldestudii:Planificate–34deore,inclusiv:probe de evaluare –5,lucrări de laborator–4

Competențele specifice disciplinei Fizică:1. Identificareașidescriereafenomenelorfiziceșiamanifestăriloracestoraprinobservații

directeșianalizealesurselordeinformații,manifestândcuriozitateșiatenție.2. Investigareafenomenelorfizicesimpleprinobservareșiexperimentare,manifes-

tândperseverențășiprecizie.3. Analizașiinterpretareadatelorșiinformațiilorprivindfenomenefizicesimpleși

aplicațiilortehnicealeacestora,manifestândgândirecritică.4. Gestionareacunoștințelorșicapacitățilordindomeniulfiziciiprinrezolvareade

problemeșisituații-problemăcotidiene,manifestândatențieșicreativitate.

Page 49: FIZICĂ - mec.gov.md

49

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Nr.

ore

Dat

a/să

ptăm

âna

Obs

erva

ții

I. In

trod

ucer

e în

stu

diul

fizi

cii (

2 or

e)1.

1.Recun

oașterea,o

bservareașide

scrie

reafe-

nomen

elorfizic

edinactiv

itateacotid

iană

(exem-

plu:m

ișcareacorpurilo

r,încălzireaap

ei,p

ropa

ga-

realuminiietc.).

1.2.Clasifi

careafeno

men

elorfizic

e.

1.1.Ceestefizic

a?Fen

omen

fizic

11.2.Evaluareinițială

1

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei:fi

zica,fe

nomen

fizic

,fen

omen

e(m

ecan

ice,te

rmice,electromagne

tice,opti

ce)

II. M

ărim

i fizi

ce. M

ăsur

ări (

6 or

e +

1 or

ă la

dis

creț

ia p

rofe

soru

lui)

2.1.Determinaream

ărim

iifizicecepoa

tefim

ăsu-

mărim

iifizicecepoa

tefim

ăsu-

ratăcuinstrumen

tuld

at,alimite

lord

emăsurare,

avaloriiune

idiviziun

ișiaeroriiabsoluteinstru-

valoriiune

idiviziun

ișiaeroriiabsoluteinstru-

men

tale.

2.2.Utiliza

reainstrumen

telord

emăsurăpe

ntru

măsurarea/determinaream

ărim

ilorfi

zice:lu

ngi-

me,arie

,volum

,timp.

2.3.Id

entifi

careamărim

ilorfi

zicecarenupo

tfi

măsuratedirect.

2.4.În

registrareaînta

belavalorilo

rmărim

ilor

fizicemăsurate.

2.5.Scrierearezulta

tuluim

ăsurăriiun

eim

ărim

ifizice.

2.6.Efectua

reatran

sformărilo

runitățilorde

măsurăînSI,pe

bazăde

relațiidintremultip

liși

subm

ultip

li.

2.1.M

ărim

ifizic

e,unitățide

măsură.Eroa-

reaab

solutăin

strumen

tală.

Scrie

rearezulta

tuluim

ăsurăriiun

eim

ărim

ifizice

1

2.2.M

ăsurarea/determinarealu

ngim

iișia

ariei.Ap

licații

1

2.3.M

ăsurarea/determinareavolum

uluiși

timpu

lui.Ap

licații

1

2.4.Lucraredelabo

rator:nr.1

„De

term

in-

„Det

erm

in-

area

vol

umul

ui u

nui p

aral

elip

iped

dre

ptun

g-hi

c”1

2.5.Lucraredelabo

rator:nr.2

„M

ăsur

area

vo

lum

ului

unu

i cor

p de

form

ă ne

regu

lată

”1

2.6.Ladiscreția

cad

ruluid

idactic

–Proiect

„Instrum

entedemăsură”

1

2.7.Sistemati

zareșigen

eraliza

re.E

valu

are

sum

ativă

nr.1

1

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei:m

ărim

efizică,valoa

reamărim

iifizice,valoa

reaun

eidiviziun

i,eroa

reaab

solutăin

strumen

tală,m

ă-suraredire

ctă.

Page 50: FIZICĂ - mec.gov.md

50

III. F

enom

ene

mec

anic

e (7

ore

+ 1

oră

la d

iscr

eția

pro

feso

rulu

i)3.

1.Defi

nireamaseișiain

erție

icorpu

lui.

3.2.Utiliza

reainstrumen

telorp

entrumăsurarea/

determ

inaream

ărim

ilorfi

zice:lu

ngim

e,arie

,vo

lum,m

asă,den

sitate.

3.3.În

registrareaînta

belavalorilo

rmărim

ilor

fizicemăsurate.

3.4.Extragereadintabe

leavalorilo

rden

sității

unorsu

bstanțe.

3.5.Executareaetap

elorunu

iexperim

entfi

zic,d

emăsurareșiînregistrareadatelor.

3.6.Ana

lizareare

zulta

telorm

ăsurărilo

refectua

te.

3.7.Com

unicareare

zulta

telorinvestig

ațiilor.

3.8.Aplicareasimbo

lurilorm

ărim

ilorfi

zice,afo

r-muleloraferenteșiaun

itățilordemăsurăstud

iate

(masa,den

sitatea,aria

,volum

ul)larezolvarea

prob

lemelor.

3.9.M

anife

stareacom

portam

entuluideprecau

ție

întimpu

llucruluicuinstrumen

teledemăsură,vase

dinsticlădiferitesubstanțe,lase

curitateaîntrafi

-culruti

er,înpe

rioad

aactiv

itățilorsp

ortiv

e,acti

vită-

țilordemun

căladom

iciliușiîncom

unita

te.

3.10

.Efectua

reatran

sformărilo

runitățilorde

măsurăînSI,pe

bazade

relațiidintremultip

liși

subm

ultip

li.

3.1.In

erția

13.2.M

asacorpului.C

ântărirea.A

plicații

13.3.Den

sitateasu

bstanței.D

eterminarea

densită

ții1

3.4.Rezolvareaprob

lemelor

13.5.Lucraredelabo

rator:nr.3

„De

term

ina-

rea

dens

ităţii

subs

tanţ

ei”

1

3.6Ladisc

reția

cad

ruluid

idactic

–prezenta-

reacomun

icărilo

r1

3.7Sistem

atizareșigen

eraliza

re1

3.8.E

valu

are

sum

ativă

nr.

2

1

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: ine

rție,d

ensitateasu

bstanței,d

ensim

etru.

IV. F

enom

ene

term

ice

(5 o

re)

4.1.Observareaşide

scrie

reafeno

men

elorte

rmice

dinactiv

itateacotid

iană

(deexem

plu:ră

cirea,

evap

orarea,fi

erbe

rea,to

pirea,dilatareaetc.).

4.2.Utiliza

reaterm

ometruluip

entrumăsurarea

tempe

raturii.

4.1.Struc

turam

olecularăasubstanței.

Stareterm

ică,m

odificareastăriiterm

ice.

Încălzire,răcire

,echilibruterm

ic

1

4.2.Tem

peratura.A

plicații.Termom

etrul.

Scărid

etempe

ratură

1

Page 51: FIZICĂ - mec.gov.md

51

4.3.În

registrareaînta

beleate

mpe

raturii(d

eexem

plu:ră

cireaap

ei,b

uleti

nulm

eteo

).4.

4.Rep

rezentareagraficăaevoluțieitem

peratu-

rii(h

ârtie

milimetric

ă).

4.5.M

anife

stareacom

portam

entuluid

eprecau

ție

laîn

călzireașiuti

lizareacorpu

rilorfierbinți,prote-

jareacontraarsurilo

r.4.

6.Utiliza

reaterm

ometruluiculichid(re

gulide

securitate–înm

odsp

ecial,term

ometrulcumer-

cur).

4.7.Recun

oaștereacon

dițiilord

emod

ificarea

evoluțieifen

omen

elor(d

epen

dențadu

rateid

erăcireaape

idediferențade

tempe

raturăalichi-

duluișiam

ediuluiexteriore

tc.).

4.8.Extragereainform

ațiilordintr-ungrafi

cşi/sau

tabe

l.

4.3.Lucraredelabo

rator:nr.4

„M

ăsur

area

te

mpe

ratu

rii c

orpu

rilor

solid

e/lic

hide

/gaz

oa-

se”

1

4.4.Dilatare/con

tracție

(calita

tiv).Ap

licații

(ano

maliate

rmicăaap

ei)

1

4.5.Sistemati

zareșigen

eraliza

re.E

valu

are

sum

ativă

nr.

3

1

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: d

ilatare,con

tracție

,echilibruterm

ic,con

tactte

rmic,rep

rezentaregrafi

că,ano

maliete

rmică.

V. F

enom

ene

elec

trom

agne

tice

(6 o

re)

5.1.Explicareare

zulta

teloro

bservărilor,aexperi-

ențelorșiaîn

tâmplărilo

rpersona

lepriv

indfeno

-men

eleelectrom

agne

ticedinna

tură.

5.2.Descriereafeno

men

uluideelectriza

re.

5.3.

Respe

ctareare

gulilordeprotecție

împo

triva

electrocutării.

5.4.Practi

careacompo

rtam

entuluid

eprotecție

în

cazulfen

omen

elorelectric

ena

turale.

5.5.Creareauno

rprezentărialefe

nomen

elor

investigateîn

diversefo

rme:planşe,Pow

erPoint,

Prezi,Sm

artN

oteb

ookș.a.

5.6.Clasifi

careacorpurilo

rînizo

latoareșicond

uc-

toare.

5.7.

Descriereainteracţiunilorîntrecorpu

rileelec-

triza

teșiîn

tremagne

ţi.

5.1.Electrizareacorpu

rilor,sarcină

electric

ă1

5.2.Struc

turaatomicăasubstanței.M

ode-

lulp

lane

tara

latomului

1

5.3.Con

ductoa

reșiizolatoa

reelectric

e.

Feno

men

eelectriceînnatură

1

5.4.Aplicații.Normede

protecțieîm

potriva

electrocutării

1

5.5.M

agne

ţi,in

teracţiuniîn

tremagne

ţi,poli

magne

tici.Ap

licații

1

5.6.Sistemati

zareșigen

eraliza

re.E

valu

are

sum

ativă

nr.

41

Page 52: FIZICĂ - mec.gov.md

52

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei:corpne

utru,corpelectriza

t,electriza

re(p

rinfrecare,con

tact,infl

uență),con

ductoa

reelectric

e,

izolatoareelectrice,electroscop

,sarcină

electric

ă,cou

lomb,nucleu,electron,proton,neu

tron

,sarcină

electric

ăelem

entară,fulger,trăsne

t,pa

ratrăsne

t,magne

t,po

lmagne

tic,regiune

neu

tră.

VI. F

enom

ene

optic

e (4

ore

)6.

1. Recun

oaștereasu

rselordeluminăşiacorpu-

rilorlu

minate.

6.2.Clasifi

careacorpurilo

rîntran

sparen

te,o

pace

şitran

slucide

.6.

3.Explicareauno

rfen

omen

eop

ticeînbazalegii

prop

agăriirecti

liniialuminii.

6.4.Utiliza

reaelem

entelorrefl

ectoriz

anteșifluo

-ris

centepe

ntruse

curitatealatrafi

cpe

timpde

no

apteșiîn

con

dițiidevizib

ilitatere

dusă.

6.1.Sursedelumină,corpu

ritran

sparen

te,

tran

slucide

,opa

ce.A

plicații

1

6.2.Propa

garearecti

liniealu

minii.Fasciul

delu

mină

1

6.3.Umbrașipe

numbra.EclipsedeSo

areși

deLun

ă.Aplicații

1

6.4.Gen

eraliza

reșisistem

atizare.

Eval

uare

sum

ativă

Nr.5

1

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei:sursădelumină,corpluminat,fascicullum

inos,con

vergen

t,divergen

t,pa

ralel,razădelumină,

corp(translucid,tran

sparen

t,op

ac),med

iuomog

en,u

mbră,pen

umbră,eclipsă,e

lemen

tere

flectoriza

nteșiflu

orisc

ente,u

mbra,pen

umbra.

Tota

l 32

de o

reO

re la

dis

creț

ia c

adru

lui d

idac

tic –

2 o

reNote:

1.O

releladisc

reția

cad

ruluid

idactic

potfiin

cluseîncad

rulu

nitățilordeînvățarelaaplicareainstruirii/e

valuăriiprinproiecte.

2.L

aun

itățilede

învățarecenu

dep

ășesc6-7oresere

coman

dăoevaluaresumati

văcaresădureze25

-30min.A

stfel,20-15

min.d

elaîn

cepu

tullecție

ivorfifo

lositepe

ntrure

capitulare,sistem

atizareșigen

eraliza

re.

Page 53: FIZICĂ - mec.gov.md

53

Proiectarea unității de învățareUnitatea de învățare–activitateadidactică,desfășuratăîntr-operioadădetermina-

tă,carearecascopformarealaeleviaunuicomportamentgeneratdeformareaunorcompetențe.

Unitateadeînvățare:• estecoerentăînraportcucompetențele;• arecaracterunitartematic;• aredesfășurarecontinuășisistematicăpeoperioadă;• opereazăprin intermediulunormodelede învățare–predare,care facilitează

formareacompetențelor;• subordoneazălecția,caelementoperațional;• estefinalizatăprinevaluaresumativă,caredepisteazăniveluldeachizițiipentru

ainterveniadecvat.Serecomandăutilizareaurmătoruluiformat:Instituția:Clasa:Disciplina:Profesorul:Număruldeore(săptămânal/anual):Proiectulunitățiideînvățare(titlul):Număruldeorealocate:Obiectiveoperaționale:O1-O2-

Unități de competență

Unități deconținut

Obi

ectiv

e op

eraț

iona

le

Activități de învățare

Resurse: materi-ale, procedurale,

de timpEvaluare

– ÎnrubricaUnităţi de competenţăsetrecenumărulunitățilordecompetențădincurriculumulșcolar.

– Unităţi de conţinut: apar inclusivdetalierideconținutnecesare înexplicitareaanumitorparcursuri,respectiv, încuplarea lor labazapropriedecunoaștereaelevilor.

– ÎnrubricaObiective operaţionalesetrecenumărulobiectivuluioperațional.

Page 54: FIZICĂ - mec.gov.md

54

– Activităţile de învăţarepotficeledincurriculumulșcolar,completate,modificatesauchiarînlocuiteprinaltele,pecareprofesorul leconsiderăadecvatepentruatingereaobiectivelorpropuse.

– RubricaResurse cuprindespecificăridetimp,deloc,formedeorganizareaclasei,materialdidacticfolositetc.

– ÎnrubricaEvaluaresemenționeazăinstrumentelesaumodalitățiledeevaluareaplicatelaclasă.

Finalul fiecărei unități de învățare presupuneEvaluare sumativă. Deși denumireașialocareadetimppentruunitățiledeînvățaresestabilesclaînceputulanuluișcolarprinplanificare,esterecomandabilcaproiecteleunitățilordeînvățaresăsecomplete-zeritmicpeparcursulanului,avândînavansoperioadăoptimă,pentrucaacesteasăreflectecâtmaibinerealitatea.

Model de proiect al unității de învățareInstituția:Clasa:aVI-aDisciplina:FizicăProfesorul:Număruldeore(săptămânal/anual)–1/34Proiectulunitățiideînvățare:Fenomene opticeNumăruldeorealocate:4

Obiective operaționale:O1–săclasifice:I:corpurileîn:a)sursedeluminășicorpuriluminate;b)transparente,opaceșitranslucide;II:surseledeluminăînnaturaleșiartificiale;O2–sădefineascănoțiunile:sursă de lumină, corp luminat, corp (transparent, opac,

translucid), rază de lumină, fascicul de lumină (divergent, paralel, convergent), umbră, penumbră;

O3–sădescriefenomenuldeeclipsădeSoareșieclipsădeLună;O4–săaplicelegeapropagăriirectiliniialuminiilaexplicareafenomenuluideeclipsă;O5–sărezolveprobleme/situații-problemăaplicândcunoștințeledesprefenome-

neleoptice.O6–săelaborezecomunicăridespreutilizareaelementelorreflectorizanteșifluo-

rescente.

Page 55: FIZICĂ - mec.gov.md

55

Uni

tăți

de

com

pe-

tenț

ă

Uni

tăți

deco

nțin

ut

Obiective operaționale

Activ

ități

de în

văța

reRe

surs

e: m

ater

iale

, pr

oced

ural

e, d

e tim

pEv

alua

re

12

34

56

6.1

6.2

6.1.Surse

delu

mină.

Corpuri

tran

spa-

rente,

tran

slucide

șiop

ace.

Aplicații

O1

O2

O5

Lecțianr.1

1.Ana

lizatestuluideevalua

redelate

ma

„Fen

omen

e el

ec-

trom

agne

tice”.

2.Eleviifacta

belulcuno

tițe:

-lacoloan

aŞti

uvo

rscrie(ind

ividua

l)ceștiu

despresursele

delu

minășicorpurilum

inate;

-lacoloan

aVr

eau

să ş

tiu vorîn

registra(cutoatăclasa)cele

maiin

teresanteîntreb

ărid

espresurselede

luminășicorpu-

rileluminate.

Toatăclasadiscutășiclarificădefi

niția

surseideluminășia

corpurilo

rlum

inate.

Iden

tificăolistăde

cuv

inteasociatesurselordeluminăși

corpurilo

rlum

inate.

Seprezin

tăîn

Pow

erPointunșirdesursede

lumină.

Aten

ție:Lun

a–corplu

minat,d

eob

icei,eleviio

num

escsur-

sădelumină.Sevo

rfacecâtevaprecizăriprivindprincipa

la

sursade

luminaaPă

mân

tului–Soa

rele.

Elevilo

rliseprop

uneofișăde

acti

vitate:„Clasificarea

surselordelumină”.G

rupu

lcareterm

inămaire

pede

dau

exem

pleprop

riidesursede

lumină,sc

riind

pefișăcualtă

culoare.Altgrup

prezin

tăre

zulta

tulfi

nal.

5 m

in

15 m

inMetod

a:Știu

–Vreau

știu–Am

învățat

Conversație

Discuții

Observarea(dirijată,indi-

vidu

ală)a

diverselorsurse

delu

mină

Prezen

tarePow

erPoint

Proiector,ecran

Lucrulîn

grup

15m

inÎnvățareaprindescope

rire

Explicaţie

Testdeau

toevalua

re

individu

ală

7 m

in

Observare

sistemică

Observare

directă

Observare

sistemică

Observare

sistemati

Observare

directă

Autoevalu-

area

Verifi

carea

răspun

suri-

lorlaîntre-

bări

Page 56: FIZICĂ - mec.gov.md

56

3.Experim

ent:Elevilo

rliseprop

unesăpriv

eascăfla

căra

uneilu

mân

ări,pe

rând

,prin

urm

ătoa

relecorpu

ri:ofo

iță

decelofan

,obucatăde

sticlă,ocoa

lădehâ

rtie,obucată

desti

clămată,ocarte.C

eob

servați?Prin

observareșides-

cope

rireeleviivo

rclasifi

caîn

corpu

ri:tran

sparen

te,o

pace,

tran

slucide

,vorstab

ilidep

ende

nțaîntretran

sparen

țasi

grosim

eastratuluid

esubstanță.

4.Propu

neoevaluareba

zatăpeofișade

lucruindividu

ală.

Fișadelucruesteprevăzutăcupu

nctajp

entruau

toevalua

-re.

Sevorfa

ceaprecieriprivindmod

uldede

sfășurarealecției.

Temape

ntruacasă:E

seustructuratcuprivire

laexemplede

sursede

luminăna

turaleșicorpu

riluminate(Stele,P

lane

te

etc.).

Discuții

2min

Explicareate

meipen

tru

acasă

1 m

in

6.3

6.2.Pro-

pagarea

recti

linie

aluminii.

Fasciculde

lumină

O2

O5

Lecțianr.2

1.Reactua

lizareacun

oștin

țelor.An

aliza

eseului.

2.Dinfişadelucru–Ve

rificare:

1)Ceesteosu

rsăde

lumină?Daruncorplu

minat?

Surs

ele

de lu

min

ă su

nt c

orpu

rile

care

pro

duc

şi ră

spân

desc

lu

min

ă.Co

rpur

ile lu

min

ate

sunt

cor

puril

e ca

re p

rimes

c lu

min

a de

la

surs

ele

de lu

min

ă şi

împr

ăştie

în ju

rul l

or o

par

te d

in lu

min

a pr

imită

.2)Clasifi

cațiurmătoa

relecorpu

riînsu

rsede

luminășicor-

puriluminate:Soa

rele,Lun

a,Ju

piter,stelele,sa

telițiiartifi

ci-

ali,licuricii.

Surs

e de

lum

ină:

Soa

rele

, lic

uric

ii, st

elel

e;Co

rpur

i lum

inat

e: L

una,

sate

liţii

artifi

cial

i, Ju

pite

r.3)Deceziua

stelelesuntinvizib

ile?

Ziua

, lum

ina

Soar

elui

est

e fo

arte

put

erni

că şi

atu

nci l

umin

a pr

oven

ită d

e la

stel

e nu

se m

ai p

oate

ved

ea.

4)Cum

putețistabilida

căuncorpestesursăde

luminăsau

corplu

minat?

Discuție7

min

Activ

itateîn

perechi

Lucrulcufișa

Exercițiu

5 m

inVe

rificareareciprocăa

răspun

surilorîn

bazafișei

completate

Evalua

rea

prinana

liza

eseu

lui

Verifi

carea

răspun

suri-

lorlaîntre-

bări

Page 57: FIZICĂ - mec.gov.md

57

Pute

m st

abili

dac

ă un

cor

p es

te su

rsă

de lu

min

ă sa

u co

rp

lum

inat

, dac

ă-l p

rivim

în în

tune

ric.

5)DecePăm

ântulp

oatefivăzutdinsp

ațiulextraterestrude

cătreastron

auți?

Păm

ântu

l poa

te fi

văz

ut, d

eoar

ece

este

lum

inat

de

Soar

e.3.Realizareaunu

iexperim

entd

incarerezultă

căluminase

prop

agărecti

liniuîn

tr-unmed

iutran

sparen

tșio

mog

en.

Sevade

finirazade

luminășifasciculullu

minos,ind

icân

dși

tipuriledefascicule(paralel,con

vergen

tsid

ivergent).

Un

med

iu o

mog

en e

ste

med

iul c

are

are

acel

eaşi

prop

rietă

ţi în

toat

e pu

ncte

le lu

i.Învidșiîn

aerlu

minasepropa

găcuvitezade30

0000

km/s.

Înalte

med

iivitezadeprop

agarealuminiiestem

aim

ică.

4.a)A

ctivitateîn

grupprindisp

unerea„stâlpilorlaun

gard”.

Pentruaceastase

vordisp

une,în

labo

rator,elevii,în

linie

dreaptă.

b)Seprop

uneelevilo

rrealizareaunu

irap

ortstruc

turata

lexpe

rimen

tuluirealizat.

Sevorfa

ceaprecieriprivindmod

uldede

sfășurarealecției.

Temape

ntruacasă.

Eleviiprezintăto

talurile

verifi

cării

Expe

rimen

tObservarea

15 m

in

Expe

rimen

t–p

entr

u pr

o-pa

gare

a lu

min

ii se

va

utili-

za u

n ba

nc o

ptic,

o la

mpă

de

pro

iecţ

ie, u

n ec

ran

şi o

buca

tă d

e ca

rton

gău

rită.

În

tre

lam

pa d

e pr

oiec

ţie

şi ec

ran

vom

pla

sa c

arto

n pr

evăz

ut c

u un

orifi

ciu

cir-

cula

r, as

tfel î

ncât

pe

ecra

n să

apa

ră o

zonă

lum

inoa

circ

ular

ă. D

e la

surs

a de

lu

min

ă pâ

nă la

ecr

an lu

mi-

na se

pro

pagă

prin

aer

în

linie

dre

aptă

. Aer

ul e

ste

un

med

iu tr

ansp

aren

t.15

min

Lucrulîn

grup

Exerciţiu

Rapo

rtstructuratalexpe-

rimen

tului

2min

1 m

in

Verifi

carea

corecti

tudi-

niicom

ple-

tării

Observare

sistemică

Evalua

rea

activ

ității

șino

tarea

elevilo

rcu

rezulta

tele

bune

din

grup

urilede

lucru

Page 58: FIZICĂ - mec.gov.md

58

6.3

6.4

6.3.Umbra

șipe

num

bra.Produ

-cereaeclip

-selor

O2

O3

O4

O6

Lecțianr.3

1.Reactua

lizareacun

oștin

țelor.

a)Dinșiruld

ecuvintesecau

tăin

trusul:Lun

a,fa

rul,Jupiter,

Venu

s,M

artie

etc.

b)Careestedife

renţadintreuncorptran

sparen

tşiu

ncorp

tran

slucid?

Corp

ul tr

anslu

cid

nu p

erm

ite o

bser

vare

a cl

ară

a ob

iect

elor

.c)Ceprop

rietatealu

miniisefo

loseştepe

ntrualin

ierea

pomilo

rpemargine

aşoselei?

Prop

agar

ea în

lini

e dr

eapt

ă a

lum

inii.

2.a)E

xperim

ent

Înm

ontajuld

inim

agine,corpu

lsferic

esteluminatcuajuto-

rulu

neisursepun

ctiform

e.Sedefi

nește:u

mbr

a co

rpul

ui, c

onul

de

umbr

ă.Sere

petăsu

rsade

lumină.

b)Experim

ent

Sedefi

neștepe

numbracorpului.

c)Experim

entp

entrude

mon

strareaeclip

seid

eSo

areșide

Lună

.

Discuție4

min

Jocdida

ctic„G

ăseștein

-trusul”

10 m

in

Expe

rimen

te:

form

areaumbreişiapen

-um

breiune

imingi,abilei

suspen

date.

Umbraşipe

numbramâini-

lor(Umbrechinezești)

Form

areaeclipseid

eSo

are

Form

areaeclipseid

eLună

Poziţiaumbreişipen

um-

breinoa

strefa

ţădeSo

are

6 m

in

24 m

in1m

in

Evalua

rea

joculuid

i-da

ctic

Observare

sistemică

Evalua

rea

comun

ică

rilor

diafragm

ăcuorifi

ciu

circularm

ic

S

B

A

C

D F

corp

sferic

opac co

rpopa

c

ecran

umbră

umbră

penu

mbră

conde

umbră

bec

Page 59: FIZICĂ - mec.gov.md

59

6.4.Gen

e-ralizareși

sistemati

-zare.

Testde

evalua

re

sumati

3.Fixareanoilorc

unoştin

ţe.

Activ

itățipe

ntruaprofun

dareasubiectului.Co

nstruirea

imaginiiun

eilu

mân

ăriîncameraob

scură.

Anullu

mină.Com

entariu

lpoe

ziei„Lasteaua

”de

M.Emi-

nescu

4.Prezentareacom

unicărilo

rTemape

ntruacasă.D

econfecțio

nato

cam

erăob

scură.

Lecțianr.4

Evalua

re

1.Sistemati

zareașigene

ralizarea(fi

șaelevu

lui,An

exa1)

2.Evaluaresumati

vă(A

nexa2)

Fișaelevu

lui(An

exa1)

20 m

in

Test(A

nexa2)

25 m

in

Testdeeva-

luaresuma-

tivă

Page 60: FIZICĂ - mec.gov.md

60

ANEXA 1Fişa elevului, clasa a VI-a „Fenomene optice”

1. Asociațifiecarecuvântmarcatcuoliterămicăcuunulmarcatcuoliterămare,înașafelîncâtgrupareasăfiecorectă: 3p

a)Soareleb)Luna A.Sursedeluminăc)Ecranultelevizoruluideconectat B.Corpuriluminate

1. Asociațifiecarecuvântmarcatcuo literămicăcucâteunulmarcatcuo literămareînașafelîncâtgrupareasăfiecorectă: 5p

a)oplacădelemn A.corpopacb)sticladelafereastradinclasăc)unstratdeapăde100m B.corptransparentd)hârtieîmbibatăcuuleie)sticlămată C.corptranslucid

3. Careestediferențadintreuncorptransparentșiuncorpopac? 1p4. Ceproprietatealuminiiseaflălabazaformăriiumbrei/penumbrei? 1p5. Ceproprietatealuminiisefoloseștepentrualiniereaelevilorlalecțiiledecultu-

răfizică? 1p6. Reprezentațiunfasciculdivergent/convergent. 1p7. Construițiumbralăsatădecorppeecranînspațiulrezervat. 2p

Sursă: corpopac

ecran

Page 61: FIZICĂ - mec.gov.md

61

ANEXA 2Model de test, clasa a VI-a „Fenomene optice”

№ Itemi Scorul

I. LA ITEMII 1-3, RĂSPUNDEŢI SCURT LA ÎNTREBĂRI, CONFORM CERINŢELOR ÎNAINTATE:

1. Continuați următoarele propoziții astfel încât ele să fie adevărate:CorpurilecareîmprăștieluminaprovenitădelaSoareșistele,devenind,ast-fel,corpurivizibilesenumesc....................................................Senumesctransparentecorpurile.............................................Corpurilecarepermitparțialtrecerearazelordeluminăsenumesc................................................

L0123

2. Stabiliți (prin săgeți) corespondența în aşa fel încât gruparea să fie corectă:licuriciicorpluminatbeculelectriccarefuncționeazăsursădeluminăLuceafărul

L0123

3. Determinați valoarea de adevăr ale următoarelor afirmații, marcând A, dacă afirmația este adevărată şi F, dacă afirmația este falsă: L

0123

Toatecorpurilecareproducluminăsenumescsursenaturaledelumină.AFCorpurilecarenupermittrecerearazelordeluminăsenumesccorpuriopa-ce.AFToatesurseledeluminăproducluminăsubformădefasciculeconvergente.AF

II. ÎN ITEMII 4-5 RĂSPUNDEŢI LA ÎNTREBĂRI SAU REZOLVAŢI, SCRIIND ARGUMENTĂRILE ÎN SPAŢIILE REZERVATE

4. Descrieți fenomenul Eclipsa de Soare. Reprezentați schematic fenomenul. L01234

5. Construiți umbra si penumbra pe ecran.L01234

S1

S2

Corpopac Ecran

Page 62: FIZICĂ - mec.gov.md

62

2.2. Proiectarea didactică de scurtă durată. Proiectul de lecție/activitate didacticăProiectuldidacticaluneilecțiireprezintăprodusulfinalalactivitățiideproiectaredidac-

tică,seprezintă,înceledinurmă,subformauneireprezentărialeprofesoruluicuprivirelaunansambludesituațiideinstruire,aflateîntr-oanumităsuccesiune,desprecarecadruldidacticestimeazăcăvorînlesnielevilorrealizareaunorobiectiveexplicitformulate.

Proiectarea unei lecții implică următoarele demersuri de bază: •• formulareaobiectiveloroperaționale;•• identificarearesurselor;•• stabilireastrategiilordidactice;•• construireainstrumentelordeevaluare.

O lecție se proiectează după următorul algoritm: • stabilireaformeideorganizareaactivitățiiinstructiv-educativeșiîncadrareaeiînunitateadeînvățare;

• stabilireaobiectiveloroperaționale; • selectareașiprelucrareaconținutuluiștiințific; • elaborareastrategieideinstruireșiautoinstruire; • stabilireastructuriiprocesualealecției/aactivitățiididactice; • stabilireastrategieideevaluareșiastrategieideautoevaluareaelevilor.

Proiectarea activității didactice răspunde la 4 întrebări esențiale pentru reuşita procesului instructiv-educativ:

• Ce voi face?–sefinalizeazăcu precizareaobiectivelorcetrebuierealizate;• Cu ce voi face ceea ce mi-am propus?–implicăprecizareaconținuturilorșiaresurselorfolositepentrurealizareaobiectivelor;

• Cum voi face?–presupuneelaborareastrategiilordepredare–învățare,dere-alizareaobiectivelor;

• Cum voi ști că ceea ce mi-am propus s-a realizat?–conducelaconcepereaac-țiunilorșimodalitățilordeevaluare.

Rezultă că prin proiectare:• sedefinescobiectiveleurmărite;• seselecteazăconținuturilecuajutorulcăroraacesteavorfirealizate;• sedeterminăcondițiileșiresurselefolosite;• seanticipeazădesfășurareaprocesuluișiinteracțiuneacomponentelor;• seeliminăacțiunileinutile,necontrolate;• seprevineaparițiafenomenelor,factorilorperturbatori.

Page 63: FIZICĂ - mec.gov.md

63

Greşeli de formulare ale obiectivelor operaționale:•• raportarealaactivitateaprofesorului(ex.:săexplicelevilormoduldeutilizarealaparatului),acesteatrebuiesăindiceschimbăriîncomportamentulelevilor;•• utilizareaunorverbegenerale–acunoaște,aști,aînțelege)(ex.:elevulsăcunoascădefinițiaputeriiactive)–,acesteanudenumesccomportamenteobservabile;•• referirealamaimulteoperații(ex.:elevulsărecunoascășisăclasificeaparateledemăsură),acesteaarfidificildeevaluat.•• numărulpreamarealobiectivelor,acestean-arputeafiatinseîntr-osingurălecție.

Proiectareauneilecțiisefinalizeazăcuelaborareaproiectuluidelecție.Înliteraturadespecialitatesuntprezentatediferitemodeledeproiectedelecții,toatevizândas-pecteledebază.Cadruldidacticvaoptapentruacelmodelpecare-lconsiderămaiutilșieficient.

Model orientativ de proiect de lecție:A.Dategenerale•Data:•Clasa:•Disciplina:•Subiectullecției:•Tipullecției:•Unitățidecompetență:•Obiectiveoperaționale:•Metodedeînvățământ:•Mijloacedeînvățământ:•Timp:•Bibliografie

B.Desfășurarealecției(scenariuldidactic)

Etapele activității didactice (durata)

Obi

ectiv

e op

eraț

iona

le

Activitatea profesorului

Activitatea elevilor

Evaluarea activității şi

alte observații

Evocarea (_min)

Realizareasensului(__min)

Reflecția(__min)

Temapentruacasă(__min)

Page 64: FIZICĂ - mec.gov.md

64

Model de proiect al lecțieiData:____________Clasa:aVII-aDisciplina:FizicăSubiectullecției:Vase comunicanteTipullecției:de formare a capacităţilor de dobândire a cunoştinţelorDuratalecției:45deminuteUnități de competență curriculare: • Investigareaexperimentalăapresiuniiexercitatedecorpurilelichide.• Măsurareașicalculareapresiunii.• CercetareaexperimentalăalegiiluiPascal.• UtilizareaconceptuluipresiuniilichidelorșialegiiluiPascallarezolvareaproble-

melor.

Obiective operaționale: Lasfârșitulactivității,eleviivorficapabili:• O1–sădeducălegeavaselorcomunicante;• O2–sărecunoascăsituațiidinviațăcuaplicareavaselorcomunicante;• O3–săaplicecunoștințeleacumulateșilegeavaselorcomunicantelaexplicarea

unorfenomeneșilarezolvareaproblemelor.Resurse:•• Umane:profesor,elevi.•• Materiale (didactice): tablăinteractivăSMART,sistemedevasecomunicante.

Strategii didactice: Metode:conversațiaeuristică,explicația,demonstrația,problematizarea,descope-

rireadirijatășiindependentăprinprezentareaSMART,învățareaprindescoperire–si-mulareSMART,observația.

Forme de activitate cu elevii: • Frontal:pentrureactualizareacunoștințelor,discutarearezultatelorexperimen-

telorșisimulărilorprezentate;• Individual:rezolvareaproblemelor.

Strategii de evaluare: • Evaluarea:formativă,oralășiînscris(fărăaprecierecunote).

Page 65: FIZICĂ - mec.gov.md

65

Bibliografie: 1. Fizică. Curriculum disciplinar pentru clasele a VI-a – a IX-a2. BocanceaV.,CiuvagaV.,RusuT.Fizică.Ghid de implementare a curriculumului

pentru clasele a VI-a – a IX-a3. BotgrosI.,BocanceaV.,DoniciV.Fizică.Manualpentruclasaa7-a.Ch.:Cartier,

20114. MarinciucM.ș.a.Fizică.CulegeredeproblemeclaseleVI-VII.Ch.:Știința,20145. LecțiaSMARTNotebook.Publicatăpesite-ul(https://sites.google.com/site/

ghidfizica2019/)

Page 66: FIZICĂ - mec.gov.md

66

SCEN

ARI

UL

LECŢ

IEI

Etap

ele

activ

ității

di

dacti

ce (d

urat

a)O

b. op.

Activ

itate

a pr

ofes

orul

uiAc

tivita

tea

elev

ilor

Eval

uare

a ac

tivită

ții ş

i al

te o

bser

vații

Evoc

area

(6 m

in)

Mom

ent o

rgan

i-za

toric

(1min)

-Salutăclasa[5,p

ag.1,2].

-Verificăra

pidstareadecurățenieaclasei,ata

blei,d

isciplin

aîn

clasă.

-Înregistreazăeleviiabsen

ți.

-salutăprofesorul;

-sepreg

ătescpe

ntrulec-

ție.

Oferirede

feed

back

Capt

area

at

enție

i(5

min

)

O3

Prinin

term

ediulp

rezentării[5],ilu

streazăsitua

ții-problem

ăpe

n-truactualiza

reacuno

ștințeloracumulatelate

made

sprepresiu

-ne

alichide

lor,legealuiPascal.

Profesorulghide

azăun

elevpe

ntruaobținedo

uăargum

entări:

P=F/S,F=m

g,P=ρ

gh.[5,pag.3].

Unelevdetermină,prin

dep

lasareacaracteristic

ilorînvas,care

suntm

ărim

iledecaredep

inde

presiu

neahidrostatic

ășide

care

nudep

inde

.Scriefo

rmulașiverifi

cădacăascrisșiadeciscorect.

[5,p

ag.4

,5].

Fina

lizareaactua

lizăriicono

ștințelordelate

mapresiune

ahidros-

tatic

ă.[5

,pag.6

,7].

-răspu

ndlaîn

treb

are;

-latablărezolvăsitua

țiile

prop

use,dau

exemple,

intervinșicorecteazăco

-legii;

-folosescculegereade

prob

lemepe

ntruasc

rie

densita

teasubstanțelor.

Observarea

sistemati

acompo

rta-

men

tuluiele-

vilor.

Oferirede

feed

back.

Real

izar

ea

sens

ului

(35

min

)

Conţ

inut

ul n

ou(25min)

O1

O2

Prezintăsu

biectullecție

i,prop

unesăfievizio

natăse

cven

țavideo

[5,p

ag.8]

Ghideazăded

ucerealegiipen

truvasecom

unican

te,cazlichid

omog

en/neo

mog

en(scrieexpresiilepen

trupresiune

aînpun

ctele

B,CșiA;cum

suntacestepresiuni?;egaleazăpresiunileșiobține

concluzia

)[5,pag.9,10].Pen

trude

mon

strare,propu

neelevuluisa

foloseascăopțiune

apa

gină

dub

lă.Înfin

al,ise

propu

nesă

com

pare

demon

strareaob

ținutăcuvariantaprop

usăde

profesor.

Argu

men

tareexperim

entală,sim

ulări:prop

uneelevilo

rsitu

ațiile-

prob

lemă[5,p

ag.11].

Ascultă

,urm

ăresc

secven

țavideo

șieventua

lpu

nîntreb

ări.Fo

rmulează

principiulvaselorcom

uni-

cante.

Dauexem

ple,fiinddirijați

deprofesor,de

duclegea

vaselorc

omun

ican

te

(dou

ăcazuri).

Rezolvăsitua

țiile-

prob

lemă.

Observarea

sistemati

acompo

rta-

men

tuluiele-

vilor.

Oferirede

feed

back.

Page 67: FIZICĂ - mec.gov.md

67

Cons

olid

area

cu

noşti

nțel

or(1

0 m

in)

Rezo

lvar

e de

pro

-bl

eme

O3

Tran

sformareaîn

SIaunitățilordemăsură[5,p

ag.1

2].

Prop

uneelevilo

rproblem

esprere

zolvare[5,p

ag.1

3,14];

-ascultăexplicațiileelevilo

r,corectează;

-profesorulfaceap

recieriasuprade

sfășurăriiactiv

ității.

-rezolvăsituațiileprob

le-

mă;

-ascultăși,eventua

l,pu

nîntreb

ări;

-noteazăre

zolvărileși

indicațiileprofesoruluiîn

caiete.

Observarea

sistemati

acompo

rta-

men

tuluiele-

vilor.

Oferirede

feed

back.

Refle

cția

(3 m

in)

Real

izare

a fe

ed-

back

-ulu

i

O2

O3

Activ

itatein

teracti

vă,sortare,accen

tulsepu

neșipefaptulcă

presiune

aînin

terio

rullichidu

luiesteform

atădindo

uăcom

po-

nente=hidrostatic

ă+atmosferic

ă[5,p

ag.1

5].

Inventariazăprin

cipa

lelem

omen

tealelecției,cerând

elevilors

ăde

arăspun

suriclareșirapide

laîn

treb

ări,discutăap

licațiileîn

practic

ăaleprincipiuluivaselorcom

unican

te(turnu

lcuap

ă,eclu-

zele...)[5

,pag.16-25

].

-răspu

ndlaîn

treb

ările

adresatedeprofesor;

-descriuaplicațiile:tu

rnul

cuapă

,ecluzele...

-îșiexpu

npă

rereacure

-ferirelam

odalita

teade

de

sfășurarealecției.

Conversație

Tem

a pe

ntru

ac

asă

Not

area

ele

vilo

r(1

min

)

Prop

unetemape

ntruacasă[5

,pag.26]:

a)paragraful4m

anua

l,b)să

rezolveprob

lemelenr:2

-4dinm

anua

l.SM

ARTNoteb

ook–pa

g.27–activ

itatesu

plim

entară,d

ezvo

lta-

reagând

iriilog

ice(exti

ndere).

-noteazăîn

caiette

ma

pentruacasă;

-pun

întreb

ări.

Anex

ă la

pro

iect

ul d

e le

cție

, lec

ția S

MAR

T (http

s://sites.goo

gle.com/site

/ghidfi

zica201

9/)

Page 68: FIZICĂ - mec.gov.md

68

3. Referințe metodologice și procesuale ale curriculumului

la disciplina FIZICĂ

3.1. Logica și principiile de elaborare a strategiilor didactice în baza curriculumu-lui reactualizat

Strategiadidacticăreprezintăocombinareoptimăametodelor,procedeelor,mij-loacelordidacticeșiaformelordeorganizareaprocesuluideînvățământ.Ideea-cheieametodologiei propuse în curriculumul dat constă înpromovarea învățării centratepeelev–activitateadeconstruireindividualăacunoașterii.Pentrurealizareaacestuideziderat,laelaborareastrategiilordidacticesevorutiliza:

– tipurideexperiențedeînvățareactivă,interactivă,creatoare,euristică/prindescoperire,prinreceptare,prinproblematizare,princooperare,prinexperi-ment;

– metodeșiprocedeedidacticeactiv-participative; – mijloacedeînvățaremoderne; – conținuturiaccesibileșirelevante; – sarcinideînvățaremotivante; – formedeorganizareaactivitățiielevilor(frontală,individuală,pegrupe,înpe-rechi,precumșicombinărialeacestorforme);

– probedeevaluareautentică(proiectulSTEM/STEAM,portofoliul,testuletc).

3.2. Strategii didactice de formare a competențelor specifice disciplineiPredarea–învățareacursuluidefizicăsevaaxapreponderentpeurmătoarelestra-

tegiididactice:– strategiieuristice;– strategiialgoritmice;– strategiideînvățareprincooperare;– strategiiaxatepecercetare;– strategiiaxatepeproblematizare.

Metodele de activitate independentă reprezintă o categorie de metode deînvățământîncareeleviiindividualînsușescprinefortpropriunoicunoștințe,îșidez-voltăcapacități,abilități,comportamenteșigăsescsoluțiicreatoarelaproblemelecu

Page 69: FIZICĂ - mec.gov.md

69

careseconfruntă.Activitateaindependentăpoatefiorganizatăînatingereafinalitățilorformativesauinformativeșipentrurealizareaobiectivelorfundamentale:descoperire,fixare,consolidare,aprofundare,exemplificare,aplicare,recapitulareetc.

Studierea independentă cu manualul şi altă literatură – metodădidacticăutilizată înprocesuldeinstruireșiformare,sprijinitădemetodeșitehnicipentrudezvoltareagân-diriicritice(deexemplu,tehnica„SINELG”,pecareușoropotutilizaprofesoriidefizică).

Exemple de sarcini de activitate independentă:eleviicautăînmanualdiversedefiniții,legi,expilcareadiverselorfenomene,descriereaexperiențeloretc.:

Observarea sistematică şi independentăLectura personalăÎnvăţarea cu ajutorul fişelor de lucruConversaţiaExplicaţiaModelarea şi învăţarea prin analogieExerciţiulStudiul de cazÎnvăţarea prin cooperareJocul de rolÎnvăţarea prin descoperireProblematizareaAsaltul de idei (Brainstormingul)

Metoda asaltului de idei (brainstorming) a. Stabilirea problemei şi organizarea participanților – odată problema lansată

unuigrupde20-30departicipanți,selasăfrâulibergândiriișiimaginațieicreati-veaacestora,fiindpermisăexprimareaspontanăaideilorșiaipotezelorcarelevinprimaoarăînminte.

b. Producerea ideilor şi stabilirea regulilor –este inadmisibilă judecareapemo-mentaideilorenunțate;suntascultatetoateideileparticipanților,fiecarefiindîncurajatsaconstruiascăpeideileprecedente;participanțiisuntîncurajațiper-manent,indiferentdevaloareaintervențieilor.

c. Evaluarea ideilor –evaluareașiselecțiaideilorpropusepotfilăsatepentrumaitârziu(metodaevaluăriiamânate–deferredjudgement)șiserealizeazădecătreprofesorsauîmpreunăcuparticipanții.

Page 70: FIZICĂ - mec.gov.md

70

Hărțile conceptualeHărţile conceptuale („conceptualmaps”) sauhărţile cognitive („cognitivemaps”)

potfidefinitedreptoglinzialemoduluidegândire,simțireșiînțelegerealecelui/celorcareleelaborează.Reprezintăunmoddiagramaticdeexpresie,constituindu-secaunimportantinstrumentpentrupredare,învățare,cercetareșievaluarelatoatenivelurileșilatoatedisciplinele”(Oprea,2006,255).

Hărţile conceptuale „oglindesc reţelele cognitive şi emoţionale formate în cursul vie-ţii cu privire la anumite noţiuni”(Siebert,2001,92).

„Elesuntimaginilenoastredesprelume,aratămodulnostrudeapercepeșideain-terpretarealitatea.Hărțilenuindicădoarcunoașterea,cișinon-cunoașterea”(Siebert,2001,172).

Deșisuntutilizatemaimult înprocesul instruirii,hărţile conceptuale (introduseșidescrisedeJ.Novak,în1977)reprezintășiinstrumentecareîipermitcadruluididacticsăevaluezenuatâtcunoștințelepecareledeținelevii,ci,multmaiimportant,relațiilepecareaceștialestabilescîntrediverseconcepte,informațiiinternalizateînprocesulînvățării,modulîncareîșiconstruiescstructurilecognitive,asociindșiintegrândcunoș-tințelenoiînexperiențelecognitiveanterioare.

Harta cognitivăiaformauneireprezentărigraficecarepermite„vizualizareaorgani-zăriiprocesărilormentaleainformațiilorlegatedeoproblemădeconținutsauconcept”(Joița,2007,22).Poatefiintegratăatâtînactivitățiledegrup,câtșiînceleindividuale.• Înpracticaeducațională,sepotutilizaurmătoareletipuri de hărţi conceptuale,

diferențiateprinformadereprezentareainformațiilor(Oprea,2006,260-262):a. Hărți conceptuale tip „pânză de păianjen”Seplaseazăîncentrulhărțiiconceptulnodal(temacentrală),iardelaacesta,prin

săgeți,suntmarcatelegăturilecunoțiunilesecundare.

ForțaMăsură a interacțiunii Dinamometru

Mărime vectorială

F

InteracțiuneTipuri de forțe

newton

N

Page 71: FIZICĂ - mec.gov.md

71

b. Hartă conceptuală ierarhicăPresupunereprezentareagraficăainformațiilor,înfuncțiedeimportanțaacestora,

stabilindu-serelațiidesupraordonare/subordonareșicoordonare.Seobțineoclasifi-careaconceptelorredatăastfel:

c. Harta conceptuală liniară Specificulacestuitipdehartărezidăînprezentarealinearăainformațiilor.

Realizareauneihărțiconceptualeimpunerespectareaurmătoareloretape (adapta-redupăOprea,2006,259-260):

1. Elaborarealisteideconcepte(idei)șiidentificareaexemplelor.2. Transcriereafiecăruiconcept/ideeșiafiecăruiexemplupeofoaiedehârtie(pot

fiutilizatecolideculoridiferitepentruconcepteșiexemple).3. Seplaseazăpeocoalădeflip-chartmaiîntâiconceptele,organizându-leadecvat

înfuncțiedetipuldehartăconceptualăcevafirealizată.4. Dacăestecazul,sepotidentificașiadăugașialteconcepteceauroluldeafacilita

înțelegereasaudeadezvoltarețelelederelațiiinterconceptuale.5. Semarcheazăprinsăgeți/liniirelațiiledesupraordonare/subordonare/derivare/

coordonarestabiliteîntreconcepte/idei.Dispunereaacestorasepoatemodifica

Moduri de variație a energiei interne

Efectuarea lucrului asupra corpului

Transferul de căldură

Conducția termică Convecția

Materie

Radiația termică

Substanță

Molecule

Atomi

Electroni

Page 72: FIZICĂ - mec.gov.md

72

întimpulrealizăriihărțiiconceptuale.6. Senoteazăpe săgețile/liniilede interconectareun cuvânt saumaimulte care

explicărelațiadintreconcepte.7. Seplaseazăpehartășiexempleleidentificate,subconceptelepecareleilustrea-

ză,marcându-seaceastăconexiuneprintr-uncuvântdegenul:exemplu.8. Secopiazăhartaconceptualăobținutăpeofoaiedehârtie,plasândconceptele

șiexempleleaferenteacestoraîninterioruluneifigurigeometrice(sealegfigurigeometricediferitepentruconcepteșiexemple).

Principaleleavantaje aleutilizăriihărţilor conceptuale:• faciliteazăevaluareastructurilorcognitivealeelevilor,cuaccentperelațiilesta-

biliteîntreconcepte,ideietc.;• determinăeleviisăpracticeoînvățareactivă,logică;• permitprofesoruluisăemităaprecierireferitoarelaeficiențastiluluideînvățare

alelevilorșisăîiajutesă-șireglezeanumitecomponentealeacestuia;• asigură„vizualizarea”relațieidintrecomponentateoreticășiceapracticăapre-

gătiriielevilor;• faciliteazăsurprindereamoduluiîncaregândescelevii,amoduluiîncareîșicon-

struiesc demersul cognitiv, permițând ulterior diferențierea și individualizareainstruirii;

• potfiintegratecusuccesînoricestrategiedeevaluare;• potservicapremisepentruelaborareaunorprogrameeficientedeameliorare,

recuperare,acceleraresauînconstrucțiaunorprobedeevaluare;• permitevaluareaniveluluiderealizareaobiectivelorcognitivepropuse,darpot

evidențiașielementedeordinafectiv(„Ohartăcognitivăconțineatâtcunoștințeabstracte,câtșiempirice,șitotodatălogiciafective,cumarfientuziasmulsaurespingerea.”-Siebert,2001,170);

• subsumatedemersuluideevaluareformativăevidențiazăprogresul în învățarealelevilor;

• potfivalorificateînsecvențeleurmătoaredeinstruireetc.

În sferadezavantajelor includem:• consummaredetimp;• risc crescutde subiectivitate înapreciere, înabsențaunor criteriideevaluare

clare;• efort intelectualșivoluntar intensdinparteaelevilorcaretrebuiesărespecte

anumitestandardeșirigoriimpusedespecificulacesteimetode.

Page 73: FIZICĂ - mec.gov.md

73

Integrarea Tehnologiei Informației și a Comunicațiilor (TIC)Încadrulstudieriifizicii,cadreledidacticetrebuiesăutilizezenoiletehnologii,facili-

tândunconceptdiferitdeceltradiționaldepredare–învățare–evaluareprincreareaunuimediudeînvățareîncareeleviisuntimplicați,motivațișiîșiasumăpropriarespon-sabilitatepentrucunoștințeledobândite.TICasigurăinstrumenteșimetodecareper-mittrecereadelaunmediudeînvățarecentratpeprofesorlaunmediudecolaborare,interactiv,centratpeprocesuldeînvățare.

PentruatingereaunitățilordecompetențălaFizică,unrolimportantîlareintegra-reatehnologieiinformațieișiacomunicațiilorînprocesuldidactic.

Creşterea eficienţei activităţilor de învăţare şi a produselor recomandate se va obţine prin utilizarea TIC pentru:

•Modelarea unor fenomene fizice şi a funcţionării unor aparate. • Realizarea de experimente în laboratoare virtuale. • Prelucrarea datelor experimentale. •Dezvoltarea competenţelor de comunicare şi studiul individual (a învăţa să înveţi)

în contextul disciplinei.TICpuneladispozițiaelevilorodiversitatedemodalitățiconcreteînsprijinuldezvol-

tăriicompetențelordecomunicareșidestudiuindividualîncontextuldisciplinei.Astfel,TICpoatefiutilizatăînacestscoppentru:

• Colectarea informaţiilor;• Prezentarea informaţiilor;• Tehnoredactarea documentelor. AvantajulfolosiriiTIClalecțiiledeFizicărezidăînatingereacompetențelorladisci-

plină.FolosireaTICpoatefiîmpărțităîn2maricategorii: – folosireaTICpentruprezentarearezultatelorînvățăriișiîndomeniulevaluării; – integrareaunorinstrumenteavansateînpreluareașiprelucrareadatelorexpe-rimentale,caredeterminăcreștereaatractivitățiidisciplineiprinapropiereadedemersulcercetăriiștiințificeconcreteșiprinstimulareapredăriibazatepedo-veziexperimentale.

DintreavantajelefolosiriiTICladisciplinaFizicăputemenumera: – oprelucrarestatisticărapidășidupăcriteriidiferiteadiverselorrezultateșidatecareintervinînexperimentesauprobleme;

– accesulrapidladateșireordonarealordupădiversenecesități; – prezentareasimultanăasituațieifizicedinsistemuldereferințăallaboratorului; – suplimentareainformațieicudetaliilanecesități; – actualizarearapidăaunordatecuilustrărilenecesareetc.

Page 74: FIZICĂ - mec.gov.md

74

UtilizareaTICesteastăzi atâtpentruprofesori, cât șipentrueleviooportunitatepentruinformareșiînvățareeficientă.Lecțiilemixteșiceledelaborator,testeledeeva-luareacunoștințelorsepotfaceușorșieficient,folosindtehnicadecalcul–resurselehardwareșisoftware.

ExistășipericoleîncazulutilizăriiTIClaîntâmplare,launmomentnepotrivitîntim-pullecției.Aceastăsituațiepoateducelamonotonie,ineficiențăaînvățării,lipsadepar-ticipareactivăaelevilorlalecție,imposibilitateaatingeriiobiectivelorlecției,ajungând,astfel,întimp,larepulsiefațădeacestmijlocmoderndepredare–învățare–evaluare.

Utilizareaînexcesacalculatoruluisepoatesoldacupierdereaabilitățilorpracticedeinvestigarearealității,chiarșiacelordecalcul,laagravarearelațiilorumane,laindivi-dualizareaexcesivăaînvățăriicarepoateducelanegareadialoguluielev–profesorșilaizolareaactuluideînvățareîncontextulsăupsihosocial.

PrincipaluldezavantajalTIClaFizicăîlpoateconsituipericolulrenunțăriilaefectua-reaexperimentuluiclasicșiînlocuireaacestuiacuexperimentulvirtual.

Referitorlaexplicareafuncționăriișiautilizăriiunoraparatefiziceîntâlniteînviațadezicuzi,prinintemediulTIC,profesorulpoaterealizamultmaiușormomenteledepredareaunorteme,elevulavândacceslaimaginisauanimațiiîncareestereprezenta-tăstructurașimoduldefuncționarealunuianumitaparat.Elevul,folosindcompeten-țeleTIC,poateidentificaschemaunuiaparat,părțilecomponentealeacestuia,moduldefuncționareșidefolosirealacestuia.

Înfuncțiedetipulînvățăriifiecăruielev(auditiv,vizualetc.),sepoatefolosiuntimpmailungsaumaiscurtpentruvizualizareafenomenelor,apoiexplicareaoralăaacestorasauchiarexplicareaînscris,subformădetext.TICoferăunadevăratajutorpentruaatingeni-veluloptimîncareeleviidescriușiexplică,dinpunctdevederecauzal,fenomenelestudi-ateșiaplicăaceastăînțelegerepentruaexplicaovarietatelargădeaplicațiialeacestora.Conceptele,pricipiilefiziciipotfimultmaiușorexplicatedecătreprofesor,apoiînțelese,identificateșiexplicatedecătreelev,folosindelementesoftware.Elevulpoateexplicafenomenefizicechiarprinintermediulunorprodusepropriirealizate,precumînregistrărivideo,audio,prezentărietc.Importantesteacelmomentdereflecțieacordatelevului,încareelpoateajungedelacompetențeledezvoltatelanivelsatisfăcătorcătreniveluloptimsau,cuunefectsporit,trecereadelaniveluloptimlacelexcepțional.

Instrumente TIC (resurse hardware și software) care favorizează dezvoltarea competențelor ale disciplinei Fizică

Dezvoltareacompetențelor ladisciplinaFizicăseface,așacums-aprecizatanterior,folosindcompetențeledindomeniulTIC.Însă,pentrupunereaînvaloareaacestora,estenevoiederesursesoftwareșihardware.Exemplulcelmaidesîntâlnitestecelalsistemelor

Page 75: FIZICĂ - mec.gov.md

75

deoperaredinfamiliaMicrosoft WindowscuaccesoriileNotepad(editordetextASCII),Wordpad(editordetextformatat–richtextformat),Picture and Fax Viewer(vizualizareimagini)șiPaint (editordeimaginiraster), însoțiteadeseadepachetulMicrosoft Office (editoruldedocumenteWord,editoruldeprezentăriPowerPoint,editoruldefoidecalcultabelarExcel,editoruldepublicațiiPublisher,editoruldeimaginiPicture Manager,SGBD-ulAccess).AtâtsistemuldeoperareMS Windows,câtșipachetulMS Officesuntlicențiate.

Există, desigur, și varianta free, open source, prin pachetul softwareOpenOffice(editoruldedocumenteWriter,editoruldeprezentăriImpress,editoruldefoidecalcultabelarCalc,editoruldeimaginiDraw,SGBD-ulBase),caresepoateinstalaatâtlaWin-dows,câtșilaaltesistemedeoperare.Exemple:

https://www.mozaweb.com/ro/http://phet.colorado.edu/http://www.walter-fendt.de/ph14ro/http://www.um.es/fem/EjsWiki/.http://www.animations.physics.unsw.edu.au/http://www.edumedia-share.comPlatfomaMOODLEPlatformaINSAM

3.3. Strategiile și instrumentarul de evaluare a rezultatelor învățăriiEvaluareașcolarăesteprocesulprincaresedelimitează,seobținși se furnizează

informații utile, permițând luarea unor decizii ulterioare. Actul evaluării presupune3momenterelativdestincte:măsurarea,aprecierearezultatelorșcolareșiadoptareamăsurilorameliorative.(1)

A evalua semnifică:– aconfruntainformațiilecolectatereferitoarelaproceselecurricularecuunan-sambludecriteriideevaluare;

– aluadecizii(aacordanotesauaefectuajudecățidevaloare);– arevizuicontinuuobiectivele;– aeficientizaproceseleșiproduselecurriculare.

Porninddelaaceastădefinireaprocesuluideevaluare,potfisubliniateunelevalen-țealeevaluării:

– apreciereaunortrăsături,caracteristicisaucomponenteprinraportarelaoscalădemăsurareclardefinită;

– unprocesdeevaluaresepoaterealizaînmomentulîncareîiestestabilitsco-pul,înfuncțiedeacestafiindproiectateapoiobiectivele,selectateprocedurileșiconstruiteinstrumentele.

Page 76: FIZICĂ - mec.gov.md

76

ÎnfuncțiedeaplicareainstrumentelordeevaluareladisciplinaFizică,profesorulvarealizaurmătoareletipurideevaluare:

– evaluarea inițială – predictivă;– evaluarea formativă – continuă;– evaluarea sumativă – finală.

Strategii şi instrumente de evaluare a rezultatelor de învățare specifice disciplinei Fizică

Strategiiledeevaluarereprezintămodalitățilesautipurilespecificedeintegrareaoperațiilordemăsurare–apreciere–decizie înactivitateadidacticăeducativă, inte-grarerealizabilăladiferiteintervaledetimp(scurt,mediu,lung)șiînsensulîndepliniriiuneifuncțiipedagogicespecifice.Strategiiledeevaluarestabilesc:formeleșitipuriledeevaluare;metodeșitehnicideelaborareaprobelordeevaluarearandamentuluișcolar,amodalitățilordeîmbinareîncontextulactivitățilorevaluative,amomentelorîncareeleseaplicăînfuncțiedeobiectiveșiconținuturi,adescriptorilordeperformanță,abaremelor,asistemelordenotare.

Formele şi tipurile de evaluare la disciplina FizicăProduseleactivitățilorsuntmaterializareacunoștințelor,abilitățilorșiavalorilorîn-

corporatedeelevi.Prinevaluarearealizăriilor,neputemdaseamadecalitateașipro-funzimeaactivitățiiinstructive.Prinrealizareaproduselor,seconstatănivelulpregătiriielevilorînraportcucerințelecurriculare,darșiatențiaacordatădeprofesorunoras-pecteimportantealepregătiriielevilor.GamaproduselorrecomandatesuntindicateîncurriculumulladisciplinaFizică.

Exemple de produse prin care se va concretiza/măsura competența:* Caracteristicaunorconceptefizice:

• mărimi fizice; • fenomene fizice; • aparate/dispozitive fizice.

* Caracteristicaunorlegifizice* Rezumatulunuitextștiințific* Eseustructuratelaborat* Raportuluneicomunicăriștiițifice* Probleme/situații-probleme* Raportuluneiobservări* Raportulunuiexperiment/lucraredelaborator

Page 77: FIZICĂ - mec.gov.md

77

* Raportulunuiproiect* Test(formativ/sumativ)

Caracteristicaunui concept fizicElementeledestructurăalecunoștințelorștiințificesunt:• fapteleștiințifice;• conceptelefizice(mărimilefizice,fenomenelefiziceetc.);• legilefizice;• teoriilefizice(caresestudiazălatreaptaliceală).Estenecesarcaelevii săasimilezecerințele generale fațădestudiulfiecăruiele-

ment,adicătrebuiesăcunoascăeleviidesprefiecarefenomen,mărime,legesauteorie,indiferentdedomeniulcunoașteriiștiințifice.Acesteapotfistudiateconformplanurilor generalizate [4],careorienteazăelevulladobândireaindependentăacunoștințelor.

Deexemplu,planul generalizat al studierii unei mărimiinclude:1. Identificareafenomenuluisauaproprietățiicaracterizatedeaceastămărime.2. Definireamărimii.3. Scriereaformulei(încazuluneimărimiderivate,formulaexprimărelațiaacestei

mărimicualtele).4. Stabilireatipuluimărimii(scalarăsauvectorială).5. Indicareaunitățiidemăsurăaacesteimărimi.6. Procedeuldemăsurare.Unexempludeparcurgereaunuiastfeldeplan,poateserviplanulgeneralizatal

studieriiforțeiînclasaaVII-a.1. Forțacaracterizeazăinteracțiuneacorpurilor.2. Senumeșteforțămărimeafizicăcareexprimămăsurainteracțiuniicorpurilor.3. Simbolulvectoruluiforță-

F .Fiecaretipdeforțăaresimbolulsăușiformulasadecalcul.

4. Forțaesteomărimevectorială.5. Unitateademăsurăestenewtonul.6. Unul dintre procedeelemăsurării forței are la bază legeadeformării elastice,

conformcăreiadeformareaarculuidinamometruluiestedirectproporționalăcuforțadeformatoare.

Page 78: FIZICĂ - mec.gov.md

78

Caracteristica unui fenomen Planul generalizat al studierii unui fenomenpresupuneparcurgereaurmătorilor

pași:1. Clarificareaparticularitățilorexternealefenomenului.2. Specificareacondițiilorîncaredecurgefenomenul.3. Scoatereaînevidențăaesențeifenomenuluișiamecanismuluidesfășurării

acestuia.4. Definireafenomenului.5. Stabilirearelațiilordintreacestfenomenșialtefenomene.6. Caracterizareacantitativăafenomenului(mărimilececaracterizeazăfenome-

nul,relațiiledintreacestemărimi,formuleleceexprimăacesterelații).7. Studiulaplicațiilorpracticealefenomenuluișialemăsurilordeprevenireacon-

secințelordăunătoarealeacestuia.

Exemplu de caracteristică a unui fenomenClasaaVIII-a,tema:„Transformarea stărilor de agregare ale substanţelor – procese

termice”Fenomenul:„Topireacorpurilorcristaline”1. Particularitățileexterne:existăosursădecăldurăcarepoatedaotemperatură

maimaredecâttemperaturalacaresubstanțaexistăînstaresolidă.2. Înprocesultopirii,substanțaprimeștecăldurădinexteriordelasursadeîncăl-

zire,călduraprimităseconsumălamărireaenergieiinterne,astfelcreșteener-giacineticășipotențialăaparticulelorșiarelocdistrugerearețeleicristalineasubstanței.Astfel,substanțavatrecedinstareasolidăînstarealichidă.Tempe-ratura lacare începeprocesuldedistrugerearețeleicristalineșicarerămâneconstantăîntimpulprocesuluisenumeștetemperaturadetopire.

3. Dacă corpul primește căldură din exterior, moleculele primesc energie. Cândenergiaprimitădevinesuficientăpentruînvingereaforțelorintermoleculare,în-cepetopirea.

4. Procesuldetrecereasubstanțeidinstaresolidăînstarelichidăsenumeștetopire.5. Fenomenulinvesaltopiriisubstanțeiestesolidificarea.6. Pentruatopiomasădesubstanțăestenecesarăocantitatedecăldură.Canti-

tateadecăldurănecesarăunitățiidemasăacorpuluisolidpentruasetopi latemperaturadetopiresenumeștecăldura(latentă)specificădetopire.Căldura(latentă)specificădetopiresenoteazăculiteraλt(lambda)șiareformula�t

Qm

� .Cantitateadecăldurăabsorbităpentrutopireamaseidesubstanțăestedetermi-natăconformformulei:Q= λt·m.

Page 79: FIZICĂ - mec.gov.md

79

7. Fenomenuldetopireseîntâlneșteînviațacotidianălatopireagheței,topireame-talelorșiobținereadiverseloraliaje,deexemplu:obținereaaliajelorgreufuzibile,careseutilizeazălaconfecționareaspiralelorpentruaparateleelectricedeîncălzit.

Caracteristicaunei legi fiziceLegilereprezintăafirmațiireferitoarelaregularitățileobservatecuprivirelaobiecte

șifenomene.Legile,spredeosebiredeprincipii,suntrezultatulunortestărimultiple.Le-gileauundomeniudevaliditate,adicăundomeniuîncaredescriucorectdesfășurareafenomenului. Uneori, domeniul de validare este determinat de domeniulmodeluluiasociat.Spreexemplu,legealuiHookeestevalabilănumaipentrudeformărileelastice,iarmodelulfizicasociatestecorpulelastic.

Planul generalizat al studierii unei legiinclude:1. depistarearelațiilordintrefenomenelesaumărimileexprimatedelegearespec-

tivă;2. formularealegii;3. scriereaexpresieimatematicealegii;4. descriereaexperimentelorceconfirmălegea;5. luareaînconsiderareșiaplicareaînpracticăalegii;6. stabilireadomeniuluivalabilitățiilegii.

Exemplu de caracteristică a unei legi fiziceClasaaVIII-a,tema:„Legea lui Ohm pentru o porţiune de circuit”1. Relațiadintreintensitateacurentuluielectric,rezistențaelectricășitensiunea

electricăaplicatăuneiporțiunidecircuitestenumitălegealuiOhmpentruoporțiunedecircuit.

2. Intensitateacurentuluipeporțiunedecircuitestedirectproporționalăcutensiu-neaaplicatălacapeteleacesteiporțiunișiinversproporționalăcurezistențaei.

3. ExpresiamatematicăalegiiluiOhmpentruoporțiunedecircuit: I UR

=

4. ExperimentulpentrudemonstrarealegiiestereprezentatînFigura1.

Figura 1.Schema electrică a montajului pentru demonstra-rea legii lui Ohm

A

R VG

Page 80: FIZICĂ - mec.gov.md

80

Experiențasevarealizaîn2etape:• sevastabilidependențacurentuluiderezistențăaporțiuniidecircuit,tensiu-

neapeporțiuneadatăfiindconstantă,iarrezistențasevaschimba.• fărăaschimbarezistență,sevastabilidependențacurentuluidetensiune,mă-

surândintensitateacurentuluipentrudiferitevalorialetensiuniipeporțiuneadatădecircuit.

Acestedependențepotfireprezentateșipringrafice.1. LegealuiOhmpentruoporțiunedecircuitseutilizeazăpentrucalcularea

rezistențeiconductoarelor.2. LegealuiOhmesteunadintrelegilefundamentalealefiziciișiestevalabilăpen-

truconductoarelemetalicelacapetelecăroraseaplicătensiuninupreamari.

Caracteristica unui aparat/dispozitiv fizicStudiulunuiaparat/dispozitivpoatefieficientizatcuajutorulurmătoruluiplan ge-

neralizat:1. Denumirea2. Destinația3. Structurașiprincipiuldefuncționare(principalelepieseșiinteracțiunealor)4. Domeniuldeaplicare5. RegulideutilizareșipăstrareÎn conformitate cuacestplangeneralizat, elevului i sepropune săelaborezefișa

aparatului/dispozitivului.Unexempludeastfeldefișăestepropusîncontinuare:1. Denumireaaparatului/dispozitivului: ELECTROSCOP2. Destinatia: aparatpentrustudiulstăriideelectrizareacorpului

Figura 2.Structura electroscopului

cutiemetalică

bilametalica

vergeametalica

acmetalic

cadrangradat

dopizolator

Page 81: FIZICĂ - mec.gov.md

81

3. Construcțiașiprincipiuldefuncționare: Electroscopul(Figura2)estealcătuit:• dintr-overgeametalică,careareoformăspecialășiesteîncorporatăîntr-o

cutiemetalicăcuajutorulunuidopizolator.Lacapătulsuperioralvergeleisefixeazăobilămetalică;

• dintr-unacmetalic,caresepoaterotiușorînjurulunuiax,fixatpevergea.Cândbilaelectroscopuluiesteîncărcată,aculelectroscopuluișivergeauaausarcini

electricedeacelașisemn.Aculformeazăununghicuverticala.Acestunghiestecuatâtmaimare,cucâtestemaimaresarcinacomunicatăbileielectroscopului.Pentruamă-suraunghiulformatdeaccuverticala,pesticlaelectroscopuluiestemontatuncadrangradat.Electroscopulcuacșicadrangradatmaiestenumitelectrometru.

4.Domeniuldeaplicare:Efectuareaexperimentelorlaelectrostaticăcusarcinielec-tricecomparabilecusarcinaelecticădelabastoaneleelectrizate

5.Regulideexploatare:- Avețigrijădepărțilemaifragilealeelectroscopului.- Atingețiatentbilacubastonul.- Cândlucrațicuaparatulfițiatențisănucadă.- Asepăstraînpozițieverticalălaunlocuscat,feritdepraf.

Rezumatul unui text științificRezumatulesteunprodusalactivitățiidesintezălogicexprimatăaideilorprincipale

dintr-ounitatedeconținutsaumodul.Rezumatulrespectăordineatratăriiideilordintext,condensândconținutulpentruaserețineesențialulprincuvintele-cheie,favori-zândconsultarealuirapidă.Rezumatulesteotehnicădemuncăintelectuală,ceasigurăformareacapacitățilordeesențializare,derecreareatextului,deregândireamesajuluidebază.

Tipurileprincipalederezumate: – Rezumatul simplu–osingurăfrază,careindicăunitățiledeconținutminimeșinecesarepentruredareatextuluiînconținutinformațional;

– Rezumatul inductiv–maiextinsdecâtcelsimplu,cuprindedetaliideconținut; – Rezumatul informativ–conținevolummarede informații,exprimat încuvintepropriiconținutul.

Laevaluareaunuirezumat,seținecontdeurmătoarelerecomandări: – sevorsuprimadetaliile,exempleleșifaptelesecundare; – conținutulsevareflectacorect,într-unlimbajclar,concis; – expunereasevafacerespectându-sefidelitateatextului; – nusevorîntoduceinformațiicenuseaflăînconținutuldebază; – seanalizeazătextulînbazaideilorprincipale.

Page 82: FIZICĂ - mec.gov.md

82

Exempledestructurialerezumatului:• rezumatulstudiuluiempiric:propozițiiscurteprivindtemacercetată,datesuc-

cinte despre autori, esența metodologică a cercetării, rezultatele principale,efecte,semnificațiastatistică,implicații,concluzii,aplicații;

• rezumatul studiului metaanaliză: tema, criterii de eligibilitate, caracteristicileprincipale,rezultateleesențiale,efecte-mărime,concluzii, limite,implicațiiteo-reticeșipractice;

• rezumatularticolteoretic:teoria,concepția,modelul,principii,fenomene,pro-cese, evenimente, stări explicabile prin teoria enunțată, rezultate-sinteză, ra-poartelamodelulutilizat;

• rezumatul-articolmetodologic:rezumatulmetodelor,caracteristici,ariadeapli-careametodelor,statistica,interpretareșieficacitate;

• rezumatulstudiuluidecaz:tema,subiectul,caracteristicisemnificativealeparticipanțilorgrupului,problemenou-apărute,soluții,problemeconexe,su-biectedecercetatîncontinuare.

Eseu structuratVerificarescurtă(decelmult10min.),realizatăpeparcursullecțieisaulafineleeiîn

cazulcândseevalueazăounitatedecompetențăprestabilită.ExempludeeseustructuratînbazacăruiaseevalueazăeleviiînclasaaVII-alatema:

„Vase comunicante”Fișadeactivitate. Alcătuițiuneseucutema„Utilizarea vaselor comunicante în

viaţa cotidiană”,utilizândurmătoareastructură:– Explicațiprincipiulvaselorcomunicante;– Reprezentațivaselecomunicante;– Demonstrațilegeavaselorcomunicantepentrucazullichidelordedensitatedi-ferită;

– Oferiți3exempledeutilizareavaselorcomunicanteșidescriețiprincipiuldefuncționareaunuiadinele;

– Formulațioconcluzieînbazamaterieianalizate.

Indicatori de competență. Elevul:– expunecorectcunoștințeledobânditeprivindstudiereafenomenelorconformcerințelor;

– realizeazăplanuleseuluistructuratcuargumenteprinsimboluri,grafice,dese-ne,scheme,exempleîntr-unlimbajștiințificadecvat;

– prezintăpropriilepunctedevederebazatepeargumenteleprezentate;

Page 83: FIZICĂ - mec.gov.md

83

– formuleazăindependentconcluziiînbazamaterieianalizateșifaceodeschiderespreimplicațiimailargialetemeicareesteabordată.

Criterii de evaluare a eseului structurat1. Stăpânireasigurăasistemuluidecunoștințefundamentaleșiasistemuluideca-

pacitățiintegrate(cognitive,psihomotoriișiafective),formateîncadruleseuluistructuratasupra fenomenelor și legilor studiate;descrierea în limbaj științificadecvatfiziciiaeseului;

2. Demonstrareafuncționalitățiideplineasistemuluidecunoștințefundamentaleși a sistemului de capacități integrate în investigarea fenomenelor și a legilor.Originalitatearaționamentuluiînrealizareaeseului;

3. Manifestareaoperativitățiiexperiențeipersonaleînutilizareametodelor,asiste-muluidecunoștințeșiacapacitățiiintegrateînatingereascopuluirealizăriieseului:a)elaborareapropriilorargumente;b)analizamaterieiștiințifice;

4. Demonstrareaunorcunoștințe fundamentale înbazastudiilor și investigațiilororiginaledepășitedecurriculașcolară:a)aplicareapracticășicalitateaconcluziilor;b)calitateaeseuluistructurat.

ReferatulReferatulesteometodădedobândiredecunoștințe,deformarededeprinderiși

priceperidemuncăintelectuală,ometodădeverificareaintereselorpozitivefațădeinvestigațiaștiințifică,deverificareacapacitățiideselecțiedintr-ocantitateinforma-ționalăacunoștințelorlanivelulcapacitățiideînțelegereaelevului.Sepotdiferenția2tipuridereferate:

• referatdeinvestigareștiințificăindependentă,bazatăpedescriereademersuluiuneiactivitățidesfășurateînclasășipeanalizarezultatelorobținute;

• referatbibliografic,bazatpeinformareadocumentară.Referatulesteorganizat în3părți: introducere, conținut și concluzii.Catipuride

referatesunt:referatulinformativ,analitic,destinatexpuneriiamănunțiteauneilucrăripractice(detaliiasuprametodeloraplicate,rezultateleprindateconcrete,seformulea-zăprincipii).Dimensiunilereferatuluisuntcondiționatedespecificulmaterialuluipre-lucrat,duratasusțineriireferatuluisănudepășească15minute(6-8pagini),dupăcareurmeazăîntrebărilareferat,răspunsuri,dezbatereaproblemelorșisintezaevaluativă.

Page 84: FIZICĂ - mec.gov.md

84

Probleme/situații-probleme rezolvateSituația-problemă reprezintă ansamblul contradictoriu, conflictual, ce rezultă din

trăireasimultanăadouărealități:experiențaanterioarășielementuldenoutate,ne-cunoscutulcucareseconfruntăelevul.Acestconflictincitălacăutare,descoperire,laintuireaunorsoluțiinoi.Labazasituației-problemăseaflăcontradicțiadintrecunoscutșinecunoscut,astfelpotfifolosite3tipuridecontradicții:

• Contradicțiadintrecunoștințeleempiriceformatelaelevidinexperiențadevia-țășicunoștințeleștiințifice,caretrebuieformateînprocesuleducațional;

• Contradicțiadintrecunoștințeleanterioarealeelevilorșicelenoi;• Contradicțiileexistențeiobiectivealerealității.

Raportul unei observări Învățareaprinobservațieimplicăscop,atenție,gândirelogicășicreativă,spiritde

observație,căutareșiexplorare,căutareaunuisens,asuportuluimotivaționalșiimpli-căutilizareaunorreguliraționale.Învățareaprinobservareareconexiunecurealizareaexperimentului,ceeaceimplicăproceselemintaledeprelucrareainformațieișiveri-ficareaideilorsausugerareaunornoiipotezeștiințificeînsarcinaobservatoruluicareesteimplicatnemărginitînprocesuldeînvățare–acțiune.

Enunțurisemnificativepentruînvățarea–evaluareaprinobservare:– privițimaiîndeaproapelucrurileșidațiatențiedetaliilorrelevante,semnificative;– gândiți-vălaceeacevedețișipuneți-văîntrebăricuoanumităordinealucrurilor;– începețicăutareaintenționatășisistemică;– utilizațiînobservațiilefăcutecunoștințelepecareleavețideja;– recurgețilatoatesimțurileseparatșiîmpreună,sinergic–văz,auz,atingere,gust,miros–obținândocantitatecâtmaimaredeinformație;

Informațiileculese, înregistrate,clasificatedevinsemnificativeprincorelareșipotfi evaluate la realizarea interferențelordintreprofesor – elev, elev – elev, înmuncaindependentăetc.

Exemplu de Raport al unei observări, clasa a VII-aCunoaștețidejacă,datorităinteracțiunilordintrecorpuri,adicăacțiunilorreciproce

aleacestora,potfimodificateproprietățilelorsau,altfelspus,potfiprodusediferitefenomenefizice.Ceînseamnăacercetauncorpsauastudiaunfenomenfizic?

În primul rând înseamnă a observa corpurile sau fenomenele, a pune în eviden-țăproprietățile lui,adescriemodificărileșidesfășurarea fenomenelorpebazacelorobservate,stabilindnișteconstatări, folosindun limbajadecvatfizicii.Spreexemplu,

Page 85: FIZICĂ - mec.gov.md

85

picăturiledeploaie,fulgii,opietricicăaruncatădenoiînsus,toatecadsprePământ.Picăturiledeapă,fulgii,pietricicaaruncatăînsussuntcorpurileobservatedenoi,iarmișcarealorfațădesolestefenomenulobservat.Proprietateacorpuluipusăîneviden-țăestepozițiaînspațiu,caresemodificăîncontinuu,pânăînclipacândcorpulatingesuprafațaPământului.Înurmaacestorobservăriconstatămcădereacorpurilor.Consta-tărilepecarelefacemsuntprimulpasîncunoașterealumiiîncaretrăim.Dacăceeaceseîntâmplăneinteresează,vomurmăricuatențiedesfășurareafenomenelor.Astfel,primaetapăaprocesuluidestudierealumiiînconjurătoareesteobservarea.

Urmărireaatentăadesfășurăriifenomenelorsenumeșteobservare.Dacădorimsăaflămmaimultedesprecădereacorpurilor,nutrebuiesăașteptămpânăcândelevorcădeadelasine.Putemlăsasăcadăanumiteobiecteșisăobservămcăderealor,daraceastavafiurmătoareaetapă înstudiereanaturii,numităexperiment.Provocarea,producereașirepetareaunuifenomenîncondițiistabile,înscopulstudieriilui,consti-tuieunexperiment.

Raportul unui experiment/lucrări de laboratorMetoda evaluării prin experiment real sau virtual semnifică o intervenție activă,

provocatoareaelevilorasupraconținutuluistudiat.Importanțametodeiînvățării/eva-luăriiprinexperimentesteformulareaipotezeicuconținutștiințific,bazatpegândirelogică,confirmatăsauinfirmată.Importanteste,într-oastfeldeînvățare,dezvoltareaabilitățilordegândirecriticămintalălaelevi,deoarecesuntposibileuneleconfuzii,erorisauexplicațiineadecvateînrealizareaexperimentelorșicolectareadatelor.Într-oastfeldeînvățaresedezvoltăabilitățidegândire,planificarea,evaluarea,concluzionareaetc.

Demersulpedagogic,înrealizareauneievaluăriprinexperiment,estedefinitdeur-mătoareaderulareoperațională:

– Problema,planul,dispozitiveledeexperimentare;– Cercetareaconținutuluiipotezelorșiargumentele;– Punereaînaplicareaînvățăriiexperimentale;– Aplicarearegulelordesecuritate;– Evaluareaparcursuluiînvățăriiprincercetareaexperimentală;– Constatareadificultăților,alegeri incorecte,uneleeșecuriatunciurmează:deter-minarearațiunilorcatalizatoaredeeșec,alegereamodificărilorpentrusoluționare;

– Efectuareaexperimentelor;– Împărtățireacelorînvățateprinexperimentcuceilalțicolegi.

Avantajulcompletăriifișeiestecăpoatefiutilizatăpentrurealizarea, într-untimpscurt,araportuluiexperimentuluiefectuat.Profesorulpropuneoîntrebarecarepoatefiverificatăprinexperiment.ÎnclasaaVI-a,deexemplu,ladeterminareaarieisauvo-

Page 86: FIZICĂ - mec.gov.md

86

lumuluicorpului,elevuluiiseoferăcorpul,aparatelepentrurealizareaexperimentuluișifișaraportuluipecaretrebuiesăocompletezeelevul.Activitateapropusăseenunțăsubformădeîntrebare.Deexemplu,elevilorlisepropuneuncorpdeformăneregula-tă,întrebarealacarevorcăutarăsunsuleste:Careestevolumulcorpuluidat?

Exemplu de raport stucturat al unui experimentNume, prenume:Clasa: a VII-aTitlul activităţii: RealizareaunuiexperimentObiectivul activităţii: Sădeterminmărimiledecaredepindedeformareaunuiresort

deoțel.La care întrebare trebuie să răspund?Cumsecomportăunresortdeoțelatuncicând

asupraluiacționeazădiferitecorpuri?Prezintexperimentul.Explic experienţa pe care o realizez şi care va permite să răspund la întrebări.Fixezunuldintrecapeteleresortuluideoțelculungimeadel0cmdeunsuportașa

cumindicăFigura3.a.Atârndecapătulliberuncorpmetalicpecarescrie30gșiobservcălungimearesortuluicreștecu∆l,devenindegalăcu11cm(Figura3.b).Adaugpestecorpulatârnatîncăunullafel.

Desenezschemeleexperimentului.(Schemelerealizateîncreion,curigla,pefoaiesuntîngrijiteșisuntînsoțitedele-

gendă)

Figura 3. a. b.Schema experimentului

a)l0 = 10 cm

b)

Δl

l = 11 cm

Page 87: FIZICĂ - mec.gov.md

87

Uncorpsuspendatdeunresortdeterminămodificarealungimiilui.Notezobservațiileproprii(potfielaboratetabelepentrucompletare).Observcălungimearesortuluiacrescutșimaimultdecâtînprimulcaz.Putemafir-

macămodificarealungimiicorpuluidepindedemasacorpuluiatârnatderesort.Astfel,amstabilitcauza produceriifenomenuluidedeformare. Pentruexplicareafenomenuluidatestenecesarsădescopărcauzele careîldetermină.Stabilesclegăturaîntremodifi-carealungimiiresortuluiînfuncțiedemasa corpuluiatârnatdeel.Diferențal – loîntrelungimeafinalășilungimeainițialăestealungirearesortuluipecareonotămcu∆l = l – lo,unde∆esteliteragreceascădelta.Înscopulstabiliriilegăturiiîntreacestedouămărimifizicenotatecu literele∆l șim, suspendderesortulelastic,pe rând,corpurimarcatede20g,40g,60gșimăsordefiecaredatăalungirilecorespunzătoare∆l1,∆l2,∆l3.Datelemăsurărilorșiindicațiiledepecorpurilemarcatelescriuîntabel(Figura4).

Indicațiiledepecorpurilemarcatem, g 20g 40g 60g

Alungirearesortului∆l, mm 5mm 10mm 15mm

Raportuldintremărimilem şi∆l,g/mm20

5

40

10

60

15

Figura 4.Tabelul măsurătorilor

Utilizezrezultateleobservărilorpentruarăspundelaîntrebareapusă.În rezultatul experienţelor efectuate, eu pot deduce că ...(am constatat că...).Dintabelseobservăcă,pentruresortuldat,raportuldintremasacorpuriloratâr-

natederesortșialungirearesortuluiesteacelașipentrutoateceletreicazurișiputemscrie: m

l�� constant.

Astfelderelațiiîntremărimifizicereprezintă,înanumitecondiții,legeafizicădupăcaresedesfășoarăfenomenuldedeformareelasticăaresortului.

Elaborezconcluzia.Concluzia va include răspunsul la întrebarea de mai sus.Unresortdeoțelsedeformeazăelasticcânddeelsuntsuspendatecorpuridemase

diferite,raportuldintre ml�� const,aceastaînseamnăcădeformareaprodusăestedi-

rectproporționalăcuforțadeformatoare.F = k·∆l,forțadeformatoareesteF = mg.

Page 88: FIZICĂ - mec.gov.md

88

Exemplu de raport stucturat al unei lucrări de laborator

Lucrare de laborator, clasa a VII-a, cu aplicarea senzorului digital de forță(autor:Igor Evtodiev, dr. hab. în şt. fiz-mat., prof. univ., grad didactic superior)

Tema lucrării de laborator: Determinarea densității unor lichide, aplicând legea lui Arhimede

Scopul lucrării: StudiullegiiluiArhimedeșiaplicareaînviațacotidiană.Determina-rea forțeiArhimedeprinmetodadirectă șimetoda indirectă. Formareadeprindelorpracticedelucrupentrumăsurătorideforțăcusenzoruldigitaldeforțășisoftdeope-rare.Determinareadensitățiiunorfluide,aplicândlegealuiArhimede,măsurânddirectforțaascensionalădinpartealichidelor.

Obiective operaționale:1. Săobserveși sădemonstrezeexperimentalcăuncorpscufundat în lichidecu

densitățidiferiteareforțăascensionalădiferită.2. Sădemonstrezeexperimentalcăforțacucareesteîmpinsînsusuncorpscufun-

dat(parțialsautotal)într-unlichidesteegalăcugreutatealichiduluidezlocuitdeacesta.

3. Sămăsoare forțaArhimedeexercitatăasupra corpului scufundat în lichide cudensitățidiferite.

4. SădetermineforțaArhimedeprimmetodaindirectă.5. Sădetermine densitatealichidelorinvestigateprinmăsurareaforțeiArhimede.6. Săreprezinteșisăinterpretezerezultateleexperimentaleînformăgraficășisă

facăconcluzii.Bibliografie:1.Fizică. Curriculum disciplinar pentru clasele a VI-a – a IX-a2.BotgrosI.,Bocancea,V.Fizică.Manualpentruclasaa7-a.Ch.:Cartier,20113.Instrucțiunidelucrucusenzoriidigitali:https://www.pasco.com/prodCatalog/PS/PS-2189_pasport-high-resolution-force-

sensor/index.cfmMateriale, aparate şi accesorii: Lichide cu densități necunoscute: apă distilată și

3-5 soluțiisărateoferitedeprofesor,apăsăratăcuconcentrațieprocentualădemasăde5%,10%,15%,20%șiauneisoluțiicuconcentrațienecunoscută(alternativă:apă potabilă, saramură, oţet, sucuri, ulei vegetal,ulei tehnic,ș.a.).Cilindrugradat(250ml,calibratla20oC),încaresăîncapăcorpuldelucru.Corpdelucrucaresăîncapăîncilin-drugradat(deexemplu,uncorpdinsticlăorganicădeformăcilindricăneregulatăcuvolumulnecunoscut,careareuncârligmetalic).Vasedelucrupentrusoluțiiapoase(de

Page 89: FIZICĂ - mec.gov.md

89

exemplu,cincipaharedeosingurăfolosințăpentrusoluțiileC1,C2;C3;C4șiCxîncaresăîncapăcorpuldelucru).Firdeață(40÷100cm).Hârtiedefiltru(ștergărele/lavete).Stativcumufe(înălțimeadepeste50cm).Senzordigitaldeforțăcucârlig,(Domeniudemăsurareșiprecizie:+/-50,00±0,01N,Rezoluție:0,002N,Protecțiedesuprasarcină:+/-75N).Constantatabelară:accelerațiagravitațională,g=9,806m/s2(N/kg).

Note teoretice şi planificarea experimentului:Definiții/Legi/Formule:-Conformtemeidinmanualul,cl.aVII-a-ProceduraexperimentalăstudiatăînclasaaVI-a:măsurarea volumului unui corp

de formă geometrică neregulată cu ajutorul cilindrului gradatF GA ldc= ;G m gldc l� � ;m Vl l l� �� ;V V Vl lc lo� � ;V V G m g m Vl c aer c c c c� � � � � �*( , )�

unde:F GA ldc=esteforțaArhimede;F GA ldc= –greutatealichidului(fluidului)dezlocuitdecorp;G m gldc l� �–masalichiduluidezlocuitdecorp;m Vl l l� �� –densitatealichidului;V V Vl lc lo� � șiV V Vl lc lo� �estevolumul

măsuratcucilindrulgradat,respectivînlipsașiprezențacorpuluiînlichid;V V Vl lc lo� �volumulli-chiduluidezlocuitdecorp,careesteegalcuvolumulcorpului.(V V G m g m Vl c aer c c c c� � � � � �*( , )�–greutateacorpuluiînaer;V V G m g m Vl c aer c c c c� � � � � �*( , )�,V V G m g m Vl c aer c c c c� � � � � �*( , )� ,V V G m g m Vl c aer c c c c� � � � � �*( , )� –respectivmasa,densitateașivolumulcorpului);

Rezultate preconizate pentru Măsuranzi (Mărimile fizice supuse măsurării):Măsurări volumetrice cu ajutorul cilindrului gradat (experiment 1)Volumullichiduluiîncilindrulgradat,(ml):V Vlo � � .Volumullichiduluicândcorpulestescufundattotalînlichid,(ml):V Vlc � �Măsurări de forță cu senzorul digital de forță (experiment 2 şi experiment 3):ForțaArhimede,(N):FA ± ∆F.Greutateacorpuluiînaer,(N):Gaer± ∆G,*(poatefideterminatămasacorpului:

m G gc aer= / ).Greutateacorpuluiînapă,(N):Gapă ± ∆G.Greutateacorpuluiînsoluții,(N):Gs ± ∆G.Mărimi fizice determinate prin metoda indirectă:Volumul lichidului dezlocuit de corp, *(volumul corpului; densitatea corpului

�c c cm V� / )ForțaArhimedeprindiferențadintregreutateacorpuluimăsuratăînaerșiînlichid,

(N):Gaer- Glic

Densitatealichiduluidezlocuitdecorp,(kg/m3): � �1 1� �Mărimi fizice determinate prin metoda grafică:Concentrațiaprocentualădemasăînsaramurăînlimitele5%÷20%:Cx± ∆Cx.Densitatealichiduluidezlocuitdecorp,(saramurăC=5%÷20%),(kg/m3):� �x x� � .

Page 90: FIZICĂ - mec.gov.md

90

Reprezentare grafică:Construireagraficuluideetalonare (FA-C%):ForțaArhimedeînfuncțiedeconcentrație

procentualădemasăasaramurei.Utilizareagraficuluideetalonare (FA-C%):Determinareaconcentrațieinecunoscute

într-osoluțieapoasădesare(C%),măsurândforțaArhimede(FA).Modul de lucru:Respectațitehnicasecuritățiipeîntreagaperioadăaexperimentului(atențiedeose-

bitălavaseledinsticlă).ProfesorulvapreparasoluțiiapoasedeNaClcuconcentrațiaprocentualădemasă:5,10,15și20%pentrucareelevulvadeterminadensitateaprinmetoda directă(experiment2)sauprinmetoda indirectă(experiment3),aplicând forţa lui Arhimede.

Experiment 1:1. Turnațiapăîncilindrulgradatpânălaoînălțimepotrivităaleasădedvsșitreceți

înrândul8alTabelului1valoareavolumuluideapă(V V Vl lc lo� � ).2. Cuajutorulfiruluideațăscufundațicorpulînapășimăsurațivolumullichidului

(V V Vl lc lo� �).TrecețivaloareaabsolutăînTabelul1(rândul8),luândînconsiderareeroa-reainstrumentalăabsolută.

Formula de lucru:V V Vl lc lo� � (1)În următoarele experimente, pentru evitarea surselor suplimentare de erori, se va

exclude atingerea corpului de pereții paharului.Experiment 2, (coloana4dinTabelul1):3. Studiațiprincipiuldemăsurarecusenzorul digital de forţă (SDF)dininstrucțiunile

delucru(ANEXASDFcusoftdecitire,achiziție,analizășiprelucrareadatelor[3]).4. Fixațisenzoruldigitaldeforțălaoînălțimepotrivităînparteadesusastativului.5. Turnațilichideleinvestigateînpahare(vasedelucru)astfelîncâtlascufundarea

totalăacorpuluidelucruacesteasănusereverse.Dacăavețiunsingurvaspen-trulichideleinvestigate,clătițidefiecaredatăvasulînscopuldecontaminareasoluțiilor,respectiv,deminimizareasurselordeerori.

6. Cuajutorulfiruluideață,atârnațicorpuldecârligulsenzoruluideforță.7. Clătițișiuscațicorpuldelucruînaintedeafiscufundatconsecutivînoricareli-

chidinvestigat.8. PentrumăsurareadirectăaforțeiluiArhimedecuajutorulSDF,estenecesarde-a

compensagreutatea corpului care atârnă în aer.Atârnațicorpuluscatdecârligulsenzoruluideforțășilăsați-lliber(pedisplayvafiafișatăînNgreutateacorpului).Apăsațiușorbutonul„ZERO”depefațasenzoruluideforțășiurmărițipedispleisăapară0,00N.

Page 91: FIZICĂ - mec.gov.md

91

9. Scufundândtotalcorpuluscatconsecutivînfiecarelichidinvestigat,fărăcaaces-tasăatingăperețiiinterioriaipaharului(vasuluisaucilindruluigradat),măsurațiforţa ascensionalăpentrufiecarelichid–forţa Arhimede șitrecețiîntabelvalori-lemăsuranduluișiincertitudineademăsurareaforţei (coloana4).

Formula de lucru: �� �l

A

lc lo

Fg

��( )

(2)

Experiment 3: În acest experiment veţi măsura forţa degreutate a corpului care atârnă în aer şi, respectiv, în fiecare lichid investigat (coloana5dinTabelul1).

10. Pregătițicorpuldelucruprinspălareșiuscare.11. Setați „ZERO”prinapăsareabutonului șiurmărițipedisplei săapară0,00N,

atuncicânddecârligulsenzoruluinuatârnănimic.12. Cuajutorulfiruluideațăatârnațicorpuldecârligulsenzoruluideforță.13. Cusenzoruldigitaldeforțămăsurațiforţa degreutate a corpului care atârnă

în aer.Treceți întabelvaloareamăsuranduluiși incertitudineademăsurareagreutăţii (rândul1,coloana5).

14. Cufundândtotalcorpuluscatperândînfiecarelichidinvestigat,fărăcaacestasăatingăperețiiinterioriaipaharului(vasului/cilindruluigradat)măsurațiforţa degreutate a corpului scufundat în lichid.Trecețiîntabelvalorilemăsuranduluișiincertitudineademăsurareagreutăţii (coloana5,rândul2-6).

Formula de lucru: �� �laer lic

lc lo

G Gg

���( )

(3)

15. Efectuațicalculelenecesare(conformexemplelordemaijos),pentruvolumuldezlocuitdecorp,forțaArhimedeșidensitățilelichidelorC1-C4,toatefiindde-terminateprinmetodaindirectă.IntroducețidateleînTabelul1.

16. ConstruițigraficeleFA(C,%)șiρ(C,%),determinați Cxșiρx.IntroducețidateleînTabelul1,rândul7.

17. Calculațierorile,scriețirezultatelefinaleșiconcluzionați.

Page 92: FIZICĂ - mec.gov.md

92

Tabe

le d

e lu

cru

Tabe

lul1.M

ăsurărivolum

etric

eșide

forță.Den

sitatealichidelor

N.o

.Fl

uid

C (%

)F A ±

∆F

(N)

G ±

∆G

(N)

F i A

(N)

*ε (F

d A )

%ρ(

kg/m

3 )Δρ

(kg/

m3 )

*ερ (%

)

12

34

56

78

910

1Ae

r-

--

--

--

2Ap

ădistilată

0,0

3Ap

ăsărată,C

15,0

4Ap

ăsărată,C

210

,0

5Ap

ăsărată,C

315

,0

6Ap

ăsărată,C

420

,0

7Ap

ă să

rată

, Cx

x

8Vo

lumullichidului

V lo =

(ml)

V lc =

(ml)

9Vo

lumullichiduluidezlocuitde

corp

V l ± ∆

V =

(ml)

*varia

nteleprop

usecu(*)sun

trecom

anda

tecaextensie

Page 93: FIZICĂ - mec.gov.md

93

Rezultatele experimentale şi interpretarea lor:

Rezultate finale:1.ConcentrațiaprocentualădemasăCx ± ∆Cx = (%).1)Densitatea(ρx)auneisoluțiinecunoscutedeterminatedingrafic:ρx ± ∆ρ = (kg/m3).

2.Densitateasoluțiilorlichide:2)Apadistilată:ρapa ± ∆ ρapa = (kg/m3)3)Apăsărată,C1(C,5%):ρC1 ± ∆ ρC1 = (kg/m3)4)Apăsărată,C2(C,10%):ρC2 ± ∆ ρC2 = (kg/m3)5)Apăsărată,C3(C,15%):ρC3 ± ∆ ρC3 = (kg/m3)6)Apăsărată,C4(C,20%):ρC4 ± ∆ ρC4 = (kg/m3)

3.Volumullichiduluidezlocuitdecorp:Vl ± ∆Vlc = (ml)Concluzii:

Notă: Proiectul complet al acestei lucrări de laborator (cu detalii și exemple de mă-surări și calcule) este plasat pe site-ul: https://sites.google.com/site/ghidfizica2019/

Page 94: FIZICĂ - mec.gov.md

94

Evaluarea prin proiecteProiectul esteunplan sauo lucrarecucaracteraplicativ, întocmităpebazaunei

temedate.Proiectulsolicităelevilorsăfacăocercetare,oactivitateînechipă,ocreație.Dupădemersulrealizatavem:• proiectdetipconstructiv(săredactezeunarticol,orevistăetc.);• proiectdetipsituație-problemă(sărezolveosituație-problemă);• proiectdetipproblemă(să-șiîmbogățeascăotehnicăsauoprocedurădeinstruire).Proiectulreprezintăoinițiativăindividuală,deperechesaudegrup,careurmărește

îmbunătățireadezvoltăriiunoracțiuni,aunornoimodalitățideaplicareastrategiilorîndomeniulstudieriifizicii.O însumaredeactivitățiorganizate,desfășurate învede-reaatingeriiunorobiectiveprestabiliteșiunrezultatalcolaborării întreelevi,profe-sori,părinți.Metoda învățăriiprinproiectsereferăatât lacelepropusedeprofesorîn vederea realizării curriculei disciplinare, cât și la cele solicitate de elevi. Proiectulcurricularestereprezentareademersuluicucaracteraplicativ,ceurmăreștedezvolta-reacompetențelor,deprinderilorșiabilitățilorpeoanumitătemă.Exemple:,,Educațiaecologică”,,,Protecțiamediuluiambiant”etc.

Caracteristicile metodei proiectului sunt: orientareacătreactivitateșiprodusuleiinterdisciplinarși transdisciplinar,motivareaelevilor, descoperireapropriilorabilități, conectarealaproblemelesociale,organizareaîncomunaprocesuluideînvățare.

Structura proiectului:•Identificareașidefinireaproblemei;•Definireaobiectivelorsauarezultatelorașteptate;•Stabilireaechipeideproiect;•Elaborareaplanuluiderealizare;•Distribuirearesponsabilităților;•Timpul.Resursematerialeșifinanciare;•Realizareapropriu-zisăaetapelordelucru;•Identificareariscurilor;•Precizareaprocedurilordemonitorizareșievaluare;•Apreciereaactivitățilordesfășurate,arezultatelorșiamoduluideparticiparea

grupului.Evaluarea unui proiect: – determinareagraduluiderealizareaobiectivelor;– actualitateaculegeriideinformații;– apreciereavaloriiproiectului,rezultatele,efectele(impactul).

Funcțiile evaluării proiectului: oferăinformațiipentruluareaanumitordecizii, are caracterformativ,dezvoltăcunoștințenoi,sedobândescabilitățidecercetare.

Page 95: FIZICĂ - mec.gov.md

95

Tipologia proiectelor – proiectedeinvestigație–acțiune(studierealiteraturiiștiințificeșirealizareadiver-seloripoteze,realizareadeconstatări,aunordatestatistice,aunoraplicațiietc.);

– proiectedeacțiuneecologică(deluptăîmpotrivapoluării,deprotecțieamediu-luiînconjurător,deînfrumusețarealocalității,aunuicartier,acurțiișcolii,aunuiungherașnaturaletc.);

– proiectedeactivitatemanuală(activitățipracticeexperimentaleetc.);– proiectedetipconstructiv(confecționareaunormaterialedidactice,construireaunormodele,machete,realizareadiverseloraparatefiziceșidispozitive,carepotînzestracabineteleșilaboratoareledefizică,realizareaunuimuzeualșcoliietc.);

– proiectedetipproblemă(oproblemăcucareseconfruntăeleviipecareîncearcăsăorezolve);

– proiectedetipînvățare(îmbunătățireainstruiriipentruadevenimaidisponibilăprinfolosireaunornoitehnicideînvățare);

– proiectdeabsolvire(activitateapeparcursulunuisemestru,proiectdean,definisareacicluluigimnazialsaulicealetc.).

Rolul profesorului: • Planificăactivitățile,determinăobiectiveleîmpreunăcueleviipenivelurivariate,

structureazăconținuturileesențialeetc.• Organizeazăactivitățile,structurileșiformeledeorganizare;• Comunică cu fiecare echipă în parte cu privire la selectarea și prelucrarea

informațieiștiințifice;• Conduceactivitățiledincadrulproiectuluiînclasăsauîninstituție;• Coordonează activitățilegrupelor,urmărindrealizareauneisincronizăriîntreobiec-

tivelefixateșiactivitățilerealizate,contribuindlaîntărireasolidaritățiigrupului;• Motivează activitateamembrilorechipeiprinformepozitive,utilizeazăaprecieri

verbaleși reacțiinonverbale însprijinulconsolidăriiechipei,orienteazăvaloricprin intervenții cu caracterumanist tendințelenegative în cazde identificare,încurajeazășimanifestăsolidaritate.

• Consiliază membriiechipelorînactivitățileîntreprinse,prinajutor,sfat,orienta-reculturală.

• Controlul arerolreglatorșideajustareaactivitățiișiatitudiniimembrilorechipeiînscopulcunoașteriistadiuluiîncareseaflăactivitateaderealizareaobiective-lorșiniveluriledeperformanțăaleacestora.

• Evaluarea –măsuraîncarescopurileșiobiectiveleaufostatinselaoanumităetapă,prinevaluaresumativă,prinprelucrăristatisticealedatelorșiprinsintezaaprecierilorfinale.Judecățilevaloriceexpusevorconstituiprocesuldecaracteri-zarearealizăriiobiectivelorpropuse.

Page 96: FIZICĂ - mec.gov.md

96

Principalele aspecte ale învățării prin proiecte:• Învățareaestemaieficientăcândapliciteoriastudiatăînpractică;• Elevulcareînvățăascultânddevineelevulcareacționează;• Problemeledinviațarealăcapteazăinteresulelevilor;• Inseparabiledevinacțiuneașiînvățarea;Problemele sunt din lumea reală:• Legăturadintremediulacademicșiexternsusțineinteresulșimotivațiaelevilor;• Aparițiasarcinilorgeneratedeproblemelerealealevieții;• Problemelerealesolicităsoluțiireale,ceeaceînseamnăinvestigațieșiînvățare;• Problemelepotfistabilitechiardeelevi,profesori.Rolul profesorului: ghid, însoțitor– Autonomiașiresponsabilitateapentrupropriaînvățareestecaracteristicafun-damentalăaproiectului;

– Proeictelesuntcondusedeelevi;– Profesoruldevineînsoțitorcareghidează;– Profesorulsetransformădindistribuitoralcunoștințelorînmanagerdeproces,oferindsprijin;

– Moderatorșisupervizor.1. Interdisciplinaritate– Proiecteledepășescariiledisciplinelordestudiu;– Complexitateaproblemelorimpunegândireaholisticăși implicareamaimultordiscipline.

2. Colaborare şi lucru în grup– Muncaînproiectinduceinteracțiuneaîntremembriiechipeiîntimp;– Generareacompetențelordecomunicare,planificare,muncăîngrup;– Calitățileșiabilitățilelucruluiînechipăreprezintăopartedinrezultateleînvățării;– Colaborareaincludeșiparteneridinexterior;– Poategenerașiefectenegative,conflicte,tensiuni.

3. Produsul Final – Vectorul care dinamizează pregătirea, derularea și evaluarea proiectului esteprodusulfinal;

– Produsulfinalpoatefiundispozitiv,unaparat,oprezentare,unfilm,unspecta-col,unraport,oexpoziție,unjocetc.

– Auditoriupentruprodusfinalpoatefioclasă,oparalelăsauunauditoriumailarg,darneapăratadecvatșiautentic.

Page 97: FIZICĂ - mec.gov.md

97

Exemplu de rezumat al unui proiect de cercetare:Rezumatul proiectului de cercetare

Tema: Macaraua HidraulicăActualitatea temeiPopulațiaplaneteinoastreesteînconstantăcreștere,astfel,creștecerereadespațiu

locativ.Procesuldeconstrucțieesteunprocescomplicat,unadintreproblemefiindtransportareamaterialelordeconstrucție laaltitudinimari.Pentruarezolvaaceastăproblemă,înajutorulconstructorilorvinutilajele/mecanismele/mașinelemoderne,deexemplu:macarauahidraulică.Macarauahidraulicăpoatefiechipată cucârlig, cleș-te,platformăpentruaefectuaanumitelucrări.Eapoateficondusădeunmacaragiuinstruitsaupoateficontrolatădeladistanțăcuotelecomandă.Macarauahidraulicăde atelier esteomașină-unealtă, utilizată în ridicarea și transportareade sarcini pedistanțemicisaumedii.Macarauadeatelierestefolosită,înspecial,înindustriapre-lucrătoare,darși înateliereledereparații și întreținerealăturideservice-urileauto.Acestămașină-unealtăesteidealăpentruridicareasaudescărcareamărfurilor.

Obiectivele cercetării:1) Studiulconceptuluidemecanismhidraulic;2) Cercetareaprincipiuluidefuncționareaamacaraleihidraulice;3) Cercetareaavantajelor/dezavantajelorfolosiriimacaraleihidraulice;4) Construireauneimachetefuncționaleînscopdidactic.Aplicațiile macaralei hidraulice în funcție de dotare:•• Echipatăcuuncârlig–laridicareacorpurilordegreutatemare;•• Echipatăcuunclește–laridicareacorpurilor(sanufiefragile)caren-ausistemdecuplare,acorpurilorcaresuntdeformăneregulatăsauadeșeurilortehnologice;•• Echipatăcuunmagnet–laridicareașideplasareafieruluiuzat;•• Echipatăcuoplatformă–laridicareaunuinumărmaredepersoane.

Macarauahidraulicămaiestefolositălaasamblareavapoarelordecomerțșiacelordeluptă.

Pistonul Macaralei HidrauliceUnadintrepărțileprincipalealemacaraleihidrauliceestepistonul.Încazulmacara-

leiconstruitedreptmachetăfuncționalăcuscopdidacticsuntfolosite8pistoane.Fie-caredouăpistoane,conectateprinfurtun,permitmacaraleihidraulicesăîndeplineascăanumitecomenzi.Apăsândcuoforțăpebazapistonului,înlichidsecreeazăopresiune

Page 98: FIZICĂ - mec.gov.md

98

caresetransmiteînmodegalîntoatedirecțiile,conformlegiiluiPascal.Presiuneadininteriorulsistemuluipuneînmișcarealdoileapistoncareesteunitrigidcuunadintrepărțilecomponentealemacaralei(Figura1).

Rezultatele cercetării:1) Confecționareauneimachetefuncționale(Figura2);2) Formareaunoropiniiasupraactualitățiișiimportanțeimacaralelorhidrauliceîn

viață;3) Realizareauneilistedeutilizăriposibilealemacaraleișiobservareaacestorutili-

zăriînanumiteindustrii(pelângăceadeconstrucții);4) Identificareaprincipiilorcestaulabazafuncționăriimacaraleihidraulice;5) Identificareaunorproblemesauriscuriasociatecufolosireamacaraleihidraulice.

Figura 1.Sistemul de pistoane. Punerea în mişcare

a părţilor componente

Figura 2. Macheta funcţională

Concluzii:1. Macarauahidraulicăesteomașinăformatăprinîmbinareamecanismelorsimple;2. Avândmaimultecomponenteîndotare,poateefectuaogamălargădeoperații/

comenzi;3. Ladirijareamacaraleiseadmitedoarpersonalspecialinstruit.

Anexă la rezumatul proiectului de cercetare(poster,video,prezentarepowerpoint–https://sites.google.com/site/ghidfizica2019/)

Page 99: FIZICĂ - mec.gov.md

99

Metode clasice de evaluareProbele scrise(teze,probedecontrol,altelucrăriscrise)suntpracticateșichiaruneori

preferate,datorităavantajelorsaleimposibildeignorat,încondițiileîncaresedoreșteeficientizareaprocesuluideinstruireșicreștereagraduluideobiectivitateînapreciere.

Evaluarea prin testeUninstrumentdeevaluaretrebuiesăîndeplineascăanumiteexigențedeelaborare,

adicăanumitecalitățitehnice, învedereaatingeriiscopuluipentrucareacestaafostproiectat.Untestdeevaluareestecompusdintr-unnumărdeitemicare,pedeoparte,aureguliprecisedeelaborare,iarpedealtăparte,suntselectațipebazauneimatricedespecificații.Înproiectareaunuitest,trebuieavuteînvedereurmătoareleetape:

a)Determinarea tipului de test;b) Proiectarea matricei de specificaţii;c) Definirea unităţilor de competenţă de evaluat şi a obiectivelor de evaluare; d) Construirea itemilor;e) Elaborarea schemei de notare;f) Administrarea testelor;g) Corectarea şi analiza rezultatelor.

Determinarea tipului de testTestuldeevaluaredidacticăseconstituiecaoprobăcomplexă,formulatădintr-un

ansambludeitemi,careînurmaaplicăriioferăinformațiipertinentereferitoarelamo-dulderealizareaobiectivelordidactice,laprogresulșcolaretc.Elaborareatestelorscri-senutrebuieprivităcaunlucrubanalșiușorderealizat.

Prezentăm câteva motive:– pentruarealizaoevaluarerelevantășieficace, testelenutrebuiesăevaluezecunoștințeleacumulate,ciaplicareaacestorcunoștințeînsituațiisimilaresauînsituațiinoi(rezolvareadeprobleme),deoarecenumaiînacestmodseproduceoînvățaresolidă;

– oriceinstrumentdeevaluaretrebuiesăîndeplineascăanumiteexigențedeela-borare,adicăanumite„calitățitehnice”(validitatea,fidelitatea,obiectivitateașiaplicabilitatea),învedereaatingeriiscopuluipentrucareacestaafostproiectat;

– orice testestecompusdintr-unnumărde itemicare,pedeoparte,au reguliprecisedeelaborare,iarpedealtăparte,suntselectațipebazauneimatricedespecificații.

Acestemotiveconduclaconcluziacăs-adezvoltatometodologiedistinctădeelabo-rareatestelorscrise,pecareoprezentămpeparcursulacestuicapitol.

Page 100: FIZICĂ - mec.gov.md

100

Exemplu de evaluare sumativă în clasa a VII-aUnitatea de învățare: Lucrul, puterea și energia mecanică

MATRICEA DE SPECIFICAŢIIDomeniile cognitive

Conținuturi curriculareCunoaştere şi

înțelegere Aplicare Integrare Total

Lucrumecanicefectuatdeforțeconstante.Putereame-canică

1a–1p2-2p3a–1p3c–1p

4–4p6–5p

14puncte47%

Energiacinetică.Energiapotențialăgravitațională.Energiamecanică.Conserva-reaenergieimecanice

1a–1p1b–1p2-1p3b–1p

5–4p 7–8p 16puncte53%

Total9puncte 13puncte 8puncte 30depuncte

30% 43% 27% 100%

Nr. Itemi Scor

1.

Continuați următoarele propoziții astfel încât ele să fieadevărate:Dacăuncorpposedă.............atuncielpoateefectuaun...................................EnergiacăpătatădecorpdatorităpoziţieisalefaţădePământsenumeşte............................................................

L0123

2.

Stabiliţi (prin săgeţi) corespondenţa dintre următoarele mărimi fizice şi unităţile ce le exprimă:putereamecanicăkNenergiacineticăstimpulmWMJ

L0123

3.

Determinați valoarea de adevăr a următoarelor afirmații, marcând A, dacă afirmația este adevărată şi F, dacă afirmația este falsă:Lucrulmecanicprimeștedoarvaloripozitive.AFEnergiacineticăacorpuluinudepindedealegereacorpuluidereferință.AFDacădirecţiaforţeiesteperpendicularăpedirecţiadeplasăriieanuefectueazălucrumecanic.AF

L

0123

4. Omingecumasade500gcadedelaînălțimeade10m.Săseaflelucrulme-canicefectuatdeforțadegreutatepeaceastădistanță.

L01234

Page 101: FIZICĂ - mec.gov.md

101

5. Ceenergiecineticăposedăuncubdinaluminiuculaturade10cmdacăvite-zademişcareestede3,6km/h?(densitateaaluminiuluiρ=2700kg/m3)

L01234

6. Încâttimpummotorcuputereade400Wridicălaînălțimeade20muncorpcumasade100kg?

L012345

7.Uncorpcumasade2kgcadedelaînălțimeade5m.Determinațienergiacineticășivitezacorpuluicândeltreceprinpozițiaceseaflălaînalțimeade1mfațădesol.

L01234567

Un exemlu de test de evaluare sumativă la FIZICĂ, clasa a VIII-a, este plasat pe site-ul (https://sites.google.com/site/ghidfizica2019/)

Metode complementare de evaluareStrategiilemoderne de evaluare caută să accentueze acea dimensiune a acțiunii

evaluativecaresăofereelevilorsuficienteșivariateposibilitățideademonstraceeaceștiu(caansambludecunoștințe),darmaialesceeacepotsăfacă(priceperi,deprinderi,abilități).

Observarea sistematică a comportamentului elevilorîntimpulactivitățiididacticeesteotehnicădeevaluarecarefurnizeazăprofesoruluiinformațiiutile,diverseșicom-plete,greudeobținutprinintermediulmetodelordeevaluaretradiționale.Observațiaconstă în investigareasistematică,pebazaunuiplandinainteelaboratși cuajutorulunorinstrumenteadecvate,aacțiunilorșiinteracțiunilor,aevenimentelor,arelațiilorșiaproceselordintr-uncâmpsocialdat.

Înesență,metodaestesubiectivă,necesitămaimulttimp,darmaipuțineresurse.Pentruînregistrareaacestorinformații,profesorulareladispoziție4modalități:

• raportul;• fișadeevaluare;

• scaradeclasificare;• listadecontrolșiverificare.

Page 102: FIZICĂ - mec.gov.md

102

Metoda cubului serealizeazăastfel:a.Prezentareasubiectuluipusîndiscuțieșido-cumentareanecesară;b.Împărțireagrupuluiînșasesubgrupurieterogene;c. Constru-ireaunuicub dehârtie,notândpeceleșasefețealeacestuia:„Descrie!”,„Compară!”,„Asociază!”, „Analizează!”, „Aplică”, „Argumentează!”;d. Îndeplinireasarcinii reparti-zatepentrufiecareechipă;e.Reunireacelorșaseperspectiveîntr-osintezăprezentatădeformator.

Autoevaluarea. Evaluarea reciprocăAutoevaluareaîlplaseazăpeelevcaparticipantactivlaactulevaluării,dupăunsis-

temdecriteriideaprecierepecareșile-aînsușit,elevulcomparândrăspunsulsăucuunmodel.Cerințelesuntdiscutatecueleviisupușiautoevaluării.Dupăstabilirearăspunsu-rilorcorecte,dupăprezentareaitemilordenotare,elevulapreciazădacăarăspunssaunucorectșiîșistabileștenotapecarecredecăomerită.Elarenevoiesăseautocunoas-că,faptceîicereimplicațiipeplanmotivaționalșiatitudinal.Grileledeautoevaluarepermitelevuluisă-șidetermineeficiențaactivitățiirealizate.

Grila de autoevaluare va conține: capacitățile vizate, sarcini de lucru, valori aleperformanței.Autoevaluareapoatesăfieautoapreciatăverbalsauautonotarea–su-pravegheatădeprofesor.Educareaspirituluideevaluareobiectivăvafiorganizatăprincâtevaposibilități:

1. Autocorectareasaucorectareareciprocă–corectarealucrărilorcolegilor,depis-tarealacunelorpropriisaualecolegilor,fărăsancționareprinnote,doarvaavealocconștientizareacompetențelorînmodindependent.

2. Autonotarecontrolată–elevulîșiacordăonotăcareestenegociatăcucolegulsauprofesorul.Profesorulvastabilicorectitudineasauincorectitudineaaprecierilor.

3. Notareareciprocă–elevul îșinoteazăcolegul,prinreciprocitate,fie la lucrarescrisăsauorală.

4. Apreciereaobiectivăa rezultatelor–antrenarea întregului colectiv în vedereaevidențieriirezultatelorobținute,princonfruntări.

PortofoliulPortofoliulesteundosardeprezentareadiverseloractivitățirealizatedeelevi.El

reprezintă„cartea de vizită a elevului”,urmărindu-iprogresuldelaunsemestrulaaltul,delaunanlaaltulșichiardelauncicludeînvățământlaaltul.

Portofoliulnuestedoarunproiect,esteometodădeînvățământ,carefaciliteazăevo-luția,deoarecepermiteprofesoruluiovedereglobalăaprogresuluiînregistratdeelev.

Portofoliulesteuninstrumentdeevaluarecomplexșiflexibil,ceconțineșistructu-reazăocolecție,unansambludeinformațiireferitoarelaperformanțele,competențele

Page 103: FIZICĂ - mec.gov.md

103

teoreticeșipractice,caredeterminăprogresulșcolaralelevului.Elevulselecteazăma-terialelepentruafiincluseînportofoliu,reflecteazășiexplicărelevanțaconținutuluiacestuia.Înportofoliu,sevorincludeinformațiiînrezultatulautoevaluăriilafizică,delaunsemestrulaunan,poateșidelaunciclulaaltul.

Exemple de probe care se vor regăsi în portofliu1.Informațiireferitoarelaactivitateadeînvățare:• fiședeinformareșidocumentareindependentă;• referate,eseuri,creațiiproprii,rezumate,articole;• pliante,prospecte;• desene,colaje,postere;• teme,problemerezolvate;• schițe,proiecteșiexperimente;• datestatistice,curiozități;• testeșilucrărisemestriale;• chestionaredeatitudini;• înregistrăriaudio/video,fotografii;• fiședeobservare;• reflecțiialeelevuluipediverseteme;• decupajedinreviste,reproduceridepeinternet;• listebibliograficeșicomentariicuprivirelaanumitelucrări;• hărțicognitiveetc.2.Informațiireferitoarelaactivitateaînafaraclasei:– participarealaconcursurișcolare;– exempledesubiectedelaconcursurietc.

Existămaimultenivelurideanalizăaportofoliului[3,pag.150]:•• fiecareelementînparte,utilizândmetodeleobișnuitedeevaluare;•• niveluldecompetențăalelevului,prinraportareaproduselorrealizatelascopulpropus;•• progresulrealizatdeelevpeparcursulîntocmiriiportofoliului.

Evaluareaportofoliului:1)Structura,componența,diversitateaprobelor–3puncte;2)Calitateaconținutuluiștiințificalcomponentelor–3puncte;3)Dimensiuneaestetică–1punct;4)Graduldeorganizare,creativitate–1punct;5)Calitateaprezentăriișisusțineriiportofoliuluișiaopiniilorpersonale–1punct.Profesorulvaprezentaelevilorunmodeldeportofoliușivaprecizacriteriileînfunc-

țiedecarevarealizaapreciereaacestuia.

Page 104: FIZICĂ - mec.gov.md

104

Avantajele utilizării portofoliului:• permiteapreciereaunortipurivariatederezultateșcolareșiaunorproduse

care,deregulă,nufacobiectulniciuneievaluări;• evidențiazăcuacuratețeprogresul înactivitateade învățareaelevilor,prin

raportarelaoperioadămaiîndelungată;• faciliteazăexprimareacreativășimanifestareaoriginalitățiispecificefiecărui

elev;• determinăangajareașiimplicareaefectivăaelevilorîndemersulevaluativ;• permiteidentificareapunctelorfortealeactivitățiifiecăruielev,darșiaas-

pectelorcepotfiîmbunătățite;• constituieunreperrelevantpentrudemersuriledediferențiereșiindividua-

lizareainstruirii;• cultivăresponsabilitateaelevilorpentrupropriaînvățareșipentrurezultatele

obținute;• nuinducestăriemoționalenegative,evaluareaavândcascopîmbunătățirea

activitățiișiaachizițiilorelevilor;• faciliteazădescoperireapersonalitățiielevuluișiautocunoașterea;• contribuiela:

•– dezvoltareacapacitățiideautoevaluare;•– dezvoltareacompetențelormetacognitive;•– dezvoltareacapacitățiideautilizatehnicispecificedemuncăintelectuală;•– dezvoltareacapacitățiideautiliza,aasocia,atransferadiversecunoștințe;•– dezvoltareacapacitățiiargumentative;•– dezvoltareacapacitățiidearealizaunprodus;•– dezvoltareacompetențelordecomunicare;•– dezvoltareaîncrederiiînpropriileforțeetc.

Dezavantajele utilizării portofoliului:• dificultățiînidentificareaunorcriteriipertinentedeevaluareholistică;• risculpreluăriiunorsarcinispecificeelaborăriiportofoliuluidecătrepărințietc.

Particularitățile evaluării/manifestării competențelorla diferite etape de învățare

Evaluareaunitățilordecompetențăcurriculareoferă informațiiesențialecadruluididactic,elevuluișipărințilordespreprocesuldeînvățare,carepotfiutilizatepentruafacilitadezvoltareaînprogresaelevului.Evaluareapoateserviuneilargivarietățideobiective,printrecaremenționăm:

Page 105: FIZICĂ - mec.gov.md

105

– pentru a obține o descriere și înțelegere a progresului elevilor în dezvoltareacompetențelorlor;

– pentruaidentificaprogreseleactualealeelevilorșistabilireaobiectivelorulteri-oarealeînvățării,astfelîncâtpredareaulterioarăsăpoatăfiadaptată,permițândelevilorsăatingăacesteobiective;

– pentru a identificadificultățile specificede învățarepe care elevii le-ar puteaîntâmpina,astfelîncâtprogramululteriorsăpoatăfiadaptatpentruaajutaeleviisăledepășească.

Evaluareaunitățilordecompetențăestepartecomponentăaprocesuluideînvățare.Prinurmare,aceastavareflectavaloriledemocratice,varespectaîntotdeaunademni-tateașidrepturileelevului.Evaluareavafighidatădeurmătoarelereguligenerale:

• eleviinutrebuiesăfiesupușiunuistrespermanentprinevaluărilanesfârșit;• eleviiaudreptul la intimitateșiconfidențialitate, înspecial înceeacepriveștevalorileșiatitudinilelor;

• comunicareacuprecauțiearezultatelorevaluării,astfelîncâtsă-lîncurajezesăcontinueurmătorulniveldedezvoltare;

• feedbackuloferitelevilorartrebuisăseconcentrezemaidegrabăasuprarezulta-telorpozitivedecâtasupracelornegative;potexistacazurișisituațiiîncarenuartrebuiefectuateevaluări,deoarecesubiectelesuntpreasensibilepentruuniielevi.

Particularitățile evaluării prin descriptori de performanțăPentruacreșteobiectivitateașipreciziaevaluăriiîncadrulstudieriidisciplinei,este

oportunsăseutilizeze„Referențialuldeevaluarealcompetențelorspecificeformateelevilor”(Chișinău,2014,p.220-248).Acestdocumentvineînajutorulprofesoruluidefizicăcuprodusediverse,princaresevorconcretiza/măsuracompetențelespecificedisciplinei.Acestaconținecriteriiledeevaluareșiindicatoriideevaluarealeproduselor.Pentruevaluareacompetențelorspecificedisciplinei,sevaaplicasistemuldenotarearezultatelorcunotadela1–10.Descriptoriideperformanțăsuntenunțurilenormativ-valoricececonținactivitățileșiperformanțeleelevilor.Dacăounitatedecompetențăsestudiazăpeparcursulmaimultor lecții,măsurareaacesteiaseva realizaprinmaimulteactivități(verificareorală,probescrise,testeetc.)

Pentru evaluarea competențelor au fost elaborați descriptori pentru toate cele4competențespecificefizicii.Descriptoriioferăunsetdedescrieripozitivealecom-portamentelorobservabile, care indică faptul căopersoanăaatinsunanumitnivelde experiență într-o anumită competență/grup de competențe. Descriptorii au fostformulați în mod similar cumodul de formulare a „rezultatelor învățării”. Evaluări-

Page 106: FIZICĂ - mec.gov.md

106

le bazate pe observarea comportamentelor specificate în descriptori pot dezvăluicompetențeleelevilor,dacăau loc într-operioadă rezonabilă și îndiferite situații.Oastfeldeevaluarepoateindicaunitățiledecompetențălacareprofesoriitrebuiesămailucreze.Deci,evaluareabazatăpedescriptoripoatefifolosităatâtînscopsumativ,câtșiformativ.

Page 107: FIZICĂ - mec.gov.md

107

Bibliografie

1. Cadrul de referinţă al Curriculumului Naţional,2017.2. Codul Educaţiei al Republicii Moldova,2014,modificatLPnr.138din17.06.16,

MO184-192/01.07.16art.401,intratînvigoaredin23.11.2014.3. Concepţia educaţiei în Republica Moldova,2000.4. Evaluarea curriculumului naţional în învăţământul general. Studiu. Chișinău:

MECC,IȘE,2018.5. Fizica. Curriculum pentru învăţământul gimnazial: cl. a VI-a – a IX-a. Chișinău:

Lyceum,20106. Programul de modernizare a sistemului de învăţământ din Republica Moldova,

aprobatprinHotărâreadeGuvernnr.863din26august2005.7. Standarde de eficienţă a învăţării.Ministerul Educației al RepubliciiMoldova,

2012.8. Standardele de dotare minimă a cabinetelor la disciplinele şcolare în instituţiile de

învăţământ secundar general(aprobateprinordinulMECCnr.193din26.02.2019).9. Strategia de dezvoltare a educaţiei pentru anii 2014-2020 „Educaţia 2020”,publi-

cată:21.11.2014înMonitorulOficialnr.345-351;art.nr.1014.10. Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităţilor şi competenţelor parentale pen-

tru anii 2016-2022,MECC,publicată:07.10.2016înMonitorulOficialnr.347-352,art.nr.1198.

11. Strategia Moldova Digitală 2020, publicată: 08.11.2013 în Monitorul Oficialnr.252-257,art.nr.963.

12. Strategia Naţională Educaţie pentru toţi, publicată: 15.04.2003 înMonitorulOficialnr.070,art.nr.441.

13. BalC.Didactica specialităţii tehnice.Cluj-Napoca,UTPRES,2007.14. BerindeA.Instruirea programată.Timişoara:EdituraFacla,1979.15. Cerghit I.Metode de învăţământ. Bucureşti: Editura didactică şi pedagogică,

1980.16. BucunN.,GuțuVl.,GhicovA.[etal.]Evaluarea curriculumului şcolar. Ghid meto-

dologic.Chișinău:IȘE,2017.17. CerghitI.Metode de învăţământ.Iași:EdituraPolirom,2006.18. CerghitI.,NeacşuI.,DobridorI.,NegreţI.-D.,Pânişoară,I.-O.Prelegeri pedago-

gice.Iași:EdituraPolirom,2001.

Page 108: FIZICĂ - mec.gov.md

108

19. CerghitI.Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă.București:Edituradidacticăşipedagogică,1983.

20. CucosC.Pedagogie.Iași:EdituraPolirom,1998.21. IonescuM.Demersuri creative în predare şi învăţare.Cluj-Napoca:EdituraPresa

UniversitarăClujeană,2000.22. ManolescuM.Evaluarea şcolară; metode, tehnici, instrumente.București:Edi-

turaMeteorPress,2005.23. Stan C. Autoevaluarea şi evaluarea didactică. Cluj-Napoca: Editura Presa

Universitară,Clujeană,2000.24. StoicaA.,MihailR.Evaluarea educaţională. Inovaţii şi perspective. București:

EdituraHumanitas,2006.25. VoglerJ.(coord.)Evaluarea în învăţământul preuniversitar.Iași:EdituraPolirom.


Recommended