1

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUM NAŢIONAL

FIZICĂ. ASTRONOMIE

CLASELE X-XII

• Curriculum disciplinar• Ghid de implementare

Chişinău, 2020

2

COORDONATORI: • Angela CUTASEVICI,SecretardeStatîndomeniuleducației,MECC• Valentin CRUDU,dr.,șefDirecțieînvățământgeneral,MECC,coordonator

almanagementuluicurricular• Victor PĂGÎNU,consultantprincipal,MECC,coordonatoralgrupuluidelucru

EXPERŢI-COORDONATORI: • Vladimir GUŢU,dr.hab.,prof.univ.,USM,expert-coordonatorgeneral• Anatol GREMALSCHI,dr.hab.,prof.univ.,InstitutuldePoliticiPublice,ex-

pert-coordonatorpeariilecurriculareMatematică şi ştiinţe șiTehnologii

GRUPUL DE LUCRU: • Viorel BOCANCEA (coordonator),dr.,conf.univ.,UST• Olga BALMUŞ,graddid.întâi,IPLT„PetreȘtefănucă”,Ialoveni• Victor CIUVAGA,graddid.superior,IPLT„ConstantinStere”,Soroca• Vladimir DONICI,dr.,graddid.superior,ColegiulTehnologicdinChișinău• Olga MACHEVNINA,graddid.întâi,IPLT„Academiacopiilor”,Chișinău• Veaceslav MACRINICI,graddid.superior,IPLT„IonLucaCaragiale”,Orhei• Tamara RUSU,graddid.superior,IPLT„GheorgheAsachi”,Chișinău

CURRICULUM DISCIPLINAR

Aprobat:– ConsiliulNaționalpentruCurriculum,proces-verbalnr.22din05.07.2019– OrdinulMinisteruluiEducației,CulturiișiCercetăriinr.906din17.07.2019

Fizică. Astronomie:Curriculumnaţional:Clasele10-12:Curriculumdisciplinar:Ghiddeimple-mentare/MinisterulEducaţiei,CulturiişiCercetăriialRepubliciiMoldova;coordonatori:An-gelaCutasevici,ValentinCrudu,VictorPăgînu;grupuldelucru:ViorelGremalschi(coordonator)[etal.].–Chişinău:Lyceum,2020(F.E.-P."TipografiaCentrală").–144p.:fig.,tab.Referinţebibliogr.:p.143-144(28tit.).–2000ex.ISBN978-9975-3437-4-9.373.5.091:[53+52](073)F62

3

COORDONATORI: • Angela CUTASEVICI,SecretardeStatîndomeniuleducației,MECC• Valentin CRUDU,dr.,șefDirecțieînvățământgeneral,MECC,coordonator

almanagementuluicurricular• Victor PĂGÎNU,consultantprincipal,MECC,coordonatoralgrupuluide

lucru

EXPERŢI-COORDONATORI: • Vladimir GUŢU,dr.hab.,prof.univ.,USM,expert-coordonatorgeneral• Anatol GREMALSCHI,dr.hab.,prof.univ.,InstitutuldePoliticiPublice,ex-

pert-coordonatorpeariilecurriculareMatematică şi ştiinţe șiTehnologii

GRUPUL DE LUCRU: • Viorel BOCANCEA (coordonator),dr.,conf.univ.,UST• Victor CIUVAGA,graddid.superior,IPLT„ConstantinStere”,Soroca• Tamara RUSU,graddid.superior,IPLT„GheorgheAsachi”,Chișinău

GHID DE IMPLEMENTARE

ElaboratînconformitatecuprevederileCurriculumuluidisciplinar,aprobatlaședințaConsiliuluiNaționalpentruCurriculum,prinordinulMinisteruluiEducației,CulturiișiCercetăriinr.906din17.07.2019

4

Preliminarii

Curriculumul ladisciplina Fizică. Astronomie,precumșimanualulșcolar,ghidulme-todologic,softurileeducaționaleetc.,facepartedinansambluldeproduse/documentecurriculareșireprezintăocomponentăesențialăaCurriculumului Naţional.

Elaboratînconformitatecuprevederiledocumentelordepoliticieducaționale:Co-dul Educaţiei al Republicii Moldova(2014),Cadrul de referinţă al Curriculumului Naţional(2017),Curriculumul de bază: sistem de competenţe pentru învăţământul general(2018),darșicuRecomandările Parlamentului European şi ale Consiliului Uniunii Europene, pri-vind competenţele-cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi (Bruxelles,2018),Curriculumul ladisciplina Fizică. Astronomie reprezintăundocument reglator,careare în vedereprezentarea interconexăademersurilor conceptuale, teleologice,conținutaleșimetodologice,accentulfiindpuspesistemuldecompetențecaunnoucadrudereferințăalfinalitățiloreducaționale.

Curriculumul ladisciplina Fizică. Astronomiefundamenteazășighideazăactivitateacadruluididactic,faciliteazăabordareacreativăademersurilordeproiectaredidacticădelungăduratășidescurtădurată,darșirealizareapropriu-zisăaprocesuluidepreda-re–învățare–evaluare.

DisciplinaFizică. Astronomie, prezentată/valorificată înplanpedagogic în curricu-lumuldat,areunrolimportantînformarea/dezvoltareapersonalitățiielevilor,înfor-mareaunorcompetențenecesarepentruînvățarepetotparcursulvieții,precumșideintegrareîntr-osocietatebazatăpecunoaștere.

ÎnprocesuldeproiectareaCurriculumului ladisciplina Fizică. Astronomie,s-aținutcontde:

• abordărilepostmoderneșitendințeledezvoltăriicurricularepeplannaționalșiinternațional;

• necesitățiledeadaptareacurriculumuluidisciplinar laașteptărilesocietății, lanevoileelevilor,darșilatradițiileșcoliinaționale;

• valențeledisciplineiînformareacompetențelortransversale,transdisiplinareșiacelorspecifice;

• necesitățile asigurării continuității și interconexiunii dintre trepteleînvățământuluigeneral:educaţie timpurie,învăţământ primar,învăţământ gim-nazial șiînvăţământ liceal.

Curriculumul la disciplina Fizică. Astronomie cuprinde următoarele componentestructurale: Preliminarii, Administrarea disciplinei, Repere conceptuale, Competenţe

5

specifice disciplinei,Unităţi de competenţă,Unităţi de conţinut,Activităţi şi produse de învăţare,Repere metodologice de predare –învăţare –evaluare,Lista bibliografică(curriculumul la disciplină include şi finalităţile prezentate după fiecare clasă, care repre-zintă competenţele specifice disciplinei, manifestate gradual la etapa dată de învăţare, având funcţia de stabilire a obiectivelor de evaluare finală).

Totodată, Curriculumul la disciplina Fizică. Astronomie orientează cadrul didac-ticspreorganizareaprocesuluidepredare–învățare–evaluareînbazaunitățilordeînvățare(unitățidecompetență–unitățideconținut–activitățideînvățare).

Curriculumul ladisciplina Fizică. Astronomieareurmătoarelefuncții:• deconceptualizareademersuluicurricularspecificdisciplinei Fizică. Astronomie;• de reglementare și asigurare a coerenței dintre disciplina dată și alte discipli-

nedin aria curriculară, dintrepredare– învățare– evaluare, dintreproduselecurricularespecificedisciplinei Fizică. Astronomie,dintrecompetențelestructu-ralealecurriculumuluidisciplinar,dintrestandardeleșifinalitățilecurriculare;

• deproiectareademersuluieducațional/contextual(laniveldeclasăconcretă);• deevaluarearezultatelorînvățăriietc.Curriculumul ladisciplina Fizică. Astronomieesteadresatcadrelordidactice,autori-

lordemanuale,evaluatorilor,metodiștiloretc.Edemenționatfaptulcăbeneficiarulprincipalalacestuidocumentesteelevul(care

areunstatutspecificînacestsens).

6

I. Repere conceptuale

În conformitate cu prevederile Cadrului de referinţă al Curriculumului Naţional [2],curriculumul include experiențe planificate riguros pentru formarea și dezvoltareacompetențelorelevilorînșcoală,învedereaatingeriifinalitățilorînvățăriilacelemaiîn-altestandardedeperformanță,ținândcontdeposibilitățileindividualealeceloreducați.Curriculumul la disciplina Fizică. Astronomie este parte componentă a Curriculumului Naţional și reprezintă un sistem de concepte, procese, produse și finalități care, ală-turi de curriculamodernizată la alte discipline, asigură funcționalitatea și dezvoltareaînvățământuluilatreaptaliceală.Acestdocumentseaxeazăpeurmătoareleabordări:

• psihocentrică;• sociocentrică.Centrareacurriculumuluipeelev,prinluareaînconsiderareaparticularitățilorșia

nevoilor,precumșiaritmuluipropriudeînvățareșidezvoltarealeacestuia,arelocîncadrulabordăriipsihocentrice.Asimilareasistemuluidevaloripromovatedecătresoci-etatearelocîncadrulabordăriisociocentrice.

Sistemul de competențe în cadrulCurriculumului disciplinar laFizică. Astronomieesteformatdin:

• Competențe-cheie/transversalecaresuntocategoriecurricularăimportantăcuungradînaltdeabstractizareșigeneralizare,cemarcheazăașteptărilesocietățiiprivindparcursulșcolarșiperformanțelegenerale,carepotfiatinsedecătreelevilaîncheiereașcolarizării.Elereflectăatâttendințeledinpoliticileeducaționalenaționale,precizateînCodul Educaţiei(2014),câtșitendințelepoliticilorinternaționale,stipulateînRecoman-dările Comisiei Europene(2018).

Competențele-cheie/transversalesereferăladiferitesferealeviețiisocialeșiconținuncaracterpluri-/inter-/transdisciplinar.

• Competențele specifice disciplinei derivă din competențele-cheie/transversale.CompetențelespecificefiecăreidisciplineșcolareseprezintăîncurriculumuldisciplinarrespectivșisepreconizeazăafiatinsepânălafineleclaseiaXII-a.RaportatelaFizică. Astronomie,acesteasuntvizate încadrulcelor4competențespecificedisciplinei, încadrulunitățilordecompetență,alunitățilordeconținut,alactivitățilordeînvățareșialproduselorșcolarerecomandate.

Competențelespecificedisciplinei,fiindproiectatepentrutotparcursultrepteilice-ale,repereazăproiectareadelungăduratăladisciplină.ProiectareadidacticăanualăadisciplineiserealizeazăconformdatelordinAdministrarea disciplinei,ținându-secontdeRepartizarea orientativă a orelor pe unităţi de conţinut.

7

• Sistemele de unități de competență proiectatepentruounitatedeînvățaresuntprevăzuteintegralpentruevaluareadetipcumulativlasfârșitulrespectiveiunitățideînvățareșiselectiv–pentruevaluareaformativăpeparcurs.Acestesistemerepereazăproiectareadidacticăaunitățilordeînvățareșiproiectareadidacticădescurtădurată.

Sistemeledeunitățidecompetențăsintetizatelafinelefiecăreiclasesuntprevăzutepentruevaluareaanuală.

Unitățiledecompetențăsuntconstituentealecompetențelorșifaciliteazăformareacompetențelorspecifice,reprezentândetapeînachiziționarea/construireaacestora.

Unitățiledecompetențăsuntstructurateșidezvoltatelafiecaredisciplinăpentrufi-ecaredintreclaseleaX-a–aXII-apeparcursuluneiunitățideînvățare/alunuianșcolar,fiindprezentateîncurriculumuldisciplinarrespectiv.

• Unitățile de conținutconstituiemijloaceinformaționale,princareseurmăreșterealizareasistemelordeunitățidecompetențăproiectatepentruunitateadeînvățaredată.Respectiv,sevizeazărealizareacompetențelorspecificedisciplinei,darșiacelortransversale/transdisciplinare.

Unitățiledeconținutincludtemeleșitermeniispecificidisciplinei:cuvinte/sintagmecaretrebuiesăseacumuleze învocabularulactivalelevului lafinalizareaunitățiideînvățare.

• Activitățile de învățare și produsele școlare recomandatereprezintăolistădes-chisădecontextesemnificativedemanifestareaunitățilordecompetențăproiectatepentruformare/dezvoltareșievaluareîncadrulunitățiideînvățare.Cadruldidacticarelibertateașiresponsabilitateasăvalorificeaceastălistăînmodpersonalizatlanivelulproiectăriișirealizăriilecțiilor,darșisăocompletezeînfuncțiedespecificulclaseicon-cretedeelevi,deresurseledisponibileetc.

8

II. Administrarea disciplinei

Statutul disciplinei

Aria curriculară Clasa

Nr. de ore pe săptămână Nr. de ore pe an

Umanist Real Umanist Real

Disciplinăobligatorie

Matematică şi Știinţe

XXIXII

222

334

686866

102102132

Note: 1. Profesorul este liber să stabilească ordinea studierii compartimentelor, să reparti-

zeze orele alocate conform Planului de învăţământ, respectând condiţia parcurge-rii integrale a conţinutului şi realizarea competenţelor stabilite. Profesorul are res-ponsabilitatea de a adapta curriculumul la condiţiile reale şi la ritmul de învăţare al fiecărui elev sau al fiecărei clase în parte.

2. Unităţile de competenţă, unităţile de conţinut şi activităţile notate cu asterisc (*) se vor studia la extindere la solicitarea elevilor sau a părinţilor.

3. Toate testele de evaluare sumativă vor conţine itemi prin care vor fi evaluate doar unităţile de competenţă şi unităţile de conţinut obligatorii.

4. Lucrările de laborator au un caracter obligatoriu, însă profesorul poate să le înlocuiască cu altele, similare, în funcţie de dotarea laboratorului de fizică din instituţie. Profilul real va realiza lucrări practice la finele unui compartiment sau la finele anului de studii. Lucrările practice se vor efectua în grupuri a câte 2-4 elevi, pe parcursul unei lecţii (45 min.) sau al unei perechi (90 min.).

5. La elaborarea manualelor, autorii vor respecta integral prevederile prezentului curriculum. În conţinuturi, notarea mărimilor fizice se va realiza conform stan-dardelor metrologice în vigoare. Va fi utilizată terminologia specifică disciplinei corespunzătoare expunerii în curriculum.

9

III. Competențe specifice disciplinei FIZICĂ. ASTRONOMIE

1. Identificarea și descrierea fenomenelor fizice și amanifestărilor acestora prinobservațiidirecteșianalizealesurselordeinformații,manifestândcuriozitateșiatenție.

2. Investigareafenomenelefizicesimpleprinobservareșiexperimentare,manifes-tândperseverențășiprecizie.

3. Analizașiinterpretareadatelorșiainformațiilorcureferirelafenomenelefizicesimpleșilaaplicațiiletehnicealeacestora,manifestândgândirecritică.

4. Gestionareacunoștințelor șiacapacitățilordindomeniulfiziciiprin rezolvareadeproblemeșisituații-problemăcotidiene,manifestândatențieșicreativitate.

10

IV. U

nită

ți d

e în

văța

rePR

OFI

LUL

REA

LCL

ASA

A X

-A

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se

de în

văța

re re

com

anda

te

M E

C A

N I

C A

I. Ci

nem

atica

1.1.Descriereamișcăriicorpu

rilorfo

losin

dmod

ele-

leșicon

ceptele:p

unct

mat

eria

l, m

obil,

solid

rigi

d,

corp

de

refe

rinţă

, sist

em d

e co

ordo

nate

, sist

em d

e re

ferin

ţă, t

raie

ctor

ie, d

epla

sare

, dist

anţă

par

cur-

să, c

oord

onat

ă, v

iteză

, vite

ză m

edie

, acc

eler

aţie

, pe

rioad

ă, fr

ecve

nţă,

vite

ză u

nghi

ular

ă, a

ccel

eraţ

ie

cent

ripet

ă.1.2.Id

entifi

careacond

ițiilo

rîncareuncorppoa

tefi

descriscaun

pun

ctm

aterialsau

caun

mob

il.1.3.Explicareare

lativ

itățiim

ișcăriim

ecan

ice.

1.4.Id

entifi

careapa

rticularitățilo

rmișcăriire

ctilin

iiun

iform

e,alem

ișcăriire

ctilin

iiun

iform

variateșiale

mișcăriicirc

ularuniform

e.1.5.Rep

rezentareaîn

form

ăan

aliticășigraficăa:

1)legiim

ișcăriiîn

mișcarearecti

linieuniform

ă;

2)legiim

ișcăriișialegiivite

zeiînmișcarearecti

linie

unifo

rmvariată.

1.6.Aplicareafo

rmulelorvite

zei,avitezeim

edii,a

accelerație

i,aaccelerație

icen

tripete,aperioad

ei,

afrecvenței,avite

zeiu

nghiulare,alegiim

ișcării

recti

liniiun

iform

e,alegiivite

zeișialegiim

ișcării

recti

liniiun

iform

variatelare

zolvareaproblem

elor

însituațiiconcrete.

•Co

ncep

teledeba

zăale

cine

mati

cii.Mărim

ivecto-

riale.O

perațiicuvectori.

Eroa

rere

lativ

ă•Mișcarearecti

linieunifor-

mă.Vite

za.Legeam

ișcării

recti

liniiun

iform

e.Relati

vi-

tateamișcăriim

ecan

ice.Re-

prezen

tareagrafi

căalegii

mișcăriire

ctilin

iiun

iform

e.

Aplicații

•Mișcarearecti

linieuniform

varia

tă.

Accelerația

.Legeavite

zei.

Legeamișcăriire

ctilin

iiun

iform

variate.M

ișcarea

corpurilo

rpeverticală.R

e-prezen

tareagrafi

căalegii

mișcăriire

ctilin

iiun

iform

varia

te,alegiivite

zei

•Mișc

areacu

rbilinie.

Mișc

areacirc

ularăun

iform

ă.

Accelerația

cen

tripetă

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–mișcarearecti

linieșicurbilin

ie/circ

ulară;

–relativ

itateamișcării;

–căde

reacorpurilo

rînae

r,învid(întubu

lluiNew

-ton)șiîn

lichid;

–stab

ilireadirecțieișiase

nsuluivite

zeiînmișcarea

circulară.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e/sit

uaţii

-pro

blem

ă:

–op

erațiicuvectori,proiecțiavectoruluip

eaxede

coordo

nate;

–de

term

inareapozițieipun

ctuluim

aterialînsis

te-

muldecoordo

nate/referință,aproiecțieivectori-

lor:ade

plasării,avite

zeișiaaccelerației;

–ap

licarealegilord

ecompu

nereadep

lasărilorșia

vitezelor;

–ap

licareafo

rmulelorvite

zeișiaaccelerației,a

legilorm

ișcăriișiavite

zei,construireagrafi

celor

coordo

natei,alevitezeișialeaccelerației;

–ap

licareafo

rmulelorperioad

ei,afrecvenței,a

accelerație

icen

tripeteșiavitezeiu

nghiulare.

11

1.7.In

vestigareaexpe

rimen

talăam

ișcăriire

ctilin

iiun

iform

eșiamișcăriire

ctilin

iiun

iform

variate.

1.8.În

registrareaînta

belavalorilo

rmărim

ilorfi

zice

măsuratecucalculareaeroriiab

soluteșiaerorii

relativ

e.1.9.Ana

lizarezulta

telorm

ăsurărilo

refectua

teși

form

ulareacon

cluziilorprin

evaluareare

zulta

tului

obțin

ut.

1.10

.Proiectareaacti

vitățilordeinvestigație

experi-

men

talăpen

tru/șisoluțio

nareasitua

țiilor-prob

lemă.

1.11

.Formareacom

portam

entuluisistemical

participa

nțilo

rlatrafi

culruti

er(traversareastrăzilor

șialin

iilordecalefe

rată,d

eplasareacum

ijloa

cele

detran

sportș.a.),argum

entând

,prin

rezolvarea

diferitorsituații-prob

lemă,fa

ptulcălaoric

eviteză

vehicululp

arcurgeun

anu

mitdrum

(spa

țiu)d

efrâ-

nare,caretreb

uieluatperman

entînconsiderare.

1.12

.* Descriereacalitati

vășican

titati

văam

ișcării

corpurilo

rpetraiectoriiparab

olice.

* Extin

dere:

Mișcareacorpurilo

rpetraiec-

toriiparab

olice

Lucr

ări d

e la

bora

tor:

1) „

Stud

iul m

işcăr

ii re

ctilin

ii un

iform

e”;

2) „V

erifi

care

a ex

perim

enta

lă a

une

ia d

intr

e fo

rmul

e-le

car

acte

ristic

e m

işcăr

ii re

ctilin

ii un

iform

var

iate

a

unui

cor

p”.

Prod

use

şcol

are:

–expe

rimen

trealizat;

–rapo

rtulpen

truexpe

rimen

t/investigații/lu

crare

delabo

ratorp

rezentat;

–prob

leme/situa

ții-problem

ărezolvate;

–rezumatgen

eraliza

tprezentat:„Tipu

ride

mișcări

alepu

nctuluim

aterial”;

–comun

icareprezentată:„V

itezometrul”/„A

ccelero-

metrul”;

–proiectS

TEM/STE

AMre

aliza

t:„D

ela,,frecvența

deped

alare”lavite

zademișcareabicicletei”.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

* Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e:–mișcareacorpurilo

rpetraiectoriiparab

olice.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: e

roarerelativ

ă,vite

zăm

omen

tană

,vite

zăabsolută/relativ

ă/de

tran

sport,accelerație

,accelerație

centrip

etă,vite

zăung

hiulară,ecuație/le

geamișcării/vite

zei,

* traiectorieparab

olică.

II. D

inam

ica

2.1.Gen

eraliza

rearezulta

teloro

bservărilorexperi-

men

taleîn

form

ulareaprin

cipiilo

rdinam

icii.

2.2.Formularea/expun

ereaprin

cipiilo

r/legilord

ina-

miciiînbazarelație

icau

ză-efect.

2.3.Determinareacaracteris

ticilo

rperechilord

eforțecareexistăîntr-oin

teracțiune

.

•Legile/prin

cipiiledinam

icii.

Principiulin

erție

i.Sistem

ede

referin

țăin

erția

le.

Principiulfu

ndam

entalal

dina

micii.

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

–reactualiza

reacuno

ștințelor:forțadegreu

tate,

pond

erea.

12

2.4.Aplicareaprin

cipiilo

rmecan

iciine

wtonien

e,a

legiiatracție

iuniversale,afo

rmulelorfo

rțeielastice

șiaforțeidefrecare/rezis

tențăînsituațiiconcrete.

2.5.Id

entifi

careapa

rticularitățilo

rmișcăriire

ctilin

iiun

iform

e,alem

ișcăriire

ctilin

iiun

iform

variateșiale

mișcăriicirc

ularuniform

eîncon

textulprin

cipiilo

rdina

micii.

2.6.Explicareain

teracțiuniicorpu

rilordinUnivers

prinfo

rțede

atracție

gravitațio

nale,carede

pind

de

maselecorpurilo

rșid

istanțadintreele.

2.7.In

terpretareaforțeidegreu

tatecaforțăde

atracțieuniversalăman

ifestatăînvecinătateaPă-

mân

tului.

2.8.In

vestigareaexpe

rimen

talăadep

ende

nței

alun

giriicorpu

rilorelasticedeforțade

form

atoa

re,a

legilorfrecăriilaalune

care.

2.9.Descriereacalitati

vășican

titati

văam

ișcării

corpurilo

rsub

acțiune

amaim

ultorforțeîn

sistem

ede

referin

țăin

erția

le(p

eplan

orizon

tal,pe

plan

înclinat,p

ecircum

ferin

ță).

2.10

.Înregistrareaîn

tabe

lavalorilo

rmărim

ilorfi

zi-

cem

ăsuratecucalculareaeroriiab

soluteșiaerorii

relativ

e.2.11

.Ana

lizarezulta

telorm

ăsurărilo

refectua

teși

form

ulareacon

cluziilorprin

evaluareare

zulta

tului

obțin

ut.

2.12

.Proiectareaacti

vitățilordeinvestigație

experi-

men

talăpen

tru/șisoluțio

nareasitua

țiilor-p

roblem

ă.2.13

.Formareacom

portam

entuluisistemical

participa

nțilo

rlatrafi

culruti

er(traversareastrăzilor

șialin

iilordecalefe

rată,d

eplasareacum

ijloa

cele

detran

sportș.a.),argum

entând

,prin

rezolvarea

diferitorsituații-prob

lemă,fa

ptulcălaoric

eviteză

vehicululp

arcurgeun

anu

mitdrum

(spa

țiu)d

efrâ-

nare,caretreb

uieluatperman

entînconsiderare.

Principiulacțiuniișial

reacțiu

nii

•Câ

mpu

lgravitațio

nal.

Intensita

teacâmpu

-luigravitațio

nal.Legea

atracțieiu

niversale.

Mișcareacorpurilo

rcerești

(calita

tiv)

•Fo

rțaelastic

ă.

Forțade

frecare.Coe

fi-cien

tuld

efrecare.Forța

dere

zistență.M

ișcarea

corpuluisu

bacțiu

neamai

multorforțe(p

eplan

ori-

zontal,p

eplan

înclinat,p

ecircum

ferin

ță).Ap

licații

* Extin

dere:

Mișcareacorpurilo

rcerești,

asatelițilo

rartificiali(can

ti-tativ

).Mișcareacorpurilo

rsubacțiu

neamaim

ultor

forțe(sistemede

corpu

rilegate).

Sistem

ede

referin

ță

neinerția

le.Forțacen

tri-

fugă

Expe

rimen

te:

–ob

servareadiverselorti

puride

interacțiunidintre

corpuri;

–verifi

careaprincipiuluifu

ndam

entalald

inam

icii;

–stud

iulacțiuniișialreacțiuniicorpu

rilor;

–mișcareacorpurilo

rsub

acțiune

amaim

ultorforțe.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e:–ap

licareaprin

cipiilo

rdinam

icii;

–ap

licarealegiiatracție

iuniversaleșiaform

ulei

intensită

țiicâm

puluigravitațio

nal;

–stud

iulm

ișcăriicorpu

luisub

acțiune

amaim

ultor

forțe.

Lucr

ări d

e la

bora

tor:

3)„

Dete

rmin

area

mas

ei c

orpu

lui n

ecun

oscu

t cu

aju-

toru

l res

ortu

lui ş

i al u

nui c

orp

cu m

asa

cuno

scut

ă”;

4) „

Dete

rmin

area

coe

ficie

ntul

ui d

e fr

ecar

e la

alu

ne-

care

”.

Prod

use

şcol

are:

–expe

rimen

trealizat;

–rapo

rtulpen

truexpe

rimen

t/investigații/lu

crare

delabo

ratorp

rezentat;

–prob

leme/situa

ții-problem

ărezolvate;

–rezumatulgen

eraliza

tprezentat:„Co

mpo

-ne

ntelestructuralealedina

miciicate

oriea

interacțiunilor”;

–comun

icareprezen

tată:„Ap

licareaproprietăților

elastic

ealecorpurilo

rîndiferitedispozitiveși

mașini”/„A

nalizadiverselorcazurip

rivinddiminua

-reaefectelorforțelord

efrecare,precumșiutiliza

-reaacestora”.

13

2.14

.* Ana

lizadiferențelordintrefrecareastati

căși

frecareacineti

că.

2.15

.*Stud

iulcan

titati

valm

ișcăriicorpu

rilorsu

bacțiu

neamaim

ultorforțeîn

sistem

ede

referin

ță

inerția

le(sistemede

corpu

rilegate).

2.16

.*Stud

iulcan

titati

valm

ișcăriicorpu

rilorcerești,

alsa

telițilo

rartificiali.

2.17.*De

scrie

reacalitati

vășican

titati

văam

ișcării

corpurilo

rsub

acțiune

amaim

ultorforțeîn

sistem

ede

referin

țăneine

rțiale.

–proiectS

TEM/STE

AMre

aliza

t:„D

epen

dența

distan

țeid

efrân

areavehicululuid

estarea

suprafețeicarosab

ilului”.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

* Re

zolv

area

pro

blem

elor

priv

ind:

–mișcareacorpurilo

rsub

acțiune

amaim

ultorforțe

(acorpu

rilorsu

puselalegături);

–mișcareacorpurilo

rcerești,asa

telițilo

rartificiali;

–mișcareacorpuluiîn

sistem

ede

referin

ță

neinerția

le.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: sistemdereferin

țăin

erția

l/neine

rțial,acțiu

neșire

acțiu

ne,

suprafațăne

tedă

/ideală,fi

ride

al,scripeteideal.

III. I

mpu

lsul

mec

anic

. Luc

rul ş

i ene

rgia

mec

anic

ă

3.1.Descriereacalitati

vășican

titati

văacon

cepte-

lor:

lucr

u m

ecan

ic, p

uter

e m

ecan

ică,

ene

rgie

cin

eti-

că, e

nerg

ie p

oten

ţială

, luc

rul f

orţe

lor c

onse

rvati

ve,

lucr

ul fo

rţel

or d

e fr

ecar

e, im

puls

mec

anic

, leg

ea

cons

ervă

rii e

nerg

iei m

ecan

ice,

lege

a co

nser

vării

im

pulsu

lui.

3.2.Id

entifi

careacond

ițiilo

rîncareene

rgiam

ecan

i-cășiim

pulsu

lmecan

icse

con

servă.

3.3.Utiliza

reamărim

ilorfi

zice,alu

cruluim

ecan

ic,a

puteriișiaene

rgieim

ecan

ice,aim

pulsu

luim

ecan

ic,

ateorem

eivariație

iimpu

lsului,ateorem

eivariație

ien

ergieicineti

ce,alegiicon

servăriiim

pulsu

luiși

alegiicon

servăriien

ergieim

ecan

icelare

zolvarea

prob

lemelor/situ

ațiilor-problem

ă.

•Im

pulsu

lmecan

ic.Teo

rema

varia

țieiimpu

lsuluim

ecan

ic

alpun

ctuluim

aterial.

Legeaconservăriiim

pul-

suluim

ecan

ic.C

iocnire

aplastic

ă.Mișcareareactiv

ă•Lucrulm

ecan

ic.P

uterea

mecan

ică.Ene

rgiacineti

că.

Teorem

avaria

țieiene

rgiei

cine

tice

•Forțeconservativ

e.Lu

crul

forțelorcon

servati

ve.Ene

r-giapo

tențialăgravitațio

nală.

Energiapo

tențialăelastică.

Lucrulfo

rțeidefrecare/de

rezis

tență

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–tran

sformareașicon

servareaene

rgieim

ecan

ice;

–ciocnireaplastic

ă;–mișcareareactiv

ă.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e:

–uti

lizareanoțiunilorl

ucru

mec

anic

, put

ere și

ener

-gi

e m

ecan

ică,

impu

ls m

ecan

ic, aplicarealegiicon

-servăriien

ergieim

ecan

ice,ate

orem

eivariație

iim

pulsu

luim

ecan

ic,alegiicon

servăriiim

pulsu

lui

mecan

ic(ciocnire

ape

rfectp

lastică,m

ișcareare-

activ

ă)în

dife

ritecontexte.

14

3.4.In

vestigareaexpe

rimen

talăafe

nomen

elorba-

zatepeap

licarealegilorc

onservăriien

ergieim

eca-

niceșiaim

pulsu

luim

ecan

ic.

3.5.În

registrareaînta

belavalorilo

rmărim

ilorfi

zice

măsuratecucalculareaeroriiab

soluteșiaerorii

relativ

e.3.6.Ana

lizarezulta

telorm

ăsurărilo

refectua

teși

form

ulareacon

cluziilorprin

evaluareare

zulta

tului

obțin

ut.

3.7.Proiectareaacti

vitățilordeinvestigație

experi-

men

talăpen

tru/șisoluțio

nareasitua

țiilor-prob

lemă.

3.8.* A

plicarealegiicon

servăriiim

pulsu

luip

entru

ciocnireape

rfecte

lasticălare

zolvareaproblem

elor/

situa

țiilor-prob

lemă.

3.9.Explicaream

ișcăriire

activ

eînbazalegiicon

ser-

văriiim

pulsu

lui.

•Legeaconservăriișitran

s-form

ăriien

ergieim

ecan

ice.

Aplicații

* Extin

dere:

Ciocnireape

rfecte

lastică

Lucr

ări d

e la

bora

tor:

5) „

Com

para

rea

lucr

ului

forţ

ei d

e el

astic

itate

cu

varia

ţia e

nerg

iei c

ineti

ce a

cor

pulu

i”;6)

„De

term

inar

ea c

oefic

ient

ului

de

frec

are

de a

lune

-ca

re, a

plic

ând

teor

ema

varia

ţiei e

nerg

iei c

ineti

ce”.

Prod

use

şcol

are:

–expe

rimen

trealizat;

–rapo

rtulpen

truexpe

rimen

t/investigații/lu

crare

delabo

ratorp

rezentat;

–prob

leme/situa

ții-problem

ărezolvate;

–comun

icareprezen

tată:„Pe

rpetuu

mm

obile.

Viseșire

alită

ți”/„Utiliza

reaen

ergieipoten

țiale

gravita

ționa

le”.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

* Expe

rimen

te:

–verifi

carealegiicon

servăriiim

pulsu

luiîncazul

ciocniriiabsolutelasticeadou

ăcorpuri.

* Rezo

lvăr

i de

prob

lem

ecuutiliza

realegiicon

servării

impu

lsuluim

ecan

ic(ciocnire

ape

rfecte

lastică).

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: impu

lsmecan

ic,teo

remavaria

țieiimpu

lsuluim

ecan

ic,legeacon

servăriiim

pulsu

luim

ecan

ic,

teorem

avaria

țieiene

rgieicineti

ce,ene

rgiapoten

țialăelastică,ciocnire

plastică/* e

lastică,m

ișcarere

activ

ă/de

recul.

IV. E

lem

ente

de

stati

că

4.1.Id

entifi

careacond

ițiilo

rîncarecorpu

lefectue

a-zăom

ișcaredetran

slație

saude

rotație

.4.2.Stabilireacon

dițiilorîncarecorpu

lseafl

ăîn

echilib

rudetran

slație

sauînechilibrude

rotație

.

•Echilib

rulu

nuicorpacțio

nat

defo

rțecoplan

arecon-

curente.Echilibrulde

tran

slație

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–echilib

rulcorpu

luiacționa

tdecâtevafo

rțe;

–de

term

inareapozițieicen

truluidegreu

tateal

figurilo

rplane

;

15

4.3.Aplicareacon

dițiilord

eechilib

ruîn

situațiicon-

crete.

4.4.Determinareapozițieicen

truluidegreu

tateal

figurilo

rplane

.4.5.Explicarealegăturiidintreen

ergiapo

tențialăși

stareadeechilib

rum

ecan

icîn

câm

pgravita

ționa

l.4.6.În

registrareaînta

belavalorilo

rmărim

ilorfi

zice

măsuratecucalculareaeroriiab

soluteșiaerorii

relativ

e.4.7.Ana

lizarezulta

telorm

ăsurărilo

refectua

teși

form

ulareacon

cluziilorprin

evaluareare

zulta

tului

obțin

ut.

4.8.Proiectareaacti

vitățilordeinvestigație

experi-

men

talăpen

tru/șisoluțio

nareasitua

țiilor-prob

lemă.

4.9.

*Ap

licareacon

dițiilord

eechilib

ruîn

cazulunu

icorpacționa

tdeforțecoplan

arearbitrare.

•Mom

entulforței.Echilib

rul

dero

tație

.Aplicații

•Ce

ntruld

egreu

tate.

Echilib

rulîncâmp

gravita

ționa

l

* Extin

dere:

Echilib

rulu

nuicorpacțio

nat

defo

rțecoplan

arearbitrare

–exem

plede

echilibrustab

il,in

stab

ilșiindiferent.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e privind:

–ap

licareacon

dițiilord

eechilib

ru;

–de

term

inareapozițieicen

truluidegreu

tateal

corpurilo

r.

Prod

use

şcol

are:

–expe

rimen

trealizat;

–rapo

rtulpen

truexpe

rimen

t/investigațiiprezentat;

–prob

leme/situa

ții-problem

ărezolvate;

–comun

icareprezen

tată:„De

term

inareapoziției

centruluid

egreu

tate”/„A

plicareacon

dițiilord

eechilib

rulacon

strucții”;

–proiectS

TEM/STE

AMre

aliza

t:„A

sigurarea

stab

ilitățiiechilibruluiîn

ingine

rie”.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

* Rezo

lvăr

i de

prob

lem

eprivindap

licareacon

dițiilor

deechilibruîncazulunu

icorpacțio

natd

eforțeco

-plan

arearbitrare.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: forțecon

curente,echilibrude

tran

slație

,echilibrude

rotație

,cen

truldegreu

tate,m

omen

tulforței.

V. O

scila

ții ş

i und

e m

ecan

ice

5.1.Ana

lizafeno

men

eloroscilatorii,u

tilizâ

ndm

ări-

milecaracteris

ticemișcăriioscilatoriișiond

ulatorii

(perioad

ă,frecvență,fa

ză,p

ulsație

,elong

ație,am-

plitu

dine

,lun

gimede

und

ă).

5.2.Descriereacanti

tativ

ăaoscilațiilorp

endu

lelor

elastic

șigravitațio

nal.

5.3.Investigareaexpe

rimen

talăaoscilațiilorm

ecanice

.

•Proceseoscilatoriiîn

natură

șiînte

hnică.M

ărim

icarac-

teris

ticemișcăriioscilatorii.

Pend

ululelastic.

Pend

ululgravitațio

nal.Mo-

delul„oscilatora

rmon

ic”.

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–mișcareaoscilatorie

;–oscilațiiamortizate;

–oscilațiifo

rțate;

–rezona

nța;

–form

areașipropa

gareaun

delortransversaleși

long

itudina

le;

–ob

servareain

terferen

țeișiadifracție

iund

elor

mecan

iceprod

usepe

suprafațaap

ei.

16

5.4.Descrierea,dinpun

ctdevede

reene

rgeti

c,a

oscilațiilora

mortizateșiaoscilațiilorforțate.

5.5.Aplicaream

ărim

ilorc

aracteris

ticemișcăriios-

cilatoriișiond

ulatorii(perioad

ă,frecvență,fa

ză,

pulsa

ție,elong

ație,amplitu

dine

,lun

gimede

und

ă)la

rezolvareaproblem

elor.

5.6.Estimareacon

secințelorfe

nomen

uluide

rezona

nță.

5.7.În

registrareaînta

belavalorilo

rmărim

ilorfi

zice

măsuratecucalculareaeroriiab

soluteșiaerorii

relativ

e.5.8.Ana

lizarezulta

telorm

ăsurărilo

refectua

teși

form

ulareacon

cluziilorprin

evaluareare

zulta

tului

obțin

ut.

5.9.Proiectareaacti

vitățilordeinvestigație

experi-

men

talăpen

tru/șisoluțio

nareasitua

țiilor-p

roblem

ă.5.10

.Ana

lizacalitati

văafe

nomen

elorde

interferen

țășidifracție

aund

elorm

ecan

iceșia

cond

ițiilo

rdeprod

ucereaacestorfen

omen

e.5.11

.Explicareaprodu

ceriișiaefectelorunu

iseism

(nivelcalita

tiv).

5.12

.Aplicareauno

rmăsurid

epreven

ireșiprotecție

înra

portcupo

sibileleefectealeseism

elor,d

eprotecție

fonicălautiliza

readiferitorsu

rsesono

reîn

diversesitua

ții.

5.13

.Utiliza

reacuno

ștințelorte

oreti

ceînexplicarea

unoraplicațiipractice(pen

dulă,amortizorautoetc.).

5.14

.* Aplicarealegilorrefl

exieișiare

fracție

iund

e-lorm

ecan

iceîndife

ritecontexte.

5.15

.* Ana

lizacanti

tativ

ăafeno

men

elorde

interferen

țășidifracție

aund

elorm

ecan

iceșia

cond

ițiilo

rdeprod

ucereaacestorfen

omen

e.

Conservareașitran

sforma-

reaen

ergieim

ecan

iceîn

mișcareaoscilatorie

.Oscilațiiamortizateși

oscilațiifo

rțate.Rezon

anța.

Aplicații

•Und

emecan

ice.Clasifi

carea

unde

lorm

ecan

ice(und

etran

sversaleșiund

elong

i-tudina

le).Ca

racteristic

ile

unde

lor.

•Principiullu

iHuy

gens.

Refle

xiașirefracția

und

e-lorm

ecan

ice(calita

tiv).

Interferen

țaund

elorm

e-canice(calita

tiv).Difracția

un

delorm

ecan

ice(calita

-tiv

).Elem

entedeacustic

ă.

Ultrasun

ete.In

frasun

ete.

Und

eseism

ice.Aplicații

* Extin

dere:

Compu

nereaoscilațiilor.

Ecua

țiaund

eiplane

.Re

flexiașirefracția

und

e-lorm

ecan

ice(can

titati

v).

Interferen

țaund

elorm

eca-

nice(can

titati

v)

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e:

–ap

licaream

ărim

ilorc

aracteris

ticemișcăriioscila-

toriișiond

ulatorii:elong

ație,vite

ză,accelerație,

energie,perioad

ă,frecvență,fa

ză,p

ulsație

,lun

gi-

mede

und

ă.

Lucr

ări d

e la

bora

tor:

7) „

Stud

iul p

endu

lulu

i ela

stic

şi de

term

inar

ea c

on-

stan

tei e

lasti

ce a

unu

i res

ort”

;8)

„St

udiu

l pen

dulu

lui g

ravi

taţio

nal ş

i det

erm

inar

ea

valo

rii in

tens

ităţii

câm

pulu

i gra

vita

ţiona

l/acc

eler

aţie

i că

derii

libe

re”.

Prod

use

şcol

are:

–expe

rimen

trealizat;

–rapo

rtulpen

truexpe

rimen

t/investigații/lu

crare

delabo

ratorp

rezentat;

–prob

leme/situa

ții-problem

ărezolvate;

–comun

icareprezen

tată:„Feno

men

ede

rezona

nță”/„Efectese

ismice”/„Efecteacustice”/

„Spă

rgătoruldevaluri”;

–proiectS

TEM/STE

AMre

aliza

t: „U

tiliza

reaultrasu-

netului”.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

* Rezo

lvăr

i de

prob

lem

eprivind:

–compu

nereaoscilațiilor;

–ecua

țiaund

eiplane

;–refle

xiașirefracția

und

elorm

ecan

ice,in

terferen

ța

unde

lorm

ecan

ice.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: o

scilatora

rmon

ic,o

scilațiiarm

onice,fa

ză,p

ulsație

,elong

ație,amplitu

dine

,rezon

anță,o

scilații

amortizateșiforțate,und

etran

sversale/lo

ngitu

dina

le,refl

exie,refracție,interferență,difracție

,prin

cipiullu

iHuy

gens.

17

La sf

ârși

tul c

lase

i a X

-a, e

levu

l poa

te:

•iden

tificapartic

ularită

țilemișc

ăriirecti

liniiun

iform

e,alem

ișcăriirecti

liniiun

iform

variateșialem

ișcăriicirculareun

iform

e,

cond

ițiileîn

careen

ergiamecan

icăsecon

servă;

•de

scrie

:mișc

areacorpu

rilor,folosindmod

eleleșiconcep

tele:p

unct

mat

eria

l, m

obil,

solid

, rig

id, c

orp

de re

ferin

ţă, s

istem

de

coor

dona

te, s

istem

de

refe

rinţă

, tra

iect

orie

, dep

lasa

re, d

istan

ţă p

arcu

rsă,

coo

rdon

ată,

vite

ză, v

iteză

med

ie, a

ccel

eraţ

ie, p

eri-

oadă

, fre

cven

ţă, v

iteză

ung

hiul

ară,

acc

eler

aţie

cen

trip

etă;calita

tivșican

titati

vconcep

tele:l

ucru

mec

anic

, put

ere

mec

anic

ă,

ener

gie

cine

tică,

ene

rgie

pot

enţia

lă, l

ucru

l for

ţelo

r con

serv

ative

, luc

rul f

orţe

lor d

e fr

ecar

e, im

puls

mec

anic

, leg

ea c

onse

rvăr

ii en

ergi

ei m

ecan

ice,

osc

ilaţii

le p

endu

lelo

r ela

stic

şi gr

avita

ţiona

l;•

recuno

aștecon

dițiileîn

careun

corppo

atefide

scriscaun

pun

ctm

aterialsau

caun

mob

il;•

reprezen

taîn

form

ăan

aliticășigrafică:legeamișc

ăriiînm

ișcareare

ctilinieuniform

ă,legeamișc

ăriișilegeavitezeiîn

mișc

areare

ctilinieuniform

variată;

•explica:re

lativ

itateamișc

ăriimecan

ice;interacțiune

acorpurilo

rdinUniversprin

forțede

atracție

gravitațio

nale,carede

-pind

demaselecorpurilo

rșid

istan

țadintreele;legăturaîntreen

ergiapo

tențialășistab

ilitateaechilibruluim

ecan

icîn

câm

pgravita

ționa

l;funcțio

nareamecan

ismelor(p

endu

lă,amortizatoretc.);produ

cereașiefecteleunu

iseism

;•

stab

ilicon

dițiileîn

carecorpulse

află

înechilibrude

tran

slație

sauînechilibrude

rotație

;•

determ

inapo

zițiacen

truluidegreu

tatealfi

gurilorplane

;•

expu

neprin

cipiile/le

giledinam

iciiînbazarelație

icau

ză-efect;

•de

scrie

,dinpun

ctdevede

reene

rgeti

c,oscilațiileamortizateșioscilațiilefo

rțate;

•estim

aconsecințelefe

nomen

uluiderezona

nță;

•completa/extrageinform

ațiileîntr-un/dintr-u

ngrafi

cși/sautabe

l;•

analiza

calita

tivfe

nomen

elede

interferen

țășidifracție

aund

elorm

ecan

ice,con

dițiiledeprod

ucereaacestorfen

omen

e;•

form

ulaconcluziiprin

evaluareare

zulta

tuluio

bținutîn

urm

amăsurărilo

refectua

te;

•comun

icarezulta

teleinvestigațiilore

xperim

entale;

•proiectaacti

vitățide

investigație

experim

entalăpen

tru/șisoluțio

nareasitua

țiilor-p

roblem

ă;

18

•ap

licaform

ulelemărim

ilorfi

zice,legile,p

rincipiilestud

iatelare

zolvareaproblem

elor/situ

ațiilor-problem

ă;

•argu

men

ta,p

rinre

zolvareadife

ritorsituații-prob

lemă,fa

ptulcălaoric

evitezăveh

icululparcurgeun

anu

mitdrum

(spa

țiu)d

efrân

are,caretreb

uieluatperman

entînconsiderarepe

ntruse

curitate;

•traversare

gulamen

tarstrăzile,caleafe

ratășise

poa

tedep

lasare

gulamen

tarc

umijloa

celedetran

sport;

•prop

uneun

planprop

riudemăsurip

entruform

areacom

portam

entului:de

prevenireșiprotecțieîn

rapo

rtcupo

sibilele

efectealese

ismelor;d

eprotecție

fonicălautiliza

readiferitorsu

rsesono

reîn

diversesituații.

Elem

ente

com

une

cu M

atem

atica

:-

Funcții(formaan

alitică,rep

rezentareagrafică);

- Utiliza

reașitran

sformareafo

rmulelor;

- Ope

rareașitran

sformareaunitățilordemăsură;

- Iden

tificarearelațiilord

eprop

orțio

nalitate;

- Utiliza

reamed

ieiaritmeti

ceadou

ăsaumaim

ultenum

erereale;

- Ecua

ții.Sistem

ede

ecuații;

- Ca

lcululputeriicuexpon

entîntreganu

merelorre

ale;

- Ope

rațiicurădă

cinipătratic

edintr-u

nnu

mărre

alnen

egati

v;-

Utiliza

reaprocen

telor;

- Elem

entedegeom

etrie

șitrigon

ometrie

;-

Ope

rațiicuvectori.

19

CLA

SA A

XI-A

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se

de în

văța

re re

com

anda

te

FIZI

CA M

OLE

CULA

RĂ Ş

I TER

MO

DIN

AM

ICĂ

I. N

oțiu

ni te

rmod

inam

ice

de b

ază.

Teo

ria c

ineti

co-m

olec

ular

ă a

gazu

lui i

deal

(TCM

)

1.1.Defi

nireaconcep

telor:

siste

m te

rmod

inam

ic,

star

ea si

stem

ului

term

odin

amic

, par

amet

ri de

star

e(T

, p, V

).1.2.Explicareafe

nomen

elorre

feritoa

relastructura

discretăasu

bstanței(d

ifuziu

neaetc.).

1.3.Descriereaprop

rietățilorgazuluiid

eal.

1.4.Utiliza

reamărim

ilorc

ureferirelastructuradis-

cretăasubstanței,afo

rmuleifu

ndam

entaleate

oriei

cine

tico-moleculareagazuluiide

al,aecuațieid

esta-

reagazuluiid

eal,aecua

țiilortransform

ărilo

rsim

ple

agazuluiide

allare

zolvareaproblem

elor.

1.5.Id

entifi

careado

men

iilordeap

licareînviațășiîn

tehn

icăatran

sformărilo

rsim

pleîngaze.

1.6.In

vestigareaexpe

rimen

talăatran

sformărilo

rsim

plealegazuluiide

al.

1.7.Înregistrareaîntabelava

lorilormărimilorfi

zicemă-

suratecu

calcu

lareaeroriia

bsoluteșiaeroriirelati

ve.

1.8.Ana

lizarezulta

telorm

ăsurărilo

refectua

teși

form

ulareacon

cluziilorprin

aprecierearezulta

tului

obțin

ut.

1.9.Proiectareaacti

vitățilordeinvestigație

experi-

men

talăpen

tru/șisoluțio

nareasitua

țiilor-prob

lemă.

1.10

.Utiliza

reareprezen

tăriigraficeatran

sformă-

rilorsimplelare

zolvareaproblem

elor/situ

ațiilor-

prob

lemă.

•Noțiunite

rmod

inam

icede

ba

ză.Sistemulte

rmod

i-na

mic.Stareasis

temului

term

odinam

ic.P

aram

etri

destare

•Mod

elulgazuluiid

eal.Fo

r-mulafund

amen

talăaTCM

agazuluiide

al.Tem

pera-

tura.

Ecua

țiadestareagazului

ideal.Tran

sformărisim

ple

alegazuluiide

al(e

cuațiile

tran

sformărilo

rsim

ple).

Reprezen

tareagrafi

căa

tran

sformărilo

rsim

pleale

gazuluiide

al

* Extin

dere:

Tran

sformareare

prezen

-tăriigraficeaun

uiproces/

cicludintr-un

sistem

de

coordo

nateîn

altsis

temde

coordo

nate

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–difuziu

nea;

–tran

sformărisim

ple:izotermă,izob

ară,izocoră.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e:–uti

lizaream

ărim

ilorfi

zicereferitoa

relastructura

discretăasu

bstanței;

–ap

licareafo

rmuleifu

ndam

entaleaTCM

;–ap

licareaecuațieid

estareagazuluiide

al;

–ap

licareare

prezen

tăriigraficeatran

sformărilo

rizo

term

e,izob

are,izocore.

–ap

licareaecuațiilortran

sformărilo

rizoterm

e,izo-

bare,izocore.

Lucr

ări d

e la

bora

tor:

1) „

Stud

iul t

rans

form

ării

izoba

re”;

2) „

Stud

iul t

rans

form

ării

izote

rme”

;3)

„St

udiu

l tra

nsfo

rmăr

ii izo

core

”.

Prod

use

şcol

are:

–expe

rimen

trealizat;

–rapo

rtulpen

truexpe

rimen

t/investigații/lu

crarede

labo

ratorp

rezentat;

–prob

leme/situa

ții-problem

ărezolvate.

20

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

* Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e:–tran

sformareare

prezen

tăriigraficeatran

sformă-

rilorsimpledintr-un

sistem

decoordo

nateîn

alt

sistemdecoordo

nate.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: sistemte

rmod

inam

ic,sistemîn

chis/de

schis/izo

lat,corp/sistemm

acroscop

ic,

stareasistem

ului,p

aram

etriidestare,tran

sformarede

stare/proces,e

cuațiedestare,con

dițiinormale,m

ișcarebrownian

ă,

tran

sformărisim

ple:izob

are,izoterme,izocore.

II. B

azel

e te

rmod

inam

icii

2.1.Explicareaprin

cipiuluiîn

tâialtermod

inam

iciica

legedeconservare.

2.2.Utiliza

reaecua

țieicalorim

etric

e,afo

rmuleira

n-da

men

tuluim

otoruluite

rmic,aprin

cipiuluiîn

tâial

term

odinam

iciipe

ntrutran

sformărileizotermă,izo-

coră,izoba

ră,adiab

aticălare

zolvareaproblem

elor/

situa

țiilor-prob

lemă.

2.3.Descriereaprincipiuluidefunc

ționa

ream

otoa

-relortermice.

2.4.Id

entifi

careașian

aliza

problem

elorecologice,

cauzatede

utiliza

reamotoa

relortermice.

2.5.In

vestigareaexpe

rimen

talăaproceselorc

alori-

metric

e.2.6.În

registrareaînta

belavalorilo

rmărim

ilorfi

zice

măsuratecucalculareaeroriiab

soluteșiaerorii

relativ

e.2.7.Ana

lizarezulta

telorm

ăsurărilo

refectua

teși

form

ulareacon

cluziilorprin

aprecierearezulta

tului

obțin

ut.

2.8.Proiectareaacti

vitățilordeinvestigație

experi-

men

talăpen

tru/șisoluțio

nareasitua

țiilor-prob

lemă.

•En

ergiainternă.Lucrulîn

term

odinam

ică.Can

titatea

decăldu

ră.C

oeficiențica-

loric

i.Ca

lorim

etrie

.Princip

iulîn

tâialtermo-

dinamicii.Transformarea

adiabatică

•Tran

sformareaene

rgiei

interneînlu

crumecan

ic.

Motoa

rete

rmice.Ran

da-

men

tulm

otoa

relorter-

mice.Aplicații.Polua

rea

med

iuluiambian

t

* Extin

dere:

Principiulald

oileaalte

r-mod

inam

icii.Relațialu

iMayer.Ecuațialu

iPoisson

.Mașinifrig

orifice

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–procesede

încălzire/răcire

asu

bstanței.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e privind:

–uti

lizareaecuațieicalorim

etric

e,afo

rmuleira

nda-

men

tuluim

otoruluite

rmic,aprin

cipiuluiîn

tâial

term

odinam

iciilacalcularealucrului,acan

tității

decăldu

rășiavariație

iene

rgieiinterne

întran

s-form

ărilesimplealegazuluiide

al.

Lucr

are

de la

bora

tor:

4) „

Dete

rmin

area

căl

durii

spec

ifice

de

topi

re a

une

i su

bsta

nţe”

.

Prod

use

şcol

are:

–expe

rimen

trealizat;

–rapo

rtulpen

truexpe

rimen

t/investigații/lu

crarede

labo

ratorp

rezentat;

–prob

leme/situa

ții-problem

ărezolvate;

21

2.9.* U

tiliza

rearelație

iluiM

ayer,aecuațieilui

Poiss

on,aprin

cipiuluiald

oileaalte

rmod

inam

iciila

rezolvareaproblem

elor/situ

ațiilor-problem

ă.2.10

.* Descriereaprincipiuluidefunc

ționa

rea

mașinilo

rfrig

orifice.

–comun

icări,referate,cercetăriprezen

tate:„Ap

li-careamotoa

relortermiceșiim

pactulacestora

asup

ram

ediuluiambian

t”etc.;

–proiectS

TEM/STE

AMre

aliza

t:„Ide

ntificareaprin

-cipa

lelorsursedepo

luareamed

iului.Măsurid

eredu

cereapoluă

riiîn

orizon

tullocal”.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

* Rezo

lvăr

i de

prob

lem

eprivinduti

lizareare

lație

ilui

Mayer,aecuațieiluiPoisson

,aprin

cipiuluiald

oilea

alte

rmod

inam

icii;

* Descriereaprincipiuluidefunc

ționa

ream

așinilo

rfrigorifice.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei:p

rocestermod

inam

ic,transform

areciclică,tran

sformaread

iaba

tică,

energieinternă,ecuațiecaloricăde

stare,căldu

răm

olară,cap

acita

tete

rmică,ecuațiecalorim

etric

ă.

III. L

ichi

de ş

i sol

ide.

Tra

nsfo

rmăr

i de

fază

3.1.Descriereafeno

men

elorsu

perficiale,afe

nome-

nelorc

apilare,asu

bstanțelorcris

talin

eșiam

orfe.

3.2.Utiliza

reamărim

ilor(coefi

cien

tuld

etensiune

supe

rficială,te

nsiune

amecan

ică,m

odulullu

iYou

ng,

coefi

cien

tuld

edilatarete

rmică)lare

zolvareapro-

blem

elor.

3.3.Utiliza

reaînviațacoti

dian

ăafeno

men

elorsu

-pe

rficialeșicapilare.

3.4.Estimareacon

secințelordilatăriite

rmiceîn

situa

țiicon

cretedinviațacotid

iană

.3.5.In

vestigareaexpe

rimen

talăafe

nomen

elorsu

-pe

rficialeșicapilare.

•Starealichidă.Fen

omen

esupe

rficiale.Fen

omen

ecapilare.D

ilatareaterm

ică

alichide

lor.Umidita

tea

aerului(calitati

v).A

plicații

•Stareaso

lidă.Sub

stan

țe

cristalin

eșisubstanțe

amorfe.D

eformareacorpu

-rilorso

lide.Dilatareaterm

i-căaso

lidelor

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Dem

onst

raţii

, exp

erim

ente

:–acțiu

neaforțeidetensiune

supe

rficială;

–feno

men

ede

suprafață;

–feno

men

ecapilare;

–dilatareasolid

elorșialichidelor.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e:–ap

licaream

ărim

ilor:coefi

cien

tuld

etensiune

su-

perficială,te

nsiune

amecan

ică,m

odulullu

iYou

ng,

coefi

cien

tuld

edilatarete

rmică.

22

3.6.În

registrareaînta

belavalorilo

rmărim

ilorfi

zice

măsuratecucalculareaeroriiab

soluteșiaerorii

relativ

e.3.7.Ana

lizarezulta

telorm

ăsurărilo

refectua

teși

form

ulareacon

cluziilorprin

aprecierearezulta

tului

obțin

ut.

3.8.Proiectareaacti

vitățilordeinvestigație

experi-

men

talăpen

tru/șisoluțio

nareasitua

țiilor-prob

lemă.

3.9.* D

escriereafeno

men

elor:vap

oriza

re–con

den-

sare,top

ire–so

lidificare,sub

limare–de

sublim

are.

3.10

.* Argum

entareacine

tico-molecularăade

form

ă-riim

ecan

iceșiadilatăriite

rmiceasolid

elor.

3.11

.* Aplicareafo

rmulelorpen

truum

idita

teaab

so-

lutășire

lativ

ălare

zolvareaproblem

elor/situ

ațiilor-

prob

lemă.

3.12

.* Măsurareaumidită

țiiaeruluicupsihrometrul.

* Extin

dere:

Tran

sformărid

efază:vap

o-rizare–cond

ensare,top

ire

–solid

ificare,sub

limare

–de

sublim

are.Umidita

tea

aerului(can

titati

v)

Lucr

are

de la

bora

tor:

5) „

Stud

iul u

nui f

enom

en su

perfi

cial

/cap

ilar”

.

Prod

use

şcol

are:

–expe

rimen

trealizat;

–rapo

rtulpen

truexpe

rimen

t/investigații/lu

crarede

labo

ratorp

rezentat;

–prob

leme/situa

ții-problem

ărezolvate;

–comun

icări,referate,cercetăriprezen

tate:„Fe

-no

men

ecapilareîn

viațacoti

dian

ășiînte

hnică”/

„Dilatareaterm

ică”etc.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

* Dem

onst

raţii

, exp

erim

ente

:–familiariza

reacucon

strucțiașiutiliza

reapsihrome-

trului,determinareaumidită

țiire

lativ

eaaerului;

* Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e:

–ap

licareafo

rmulelorpen

truum

idita

teaab

solutăși

relativ

ă.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei:stratsu

perficial,forțedecoeziune

/ade

ziune

,forțedetensiune

supe

rficială,coe

ficientdetensiune

supe

rficială,cap

ilar,corpcris

talin

,celulăelem

entară,corpam

orf,tensiune

mecan

ică,m

oddeelastic

itate,alung

irere

lativ

ă,dilatarete

rmică,

* umidita

teabsolută/relativ

ă,* p

unctderouă

,* higrometru,* p

sihrometru.

ELEC

TRO

DIN

AMIC

A

IV. E

lect

rost

atica

4.1.Descriereaproceselordincon

ductoa

relem

etali-

ceșidielectric

iîntr-un

câm

pelectrostatic

.4.2.Aplicaream

ărim

ilorc

aracteris

ticecâmpu

lui

electric(inten

sitateacâm

puluielectric

,poten

țialul

electric),alegiiluiCou

lomb,aprin

cipiului

supe

rpozițieicâm

purilor,alu

cruluicâm

puluielectric

șiaen

ergieipoten

țialelare

zolvareaproblem

elor.

•Câ

mpu

lelectric

șicarac-

teris

ticilelu

i.Intensita

tea

câmpu

luielectrostati

c.Co

nduc

toareșidielectrici

încâm

pelectrostatic

.

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–electriza

reacorpurilo

r;–lin

iilede

forțăalecâmpu

luielectrostati

c;–ecrana

reaelectrostatic

ă.

23

4.3.Argum

entareacalitati

văacaracteruluicon

ser-

vativ

alcâm

puluielectrostati

c.

4.4.Utiliza

reaform

ulelorcap

acită

țiielectric

eacon-

ductoruluiizolat,acap

acită

țiicon

densatoruluiplan

șiacapa

citățiiechivalen

teagrupă

riidecond

ensa-

toarelare

zolvareaproblem

elor.

4.5.In

vestigareaexpe

rimen

talăacon

densatoa

relor

electrice.

4.6.În

registrareaînta

belavalorilo

rmărim

ilorfi

zice

măsuratecucalculareaeroriiab

soluteșiaerorii

relativ

e.4.7.Ana

lizarezulta

telorm

ăsurărilo

refectua

teși

form

ulareacon

cluziilorprin

aprecierearezulta

tului

obțin

ut.

4.8.Proiectareaacti

vitățilordeinvestigație

experi-

men

talăpen

tru/șisoluțio

nareasitua

țiilor-prob

lemă.

4.9.Relatareadespreun

eleap

licațiialecond

uctoa-

relor,aledielectricilo

rșialecon

densatoa

relorîn

viațacotid

iană

.4.10

.*Utiliza

reaform

ulelorpen

trucalculullu

crului

câmpu

luielectric

ladep

lasareaun

eisa

rcinip

uncti

-form

eîntr-uncâmpne

omog

en,aene

rgieip

oten

țiale

acâmpu

luielectrostati

cne

omog

enlare

zolvarea

prob

lemelor.

4.11

.*Stud

iulcan

titati

valm

ișcăriipartic

ulelorîn

căr-

cateîn

câm

pelectric.

Perm

itivitateaelectricăa

med

iului

•Lucrulcâm

puluielectric

ladep

lasareaun

eisa

rcini

punc

tiformeîntr-uncâmp

omog

en.Ene

rgiapoten

țială

încâm

pelectrostatic

omo-

gen.Poten

țialulelectric

.Diferențade

poten

țial.

Tensiune

aelectrică

•Ca

pacitateaelectrică.Con

-de

nsatorul.A

plicații.Cap

a-citateaelectricăacond

en-

satoruluip

lan.Grupa

rea

cond

ensatoarelor.Ene

rgia

câmpu

luielectric

* Extin

dere:

Lucrulcâm

puluielectric

ladep

lasareaun

eisa

r-cinipun

ctiform

eîntr-un

câmpne

omog

en.Ene

rgia

potențialăîncâm

pelectro-

stati

cneo

mog

en.

Mișcareapa

rticulelorîncăr-

cateîn

câm

pelectric

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e privind:

–ap

licaream

ărim

ilorc

aracteris

ticecâmpu

luielec-

tric(inten

sitateacâm

puluielectric

,poten

țialul

electric),alegiiluiCou

lomb,aprin

cipiului

supe

rpozițieicâm

purilor,alu

cruluicâm

puluielec-

tricșiaene

rgieip

oten

țiale;

–reprezen

tareagrafi

căacâm

puluielectrostati

c;–calcululcap

acită

țiielectric

eacond

ensatoarelor

plan

eșiagrup

ărilo

rdecond

ensatoare;

–calcululene

rgieicâm

puluielectrostati

calcon

den-

satorului.

Lucr

are

de la

bora

tor:

6) „

Dete

rmin

area

cap

acită

ţii e

lect

rice

a un

ui c

onde

n-sa

tor”

.

Prod

use

şcol

are:

–expe

rimen

trealizat;

–rapo

rtulpen

truexpe

rimen

t/investigații/lu

crarede

labo

ratorp

rezentat;

–prob

leme/situa

ții-problem

ărezolvate;

–comun

icărip

rezentate:„Interacțiunielectrostati

ce

înnatură/încoti

dian

/întehn

ică”/„Ap

licareacon

-de

nsatoa

relorîntehn

ică”ș.a.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

*Rez

olvă

ri de

pro

blem

e privind:

–uti

lizareafo

rmulelorpen

trucalculullu

cruluicâm

-pu

luielectric

ladep

lasareaun

eisa

rcinip

uncti

for-

meîntr-uncâmpne

omog

en,alene

rgieip

oten

țiale

acâmpu

luielectrostati

cne

omog

en.

–stud

iulcan

titati

valm

ișcăriipartic

ulelorîn

cărcate

încâm

pelectric.

24

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei:câm

pelectric,câm

pelectrostatic

,liniide

forțăalecâmpu

luielectrostati

c,in

tensita

teacâmpu

lui

electric,p

oten

țialulelectric

,prin

cipiulsu

perpoziției,e

cran

areelectrostatic

ă,dipolelectric

,polariza

readielectricului,cap

acita

teelectric

ă,

cond

ensatore

lectric

,con

densatorplan,con

densatorvariabil.

V. E

lect

roci

netic

ă

5.1.AplicarealegiiluiOhm

pen

truopo

rțiune

de

circuitșip

entruun

circ

uitîntreg,alegiiluiJo

ule,a

form

ulelorlu

cruluicuren

tuluielectric

,aputerii,a

rand

amen

tuluicirc

uituluișiare

zistențeiechivalen

te

lare

zolvareaproblem

elor.

5.2.In

vestigareaexpe

rimen

talăaune

isursedecu-

rentelectric

.5.3.Relatareaaplicațiilorefectelorcuren

tuluielec-

tricșidescriereafunc

ționă

riiapa

ratelore

lectrocas-

nice.

5.4.În

registrareaînta

belavalorilo

rmărim

ilorfi

zice

măsuratecucalculareaeroriiab

soluteșiaerorii

relativ

e.5.5.Ana

lizarezulta

telorm

ăsurărilo

refectua

teși

form

ulareacon

cluziilorprin

aprecierearezulta

tului

obțin

ut.

5.6.Proiectareaacti

vitățilordeinvestigație

experi-

men

talăpen

tru/șisoluțio

nareasitua

țiilor-prob

lemă.

5.7.Elabo

rareastrategiilo

rdecompo

rtam

entîn

cazulrisc

urilo

rprovo

catedescurtcirc

uitșielectro-

cutare.

5.8.

*Ap

licarealegilorluiKirc

hhoff

șiafo

rmulelor

pentrușu

ntulampe

rmetrului,rezis

tențaad

ițion

alăa

voltm

etruluilarezolvareaproblem

elor.

5.9.

*Ca

lcululerorilorapa

ratelore

lectric

ede

măsurat

cuprezentareare

zulta

tuluifi

nalalm

ăsurărilo

r.

•Cu

rentelectric

șicirc

uitede

curentcon

tinuu

.Aplicații.

Intensita

teacurentului.Ten

-siu

neaelectrică.Legealu

iOhm

pen

truopo

rțiune

de

circuit.Gr

upareacon

duc-

toarelor.Lucrulșip

uterea

curentuluielectric

(Reactu-

aliza

re)

•Tensiune

aelectrom

otoa

re.

LegealuiO

hmpen

truun

circuitîntreg.Scurtcircuitul,

consecințe.R

anda

men

tul

circuituluielectric

.Grupa

rea

mixtăacon

ductoa

relor

•Instrumen

tedemăsurat

digitale,regulid

euti

lizare

* Extin

dere:

Legilelu

iKirc

hhoff

.Mări-

realim

iteid

emăsurarea

instrumen

telore

lectric

ede

măsurat.P

oten

țiometrul.

Erorileapa

ratelore

lectric

ede

măsurat

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

–reactualiza

reașisis

temati

zareacuno

ștințelorla

tema:„C

uren

tulelectric

con

tinuu

”.

Expe

rimen

te:

–stud

iulexperim

entalalcirc

uitelorînserie

,paralel

șimixt;

–măsuraream

ărim

ilorc

aracteris

ticecurentului

electriccumultim

etrul.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e privind:

–ap

licaream

ărim

ilorșialegilorfi

zicecaracteristic

efeno

men

elorelectric

e(in

tensita

teacurentului

electric,ten

siune

aelectrică,re

zistențaelectrică,

rezis

tivita

tea,lu

crulșiputereacuren

tuluielectric

,tensiune

aelectrom

otoa

re,rezistențainterio

ară,

legealuiO

hm,legealu

iJou

le,ran

damen

tulcirc

u-itu

lui);

–calcululcostuluiene

rgieielectric

econsum

ate.

Lucr

ări d

e la

bora

tor:

7) „

Dete

rmin

area

rezis

tenţ

ei in

terio

are

şi a

TEM

a

unei

surs

e de

cur

ent”

;8)

„De

term

inar

ea re

zistiv

ităţii

unu

i con

duct

or”.

25

Prod

use

şcol

are:

–expe

rimen

trealizat;

–rapo

rtulpen

truexpe

rimen

t/investigații/lu

crarede

labo

ratorp

rezentat;

–prob

leme/situa

ții-problem

ărezolvate;

–comun

icări,referate,p

roiectSTEM/STE

AMdes-

pre:aplicațiileefectelorc

uren

tuluielectric

(în

viațacotid

iană

,întehn

ică,în

procesete

hnolog

ice,

înștiință,în

med

icinăș.a.);scurtcirc

uitulșisecuri-

zareacircuitelore

lectric

e;–proiectS

TEM/STE

AMprezentat:„Mijloa

cede

tran

sporte

lectric

e”.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

* Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e privind:

–ap

licarealegilorluiKirc

hhoff

șiafo

rmulelorpen

-trușuntulampe

rmetrului,rezis

tențaad

ițion

alăa

voltm

etrului;

–calcululerorilorapa

ratelore

lectric

ede

măsuratcu

prezen

tarearezulta

tuluifi

nalalm

ăsurărilo

r.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: ten

siune

electromotoa

re,forțeexterioare/secund

are,re

zistențăinterio

ară,

rand

amen

tulcirc

uituluielectric

,scurtcircuit,rezis

tențăfuzib

ilă,* ș

unt.

VI. C

uren

tul e

lect

ric în

dife

rite

med

ii

6.1.Ana

lizade

pend

ențeirezistiv

itățiidetempe

ratu-

răadife

ritorsu

bstanțeșiafeno

men

uluisu

pracon

-du

ctibilitate.

6.2.Explicareacalita

tivăacond

ucție

ielectric

eîn

metale,se

micon

ductoa

re,electroliți,gazeșiîn

tu-

buricura

zecatod

ice.

•Cu

rentulelectric

înm

etale.

Depe

nden

țare

zistiv

ității

metalelordetempe

ratură.

Supracon

ducti

bilitatea

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–principiuldefuncțio

nareadiode

isem

icon

ductoa

re;

–curentulelectric

înelectroliți;

–ionizareagazelor;

–tip

urid

ede

scărcăriîngaze;

–tubu

ricura

zecatod

ice.

26

6.3.Descriereaprincipiuluidefunc

ționa

reafo

tore-

zistorului,aterm

orezistoruluișiadiode

isem

icon

-du

ctoa

re.

6.4.Id

entifi

careaun

orposibilitățipractic

ede

apli-

careacuren

tuluielectric

îndife

ritemed

ii(în

viața

cotid

iană

/întehn

ică).

6.5.Elabo

rareastrategiilo

rdecompo

rtam

entînca-

zulrisc

urilo

rcau

zatedetrecereacuren

tuluielectric

prindife

ritemed

ii.6.6.

*De

scrie

reaprincipiuluidefunc

ționa

reatran

zis-

torului.

6.7.

*Ap

licarealegilorluiOhm

,alu

iJou

le(înteoria

electron

icăametalelor),aelectrolize

i,aform

ulei

energieideionizarelare

zolvareaproblem

elor.

•Cu

rentulelectric

înse

mi-

cond

uctoare.Aplicațiiale

semicon

ductoa

relor(foto-

rezis

torul,term

orezistorul,

diod

asemicon

ductoa

re)

•Cu

rentulelectric

în

electroliți(calita

tiv).

Aplicațiipractic

ealeelec-

trolize

i•Cu

rentulelectric

îngaze

(calita

tiv).Plasma.Aplicații

•Cu

rentulelectric

învid(ca-

litati

v).A

plicații

* Extin

dere:

LegealuiO

hmșilegealui

Jouleînte

oriaelectronică

ametalelor.A

plicațiiale

semicon

ductoa

relor(tran

-zis

torul).Curen

tulelectric

înelectroliți.Legileelec-

trolize

i.Cu

rentulelectric

în

gaze(can

titati

v).C

uren

tul

electricîn

vid(can

titati

v)

Prod

use

şcol

are:

–expe

rimen

trealizat;

–rapo

rtulpen

truexpe

rimen

t/investigațiiprezentat;

–prob

leme/situa

ții-problem

ărezolvate;

–comun

icări,referateprezentate;

–proiectS

TEM/STE

AMdespreap

licațiilecurentului

electricîn

dife

ritemed

ii(în

viațacoti

dian

ă,în

teh-

nică,înprocesetehn

olog

ice,în

știință,în

med

icină

ș.a.)p

rezentat;

–proiectS

TEM/STE

AMre

aliza

t:„A

plicațiialedispo-

zitivelorsem

icon

ductoa

reșialecirc

uitelorintegra-

teîn

indu

stria

electronică”.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

* Expe

rimen

te:

–principiuldefunc

ționa

reatran

zistorului.

* Rezo

lvăr

i de

prob

lem

eprivindap

licarealegilorlui

Ohm

,alu

iJou

le(înteoriaelectronicăam

etalelor),a

electrolize

i,aform

uleiene

rgieid

eionizare.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei:coe

ficientdetempe

raturăalrezistiv

ității,sup

racond

uctib

ilitate,tem

peraturăcriti

că,

semicon

ductor,con

ducțiein

trinsecă/extrin

secă,impu

ritățid

onoa

re/accep

toare,jo

ncțiu

nep-n,fotorezistor,term

orezistor,

diod

ă,diodă

luminisc

entă,* t

ranzistor.

27

La sf

ârși

tul c

lase

i a X

I-a, e

levu

l poa

te:

•iden

tificadom

eniilede

aplicareînviațășiîn

tehn

icăatran

sformărilo

rsim

pleîngaze;

•de

scrie

:proprietățilegazuluiide

al,alesu

bstanțelorcris

talineșiam

orfe;fen

omen

elesupe

rficiale,fe

nomen

elecapilare;p

ro-

ceseledincon

ductoa

relem

etaliceșidielectriciafla

teîn

câm

pelectrostatic;p

rincipiuldefuncțio

nareauno

rapa

rateelectro-

casnice,afo

torezis

torului,aterm

orezistoruluișiadiode

isem

icon

ductoa

re/lu

minisc

ente;

•recuno

așteșiana

lizaprob

lemeleecolog

ice,cau

zatedeuti

lizaream

otoa

relortermice;

•explica:fe

nomen

eleterm

icepe

bazaconcep

țieid

esprestructuradiscretăasu

bstanței(d

ifuziu

nea,vap

oriza

reaetc.);princi-

piulîntâialtermod

inam

iciicalegedeconservare;con

ducțiaelectric

ăînm

etale,se

micon

ductoa

re,electroliți,gazeșiîn

tubu

ricura

zecatod

ice(calita

tiv);

•argu

men

tacalita

tivcaracterulcon

servati

valcâm

puluielectrostati

c;•

expu

ne:aplicațiilefeno

men

elorsu

perficialeșicapilareîn

viațacoti

dian

ă;une

leaplicațiialecond

uctoarelor,d

ielectric

ilorși

cond

ensatoarelorîn

tehn

ică/înviațacoti

dian

ă;aplicațiilecurentuluielectric

șialeefectelorcuren

tuluiîndiferitemed

iiîn

viațacotid

iană

/întehn

ică;

•estim

aconsecințeledilatăriite

rmiceînsituațiiconcretedinviațacoti

dian

ă;•

completa/extrageinform

ațiileîntr-un/dintr-u

ngrafi

cși/sautabe

l;•

form

ulaconcluziiprin

evaluareare

zulta

tuluio

bținutîn

urm

amăsurărilo

refectua

te;

•prezen

tașiinterpretare

zulta

teleinvestigațiilore

xperim

entale;

•proiectaacti

vitățide

investigație

experim

entalăpen

tru/șisoluțio

nareasitua

țiilor-p

roblem

ă;•

aplicaform

ulelemărim

ilorfi

zice,legile,p

rincipiilestud

iatelare

zolvareaproblem

elor/situ

ațiilor-problem

ă;

•prop

uneun

planprop

riudemăsurid

epreven

ireșidim

inua

reaîn

călziriigloba

le;

•elab

orastrategiid

ecompo

rtam

entîncazulrisc

urilo

rdescurtcirc

uitșid

etrecereacurentuluielectric

prin

dife

ritemed

ii.

28

Elem

ente

com

une

cu M

atem

atica

:–

Funcții(formaan

alitică,rep

rezentareagrafică);

–* Derivatafuncție

i;–

Utiliza

reașitran

sformareafo

rmulelor;

–Ope

rareașitran

sformareaunitățilordemăsură;

–Iden

tificarearelațiilord

eprop

orțio

nalitate;

–Utiliza

reamed

ieiaritmeti

ceadou

ăsaumaim

ultenum

erereale;

–Ecua

ții.Sistem

ede

ecuații;

–Ca

lcululputeriicuexpon

entîntreganu

merelorre

ale;

–Ope

rațiicurădă

cinipătratic

edintr-u

nnu

mărre

alnen

egati

v;–

Utiliza

reaprocen

telor;

–Elem

entedegeom

etrie

șitrigon

ometrie

;–

Ope

rațiicuvectori.

29

CLA

SA A

XII-

A

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se

de în

văța

re re

com

anda

te

I. El

ectr

omag

netis

m

1.1.In

vestigareaexpe

rimen

talăaacțiuniicâm

pu-

luim

agne

ticasupracond

uctoarelorparcursede

curentelectric

.1.2.Descriereamișcăriipurtătorilordesarcină

electricăîncâm

pmagne

tic.

1.3.Explicareafe

nomen

uluideindu

cțieelectro-

magne

ticășiau

toindu

cție.

1.4.Aplicareafo

rmuleifo

rțeielectromagne

tice

(Ampe

re),aform

uleifo

rțeiLoren

tz,afo

rmulei

fluxuluicâm

puluim

agne

tic,alegiiind

ucție

ielec-

trom

agne

tice,are

guliilu

iLen

z,ain

ductan

ței,a

energieicâm

puluim

agne

ticlare

zolvareaproble-

melor/situ

ațiilor-problem

ă.1.5.Id

entifi

careado

men

iilordeap

licațiepracti

că

ainteracțiunilorm

agne

tice,ain

ducțieielectro-

magne

ticeșiaau

toindu

cției.

1.6.Ana

lizarezulta

teloro

bservărilorefectua

teși

form

ulareacon

cluziilorprin

evaluareare

zulta

tu-

luio

bținut.

1.7.Proiectareaacti

vitățilordeinvestigație

ex-

perim

entalăpen

tru/șisoluțio

nareasitua

țiilor-

prob

lemă.

1.8.

*Explicareacalita

tivăaprincipiuluide

func

ționa

reaacceleratoa

relord

epa

rticuleele-

men

tare.

1.9.

*Utiliza

reape

rmeabilitățiimagne

ticeame-

diuluilare

zolvareaproblem

elor.

•Câ

mpu

lmagne

ticalcu-

rentuluielectric

.Ind

ucția

magne

tică.M

ișcareapu

rtă-

torilordesarcinăelectrică

încâm

pmagne

ticomog

en.

Aplicațiipractic

e.Spe

ctro-

grafuldemasă

•Fluxulm

agne

tic.Ind

ucția

electrom

agne

tică.Legealu

iFarada

y.RegulaluiLen

z.

Aplicațiipractic

eale

indu

cțieielectromagne

tice

•Feno

men

ulde

autoindu

cție.Ind

uctanța

circuituluielectric

.Ene

rgia

câmpu

luim

agne

tic

* Extin

dere:

Acceleratoarede

partic

ule

elem

entare(C

iclotron

ul).

Perm

eabilitateam

agne

tică

amed

iului.Feromagne

tici,

paramagne

ticișid

iamagne

-tic

i.Ap

licații

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Reac

tual

izare

a cu

noşti

nţel

or:

–forțaelectrom

agne

tică;

–regu

lam

âiniid

repte;

–regu

lam

âiniistâng

i.

Expe

rimen

te:

–spectrulcâm

puluim

agne

ticalu

nuim

agne

tperma-

nent,alu

nuicon

ductorre

ctilin

iu,alu

nuisolen

oidșial

uneisp

ireparcursede

curen

t;–acțiu

neacâmpu

luim

agne

ticasupracond

uctoarelor

parcursedecurentelectric

;–de

mon

strareafeno

men

uluideindu

cțieelectromag-

netic

ășide

autoind

ucție

;–ilu

strarearegu

liilu

iLen

zșistabilirease

nsuluicuren

tu-

luid

eindu

cție.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e privind:

–ap

licareafo

rmuleifo

rțeielectromagne

tice(Ampe

re),

aform

uleifo

rțeiLoren

tz,afo

rmuleifluxuluicâm

pului

magne

tic,alegiiind

ucție

ielectromagne

tice,are

gulii

luiLen

z,ain

ductan

ței,aen

ergieicâm

puluim

agne

tic.

Lucr

are

de la

bora

tor:

1) „

Stud

iul a

cţiu

nii c

âmpu

lui m

agne

tic a

supr

a co

nduc

-to

arel

or p

arcu

rse

de c

uren

t ele

ctric

”.

30

Prod

use

şcol

are:

–expe

rimen

trealizat;

–rapo

rtulpen

truexpe

rimen

t/investigații/lu

crarede

labo

ratorp

rezentat;

–prob

leme/situa

ții-problem

ărezolvate;

–comun

icărip

rezentate:„Ap

licațiialecâmpu

luim

ag-

netic

”/„Câm

pulm

agne

ticalPăm

ântului.Procesefizice

caredeterminăprotecția

con

traradiațiilorcosmice”.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

* Descriereaprincipiuluidefunc

ționa

reaciclotron

ului.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: fl

uxm

agne

tic,forțaLoren

tz,spe

ctrografdemasă,in

ducțieelectromagne

tică,re

gulaLen

z,

autoindu

cție,ind

uctanță,* p

ermeabilitatemagne

tică,* fe

romagne

tici,pa

ramagne

tici,

* diamagne

tici,

* acceleratordepa

rticuleelemen

tare,

* ciclotron

.

II. C

uren

t ele

ctric

alte

rnati

v

2.1.Descriereamod

alită

țilordegene

rareat.e.

m.alte

rnati

ve.

2.2.Com

parareamărim

ilorc

ecaracterize

ază

curentulalte

rnati

vcum

ărim

ilececaracterize

ază

curentulcon

tinuu

.2.3.Rezolvareaprob

lemelorcuap

licaream

ărim

i-lorc

aracteris

ticecurentuluialte

rnati

v:in

tensita

-teașitensiune

ainstan

tane

e,valorileefecti

veale

intensită

țiișialete

nsiuniialte

rnati

ve,frecven

ța,

perio

ada,pulsația

,faza,defazajul,valoa

reaefec-

tivăatensiuniișiain

tensită

ții;rezistențaactiv

ă,

reactanțaindu

ctivă,reactan

țacap

acitivă,p

ute-

reaactiv

ă,ra

port/coe

ficientdetran

sformare.

2.4.Explicareaprin

cipiuluidefunc

ționa

rea

tran

sformatorului.

•Gen

erareate

nsiuniielec-

trom

otoa

realte

rnati

ve.

Curentulelectric

alte

rnati

v.

Mărim

icaracteris

tice

•Circuiteid

ealedecurent

electricalte

rnati

vcure

zis-

tor,bo

bină

șicon

densator.

Reprezen

tareaprinfa

zori.

Putereaactiv

ăîncirc

uitd

ecurentalte

rnati

v•Tran

sformatorul.

Tran

sportulene

rgieielec-

triceladistanțemari

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–gene

rareatensiuniielectromotoa

realte

rnati

ve;

–construc

țiașiprin

cipiuldefunc

ționa

reatran

sforma-

torului.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e privind:

–calcululm

ărim

ilorc

aracteris

ticecurentuluialte

rnati

v:

intensita

teașitensiune

ainstan

tane

e,valorileefecti

ve

aleintensită

țiișialete

nsiuniialte

rnati

ve,frecven

ța,

perio

ada,pulsația

,faza,defazajul,valoa

reaefectiv

ăa

tensiuniișiain

tensită

ții;rezistențaactiv

ă,re

actanța

indu

ctivă,reactan

țacap

acitivă,p

utereaacti

vă.

31

2.5.Evaluareaproblem

elortran

sportuluiene

rgi-

eielectric

eladistanțemari.

2.6.Formareacom

portam

entuluicon

știen

tla

utilizareacuren

tuluialte

rnati

v.2.7.

*Re

zolvareaproblem

elorcuap

licaream

ă-rim

ilorc

aracteris

ticecurentuluialte

rnati

v:

impe

danță,fa

ctordecalitate,fa

ctordepu

tere,

puterere

activ

ă,putereap

aren

tă.

* Extin

dere:

Circuitedecurentalte

r-na

tivRL,RC,RLClegateîn

serie

.Putereaîn

circ

uitd

ecurentalte

rnati

v.Rep

re-

zentareaprin

fazori

Lucr

are

de la

bora

tor:

2) „

Stud

iul t

rans

form

ator

ului

”.

Prod

use

şcol

are:

–expe

rimen

trealizat;

–rapo

rtulpen

truexpe

rimen

t/investigațiiprezentat;

–prob

leme/situa

ții-problem

ărezolvate;

–comun

icări,referate,cercetăriprezen

tate:„Av

anta-

jeleutiliză

riicuren

tuluialte

rnati

v”/„Gen

eratoa

rede

curentalte

rnati

v”/„Diminua

reapierde

rilorene

rgeti

ce

latran

sportulene

rgieielectric

epe

distanțemari”/

„Coo

perareadiferitorstatelacreareare

țeleiene

rge-

ticeun

ice”.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

* Rezo

lvăr

i de

prob

lem

eprivindstud

iulcirc

uitelorR

L,RC,

RLCserie

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: curen

talte

rnati

v,te

nsiune

alte

rnati

vă,valoriinstantan

ee,valoriefecti

vealete

nsiuniișiale

intensită

țiicuren

tuluialte

rnati

v,re

zistențăactiv

ă,re

actanțăindu

ctivă,reactan

țăcap

acitivă,* im

peda

nță,defazaj,p

utereactiv

ă,* p

uterereac-

tivă,* p

utereap

aren

tă,transform

ator,rap

ort/coefi

cien

tdetran

sformare,* fa

ctordecalitate,* rezon

anțate

nsiunilor,

* form

ulaluiTho

mson.

III. O

scila

ții ş

i und

e el

ectr

omag

netic

e

3.1.Descrierea,dinpun

ctdevede

reene

rgeti

c,a

oscilațiilorlibereîncirc

uitulo

scilant.

3.2.Stabilireaana

logieidintreoscilațiileelectro-

magne

ticeșioscilațiilem

ecan

ice.

3.3.Descriereacalitati

văaprodu

ceriicâm

pului

electrom

agne

ticșiapropa

găriiund

eielectro-

magne

tice.

3.4.Aplicareare

lațiilord

intremărim

ilecaracte-

ristic

eun

deielectromagne

ticelare

zolvareapro-

blem

elor/situ

ațiilor-problem

ă.

•Oscilațiielectromagne

tice

libereșiforțate.Circ

uitul

oscilant.A

nalogiadintre

oscilațiileelectromagne

tice

șioscilațiilem

ecan

ice

•Câ

mpu

lelectromagne

tic.

Und

eelectrom

agne

tice.

Clasificareaun

delore

lec-

trom

agne

tice.Aplicații

practic

e

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–de

mon

strareainterferen

țeișiadifracție

ilum

inii.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e privind:

–calcululparam

etrilorcirc

uiteloro

scilante;

–ap

licareafo

rmulelorcaracteris

ticeun

delore

lectro-

magne

tice;

32

3.5.Id

entifi

careaun

ordom

eniide

aplicații

științifi

ceșite

hnicealeun

delore

lectromagne

tice.

3.6.Estimareaacțiuniib

iologiceaund

elor

electrom

agne

ticeșiap

licareauno

rmăsurid

eprotecție

am

ediuluișiaproprieip

ersoan

eîn

utilizareapracti

căaacestora.

3.7.Utiliza

reaconcep

telorșiafo

rmulelorce

caracterize

azăinterferen

țașidifracția

luminii

(und

ecoeren

te,d

rumopti

c,drumgeo

metric

,ta-

blou

deinterferen

ță,con

diția

deform

areamaxi-

melorșiam

inim

elordeinterferen

ță,interfran

jă,

lățim

easp

ectrului,formularețeleid

edifracție

)la

rezolvareaproblem

elor/situ

ațiilor-problem

ă.3.8.Investigareaexperim

entalăare

țeleidedifra

cție.

3.9.Descriereacalitati

văafe

nomen

elorde

interferen

ță,d

ifracție

șipolariza

realu

miniiîntâl-

niteîn

naturășiînte

hnică.

3.10

.Înregistrareaîn

tabe

lavalorilo

rmărim

ilor

fizicemăsuratecucalculareaeroriiab

soluteșia

eroriirelativ

e.3.11

.Ana

lizarezulta

telorm

ăsurărilo

refectua

teși

form

ulareacon

cluziilorprin

evaluareare

zulta

tu-

luio

bținut.

3.12.Proiectareaactivitățilordeinvestigație

experi-

mentalăpentru

/șisoluționareasituațiilor-p

roblem

ă.3.13

.*Explicareaprin

cipiilo

rrad

iocomun

icației.

3.14

.*Ap

licareacon

ceptelorcecaracterize

ază

interferen

ța(lam

acufe

țeplan-pa

ralele,ine

lele

luiN

ewton),aung

hiuluidepo

larizareBrew

sterși

aform

uleiin

tensită

țiilu

miniiîm

prăștia

telare

zol-

vareaprob

lemelor.

•Interferen

țașidifracția

luminii.Disp

ozitivu

lYou

ng.

Rețeau

ade

difracție

.Îm

prăștie

realuminii(cali-

tativ

).Po

lariz

arealu

minii

(calita

tiv).Ap

licațiipractic

e

* Extin

dere:

Principiile

radiocom

unicației.Lamacu

fețeleplan-pa

ralele.Ine

lele

luiN

ewton.Interferom

etru.

Polariz

arealu

minii,

Împrăștie

realuminii(can

-titati

v)

–ap

licareacon

ceptelorșiafo

rmulelorcecaracterize

a-zăin

terferen

țașidifracția

luminii(und

ecoeren

te,

drum

opti

c,drumgeo

metric

,con

diția

deform

area

maxim

elorșim

inim

elordeinterferen

ță,interfran

jă,

lățim

easp

ectrului,formularețeleid

edifracție

).

Lucr

are

de la

bora

tor:

3) „

Dete

rmin

area

lung

imii

de u

ndă

a lu

min

ii cu

aju

toru

l re

ţele

i de

difr

acţie

”.

Prod

use

şcol

are:

–expe

rimen

trealizat;

–rapo

rtulpen

truexpe

rimen

t/investigații/lu

crarede

labo

ratorp

rezentat;

–prob

leme/situa

ții-problem

ărezolvate;

–comun

icări,referateșicercetăriprezen

tate:„Istoria

de

scop

eririiu

ndelorelectromagne

ticeșiîncepu

tul

ereira

diou

lui”/„* A

plicareaund

elorelectromagne

ti-cepen

trucomun

icarealadistanță”/„

* Rad

iolocația

”/„A

plicațiipractic

ealeinterferen

țeișialedifracție

iluminii(in

terferom

etru,h

olog

rafia

etc.)”ș.a.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

* Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e privind:

–ap

licareacon

ceptelorcecaracterize

azăinterferen

ța

(lamacufe

țeplan-pa

ralele,ine

lelelu

iNew

ton);

–ap

licareaung

hiuluidepo

larizareBrew

sterșiafo

rmu-

leiinten

sitățiiluminiiîm

prăștia

te.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: o

scilațiielectromagne

tice,circ

uito

scilant,interferență,difracție

,polariza

re,tab

loude

interferen

ță,m

axim

/minim

deinterferen

ță,d

rumgeo

metric

,drumopti

c,in

terfranjă,re

țeade

difracție

,spe

ctrudedifracție

,* împrăștie

rea

luminii,* in

eleleluiN

ewton,* u

nghiulBrewster.

33

FIZI

CA M

OD

ERN

Ă

IV. E

lem

ente

de

teor

ie a

rela

tivită

ții re

strâ

nse

4.1.Descriereamișcăriicorpu

luiînrapo

rtcu

diferitesis

temede

referin

țăin

erția

lepeba

za

mecan

iciiclasice.

4.2.Descriereaun

orm

ișcărișiaun

orin

teracțiuni

cuutiliza

reaelem

entelord

edina

micărelativ

istă.

4.3.Aplicareadep

ende

nțeim

aseideviteză,a

form

uleiim

pulsu

luirelati

vistșialegăturiidintre

masășien

ergielare

zolvareaproblem

elor.

4.4.

*Interpretareacaracteruluisimultane

ității,

durateișiadistanțeidinperspectiv

amecan

icii

clasice,re

spectiv

ate

orieirelati

vitățiire

strânse.

4.5.

*Ap

licareacon

secințelortran

sformărilo

rLo-

renz,are

lație

ipen

trucompu

nerearelativ

istăa

vitezelorlarezolvareaproblem

elor.

•Ba

zelete

orieirelati

vității

restrânse.Prin

cipiul

relativ

itățiiîn

mecan

ica

clasică.Postulatelete

oriei

relativ

itățiire

strânse

•Elem

entededina

micăre-

lativ

istă.

Principiulfu

ndam

entalal

dina

micii.Relațiadintre

masășien

ergie

* Extin

dere:

Tran

sformărileLoren

tz.

Consecințe.C

ompu

nerea

relativ

istăavite

zelor

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

–rezolvărid

eprob

lemecuaplicareadep

ende

nțeim

a-seid

eviteză,afo

rmuleiim

pulsu

luirelati

vistșialegă

-turiidintremasășien

ergie.

Prod

use

şcol

are:

–prob

lemerezolvate;

–comun

icări,referateșicercetăriprezen

tate:„Prem

i-selecreăriiteorieirelati

vitățiire

strânse”/„Mecan

ica

clasicășimecan

icarelativ

istă”ș.a.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

* Rezo

lvăr

i de

prob

lem

ecuaplicareacon

secințelortran

s-form

ărilo

rLoren

tz,are

lație

ipen

trucompu

nerearelati-

vistăavitezelor.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: teo

riare

lativ

itățiire

strânse,prin

cipiulre

lativ

itățiiîn

mecan

icaclasică,postulatelete

oriei

relativ

itățiire

strânse,fo

rmulaluiEinsteinpe

ntruene

rgie,impu

lsrelativ

ist,*relati

vitateasim

ultane

ității,*relativ

itateaintervalelordetim

p,

*relati

vitateadimen

siunilorlon

gitudina

le,*

tran

sformărilelu

iLoren

tz.

V. E

lem

ente

de

fizic

ă cu

antic

ă

5.1.In

vestigareaexpe

rimen

talăîn

labo

rator/în

labo

ratorv

irtua

lalegilore

fectuluifo

toelectric

extern.

5.2.Explicareaefectuluifo

toelectricextern,

aesen

țeiipo

tezeiluiPlanckde

sprecua

ntade

en

ergie,aesențeiip

otezeilu

ideBrog

lielade-

scrie

reainteracțiunilord

inpun

ctdevede

reon-

dulatoriu

-corpu

scular.

•Efectulfotoe

lectric

extern.

Legileefectuluifo

toelectric

extern.C

uantăde

ene

rgie.

Fotonu

l.Ap

licațiipractic

ealeefectuluifotoe

lectric

extern

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–efectulfotoe

lectric

extern;

–func

ționa

reaceluleifotoe

lectric

e.

34

5.3.Aplicareafo

rmulelorene

rgiei,amaseișia

impu

lsuluifoton

ului,alegilore

fectuluifo

toe-

lectric

,aecuațieiluiEinsteinpe

ntrufo

toefectla

rezolvareaproblem

elor.

5.4.Id

entifi

careado

men

iilordeap

licareaefec-

tuluifotoe

lectric

extern.

5.5.Id

entifi

carea,în

cazuluno

rsitu

ațiiconcrete,

amod

uluideab

orda

reond

ulatoriusa

ucorpus-

culara

naturiiluminiiînsc

opulune

idescrieri

adecvate.

5.6.

*Mod

elareadifracție

ielectronilorp

ecristale

(calita

tiv),de

scrie

reafunc

ționă

riim

icroscop

ului

electron

ic(aspectegen

erale).

5.7.

*Ap

licareafo

rmuleipresiu

niilum

iniilare

zol-

vareaprob

lemelor.

•Prop

rietățileon

dulatorii

alemateriei.Ipotezaluid

eBrog

lie.D

ualismulund

ă-corpuscul

* Extin

dere:

Presiune

aluminii.

Difracția

electronilor.Mi-

croscopu

lelectronic

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e privind:

–ap

licarealegilore

fectuluifo

toelectricexternșia

ecua

țieiluiEinstein;

–calcululene

rgiei,alm

aseișialimpu

lsuluifoton

ului.

Prod

use

şcol

are:

–expe

rimen

trealizat;

–rapo

rtulpen

truexpe

rimen

t/investigațiiprezentat;

–prob

leme/situa

ții-problem

ărezolvate;

–comun

icări,referateșicercetăriprezen

tate:„Ap

lica-

reaefectuluifotoe

lectric

externîndife

ritedo

men

iialeștiințeișialete

hnicii”/„Du

alism

ulund

ă-corpuscul

înnatură”ș.a.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

* Rezo

lvăr

i de

prob

lem

eprivindap

licareafo

rmuleipresi-

uniiluminii.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: cua

ntăde

ene

rgie,foton

,efectfo

toelectric,frecven

țădeprag,ten

siune

defrân

are/stop

are,celulă

fotoelectrică,ip

otezaluiPlanck,ip

otezaluid

eBrog

lie,d

ualismulund

ă-corpuscul,

* presiu

nealuminii,* d

ifracția

electronilor.

VI. E

lem

ente

de

fizic

ă a

atom

ului

6.1.Descriereacalitati

văadife

ritorm

odelede

atom

i.6.2.M

odelareastructuriiatom

uluiîn

bazarezul-

tatelore

xperim

entuluiR

uthe

rford.

6.3.Argum

entareastab

ilitățiiatomuluipeba

za

postulatelorlu

iBoh

r.6.4.In

terpretareaîncad

rulm

odeluluiBoh

ra

spectreloratomicealehidrog

enului.

•Expe

riențaluiR

uthe

rford.

Mod

elulplane

tara

lato-

mului

•Po

stulateleluiB

ohr.Mod

e-lulcua

nticalatomuluide

hidrog

en•Sp

ectre.Tipurid

espectre.

Aplicații(spe

ctrometru)

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–sche

maexpe

riențeilu

iRuthe

rford;

–sche

manivelurilordeen

ergieaatom

uluidehidrog

en;

–stud

iulcalita

tivallegită

țilorsp

ectraleînsp

ectrulato-

muluidehidrog

en;

–stud

iulcon

strucțieișialp

rincipiuluidefunc

ționa

rea

laserului;

–ob

servareadiverselorti

puride

spectre.

35

6.5.Id

entifi

careaspectrelordeem

isie/ab

sorbție

(spe

ctrecon

tinue

,deba

ndă,delin

ii).

6.6.Descriereafeno

men

uluidetran

zițiecua

nti-

că,aefectuluiLAS

ERșiid

entifi

careaun

ordom

e-niid

euti

lizarealaserului.

6.7.Protejareape

rson

alășicolecti

văîn

diverse

activ

itățicuutiliza

realaserului.

•Em

isiaspon

tană

șiin

dusă.

EfectulLAS

ER(calita

tiv).

Aplicațiiîndiversedom

enii

Prod

use

şcol

are:

–expe

rimen

trealizat;

–rapo

rtulpen

truexpe

rimen

t/investigațiiprezentat;

–prob

leme/situa

ții-problem

ărezolvate;

–comun

icări,referate,cercetăriprezen

tate:„Mod

ele

deatomi”/„A

nalizaspectralășido

men

iide

aplicațieîn

științășiîn

tehn

ică(spe

ctrometrul)”ș.a.;

–proiectS

TEM/STE

AMre

aliza

t:„A

plicațiilelaseruluiîn

diferitedo

men

iialeștiinței,aletehn

icii,alecu

lturii”ș

.a.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

*Rez

olvă

ri de

pro

blem

eprivinduti

lizaream

odelului

cuan

tificata

latomului.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: m

odelulplane

tara

latomului,m

odelulcua

ntificatalatomului,spe

ctruld

eem

isie/ab

sorbție

,spectrulcon

tinuu

/deba

ndă/de

linii,tran

zițiecua

ntică,laser,emisieindu

să.

VII.

Elem

ente

de

fizic

ă a

nucl

eulu

i ato

mic

. Par

ticul

e el

emen

tare

7.1.Caracteriz

areanucleeloratomice,utilizâ

nd

prop

rietățilegene

ralealeacestora:dim

ensiu

ni,

masă,sa

rcinăelectrică,structură.

7.2.Evide

nțiereastab

ilitățiidife

ritornucleeîn

func

țiedestructuraacestorașiene

rgiadelegă-

turăpenu

cleo

n.7.3.Aplicareafo

rmuleidecalculareaen

ergieide

legăturăanucleuluișiaene

rgieid

elegăturăpe

nucleo

nlare

zolvareaproblem

elor.

7.4.Explicareaproceselord

ede

zintegrarea,b,g.

7.5.Aplicarealegiid

ezintegrăriiradioa

ctive,a

legiicon

servăriinu

măruluidesarcinășialegii

conservăriinum

ăruluidemasălare

zolvareapro-

blem

elor/situ

ațiilor-problem

ă.

•Nucleulatomic.Struc

tura

nucleu

lui.En

ergiade

legă-

tură.Stabilitateanucleului

•Ra

dioa

ctivitatea.Dezinte-

grareara

dioa

ctivă.Legea

dezin

tegrăriiradioa

ctive

•Re

acțiinucleare.Legid

econservareîn

reacțiinucle-

are(anum

ăruluidesarcină,

anu

măruluidemasă).Fisi-

uneașifu

ziune

anu

clee

lor.

Reactoruln

uclear

•De

tectorid

eradiațiiioni-

zante.Aplicații.Protecția

contrara

diațiilor

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

t:–înregistrarearadiațiilorcuajutoruldetectorilor.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

eprivind:

–de

term

inareacaracteris

ticilo

rnucleuluiatomic;

–ap

licareafo

rmuleidecalculareaen

ergieidelegătură

anu

cleu

luișiaene

rgieid

elegăturăpenu

cleo

n;–aplicarealegiidezintegrăriiradioactive,alegilord

econ-

servareanu

măruluidesarcinășianu

măruluidemasă;

–reprezen

tareareacțiilorn

ucleareprinecuații.

Lucr

are

de la

bora

tor:

4) „

Stud

iul u

rmel

or p

artic

ulel

or e

lem

enta

re în

cărc

ate”

.

36

7.6.Descriereaconstruc

țieișiaprin

cipiuluide

func

ționa

reare

actoruluin

uclear,estimareapo-

sibilelore

fectealeaccide

ntelornucleare.

7.7.Id

entifi

careaefecteloru

tiliză

riiarm

amen

tu-

luin

uclear,aefectelorbiologicealera

diațiilor

ionizante,auno

rdisp

ozitiveutiliza

tepen

trude

-tectareașim

ăsurareara

diațiilorșicun

oașterea

regu

lilordeprotecție

.7.8.Evaluareaperspectiv

elorutiliză

riifu

ziunii

nuclearecasursăde

ene

rgieaviitorului.

7.9.

*De

scrie

reaconstruc

țieișiafu

ncțio

năriiac-

celeratoarelordepa

rticule(aspectegen

erale).

7.10

.*Ca

racteriza

reaun

orpartic

uleelem

entare

(electronu

l,proton

ul,n

eutron

ul,foton

ul),uti

li-zând

une

ledintreprop

rietățilestati

sticeșicua

n-tic

ealeacestora(m

asade

repa

us,ti

mpu

lmed

iu

deviață,sarcina

electric

ă,sp

inul,spinu

lizotopic,

sarcinaba

rionică).

7.11

.*Ap

licarealegiicon

servăriiim

pulsu

luișia

legiicon

servăriien

ergieilare

zolvareaproblem

e-lor/situa

țiilor-prob

lemă.

* Extin

dere:

Legideconservareîn

reacțiinucleare(aim

pulsu

-lui,aen

ergiei).En

ergiade

reacție

înre

acțiinucleare.

Elem

entedefizicăapa

rti-

culelore

lemen

tare.

Acceleratoarede

partic

ule

elem

entare

Prod

use

şcol

are:

–expe

rimen

trealizat;

–rapo

rtulpen

truexpe

rimen

t/investigații/lu

crarede

labo

ratorp

rezentat;

–prob

leme/situa

ții-problem

ărezolvate;

–comun

icări,referate,cercetăriprezen

tate:„Izo

-topii.Ap

licațiaizotop

ilorîndiversedo

men

ii”/

„Realizărileștiințificealedinastie

iCurie”/„Coo

pe-

rareainternaționa

lăîn

scop

ulexplorăriipașnicea

potențialuluin

uclear”/„Catastrofenu

cleare:C

erno

bîl

șiFuku

shim

a”/„En

ergetic

anu

clearășite

rmon

ucleară”

ș.a.;

–proiectS

TEM/STE

AMre

aliza

t:„Impa

ctulutiliză

rii

tehn

olog

iilornucleare.Aplicareauno

rmăsurid

eprotecție

am

ediuluișiaproprieip

ersoan

eîncazul

radiațiilornucleare(irad

iereana

turalășiartificială)”.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

–* explicareasc

hemeiacceleratoruluidepa

rticuleîn

căr-

cateelectric

.

* Rezo

lvăr

i de

prob

lem

eprivind:

–ap

licarealegiicon

servăriiim

pulsu

luișialegiicon

ser-

văriiene

rgiei;

–calcululene

rgieid

ereacție

îndife

ritereacțiinucleare.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: d

efectd

emasă,ene

rgiedelegătură,ene

rgiedelegăturăpenu

cleo

n,

* ene

rgiedereacție

,detectoride

radiațiiionizante,* p

artic

uleelem

entare.

37

VIII.

Ele

men

te d

e as

tron

omie

8.1.Id

entifi

carealoculuiastrono

mieiîncontextul

fizicii.

8.2.Observareaceruluiînstelat.

8.3.Id

entifi

careaconstelațiilorp

ecer.

8.4.Determinareaca

uzelorșiaca

racteruluim

ișcării

aparen

teaSoarelui,aLunii,astelelorpecer.

8.5.Explicareafa

zelorL

unii,aeclipselord

eSo

are

șide

Lun

ă.8.6.Clasifi

careacorpurilo

rSistemuluiso

lar.

8.7.Descriereaprop

rietățilorfizic

ealePă

mân

tului,

aleLuniisau

alealto

rplane

tealeSistem

uluiSolar.

8.8.Descriereaconcep

telorm

oderne

despre

origineașievo

luția

SistemuluiSolar.

8.9.AplicarealegilorluiKep

lerlade

scrie

rea

mișcăriicorpu

rilordinSistemulSolar.

8.10

.Descriereastructuriișiacaracteristic

ilor

Soarelui.

8.11

.Expun

ereacaracteris

ticilo

rprin

cipa

leșia

etap

elordeviațăastelelor.

8.12

.Estimareadim

ensiu

nilorșiapărțilorcom

-po

nentealeGa

laxieinoa

streșiadistanțelor

până

laalte

galaxii.

8.13

.* Utiliza

reasis

temuluidecoordo

nateecua-

toria

l.

•As

tron

omiaîn

con

textul

fizicii.Elemen

tedeastro-

nomiepracti

că:m

ișcarea

aparen

tăaaștrilor;sfera

cerească;m

ișcareape

riodi-

căaPăm

ântuluișiaLun

ii.

Timpu

lșim

ăsurarealu

i•Sistem

ulSolar.P

lane

tele.

Corpurilem

icialeSistemu-

luiSolar.P

ămân

tulșiLun

a.

Maree

.Orig

ineașievo

luția

Sistem

uluiSolar

•Elem

entedemecan

ică

cerească.Legilelu

iKep

ler

•So

arele.Caracteris

ticige-

neralealeSoa

relui.Structu-

rașiatm

osferaso

lară

•Stelele.Caracteris

ticip

rin-

cipa

le,clasifi

care,evo

luție

•Noțiunidecosm

olog

ie.G

a-laxiano

astră.Alte

galaxii.

Metagalaxia

* Extin

dere:

Sistem

ede

coo

rdon

ate

cerești

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Obs

ervă

ri as

tron

omic

e:–ob

servareaceruluiîn

stelat;

–mișcareaap

aren

tăaSoa

relui,aLunii,aplan

etelorșia

stelelorpebo

ltacerească;

–ob

servareacon

stelațiilor(toa

mna

,iarna

,prim

ăvara,

vara);

–ob

servareaplane

telor(Mercur,Ve

nus,M

arte,Jup

iter,

Saturn);

–ob

servareaLun

ii;–urmărire

ameteo

rilor.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e:–ap

licarealegilorluiKep

ler.

Dem

onst

raţii

:–vizio

nareafilmelordidactic

o-științifi

ce;

–uti

lizareare

surselorastrono

micevirtua

le.

Prod

use

şcol

are:

–prob

leme/situa

ții-problem

ărezolvate;

–comun

icărișireferateprezen

tate:„As

tron

omiași

civilizațiauman

ă”/„Observatoareastron

omiceorbi-

tale”/„Stelevariabileșinestațio

nare”/„Evo

luția

stele-

lor”/„Ce

rcetărilesp

ațiuluicosmicșiro

lulacestoraîn

dezvoltareasocietății”.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

*Rez

olvă

ri de

pro

blem

e:–uti

lizareahărțilorstelareîndiversesituații;

–de

term

inareadistanțelorpân

ălacorpu

rilecerești.

38

* Dem

onst

raţii

: –uti

lizaream

odelelor,ahărțilorlaobservareacerului

înstelat.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: sferăcerească,coo

rdon

ateecua

toria

le,ascen

siedreap

tă,d

eclin

ație,p

olulnord/sudallu

mii,axa

lumii,ze

nit,na

dir,eclip

tică,lu

năside

rală,lun

ăsin

odică,stelevaria

bile/nestațio

nare,n

ovă,su

pernov

ă,piticealbe/roșii,steane

utronică,ga-

urăne

agră,gigan

tă,sup

ergigantă,steledu

ble/multip

le,fotosferă,cromosferă,p

rotube

ranțe,vân

tsolar,galaxii,ro

istelar,ne

buloase,sistem

he

liocentric

,metagalaxia,cosmog

onie,cosmolog

ie.

IX. T

ablo

ul ş

tiinț

ific

al lu

mii

şi c

ontr

ibuț

ia fi

zici

i la

dezv

olta

rea

soci

etăț

ii

9.1.Id

entifi

careaetap

elordede

zvoltareafizic

iișiaastron

omieicaștiințe.

9.2.Argum

entarearoluluifi

ziciiînprogresul

tehn

ico-științifi

cșiîndezvo

ltareasocietății.

•Tablou

lcon

tempo

ran

științifi

callu

mii.Evo

luția

tablou

luiștiințificallu

mii.

•Ro

lulfi

ziciișialastrono

-mieiînprog

resulteh

nico

-științifi

cșiîndezvo

ltarea

societății.

Prod

use

şcol

are:

–rapo

arteprezentate:„De

scop

eririlefizic

iiînse

c.al

XX-le

a–alXXI-le

aprivindstructurasubstanțeișina-

turadua

lăam

ateriei”/„Evo

luția

tablou

luiștiințifical

lumii”.

La sf

ârși

tul c

lase

i a X

II-a,

ele

vul p

oate

:•

iden

tifica:d

omen

iilede

aplicațiepracti

căainteracțiunilorm

agne

tice,aindu

cțieielectromagne

ticeșiaau

toindu

cției;do

-men

iilede

aplicareștiințifi

cășite

hnicăaun

delore

lectromagne

tice;dom

eniilede

aplicareaefectuluifotoe

lectric

;mod

ulde

aborda

reond

ulatoriusa

ucorpusculara

naturiiluminiiînsc

opulune

idescrieriad

ecvate;e

fecteleuti

lizăriiarmam

entuluinu-

clear;efectelebiologicealera

diațiilorio

nizante;disp

ozitiveleutiliza

tepen

trude

tectareașim

ăsurareara

diațiilor;regulilede

protecție

;loculastrono

mieiîncontextulfi

zicii;etape

ledede

zvoltareafizic

iișiaastron

omieicaștiințe;

•de

scrie

:mișc

areapurtătorilordesarcinăîncâm

pmagne

tic;m

odalită

țilede

gen

erareatensiuniielectromotoa

realte

rnati

ve;

proceseleoscilatoriidincirc

uitulo

scilant;gen

erareacâm

puluielectromagne

ticșipropa

gareaun

delore

lectromagne

tice;fe

-no

men

elede

interferen

ță,d

ifracție

șipolariza

realuminiiîntâlnite

înnaturășiînte

hnică;une

lem

ișcărișiu

neleinteracțiuni

cuutiliza

reaelem

entelord

edina

micărelativ

istă;dife

ritemod

elede

atomi,nu

clee

leatomice,utilizâ

ndproprietățilegene

rale

aleacestora;con

strucțiașiprin

cipiuldefuncțio

nareare

actoruluinuclear;p

roprietățilefizicealePă

mân

tului,aleLuniisau

ale

39

altorp

lane

tealeSistem

uluiSolar,alestructuriișialecaracteristi

cilorS

oarelui,aleconcep

telorm

oderne

despreorigineași

evoluțiaSistem

uluiSolar;

•explica:fe

nomen

uldeindu

cțieelectromagne

ticășiau

toindu

cție;p

rincipiuldefuncțio

nareatran

sformatorului;e

fectulfo

to-

electricextern;esențaipotezeiluiPlanckde

sprecua

ntade

ene

rgie;e

sențaipotezeiluid

eBrog

lieladescriereainteracțiunilor

dinpu

nctd

evede

reond

ulatoriu-corpu

scular;p

roceseledede

zintegrarea,b,g;fazeleLunii;eclipseledeSo

areșide

Lun

ă;•

stab

ili:ana

logiadintreoscilațiileelectromagne

ticeșioscilațiilem

ecan

ice;

•de

term

inacauzeleșicaracterulm

ișcăriiap

aren

teaSoa

relui,aLunii,astelelorpecer;

•expu

ne:caracteris

ticileprin

cipa

leșietape

ledeviațăastelelor;

•evalua

:problem

eletran

sportuluiene

rgieielectric

eladistan

țem

ari;pe

rspe

ctiveleutiliză

riifu

ziuniinuclearecasu

rsăde

ene

r-gieaviito

rului;

•estim

a:acțiune

abiolog

icăaun

delore

lectromagne

ticeșiap

licareauno

rmăsurid

eprotecție

am

ediuluișiaproprieip

ersoan

eînutiliza

reapractic

ăaacestora;d

imen

siunileșipărțilecompo

nentealeGa

laxieinoa

streșidistan

țelepân

ălaalte

galaxii;

•an

aliza

rezulta

teleobservărilorefectua

te;

•form

ulaconcluziiprin

evaluareare

zulta

tuluio

bținutîn

urm

amăsurărilo

refectua

te;

•interpreta,încadrulm

odeluluiBoh

r,spectreleatom

icealehidrog

enului;

•proiectaacti

vitățide

investigație

experim

entalăpen

tru/șisoluțio

nareasitua

țiilor-p

roblem

ă;•

aplica:fo

rmulaforțeielectromagne

tice(Ampe

re);form

ulaforțeiLoren

tz;formulaflu

xuluicâm

puluim

agne

tic;legeain

ducției

electrom

agne

tice;re

gulaluiLen

z;fo

rmulaindu

ctan

ței,aen

ergieicâm

puluim

agne

tic;relațiiledintrem

ărim

ilecaracteris

ti-ceund

eielectromagne

tice;dep

ende

nțamaseideviteză;formulaim

pulsu

luirelati

vistșialegăturiidintremasășien

ergie,a

energiei,am

aseișiaim

pulsu

luifoton

ului;legileefectuluifo

toelectric;e

cuațialuiEinsteinpe

ntrufo

toefect;form

ulade

calcu-

lareaene

rgieid

elegăturăanucleuluișiaene

rgieid

elegăturăpenu

cleo

n;legeade

zintegrăriiradioa

ctive;legeacon

servării

număruluidesarcinășilegeaconservăriinum

ăruluidemasă;legileluiKep

lerlarezolvareaproblem

elor/situ

ațiilor-problem

ă;

•rezolva:problem

ecuaplicaream

ărim

ilorcaracteristicecurentuluialte

rnati

v:intensita

teașitensiune

ainstantane

e,valorile

efectiv

ealeintensită

țiișialete

nsiuniialte

rnati

ve,frecven

ța,perioad

a,pulsația

,faza,defazajul,valoa

reaefectiv

ăatensiuniișia

intensită

ții;rezisten

țaacti

vă,reactanțaindu

ctivă,reactanțacap

acitivă,putereaacti

vă,coe

ficientul/rap

ortuldetransformare;

•argumenta:stabilitateaatomuluiînbazapo

stulatelorluiBoh

r;rolulfizic

iiînprogresultehnico-științificș

iîndezvolta

reasocie

tății.

40

Elev

ul v

a m

anife

sta

urm

ătoa

rele

atit

udin

i și v

alor

i:•

coeren

țășicorectitud

inealim

bajuluispe

cific;

•interesș

icuriozitatepe

ntrupromov

areaacti

văavalorilo

rdeinov

are,deexplorareamed

iuluiîncon

jurătorșiaunu

imod

să-

nătosd

eviață;

•pe

rseveren

țășiprecizie

încun

oaștereaproceselorfi

zicedinna

tură;

•creativ

itateșiatențielaintegrareaachizițiilorspe

cificedisciplineiF

izicăcuceledinalte

dom

enii;

•valorifi

careagân

diriicriti

cepen

truelab

orareaunu

iplande

prevenireșicom

portam

enta

uton

omșira

ționa

lînsitua

țiiderisc.

Elem

ente

com

une

cu M

atem

atica

:-

Funcții(formaan

alitică,formagrafi

că);

- De

rivatafuncție

i;-

Calculintegral;

- Utiliza

reașitran

sformareafo

rmulelor;

- Ope

rareașitran

sformareaunitățilordemăsură;

- Iden

tificarearelațiilord

eprop

orțio

nalitate;

- Utiliza

reamed

ieiaritmeti

ceadou

ăsaumaim

ultenum

erereale;

- Ecua

ții.Sistem

ede

ecuații;

- Ca

lcululputeriicuexpon

entîntreganu

merelorre

ale;

- Ope

rațiicurădă

cinipătratic

edintr-u

nnu

mărre

alnen

egati

v;-

Utiliza

reaprocen

telor;

- Elem

entedegeom

etrie

șitrigon

ometrie

;-

Ope

rațiicuvectori;

- Ca

lculullo

garitmilo

r.

41

PRO

FILU

L U

MA

NIS

TIC

CLA

SA A

X-A

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se

de în

văța

re re

com

anda

te

M E

C A

N I

C A

I. Ci

nem

atica

1.1.Descriereamișcăriicorpu

rilor,folosind

mod

eleleșiconcep

tele:p

unct

mat

eria

l, m

obil,

co

rp d

e re

ferin

ţă, s

istem

de

coor

dona

te, s

istem

de

refe

rinţă

, tra

iect

orie

, dep

lasa

re, d

istan

ţă

parc

ursă

, coo

rdon

ată,

vite

ză, v

iteză

med

ie,

acce

lera

ţie, p

erio

adă,

frec

venţ

ă, v

iteză

ung

hiul

a-ră

, acc

eler

aţie

cen

trip

etă.

1.2.Id

entifi

careapa

rticularitățilo

rmișcăriire

ctili-

niiu

niform

e,alem

ișcăriire

ctilin

iiun

iform

variate

șialemișcăriicirc

ularuniform

e.1.3.Rep

rezentareaîn

form

ăan

alitică:1)a

legii

mișcăriiîn

mișcarearecti

linieuniform

ă;2)a

legii

mișcăriișialegiivite

zeiînmișcarearecti

linie

unifo

rmvariată.

1.4.Aplicareafo

rmulelorvite

zei,avitezeim

edii,

aaccelerație

i,aaccelerație

icen

tripete,aperi-

oade

i,afrecvenței,avite

zeiu

nghiulare,alegii

mișcăriire

ctilin

iiun

iform

e,alegiivite

zeișialegii

mișcăriire

ctilin

iiun

iform

variatelare

zolvarea

prob

lemelorîn

situațiiconcrete.

1.5.In

vestigareaexpe

rimen

talăam

ișcăriire

c-tiliniiun

iform

eșiamișcăriire

ctilin

iiun

iform

varia

te.

•Co

ncep

teledeba

zăale

cine

mati

cii.Mărim

ivectori-

ale.Eroarerelativ

ă•Mișcarearecti

linieunifor-

mă.Vite

za.Legeam

ișcării

recti

liniiun

iform

e•Mișcarearecti

linieuniform

varia

tă.

Accelerația

.Legeavite

zei.

Legeamișcăriire

ctilin

iiun

iform

variate

•Mișcareacurbilinie.

Mișcareacircularăun

ifor-

mă.

Accelerația

cen

tripetă

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–mișcarearecti

linieșicurbilin

ie/circ

ulară;

–căde

reacorpurilo

rînae

r,învid(întubu

lluiNew

ton);

–stab

ilireadirecțieișiase

nsuluivite

zeiînmișcarea

circulară.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e/sit

uaţii

-pro

blem

ă:

–proiecția

vectoruluip

eaxede

coo

rdon

ate;

–proiecția

vectorilor:adep

lasării,avite

zeișia

accelerație

i;–ap

licareafo

rmulelorvite

zeișiaaccelerației,alegilor

mișcăriișiavite

zei;

–ap

licareafo

rmulelorperioad

ei,afrecvenței,a

accelerație

icen

tripeteșiavitezeiu

nghiulare.

Lucr

ări d

e la

bora

tor:

1) „

Stud

iul m

işcăr

ii re

ctilin

ii un

iform

e”;

2) „V

erifi

care

a ex

perim

enta

lă a

une

ia d

intr

e fo

rmul

ele

ca-

ract

eristi

ce m

işcăr

ii re

ctilin

ii un

iform

var

iate

a u

nui c

orp”

.

Prod

use

şcol

are:

–expe

rimen

trealizat;

–rapo

rtulpen

truexpe

rimen

t/lucrarede

labo

ratorp

re-

zentat;

42

1.6.În

registrareaînta

belavalorilo

rmărim

ilor

fizicemăsuratecucalculareaeroriiab

soluteșia

eroriirelativ

e.1.7.Ana

lizarezulta

telorm

ăsurărilo

refectua

teși

form

ulareacon

cluziilorprin

evaluareare

zulta

tu-

luio

bținut.

1.8.Formareacom

portam

entuluisistemical

participa

nțilo

rlatrafi

culruti

er(traversarea

străzilorșialiniilo

rdecalefe

rată,d

eplasareacu

mijloa

celedetran

sportș.a.),argum

entând

,prin

rezolvareadife

ritorsituații-prob

lemă,fa

ptulcăla

oricevitezăveh

icululparcurgeun

anu

mitdrum

(spa

țiu)d

efrân

are,caretreb

uieluatperman

ent

încon

siderare.

–prob

leme/situa

ții-problem

ărezolvate;

–rezumatgen

eraliza

tprezentat:„Re

gulide

securitateși

norm

ede

com

portam

entîncirculațiaru

tieră”;

–proiectS

TEM/STE

AMre

aliza

t:„D

ela,,frecvențade

pe

dalare”lavite

zademișcareabicicletei”.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: e

roarerelativ

ă,accelerație,m

ișcarecirc

ularăun

iform

ă,vite

zăung

hiulară,accelerațiecen

tripetă,

vitezăm

omen

tană

,ecuația/le

geamișcării/avite

zei.

II. D

inam

ica

2.1.Gen

eraliza

rearezulta

teloro

bservărilorexpe-

rimen

taleîn

form

ulareaprin

cipiilo

rdinam

icii.

2.2.Rep

rezentareaana

liticășigraficăaforțelor.

2.3.Aplicareaprin

cipiilo

rmecan

iciine

wtonien

e,

alegiiatracție

iuniversale,afo

rmulelorfo

rței

elastic

eșiaforțeidefrecareînsituațiiconcrete.

2.4.Id

entifi

careapa

rticularitățilo

rmișcăriire

cti-

liniiun

iform

e,alem

ișcăriire

ctilin

iiun

iform

vari-

ateșialemișcăriicirc

ularuniform

eîncon

textul

principiilo

rdinam

icii.

2.5.Explicareainteracțiuniicorpu

rilordinUnivers

prinfo

rțede

atracție

gravitațio

nale,carede

pind

de

maselecorpurilorșidistan

țadintreele.

•Legile/prin

cipiiledinam

icii.

Principiulin

erție

i.Sistem

ede

referin

țăin

erția

le.

Principiulfu

ndam

entalal

dina

micii.

Principiulacțiuniișial

reacțiu

nii

•Câ

mpu

lgravitațio

nal.

Intensita

teacâmpu

lui

gravita

ționa

l.Legea

atracțieiu

niversale

•Fo

rțaelastic

ă.

Forțade

frecare.Coe

fici-

entuld

efrecare.Aplicații

practic

e

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

–reactualiza

reacuno

ștințelor:forțadegreu

tate,p

on-

derea.

Expe

rimen

te:

–ob

servareadiverselorti

puride

interacțiunidintre

corpuri;

–verifi

careaprincipiuluifu

ndam

entalald

inam

icii;

–stud

iulacțiuniișialreacțiuniicorpu

rilor.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e:–ap

licareaprin

cipiilo

rdinam

icii;

–ap

licarealegiiatracție

iuniversaleșiaform

ulei

intensită

țiicâm

puluigravitațio

nal.

43

2.6.In

terpretareaforțeidegreu

tatecaforțăde

atracțieuniversală,m

anife

statăînvecinătatea

Pămân

tului,aaccelerație

igravitațio

nalecain-

tensita

teacâm

puluigravitațio

nal.

2.7.In

vestigareaexpe

rimen

talăadep

ende

nței

alun

giriicorpu

rilorelasticedeforțade

form

atoa

-re,alegilorfrecăriilaalune

care.

2.8.În

registrareaînta

belavalorilo

rmărim

ilor

fizicemăsuratecucalculareaeroriiab

soluteșia

eroriirelativ

e.2.9.Ana

lizarezulta

telorm

ăsurărilo

refectua

teși

form

ulareacon

cluziilorprin

evaluareare

zulta

tu-

luio

bținut.

2.10

.Formareacom

portam

entuluisistemic

alpartic

ipan

țilorlatrafi

culruti

er(traversarea

străzilorșialiniilo

rdecalefe

rată,d

eplasareacu

mijloa

celedetran

sportș.a.),argum

entând

,prin

rezolvareadife

ritorsituații-prob

lemă,fa

ptulcăla

oricevitezăveh

icululparcurgeun

anu

mitdrum

(spa

țiu)d

efrân

are,caretreb

uieluatperman

ent

încon

siderare.

Lucr

ări d

e la

bora

tor:

3) „

Dete

rmin

area

con

stan

tei e

lasti

ce a

unu

i res

ort”

/„De

-te

rmin

area

coe

ficie

ntul

ui d

e fr

ecar

e la

alu

neca

re”.

Prod

use

şcol

are:

–expe

rimen

trealizat;

–rapo

rtulpen

truexpe

rimen

t/lucrarede

labo

ratorp

re-

zentat;

–prob

leme/situa

ții-problem

ărezolvate;

–comun

icăriprezentatede

spre:aplicareaproprietăților

elastic

ealecorpurilo

rîndiferitedispozitiveșim

așini;

analiza

diverselorc

azuricureferireladim

inua

rea

efectelorforțelord

efrecareșiuti

lizareaacestora.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: sistemdereferin

țăin

erția

l/neine

rțial,acțiu

neșire

acțiu

ne,

suprafațăne

tedă

/ideală,fi

ride

al,scripeteideal.

III. I

mpu

lsul

mec

anic

. Luc

rul ş

i ene

rgia

mec

anic

ă

3.1.Descriereacalitati

vășican

titati

văacon

cep-

telor:

lucr

u m

ecan

ic, p

uter

e m

ecan

ică,

ene

rgie

ci

netic

ă, e

nerg

ie p

oten

ţială

, luc

rul f

orţe

lor c

on-

serv

ative

, luc

rul f

orţe

lor d

e fr

ecar

e, im

puls

mec

a-ni

c, le

gea

cons

ervă

rii e

nerg

iei m

ecan

ice.

3.2.Id

entifi

careacond

ițiilo

rîncareene

rgiam

e-canicăse

con

servă.

•Im

pulsu

lmecan

ic

•Lucrulm

ecan

ic.P

uterea

mecan

ică.Ene

rgiacineti

că.

Teorem

avaria

țieiene

rgiei

cine

tice

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–tran

sformareașicon

servareaene

rgieim

ecan

ice.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e:

–uti

lizareanoțiunilor:

lucr

u m

ecan

ic, p

uter

e şi

ener

gie

mec

anic

ă, im

puls

mec

anic;

–ap

licarealegiicon

servăriien

ergieim

ecan

iceîndife

ri-tecon

texte.

44

3.3.Utiliza

reamărim

ilorfi

zice(lu

crumecan

ic,

putereșiene

rgiem

ecan

ică,im

pulsmecan

ic),

ateorem

eivariație

iene

rgieicineti

ceșialegii

conservăriiene

rgieim

ecan

icelare

zolvareapro-

blem

elor.

3.4.In

vestigareaexpe

rimen

talăafe

nomen

elor

bazatepeap

licarealegiicon

servăriien

ergiei

mecan

ice.

•Fo

rțeconservativ

e.Lu-

crulfo

rțelorcon

serva-

tive.Ene

rgiapoten

țială

gravita

ționa

lă.Ene

rgia

potențialăelastică.Lu-

crulfo

rțeidefrecare/de

rezis

tență

•Legeaconservăriișiatran

s-form

ăriien

ergieim

ecan

ice.

Aplicații

Prod

use

şcol

are:

–expe

rimen

trealizat;

–rapo

rtulpen

truexpe

rimen

tprezentat;

–prob

leme/situa

ții-problem

ărezolvate;

–comun

icareprezen

tată:„Pe

rpetuu

mm

obile.V

isuriși

realită

ți”.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: impu

lsmecan

ic,teo

remavaria

țieiene

rgieicineti

ce,ene

rgiapoten

țialăelastică,forțecon

servati

ve.

IV. E

lem

ente

de

stati

că

4.1.Stabilireacon

dițiilorîncarecorpu

lseafl

ăîn

echilib

rudetran

slație

sauînechilibrude

rotație

.4.2.Aplicareacon

dițiilord

eechilib

ruîn

situații

concrete.

4.3.Determinareapozițieicen

truluidegreu

tate

alfigu

rilorplane

.4.4.Ana

lizarezulta

telorm

ăsurărilo

refectua

teși

form

ulareacon

cluziilorprin

evaluareare

zulta

tu-

luio

bținut.

•Echilib

rulu

nuicorp

acțio

natd

eforțecoplan

are

concuren

te.Echilibrulde

tran

slație

(cazulfo

rțelor

colin

iare)

•Mom

entulforței.Echilib

rul

dero

tație

.Aplicațiipractic

e•Ce

ntruld

egreu

tate.

Echilib

rulîncâmp

gravita

ționa

l

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–de

term

inareapozițieicen

truluidegreu

tatealfi

gurilor

plan

e;–exem

plede

echilibrustab

il,in

stab

ilșiindiferent.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e privind:

–ap

licareacon

dițiilord

eechilib

ru;

–ap

licareacon

ceptelor:e

chili

bru

mec

anic

, mom

entu

l fo

rţei

, for

ţe c

oncu

rent

e, e

chili

bru

de tr

ansla

ţie/d

e ro

taţie

, cen

trul

de

greu

tateîn

dife

ritecontexte.

Prod

use

şcol

are:

–expe

rimen

trealizat;

–rapo

rtulpen

truexpe

rimen

tprezentat;

–prob

leme/situa

ții-problem

ărezolvate;

45

–comun

icărip

rezentatede

spre:m

ăsurid

easigura-

reastab

ilitățiiechilibruluiîn

ingine

rie;aplicarea

cond

ițiilo

rdeechilib

ruîn

dife

ritedo

men

iietc.;

–comun

icarelate

ma:„Măsurid

easigurareastab

ilității

echilib

ruluiîningine

rie,aplicareacon

dițiilord

eechili-

bruîndife

ritedo

men

ii”etc.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: forțecon

curente,echilibrude

rotație

,mom

entulforței.

V. O

scila

ții ş

i und

e m

ecan

ice

5.1.Ana

lizafeno

men

eloroscilatorii,u

tilizâ

nd

mărim

ilecaracteris

ticemișcăriioscilatoriiși

ondu

latorii(p

erioad

ă,frecvență,fa

ză,p

ulsație

,elon

gație

,amplitu

dine

,lun

gimede

und

ă).

5.2.Descriereacanti

tativ

ăaoscilațiilorp

endu

le-

lore

lasticșigravita

ționa

l.5.3.In

vestigareaexpe

rimen

talăaoscilațiilorm

e-canice.

5.4.Aplicaream

ărim

ilorc

aracteris

ticemișcării

oscilatoriișiond

ulatorii(perioad

ă,frecvență,

fază,p

ulsație

,elong

ație,amplitu

dine

,lun

gimede

un

dă)larezolvareaproblem

elor.

5.5.În

registrareaînta

belavalorilo

rmărim

ilor

fizicemăsuratecucalculareaeroriiab

soluteșia

eroriirelativ

e.5.6.Ana

lizarezulta

telorm

ăsurărilo

refectua

teși

form

ulareacon

cluziilorprin

evaluareare

zulta

tu-

luio

bținut.

5.7.Explicareaprodu

ceriișiaefectelorunu

ise-

ism(n

ivelcalita

tiv).

•Proceseoscilatoriiîn

natură

șiînte

hnică.M

ărim

icarac-

teris

ticemișcăriioscilatorii.

Pend

ululelastic.

Pend

ululgravitațio

nal.

Conservareașitran

sfor-

mareaene

rgieim

ecan

ice

înm

ișcareaoscilatorie

.Oscilațiiamortizateși

oscilațiifo

rțate.Rezon

anța

(calita

tiv).Ap

licațiipractic

e•Und

emecan

ice.Clasifi

-careaun

delorm

ecan

ice

(und

etran

sversaleșiund

elong

itudina

le).Ca

racteristi-

cileund

elor.U

ndesono

re.

Ultrasun

ete.In

frasun

ete.

Und

eseism

ice.Aplicații

practic

e

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–mișcareaoscilatorie

;–form

areașipropa

gareaun

delortransversaleșilong

i-tudina

le.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e:

–ap

licaream

ărim

ilorc

aracteris

ticemișcăriioscilatorii

șion

dulatorii:e

long

ație,vite

ză,accelerație,ene

rgie,

perio

adă,frecvență,fa

ză,p

ulsație

,lun

gimede

und

ă.

Lucr

are

de la

bora

tor:

5) „

Stud

iul p

endu

lulu

i gra

vita

ţiona

l şi d

eter

min

area

va

lorii

inte

nsită

ţii c

âmpu

lui g

ravi

taţio

nal/a

acc

eler

aţie

i că

derii

libe

re”.

Prod

use

şcol

are:

–expe

rimen

trealizat;

–rapo

rtulunu

iexperim

ent/lucrarede

labo

ratorp

re-

zentat;

46

5.8.Aplicareauno

rmăsurid

epreven

ireși

protecție

înra

portcupo

sibileleefectealeseis-

melor,d

eprotecție

fonicălautiliza

readiferitor

sursesono

reîn

diversesituații.

–prob

leme/situa

ții-problem

ărezolvate;

–comun

icări,referate,cercetăriprezen

tate:„Efecte

seism

ice”;

–proiectS

TEM/STE

AMre

aliza

t:„U

tiliza

reaultrasun

e-tului”.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: o

scilatora

rmon

ic,o

scilațiiarm

onice,fa

ză,p

ulsație

,elong

ație,amplitu

dine

,oscilațiiamortizateși

oscilațiifo

rțate,re

zona

nță,und

etran

sversale/lo

ngitu

dina

le,u

ltrasun

ete,in

frasun

ete.

La sf

ârşi

tul c

lase

i a X

-a, e

levu

l poa

te:

•iden

tifica:p

artic

ularită

țilemișc

ăriirecti

liniiun

iform

e,alem

ișcăriirecti

liniiun

iform

variateșialem

ișcăriicirculareun

iform

e;

cond

ițiileîn

careen

ergiamecan

icăsecon

servă;

•de

scrie

:mișc

areacorpu

rilor,folosindmod

eleleșiconcep

telede:p

unct

mat

eria

l, m

obil,

cor

p de

refe

rinţă

, sist

em d

e co

ordo

-na

te, s

istem

de

refe

rinţă

, tra

iect

orie

, dep

lasa

re, d

istan

ţă p

arcu

rsă,

coo

rdon

ată,

vite

ză, v

iteză

med

ie, a

ccel

eraţ

ie, p

erio

adă,

fr

ecve

nţă,

vite

ză u

nghi

ular

ă, a

ccel

eraţ

ie c

entr

ipet

ă;calita

tivșican

titati

vconcep

tele:l

ucru

mec

anic

, put

ere

mec

anic

ă, e

nerg

ie

cine

tică,

ene

rgie

pot

enţia

lă, l

ucru

l for

ţelo

r con

serv

ative

, luc

rul f

orţe

lor d

e fr

ecar

e, im

puls

mec

anic

, leg

ea c

onse

rvăr

ii en

ergi

ei

mec

anic

e, o

scila

ţiile

pen

dule

lor e

lasti

c şi

grav

itaţio

nal,

rezo

nanţ

ă;•

reprezen

taîn

form

ăan

aliticălegeamișc

ăriiînm

ișcareare

ctilinieuniform

ă,legeamișc

ăriișilegeavitezeiînmișc

areare

ctilinie

unifo

rmvariată;

•explica:interacțiune

acorpurilo

rdinUniversprin

forțede

atracție

gravitațio

nale,carede

pind

demaselecorpurilo

rșid

istan

ța

dintreele;p

rodu

cereașiefecteleunu

iseism

;•

stab

ilicon

dițiileîn

carecorpulse

află

înechilibrude

tran

slație

sauînechilibrude

rotație

;•

determ

inapo

zițiacen

truluidegreu

tatealfi

gurilorplane

;•

completa/extrageinform

ațiileîntr-un/dintr-u

ngrafi

cși/sautabe

l;•

form

ulaconcluziiprin

evaluareare

zulta

tuluio

bținutîn

urm

amăsurărilo

refectua

te;

47

•prezen

ta/in

terpretare

zulta

teleinvestigațiilore

xperim

entale;

•ap

licaform

ulelemărim

ilorfi

zice,legile,p

rincipiilestud

iatelare

zolvareaproblem

elor/situ

ațiilor-problem

ă;

•argu

men

ta,p

rinre

zolvareadife

ritorsituații-prob

lemă,fa

ptulcălaoric

evitezăveh

icululparcurgeun

anu

mitdrum

(spa

țiu)d

efrân

are,caretreb

uieluatperman

entînconsiderare;

•prop

uneun

planprop

riudemăsurid

eform

areacompo

rtam

entului:de

prevenireșiprotecțieîn

rapo

rtcupo

sibileleefecte

aleseism

elor,d

eprotecție

fonicălautiliza

readiferitorsu

rsesono

reîn

diversesituații.

Elem

ente

com

une

cu M

atem

atica

:-

Funcții(formaan

alitică,rep

rezentareagrafică);

- Utiliza

reașitran

sformareafo

rmulelor;

- Ope

rareașitran

sformareaunitățilordemăsură;

- Iden

tificarearelațiilord

eprop

orțio

nalitate;

- Utiliza

reamed

ieiaritmeti

cea2sa

umaim

ultenum

erereale;

- Ecua

ții;

- Ca

lcululputerilo

rcuexpo

nentra

ționa

l;-

Ope

rațiicurădă

cinipătratic

edintr-u

nnu

mărre

alnen

egati

v;-

Utiliza

reaprocen

telor;

- Elem

entedegeom

etrie

șitrigon

ometrie

;-

Ope

rațiicuvectori.

48

CLA

SA A

XI-A

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se

de în

văța

re re

com

anda

te

FIZI

CA M

OLE

CULA

RĂ Ş

I TER

MO

DIN

AM

ICĂ

I. N

oțiu

ni te

rmod

inam

ice

de b

ază.

Teo

ria c

ineti

co-m

olec

ular

ă a

gazu

lui i

deal

(TCM

)

1.1.Defi

nireaconcep

telor:

siste

m te

rmod

inam

ic,

star

ea si

stem

ului

term

odin

amic

, par

amet

ri de

st

are(T

, p, V

).1.2.Explicareafe

nomen

elorre

feritoa

relastruc-

turadisc

retăasu

bstanței(d

ifuziu

neaetc.).

1.3.Descriereamod

eluluigazuluiid

eal.

1.4.Utiliza

reamărim

ilorreferito

arelastructura

discretăasu

bstanței,afo

rmuleifu

ndam

entale

ateorieicineti

co-m

oleculareagazuluiide

al,

aecua

țieid

estareagazuluiide

al,aecuațiilor

tran

sformărilo

rsim

plealegazuluiide

allare

zol-

vareaprob

lemelor.

1.5.Id

entifi

careado

men

iilordeap

licareînviață

șiînte

hnicăatran

sformărilo

rsim

pleîngaze.

1.6.In

vestigareaexpe

rimen

talăatran

sformărilo

rsim

plealegazuluiide

al.

1.7.În

registrareaînta

belavalorilo

rmărim

ilor

fizicemăsuratecucalculareaeroriiab

soluteșia

eroriirelativ

e.1.8.Ana

lizarezulta

telorm

ăsurărilo

refectua

teși

form

ulareacon

cluziilorprin

aprecierearezulta

tu-

luio

bținut.

•Noțiunite

rmod

inam

icede

ba

ză.Sistemulte

rmod

i-na

mic.Stareasis

temului

term

odinam

ic.P

aram

etri

destare.Struc

turadisc

retă

asubstanței

•Mod

elulgazuluiid

eal.Fo

r-mulafund

amen

talăaTCM

agazuluiide

al.Tem

pera-

tura.

Ecua

țiadestareagazului

ideal.Tran

sformărisim

ple

alegazuluiide

al(e

cuațiile

tran

sformărilo

rsim

ple)

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–difuziu

nea;

–tran

sformărisim

ple:izotermă,izob

ară,izocoră.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e:–uti

lizaream

ărim

ilorfi

zicereferitoa

relastructuradis-

cretăasubstanței;

–ap

licareafo

rmuleifu

ndam

entaleaTCM

;–ap

licareaecuațieid

estareagazuluiide

al;

–ap

licareaecuațiilortran

sformărilo

rizoterm

e,izob

are,

izocore.

Lucr

are

de la

bora

tor:

1) „

Stud

iul u

nei t

rans

form

ări s

impl

e a

gazu

lui i

deal

”.

Prod

use

şcol

are:

–expe

rimen

trealizat;

–rapo

rtulpen

truexpe

rimen

t/lucrarede

labo

ratorp

re-

zentat;

–prob

leme/situa

ții-problem

ărezolvate.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: sistem

term

odinam

ic,sistem

închis/de

schis/izo

lat,corp/sistem

macroscop

ic,stareasis

temului,para-

metriidestare,tran

sformarede

stare/proces,ecuațiedestare,con

dițiinormale,m

ișcarebrow

nian

ă,tran

sformări:izo

bară,izoterm

ă,izocoră.

49

II. B

azel

e te

rmod

inam

icii

2.1.Defi

nireaconcep

telor:

ener

gie

inte

rnă,

pro

-ce

s cic

lic, e

cuaţ

ie c

alor

ică

de st

are,

prin

cipi

ul în

tâi

al te

rmod

inam

icii,

mot

or te

rmic.

2.2.Explicareaprin

cipiuluiîn

tâialtermod

inam

icii

calegedeconservare.

2.3.Aplicareaprin

cipiuluiîn

tâialtermod

inam

icii

pentrutran

sformărileizotermă,izocoră,izob

ară

lare

zolvareaproblem

elor.

2.4.Descriereaprincipiuluidefunc

ționa

ream

o-toarelorte

rmice.

2.5.Id

entifi

careașian

aliza

problem

elorecologi-

ce,cau

zatedeuti

lizaream

otoa

relortermice.

2.6.Ana

lizarezulta

telorm

ăsurărilo

refectua

teși

form

ulareacon

cluziilorprin

aprecierearezulta

tu-

luio

bținut.

•En

ergiainternă.Lucrulîn

term

odinam

ică.Can

titateade

căldură.

Principiulîn

tâialtermod

ina-

micii

•Tran

sformareaene

rgieiinter-

neîn

lucrumecan

ic.M

otoa

re

term

ice.Aplicații.Polua

rea

med

iuluiambian

t

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–procesede

încălzire/răcire

asu

bstanței.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e privind:

–uti

lizareaecuațieicalorim

etric

e,aprin

cipiuluiîn

tâi

alte

rmod

inam

iciilacalcularealucrului,acan

tității

decăldu

rășiavariație

iene

rgieiinterne

întran

sfor-

mărilesimplealegazuluiide

al.

Prod

use

şcol

are:

–expe

rimen

trealizat;

–rapo

rtulpen

truexpe

rimen

t/lucrarede

labo

rator

prezen

tat;

–prob

leme/situa

ții-problem

ărezolvate;

–comun

icări,referate,cercetăriprezen

tate:„Ap

lica-

reamotoa

relortermiceșiim

pactulacestoraasup

ra

med

iuluiambian

t”etc.;

–proiectS

TEM/STE

AMre

aliza

t:„Ide

ntificareaprin

-cipa

lelorsursedepo

luareamed

iului.Măsurid

eredu

cereapoluă

riiîn

orizon

tullocal”.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei:p

rocestermod

inam

ic,p

rocesc

iclic,ene

rgiein

ternă,ecuațiecaloricăde

stare,

căldurămolară,cap

acita

tete

rmică,ecuațiecalorim

etric

ă.

50

ELEC

TRO

DIN

AMIC

A

III. E

lect

rost

atica

3.1.Defi

nireaconcep

telor:

perm

itivi

tate

ele

ctri-

că, p

oten

ţial e

lect

ric, c

apac

itate

ele

ctric

ă, c

on-

dens

ator.

3.2.Aplicaream

ărim

ilorc

aracteris

ticecâm-

puluielectric

(inten

sitateacâm

puluielectric

,po

tențialulelectric

),alegiiluiCou

lomb,alu

cru-

luicâm

puluielectric

ladep

lasareaun

eisa

rcini

punc

tiformeîntr-uncâmpom

ogen

lare

zolvarea

prob

lemelor.

3.3.Argum

entareacalitati

văacaracteruluicon

-servati

valcâm

puluielectrostati

c.

3.4.Utiliza

reaform

uleicap

acită

țiicon

densatoru-

luip

lanlare

zolvareaproblem

elor.

3.5.Ana

lizarezulta

telorm

ăsurărilo

refectua

teși

form

ulareacon

cluziilorprin

aprecierearezulta

tu-

luio

bținut.

3.6.Relatareadespreap

licațiialecond

uctoare-

lor,aledielectricilo

rșialecon

densatoa

relorîn

viațacotid

iană

.

•Câ

mpu

lelectric

șicarac-

teris

ticilelu

i.Intensita

tea

câmpu

luielectrostati

c.Pe

rmitivitateaelectricăa

med

iului

•Lucrulcâm

puluielectric

ladep

lasareaun

eisa

rcini

punc

tiformeîntr-uncâmp

omog

en.P

oten

țialulelec-

tric.D

iferențade

poten

țial.

Tensiune

aelectrică

•Ca

pacitateaelectrică.

Cond

ensatorul.Ap

licații.

Capa

citateaelectricăacon-

densatoruluiplan.Ene

rgia

câmpu

luielectric

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–electriza

reacorpurilo

r;–lin

iilede

forțăalecâmpu

luielectrostati

c.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

eprivind:

–ap

licaream

ărim

ilorc

aracteris

ticecâmpu

luielectric

(in

tensita

teacâmpu

luielectric

,poten

țialulelectric

),a

legiiluiCou

lomb,alu

cruluicâm

puluielectric

;–reprezen

tareagrafi

căacâm

puluielectrostati

c;–calcululcap

acită

țiielectric

eacond

ensatoarelorplane

;–calcululene

rgieicâm

puluielectrostati

calcon

densa-

torului.

Prod

use

şcol

are:

–expe

rimen

trealizat;

–rapo

rtulpen

truexpe

rimen

tprezentat;

–prob

leme/situa

ții-problem

ărezolvate;

–comun

icărip

rezentate:„Interacțiunielectrostati

ceîn

na

tură/încotid

ian/înte

hnică”/„Tipurid

econd

ensa-

toareșiap

licațiilelorîntehn

ică”/„Ap

licareacon

den-

satoarelorîn

tehn

ică”ș.a.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei:câm

pelectric,câm

pelectrostatic

,liniide

forțăalecâmpu

luielectrostati

c,in

tensita

teacâmpu

lui

electric,p

oten

țialelectric

,cap

acita

teelectric

ă,con

densatorelectric

.

51

IV. E

lect

roci

netic

ă

4.1.Defi

nireaconcep

telor:

tens

iune

ele

ctro

mo-

toar

e, fo

rţe

exte

rioar

e/se

cund

are,

rezis

tenţ

ă in

te-

rioar

ă/ex

terio

ară,

scur

tcirc

uit.

4.2.AplicarealegiiluiOhm

pen

truopo

rțiune

de

circuitșip

entruun

circ

uitîntreg,alegiiluiJo

ule,

aform

ulelorlu

cruluicuren

tuluielectric

,aputerii

șiarezis

tențeiechivalen

telare

zolvareaproble-

melor.

4.3.Relatareaaplicațiilorefectelorcuren

tului

electricșidescriereafunc

ționă

riiapa

ratelore

lec-

trocasnice.

4.4.În

registrareaînta

belavalorilo

rmărim

ilor

fizicemăsuratecucalculareaeroriiab

soluteșia

eroriirelativ

e.4.5.Ana

lizarezulta

telorm

ăsurărilo

refectua

teși

form

ulareacon

cluziilorprin

aprecierearezulta

tu-

luio

bținut.

4.6.Elabo

rareastrategiilo

rdecompo

rtam

entîn

cazulrisc

urilo

rprovo

catedescurtcirc

uit.

•Cu

rentelectric

șicirc

u-ite

decurentcon

tinuu

.Ap

licații.In

tensita

tea

curentului.Ten

siune

aelectrică.Legealu

iOhm

pe

ntruoporțiu

nedecircuit

fărăgen

eratordecurent.

Grup

areacon

ductoa

relor.

Lucrulșiputereacuren

tului

electric.(Re

actualiza

re)

•Tensiune

aelectrom

otoa

re.

LegealuiO

hmpen

truun

circuitîntreg.Scurtcircuitul,

consecințe

•Instrumen

tedemăsurat

digitaleșire

gulide

utiliza

re

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

–reactualiza

reașisis

temati

zareacuno

ștințelorlate

ma

„Curen

tulelectric

con

tinuu

”.

Expe

rimen

te:

–stud

iulexperim

entalalcirc

uitelorserieșiparalel;

–măsuraream

ărim

ilorc

aracteris

ticecurentuluielectric

cum

ultim

etru.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e privind:

–ap

licaream

ărim

ilorșialegilorfi

zicecaracteristic

efeno

men

elorelectric

e(in

tensita

teacurentuluielec-

tric,ten

siune

aelectrică,re

zistențaelectrică,re

zistiv

i-tatea,lu

crulșiputereacuren

tuluielectric

,ten

siune

aelectrom

otoa

re,rezistențainterio

ară,legealuiO

hm,

legealuiJou

le);

–calcululcostuluiene

rgieielectric

econsum

ate.

Lucr

are

de la

bora

tor:

2) „

Dete

rmin

area

rezis

tenţ

ei in

terio

are

şi a

TEM

a u

nei

surs

e de

cur

ent”

.

Prod

use

şcol

are:

–expe

rimen

trealizat;

–rapo

rtulpen

truexpe

rimen

t/lucrarede

labo

ratorp

re-

zentat;

–prob

leme/situa

ții-problem

ărezolvate;

52

–comun

icări,referate,p

roiectSTEM/STE

AMdespre:

aplicațiileefectelorc

uren

tuluielectric

(înviațacoti-

dian

ă,în

tehn

ică,în

procesete

hnolog

ice,în

știință,în

med

icinăș.a.);scurtcirc

uitulșisecuriza

reacircuitelor

electrice;

–proiectS

TEM/STE

AMre

aliza

t:„M

ijloa

cedetran

sport

electrice”.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: ten

siune

electromotoa

re,forțeexterioare/secund

are,

rezis

tențăinterio

ară,sc

urtcirc

uit,rezis

tențăfuzib

ilă.

V. C

uren

tul e

lect

ric în

dife

rite

med

ii

5.1.Explicareacalita

tivăacond

ucție

ielectric

eîn

metale,în

semicon

ductoa

re,înelectrolițișigaze.

5.2.Id

entifi

careaun

orposibilitățipractic

ede

ap

licareacurentuluielectric

îndife

ritemed

ii(în

viațacotid

iană

/întehn

ică).

5.3.Elabo

rareastrategiilo

rdecompo

rtam

entîn

cazulrisc

urilo

rprovo

catedeform

areacuren

tului

electricîn

dife

ritemed

ii.

•Med

iicond

uctoarede

curentelectric

(calita

tiv).

Aplicațiipractic

ealecu-

rentuluielectric

îndife

rite

med

ii

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–curentulelectric

înelectroliți;

–ionizareagazelor.

Prod

use

şcol

are:

–expe

rimen

trealizat;

–rapo

rtulpen

truexpe

rimen

tprezentat;

–situa

ții-problem

ărezolvate;

–comun

icări,referate,p

roiectSTEM/STE

AMdespre:

aplicațiilecurentuluielectric

îndife

ritemed

ii(în

viațacotid

iană

,întehn

ică,în

procesete

hnolog

ice,în

știință,înmed

icinăș.a.);strategiid

ecompo

rtam

ent

încazulriscurilo

rprovo

catedeform

areacuren

tului

electricîn

dife

ritemed

ii.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei:sem

icon

ductor,d

iodă

,diodă

luminisc

entă,electrolit,p

lasm

ă,tu

buriluminisc

ente.

53

La sf

ârși

tul c

lase

i a X

I-a, e

levu

l poa

te:

•identifi

cadom

eniile

deaplicareînviațășiîntehn

icăatransformărilorsimpleîngaze;

•de

scrie

:mod

elulgazuluiid

eal;principiuldefuncțio

naream

otoa

relortermice;proceseledincon

ductoa

relem

etaliceșidielec-

triciîntr-u

ncâmpelectrostatic;fun

cționa

reaap

aratelorelectrocasnice;

•recuno

așteșiana

lizaprob

lemeleecolog

ice,cau

zatedeuti

lizaream

otoa

relortermice;

•explica:fe

nomen

elereferitoa

relastructuradiscretăasu

bstanței(d

ifuziu

ne,vap

oriza

reetc.);prin

cipiulîntâialtermod

inam

i-ciicalegedeconservare;con

ducțiaelectric

ăînm

etale,în

semicon

ductoa

re,înelectrolițișigaze(calita

tiv);

•relatadespreap

licațiile:con

ductoa

relor,dielectricilo

rșicon

densatoa

relorînviațacotid

iană

;efectelorcuren

tuluielectric

,curentuluielectric

îndife

ritemed

iiînviațacoti

dian

ă/înte

hnică;

•completa/extrageinform

ațiileîntr-un/dintr-u

ngrafi

cși/sautabe

l;•

form

ulaconcluziiprin

evaluareare

zulta

tuluiobținutînurm

amăsurărilore

fectuate;

•prezen

ta/in

terpretare

zulta

teleinvestigațiilore

xperim

entale;

•ap

licaform

ulelemărim

ilorfi

zice,ecuațiile,legile,p

rincipiilestud

iatelare

zolvareaproblem

elor/situ

ațiilor-problem

ă;

•prop

uneun

planprop

riudemăsurid

epreven

ireaîn

călziriigloba

le;

•elab

orastrategiidecompo

rtam

entîncazulrisc

urilorcauzatedescurtcircuitșidetrecereacu

rentuluielectricprin

dife

ritemed

ii.

Elem

ente

com

une

cu M

atem

atica

:-

Funcții(formaan

alitică,rep

rezentareagrafică);

- * Derivatafuncție

i;-

Utiliza

reașitran

sformareafo

rmulelor;

- Ope

rareașitran

sformareaunitățilordemăsură;

- Iden

tificarearelațiilord

eprop

orțio

nalitate;

- Utiliza

reamed

ieiaritmeti

cea2sa

umaim

ultenum

erereale;

- Ecua

ții;

- Ca

lcululputerilo

rcuexpo

nentra

ționa

l;-

Ope

rațiicurădă

cinipătratic

edintr-u

nnu

măr

realnen

egati

v;-

Utiliza

reaprocen

telor;

- Elem

entedegeom

etrie

șitrigon

ometrie

;-

Ope

rațiicuvectori.

54

CLA

SA A

XII-

A

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

şi p

rodu

se

de în

văța

re re

com

anda

te

I. El

ectr

omag

netis

m

1.1.In

vestigareaexpe

rimen

talăaacțiuniicâm

pu-

luim

agne

ticasupracond

uctoarelorparcursede

curentelectric

.1.2.Descriereamișcăriipurtătorilordesarcină

electricăîncâm

pmagne

tic.

1.3.Explicareafe

nomen

uluideindu

cțieelectro-

magne

tică.

1.4.Aplicareafo

rmuleifo

rțeielectromagne

tice

(Ampe

re),aform

uleifo

rțeiLoren

tz,afo

rmulei

fluxuluicâm

puluim

agne

tic,alegiiind

ucție

ielectrom

agne

ticelare

zolvareaproblem

elor/

situa

țiilor-prob

lemă.

1.5.Id

entifi

careado

men

iilordeap

licațiepracti

că

ainteracțiunilorm

agne

tice,ain

ducțieielectro-

magne

tice.

1.6.Ana

lizarezulta

teloro

bservărilorefectua

teși

form

ulareacon

cluziilorprin

evaluareare

zulta

tu-

luio

bținut.

•Câ

mpu

lmagne

ticalcu-

rentuluielectric

.Ind

ucția

magne

tică.

•Ac

țiune

acâmpu

luim

agne

-tic

asuprapu

rtătorilo

rde

sarcinăelectricăînm

ișcare.

ForțaLorentz

•Fluxulm

agne

tic.Ind

ucția

electrom

agne

tică.Legealu

iFarada

y.

Aplicațiipractic

eale

indu

cțieielectromagne

tice

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Reac

tual

izare

a cu

noşti

nţel

or:

–forțaelectrom

agne

tică;

–regu

lam

âiniid

repte;

–regu

lam

âiniistâng

i.

Expe

rimen

te:

–spectrulcâm

puluim

agne

ticalu

nuim

agne

tperma-

nent,alu

nuicon

ductorre

ctilin

iu,alu

nuisolen

oidșial

uneisp

ireparcursede

curen

t;–acțiu

neacâmpu

luim

agne

ticasupracond

uctoarelor

parcursedecurentelectric

.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e privind:

–ap

licareafo

rmuleifo

rțeielectromagne

tice(Ampe

re),

aform

uleifo

rțeiLoren

tz,afo

rmuleifluxuluicâm

pului

magne

tic,alegiiind

ucție

ielectromagne

tice.

Prod

use

şcol

are:

–expe

rimen

trealizat;

–rapo

rtulpen

truexpe

rimen

t/investigațiiprezentat;

–prob

leme/situa

ții-problem

ărezolvate;

–comun

icărip

rezentate:„Ap

licațiialecâmpu

luim

ag-

netic

”/„Câm

pulm

agne

ticalPăm

ântului.Procesefizice

caredeterminăprotecția

con

traradiațiilorcosmice”.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: fl

uxm

agne

tic,forțaLoren

tz,ind

ucție

electromagne

tică.

55

II. C

uren

t ele

ctric

alte

rnati

v

2.1.Descriereamod

alită

țilordegene

rareat.e.

m.alte

rnati

ve.

2.2.Com

parareamărim

ilorc

ecaracterize

ază

curentulalte

rnati

vcum

ărim

ilececaracterize

ază

curentulcon

tinuu

.2.3.Rezolvareaprob

lemelorcuap

licaream

ărim

i-lorc

aracteris

ticecurentuluialte

rnati

v:in

tensita

-teașitensiune

ainstan

tane

e,valorileefecti

veale

intensită

țiișialete

nsiuniialte

rnati

ve,frecven

ța,

perio

ada,pulsația

,valoa

reaefectiv

ăatensiuniiși

aintensită

ții,rap

ort/coefi

cien

tdetran

sformare.

2.4.Explicareaprin

cipiuluidefunc

ționa

rea

tran

sformatorului.

2.5.Id

entifi

careaprob

lemelortran

sportului

energieielectric

eladistanțemari.

2.6.Formareacom

portam

entuluicon

știen

tla

utilizareacuren

tuluialte

rnati

v.

•Cu

rentulelectric

alte

rnati

v.

Mărim

icaracteris

tice.

Valoriefectiv

eale

intensită

țiicuren

tuluișiale

tensiuniialte

rnati

ve.

•Prod

ucereaene

rgieielec-

trice.Transform

atorul.

Aplicațiipractic

e.Tran

sportulene

rgieielec-

triceladistanțemari

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–gene

rareatensiuniielectromotoa

realte

rnati

ve;

–construc

țiatran

sformatorului.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e privind:

–calcululm

ărim

ilorc

aracteris

ticecurentuluialte

rnati

v:

intensita

teașitensiune

ainstan

tane

e,valorileefecti

ve

aleintensită

țiișialete

nsiuniialte

rnati

ve,frecven

ța,

perio

ada,pulsația

,valoa

reaefectiv

ăatensiuniișia

intensită

ții.

Lucr

are

de la

bora

tor:

1) „

Stud

iul t

rans

form

ator

ului

”.

Prod

use

şcol

are:

–expe

rimen

trealizat;

–rapo

rtulpen

truexpe

rimen

t/investigațiiprezentat;

–prob

leme/situa

ții-problem

ărezolvate;

–comun

icări,referate,cercetăriprezen

tate:„Av

anta-

jeleutiliză

riicuren

tuluialte

rnati

v”/„Diminua

reapier-

derilorene

rgeti

celatran

sportulene

rgieielectric

ela

distan

țem

ari”.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: curen

talte

rnati

v,te

nsiune

alte

rnati

vă,valoriinstantan

eeșivaloriefecti

vealete

nsiuniișiale

intensită

țiicuren

tuluialte

rnati

v,tran

sformator,rap

ort/coefi

cien

tdetran

sformare.

56

III. O

scila

ții ş

i und

e el

ectr

omag

netic

e

3.1.Descriereacalitati

văaprodu

ceriicâm

pului

electrom

agne

ticșiapropa

găriiund

eielectro-

magne

tice.

3.2.Aplicareare

lațiilord

intremărim

ilecaracte-

ristic

eun

deielectromagne

tice(lu

ngim

ede

und

ă,

perio

adă,frecvență)lare

zolvareaproblem

elor/

situa

țiilor-prob

lemă.

3.3.Id

entifi

careado

men

iilordeap

licații

științifi

ceșite

hnicealeun

delore

lectromagne

ti-ce,alein

terferen

țeișialedifracție

ilum

inii.

3.4.Estimareaacțiuniib

iologiceaund

elor

electrom

agne

ticeșiap

licareauno

rmăsurid

eprotecție

am

ediuluișiaproprieip

ersoan

eîn

utilizareapracti

căaacestora.

3.5.Utiliza

reaform

uleire

țeleid

edifracție

la

rezolvareaproblem

elor/situ

ațiilor-problem

ă.3.6.In

vestigareaexpe

rimen

talăare

țeleid

edifracție

.3.7.Descriereafeno

men

elordeinterferen

țăși

difracție

alu

miniiîntâlnite

înnaturășiînte

hnică.

3.8.În

registrareaînta

belavalorilo

rmărim

ilor

fizicemăsuratecucalculareaeroriiab

soluteșia

eroriirelativ

e.3.9.Ana

lizarezulta

telorm

ăsurărilo

refectua

teși

form

ulareacon

cluziilorprin

evaluareare

zulta

tu-

luio

bținut.

•Circuitulo

scilant

•Câ

mpu

lelectromagne

tic.

Prop

agareaund

elorelec-

trom

agne

tice.

Clasificareaun

delore

lec-

trom

agne

tice.Aplicații

practic

e•Evoluțiacon

cepțiilordespre

naturalu

minii

•Interferen

țașidifracția

lu-

minii.Rețeaua

dedifracție

.Ap

licațiipractic

e

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–de

mon

strareainterferen

țeișiadifracție

ilum

inii.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e privind:

–calcululparam

etrilorcirc

uiteloro

scilante;

–ap

licareafo

rmulelorcaracteris

ticeun

delore

lectro-

magne

tice;

–ap

licareafo

rmuleire

țeleid

edifracție

.

Lucr

are

de la

bora

tor:

2) „

Dete

rmin

area

lung

imii

de u

ndă

a lu

min

ii cu

aju

toru

l re

ţele

i de

difr

acţie

”.

Prod

use

şcol

are:

–expe

rimen

trealizat;

–rapo

rtulpen

truexpe

rimen

t/investigații/lu

crarede

labo

ratorp

rezentat;

–prob

leme/situa

ții-problem

ărezolvate;

–comun

icări,referateșicercetăriprezen

tate:„Istoria

de

scop

eririiund

elorelectromagne

ticeșiîncepu

tulerei

radiou

lui”/„A

plicațiipracticealeinterferen

țeișiale

difracție

ilum

inii(in

terferom

etru,h

olog

rafia

etc.)”ș.a.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: o

scilațiielectromagne

tice,circ

uito

scilant,interferență,difracție

,tab

loude

interferen

ță,

maxim

/minim

deinterferen

ță,d

rumgeo

metric

,interfran

jă,rețeadedifracție

.

57

FIZI

CA M

OD

ERN

Ă

IV. E

lem

ente

de

fizic

ă cu

antic

ă

4.1.Defi

nireaconcep

telor:

cuan

tă d

e en

ergi

e,

foto

n, e

fect

foto

elec

tric

, fre

cven

ţă d

e pr

ag, t

ensi-

une

de fr

ânar

e/st

opar

e.4.2.In

vestigareaexpe

rimen

talăîn

labo

rator/

labo

ratorv

irtua

lalegilore

fectuluifo

toelectric

extern.

4.3.Aplicareafo

rmulelorene

rgiei,amaseișia

impu

lsuluifoton

ului,alegilore

fectuluifo

toe-

lectric

,aecuațieiluiEinsteinpe

ntrufo

toefectla

rezolvareaproblem

elor.

4.4.Id

entifi

careado

men

iilordeap

licareaefec-

tuluifotoe

lectric

.4.5.Ana

lizarezulta

telorm

ăsurărilo

refectua

teși

form

ulareacon

cluziilorprin

evaluareare

zulta

tu-

luio

bținut.

•Efectulfotoe

lectric

extern.

Legileefectuluifo

toelectric

extern.C

uantăde

ene

rgie.

Fotonu

l.Ap

licațiipractic

ealeefectuluifotoe

lectric

extern

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–efectulfotoe

lectric

extern.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

e privind:

–ap

licarealegilore

fectuluifo

toelectricexternșia

ecua

țieiluiEinstein;

–calcululene

rgiei,alm

aseișialimpu

lsuluifoton

ului.

Prod

use

şcol

are:

–expe

rimen

trealizat;

–rapo

rtulpen

truexpe

rimen

t/investigațiiprezentat;

–prob

leme/situa

ții-problem

ărezolvate;

–comun

icări,referateșicercetăriprezen

tate:„Ap

lica-

reaefectuluifotoe

lectric

externîndife

ritedo

men

iialeștiințeișialete

hnicii(celulafotoelectrică,re

leul

fotoelectricetc.)”.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: cua

ntăde

ene

rgie,foton

,efectfo

toelectric,frecven

țădeprag,

tensiune

defrân

are/stop

are,ip

otezaluiPlanck.

V. E

lem

ente

de

fizic

ă a

atom

ului

şi a

nuc

leul

ui a

tom

ic

5.1.Descriereacalitati

văadiferitormod

eledeatomi.

5.2.Argum

entareastab

ilitățiiatomuluipeba

za

postulatelorlu

iBoh

r.5.3.Caracteriz

areanucleeloratomice,utilizâ

nd

prop

rietățilegene

ralealeacestora:dim

ensiu

ne,

masă,sa

rcinăelectrică,structură.

•Expe

riențaluiR

uthe

rford.

Mod

elulplane

tara

lato-

mului

•Po

stulateleluiB

ohr

•Sp

ectre.Tipurid

espectre

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Expe

rimen

te:

–sche

maexpe

riențeilu

iRuthe

rford;

–înregistrarearadiațiilorcuajutoruldetectorilor.

Rezo

lvăr

i de

prob

lem

eprivind:

–de

term

inareacaracteris

ticilo

rnucleuluiatomic;

58

5.4.Explicareaproceselord

ede

zintegrareα,β,γ.

5.5.Aplicarealegiid

ezintegrăriiradioa

ctive,a

legiicon

servăriinu

măruluidesarcinășialegii

conservăriinum

ăruluidemasălare

zolvareapro-

blem

elor/situ

ațiilor-problem

ă.5.6.Estimareaposibilelore

fectealeaccide

ntelor

nucleare.

5.7.Id

entifi

careaefectelorb

iologiceale

radiațiilorio

nizanteșicuno

așterearegu

lilorde

protecție

.5.8.Id

entifi

careado

men

iilordeap

licațiipractic

ealefeno

men

elornucleare(aizotop

ilorrad

ioac-

tivi,areacțiilord

efisiune

șifu

ziune

anucleelor).

5.9.Evaluareaperspectiv

elorutiliză

riifu

ziunii

nuclearecasursăde

ene

rgieaviitorului.

•Nucleulatomic.

Constitue

nțiinu

cleu

luiato-

mic.Izotopi

•Ra

dioa

ctivitatea.

Dezin

tegrareara

dioa

ctivă

•Re

acțiinucleare.Legid

econservareîn

reacțiinucle-

are(anum

ăruluidesarcină,

anu

măruluidemasă)

•Fisiu

neașifuziu

neanu

clee

-lor.Re

actoruln

uclear

•Ap

licațiipractic

ealefeno

-men

elornucleare(aizoto-

pilorrad

ioactiv

i,areacțiilor

defisiu

neșifu

ziune

anu-

clee

lor)

–ap

licarealegiid

ezintegrăriiradioa

ctive,alegiicon

ser-

văriinum

ăruluidesarcinășialegiicon

servăriinu

mă-

ruluid

emasă;

–an

aliza

reacțiilorn

ucleare.

Prod

use

şcol

are:

–expe

rimen

trealizat;

–prob

leme/situa

ții-problem

ărezolvate;

–comun

icări,referateprezentate:„Mod

elede

atomi.

Particularitățid

eosebite”/„Realizărileștiințificeale

dina

stieiCurie”/„Catastrofenu

cleare:C

erno

bîlși

Fuku

shim

a”/„Do

men

iide

aplicațiipractic

ealeizo

topi-

lorrad

ioactiv

i,alefisiuniișifuziuniin

ucleare”.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: m

odelulplane

tara

latomului,m

odelulcua

ntificatalatomului,spe

ctrudeem

isie/ab

sorbție

,spe

c-truconti

nuu/de

ban

dă/delin

ii,defectd

emasă,ene

rgiedelegătură,ene

rgiedelegăturăpenu

cleo

n.

VI. E

lem

ente

de

astr

onom

ie

6.1.Id

entifi

carealoculuiastrono

mieiîncontextul

fizicii.

6.2.Observareaceruluiînstelat.

6.3.Id

entifi

careaconstelațiilorp

ecer.

6.4.Determinareacau

zelorșiacaracterului

mișcăriiapa

renteaSo

arelui,aLun

ii,astelelorpe

cer.

6.5.Explicareafa

zelorL

unii,aeclipselord

eSo

are

șide

Lun

ă.6.6.Defi

nireatim

puluisolarm

ediu.

6.7.Clasifi

careacorpurilo

rSistemuluiSolar.

6.8.Descriereaprop

rietățilorfizic

ealeLuniișiale

plan

etelordinSistemulSolar.

•As

tron

omiaîn

con

textul

fizicii.Elemen

tedeastron

o-miepracti

că:m

ișcareaap

a-rentăaaștrilo

r;sferace-

rească(calita

tiv);mișcarea

perio

dicăaPăm

ântuluiși

aLunii.

Timpu

lșim

ăsurarealu

i•Sistem

ulSolar.P

lane

tele.

Corpurilem

icialeSistemu-

luiSolar.P

ămân

tulșiLun

a.

Maree

.Orig

ineașievo

luția

Sistem

uluiSolar

Activ

ităţi

de în

văţa

re:

Obs

ervă

ri as

tron

omic

e:–ob

servareaceruluiîn

stelat;

–mișcareaap

aren

tăaSoa

relui,aLunii,aplan

etelorșia

stelelorpebo

ltacerească;

–ob

servareacon

stelațiilor(toa

mna

,iarna

,prim

ăvara,

vara);

–ob

servareaplane

telor(Mercur,Ve

nus,M

arte,Jup

iter,

Saturn);

–ob

servareaLun

ii;–urmărire

ameteo

rilor.

59

6.9.Descriereaconcep

telorm

oderne

despre

origineașievo

luția

SistemuluiSolar.

6.10

.Descriereastructuriișiacaracteristic

ilor

Soarelui.

6.11

.Expun

ereacaracteris

ticilo

rprin

cipa

leșia

etap

elordeviațăastelelor.

6.12

.Clasifi

careaspectralăastelelor.

6.13

.Estimareadim

ensiu

nilorșiapărțilorcom

-po

nentealeGa

laxieinoa

streșiadistanțelor

până

laalte

galaxii.

•So

arele.Caracteris

ticigen

e-ralealeSoa

relui.Structura

șiatmosferaso

lară

•Stelele.Caracteris

ticip

rinci-

pale,clasifi

care,evo

luție

•Noțiunidecosm

olog

ie.G

a-laxiano

astră.Alte

galaxii.

Metagalaxia

Dem

onst

raţii

:–vizio

nareafilmelordidactic

o-științifi

ce;

–uti

lizareare

surselorastrono

micevirtua

le;

–vizitălaObservatorulA

strono

mic.

Rezo

lvar

ea u

nor s

ituaţ

ii-pr

oble

mă.

Prod

use

şcol

are:

–situa

ții-problem

ărezolvate;

–comun

icărișireferateprezen

tate:„As

tron

omiași

civilizațiauman

ă”/„Observatoareastron

omiceorbi-

tale”/„Stelevariabileșinestațio

nare”/„Evo

luția

stele-

lor”/„Ce

rcetărilesp

ațiuluicosmicșiro

lulacestoraîn

dezvoltareasocietății”.

Test

de

eval

uare

sum

ativă

rezo

lvat

.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: sferăcerească,coo

rdon

ateecua

toria

le,p

olulnord/sudallu

mii,axalu

mii,ze

nit,na

dir,eclip

tică,

lună

side

rală,lun

ăsin

odică,stelevaria

bile/nestațio

nare,n

ovă,su

pernov

ă,piticealbe/roșii,steane

utronică,gau

rănea

gră,gigan

tă,sup

ergi-

gantă,steledu

ble/multip

le,fotosferă,cromosferă,p

rotube

ranțe,vân

tsolar,galaxii,ro

istelar,ne

buloase,sistem

heliocentric

,metagalaxia,

cosm

ogon

ie,cosmolog

ie.

VII.

Tabl

oul ş

tiinț

ific

al lu

mii

şi c

ontr

ibuț

ia fi

zici

i la

dezv

olta

rea

soci

etăț

ii

7.1.Id

entifi

careaetap

elordede

zvoltareafizic

iiși

aastron

omieicaștiințe.

7.2.Argum

entarearoluluifi

ziciiînprogresul

tehn

ico-științifi

cșiîndezvo

ltareasocietății.

•Tablou

lcon

tempo

ran

științifi

callu

mii.Evo

luția

tablou

luiștiințificallu

mii

•Ro

lulfi

ziciișialastrono

-mieiînprog

resulteh

nico

-științifi

cșiîndezvo

ltarea

societății

Prod

use

şcol

are:

–rapo

arteprezentate:„De

scop

eririlefizic

iiînse

c.al

XX-le

a–alXXI-le

aprivindstructurasubstanțeișina-

turadua

lăam

ateriei”/„Evo

luția

tablou

luiștiințifical

lumii”.

60

La sf

ârși

tul c

lase

i a X

II-a,

ele

vul p

oate

:•

explica:fe

nomen

uldeindu

cțieelectromagne

tică;prin

cipiuldefuncțio

nareatran

sformatorului;

•de

scrie

:mișc

areapurtătorilordesarcinăelectricăîncâm

pmagne

tic;m

odalită

țide

gen

erareat.e.m

.alte

rnati

ve,calita

tivpro-

ducereacâmpu

luielectromagne

ticșipropa

gareaun

deielectromagne

tice;fe

nomen

elede

interferen

țășidifracție

aluminiiîn-

tâlnite

înnaturășiînte

hnică,calita

tivdife

ritemod

elede

atomi;prop

rietățilefizice

alePăm

ântului,aleLuniisau

alealto

rplane

te

aleSistem

uluiSolar;con

ceptelemod

erne

despreorigineașievoluția

Sistem

uluiSolar;structurașicaracteristicileSoa

relui;

•compa

ram

ărim

ilececaracterize

azăcurentulalte

rnati

vcum

ărim

ilececaracterize

azăcurentulcon

tinuu

;•

caracteriza

:nuclee,utilizâ

ndproprietățilegeneralealeacestora;diferitetip

urideradiațiin

ucleareînfuncțiedeprop

rietățileacestora;

•iden

tifica:loculastrono

mieiîncontextulfi

zicii;etape

ledede

zvoltareafizic

iișiaastron

omieicaștiințe;

•recuno

aștecon

stelațiilepe

cer;

•clasificacorpu

rileSistem

uluiSolar;

•expu

ne:cau

zeleșicaracterulm

ișcăriiap

aren

teaSoa

relui,aLunii,astelelorpecer;caracteristi

cileprin

cipa

leșietape

lede

viațăaun

eistele;

•estim

a:dim

ensiu

nileșipărțilecompo

nentealeGa

laxieinoa

stre;d

istan

țelepân

ălaalte

galaxii;acțiune

abiolog

icăaun

delor

electrom

agne

tice;

•relatadespre:dom

eniilede

aplicațiepracti

căainteracțiunilorm

agne

tice;aindu

cțieielectromagne

tice;problem

eletran

spor-

tuluiene

rgieielectric

eladistan

țem

ari;do

men

iilede

aplicațiiștiințifi

ceșite

hnicealeun

delore

lectromagne

tice;dom

eniilede

ap

licareaefectuluifotoe

lectric

;efecteleuti

lizăriiarmam

entuluinuclear;e

fectelebiolog

icealeradiațiilorio

nizante,aleuno

rdispozitiveutiliza

tepen

trude

tectareașim

ăsurareara

diațiilor;

•evalua

perspectiv

eleuti

lizăriifuziu

niinuclearecasu

rsăde

ene

rgieaviitorului;

•completa/extrageinform

ațiileîntr-un/dintr-u

ngrafi

cși/sautabe

l;•

form

ulaconcluziiprin

evaluareare

zulta

tuluio

bținutîn

urm

amăsurărilo

refectua

te;

•prezen

ta/in

terpretare

zulta

teleinvestigațiilore

xperim

entale;

•ap

licaform

ulelemărim

ilorfi

zice,legilestud

iatelare

zolvareaproblem

elor/situ

ațiilor-problem

ă;

•argu

men

ta,p

eba

zapostulatelorluiBorh,stab

ilitateaatom

ului;

61

•justificarolulfi

ziciiînprogresulte

hnico-științifi

cșiîndezvolta

reasocietății;

•prop

uneun

planprop

riudemăsurip

entruform

areacom

portam

entuluid

eprotecție

am

ediuluișiaproprieip

ersoan

ede

acțiu

nilera

diațiilornucleareînutiliza

reapractic

ăaun

delore

lectromagne

tice.

Elev

ul v

a m

anife

sta

urm

ătoa

rele

atit

udin

i și v

alor

i:•

coeren

țășicorectitud

inealim

bajuluispe

cific;

•interesș

icuriozitatepe

ntrupromov

areaacti

văavalorilo

rdeinov

are,exploraream

ediuluiîncon

jurătorșiaunu

imod

sănă

-tosd

eviață;

•pe

rseveren

țășiprecizie

încun

oaștereaproceselorfi

zicedinna

tură;

•creativ

itateșiatențielaintegrareaachizițiilorspe

cificedisciplineiF

izicăcuceledinalte

dom

enii;

•valorifi

careagân

diriicriti

cepen

truelab

orareaunu

iplande

prevenireșicom

portam

enta

uton

omșira

ționa

lînsitua

țiiderisc.

Elem

ente

com

une

cu M

atem

atica

:-

Funcții(formaan

alitică,rep

rezentareagrafică);

- * Derivatafuncție

i;-

Utiliza

reașitran

sformareafo

rmulelor;

- Ope

rareașitran

sformareaunitățilordemăsură;

- Iden

tificarearelațiilord

eprop

orțio

nalitate;

- Utiliza

reamed

ieiaritmeti

cea2sa

umaim

ultenum

erereale;

- Ecua

ții;

- Ca

lcululputerilo

rcuexpo

nentra

ționa

l;-

Ope

rațiicurădă

cinipătratic

edintr-u

nnu

mărre

alnen

egati

v;-

Utiliza

reaprocen

telor;

- Elem

entedegeom

etrie

șitrigon

ometrie

;-

Ope

rațiicuvectori.

62

V. Repere metodologice de predare – învățare – evaluare

AspectulmetodologicpresupusdeCurriculumulladisciplinaFizică. Astronomie,dez-voltatîntermenidecompetențeșcolare,reprezintăorganizareaprocesuluieducațional,centratpeachizițiifinaleconcrete.

Proiectareadiferitortipuridestrategiididacticeînprocesuldepredare– învățareafiziciivafideterminatăde:

• abordareaconstructivistăîneducație;• tipologiafinalitățilorcursuluidefizică;• formeledeorganizarea instruiriispecificefizicii: lecții, lucrăride laborator, lu-

crăripracticeetc.;• viziuneadidacticăaprofesorului.Ideea-cheieametodologieipropuse înactualulcurriculumconstă înasigurareași

susținereaînvățăriicentratepeelev(abordareapsihocentrică),darșiaînvățăriicentra-tepevalorilepromovatedecătresocietate(abordareasociocentrică).

Încadrulprimeiabordări,elevul,lalecțiiledefizică,fiindsubiectactiv,seinformea-ză,identifică,descrie,observă,experimentează,descoperă,analizează,interpretează,apreciază,concluzionează,gestioneazăetc.,realizând,astfel,demersuriconstructiviste,iarprofesorulasigurăprocesuldepredare–învățare–evaluarefărăaselimitalafur-nizareadeinformații,ciîndrumând/orientândeleviicumsăînvețegândindactiv,logic,analiticșicritic.

În cadrul celei de-adouaabordări, elevul asimilează valorilepromovatede cătresocietate,iarprofesorulghideazăacestprocesfărăa-șiimpunepropriileviziuni.

Realizareaacesteiidei-cheie,încazulpredăriifizicii,seaxeazăpestrategiididacticeactiv-participative,careaulabazăurmătoareleprincipii:

1. promovareaînvățăriiprindescoperireșirezolvaredeprobleme;2. construireapropriilorînțelesurișiinterpretărialeconținuturilorînsușitelafizică;3. discutareașistabilireadecomunacordcueleviiamoduluideînvățare;4. promovareaalternativelormetodologicedepredare–învățare–evaluare;5. analizamultidimensională,transdisciplinarăaconținuturilordindomeniulfizicii,

arieicurriculareetc.;6. evaluareaprinmetodealternative.

63

Așadar,predarea– învățareadisciplinei școlareFizică sevaaxapreponderentpeurmătoarelestrategiididactice:

• strategiieuristice;• strategiialgoritmice;• strategiideînvățareprincooperare;• strategiiaxatepecercetare;• strategiiaxatepeproblematizare.Proiectareaanuală,precumșiproiectareaunitățilordeînvățare,vaficentratăpeo

asimilaretreptatăacompetențelorspecificefizicii,careurmeazăafiatinsepeparcursulcelortreianidestudiuînliceu.Fiinddezvoltatepermanent,elevorconducelaforma-reacelor4competențespecificedisciplinei,consideratecafinalitățialetrepteiliceale.

Competențelespecificeseexercităîndiferitesituațiideînvățarecuunanumitgraddeoperaționalitateșidepindînmaremăsurădeachizițiiledobânditelafiecareunitatedeînvățare.

Nivelul calitativ al procesului educațional este condiționat de stilul depredare șistrategiadidacticăutilizatedecătreprofesor.Strategiadidacticăpresupuneîmbinareaformelordeorganizareaactivitățilorelevilor,ametodelor șimijloacelordepredare–învățareîncadrulprocesuluideformare,iaroptimizareaacestorareprezintăscopulprincipalalstrategieișialstiluluidepredarealprofesorului.

Deci,optimizareaprocesuluididacticîncadrulorelordefizicăpentrutreaptalicealăconstăîn:selectarea adecvată ametodelor, a procedeelor didactice și amijloacelor de

învățământ;creareasituațiilordeformareadecvateconținuturilor;asigurareauneicomunicărididacticeeficiente;motivareașidezvoltareaintereselorelevilor;corelareateorieicupracticaetc.Utilizareametodelorîncontextinteractivîivizeazăatâtpeprofesori,câtșipeeleviși

presupuneoparticipareactivăprinefortcomun,urmărindatingereaachizițiilorfinale.Metodelecentratepeelevstimuleazăgândireașiimaginațiaacestuia,capacitateadecomunicare,voința,motivația,interesuletc.Activesteelevulcaredepuneunefortdereflecțiepersonală,interioară,abstractă,careîntreprindeunefortintelectual,decer-cetare,deredescoperireaadevărurilorștiințifice.

Un imperativ al timpului îl reprezintă utilizarea tehnologiilor informației și acomunicațiilor (TIC) înprocesuleducațional lafizică.ResurseleWEBpotfi folosite înmăsura posibilităților, nu doar la selectarea unor conținuturi informaționale de ulti-măoră,darșilaefectuareaexperimentelorcuajutorullaboratoarelordigitale,dotate

64

cusenzorideultimăgenerație,modelareaunorexperimentefizice,greuderealizatîncondițiiledelaborator,precumșilaevaluareaoperativăaachizițiilor.Utilizareaacestorresurselalecțiiledefizicăauunșirdeavantaje:

• asigurădiversificareastrategiilordidactice,utilizateînprocesuleducațional;• faciliteazăaccesulelevilorlainformație,stimulândinteresulacestorafațădecele

mairecentedescoperiri,motivândînvățarea;• permitrealizareauneievaluărimaiampleșimaioperativearezultatelorșiapro-

greselorobținutedecătreelevi;• dezvoltăabilitățiledecomunicare,delucruînechipă;• contribuielarealizareaproiectelorindividualeșiîngrup,sensibilizândatitudinea

fațădeproblemelemajoredinviațacotidiană.Încadrulprocesuluieducațional,activitățiledepredare–învățare–evaluareseaflă

într-ostrânsălegătură.Acesteatrebuieproiectateînacelașitimp,deoareceprincipalulelementmetodologicpresupusînactualulcurriculumîlreprezintăorganizareaproce-sului educațional în raport cunoilefinalități achiziționate: competențele specifice șiunitățiledecompetență.

Astfel,evaluarearezultatelorșcolarese integreazăpe întregprocesulde instruiresubdiferiteforme(tradiționaleșiformative),cumarfi:

- evaluareainițială(chestionare,testări,interviuri);- evaluarea continuă (evaluări curente, orale și scrise la lecție, sarcini practice,

temepentruacasă);- evaluareasumativă(testăritematice,referate,proiecte).Pentruarealizacusuccesevaluareaprocesuluișiaproduselorfinale,esteimportant

săseaplicestrategiimodernedeevaluare.CaracteristiciledebazăaleuneievaluăriautenticeîncadruldisciplineiFizică. Astro-

nomiesunturmătoarele:- relevanțasarcinilordeevaluareșipunereaelevilorînsituațiiasemănătoarecelor

dinviațareală.Pentruaceasta,eivorrealizaobservări,investigații,experimente,vorsoluționauneleproblemeconcrete,vorreflectaasupracelorînvățateși îșivorexprimainteresele,opiniileșiatitudinileproprii;

- dezvoltareacapacitățilordeautoevaluareaachizițiilorfinale.Evaluareatrebuiesăofereelevilorinformațiisuficientedespreprocesuldeformare

acompetențelorspecificefizicii.Astfel,înprocesuldeevaluareeleviidemonstrează:• ceea ce ştiu–ansambluldecunoștințefundamentale;• ceea ce pot să facă –ansambluldepriceperi,deprinderi,abilitățideafaceceva/

deapuneînpractică/deaimplementacunoștințelefundamentale;• ceea ce pot să fie–ansambluldeatitudinibazatepevalorileacceptate.

65

Evaluareasucceselorelevilor,înaceastăordinedeidei,poatefirealizată,deaseme-nea,șiprinutilizareametodelorcomplementaredeevaluare:

• observareasistematicăacomportamentuluielevilor;• investigația;• proiectul;• portofoliul;• autoevaluareaetc.Acestemetodesuntînacelașitimpmetodedepredare–învățareșimetodedeeva-

luare.Elepermitprofesoruluisăanalizezedirectactivitateaelevului,săevaluezeproce-sulprincareseajungelaanumiterezultate/produsefinalematerializateîncompetențe.

Utilizarea metodelor alternative de evaluare încurajează elevii în construireacunoștințelor și creeazăun climat favorabil învățării. Este important ca elevii să cu-noascăcriteriiledeevaluarepentruaputeareflectaasupraperformanțelorobținuteșipentruagăsimodalitățipropriideprogres.

66

67

68

Introducere

Ghidul de implementare a curriculumului la disciplina Fizică. Astronomie, pentruclasele a X-a – a XII-a, precumșimanualul școlar, ghidulmetodologic, culegeriledeprobleme,softurileeducaționaleetc.facpartedinansambluldeproduse/documentecurriculareșireprezintăocomponentăesențialăaCurriculumului Naţional.

RolulacestuidocumentestedeafacilitaprocesuldeimplementareacurriculumuluidisciplinarlaFizică. Astronomieînclaseleliceale.Ghidulorienteazăactivitateacadruluididactic,permiteabordareacreativăademersurilordeproiectaredidacticădelungăduratășidescurtădurată,darșiderealizarepropriu-zisăaprocesuluidepredare–învățare–evaluare.

ÎnprocesuldeelaborareaGhidului de implementare acurriculumului la disciplina Fizică. Astronomies-aținutcontde:

• direcțiiledezvoltăriicurriculumuluidisciplinar;• elementeledenoutateale curriculumuluidisciplinar, careurmeazăafi imple-

mentatedecadreledidactice;• rolul elementelor de structură ale curriculumului în formarea competențelor

specificefizicii;• necesitateasuportuluiacordatprofesorilordefizicăînprocesuldeimplementare

acurriculumuluiînînvățământulgimnazial.Ghidul de implementare a curriculumului la disciplina Fizică. Astronomie cuprinde

următoarele componente structurale: Introducere, referinţe conceptuale/teoretice, referinţe proiective, referinţe metodologice şi procesuale ale curriculumului la disciplina Fizică. Astronomie.

Ghiduldefațăareurmătoarelefuncții:• de orientare a procesului de învățământ conform reperelor conceptuale ale

curriculumuluiladisciplinaFizică. Astronomie;• deasigurareacoerențeiprocesuluidepredare– învățare–evaluareconform

reperelormetodologicealecurriculumuluiladisciplinaFizică. Astronomie;• deproiectareademersuluieducaționallaniveldeclasăconcretă;• deevaluarearezultatelorînvățăriietc.Ghidul de implementare acurriculumului la disciplina Fizică. Astronomieesteadresat

cadrelordidactice,autorilordemanuale,metodiștilor,altorpersoaneinteresate.

69

I. Referințe conceptuale/teoretice ale curriculumului la disciplina

FIZICĂ. ASTRONOMIE

1.1. Conceptul de curriculum la disciplina Fizică. Astronomie. CurriculumuldisciplineiFizică. AstronomieestepartecomponentăaCurriculumului

Naţional,elaboratînconformitatecuprevederileCodului Educaţiei al Republicii Mol-dovașireprezintăundocumentreglatorpreconizatpentruafiimplementatînclaseleliceale.

Actualulcurriculumesteapatragenerațiedeacesttipdedocumenteșiadouage-nerațiedecurriculacentratepecompetențe.Dezvoltareaacestuiaademaratprintr-unprocesdeevaluaresistemicășiholisticăaedițieianterioare,înbazauneimetodologiiaprobate. Pe parcursul funcționării curriculumului anterior (2010-2019) au fost pro-movatenoipoliticieducaționaleșicurricularecureferireladezvoltareasistemuluideînvățământpeplannațional și internațional.Demersuldezvoltativ s-aaxatpepara-digma curriculară construită înCadrul de Referinţă al Curriculumului Naţional, 2017.Au fost reformulate competențele specifice disciplinei, conform sistemului reactua-lizat de competențe transdisciplinare, corelate cu competențele cheie/transversaledinCodul Educaţiei al Republicii MoldovașiRecomandările Consiliului Europei privind competenţele-cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii(Bruxelles,2018).

CurriculumuldisciplineiFizică. Astronomiedezvoltatrealizează2funcțiiprincipale:• funcțiareglatoare–vizatăprincomponentateleologică;• funcțiastrategică–vizatăprincomponenteleconținutalășiprocesuală.Funcțiilestrategiceșireglatoarealecurriculumuluideterminăurmătoarelecategorii

debeneficiari:autoridecurriculum,autoridemanualeșighidurideimplementare,au-toriaidiverselorauxiliare,managerișicadredidacticeimplicateînprocesuldeinstruire,elevidegimnaziușiliceu,părinți,altepersoaneinteresate.

AutoriimanualelorșidiverselorsuporturididacticeladisciplinaFizică. Astronomievorrespectaunitățiledecompetență,unitățiledeconținut,terminologia,activitățiledeînvățareșiproduseleșcolarerecomandateînprezentulcurriculum.Manualeleșcolarevorfitotalmenteintegrateînconcepțiacurriculară.

70

1.2.1. Demersuri inovative ale curriculumului la disciplina Fizică. Astronomie pri-vind conceptul teoretic

În2010arelocmodernizareacurriculumuluișcolarîntermenidecompetenţe. Camodelpedagogic,curriculumulmodernizatestecentratpe:• achizițiilefinalealeînvățării–competențespecificedisciplineișcolare;• dimensiunileacționalealeactivitățiideformareapersonalitățiielevului;• cerințeleșcoliiînraportcuinteresele,aptitudinileelevuluișicuașteptărilesociale.ÎnconformitatecuprevederileCadrului de Referinţă al Curriculumului Naţional[2],

curriculumulincludetoateexperiențeleplanificaterigurospentruafiformateelevilorînșcoală,spreaatingefinalitățileînvățăriilacelemaiînaltestandardedeperformanțăpermisedeposibilitățilelorindividuale.CurriculumuldisciplineiFizică. Astronomiepen-truînvățământullicealestepartecomponentăaCurriculumului Naţionalșireprezintăunsistemdeconcepte,procese,produseșifinalitățicare,alăturidecurriculapentrualtedisciplini,asigurăfuncționalitateașidezvoltareaacestuiniveldeînvățământ.Do-cumentuldefațăseaxeazăpeurmătoareleabordări:

• psihocentrică;• sociocentrică.Centrarea curriculumului pe elev, prin luarea în considerare a particularităților și

nevoilor,precumșiaritmuluipropriudeînvățareșidezvoltareaacestuia,arelocîncadrulabordăriipsihocentrice.Asimilareasistemuluidevaloripromovatedesocietatearelocîncadrulabordăriisociocentrice.

Pentruunsistemdeînvățământdeschis,aflatînprocesdedezvoltareșiaprofundareareformelor,precumceldinRepublicaMoldova,conceptuldecompetențăoferăocalesigu-rădedezvoltareșimodernizareacurriculeișcolare,deoareceacesteaintegreazăînstructurisuperioaredomeniilecognitiv,psihomotorșiatitudinal,combinăobiectivelepedagogicecucelesocialeșiculturale,vizândpregătireaelevilorpentruviațasocială.

1.2.2. Demersuri inovative ale curriculumului la disciplina Fizică. Astronomie pri-vind sistemul de competențe

Necesitateadeaproiecta,a formașiadezvoltacompetențe încadrulprocesuluieducaționalesteastăziunanimacceptatășiprivităcaimperioasăînmajoritateasiste-melordeînvățământdinUE.SpecialiștiiComisieipentruEducațiedinUniuneaEuropea-năauformulaturmătoareleobiectivespecificeînvățământuluipreuniversitar:

• ameliorareaniveluluidecompetențăalpersonaluluididactic;• dezvoltarealaeleviaunuisistemdecompetențe-cheie;• deschidereaînvățământuluicătresocialșifuncțional;• creștereaatractivitățiieducației[10].

71

Sistemul de competențe în cadrul curriculumului disciplinar la Fizică. Astronomieesteformatdin:

• Competențe-cheie/transversale;• Competențe specifice disciplinei;• Unități de competență.Competențele-cheie/transversale sunto categorie curriculară importantă, cuun

grad înalt de abstractizare și generalizare, marchează așteptările societății privindparcursul școlar și performanțele generale, care pot fi atinse de elevi la încheiereașcolarizării.Elereflectăatâttendințeledinpoliticileeducaționalenaționale,precizateînCodul Educaţiei(2014),câtșitendințelepoliticilorinternaționale,stipulateînReco-mandările Comisiei Europene(2018).

Codul Educaţiei al Republicii Moldova,art.11(2),stipuleazăurmătoarelecompetențe-cheie:

a. competenţe de comunicare în limba română; b. competenţe de comunicare în limba maternă; c. competenţe de comunicare în limbi străine;d. competenţe în matematică, ştiinţe şi tehnologie;e. competenţe digitale; f. competenţa de a învăţa să înveţi; g. competenţe sociale şi civice; h. competenţe antreprenoriale şi spirit de iniţiativă;i. competenţe de exprimare culturală şi de conştientizare a valorilor culturale.Formareacompetențelor-cheiederivădin idealul educaţional, stipulat înart. 6al

Codului Educaţiei al Republicii Moldova,careconstăîn„formarea personalităţii cu spirit de iniţiativă, capabile de autodezvoltare, care posedă nu numai un sistem de cunoştinţe şi competenţe necesare pentru angajare pe piaţa muncii, dar şi independenţă de opinie şi acţiune, fiind deschisă pentru dialog intercultural în contextul valorilor naţionale şi universale asumate.”

Competențele-cheie/transversalesereferăladiferitesferealeviețiisocialeșipoar-tăuncaracterpluri-/inter-/transdisciplinar.

Competențele specifice disciplinei derivă din competențele-cheie/transversale.Acesteareprezintăsistemeintegratedecunoștințe,abilități,valorișiatitudini,caresepreconizeazăafiatinsepânălafineleclaseiaIX-a.CompetențelespecificedisciplineiFizică. Astronomiesunt:

1. Identificarea și descrierea fenomenelor fizice și amanifestărilor acestora prinobservațiidirecteșianalizealesurselordeinformații,manifestândcuriozitateșiatenție.

72

2. Investigarea fenomenelor fizice prin observare și experimentare,manifestândperseverențășiprecizie.

3. Analiza și interpretareadatelor și a informațiilorprivind fenomene, legi, teoriifiziceșiaaplicațiilortehnicealeacestora,manifestândgândirecritică.

4. Gestionareacunoștințelor șiacapacitățilordindomeniulfiziciiprin rezolvareadeproblemeșisituații-problemăcotidiene,manifestândatențieșicreativitate.

Înliniigenerale,sepuneaccentpe:– identificareșidescriere,cedezvoltăcompetențadecomunicareînlimbamaternă;– investigareprinobservareșiexperimentare,careestespecificăștiințelornaturii.– analizășiinterpretareainformațiilor,ceasigurăobunăpregătirepentruaplica-reaacestoraîndiversecontexte;– gestionare a cunoștințelor și a capacităților prin rezolvarea de probleme șisituații-problemă.

Elementuldenoutatelaformulareacompetențelorspecificeconstăînreferințalaatitudini,manifestatedeelevi:

• curiozitateșiatenție;• perseverențășiprecizie;• creativitate;• gândirecritică.

73

1.Id

entifi

careașide

scrie

reafeno

men

elorfizic

eși

aman

ifestărilo

racestoraprinobservațiidire

cte

șian

alize

alesu

rselordeinform

ații,m

anife

stân

dcurio

zitateșiaten

ție.

2.In

vestigareafeno

men

elorfizic

eprinobservare

șiexpe

rimen

tare,m

anife

stân

dpe

rseveren

țăși

precizie.

3.Ana

lizașiinterpretareada

telorșiinformațiilor

privindfeno

men

e,legi,teo

riifizic

eșiaap

licațiilor

tehn

icealeacestora,m

anife

stân

dgând

irecriti

că.

4.Gestio

nareacuno

ștințelorșicap

acită

țilordin

domen

iulfi

ziciiprinre

zolvareadeprob

lemeși

situa

ții-problem

ăcotid

iene

,man

ifestân

daten

ție

șicreativ

itate.

a.com

petențede

com

unicare

înlimba

român

ă;

b.com

petențede

com

unicare

înlimba

maternă

;

c.com

petențede

com

unicare

înlimbistrăine;

d.com

petențeînm

atem

atică,

științeșite

hnolog

ie

e.com

petențedigitale;

f.compe

tențade

aînvățasă

înveți;

g.com

petențesocialeșicivice;

h.com

petențean

trep

reno

riale

șispiritd

einițiati

vă;

i.compe

tențede

exprim

arecultu

rală

șide

con

știen

tizareavalorilorculturale.

Figura 1.1.Corelarea competenţelor specifice fizicii cu competenţele-cheie

74

Unexempludecorelareacompetențelorspecificefiziciicucompetențele-cheieestereprezentatăînFigura1.1.

Unitățile de competență facilitează formarea competențelor specifice, reprezen-tândetapeînachiziționareaacestora.Unitățiledecompetențăsuntstructurateșidez-voltatepeparcursuluneiunitățideînvățare.

Exemplude corelare a competențelor specificefizicii cu unitățile de competențăestereprezentatăînFigura1.2.

Investigareafenomenelorfiziceprinobservareșiexperimentare,manifestând

perseverențășiprecizie

Investigareaexperimentalăamișcăriirectilinii

uniformeșiamișcăriirectiliniiuniform

variate

Înregistrareaîntabelavalorilormărimilorfizicemăsuratecucalculareaeroriiabsoluteșiaerorii

relative

Analizarearezultatelormăsurărilorefectuate

șiformulareaconcluziilorprin

evaluarearezultatuluiobținut

Proiectareaactivitățilordeinvestigațieexperimentalăpentru/șisoluționareasituațiilor-problemă

Investigareaexperimentalăadependențeialungirii

corpurilorelasticedeforțadeformatoare,alegilorfrecăriilaalunecare

Figura 1.2.Exemplu de corelare a competenţelor specifice fizicii cu unităţile de competenţă

75

1.2.3. Demersuri inovative ale curriculumului la disciplina Fizică. Astronomie pri-vind sistemul de conținuturi

PrintreobiectivelemajorealedezvoltăriicurriculumuluilaFizică. Astronomiesere-găsesc:

• descongestionarea reală a conținuturilor, reieșind din relevanța acestora șicontribuțialaformareacompetențelorspecificefizicii;

• implementareașiutilizareanoilortehnologiiînactuldidactic,facilitânddemersuldidacticșiorientareaacestuiaspreformareacompetențelor.

Descongestionarearealăaconținuturilorafostrealizatăprin:– trecereaunorconținuturidificilelaextinderi(lasolicitareaelevilorsauapărin-ților);– înlocuirea unor informații teoretice cu informații interesante despre aplicațiipracticealefenomenelorstudiate;– prezentareaelementelornoidelimbajspecificdisciplinei.

Conținuturileaufostreactualizateprinintroducereaunoraplicațiipractice(LED-ul,telemetrul,filtredeculori,ecolocațiaetc.),darșiprinintermediulproiectelorcutema-ticăinterdisciplinară,caresuntrecomandateînfiecaresemestru.

REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE UNITĂŢI DE CONŢINUTProfil real

Clasa Unități de conținut Nr. de ore

X

Cinematica 21Dinamica 21Impulsulmecanic.Lucrulșienergiamecanică 20Elementedestatică 8Oscilațiișiundemecanice 14Lucrăripractice 10Ore la discreția cadrului didactic 8

XI

Termodinamică şi Fizică Moleculară:Teoriacinetico-molecularăagazuluiideal 15Bazeletermodinamicii 20Lichideșisolide.Transformăridefază 9Electrodinamica:Electrostatica 17Electrocinetica 15Curentulelectricîndiferitemedii 8Lucrări practice 10Ore la discreția cadrului didactic 8

76

XII

Electromagnetism 15Curentelectricalternativ 14Oscilațiișiundeelectromagnetice 18Elementedeteoriarelativitățiirestrânse 6Elementedefizicăcuantică 10Elementedefizicăaatomului 6Elementedefizicăanucleuluiatomic.Particuleelementare 10Elementedeastronomie 20Tabloulștiințificallumii 2Lucrăripractice 10Recapitulare 13Ore la discreția cadrului didactic 8

Profil umanistClasa Unități de conținut Nr. de ore

X

Cinematica 14Dinamica 16Impulsulmecanic.Lucrulșienergiamecanică 12Elementedestatică 8Oscilațiișiundemecanice 14Ore la discreția cadrului didactic 4

XI

Termodinamică şi Fizică Moleculară:Noțiunitermodinamicedebază.Teoriacinetico-molecularăagazuluiideal 12Bazeletermodinamicii 12Electrodinamica:Electrostatica 16Electrocinetica 16Curentulelectricîndiferitemedii 8Ore la discreția cadrului didactic 4

XII

Electromagnetism 8Curentelectricalternativ 6Oscilațiișiundeelectromagnetice 8Elementedefizicăcuantică 6Elementedefizicăaatomuluianucleuluiatomic 10Elementedeastronomie 16Tabloulștiințificallumii 2Recapitulare 6

Ore la discreția cadrului didactic 4

77

Profesoruleste liberdeastabiliordineastudieriicompartimentelor,deareparti-zaorelealocateprinPlanul de învăţământ,respectândcondițiaparcurgeriiintegraleaconținutuluișirealizareacompetențelorstabilite.Profesorulareresponsabilitateadeaadaptacurriculumullacondițiileșilaritmulfiecăruielevsaualefiecăreiclaseînparte.

Pentruasigurareaconexiunilorinterdisciplinare,lasfârșitulfiecăruian,suntenume-rateelementelecomunecumatematica,pentruaținecontdenivelulpregătiriielevilorînacestdomeniu.

1.2.4. Demersuri inovative ale curriculumului la disciplina Fizică. Astronomie pri-vind sistemul de activități de învățare și evaluare

Activitățiledeînvățaredinvariantanouăacurriculumuluiaufostcompletatecupro-duseșcolarerecomandate.Acesteapotservidreptreperepentruelaborareaprobelordeevaluare.Printreactivitățiseevidențiazăunnumărsuficientdetemepentrucomu-nicări elaboratede cătreelevi, pentru adescoperi diverse aplicații alefizicii. Scopulacestorcomunicăriestedeatrezișiamențineinteresulfațădefizicăprinobservareașiînțelegereaaplicațiilordiverseînlumeacontemporană.

Un alt elementdenoutate îl constituie abordarea STEM/STEAM, care reprezintăunconcepteducaționalcesebazeazape ideeadeeducareaelevilor înurmătoareledomenii:Știință,Tehnologii,Inginerie,ArtășiMatematică.Astfel,prinimplementareaconceptuluiSTEAM,disciplineleșcolarenusuntpredateseparatșidistinct,ciseinte-greazăîntr-oparadigmădeînvățarecoerentă,bazatăpeaplicațiidinlumeareală.Circa5%dinoreserecomandăproiectelorcomunecualtedisciplini,exemplefiind:Protecţia fonică în viaţa cotidiană, Surse alternative de energie, Protecţia şi corecţia vederii etc.

78

II. Referințe proiective ale curriculumului La disciplina

FIZICĂ. ASTRONOMIE2.1. Curriculumul la disciplina Fizică. Astronomie ca proiect didactic (sursa de proiectare didactică)

În contextul curriculumului laFizică. Astronomie, conceptulproiectării curriculareesteproiectareadidacticăpersonalizată.Dinperspectivaorganizăriifuncționăriiproce-suluideînvățământ,proiectareadidacticăesteactivitateaprincipalăacadruluididac-tic.Profesorulîșiasumăresponsabilitateadeaasiguraelevilorparcursurișcolareindivi-dualizateînfuncțiedecondițiileșicerințeleconcrete.Proiectareadidacticăreprezintăpremisașicondițianecesarăpentrurealizareademersuluiinstructiv-educativeficient.

Documentele de proiectare didactică realizate de profesori și aprobate în cadrulinstituțieideînvățământsunt:

– proiectedelungădurată:proiectulanual/semestrial,proiectealeunitățilordeînvățare; – proiectedescurtădurată:proiectedidacticezilnicepentrulecțiisauactivitățididactice.CurriculumuldisciplinarlaFizică. Astronomieconstituiereperul,documentulregla-

torpentruproiectareapersonalizatădecătreprofesoraactivitățilordidacticelaclasă.Înacestsens,documentulareurmătoareleelementedestructură:

• Competențe specifice disciplinei Fizică. Astronomie; • Unități de competență;• Unități de conținut;• Activități de învățare şi produse şcolare recomandate;• Elemente noi de limbaj specific disciplinei;• Repartizare orientativă a orelor pe unități de conținut.

CompetențelespecificedisciplineiFizică. Astronomieserealizeazăpetotparcursulstudierii acesteia. Prinurmare, competențele specificeurmează săfiepermanent învizorulcadruluididactic.Înliniigenerale,profesorulvatindecaelevul:

– săexplicefenomenefiziceșiaplicațiileacestora;– săinvestighezefenomenefizice;– săanalizezedateșiinformațiiînscopulformulăriideconcluzii;– săaplicecunoștințeleșicapacitățileobținutelarezolvareaproblemelor/situații-lor-problemă.

Pentruareușiformareaacestorcompetențe,laelaborareaproiectuluidelungădu-ratăestenecesarsăseparcurgăurmătorulalgoritm:

79

Pasul 1. Stabilirea corespondenței dintre competențele specifice disciplinei şi unitățile de competență proiectate pentru fiecare unitate de învățare.Deexemplu,unitateadecompetență1.7. Investigarea experimentală a mişcării rectilinii uniforme şi a mişcării rectilinii uniform variatevaconducelaformareacompetenței–Investiga-rea fenomenelor fizice prin observare şi experimentare, manifestând perseverență şi precizie.

Pasul 2. Stabilirea corespondenței dintre unitatea de competență şi unitatea de conținut(înexempluldat,unitateadecompetențăfacetrimiterelaMişcarea rectilinie uniformășiMişcarea rectilinie uniform variată).Launitățiledeconținutsereferășiele-mentelenoidelimbajspecificdisciplinei,caretrebuiesăfieasimilatedeelevi,pentruadispunedevocabularspecificfizicii.Misiuneaprofesoruluiestedeaproiectademersuldidacticfărăaapelalaalțitermenifizici,pentruanucomplicaprocesuldeasimilareacunoștințelorcumemorareaterminologiei,lăsândmaimulttimppentruexersarea,aplicareaîndiversecontexteaelementelordelimbajspecificate.

Pasul 3. Alegerea strategiei de realizare a unității de competență. Încazuldefață,pro-fesorulvaapelalaactivitățiledeînvățarerecomandate.Înexempluldat,vaimplicaeleviiînefectuarealucrăriidelaboratorStudiul mişcării rectilinii uniformeșiVerificarea experimen-tală a uneia dintre formulele caracteristice mişcării rectilinii uniform variate a unui corp. Sevaținecontdeachizițiiledobânditelastudiulaltordiscipline,inclusivlamatematică.Pentruaceasta,încurriculum,suntspecificateelementelecomunecumatematica.

Pasul 4. Evaluarea nivelului de formare a unității de competență. Încalitatederepervaserviprodusulșcolar(înexempluldat–raportulpentrulucraredelaboratorprezentat). Totodată, seva ținecont șideatitudinile și valorilemanifestatedeelev,acesteafiindprezentatepentrufiecaretreaptă.

Astfel, activitățile de învățare și produsele școlare recomandateprezintă listedemanifestareaunitățilordecompetențăproiectatepentruformarea,dezvoltareașieva-luareaîncadrulunitățiideînvățare.Profesorularelibertateasăaplicelistelecuprodu-seînmodpersonalizatlaniveluldeproiectareșirealizarealecției,ținândcontdespeci-ficulclasei,deresurselematerialeșididacticedisponibile.Unitățiledecompetențăsuntțintepentruevaluareaformativășievaluareasumativălasfârșitulunitățiideînvățare.

2.2. Proiectarea didactică de lungă duratăProiectareadidacticăreprezintăansambluloperațiilordeanticipareaobiectivelor,a

conținuturilor,astrategiilorinstrucțieișiaeducației,astrategiilordeevaluare,amodalitățiiorientative,încaresevadesfășuraactivitateadeinstruireșiautoinstruireîncondițiileîncares-aoptatpentruunanumitmoddeorganizareaprocesuluideînvățământ.Realiza-rea,înpractică,aproiectării,realizareaabordărilorintra-șiinterdisciplinaritățiișiatinge-

80

reacompetențelorspecificedisciplineiconstituieelementulcentral.Pentruorganizareauneiproiectărididacticeeficiente,estenecesaraparcurge3demersuriprincipale:

1. lecturapersonalizatăacurricumuluișiamanualelorșcolare;2. elaborareaproiectăriididacticedelungădurată;3. elaborareaproiectelorunitățilordeînvățaresauproiectarealecțiilor/activităților

didactice.Proiectul de lungă durată:

• includeantetul,administrareadisciplinei;• esteundocumentmanagerial,careseîntocmeștedecătrecadruldidacticlaînce-

putulanuluișcolarpentrufiecaredisciplinădeînvățământșiadmiteoperareaunorajustări,dezvoltăripeparcursulanului,înfuncțiededinamicarealăaclaseideelevi;

• trebuiesăconstituieuninstrumentfuncțional,caresăasigureunparcursritmicalconținuturilorșialevaluărilor,punctatpestructuraanului școlarșiorientatsprerealizareafinalitățilorcurricularedecătreeleviiclasei;

• este oportun să poarte un caracter personalizat, realizând o confluență anormativitățiididacticecucreativitateașicompetențaprofesionalăapedagogu-lui–benefică,întâidetoate,pentruelev.

Model de proiect didactic de lungă durată (Fizică. Astronomie, clasa a X-a):Instituția:Profesor:Disciplina:Fizică. AstronomieClasa:aX-aNumăruldeorepesăptămână:3oreAnuldestudii:Planificate–102ore,inclusiv:probe de evaluare–5,lucrări de laborator–8,lu-

crări practice –10

Competențele specifice disciplinei Fizică. Astronomie1. Identificareașidescriereafenomenelorfiziceșiamanifestăriloracestoraprinobservații

directeșianalizealesurselordeinformații,manifestândcuriozitateșiatenție.2. Investigarea fenomenelor fizice prin observare și experimentare,manifestând

perseverențășiprecizie.3. Analiza și interpretareadatelor și a informațiilorprivind fenomene, legi, teorii

fiziceșiaaplicațiilortehnicealeacestora,manifestândgândirecritică.4. Gestionareacunoștințelor șiacapacitățilordindomeniulfiziciiprin rezolvarea

deproblemeșisituații-problemăcotidiene,manifestândatențieșicreativitate.

81

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

ăU

nită

ți de

con

ținut

Nr.

de

ore

Dat

a(s

ăptă

-m

âna)

Ob

ser

vații

MEC

ANIC

A

I. Ci

nem

atica

(21

de o

re)

1.1.Descriereamișcăriicorpu

rilor,folosindmod

eleleși

concep

tele:p

unctm

aterial,mob

il,so

lid,rigid,corpde

referin

ță,sistemdecoordo

nate,sistemdereferin

ță,

traiectorie

,dep

lasare,d

istanțăpa

rcursă,coo

rdon

ată,

viteză,vite

zăm

edie,accelerație,p

erioad

ă,frecvență,

vitezăung

hiulară,accelerațiecen

tripetă.

1.2.Id

entifi

careacond

ițiilo

rîncareuncorppoa

tefi

descris:caun

pun

ctm

aterial,caunmob

il.1.3.Explicareare

lativ

itățiim

ișcăriim

ecan

ice.

1.4.Id

entifi

careapa

rticularitățilo

rmișcăriire

ctilin

iiun

iform

e,alem

ișcăriire

ctilin

iiun

iform

variateșiale

mișcăriicirc

ularuniform

e.1.5.Rep

rezentareaîn

form

ăan

aliticășigraficăa:1)legii

mișcăriiîn

mișcarearecti

linieuniform

ă;2)legiimișcării

șilegiivite

zeiînmișcarearecti

linieuniform

variată.

1.6.Aplicareafo

rmulelorvite

zei,vitezeim

edii,acce-

lerație

i,accelerație

icen

tripete,perioad

ei,frecven

ței,

vitezeiu

nghiulare,legiim

ișcăriire

ctilin

iiun

iform

e,legii

vitezeișilegiimișcăriire

ctilin

iiun

iform

variatelare

zol-

vareaprob

lemelorîn

situațiiconcrete.

1.7.In

vestigareaexpe

rimen

talăam

ișcăriire

ctilin

iiun

i-form

eșiamișcăriire

ctilin

iiun

iform

variate.

1.8.În

registrareaînta

belavalorilo

rmărim

ilorfi

zice

măsuratecucalculareaeroriiab

soluteșiaeroriire

lati-

ve.

1.1.Con

ceptelede

bazăalecine

mati

cii

1

1.2.M

ărim

ivectoria

le.O

perațiicu

vectori

1

1.3.Rezolvareaprob

lemelor

1

1.4.M

ișcarearecti

linieuniform

ă.Vite

-za.Legeam

ișcăriire

ctilin

iiun

iform

e1

1.5.Rezolvareaprob

lemelor

1

1.6.Relati

vitateamișcăriim

ecan

ice

1

1.7.Rep

rezentareagraficăalegii

mișcăriire

ctilin

iiun

iform

e.Eroarea

relativ

ă.Aplicații

1

1.8.Lucraredelabo

ratorn

r.1:

Stud

iul m

işcăr

ii re

ctilin

ii un

iform

e1

1.9.M

ișcareaun

iform

variată.

Accelerația

.Legeavite

zei

1

1.10

.Legeam

ișcăriire

ctilin

iiun

iform

varia

te1

1.11

.Rezolvareaprob

lemelor

1

82

1.9.Ana

lizareare

zulta

telorm

ăsurărilo

refectua

teșifo

r-mulareacon

cluziilorprin

evaluareare

zulta

tuluio

bținut.

1.10

.Proiectareaacti

vitățilordeinvestigație

experi-

men

talăpen

tru/șisoluțio

nareasitua

țiilor-prob

lemă.

1.11

.Formareacom

portam

entuluisistemical

participa

nțilo

rlatrafi

culruti

er(traversareastrăzilor

șialin

iilordecalefe

rată,d

eplasareacum

ijloa

celede

tran

sportș.a.),argum

entând

,prin

rezolvareadife

ritor

situa

ții-problem

ă,fa

ptulcălaoric

evitezăveh

icululpar-

curgeun

anu

mitdrum

(spa

țiu)d

efrân

are,caretreb

uie

luatperman

entînconsiderare.

1.12

.Lucraredelabo

ratorn

r.2:

Verifi

care

a ex

perim

enta

lă a

une

ia d

in

form

ulel

e ca

ract

eristi

ce m

işcăr

ii re

ctili-

nii u

nifo

rm v

aria

te a

unu

i cor

p

1

1.13

.Mișcareacorpurilo

rpeverticală

1

1.14

.Rezolvareaprob

lemelor

1

1.15

.Rep

rezentareagraficăa:legii

mișcăriire

ctilin

iiun

iform

variate,a

legiivite

zei

1

1.16

.Rezolvareaprob

lemelor

1

1.17.M

ișcareacurbilinie.M

ișcareacir-

cularăuniform

ă.Accelerațiacen

tripetă

1

1.18

.Rezolvareaprob

lemelor

1

1.19

.Rezolvareaprob

lemelor

1

1.20

.Gen

eraliza

reșisistem

atizare

1

1.21

.Eva

luar

e su

mati

vănr.1

1

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: e

roarerelativ

ă,vite

zăm

omen

tană

,vite

zăabsolută/relativ

ă/de

tran

sport,accelerație

,accelerație

centrip

etă,vite

zăung

hiulară,ecuație/le

geamișcării/avite

zei. II. D

inam

ica

(21

de o

re)

2.1.Gen

eraliza

rearezulta

teloro

bservărilorexperim

en-

taleîn

form

ulareaprin

cipiilo

rdinam

icii.

2.2.Formularea/expun

ereaprin

cipiilo

r/alegilord

inam

i-ciiînba

zare

lațeicau

ză-efect.

2.3.Determinareacaracteris

ticilo

rperechilord

eforțe

careexistăîntr-oin

teracțiune

.

2.1.Legile/prin

cipiiledinam

icii.

Principiulin

erție

i.Sistem

ede

referin

ță

inerția

le1

2.2.Prin

cipiulfu

ndam

entalald

inam

icii

1

2.3.Rezolvareaprob

lemelor

1

83

2.4.Aplicareaprin

cipiilo

rmecan

iciine

wtonien

e,alegii

atracțieiu

niversale,afo

rmulelorfo

rțeielasticeșia

forțeidefrecare/rezis

tențăînsituațiiconcrete.

2.5.Id

entifi

careapa

rticularitățilorm

ișcăriirecti

liniiun

i-form

e,alem

ișcăriirecti

liniiun

iform

variateșialem

ișcării

circularuniform

eîncon

textulprin

cipiilord

inam

icii.

2.6.Explicareain

teracțiuniicorpu

rilordinUniversprin

forțede

atracție

gravitațio

nale,carede

pind

demasele

corpurilo

rșid

istanțadintreele.

2.7.In

terpretareaforțeidegreu

tatecaforțăde

atrac-

țieuniversalăman

ifestatăînvecinătateaPăm

ântului,

aaccelerație

igravitațio

nalecaintensita

teacâm

pului

gravita

ționa

l.2.8.In

vestigareaexpe

rimen

talăadep

ende

nțeialung

irii

corpurilo

relasticedeforțade

form

atoa

re,alegilorfre-

căriilaalune

care.

2.9.Descriereacalitati

vășican

titati

văam

ișcăriicor-

purilorsu

bacțiu

neamaim

ultorforțeîn

sistem

ede

referin

țăin

erția

le(p

eplan

orizon

tal,pe

planînclinat,p

ecircum

ferin

ță).

2.10

.Înregistrareaîn

tabe

lavalorilo

rmărim

ilorfi

zice

măsuratecucalculareaeroriiab

soluteșiaeroriire

lati-

ve.

2.11

.Ana

lizareare

zulta

telorm

ăsurărilo

refectua

te

șiform

ulareacon

cluziilorprin

evaluareare

zulta

tului

obțin

ut.

2.12

.Proiectareaacti

vitățilordeinvestigație

experi-

men

talăpen

tru/șisoluțio

nareasitua

țiilor-prob

lemă.

2.4.Prin

cipiulacțiuniișialreacțiunii

1

2.5.Rezolvareaprob

lemelor

1

2.6.Legeaatracție

iuniversale.Câm

pul

gravita

ționa

l.Intensita

teacâmpu

lui

gravita

ționa

l1

2.7.Rezolvareaprob

lemelor

1

2.8.Rezolvareaprob

lemelor

1

2.9.M

ișcareacorpurilo

rcerești(cali-

tativ

)1

2.10

.Forțaelastică

1

2.11

.Lucraredelabo

ratorn

r.3:

Dete

rmin

area

mas

ei c

orpu

lui n

ecun

os-

cut c

u aj

utor

ul re

sort

ului

şi a

unu

i cor

p cu

mas

a cu

nosc

ută

1

2.12

.Rezolvareaprob

lemelor

1

2.13

.Forțadefrecare.Forțade

rezis

tență

1

2.14

.Rezolvareaprob

lemelor

1

2.15

.Lucrăride

labo

ratorn

r.4:

De

term

inar

ea c

oefic

ient

ului

de

frec

are

la a

lune

care

1

2.16

.Mișcareacorpuluisu

bacțiu

nea

maim

ultorforțe(p

eplan

orizon

tal).

Aplicații

1

84

2.13

.Formareacom

portam

entuluisistemical

participa

nțilo

rlatrafi

culruti

er(traversareastrăzilor

șialin

iilordecalefe

rată,d

eplasareacum

ijloa

celede

tran

sportș.a.),argum

entând

,prin

rezolvareadife

ritor

situa

ții-problem

ă,fa

ptulcălaoric

evitezăveh

icululpar-

curgeun

anu

mitdrum

(spa

țiu)d

efrân

are,caretreb

uie

luatperman

entînconsiderație.

2.17.M

ișcareacorpuluisu

bacțiu

nea

maim

ultorforțe(p

eplan

înclinat).

Aplicații

1

2.18

.Mișcareacorpuluisu

bacțiu

nea

maim

ultorforțe(p

ecircum

ferin

ță).

Aplicații

1

2.19

.Rezolvareaprob

lemelor

1

2.20

.Gen

eraliza

reșisistem

atizare

1

2.21

.Eva

luar

e su

mati

vănr.2

1

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: sistemdereferin

țăin

erția

l/neine

rțial,acțiu

neșire

acțiu

ne,sup

rafațăneted

ă/ideală,fi

ride

al,scri-

peteid

eal.

III. I

mpu

lsul

mec

anic

. Luc

rul ş

i ene

rgia

mec

anic

ă (2

0 de

ore

)

3.1.Descriereacalitati

vășican

titati

văacon

ceptelor:lu-

crumecan

ic,p

uteremecan

ică,ene

rgiecineti

că,ene

rgie

potențială,lucrulforțelorc

onservati

ve,lucrulforțelor

defrecare,im

pulsmecan

ic,legeacon

servăriien

ergiei

mecan

ice,legeaconservăriiim

pulsu

lui.

3.2.Id

entifi

careacond

ițiilo

rîncareene

rgiam

ecan

icăși

impu

lsulm

ecan

icse

con

servă.

3.3.Utiliza

reamărim

ilorfi

zice:lu

crumecan

ic,p

utere

șien

ergiemecan

ică,im

pulsmecan

ic,teo

remavaria

ției

impu

lsului,teorem

avaria

țieiene

rgieicineti

ce,legea

conservăriiim

pulsu

luișilegeacon

servăriien

ergieim

e-canicelare

zolvareaproblem

elor/situ

ațiilor-problem

ă.3.4.In

vestigareaexpe

rimen

talăafe

nomen

elorbazate

peaplicarealegilorc

onservăriien

ergieim

ecan

iceșia

impu

lsuluim

ecan

ic.

3.5.Înregistrareaînta

belavalorilorm

ărim

ilorfi

zicemă-

suratecu

calculareaeroriiab

soluteșiaeroriire

lativ

e.

3.1.Im

pulsu

lmecan

ic.Teo

remavari-

ațieiimpu

lsuluim

ecan

icalp

unctului

material

1

3.2.Rezolvareaprob

lemelor

1

3.3.Legeacon

servăriiim

pulsu

luim

e-canic.Ciocnire

aplastic

ă.Mișcareareactiv

ă1

3.4.Rezolvareaprob

lemelor

1

3.5.Rezolvareaprob

lemelor

1

3.6.Lucrulm

ecan

ic.P

uteream

ecan

ică

1

3.7.Rezolvareaprob

lemelor

1

3.8.Ene

rgiacineti

că.Teo

remavaria

ției

energieicineti

ce1

85

3.6.Ana

lizareare

zulta

telorm

ăsurărilo

refectua

teșifo

r-mulareacon

cluziilorprin

evaluareare

zulta

tuluio

bținut.

3.7.Proiectareaacti

vitățilordeinvestigație

experim

en-

talăpen

tru/șisoluțio

nareasitua

țiilor-prob

lemă,

prob

lemelor/situ

ațiilor-problem

ă.3.8.Explicaream

ișcăriire

activ

eînbazalegiicon

servării

impu

lsului.

3.9.Rezolvareaprob

lemelor

1

3.10

.Rezolvareaprob

lemelor

1

3.11

.Forțecon

servati

ve.Lucrul

forțelorcon

servati

ve.Ene

rgiapoten

ți-alăgravita

ționa

lă1

3.12

.Rezolvareaprob

lemelor

1

3.13

.Ene

rgiapoten

țialăelastică

1

3.14

.Lucraredelabo

ratorn

r.5:

Com

para

rea

lucr

ului

forţ

ei d

e el

asti-

cita

te c

u va

riaţia

ene

rgie

i cin

etice

a

corp

ului

3.15

.Forțadefrecare.Lucrulforțeid

efrecare/de

rezis

tență

1

3.16

.Lucraredelabo

ratorn

r.6:

Dete

rmin

area

coe

ficie

ntul

ui d

e fr

e-ca

re d

e al

unec

are,

apl

icân

d te

orem

a va

riaţie

i ene

rgie

i cin

etice

1

3.17.Legeacon

servăriișitran

sformării

energieim

ecan

ice.Aplicații

1

3.18

.Rezolvareaprob

lemelor

1

3.19

.Gen

eraliza

reșisistem

atizare

1

3.20

.Eva

luar

e su

mati

vă n

r. 3

1

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: impu

lsmecan

ic,teo

remavaria

țieiimpu

lsuluim

ecan

ic,legeacon

servăriiim

pulsu

luim

ecan

ic,teo

re-

mavaria

țieiene

rgieicineti

ce,ene

rgiapoten

țialăelastică,ciocnire

plastică/*elastic

ă,m

ișcarere

activ

ă/de

recul.

86

IV. E

lem

ente

de

stati

că (8

ore

)

4.1.Id

entifi

careacond

ițiilo

rîncarecorpu

lefectue

azăo

mișcaredetran

slație

saude

rotație

.4.2.Stabilireacon

dițiilorîncarecorpu

lseafl

ăînechili-

brude

tran

slație

sauînechilibrude

rotație

.4.3.Aplicareacon

dițiilord

eechilibruînsituațiiconcrete.

4.4.Determinareapozițieicen

truluidegreu

tatealfi

gu-

rilorplane

.4.5.Explicarealegăturiidintreen

ergiapo

tențialășista-

reade

echilibrumecan

icîn

câm

pgravita

ționa

l.4.6.Înregistrareaînta

belavalorilorm

ărim

ilorfi

zicemă-

suratecu

calculareaeroriiab

soluteșiaeroriire

lativ

e.4.7.Ana

lizareare

zulta

telorm

ăsurărilo

refectua

teșifo

r-mulareacon

cluziilorprin

evaluareare

zulta

tuluio

bținut.

4.8.Proiectareaacti

vitățilordeinvestigație

experim

en-

talăpen

tru/șisoluțio

nareasitua

țiilor-prob

lemă.

4.1.Echilibrulunu

icorpacțio

natd

eforțecoplan

areconcuren

te.Echilibrul

detran

slație

1

4.2.Rezolvareaprob

lemelor

1

4.3.M

omen

tulforței.Echilib

ruld

erotație

.Aplicații

1

4.4.Rezolvareaprob

lemelor

1

4.5.Cen

truldegreu

tate.

Echilib

rulîncâmpgravita

ționa

l1

4.6.Rezolvareaprob

lemelor

1

4.7.Gen

eraliza

reșisistem

atizare

1

4.8.E

valu

are

sum

ativă

nr.

41

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: forțecon

curente,echilibrude

tran

slație

,echilibrude

rotație

,cen

truldegreu

tate,m

omen

tulforței.

V. O

scila

ții şi

und

e m

ecan

ice

(14

ore)

5.1.Ana

lizafeno

men

eloroscilatorii,u

tilizâ

ndm

ărim

ile

caracteristic

emișcăriioscilatoriișiond

ulatorii(perioa-

dă,frecven

ță,fază,pulsație

,elong

ație,amplitu

dine

,lung

imede

und

ă).

5.2.Descriereacanti

tativ

ăaoscilațiilorp

endu

lelore

las-

ticșigravitațio

nal.

5.3.In

vestigareaexpe

rimen

talăaoscilațiilorm

ecan

ice.

5.4.Descrierea,dinpun

ctdevede

reene

rgeti

c,aoscila-

țiilora

mortizateșiaoscilațiilorforțate.

5.1.Proceseoscilatoriiîn

naturășiîn

tehn

ică.M

ărim

icaracteris

ticemișcării

oscilatorii.P

endu

lulgravitațio

nal

1

5.2.Lucraredelabo

ratorn

r.8:

Stud

iul p

endu

lulu

i gra

vita

ţiona

l şi d

e-te

rmin

area

val

orii

inte

nsită

ţii câ

mpu

lui

grav

itaţio

nal/a

acc

eler

aţie

i căd

erii

liber

e

1

5.3.Pen

dululelastic.

Mod

elul„oscilatora

rmon

ic”

1

87

5.5.Aplicaream

ărim

ilorc

aracteris

tice(perioad

ă,

frecvență,fa

ză,p

ulsație

,elong

ație,amplitu

dine

,lun

gi-

mede

und

ă)m

ișcăriioscilatoriișiond

ulatoriilare

zolva-

reaprob

lemelor.

5.6.Estimareacon

secințelorfe

nomen

uluiderezona

nță.

5.7.În

registrarea,în

tabe

l,avalorilorm

ărim

ilorfi

zice

măsuratecucalculareaeroriiab

soluteșiaeroriire

lati-

ve.

5.8.Ana

lizareare

zulta

telorm

ăsurărilo

refectua

teșifo

r-mulareacon

cluziilorprin

evaluareare

zulta

tuluio

bținut.

5.9.Proiectareaacti

vitățilordeinvestigație

experim

en-

talăpen

tru/șisoluțio

nareasitua

țiilor-prob

lemă.

5.10

.Ana

lizacalitati

văafe

nomen

elordeinterferen

țăși

difracție

aund

elorm

ecan

iceșiacond

ițiilo

rdeprod

uce-

realeacestorfe

nomen

e.5.11

.Explicareaprodu

ceriișiaefectelorunu

iseism

(nivelcalita

tiv).

5.12

.Aplicareauno

rmăsurid

epreven

ireșiprotecțieîn

rapo

rtcupo

sibileleefectealeseism

elor,d

eprotecție

fonicăprin

utiliza

readiferitorsu

rsesono

reșiîn

diverse

situa

ții.

5.13

.Utiliza

reacuno

ștințelorte

oreti

ceîn

explicarea

unoraplicațiipractic

e(pen

dula,amortizorulautoetc.)

5.4.

Lucraredelabo

ratorn

r.7.

Stud

iul p

endu

lulu

i ela

stic

şi de

term

ina-

rea

cons

tant

ei e

lasti

ce a

unu

i res

ort

1

5.5.Con

servareașitran

sformarea

energieim

ecan

iceînm

ișcareoscila-

torie

1

5.6.Rezolvareaprob

lemelor

1

5.7.

Oscilațiiamortizateșioscilațiifo

r-țate.R

ezon

anța.A

plicații

1

5.8.Und

emecan

ice.Clasifi

careaun

de-

lorm

ecan

ice(und

etran

sversaleșiund

elong

itudina

le).

Caracteristic

ileund

elor

1

5.9.Prin

cipiullu

iHuy

gens.R

eflexiași

refracția

und

elorm

ecan

ice(calita

tiv)

1

5.10

.Interferențaun

delorm

ecan

ice

(calita

tiv).Difracția

und

elorm

ecan

ice

(calita

tiv)

1

5.11

.Elemen

tedeacustic

ă.Ultra-

sune

te.Infrasune

te.U

ndeseism

ice.

Aplicații

1

5.12

.Rezolvareaprob

lemelor

1

5.13

.Gen

eraliza

reșisistem

atizare

1

5.14

.Eva

luar

e su

mati

vă n

r. 5

1

88

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

disc

iplin

ei: o

scilatora

rmon

ic,o

scilațiiarm

onice,fa

ză,p

ulsație

,elong

ație,amplitu

dine

,rezon

anță,o

scilații

amortizateșiforțate,und

etran

sversale/lo

ngitu

dina

le,refl

exie,refracție,interferență,difracție

,prin

cipiullu

iHuy

gens.

Lucr

ări p

racti

ce (e

xem

ple)

(10

ore

= 5l.p

.x2ore

)

Determ

inareaaccelerațieicăd

eriilib

ere

Stud

iuld

eformațiilorelastice

Determ

inareaden

sitățiicorpuluiso

lidDe

term

inareacoe

ficientuluidefrecaredintreriglade

lemnșisuprafațamesei

Verifi

careacond

ițieideechilib

ruderotație

2 2 2 2 1 1

Oreladisc

reția

cad

ruluid

idactic

–8ore

Not

e:

1.Tem

elecuasterisc

(*),dincurriculum

,sun

trecom

anda

tepen

truprofesoriicare,înrezulta

tulrealizăriitrun

chiuluicom

un,își

prop

unsă

facăexti

ndere;în

acestcazre

partizareatreb

uiesăfiecompletatăcute

melerespectiv

e.2.O

releladisc

reția

cad

ruluid

idactic

sevoru

tiliza

laprezentareare

zulta

telorp

roiectelor,a

sesiunilord

ecomun

icărișia

alto

ractiv

itățied

ucaționa

le.

89

Proiectarea unității de învățareUnitatea de învățareesteactivitateadidactică,desfășuratăîntr-operioadădeter-

minată,carearecascopformarealaeleviaunuicomportamentgeneratdeachizițieaunorcompetențe.

Unitateadeînvățare:• estecoerentăînraportcucompetențele;• arecaracterunitartematic;• aredesfășurarecontinuășisistematicăpeoperioadă;• opereazăprin intermediulunormodelede învățare–predare,care facilitează

formareacompetențelor;• subordoneazălecția,caelementoperațional;• estefinalizatăprinevaluaresumativă,caredepisteazăniveluldeachizițiipentru

ainterveniadecvat.

Serecomandăutilizareaurmătoruluiformat:Instituția:Clasa:Disciplina:Profesorul:Număruldeore(săptămânal/anual):Proiectulunitățiideînvățare(titlul):Număruldeorealocate:Obiectiveoperaționale:O1-O2-

Unități de competență

(UC)

Unități deconținut

Obi

ectiv

e op

eraț

iona

le

Activități de învățare

Resurse: materiale, procedurale, de

timpEvaluare

• ÎnrubricaUnităţi de competenţăsetrecenumărulunitățilordecompetențădincurriculumulșcolar.

• Unităţi de conţinut:aparinclusivdetalierideconținutnecesareînexplicitareaanu-mitorparcursuri,respectiv,încuplarealorlabazapropriedecunoaștereaelevilor.

• ÎnrubricaObiective operaţionale setrecenumărulobiectivuluioperațional.

90

• Activităţile de învăţarepotficeledincurriculumulșcolar,completate,modificatesauchiarînlocuiteprinaltele,pecareprofesorul leconsiderăadecvatepentruatingereaobiectivelorpropuse.

• RubricaResurse cuprindespecificăridetimp,deloc,formedeorganizareaclasei,materialdidacticfolositetc.

• ÎnrubricaEvaluaresemenționeazăinstrumentelesaumodalitățiledeevaluareaplicatelaclasă.

Finalul fiecărei unități de învățare presupuneEvaluare sumativă. Deși denumireașialocareadetimppentruunitățiledeînvățaresestabilesclaînceputulanuluișcolarprinplanificare,esterecomandabilcaproiecteleunitățilordeînvățaresăsecomplete-zeritmicpeparcursulanului,avândînavansoperioadăoptimă,pentrucaacesteasăreflectecâtmaibinerealitatea.

Model de proiect al unității de învățare (secvență)Instituția:Clasa:aX-aDisciplina:Fizică. AstronomieProfesorul:Număruldeore(săptămânal/anual)–3/102Titlul:Oscilaţii şi unde mecanice(14ore)Obiectiveoperaționale:O1–sădefineascămărimilefizice:perioadă,frecvență,fază,pulsație,elongație,am-

plitudine;O2–sădescrie,cantitativ,oscilațiilependulelorelasticșigravitațional;O3–săcerceteze,experimental,oscilațiilemecanice;O4–săaplicemărimilecaracteristice(perioadă,frecvență,fază,pulsație,elongație,

amplitudine)mișcăriioscilatoriilarezolvareaproblemelor;O5–săînregistreze,întabel,valorilemărimilorfizicemăsuratecucalculareaerorii

absoluteșiaeroriirelative;O6 – să analizeze rezultatelemăsurărilor efectuateprin formularea concluziilor și

evaluarearezultatuluiobținut.

91

Uni

tăți

de c

om-

pete

nță

Uni

tăți

deco

nţin

ut

Obiective operaționale

Activ

ități

de în

văța

reRe

surs

e: m

ater

iale

, pr

oced

ural

e, d

e tim

pEv

alua

re

5.1

5.2

5.3

5.5

5.1.

Proceseoscila-

toriiîn

naturăşiîn

tehn

ică.M

ărim

ica-

racteristic

emişcării

oscilatorii(p

erioad

ă,

frecvență,elong

ație,

amplitu

dine

).Pe

ndulul

gravita

ţiona

l.

O1

O2

O3

O4

O5

-Actua

lizareacun

oștin

țelord

inclasa

aVIII-a:Profesorulp

ropu

nesp

re

vizio

narese

cven

țevideo

.Elevii

iden

tificăm

ișcărileoscilatoriiși,

fiind

asis

tațide

profesor,de

finesc

mărim

ilecaracteris

ticemişcăriioscil-

atorii(perioad

ă,frecvență,elong

ație,

amplitu

dine

).

-Prin

dem

onstrareaoscilațiilorp

en-

Prindem

onstrareaoscilațiilorp

en-

dululuigravitațio

nal,profesorul

cereelevilors

ăde

scrie

can

titati

voscilațiilepen

dululuigravitațio

nal,să

dedu

căfa

ptulcăpe

rioad

aoscilațiilor

nudep

inde

demasabileisuspe

n-da

teșisă

ded

ucărelația

pen

tru

accelerația

căd

eriilib

ere.

-Rezolvareaprob

lemelor:Eleviirezol-

Rezolvareaproblem

elor:Eleviirezol-

văin

dividu

alproblem

a(sun

tpropu

se

treiproblem

e,dife

rențiat)șiprezintă

soluția

lata

blă.

-proiector,secvențevide

o;-p

rezentareSM

ARTNoteb

ook;

-explicație,d

iscuție.

(5m

in)

-experim

entd

emon

strativ

:oscilațiapen

dululuigravitațio

nal

(pen

dul,cron

ometru,riglă);

-înregistrareadatelorîn

tabe

l,calcule;

-problem

atizare;

-formulareacon

cluziilor,d

edu-

cerearelațiilor.

(15min)

-rezolvareaprob

lemelor

(culegerede

problem

e[2,p

.66

-67]);

-acti

vitatein

dividu

ală;

(20min)

-acti

vitățiinteracti

veSMAR

TNoteb

ook.

-Evaluareinițială.

Oferirede

feed

-ba

ck.

-Observareasis

te-

Observareasis

te-

mati

căacom

por-

tamen

tuluielevilor.

Oferirede

feed

-ba

ck.

-Observareasis

te-

Observareasis

te-

mati

căacom

por-

tamen

tuluielevilor.

Oferirede

feed

-ba

ck.

5.7

5.8

5.9

5.2.Lucraredelabo

-rator:

Stud

iul p

endu

lulu

i gr

avita

ţiona

l şi d

e-te

rmin

area

val

orii

acce

lera

ţiei c

ăder

ii lib

ere

O2

O3

O5

O6

-Lucraredelabo

rator(An

exa1).

Punc

teledinm

oduldelucrumarcate

cuasterisc

(*)sun

tpropu

selaexti

n-de

reelevilorm

aiavansați.

-materialenecesare:stati

vcu

clește,p

endu

lgravitațio

nal,

riglăm

ilimetric

ă(ru

letăde

măsurat),cron

ometru;

-fișadelucru

(Ane

xa1)

(40min)

-Evaluarealu

crării

delabo

rator.

-Observareasiste-

Observareasiste-

mati

căaco

mpo

rta-

men

tuluielevilor.

Oferiredefeedback.

92

5.2

5.3

5.5

5.3.

Pen

dululelastic.

Mod

elul„Oscilator

armon

ic”.Legea

mișcăriioscilatorii

armon

ice.Pulsația

.Fazaoscilație

i

O2

O3

O4

-Verificareatemeipen

truacasă;la

tablăesteprezentatăsoluția

proble-

mei.

-Profesorulp

ropu

nesp

revizion

are

secven

țevideo

–osilațiilepe

ndulului

elastic

.Dem

onstreazăform

ulape

n-trupe

rioad

aoscilațiilorp

endu

lului

elastic

(Figura5.4[1,p

.131])șide

duc

legeamișcăriioscilatoriiarm

onice.

Rezolvareaproblem

elor:e

leviire-

zolvăîngrupprob

leme(dife

rențiat);

unelevdingrup

prezin

tăso

luția

la

tablă.

(5m

in)

-Proiector;

-Experim

entd

emon

strativ

:oscilația

pen

dululuielastic

(pen

dul,cron

ometru,riglă);

-Înregistrareadatelorîn

tabe

l,calculul;

-Problem

atizare;

-Formulareacon

cluziilor,d

edu-

cerearelațiilor.

(15min)

-Rezolvareaprob

lemelor

(culegerede

problem

e[2,p

.66

-67]);

-Acti

vitateîn

grup.

(15min)

-Observareasis

-Observareasis

-temati

căacom

-po

rtam

entului

elevilo

r.Oferirede

feed

-ba

ck.

-Observareasis

-Observareasis

-temati

căacom

-po

rtam

entului

elevilo

r.Oferirede

feed

-ba

ck.

Bibl

iogr

afie:

1.M

arinciuc,M

.,Ru

su,S.F

izică

. Man

ual p

entr

u cl

asa

a X-

a.Ch.:Știința,201

22.M

arinciuc,M

.ș.a.F

izică.C

uleg

ere

de p

robl

eme

clas

ele

a 10

-12.Ch.:Lyceu

m,201

2

93

ANEXA 1Fișa de lucru a elevului pentru lucrarea de laborator

Tema: Studiul pendulului gravitaţional şi determinarea valorii acceleraţiei căderii libere

Materiale necesare stativcuclește;pendulgravitațional(culungimede80–120cm);cronometru;riglăgradată(ruletădemăsurat).

Repere teoretice

Pentruα < 100:Tlg

tN

g N lt

� ��

� ��

24

2 2

2� �

Mod de lucruMăsurațilungimeapendulului;Prinscoatereapendululuidinpozițiadeechilibru(ununghifoartemic,α < 10o),

punețipendululînmișcareoscilatorie;MăsurațitimpulîncaresistemulefectueazăNoscilații(minim20);Calculațiperioadaacestoroscilații(T = t/N);Repetațiexperimentulpentrulungimidiferitealefirului,înregistrânddateleex-

perimentale;Calculațivaloareaaccelerațieicăderiiliberecuajutoruldatelorexperimentale;*ReprezentațigraficT2 = f (l),determinând,șiprinmetodăgrafică,valoareaac-

celerațieigravitaționale(tga=pantadreptei,g = 4p2/tga);*Comparațirezultatulobținutprinceledouămetodedeprelucrareadatelor;Indicațisurseledeerori;Calculațieroareaabsolutășicearelativă;Prezentațirezultatulfinal;Formulațiconcluzia.

Prezentarea datelor experimentale

Măsurări Rezultate obținute

l (m) Dt (s) N T(s) g

(m/s2)gmed

(m/s2)Dg

(m/s2)Dgmed (m/s2)

εg (%)

Rezultatfinalg*(m/s2)

1,2 20

1,0 20

0,8 20

94

Exempludecalcul:Concluzie:*Extindere:*Concluzie:

2.3. Proiectarea didactică de scurtă durată. Proiectul de lecție/de activitate didacticăProiectuldidacticaluneilecțiireprezintăprodusulfinalalactivitățiideproiectaredi-

dactică;este,înceledinurmă,subformauneiprezentărirealizatedecătreprofesor,cuprivirelaunansambludesituațiideinstruire,aflateîntr-oanumităsuccesiune,desprecarecadruldidacticestimeazăcăvorînlesnielevilorrealizareaunorobiectiveexplicitformulate.

Proiectarea unei lecții implică următoarele demersuri de bază: • formulareaobiectiveloroperaționale;• identificarearesurselor;• stabilireastrategiilordidactice;• construireainstrumentelordeevaluare.

O lecție se proiectează conform următorului algoritm: – stabilireaformeideorganizareaactivitățiiinstructiv-educativeșiîncadrareaeiînunitateadeînvățare;

– stabilireaobiectiveloroperaționale; – selectareașiprelucrareaconținutuluiștiințific; – elaborareastrategieideinstruireșiautoinstruire; – stabilireastructuriiprocesualealecției/aactivitățiididactice; – stabilireastrategieideevaluareșiastrategieideautoevaluareaelevilor.

Proiectarea activității didactice răspunde la 4 întrebări esențiale pentru reuşita procesului instructiv-educativ:

• Ce voi face?–sefinalizeazăcu precizareaobiectivelorcetrebuierealizate;• Cu ce voi face ceea ce mi-am propus?–implicăprecizareaconținuturilorșiaresurselorfolositepentrurealizareaobiectivelor;

• Cum voi face?–presupuneelaborareastrategiilordepredare–învățare,dere-alizareaobiectivelor;

• Cum voi ști că ceea ce mi-am propus s-a realizat?–conducelaconcepereaac-țiunilorșiamodalitățilordeevaluare.

95

Rezultă că prin proiectare:• sedefinescobiectiveleurmărite;• seselecteazăconținuturilecuajutorulcăroraacesteavorfirealizate;• sedeterminăcondițiileșiresurselefolosite;• seanticipeazădesfășurareaprocesuluișiinteracțiuneacomponentelor;• seeliminăacțiunileinutile,necontrolate;• seprevineaparițiafenomenelor,afactorilorperturbatori.

Greşeli de formulare ale obiectivelor operaționale:• raportarealaactivitateaprofesorului(ex.:săexplicelevilormoduldeutilizareaaparatului),acesteatrebuiesăindiceschimbăriîncomportamentulelevilor;

• utilizareaunorverbegenerale–acunoaște,aști,aînțelege(ex.:elevulsăcunoas-cădefinițiaputeriiactive)–,acesteanudenumesccomportamenteobservabile;

• referirealamaimulteoperații(ex.:elevulsărecunoascășisăclasificeaparateledemăsură),acesteaarfidificildeevaluat;

• numărulpreamarealobiectivelor,acestean-arputeafiatinseîntr-osingurălec-ție.

Proiectareauneilecțiisefinalizeazăcuelaborareaproiectuluidelecție.Înliteraturadespecialitatesuntprezentatediferitemodeledeproiectedelecții,toatevizândace-leașiaspectedebază.Cadruldidacticvaoptapentrumodelulpecare-lconsiderămaiutilșieficient.

Model orientativ de proiect de lecție:A.Dategenerale• Data:• Clasa:• Disciplina:• Subiectullecției:• Tipullecției:• Unitățidecompetență:• Obiectiveoperaționale:• Metodedeînvățământ:• Mijloacedeînvățământ:• Timp:• Bibliografie:

96

B.Desfășurarealecției(scenariuldidactic)

Etapele activității didactice (durata)

Obiective operaționale

Activitatea profesorului

Activitatea elevilor

Evaluarea activității şi

alte observații

Evocarea (_min)

Realizareasensului(__min)

Reflecția(__min)

Temapentruacasă(_min)

Tipuri de lecții ce vor fi utilizate în cadrul desfăşurării orelor de fizică:

Tipuri de lecții centrate pe formare de competențe

Scenariu posibil de desfăşurare a lecțiilor

deformareacapacitățilordedobândireacunoștințelor

1. Organizareaclasei.2. Verificareatemeideacasă.3. Reactualizareacunoștințelorșiacapacitățilordelalecția/lecțiilepre-

cedente.4. Predarea–învățareatemeinoi.5. Consolidareamaterieistudiateșiformareacapacitățilorlanivelde

reproducere.6. Evaluareaformativăpentrumaterianouă.7. Bilanțullecției.Concluzii.8. Temapentruacasă.

deformareacapacitățilordeînţelegereacunoștințelor

1. Organizareaclasei.2. Verificareatemeideacasă.3. Reactualizareacunoștințelorșiacapacitățilordelalecția/lecțiilepre-

cedente.4. Consolidareamaterieistudiateșiformareacapacitățilorlanivel:re-

producereșiproductiv.5. Evaluareaformativăpentrumaterianouă.6. Bilanțullecției.Concluzii.7. Temapentruacasă.

deformareacapacitățilordeaplicareacunoștințelor

1. Organizareaclasei.2. Verificareatemeideacasă.3. Reactualizareacunoștințelorșiacapacitățilordelalecția/lecțiile

precedente.4. Consolidareamaterieistudiateșiformareacapacitățilorlanivel:pro-

ductivșidetransferuriînaltedomenii.5. Evaluareaformativăinstructivă.6. Bilanțullecției.Concluzii.7. Temapentruacasă.

97

deformareacapacitățilordeanaliză – sintezăacunoștințelor

1. Organizareaclasei.2. Verificareatemeideacasă.3. Analiza–sintezamaterieiteoreticestudiate(sistematizarea,clasifica-

rea,generalizarea).4. Analiza–sintezametodelorderezolvareaproblemelorlanivel:pro-

ductiv,cutransferînaltedomenii,creativ.5. Evaluareaformativăinstructivă.6. Bilanțullecției.Concluzii.7. Temapentruacasă.

deformareacapacitățilordeevaluareacunoștințelor

1. Organizareaclasei.2. Instrucțiuniprivindrealizareatestuluideevaluare.3. Realizareatestuluideevaluare.4. Prezentarearăspunsurilor/arezolvăriiitemilordintest.5. Bilanțullecției.Concluzii.

deformareacapacitățilorderealizare alucrăriidelabo-rator

1. Organizareaclasei.2. Instrucțiuniprivindrealizarealucrăriidelaborator.3. Realizarealucrăriidelaborator.4. Prezentarearezultatelorlucrăriidelaborator.5. Bilanțullecției.Concluzii.

Mixtă 1. Organizareaclasei.2. Verificareatemeideacasă.3. Reactualizareacunoștințelorșiacapacităților.4. Predarea–învățareatemeinoi.5. Consolidareamaterieistudiateșiformareacapacitățilorlanivel:re-

producere,productiv,cuuneletransferuriînaltedomenii.6. Evaluareaformativăinstructivă.7. Bilanțullecției.Concluzii.8. Temapentruacasă.

Model de proiect al lecțieiData:Clasa:aX-aDisciplina:Fizică. AstronomieSubiectullecției:Lucrul mecanic. Puterea mecanicăTipullecției:de formare a capacităţilor de dobândire a cunoştinţelorDuratalecției:45deminute

Unități de competență curriculare: • Descriereacalitativășicantitativăaconceptelor:lucrumecanic,puteremecanică.• Utilizareamărimilorfizice,a lucruluimecanic,aputeriimecanice la rezolvarea

problemelor/asituațiilor-problemă.

98

Obiective operaționale: Lasfârșitulactivității,eleviivorficapabili:O1–sădefineascămărimilefizice,lucrulmecanicșiputereamecanică,precizând

unitățiledemăsură;O2–sădeterminelucrulmecanicprinmetodagrafică;O3–săaplicerelațiilelucruluimecanicșiaputeriimecanicelarezolvareaproble-

melor;O4–săcomunice,verbalșiînscris,rezultateleobservațiilorproprii,argumentându-le.

Metode de învățământ: conversațiaeuristică,explicația,demonstrația,problema-tizarea,descoperireadirijatășiindependentă,învățareaprindescoperire,observația,SINELG.

Forme de activitate cu elevii: • Frontal:pentrureactualizareacunoștințelor,discutarearezultatelorexperimen-

telorșiasimulărilorprezentate;• Individual:rezolvareaproblemelor;• În grup: rezolvareaproblemelor/asituațiilor-problemă.

Resurse:– Umane:profesor,elevi.– Materiale: cretă,tablă,rechiziteșcolare,manual,caiet.

Strategii de evaluare: • Evaluareformativă:evaluareoralășiînscris.

Bibliografie:1. Fizică. Astronomie. Curriculum pentru clasele a X-a – a XII-a.Ch.,20192. Bocancea,V.,Ciuvaga,V.,Rusu,T.Fizică. Astronomie. Ghid de implementare a

curriculumului.Ch.,20193. Marinciuc,M.,Rusu,S.Fizică.Manual pentru clasa a X-a.Ch.:Știința,20124. Marinciuc,M.et.al.Fizică. Culegere de probleme, clasele a 10-12.Ch.:Lyceum,

2012

99

DES

FĂŞU

RARE

A LE

CŢIE

I

Etap

ele

activ

ității

di

dacti

ce (d

u-ra

ta)

Obiective operaționale

Activ

itate

a pr

ofes

orul

uiAc

tivita

tea

elev

ilor

Eval

uare

a ac

tivită

ții ş

i alte

ob

serv

ații

Evoc

area

(6m

in)

Mom

ent o

rgan

i-za

toric

(1m

in)

-Salutăclasa.

-Verificăra

pidstareadecurățenieaclasei,ata

blei,d

isciplin

aîn

clasă.

-Înregistreazăeleviiabsen

ți.

-Sepreg

ătescpe

ntru

lecție.

-Salutăprofesorul.

Oferirede

feed

-ba

ck.

Capt

area

ate

nţie

i(5m

in)

O1

Actualizâ

ndcun

oștin

țeleacumulatede

eleviîn

clasaaVII-a,sta-

bilește:defi

niția

lucruluim

ecan

icșiaputeriimecan

ice,unitatea

dem

ăsurăalucruluim

ecan

icșiaputeriimecan

ice,se

nsulfizic

al

unită

țiidemăsurăallu

cruluim

ecan

icșialp

uteriimecan

ice.

-Răspu

ndlaîn

treb

ări.

-Formuleazădefi

nițiile

cuno

scutede

ei.

-Stabilescunitățilede

măsurășisensulfizic

al

acestora.

Oferirede

feed

-ba

ck.

Real

izar

ea

sens

ului

(35

min

)

Conţ

inut

ul n

ou(20min)

O1

O4

Atrageatențiacăform

ulalucruluistud

iatăîn

clasaaVII-aesteun

cazp

artic

ularallucruluim

ecan

icșianu

me:

valoareafo

rțeiaplicatăcorpului,p

entrua-lm

ișca,esteconstantă;

forțaareacelașisen

scașide

plasareapun

ctuluideap

licațieal

acesteia.

Prezintășialte

situațiipo

sibile.D

eexem

plu,fo

rțaform

eazăung

hi

diferitdezerocudirecțiadep

lasăriipun

ctuluideap

licație.

Pentrucazuldat,scrielata

blăurmătoa

reaform

ulă:

L =

F •

s • c

os α(1)sau

L =

Fx s,

unde

Fx=

F c

os α

.Îm

parteeleviiîncincigrupe

,lepu

necâteoan

exăpe

masășicere

fiecăruigrup,pen

trusitua

țiapropu

să,săde

term

inecevaloriva

lualucrulm

ecan

ic.(An

exa:F

= 5

0 N,

s =

200

m,

α 1 = 6

00 , α

2 = 9

00 , α 3 =

180

0 , α 4 =

270

0 , α 5 =

120

0 ).

-Ana

lizeazădesen

eleși

încearcăsă

scrie

oaltă

form

ulăalucruluim

e-canic.

-Determinăvalorilepo

si-

bilepen

trulucrulm

eca-

nic,argum

entând

oral

concluzia

form

ulată.

Oferirede

feed

-ba

ck.

Observarea

sistemati

căa

compo

rtam

en-

tuluielevilor.

100

O2

O4

Atrageatențialam

etod

elede

determinarealucruluim

ecan

ic:

a)prin

form

ulă;b)m

etod

agrafi

că.E

xplicămetod

agrafi

cădede

-term

inarealucruluim

ecan

ic.

Dirijeazăeleviisăform

ulezeconcluziicon

form

graficelor:lucrul

mecan

icalforțeid

atede

pind

eatâtdepo

zițiain

ițială,câtșide

ceafin

alăacorpuluiîn

mișcare;lucrulm

ecan

icdep

inde

deform

adrum

uluiparcursîn

treacestepoziții;lucrulm

ecan

icdep

inde

de

valoareafo

rțeișidevaloareadep

lasării.Lucrulm

ecan

icpoa

tefi

determ

inatcaariafigu

riidingraficuldep

ende

nțeiF

x(s).

Defin

eștenoțiune

ade

lucrumecan

ic.

Utilize

azămetod

aSINELG:propu

neelevilors

ăciteascăfo

arte

aten

ttextuld

inm

anua

l[3,p.106

] pun

ctul

b.

Defin

eștem

ărim

ileputeream

edie,p

utereain

stan

tane

e.

Fiecaregrup

prim

eș-

tecâteun

grafical

depe

nden

țeiforțeid

ede

plasareșistud

iază

temadinman

ual,ce

corespun

degraficului

prim

it;în

fațacolegilo

r,îșivorexpun

eob

servați-

ileșicon

cluziile.Notează

concluziileîn

caiet,p

un

întreb

ări.

Aplicămetod

aSINELG.

Defin

escmărim

ile:p

ute-

re m

edie

, put

ere

inst

an-

tane.

Oferirede

feed

-ba

ck.

Oferirede

feed

-ba

ck.

Oferirede

feed

-ba

ck.

Cons

olid

area

cu

noşti

nţel

or.

Rezo

lvar

e de

pr

oble

me

(15min)

O3

O4

Citeazăaforism

ullu

iGalilei„

A ști

înse

amnă

a fo

losi

” șiprop

une

elevilo

rsătreacălaaplicareacun

oștin

țelors

tudiate.

Prop

uneolistădife

rențiatădeprob

lemesprere

zolvare[4,p

.50

-52]:

4.94

4.10

64.11

1

-Rezolvăproblem

elepro-

puseșiprezin

tăso

luțiile

obțin

utelata

blă.

-Pun

întreb

ări.

-Noteazăre

zolvărileși

indicațiileprofesorului

încaiete.

Observarea

sistemati

căa

compo

rtam

en-

tuluielevilor.

Oferirede

feed

-ba

ck.

Refle

cția

(3 m

in)

Real

izare

a

feed

back

ului

O1

O2

O4

Prinin

term

ediulu

nuid

ialog,stab

ileșteati

ngereaobiectiv

elorpe

parcursullecție

i.Ap

reciazășino

teazăelevii.

-Răspu

ndlaîn

treb

ările

adresatedeprofesor.

-Îșiexpu

npă

rerearefe-

ritorlam

odalita

teade

de

sfășurarealecției.

Conversație

Tem

a pe

ntru

ac

asă

(1m

in)

Tema4.4[3,p

.103

]Prob

leme:4.100

,pen

trudo

ritori–4.108

[4,p

.51]

-Noteazăîn

caiette

ma

pentruacasă.

-Adreseazăîn

treb

ări.

101

III. Referințe metodologice și proce-suale ale curriculumului la disciplina

FIZICA. ASTRONOMIE3.1. Logica și principiile de elaborare a strategiilor didactice în baza curriculumu-

lui reactualizatStrategiadidacticăreprezintăocombinareoptimăametodelor,aprocedeelor,amij-

loacelordidacticeșiaformelordeorganizareaprocesuluideînvățământ.Ideea-cheieametodologiei propuse în curriculumul dat constă înpromovarea învățării centratepeelev–activitateadeconstruireindividualăacunoașterii.Pentrurealizareaacestuideziderat,laelaborareastrategiilordidacticesevorutiliza:

– tipurideexperiențedeînvățareactivă,interactivă,creatoare,euristică/prindes-coperire,prinreceptare,prinproblematizare,princooperare,prinexperiment;

– metodeșiprocedeedidacticeactiv-participative; – mijloacedeînvățaremoderne; – conținuturiaccesibileșirelevante; – sarcinideînvățaremotivante; – formedeorganizarealeactivitățiielevilor(frontală,individuală,pegrupe,înpe-rechi,precumșicombinărialeacestorforme);

– probedeevaluareautentică(proiectulSTEM/STEAM,portofoliul,testuletc).

3.2. Strategii didactice de formare a competențelor specifice disciplineiPredarea–învățareacursuluidefizicăsevaaxapreponderentpeurmătoarelestra-

tegiididactice:– strategiieuristice;– strategiialgoritmice;– strategiideînvățareprincooperare;– strategiiaxatepecercetare;– strategiiaxatepeproblematizare.Laelaborareastrategiei,profesorulvaalegemetodeactiv-participative.Încontinu-

arevomprezentacâtevadintreacestea:Observarea sistematică şi independentă;Lectura personală;Învăţarea cu ajutorul fişelor de lucru;Conversaţia;

102

Explicaţia;Modelarea şi învăţarea prin analogie;Exerciţiul;Studiul de caz;Învăţarea prin cooperare;Jocul de rol;Învăţarea prin descoperire;Problematizarea;Asaltul de idei (Brainstormingul).

Metoda asaltului de idei (brainstorming) a. Stabilirea problemei şi organizarea participanților – odată lansată problema

unuigrupde20-30departicipanți,selasăfrâulibergândiriiși imaginațieicreativeaacestora,fiindpermisăexprimareaspontanăaideilorșiaipotezelorcarelevinprimaoarăînminte.

b. Producerea ideilor şi stabilirea regulilor – este inadmisibilă judecareapemo-mentaideilorenunțate;suntascultatetoateideileparticipanților,fiecarefiindîncurajatsăconstruiascăalteleînbazacelorformulateanterior;participanțiisuntîncurajațiper-manent,indiferentdevaloareaintervențieilor.

c. Evaluarea ideilor – evaluareașiselecțiaideilorpropusepotfilăsatepentrumaitârziu(metodaevaluăriiamânate–deferredjudgement)șiserealizeazădecătreprofe-sorsauîmpreunăcuparticipanții.

Hărțile conceptualeHărţile conceptuale („conceptualmaps”) sauhărţile cognitive („cognitivemaps”)

potfidefinitedreptoglinzialemoduluidegândire,simțireșiînțelegerealecelui/celorcareleelaborează.Reprezintăunmoddiagramaticdeexpresie,constituindu-secaunimportantinstrumentpentrupredare,învățare,cercetareșievaluarelatoatenivelurileșilatoatedisciplinele.”(Oprea,2006,255)

Hărţile conceptuale „oglindesc reţelele cognitive şi emoţionale formate în cursul vie-ţii cu privire la anumite noţiuni.”(Siebert,2001,92)

„Elesuntimaginilenoastredesprelume,aratămodulnostrudeapercepeșideain-terpretarealitatea.Hărțilenuindicădoarcunoașterea,cișinon-cunoașterea.”(Siebert,2001,172)

Deșisuntutilizatemaimult înprocesul instruirii,hărţile conceptuale (introduseșidescrisedecătreJ.Novak, în1977)reprezintăși instrumentecare îipermitcadruluididacticsăevaluezenuatâtcunoștințelepecareledeținelevii,cât,multmaiimportant,

103

relațiilepecareaceștialestabilescîntrediverseconcepte,informațiileinternalizateînprocesul învățării,modul încare îșiconstruiescstructurilecognitive,asociindși inte-grândcunoștințelenoiînexperiențelecognitiveanterioare.

Harta cognitivăiaformauneireprezentărigrafice,carepermite„vizualizareaorganiză-riiprocesărilormentalealeinformațiilorlegatedeoproblemădeconținutsauconcept”(Joița,2007,22).Poatefiintegratăatâtînactivitățiledegrup,câtșiînceleindividuale.

– Înpracticaeducațională,sepotutilizaurmătoareletipuri de hărţi conceptuale, diferențiateprinformadereprezentareainformațiilor(Oprea,2006,260-262):

a. Hărți conceptuale tip „pânză de păianjen”Seplaseazăîncentrulhărțiiconceptulnodal(temacentrală),iardelaacesta,prin

săgeți,suntmarcatelegăturilecunoțiunilesecundare.

Masa corpului

Măsu-ra inerției/a gravitației

Cântar

Mărime scalarăm

Masă gravitaționalăMasă inertă

kilogram

kg

b. Hartă conceptuală ierarhicăPresupunereprezentareagraficăainformațiilor,înfuncțiedeimportanțaacestora,

stabilindu-serelațiidesupraordonare/subordonareșicoordonare.Seobțineoclasifi-careaconceptelor,redatăastfel:

Mişcare mecanică

Mişcare uniformă Mişcare neuniformă

Mişcare uniform accelerată

Mişcare uniform întârziată

Mişcare uniform variată

104

c. Hartă conceptuală lineară Specificulacestuitipdehartărezidăînprezentarealinearăainformațiilor.

Univers

Galaxie

Stea

Planetă

Satelit

Realizareauneihărțiconceptualeimpunerespectareaurmătoareloretape (adapta-redupăOprea,2006,259-260):

1. Elaborarealisteideconcepte(idei)șiidentificareaexemplelor.2. Transcriereafiecăruiconcept/ideeșiafiecăruiexemplupeofoaiedehârtie(pot

fiutilizatecolideculoridiferitepentruconcepteșiexemple).3. Seplaseazăpeocoalădetipflipchartmaiîntâiconceptele,organizându-leadec-

vatînfuncțiedetipuldehartăconceptualăcevafirealizată.4. Dacăestecazul,sepotidentificașiadăugașialteconcepte,ceauroluldeafaci-

litaînțelegereasaudeadezvoltarețelelederelațiiinterconceptuale.5. Semarchează,prinsăgeți/linii, relațiiledesupraordonare/subordonare/deriva-

re/coordonarestabiliteîntreconcepte/idei.Dispunereaacestorasepoatemodi-ficaîntimpulrealizăriihărțiiconceptuale.

6. Senoteazăpe săgețile/liniilede interconectareun cuvânt saumaimulte careexplicărelațiadintreconcepte.

7. Seplaseazăpehartășiexempleleidentificate,subconceptelepecareleilustrea-ză,marcându-seaceastăconexiuneprintr-uncuvântdegenul:exemplu.

8. Secopiazăhartaconceptualăobținutăpeofoaiedehârtie,plasândconcepteleșiexempleleaferenteacestoraîninterioruluneifigurigeometrice(sealegfigurigeometricediferitepentruconcepteșiexemple).

Principaleleavantaje aleutilizăriihărţilor conceptuale sunt:• faciliteazăevaluareastructurilorcognitivealeelevilor,cuaccentperelațiilesta-

biliteîntreconcepte,ideietc.;• determinăeleviisăpracticeoînvățareactivă,logică;• permitprofesoruluisăemităaprecierireferitoarelaeficiențastiluluideînvățare

105

alelevilorșisăîiajutesă-șireglezeanumitecomponentealeacestuia;• asigură„vizualizarea”relațieidintrecomponentateoreticășiceapracticăapre-

gătiriielevilor;• faciliteazăsurprindereamoduluiîncaregândescelevii,amoduluiîncareîșicon-

struiesc demersul cognitiv, permițând ulterior diferențierea și individualizareainstruirii;

• potfiintegratecusuccesînoricestrategiedeevaluare;• potservicapremisepentruelaborareaunorprogrameeficientedeameliorare,

recuperare,acceleraresauînconstrucțiaunorprobedeevaluare;• permitevaluareaniveluluiderealizareaobiectivelorcognitivepropuse,darpot

evidențiașielementedeordinafectiv(„Ohartăcognitivăconțineatâtcunoștințeabstracte,câtșiempiriceși,totodată,logiciafective,cumarfientuziasmulsaurespingerea”(Siebert,2001,170);

• subsumatedemersuluideevaluareformativă,evidențiazăprogresulînînvățarealelevilor;

• potfivalorificateînsecvențeleurmătoaredeinstruireetc.

În sferadezavantajelor includem:• consumulmaredetimp;• risculcrescutdesubiectivitateînapreciere,înabsențaunorcriteriideevaluare

clare;• efortulintelectualșivoluntarintensdinparteaelevilor,caretrebuiesărespecte

anumitestandardeșirigoriimpusedespecificulacesteimetode.

Integrarea Tehnologiei Informației și a Comunicațiilor (TIC)Încadrulstudieriifizicii,cadreledidacticetrebuiesăutilizezenoiletehnologii,ple-

dândpentruunconceptdiferitdeceltradiționaldepredare–învățare–evaluare,princreareaunuimediudeînvățareîncareeleviisuntimplicați,motivațișiîșiasumăpro-priaresponsabilitatepentrucunoștințeledobândite.TICasigurăinstrumenteșimetodecarepermittrecereadelaunmediudeînvățarecentratpeprofesor launmediudecolaborare,interactiv,centratpeprocesuldeînvățare.

Pentruatingereaunitățilordecompetență,laFizică. Astronomie,unrolimportantîlareintegrareatehnologieiinformațieișiacomunicațiilorînprocesuldidactic.

Creşterea eficienţei activităţilor de învăţare şi a produselor recomandate se va obţine prin utilizarea TIC pentru:

•modelarea unor fenomene fizice şi a funcţionării unor aparate; • realizarea de experimente în laboratoare virtuale;

106

• prelucrarea datelor experimentale;• dezvoltarea competenţelor de comunicare şi studiul individual (a învăţa să înveţi)

în contextul disciplinei.TICpuneladispozițiaelevilorodiversitatedemodalitățiconcreteînsprijinuldezvol-

tăriicompetențelordecomunicareșidestudiuindividualîncontextuldisciplinei.Astfel,TICpoatefiutilizatăînacestscoppentru:

• colectarea informaţiilor; • prezentarea informaţiilor;• tehnoredactarea documentelor. AvantajulfolosiriiTIClalecțiiledeFizică. Astronomierezidăînatingereacompetențelor

ladisciplină.FolosireaTICpoatefiîmpărțităîn2maricategorii: – pentruprezentarearezultatelorînvățăriișiîndomeniulevaluării; – pentruintegrareaunorinstrumenteavansateînpreluareașiprelucrareadatelorexperimentale,caredeterminăcreștereaatractivitățiidisciplineiprinapropiereadedemersulcercetăriiștiințificeconcreteșiprinstimulareapredăriibazatepedoveziexperimentale.

DintreavantajelefolosiriiTIClaFizică. Astronomieputemenumera: – oprelucrare statistică rapidă șidupăcriteriidiferitealediverselor rezultate șidatecareintervinînexperimentesauprobleme;

– accesulrapidladateșireordonarealorînfuncțiedenecesități; – prezentareasimultanăasituațieifizicedinsistemuldereferințăallaboratorului; – suplimentareainformațieicudetaliilanecesități; – actualizarearapidăaunordatecuilustrărilenecesareetc.

UtilizareaTICesteastăziatâtpentruprofesori,câtșipentrueleviooportunitatedeinformareșiînvățareeficientă.Lecțiilemixteșiceledelaborator,testeledeevaluareacunoștințelorsepotfaceușorșieficientfolosindtehnicadecalcul–resurselehardwareșisoftware.

UtilizareaTIClaîntâmplare,într-unmomentinoportunallecției,poateprezentaperi-col,situațiarespectivăprovocândmonotonie,ineficiențăaînvățării,implicareapasivăaelevilorlalecție,imposibilitateaatingeriiobiectivelorlecției,ajungând,astfel,întimp,larepulsiefațădeacestmijlocmoderndepredare–învățare–evaluare.

Exploatareaînexcesacalculatoruluisepoatesoldacupierdereaabilitățilorpracticedeinvestigarearealității,chiarșiacelordecalcul,ladeteriorarearelațiilorumane,laindividualizareaexcesivăaînvățăriicarepoategeneranegareadialoguluielev–profe-sorșiizolareaactuluideînvățareîncontextulsăupsihosocial.

107

PrincipaluldezavantajalTIC ladisciplinaFizică. Astronomie îlpoateconsituipericolulrenunțăriilaefectuareaexperimentuluiclasicșiînlocuireaacestuiacuexperimentulvirtual.

Referitorlaexplicareafuncționăriișiautilizăriiunoraparatefiziceîntâlniteînviațadezicuzi,prinintermediulTIC,profesorulpoaterealizamultmaiușormomenteledepredarealeunorteme,elevulavândacceslaimaginisauanimații încareesterepre-zentatăstructurașimoduldefuncționarealunuianumitaparat.Elevul,folosindcom-petențeleTIC,poateidentificaschemaunuiaparat,părțilecomponentealeacestuia,moduldefuncționareșidefolosirealacestuia.

În funcțiedetipul învățăriialfiecăruielev (auditiv,vizualetc.),sepoatefolosiuntimpmailungsaumaiscurtpentruvizualizareafenomenelorșiabordatăapoiexplica-reaoralăaacestorasauchiarexplicareaînscris,subformădetext.TICoferăunade-văratajutorpentruaatingeniveluloptimîncareeleviidescriușiexplică,dinpunctdevederecauzal,fenomenelestudiateșifacuzdeaceastăînțelegerepentruaexplicaovarietatelargădeaplicațiialeacestora.Conceptele,pricipiilefiziciipotfimultmaiușorexplicatedecătreprofesor,apoiînțelese,identificateșiexplicatedecătreelevfolosindelementesoftware.Elevulpoateexplica fenomenefizicechiarprin intermediulunorproduseproprii realizate,precum înregistrărivideo,audio,prezentărietc. Importantestemomentuldereflecțieacordatelevului, încareacestapoateevoluade lacom-petențeledezvoltate lanivel satisfăcătorcătreniveluloptimsau,cuunefect sporit,trecereadelaniveluloptimlacelexcepțional.

Instrumente TIC (resurse hardware și software) care favorizează dezvoltarea competențelor disciplinei Fizică. Astronomie

Dezvoltarea competențelor specificefizicii se face, așa cum s-aprecizat anterior,folosindcompetențeledindomeniulTIC. Însă,pentrupunerea învaloareaacestora,estenevoiederesursesoftwareșihardware.Exemplulcelmaidesîntâlnitestecelalsistemelordeoperaredin familiaMicrosoft Windows cuaccesoriileNotepad (editordetextASCII),Wordpad (editordetextformatat–richtextformat),Picture and Fax Viewer(vizualizareimagini)șiPaint(editordeimaginiraster),însoțiteadeseadepache-tulMicrosoft Office (editoruldedocumenteWord,editoruldeprezentăriPowerPoint,editoruldefoidecalcultabelarExcel,editoruldepublicațiiPublisher,editoruldeima-giniPicture Manager,SGBD-ulAccess).AtâtsistemuldeoperareMS Windows,câtșipachetulMS Officesuntlicențiate.

Există, desigur, și varianta free, open source, prin pachetul softwareOpenOffice(editoruldedocumenteWriter,editoruldeprezentăriImpress,editoruldefoidecalcultabelarCalc,editorulde imaginiDraw,SGBD-ulBase),caresepoate instalaatâtsubWindows,câtșisubaltesistemedeoperare.Exemple:

108

https://www.mozaweb.com/ro/;http://phet.colorado.edu/;http://www.walter-fendt.de/ph14ro/;http://www.um.es/fem/EjsWiki/;http://www.animations.physics.unsw.edu.au/;http://www.edumedia-share.com;PlatfomaMOODLE;PlatformaINSAM.

3.3. Strategiile și instrumentarul de evaluare a rezultatelor învățării„Evaluareaeducaționalăesteprocesuldecolectaresistematică,orientatădeobiecti-

veledefinite,adatelorspecificeprivindevoluțiași/sauperformanțaevidențiateînsituațiadeevaluare,deinterpretareacontextualăaacestordateșideelaborareauneijudecățidevaloarecucaracterintegratorcarepoatefifolosităîndiversemoduri,prespecificateînsăînmomentulstabiliriiscopuluiprocesuluideevaluare”(Stoica,A.,Musteață,S.,1997).

Evaluareașcolarăesteprocesulprincaresedelimitează,seobținși se furnizeazăinformațiiutile,permițândluareaunordeciziiulterioare.Actulevaluăriipresupune3momenterelativdistincte:măsurarea,aprecierearezultatelorșcolareșiadoptareamă-surilorameliorative.(1)

A evalua semnifică:– aconfruntainformațiilecolectate,referitoarelaproceselecurriculare,cuunan-sambludecriteriideevaluare;

– aluadecizii(aacordanotesauaefectuajudecățidevaloare);– arevizuicontinuuobiectivele;– aeficientizaproceseleșiproduselecurriculare.

Înbazadefinițieidemaisus,potfisubliniateunelevalențealeevaluării:– apreciereaunortrăsături,caracteristicisaucomponenteprinraportarelaoscalădemăsurareclardefinită;

– unprocesdeevaluaresepoaterealizaînmomentulîncareîiestestabilitscopul,înfuncțiedeacesta,fiindproiectate,apoi,obiectivele,selectândprocedurileșiconstruindinstrumentele.

Înfuncțiedeaplicareainstrumentelordeevaluare,ladisciplinaFizică. Astronomie,profesorulvarealizaurmătoareletipurideevaluare:

– evaluarea inițială – predictivă;– evaluarea formativă – continuă;– evaluarea sumativă – finală.

109

Evaluarea inițialăpropuneoperațiiledemăsurare–apreciere–decizielaînceputulactivitățiide instruire, învedereacunoașteriiniveluluipsihopedagogical colectivuluideelevi/alelevului.Evaluareainițialăserealizează,deregulă,laînceputdeanșcolar,înbazaunuicapitolsauauneiunitățideînvățare,pentrualuadeciziianticipatedepre-gătireaprocesuluideformare,pentruaselectastrategiilecevorfifolositeînprocesulinstruirii.Evaluareainițialăpoatefi:predictivășidiagnostică.Testeledecunoștințeela-borateșiaplicatepentrumăsurareașiapreciereaniveluluiinițialdepregătirealelevilorsunttestepredictive.Seidentificănivelulachizițiilorelevilorîntermenidecunoștințe,capacităținecesarepentruatingereaobiectivelor.

Funcțiilespecificepecareleîndeplineștestrategiadeevaluareinițialăsuntconcen-trateîndouăniveluridereferință:

• funcția diagnostică asigură cunoașterea măsurii în care elevii stăpânesc cu-noștințeleșiposedăcapacitățilenecesareangajăriilorcușansedereușităîntr-unnouprogram.Înfelulacestapotfiidentificate:– lacunele,golurilepecareelevulleareînpregătire;– resurselepecarelearecavolumdeinformații,capacitățiledeînvățaremo-

mentaneșideperspectivă;– concepteleprincipale,pe careelevul le stăpânește și cuajutorul cărorava

puteaasimilaconținuturilenoi și fonduldereprezentări, caresă favorizezeînțelegereaacestora;

– posibilitățilerealealeclaseișialefiecăruielev,ținândseamadecapacitateadealucraindependent;

– abilitățilenecesarepentruînsușireacunoștințelorînplanteoreticșiaplicarealor;– deficiențeleșidificultățilerealecareaparînactivitateadeînvățare.

• funcția prognostică sugereazăprofesoruluicondițiileprealabiledesfășurăriino-uluiprogram,carepermitanticiparearezultatelor.Evaluareainițialăare,astfel,unrolmajorînderulareaproiectuluipedagogiccurricularconstruitdeprofesor.Acesttipdeevaluareesteorientatcătreulterioaradezvoltareaelevului.Îndiferi-teetapedincarierașcolarăaunuielev,oameniiimplicațiînprocesuldeeducareaelevului(elevi,profesori,părinți,psihologuldinșcoală)facrecomandăridespremodul încareunelevar trebui să-și construiascăparcursul școlar.Profesorul,avânddreptreperdiagnosticulstabilit,vaintervenipentruselecționarea,realiza-reașidezvoltareacorectăa:– obiectivelorprogramuluiurmător(viitoarealecție,modul);– conținuturilorabsolutnecesare;– metodeloreficientedepredare–învățare–evaluare;– modurilorșiaformeloroptimedeorganizareaactivității.

110

Evaluarea formativă esteoevaluaredereglareademersuluiinstruirii,fiindînservi-ciulelevuluișialformăriisale,pecaretindesăoamelioreze,săofacămaiperforman-tă.Arecaobiectiveprincipaledeterminareașiremediereadificultățilordeînvățarealefiecăruielev.Evaluareaformativăpoatefidiagnostică,darnuînserviciulorientării,cialreglăriișialameliorăriiprocesuluicurricular.

Evaluarea formativă interactivăseaplicălafiecarelecție.Evaluarea formativă punctuală esteladiscrețiaprofesorului.Evaluarea formativă în etape sevaefectualafinaldemodul.Sevaoptapentruinstrumentedeevaluarealternative/moderneînbazaproduselor

curricularerecomandate,cuaccentpeautoevaluareșipeevaluareareciprocă.Strate-giadeevaluareformativăînsoțeșteîntregulparcursdidactic,realizându-seprinverifi-cărisistematicealetuturorelevilorasupraîntregiimaterii.

Principalulobiectivînevaluareaproceselordeînvățareestedeasprijinifiecareelev.Prinurmare,eficiențapredăriiesteîmbunătățită.Înloculcontracarăriimanifestărilor,suntinvestigateșiabordateprincipalelecauzealedificultățilordeînvățare(acesteca-uzepotficognitive,precumșiemoționale).Greșelilenusuntcorectate,cianalizate.Înacestfel,ideileșistareadespiritaleelevuluipotfiînțeleseșisprijiniteîntr-unmodori-entatspreobiectiv.Dificultățiletrebuiediscutateîmpreunăcuelevulșipotfiabordate,utilizândsarcinidelucrușimăsurispecificedesprijin.Analizândsursagreșelilor,eleviinutrebuiesăseadaptezeînmodsuperficial.Eiînvațăsăelaborezestrategiiindividualepentruaseconfruntacuproblemelelor.

Înaceastăprivință,învățareadesuccespresupunecontinuitateaprocesuluideînvă-țareșilucrulasupragreșelilorrealizatatâtdecătreprofesor,câtșidecătreelev,urmă-rindnudoarcăutareacelormaieficientemetode.

Posibilitățideevaluareformativăvizează:observareaelevilor întimpcerezolvăosarcinădelucru,examinareașianalizaatentăasarcinilorrealizate,discuțiileindividualedespresarcinilerealizate,întrebăridespremodulîncareafostrezolvatăoproblemă,testescurte,testemaivoluminoase,dupăoetapălungădelucru.Testelecareevaluea-zăproceseledeînvățaresuntcaunindicatorpentruproceseledepredareșiînvățare.Acestealepermitelevilorșiprofesorilorsăverificeniveluldereușită.Lacuneleșinesi-guranțapotfiînlăturateprinsarcinisuplimentare.Pelângăobservațiileșiconversațiiledespremodulderealizareasarcinilorșidespresurselegreșelilor,aparobiectiveindi-viduale,pecareelevii lestabilescși lerealizeazăîmpreunăcuprofesorulsaupecareprofesorullestabileștepentruei.Atuncicândseaplicăacesttipdeevaluareînpredare,consecințalogicăeste,deasemenea,oschimbarespre:învățareaorientatăcătreobiec-tiv în locde învățareaorientatădoar spreconținut,predarea individualizată în loculpredăriiîncaretoțirezolvăaceeașisarcinădelucru. Evaluareacontinuă/formativăse

111

realizeazăpesecvențemici,cuprobeorale,scrise,practice,aplicateoportunșieficientpeparcursuluneiunitățideînvățare.

Observația,intervenția,reglareapoatefiretroactivă(lasfârșituluneisecvențe),in-teractivă(întimpulprocesuluiînvățării),proactivă(cândelevulseangajeazăîntr-onouăactivitate).

Evaluareacontinuă/formativădeterminăschimbăriatâtînconduitadidacticăapro-fesorilor,câtșiîncomportamentulșcolaralelevilor.Profesorulprimeșteinformațiicarepermitameliorareaimediatăaproiectuluipedagogic,astrategiilordedirijareainstruirii,iarelevuluiîioferăconfirmareacăaînvățatcorect,cădeținecaleadeînvățarecorectă.

Evaluarea sumativăsevarealizalafinelemodulului,semestrului,anuluișcolar,ci-cluluideînvățământetc.șirezumăcunoștințeleșiabilitățilepecarele-adobânditunelev.Acesttipdeevaluareseconcentreazămaialesasupraelementelordepermanențăaleaplicăriiunorcunoștințedebază,aledemonstrăriiunorabilitățiimportante,dobân-ditedeelevi,într-operioadămailungădeinstruire.

Problematicaeiconstăînperfecționareaformelorșiametodeloralesepentruasta-biliolegăturălogicăatâtcuevaluareainițială,câtșicuevaluareaformativă.Evaluareasumativătrebuiesăconstituiereperuluneinoievaluăriinițialeșisursadeperfecționareîncontinuareaactivitățiididactice.

Evaluareasumativăesteoevaluarearezultatelorelevului,carerezumătoatecunoș-tințeleșicompetențeledobândite.Reprezintăuninstrumentdefeedbackpentrupă-rinți,elevișiprofesori,informându-ipeaceștiadespremăsuraîncareeleviiaurealizatdiferiteobiective.Evaluarearezultatelorînvățăriiesteutilizatăînșcolilatoatediscipli-nele.Informațiileobținuteînprocesulevaluăriisuntnecesarepentrunotareaelevilorșileoferăprofesorilorinformațiiselectivedespreperformanțageneralăaelevilor.

Strategii și instrumente de evaluare a rezultatelor de învățare specifice disciplinei Fizică. Astronomie

Strategiiledeevaluarereprezintămodalitățilesautipurilespecificedeintegrarealeoperațiilordemăsurare–apreciere–decizie înactivitateadidacticăeducativă, inte-grarerealizabilăladiferiteintervaledetimp(scurt,mediu,lung)șiînsensulîndepliniriiunei funcțiipedagogicespecifice.Strategiiledeevaluarestabilesc: formeleșitipuriledeevaluare;metodeși tehnicideelaborareaprobelordeevaluarearandamentuluișcolar,amodalitățilordeîmbinareîncontextulactivitățilorevaluative,amomentelorîncareeleseaplicăînfuncțiedeobiectiveșiconținuturi;descriptoriideperformanță,baremele,sistemeledenotare.

112

Formele și tipurile de evaluare la disciplina Fizică. AstronomieProduseleactivitățilorsuntmaterializareacunoștințelor,aabilitățilorșiavalorilor

asimilatedeelevi.Prinevaluarearealizăriiacestora,neputemdaseamadecalitateașiprofunzimeaactivitățiiinstructive.Prinrealizareaproduselor,seconstatănivelulpregă-tiriielevilorînraportcucerințelecurriculare,darșiatențiaacordatădeprofesorunoraspecteimportantealepregătiriielevilor.GamaproduselorrecomandateesteindicatăîncurriculumulladisciplinaFizică. Astronomie.

Exemple de produse prin care se va concretiza/măsura competența:– Caracteristicaunorconceptefizice:

• mărimi fizice; • fenomene fizice; • aparate/dispozitive fizice

– Caracteristicaunorlegifizice– Rezumatulunuitextștiințific– Eseustructurat/nestructurat– Raportuluneicomunicăriștiițifice– Probleme/situații-probleme– Raportuluneiobservări– Raportulunuiexperiment/lucraredelaborator/lucrarepractică– Raportulunuiproiect– Test(formativ/sumativ).

Caracteristicaunui concept fizicElementeledestructurăalecunoștințelorștiințificesunt:• fapteleștiințifice;• conceptelefizice(mărimilefizice,fenomenelefiziceetc.);• legilefizice;• teoriilefizice.Estenecesarcaeleviisăasimilezecerințele generalefațădestudiulfiecăruielement,

altfelspus,săcunoascăinformațiidesprefiecarefenomen,mărime,legesauteorie,in-diferentdedomeniul cunoașterii științifice.Acesteapotfi studiate conformplanurilor generalizate [4],careorienteazăelevulladobândireaindependentăacunoștințelor.

113

Deexemplu,planul generalizat al studierii unei mărimiinclude:1. Identificareafenomenuluisauaproprietățiicaracterizatedeaceastămărime.2. Definireamărimii.3. Scriereaformulei(încazuluneimărimiderivate,formulaexprimărelațiaacestei

mărimicualtele).4. Stabilireatipuluimărimii(scalarăsauvectorială).5. Indicareaunitățiidemăsurăaacesteimărimi.6. Procedeuldemăsurare.

Unexempludeparcurgereaunuiastfeldeplanpoate serviplanul generalizatalstudieriiaccelerațieiînclasaaX-a.

1. Fenomenul: Variaţia vitezei unui corp. Caracterizeazămăsura variației, atât camărime,câtșicadirecție,avectoruluiviteză.

2. Se numește acceleraţie mărimea fizică vectorială care exprimă rapiditateavariațieivitezeicorpului.

3. Formulaaccelerației–

a vt

���

.4. Accelerațiaesteomărimevectorială.5. UnitateademăsurăînSIestemetru pe secundă la pătrat –

ms2 .

6. Unuldintreprocedeelemăsurăriiaccelerațieiarelabazămăsurareaadouăvi-tezemomentan:v0șiv (Δv = v - v0),darșiadurateiîncares-aprodusvariațiavitezei(Δt = t - t0).

Caracteristica unui fenomen Planul generalizat al studierii unui fenomenpresupuneparcurgereaurmătorilorpași:1. Clarificareaparticularitățilorexternealefenomenului.2. Specificareacondițiilorîncaredecurgefenomenul.3. Scoatereaînevidențăaesențeifenomenuluișiamecanismuluidesfășurăriiacestuia.4. Definireafenomenului.5. Stabilirearelațiilordintreacestfenomenșialtefenomene.6. Caracterizareacantitativăafenomenului(mărimilececaracterizeazăfenomenul,

relațiiledintreacestemărimi,formuleleceexprimăacesterelații).7. Studiulaplicațiilorpracticealefenomenuluișialmăsurilordeprevenireaconse-

cințelordăunătoarealeacestuia.

114

Exemplu de caracteristică a unui fenomen.Capilaritatea

1. Particularitățileexternealecapilarității:într-untubcapilarlichidulurcă(sauco-boară),înfuncțiedenaturasubstanțeilichiduluișidenaturasubstanțeidincareesteconfecționattubul.

2. Condițianecesarăpentrudecurgereafenomenuluiestecăforțeleintermolecula-retrebuiesăfiediferitedezero:a) lichidulurcă–dacăvaloareaforțeideadeziuneestemaimaredecâtvaloarea

forțeidecoeziune;b) lichidulcoboară–dacăvaloareaforțeideadeziuneestemaimicădecâtvaloa-

reaforțeidecoeziune.3. Lacontactullichidelorcucorpurilesolide,derândcuforțeledecoeziuneFc,tre-

buieluateînconsiderareșiceledeadeziuneFa.Înfuncțiedecorelațiadintreele,lichiduludăsaunucorpul.Sepotevedențiadouăsituații:1. FamaimaredecâtFc–lichidulesteaderent;2. FamaimicădecâtFc–lichidulesteneaderent.

Înfuncțiedeorientarearezultanteiacestordouăforțe,stratulsuperficialallichidu-luisecurbează.

4. Capilaritateaestefenomenulridicăriisaucoborâriilichidului,fărăintervențiidinafară,întuburifoartesubțiri.

5. Sealegeuntubcapilaralcăruirazărestecunoscutășiseintroduceînlichidulacăruidensitatesecunoaște.Semăsoarăînălțimeah,lacareseridicălichidulîntub,iarcoeficientuldetensiunesuperficialăσsecalculeazăastfel:� �

prgh2

.

6. Înălțimeah lacareseridicăunlichidaderentsaucoboarăunlichidneaderentîntr-un tub capilar este invers proporțională cu raza lui r: h

pgr�

2� , undeσ e

coeficientul de tensiune superficială, ρ – densitatea lichidului,g – accelerațiagravitațională.

7. Apadinsolseridicăprinporiidinperețiiclădirilor,dacănuexistăoizolarebunăatemeliilor.

Atenție!Ridicareaapeiînplanteesteunprocescomplicatșiunrolimportantîljoa-căpresiuneaosmotică.Înplante,tuburilesuntumplutecompletcuapă;înelelipsescmeniscurileșinupoateluanaștereforțaderidicare.

115

Legile fiziceLegilereprezintăafirmațiireferitoarelaregularitățileobservatecuprivirelaobiec-

teșifenomene.Acestea,spredeosebiredeprincipii,suntrezultatulunortestărimul-tiple. Legile au un domeniu de validitate, adică un domeniu în care descriu corectdesfășurareafenomenului.Uneori,domeniuldevalidareestedeterminatdedomeniulmodeluluiasociat.Spreexemplu,legealuiHookeestevalabilănumaipentrudeformă-rileelastice,iarmodelulfizicasociatestecorpulelastic.

Caracteristica unei legi fizicePlanul generalizat al studierii unei legiinclude:1. Depistarea relațiilor dintre fenomenele saumărimile exprimate de legea res-

pectivă.2. Formularealegii.3. Scriereaexpresieimatematicealegii.4. Descriereaexperimentelorceconfirmălegea.5. Luareaînconsiderareșiaplicareaînpracticăalegii.6. Stabilireadomeniuluivalabilitățiilegii.

Exemplu de caracteristică a unei legi fiziceClasaaXI-a,Tema:„LegealuiOhmpentruuncircuitîntreg”1. Relațiadintreintensitateacurentuluielectric,rezistențatotalăacircuituluielec-

tricșitensiuneaelectromotoare(t.e.m.)aplicatăunuicircuitîntregestenumitălegealuiOhmpentruuncircuitîntreg.

2. Intensitateacurentului,într-uncircuitîntreg,esteegalăcuraportuldintretensi-uneaelectromotoareacircuituluișirezistențaluitotală.

3. ExpresiamatematicăalegiiluiOhmpentruuncircuitîntreg: IR r

��� .

4. ExperimentulpentrudemonstrarealegiiestereprezentatînFigura1

Figura 1.Schema electrică a montajului pentru demonstrarea legii lui Ohm pentru un circuit întreg (Platforma AEL)

116

Experiențasepoaterealizavirtual,luându-sevaloripentrureprezentareagraficăacaracteristiciicurent–tensiune.

5. Scurtcircuitulesteunfenomennedorit încircuitulelectric,ceduce ladeterio-rarea lui și constă înconectareasursei în lipsa rezistențeiexterioaresaucândultimatindecătrezero.DinlegeaOhmreiesecăintensitateaîncircuittindespreinfinit R I� ��0; (condițiadescurtcircuit).Lascurtcircuitconductoarelepotsăsetopească,iarsursadecurentsăiasădinfuncție.DinlegealuiOhm,formulapentruscurtcircuitsevascrie: I

r�� .Pentruînlăturareaacestuifenomendistru-

gătorsefolosescsiguranțefuzibile,sau,maimodern,întrerupătoareautomatedesiguranță.Acestfenomenpoatefifolositîntehnicălaaparatuldesudare.

6. LegealuiOhmpentruîntregcircuitesteunadintrelegilefundamentalealefiziciișiestevalabilăpentruconductoarelemetalicelacapetelecăroraseaplicătensi-uninupreamari.

Caracteristica unui aparat/dispozitiv fizicStudiulunuiaparat/dispozitivpoatefieficientizatcuajutorulurmătoruluiplan generalizat:1. Denumirea.2. Destinația.3. Structurașiprincipiuldefuncționare(principalelepieseșiinteracțiunealor).4. Domeniuldeaplicare.5. Regulideutilizareșipăstrare.În conformitate cuacestplangeneralizat, elevului i sepropune săelaborezefișa

aparatului/dispozitivului.Unexempludeastfeldefișăestepropusîncontinuare.1. Denumirea dispozitivului:CALORIMETRU.2. Destinaţia:esteundispozitivutilizatîncalorimetriepentrumăsurareacantității

decăldurăschimbatădeuncorpcuunmediu,îngenerallichid.3. Construcţia şi principiul de funcţionare:PieselecalorimetruluisuntreprezentateînFigura1.Calorimetrulesteconstruitast-

felîncâtsăpermitătransferuldecăldurăîntrecorpurileintroduseînelși,totodată,săasigureizolareaacestorademediulexterior.

Calorimetrulidealnupermitetransferuldecăldurăînexteriordatorităizolațieifoar-tebuneaperețilorvasuluiizolator.

4. Domeniul de aplicare: Nr.d.r Denumirea componentei aparatului Limita de măsurare/unitatea de măsură1 Capacitateavasuluicalorimetric 50–200ml2 Termometrul -20–1000C

117

5. Reguli de exploatare: • Atențielapărțilemaifragile(termometru,paharizolator).• Atențielaturnareaapeifierbinți,necesarăladiverseexperimente.• Pentruaamestecalichiduldinvasulcalorimetricsefoloseșteagitatorul,rotindu-l

șimișcându-lîncetînsusșiînjos.• Lasfârșitulexperienței,vasulcalorimetricseștergebinecuunșervetuscat.

Figura 1.Piesele calorimetrului

Rezumatul unui text științificRezumatulesteunproduslogicalactivitățiidesintezăexprimată,aideilorprincipale

dintr-ounitatedeconținutsaumodul.Rezumatulrespectăordineatratăriiideilordintext,condensândconținutulpentruaserețineesențialulprincuvintele-cheie,favori-zândconsultarealuirapidă.Rezumatulesteotehnicădemuncăintelectuală,ceasigurăformareacapacitățilordeesențializare,derecreareatextului,deregândireamesajuluidebază.

Tipurileprincipalederezumate: – Rezumatul simplu–osingurăfrază,careindicăunitățiledeconținutminimeșinecesarepentruredareatextuluiînconținutinformațional;

– Rezumatul inductiv–maiextinsdecâtcelsimplu,cuprindedetaliideconținut;

118

– Rezumatul informativ–conținevolummaredeinformații,conținutulfiindexpri-matîncuvinteproprii.

Laevaluareaunuirezumatseținecontdeurmătoarelerecomandări: – sevorsuprimadetaliile,exempleleșifaptelesecundare; – conținutulsevareflectacorect,într-unlimbajclar,concis; – expunereasevafacerespectându-sefidelitateatextului; – nusevorintroduceinformațiicenuseaflăînconținutuldebază; – seanalizeazătextulînbazaideilorprincipale.

Exempledestructurialerezumatului:• rezumatulstudiuluiempiric:propozițiiscurte,privindtemacercetată,datesuc-

cinte despre autori, esența metodologică a cercetării, rezultatele principale,efecte,semnificațiastatistică,implicații,concluzii,aplicații;

• rezumatul studiului metaanaliză: tema, criterii de eligibilitate, caracteristicileprincipale,rezultateleesențiale,efecte–mărime,concluzii,limite,implicațiite-oreticeșipractice;

• rezumatularticoluluiteoretic:teoria,concepția,modelul,principiile,fenomene-le,procesele,evenimentele,stărileexplicabileprinteoriaenunțată,rezultatelesinteză,rapoartelelamodelulutilizat;

• rezumatularticoluluimetodologic:rezumatulmetodelor,caracteristicile,ariadeaplicareametodelor,statistica,interpretareașieficacitatea;

• rezumatul studiului de caz: tema, subiectul, caracteristicile semnificative aleparticipanțilorgrupului,problemelenou-apărute,soluțiile,problemeleconexe,subiecteledecercetatîncontinuare.

Eseu structuratEseulstructuratesteoverificarescurtă,demax10min,realizatăpeparcursullecțieisau

lafineleeiîncazulcândseevalueazăounitatedecompetențăprestabilită.Încontinuare,prezentămunexempludeeseustructurat,înbazacăruiaseevalueazăeleviiînclasaaXI-a,latema:,,Curentulelectricînsemiconductoare”.

Fișadeactivitate:Alcătuițiuneseucutema„Aplicațiilediodeisemiconductoare”,încaresevorurmăripașii:a)Explicațiconducțiaelectricăasemiconductoarelordetip„n”și„p”.b)Explicațifuncționareadiodeicadetector.c)Explicațifuncțioareadiodeicaredresor.d)Reprezentațidependențacurent–tensiune.e)*Descriețifuncționareafiltruluicucondensatoralredresorului.

119

Indicatori de competență. Elevul:– expunecorectcunoștințeledobânditeprivindstudierea fenomenelorconform

cerințelor;– realizeazăplanuleseuluistructuratcuargumenteprinsimboluri,grafice,desene,

scheme,exemple,într-unlimbajștiințificadecvat;– prezintăpropriilepunctedevedere,bazatepeargumenteleprezentate;– formuleazăindependentconcluziiînbazamaterieianalizateșifaceodeschidere

spreimplicațiimailargialetemeicareesteabordată.

Criterii de evaluare a eseului structurat:1. Stăpânireasigurăasistemuluidecunoștințefundamentaleșiasistemuluideca-

pacități integrate(cognitive,psihomotoriișiafective)formate încadruleseuluistructurat asupra fenomenelor și asupra legilor studiate. Descrierea în limbajștiințific,adecvatfizicii,aeseului.

2. Demonstrareafuncționalitățiideplineasistemuluidecunoștințefundamentaleși a sistemului de capacități integrate în investigarea fenomenelor și a legilor.Originalitatearaționamentuluiînrealizareaeseului.

3. Manifestareaoperativitățiiexperiențeipersonaleînutilizareametodelor,asiste-muluidecunoștințeșiacapacitățiiintegrateînatingereascopuluirealizăriieseului:a) elaborareapropriilorargumente;b) analizamaterieiștiințifice.

4. Demonstrareaunorcunoștințefundamentaleînbazastudiilorșiainvestigațiilororiginaledepășitedecurriculașcolară:a) aplicareapracticășicalitateaconcluziilor;b) calitateaeseuluistructurat.

Raportul unei observăriDisciplinaFizică. Astronomie începecu învățareași studierea fenomenelorprinob-

servareșirealizaredeexperiențe.Învățareaprinobservațieimplicăstabilireaunuiscop,atenție,gândirelogicășicreativă,spiritdeobservație,căutareșiexplorare,căutareaunuisens,asuportuluimotivaționalșivizeazăutilizareaunorreguliraționale.Învățareaprinobservareareconexiunecurealizareaexperimentului,ceeaceimplicăproceselemintaledeprelucrareainformațieișiverificareaideiilorsausugerareaunornoiipotezeștiințificeînsarcinaobservatoruluicareesteimplicatnemărginitînprocesuldeînvățare–acțiune.

Enunțurisemnificativepentruînvățarea/evaluareaprinobservare:– Privițimaiîndeaproapelucrurileșidațiatențiedetaliilorrelevante,semnificative;– Gândiți-vălaceeacevedețișipuneți-văîntrebărirespectândoanumităordinea

lucrurilor;

120

– Începețicăutareaintenționatășisistemică;– Utilizați,înobservațiilefăcute,cunoștințelepecareleavețideja;– Recurgeți latoatesimțurileseparateși împreună,sinergic–văz,auz,atingere,

gust,miros–obținândocantitatecâtmaimaredeinformație;Informațiileculese, înregistrate,clasificatedevinsemnificativeprincorelareșipot

fi evaluate la realizarea interferențelordintreprofesor – elev, elev – elev, înmuncaindependentăetc.

Raportul unui experiment Metodaevaluăriiprinexperimentrealsauvirtualsemnificăointervențieactivă,pro-

vocatoareaelevilorasupraconținutuluistudiat.Importanțametodeiînvățării/evaluăriiprinexperimentconstă înformularea ipotezeicuconținutștiințific,bazatpegândirelogică,confirmatăsauinfirmată.Într-oastfeldeînvățare,esteimportantădezvoltareaabilitățilordegândirecriticămentalălaelevi,deoareceeposibilsărămânăunelecon-fuzii,erorisauexplicațiineadecvateînrealizareaexperimentelorșiîncolectareadate-lor.Prinînvățareadeacesttip,sedezvoltăabilitățidegândire,planificarea,evaluarea,concluzionareaetc.

Demersulpedagogicînrealizareauneievaluăriprinexperimentestedefinitdeur-mătoareaderulareoperațională:

– problema,planul,dispozitiveledeexperimentare;– cercetareaconținutuluiipotezelorșiaargumentelor;– punereaînaplicareaînvățăriiexperimentale;– aplicarearegulilordesecuritate;– evaluareaparcursuluiînvățăriiprincercetareaexperimentală;– constatareadificultăților,aalegerilorincorecte,aunoreșecuri;determinarearațiunilor

cauzatoaredeeșec,alegerearestructurărilor/modificărilorpentrusoluționare;– efectuareaexperimentelor;– împărtățireacelorînvățateprinexperimentcuceilalțicolegi.În continuare, vomprezentaexempluluneifișede lucru– cumseelaboreazăun

raport al unui experiment propus pentru lucrul individual sau în pereche. Avantajulcompletăriifișeiestecăaceastapoatefiutilizatăpentrurealizareaîntr-untimpscurtaraportuluiexperimentuluirealizat.Profesorulpropuneoîntrebarecarepoatefiverifi-catăprinexperiment.Elevuluiiseoferăcorpul,aparatelepentrurealizareaexperimen-tuluișifișaraportuluipecaretrebuies-ocompleteze.Activitateapropusăseenunțăsubformădeîntrebare.

121

Exemplu de raport al unui experimentNume/prenume:Clasa: aXII-a.Titlul activităţii: RealizareaunuiexperimentScriu obiectivele activităţii.Săstudiezuntransformator,sădetermincoeficientulde

transformare.La ce întrebări trebuie să răspund? Caresuntpărțileprincipalealeunuitransformatorșicuceesteegalcoeficientulde

transformareatransformatoruluistudiat?Desenez schema experimentului.

G

A

BN1 N2

C

D

V1 V2 L

Figura 2.Schemaelectricăaconexiuniitransformatorului

Explic experienţa pe care o realizez şi care va permite să răspund la întrebări.Utilizândosursădecurentcutensiuneamaximăde42V,montezcircuitulrepre-

zentatînFigura2.ÎnchidcircuitulșimăsortensiunileU1șiU2indicatedevoltmetreleV1șiV2.Calculezcoeficientuldetransformare.Trecdateleîntabelulnr.1.Tabelul nr. 1.Rezultatelemăsurărilorșideterminărilor

Nr.d/o U1,V U2,V k

1 42 3 14

Schemele realizate în creion, cu rigla, pe foaie sunt îngrijite şi sunt însoţite de legendă.Înschemă:G–generatorul–sursăcutensiuneamaximăde42V.V1–voltmetrulunitlabobinaprimară.V2–voltmetrulunitlabobinasecundară.L–unbec.k–coeficientuluidetransformare.Amcalculatcoeficientuldetransformare,conformformuleik=U1/U2.

122

Observ că....Dacănumăruldespireînbobinaprimarăestemaimaredecâtînceasecundară,

coeficientuldetransformarek˃1,decitransformatorulestecoborâtor de tensiune.

În rezultatul experienţelor efectuate, eu pot deduce că... (am constatat că...). • Transformatorul constă din două bobine înfășurate pe acelașimiez de fier ceformeazăuncircuitmagneticînchis.

• Circuitulprimarșicelsecundarsunttotalmenteseparate. • Rolulunuitransformatorestedeacoborîsauaridicavaloareatensiuniialterna-tive,darnudeaschimbafrecvențacurentului.

• Untransformatornufuncționeazălacurentcontinuu. • Potsăunescuntransformatorîncircuit(recunoscbornelebobineiprimareșipecelealebobineisecundare).

Concluzia va include răspunsurile la întrebările puse mai sus.Untransformatoresteomașinăelectrică,caretransferăenergieelectricădintr-un

circuit(primarultransformatorului)înaltul(secundarultransformatorului),funcționândpe baza legii inducției electromagnetice.Un curent electric alternativ, care străbateînfășurareaprimară,produceuncâmpmagneticvariabilînmiezulmagneticaltransfor-matorului,acestalarândulluiproducândotensiuneelectricăalternativăînînfășurareasecundară.

Un transformator constă din două bobine cu numărul de spire diferit N1 și N2,înfășuratepeacelașimiezdefier,ceformeazăuncircuitmagneticînchis.Circuitulfor-matdinsursadealimentareșiobobinăestenumitprimar,iarcelformatdeadouabo-binășiconsumator–secundar.Raportulkaltensiunilordelabornelebobinelortrans-formatoruluilafuncționarealuiîngolestenumitcoeficientul de transformare.Încazuldatk˃1,decitransformatorulestecoborâtordetensiune.

Exemplu de fișă experimentală a elevului pentru lucrarea de laboratorClasa: aX-aTema:„Studiulmișcăriirectiliniiuniforme”Scopul lucrării: Studiulmișcăriirectiliniiuniforme,determinareavitezeilamișcarea

rectilinieuniformă.Utilaj:Pahargradat(Figura1),apă,ulei,cronometru,pipetă,riglă,hârtiemilimetrică.

123

Consideraţii teoretice:Lasuprafațauleiului,dinpipetă,estelăsatăîncădereliberăopicăturădeapă.În

scurttimp,dreptrezultatalacțiuniiforțelorexterioare,picăturaîncepesăsemișterectiliniuuniform.Pentrudeterminareavitezei,trebuiemăsuratedistanțele∆dpar-curseîndiferiteintervaledetimp∆t:� � �

�dt

Figura 1. Instalaţia experimentalăErori:Executând lucrarea, veți măsura direct distanța și durata. Eroarea determinării

distanțeicuajutorulrigleireprezintăjumătateadinceamaimicădiviziune(½din1mm).Eroareadeterminăriiduratelorîncazulfolosiriiunuicronometrudigitalpoateficon-

siderată0,1s.Eroareaabsolută∆υ = ευ · υ

Eroarearelativ� ��

��d

dtt

Modul de lucru:1. Seumplecilindrulcuulei,astfelcasăcuprindărigla.2. Seintroduceopicăturădeapăînulei.3. Seurmăreștepicăturapânălaodiviziunedeperiglănotatăcud0,momentulîn

careseporneștecronometrul.4. Cândpicăturaajungeîndreptuldiviziunii,notatăcud,seopreștecronometrul.5. Seciteșteintervaluldetimp∆t depecronometru.6. Senoteazădistanțaparcursăînintervaluldetimp∆t cu∆d șisecalculează,con-

formformulei:∆d=d-d0.

7. Folosindrelația(1),secalculeazăvitezapeintervaluldetimpconsiderat.8. Seintroducealtăpicăturășiserepetăoperațiileanterioare.9. Valorileexperimentaleșirezultateleobținutesetrecîntabelulnr.1.Tabelul nr. 1.Valorileexperimentaleșirezultateleobținute

124

Nr. măs.

d0(m)

d(m) ∆d (m) ∆t

(s)υ

(m/s) ∆υ (m/s) ευ(%)

υ* (m/s)

123Rezultatfinal:Vitezapicăturiideapăeste:υ* = (υ ± ∆υ) = (_____±______), ευ =_____%

*Extindere:Graficuldependențeidistanțeidetimplamișcarearectilinieuniformă.Înbazadatelordintabel,reprezentațigraficdependența∆d de∆t,folosindhârtiemi-

limetrică.Peaxaabsciselorsevordepunevaloriletimpului,iarpeceaaordonatelor–va-loriledistanțelorobținute,atunci,prinpuncteleobținute,sepoatetrasaoliniedreaptă.

Pantadreptei(tangentaunghiuluiformatdedreaptăcuaxaabsciselor)reprezintăvi-tezalamișcarearectilinieuniformă.Dingraficulobținutpehârtiemilimetrică(Figura2)determinațipantadreptei:

– secalculeazăviteza� � ���

�tga dt

m/s

d (m

)

t (s)

Figura 2.Graficul dependenţei distanţei de timp

Comparațirezultatulobținutcuvaloareamedieavitezelorobținuteanterior.Concluzii:Raportul lucrării de laborator va conţine elementele din fişă completate.Exemplu de lucrare de laborator, clasa a X-a:Tema:Compararealucruluiforțeideelasticitatecuvariațiaenergieicineticeacor-

puluiesteplasatăpesite-ulhttps://sites.google.com/site/fizicaghid2019/

Metodele învățării prin activități şi lucrări practiceActivitățilepracticesuntutilizateînvedereaevaluăriicapacitățiielevilordeaapli-

caanumitecunoștințeteoretice,precumșianiveluluidestăpânireapriceperilorșiadeprinderilor deordinpractic. Pentru realizarea cu succes a unei activități practice,

125

estenormalca încădela începutulanuluișcolar,eleviisăfieavizațiasupratematiciiactivitățilorpractice,condițiilorcarelesuntoferitepentruarealizaacesteactivitățișiasupramoduluiîncareelevorfievaluate(baremeledenotare).

UntipspecificdeprobăpracticăîlconstituieactivitățileexperimentaleîncontextuldisciplineiFizică. Astronomie,cucaracterpractic-aplicativ.Prinintermediulacestorac-tivitățiexperimentale,profesorulîșipropunesăevaluezecapacitățivariatealeelevilor,carenupotfisurprinseprinintermediulaltortipurideprobe.

Activitatea practicăreprezintăexecutareadecătreeleviadiferitorsarcinipracticeînscopulaplicăriicunoștințelorlasoluționareaunorproblemepractice,alînsușiriiunorpriceperișideprinderideaplicareateorieiînpractică.Ulterior,executareaactivitățilorpracticesevadesfășuraînbazaparcurgeriiurmătoarelorniveluri:

– efectuarealucrării,înbazamodeluluiprezentatdeprofesor;– efectuarealucrării,conformscopuluișimaterialelor,șimijloacelorpropuse;– planificarea,organizareaindividualăalucrării,formulândindependentobiectivul

șialegândmaterialelenecesare;Lafiecarenivelsevaîncurajacontrolulșiautocontrolulmunciiefectuate.Lucrările practice ocupă un loc dominant în sistemul formelor de organizare a

activităților didactice în clasele de liceu. Sub aspectul organizării, lucrările practicesepotdesfășuraîngrupurisauînperechi. Interesulelevilorpentru lucrărilepracticesporeșteatuncicândexecuțiaincludeelementedeproblematizare,decercetarecon-cretă,decreațiepersonală.

Elevilorlisepropunedoarsarcinașiobiectivulderealizare,însoțitdelistadeaparatepropuseșieiplanificăindependentteoriașirealizeazăprodusul–raportullucrăriipractice.

Aplicareacreatoarealucrărilorpracticegenereazăoseriedeefectepozitive,careseresimtînconduitașiînconștiințaelevilor.Еimanifestăîncredereînforțeleproprii,dovedescspiritdecooperare,deechipă,contribuielaîntărireamotivațieipersonale.

Înbazacelor13tehnicidelucruînînvățământdinGuide de l’UNESCO pour les pro-fesseurs de sciences,caresunt:observarea,clasificarea,notațianumerică,măsurarea,stabilireaderaporturispațio-temporare,comunicarea,predicția,deducția,definițiileoperaționale,formulareaipotezelor,interpretareadatelor,identificareașicontrolulva-riabilelorșiexperimentarea,sepuneaccentpecultivareadecăutareaadevărului,aspirituluidedescoperireșiainventivității,oferindbucuriadescoperirii.

Pentrurealizarealucrăriipractice,clasaseîmparteîngrupestabile,acâte2-4elevi.Grupuriledeeleviprimescfișacuînscriereasarcinilor.Fiecareelevgândeșteorezolvareaproblemei,prezintăideeaprofesoruluișigrupului.Ideeacorectăpropusăvafiapre-ciatădecătreprofesor.Grupuldeelevielaboreazăconsiderațiileteoreticealelucrării,modulde lucru,deduceexpresiilematematicepentrudeterminareamărimilorfizice

126

căutateșipentrucalculareaerorilor.Raportuldesprerealizarealucrăriișiprezentareaacestuiasefaceconformcerințelorpropuse.

Cerinţe faţă de prezentarea raportului lucrării practice:Tema lucrării:Obiectivul:Aparate și materiale:Considerații teoretice: Noţiunile teoretice ce se referă la tema dată;Deducerea formulelor de lucru;Scheme, desene.Modul de lucru:Tabel:Grafic:Calculul erorilor:Rezultatul final:Concluzia lucrării va conține:Expunerea cu referire la realizarea obiectivului lucrării;Enumerarea surselor de erori şi a propunerilor în vederea înlăturării acestora;Datele finale obţinute în rezultatul efectuării lucrării;Compararea rezultatelor obţinute cu cele tabelare sau aşteptate.

Exemple de sarcini pentru lucrări practice:Lucrarea practică nr. 1

Determinaţi valoarea acceleraţiei căderii libere. Avețiladispozițieunresortcuconstantăelasticănecunoscută,uncorpmicșigreu,

uncronometru,riglămilimetricășiunstativcusuport:a)Propunețiplanuldeactivitate.b)Deducețiformuladecalcul.c)Efectuațilucrarea.

Lucrarea practică nr. 2Determinaţi masa Pământului. Avețiladispozițieunfirideal,uncorpmicșigreu,uncronometru,riglămilimetrică,

tabelulcurazeleplanetelorșiconstantagravitațională.a)Propunețiplanuldeactivitate.

127

b)DeducețiformulacuajutorulcăreiavețiputeadeterminamasaPământului.c)Efectuațilucrarea.

Lucrarea practică nr. 3Determinaţi rezistivitatea cuprului.Avețiladispoziție:sârmădecupru,riglăgradatăînmilimetri(sauruletă),microme-

tru(saușubler),osursădecurent(Eșircunoscute)șiunvoltmetruidealdecurent.a)Propunețiplanuldeactivitate.b)Prezentațischemacircuituluielectric.c)Deducețiformuladecalcul.d)Efectuațilucrarea.

Lucrarea practică nr. 4Determinaţi coeficientul tensiunii superficiale a unui lichid.Avețiladispozițieunvascuacestlichid,unvascuapă,untubcapilar(d<0,5mm)

șioriglăgradatăînmilimetri.Coeficientuldetensiunesuperficialăaapeiso,densita-teaapeiroșidensitatealichiduluirsuntcunoscute.

a)Propunețiplanuldeactivitate.b)Deducețiformuladecalcul.c)Efectuațilucrarea.

Lucrarea practică nr. 5Determinaţi căldura specifică de vaporizare a apei.Avețiurmătoarelemateriale:vascuapă,termometru,cronometru,reșou.a)Propunețiplanuldeactivitate;b)Deducețiformuladecalcul.c)Efectuațilucrarea.Indicație:Cantitateadecăldurăprimitădeapăîntr-ounitatedetimpsăseconside-

reomărimeconstantă(Q=const).

Lucrarea practică nr. 6Determinaţi rezistenţa internă a unei surse de curent cu tensiunea electromotoare

necunoscută.Avețiladispozițiesursădecurent(baterie,element,acumulator),ampermetrulideal

(RA=0)șidouărezistoareidentice,curezistențeleRcunoscute.a)Propunețiplanuldeactivitate.b)Deducețiformuladecalcul.c)Efectuațilucrarea.

128

Evaluarea prin proiecte Proiectul esteunplansauolucrarecucaracteraplicativ,fiindîntocmitpebazaunei

temedate.Acestasolicităelevilorsăfacăocercetare,oactivitateînechipă,ocreație.Proiectulreprezintăoinițiativăindividuală,înperechesaudegrup,careurmărește

îmbunătățireadezvoltăriiunoracțiuni,aunornoimodalitățideaplicareastrategiilorîndomeniulstudieriifizicii.

Totodată,esteoînsumaredeactivitățiorganizate,desfășurateînvedereaatingeriiunorobiectiveprestabiliteșiunrezultatalcolaborăriidintreelevi,profesorișipărinți.Metodaînvățăriiprinproiectsereferăatâtlacelepropusedeprofesorînvedereareali-zăriicurriculeidisciplinare,câtșilacelesolicitatedeelevi.Proiectulcareestepropusdecurriculumuldisciplinarreprezintăundemerscucaracteraplicativ,ceurmăreștedez-voltareacompetențelor,adeprinderilorșiaabilitățilorpeoanumitătemă.Exemple:„Educațiaecologică”,,,Protecțiamediuluiambiant”etc.

Caracteristicile metodei proiectului sunt: orientareacătreactivitateșiprodusuleiinterdisciplinarși transdisciplinar,motivareaelevilor, descoperireapropriilorabilități, conectarealaproblemelesociale, organizareaîncomunaprocesuluideînvățare.

Structura proiectului: • Identificareașidefinireaproblemei; • Definireaobiectivelorsauarezultatelorașteptate; • Stabilireaechipeideproiect; • Elaborareaplanuluiderealizare; • Distribuirearesponsabilităților; • Timpul.Resursematerialeșifinanciare; • Realizareapropriu-zisăaetapelordelucru; • Identificareariscurilor; • Precizareaprocedurilordemonitorizareșideevaluare; • Apreciereaactivitățilordesfășurate,arezultatelorșiamoduluideparticipareagrupului.

Evaluarea unui proiect: – determinareagraduluiderealizareaobiectivelor;– actualitateaculegeriideinformații;– apreciereavaloriiproiectului,arezultatelor,aefectelor(impactul).Funcțiile evaluării proiectului: oferăinformațiipentruluareaanumitordecizii, are

caracterformativ,dezvoltăcunoștințenoi,sedobândescabilitățidecercetare.Tipologia proiectelor: – proiectedeinvestigație–acțiune(studierealiteraturiiștiințificeșirealizareadiver-

seloripoteze,realizareadeconstatări,aunordatestatistice,aunoraplicațiietc.);

129

– proiectedeacțiuneecologică(deluptăîmpotrivapoluării,deprotecțieamediu-luiînconjurător,deînfrumusețarealocalității,aunuicartier,acurțiișcolii,aunuiungherașnaturaletc.);

– proiectedetipconstructiv(confecționareaunormaterialedidactice,deconstrui-reaunormodele,machete,realizareadiverseloraparatefiziceșidispozitive,carepotînzestracabineteleșilaboratoareledefizicășichimie,realizareaunuimuzeualșcoliietc.);

– proiectedetipproblemă(oproblemăcucareseconfruntăeleviipecareîncearcăsăorezolve);

– proiectedetipînvățare(îmbunătățireainstruiriipentruadevenimaiaccesibilă,prinfolosireaunornoitehnicideînvățare);

– proiectdeabsolvire(activitateapeparcursulunuisemestru:proiectdean,definalizareacicluluigimnazialsaulicealetc.).

Rolul profesorului: Planificăactivitățile,determinăobiectivele,împreunăcuelevii,penivelurivariate,

structureazăconținuturileesențialeetc.;Organizeazăactivitățile,structurileșiformeledeorganizare;Comunicăcufiecareechipăînpartecuprivirelaselectareașiprelucrareainformației

științifice;Conduceactivitățiledincadrulproiectuluiînclasăsauîninstituție;Coordonează activitățile grupurilor, urmărind realizarea unei sincronizări între

obiectivelefixateșiactivitățilerealizate,contribuindlaîntărireasolidaritățiigrupului;Motivează activitateamembrilor echipei prin forme pozitive, utilizează aprecieri

verbale și reacții nonverbale în sprijinul consolidării echipei; orientează valoric, prinintervențiicucaracterumanist,tendințelenegative,încazdeidentificare;încurajezășimanifestăsolidaritate.

Consiliează membriiechipelorînactivitățileîntreprinse,prinajutor,sfat,orientareculturală.

Controlul arerolreglatorșideajustareaactivitățiișiaatitudiniimembrilorechipeiînscopulcunoașteriistadiului încareseaflăactivitateaderealizareaobiectivelorșiniveluriledeperformanțăaleacestora;

Evaluarea –măsuraîncarescopurileșiobiectiveleaufostatinselaoanumităetapă,prinevaluaresumativă,prinprelucrări statisticealedatelor șiprin sintezaaprecieri-lorfinale.Judecățilevaloriceexpusevorconstituiprocesuldecaracterizarearealizăriiobiectivelorpropuse.

130

Principalele aspecte ale învățării prin proiecte:– Învățareaestemaieficientăcândapliciteoriastudiatăînpractică;– Elevulcareînvățăacționânddevineelevulcareacționează;– Problemeledinviațarealăcapteazăinteresulelevilor;– Inseparabiledevinacțiuneașiînvățarea;Problemele sunt din lumea reală.– Legăturadintremediulacademicșicelexternsusțineinteresulșimotivațiaelevilor;– Aparițiasarcinilorgeneratedeproblemelerealealeviețiiprezintăinterespentruelevi;– Problemelerealesolicităsoluțiireale,ceeaceînseamnăinvestigațieșiînvățare;– Problemelepotfistabilitechiardeelevi,profesori.Rolul profesorului: ghid, însoțitor:

– Autonomia și responsabilitatea pentru propria învățare este caracteristicafundamentalăaproiectului;

– Proiectelesuntcondusedeelevi;– Profesoruldevineînsoțitorcareghidează;– Profesorulsetransformădindistribuitoralcunoștințelorînmanagerdepro-ces,oferindsprijin;

– Cadruldidacticestemoderatorșisupervizor.1. Interdisciplinaritate

– Proiecteledepășescariiledisciplinelordestudiu;– Complexitateaproblemelorimpunegândireaholisticășiimplicareamaimul-tordisciplini.

2. Colaborare şi lucru în grup– Muncaînproiectinduceinteracțiuneadintremembriiechipeiîntimp;– Suntgeneratecompetențeledecomunicare,planificare,muncăîngrup;– Calitățile și abilitățile lucrului în echipă reprezintă o parte din rezultateleînvățării;

– Colaborareaincludeșiparteneridinexterior;– Poategenerașiefectenegative,conflicte,tensiuni.

3. Produsul final – Vectorulcaredinamizeazăpregătirea,derulareașievaluareaproiectuluiesteprodusulfinal;

– Produsulfinalpoatefiundispozitiv,unaparat,oprezentare,unfilm,unspec-tacol,unraport,oexpoziție,unjocetc.

– Auditoriupentruprodusfinalpoatefioclasă,oparalelăsauunauditoriumailarg,darneapăratadecvatșiautentic.

131

Exemplu de rezumat al unui proiect de cercetare:Rezumatul proiectului de cercetare

Categoria tematică: ȘtiințeaplicateTema:„Utilizareasurselordeenergieregenerabile–farfuriaparabolicăStirling”Autori:Scopul cercetării: – cercetareafarfurieiparaboliceStirlingșiconstruireaunuiorganfuncționaldetipStirling;

– găsireasoluțiilordemărirearandamentululuifarfurieiparaboliceStirling; – găsireasoluțiilordemicșorareaconsumurilorderesurseenergeticeimportatefărăaafectanecesitățilepopulației;

– construireafarfuriilorparaboliceStirlingdemonstrativepentrulaboratoareledefizicădininstituțiilepreuniversitaredinînvățământ;

– studiuldependențeirandamentuluifarfurieiparaboliceStirlingdetipulrăcitorului.Actualitatea cercetării:Consumuldeenergiepecapdelocuitoresteconsideratunindicatoralniveluluide

trai.Creștereaniveluluidetrainupoateavealocfărăocreșterecorespunzătoareacon-sumuluideenergie.Micșorareaconsumuluideresurseenergeticereducedependențadeimportulacestora,ceeaceasigurăocreștereagraduluidesecuritateenergeticăastatului–opreocupareprimordialăaRepubliciiMoldova.Unstudiurecentaarătatcăenergiatermicăsolarăarputeaacoperi25lasutădinnevoiledeelectricitatealeîntregiilumidacănivelulinvestițiilorarcreșteșitehnologiaarfipusălapunct.

Puțincunoscuteînțaranoastră,mașiniletermicecupiston,numiteastăzi„mașiniStirling“,suntrezultatuluneievoluțiispectaculoase,deaproapedouăsecole,delapri-mulmotor construit în1818de către scoțianulRobert Stirling (1790 -1878),până lamicromotoarelecuizotopiradioactivi,construitedeNASApentruantrenareaunorge-neratoareelectricefolositeînspațiulcosmic.

MotoareleStirlingprezintăoseriedeavantaje,întrecareseamintesc:posibilitateadeautilizaoricesursădecăldură,randamentultermicridicat,poluarearedusășifunc-ționareasilențioasă.Outilizareesteposibilăchiarșipentruapartamenteledeblocșianume,înlocuireacentralelortermicepentruîncălzirecugrupuricumotoareStirling.

Noutateaștiințifică constăînproiectareaunorschemenoiamotoruluiStirling,carearpermiteutilizareaeficientăaresurselorregenerabiledeenergie.Modelelepropusesuntdestinatepompăriiapeidinfântână(iaz,bazine…)și/sauproducereaenergieielectrice(încărcareaunorbaterii).Apapompatăestefolosităîncalitatederăcitor,înlocuind,astfel,răcitoruldetipradiator,ceeacecontribuielaocreșterearandamentuluimotorului.

132

Metode de cercetare:a) Studiulliteraturiidespecialitateîndomeniuleficiențeienergetice;b) StudiulistorieimotoarelorStirling;c) CercetareatipurilordemotoareStirling;d) CercetareadomeniilordeaplicareamotoarelorStirling;e) ElaborareaschemelordefuncționareafarfuriilorparaboliceStirling;f) ConstruireafarfuriilorparaboliceStirlingdemonstrativecuscopdidactic;g) Experimentul–studiuldependențeirandamentuluifarfurieiparaboliceStirling

detipulrăcitorului.Analiza datelor obținute:Cercetăriles-auefectuatînperioadaseptembrie2014–februarie2016.Inițial,s-a

cercetatliteraturadespecialitate.Următorulpasaconstatînelaborareaschemelordelucrușiconstruireamachetelorinițiale.Înfinal,aufostelaborate2modelecucalcula-reaparametrilororganuluidelucruStirling–didacticdemonstrativ.

Recomandări: Serecomandăaseaplicamăsuriledeeficientizareenergetică.Caprioritate,propunemurmătoarelemăsuri:1. StudiulcalcululuicaracteristicilorfarfurieiparaboliceStirling,carearputeafico-

nectat în sistemuldealimentare cuenergieelectrică și termică, având scopulobțineriienergieielectriceșitermicelaunprețredus.

2. ConstruireamotoruluiStirling,care,dreptsursădeenergieregenerabilă,arfolosienergiasolară,iardreptrăcitor–apapompatădinbazinelenaturale.

Concluzii: 1. FarfuriaparabolicăStirlingprezintăomareimportanțăpentrusatisfacereaunor

necesitățiumane.2. StudiulmotoruluiStirlingareoimportanțăesențialădinpunctdevederedidac-

tic.Organele funcționale Stirling contribuie la un studiumai eficient de cătreeleviaunitățilordeînvățare–termodinamicașiopticageometrică.

3. Sursadeenergie(radiațiasolară),pecareofoloseștepentruafuncționa,estegratuitășiinepuizabilă.Atuncicândestefolosit,reduceconsiderabilcosturilelaelectricitatesaugaz.

4. Sistemuldeapăcaldăpoatefiușorreglatpentruasigurareacuapacaldăladife-ritenivelurideînsorire.

5. Așezat în focarul unei oglinzi parabolice, unmotor Stirling poate fi utilizat cageneratordecurentelectriccuunrandamentmaimaredecâtpanourilesola-recucelulefotovoltaicesimple.

133

6. Motorulesteușordereproduslaoscarămare(nutrebuiesafiiinginersarepro-duciunul,atâtatimpcâtînțelegiprincipiuldefuncționare)șisepoateconstruidinmaterialereciclate.

7. Petimpdezi,pelângăcurentulfurnizat,poateîncărcașiunbancdebaterii;petimpdenoapte,motorulseaflăînstarederepaus;energiacăpătatăînbateriipetimpdezioputemfolosiprintr-uninvert.

Anexele la rezumatul proiectului de cercetare (poster, video,prezentarePower-Point)suntplasatepesite-ulhttps://sites.google.com/site/fizicaghid2019/.

Metode clasice de evaluare Probele scrise(teze,probedecontrol,altelucrăriscrise)suntpracticateșichiar,

uneori,preferate,datorităavantajelorsaleimposibildeignorat,încondițiileîncaresedoreșteeficientizareaprocesuluideinstruireșicreștereagraduluideobiectivitateînapreciere.

Evaluarea prin testeUninstrumentdeevaluaretrebuiesăîndeplineascăanumiteexigențedeelaborare,

adicăanumitecalitățitehnice, învedereaatingeriiscopuluipentrucareacestaafostproiectat.Untestdeevaluareestecompusdintr-unnumărdeitemicare,pedeoparte,aureguliprecisedeelaborare,iarpedealtăparte,suntselectațipebazauneimatricedespecificații.Înproiectareaunuitest,trebuieavuteînvedereurmătoareleetape:

a) Determinarea tipului de test;b) Proiectarea matricei de specificaţii;c) Definirea unităţilor de competenţă de evaluat şi a obiectivelor de evaluare;d) Construirea itemilor;e) Elaborarea schemei de notare;f) Administrarea testelor;g) Corectarea şi analiza rezultatelor.

Determinarea tipului de testTestuldeevaluaredidacticăseconstituiecaoprobăcomplexă,formulatădintr-un

ansamblu de itemi, care, în urma aplicării, oferă informații pertinente referitoare lamodulderealizareaobiectivelordidactice,laprogresulșcolaretc.Elaborareatestelorscrisenutrebuieprivităcaunlucrubanalșiușorderealizat.

Prezentămcâtevamotive:– pentruarealizaoevaluarerelevantășieficace, testelenutrebuiesăevalueze

cunoștințeleacumulate,ciaplicareaacestoraînsituațiisimilaresauînsituațiinoi

134

(rezolvareadeprobleme),deoarecenumaiînacestmodseproduceoînvățaresolidă;

– oriceinstrumentdeevaluaretrebuiesăîndeplineascăanumiteexigențedeela-borare,adicăanumite„calitățitehnice”(validitatea,fidelitatea,obiectivitateașiaplicabilitatea),învedereaatingeriiscopuluipentrucareacestaafostproiectat;

– orice testestecompusdintr-unnumărde itemicare,pedeoparte,au reguliprecisedeelaborare,iarpedealtăparte,suntselectațipebazauneimatricedespecificații.

Acestemotiveconduclaconcluziacăs-adezvoltatometodologiedistinctădeelabo-rareatestelorscrise,pecareoprezentămpeparcursulacestuicapitol.

Tipuri de teste

Testele de cunoştințeevalueazăconținuturidejaparcurse,vizândcunoștințe,priceperi,deprinderișicapacitățicorespunzătoareacelorconținuturi.

Testele de aptitudiniauînvedereabilitățilegeneralealeelevuluișinusereferălaunconținutanume.

Testele criterialepresupunaprecierearezultatelorelevuluiînraportcucriteriiledeperformanțăanteriorstabilite.

Testele normativepresupunoierarhizareaelevilorînraportcuabilitățileunuigrupdereferință.Înplus,testelenormativeaucascopșicompararearezultatelorelevuluicucelealeunuigrupdereferință.

Testele formative au scopuldeaurmăriperiodicpro-gresulșcolarși,înconsecință,deaoferifeedbackulnecesarprofesorului.Uncazspecialîlreprezintătes-telediagnostice,caresuntspecificedepistăriilacune-lor,identificăriidificultățilordeînvățarealeelevuluișiamodalitățilorderemediereaacestora.

Testele sumativesuntadministra-suntadministra-telasfârșituluneiperioadelungideinstruire–semestru,anșcolar,cicludeînvățământ;aucaprinci-palscopnotareaelevului.

Testele punctualeconținitemicaresereferălaunaspectizolatalconținutuluisupusînvățării.

Testele integrativesuntformatedintr-unnumărmaimicdeitemi,darcare,fiecareînparte,evaluea-zămaimultecunoștințe,priceperișicapacități.

Testele obiectiveconținitemicepermitonotareobiectivă.

Testele subiectivesuntformatedinitemisubiectivi,care,prinmoduldeconstrucție,introducodozădesubiectivitateîncorectareșinotare.

Testele inițialepermitevaluareaniveluluiperforman-țelorachiziționateînainteaunuiprogramdeinstruire.

Testele finalepermitcanivelulper-formanțelorsăfiemăsuratlaînche-iereaprogramuluideinstruire.

135

Testele standardizate:-itemiitesteloraucalitățitehnicesuperioare;-indicațiileprivindadministrareașicorectareateste-lorsuntatâtdeprecise,încâtprocedeelesuntace-leași(standard)pentrudiferițiutilizatori;

-normeleprevădcriteriipevârste,lanivelnaționalsauregional;

-suntoferiteformeechivalenteșicompatibiledeteste;

-esteelaboratunghidaltestuluipentruadministra-rea,corectarea,evaluareacalitățilorluișipentruinterpretareașiutilizarearezultatelor.

Testele nestandardizatesuntpro-iectatedecătreprofesor.

Exemplu de test inițial, clasa a X-a MATRICEA DE SPECIFICAŢII

Competența specifică Cunoaştere şi

înțelegere Aplicare Integrare TotalModulul

Mişcareaşirepausul

2puncte3a

3puncte6a,b

2puncte6c

7puncte4itemi

Interacţiuni 3puncte1b,2a,3b

6puncte5

6puncte8

15puncte5itemi

Lucrul,putereașienergiamecanică

2puncte2b,3c

5puncte7

7puncte3itemi

Oscilaţiişiundemecanice

2puncte1c,2c

3puncte4

5puncte3itemi

Total9puncte8itemi

17puncte5itemi

8puncte2itemi

34depuncte15itemi

27% 50% 23% 100%

136

Nume,Prenume___________________________________________________

Nr. Itemi Scorul

I. ÎN ITEMII 1-3 RĂSPUNDEŢI SCURT LA ÎNTREBĂRI CONFORM CERINŢELOR ÎNAINTATE:

1

Continuă următoarele propoziții, astfel încât ele să fie adevărate:a)Forțasubacțiuneacăreiauncorpdeformatelasticrevinelaformainițialăsenumeșteforță.....………….............................b)Putereamecanicăesteomărimefizicăscalarăegalăcu................................dintrelucrulmecanicșiintervaluldetimpîndecursulcăruiaafostefectuatacestlucru.c)Mărimeafizicăegalănumericcunumăruldeoscilațiicompleteefectuateîntr-ounitatedetimpsenumește...........................................................

L0123

2

Stabiliți(prinsăgeți)corespondențadintreurmătoarelemărimifiziceșiunită-țileceleexprimă:

VitezaNGreutateakm/h

EnergiacineticăkgkJ

L0123

3

Determină valoarea de adevăr a următoarelor afirmații, marcând A, dacă afirmația este adevărată, sau F, dacă afirmația este falsă:a)Mișcareașirepausulsuntrelative.A Fb)Forțaesteomărimefizicăscalară.A Fc)Vitezasunetuluinudepindededensitateamediuluiprincaresepropagă.A F

L0123

II. ÎN ITEMII 4-8 RĂSPUNDEŢI LA ÎNTREBĂRI SAU REZOLVAŢI, SCRIIND ARGUMENTĂRILE ÎN SPAŢIILE REZERVATE.

4

Itemul 6 este alcătuit din două afirmații, legate între ele prin conjuncția „deoarece”. Stabiliți dacă afirmațiile sunt adevărate (scriind A) sau false (scriind F) și dacă între ele există relație „cauză – efect” (scriind „ da” sau „nu”). Energiatotalăaunuisistemoscilantizolatesteomărimeconstantădeoa-rece,lapropagareaundelormecanicenuareloctransportdesubstanță,cidoartransportdeenergie.RĂSPUNS: I afirmație ; a II-a afirmație ; relație „cauză – efect”

L0123

5

Înfiguraalăturatăestereprezentatunsistemdedouăcorpurilegatecuunfirinextensibil,caretrecepesteunscripeteideal.Reprezentațigra-ficforțelecareacționeazăasupracorpurilorA șiB.

L0123456

A

α

B

137

6

Înfigurăestereprezentatgraficulmișcăriiunuibiciclist.Determinați:distanțaparcursădebiciclistîntimpdeΔt = 4 s;b)intervaluldetimpîncareacestas-aaflatînrepaus;c)vitezamedieabiciclistului.

L012345

7

Uncorpcadeliberdelaînălțimeade20 m.Laceînălțimeenergialuicineticăvafide3 orimaimaredecâtceapotențială?

L012345

8

Prinintermediulunuidinamometru,uncorpestetrasuniformpeosuprafațăorizontală.Arculdinamometruluis-adeformatcu2 cm.Constantaelasticăaresortuluiesteegalăcu40 N/m,iarforțadefrecarereprezintă10% dingreu-tateacorpului.Săseaflemasacorpului.

L0123456

UnexempludetestdeevaluaresumativălaFizică. Astronomie,clasaaX-a,estepla-satpesite-ulhttps://sites.google.com/site/fizicaghid2019/

Metode complementare de evaluareStrategiilemodernedeevaluarecautăsăaccentuezeaceadimensiuneaacțiuniievalu-

ativecaresăofereelevilorsuficienteșivariateposibilitățideademonstraceeaceștiu(caansambludecunoștințe),dar,maiales,ceeacepotsăfacă(priceperi,deprinderi,abilități).

Observarea sistematică a comportamentului elevilorîntimpulactivitățiididacticeesteotehnicădeevaluarecarefurnizeazăprofesoruluiinformațiiutile,diverseșicom-plete,greudeobținutprinintermediulmetodelordeevaluaretradiționale.Observațiaconstă în investigareasistematică,pebazaunuiplandinainteelaboratși cuajutorulunorinstrumenteadecvate,aacțiunilorșiainteracțiunilor,aevenimentelor,arelațiilorșiaproceselordintr-uncâmpsocialdat.

Înesență,metodaestesubiectivă,necesitămaimulttimp,darmaipuțineresurse.Pentruînregistrareaacestorinformații,profesorulareladispoziție4modalități:

• raportul;• fișadeevaluare;• scaradeclasificare;• listadecontrolșiverificare.

2

2 3 4

4

6

d, m

t, s1

138

Metoda cubului serealizeazăastfel:a.Prezentareasubiectuluipusîndiscuțieșido-cumentareanecesară;b.Împărțireagrupuluiînșasesubgrupurieterogene;c. Constru-ireaunuicub dehârtie,notândpeceleșasefețealeacestuia:„Descrie!”,„Compară!”,„Asociază!”, „Analizează!”, „Aplică”, „Argumentează!”;d. Îndeplinireasarcinii reparti-zatepentrufiecareechipă;e.Reunireacelorșaseperspectiveîntr-osintezăprezentatădeformator.

Autoevaluarea. Evaluarea reciprocăAutoevaluareaîlplaseazăpeelevcaparticipantactivlaactulevaluării.Înbazaunui

sistemdecriteriideaprecierepecareșile-aînsușit,elevulcomparărăspunsulsăucuunmodel.Cerințelesuntdiscutatecueleviisupușiautoevaluării.Dupăstabilirearăs-punsurilorcorecte,dupăprezentareaitemilordenotare,elevulapreciazădacăarăs-punssaunucorect.Elevulîșistabileștenotapecarecredecăomerită.Elarenevoiesăseautocunoască,faptceîicereimplicațiipeplanmotivaționalșiatitudinal.Grileledeautoevaluarepermitelevuluisă-șidetermineefeciențaactivitățiirealizate.Griladeautoevaluarevaconține:capacitățilevizate,sarcinidelucru,valorialeperformanței.

Autoevaluareapoatesăfieautoapreciatăverbalsauesteoautonotareasuprave-gheatădeprofesor.

Educareaspirituluideevaluareobiectivăvafiorganizatăprincâtevaposibilități:1. Autocorectareasaucorectareareciprocă–corectarealucrărilorcolegilor,depis-

tarealacunelorpropriisaupecelealecolegilor,fărăsancționareprinnote;doarvaavealocconștientizareacompetențelorînmodindependent.

2. Autonotarecontrolată–elevulîșiacordăonotăcareestenegociatăcucolegulsauprofesorul.Profesorulvastabilicorectitudineasauincorectitudineaapreci-erilor.

3. Notareareciprocă–elevul îșinoteazăcolegul,prinreciprocitate,fie la lucrarescrisăsauorală.

4. Aprecierea obiectivă a rezultatelor - antrenarea întregului colectiv în vedereaevidențieriirezultatelorobținute,princonfruntări.

PortofoliulPortofoliulesteundosardeprezentareadiverseloractivitățirealizatedecătreelevi.

Acestareprezintă„cartea de vizită a elevului”,urmărindu-iprogresuldelaunsemestrulaaltul,delaunanlaaltulșichiardelauncicludeînvățământlaaltul.

Portofoliulnuestedoarunproiect,esteometodădeînvățământ,carefaciliteazăevo-luția,deoarecepermiteprofesoruluiovedereglobalăaprogresuluiînregistratdeelev.

139

Portofoliulesteuninstrumentdeevaluarecomplexșiflexibil,ceconțineșistructurea-zăocolecție,unansambludeinformațiireferitoarelaperformanțele,lacompetențeleteoreticeșipractice,caredeterminăprogresulșcolaralelevului.Elevulselecteazăma-terialelepentruafiincluseînportofoliu,reflecteazășiexplicărelevanțaconținutuluiacestuia.Înportofoliu,sevorincludeinformațiiînrezultatulautoevaluăriilafizică,delaunsemestrulaunan,poateșidelaunciclulaaltul.

Exemple de probe care se vor regăsi în portofoliu1.Informațiireferitoarelaactivitateadeînvățare:• fiședeinformareșidocumentareindependentă;• referate,eseuri,creațiiproprii,rezumate,articole;• pliante,prospecte;• desene,colaje,postere;• teme,problemerezolvate;• schițe,proiecteșiexperimente;• datestatistice,curiozități;• testeșilucrărisemestriale;• chestionaredeatitudini;• înregistrăriaudio/video,fotografii;• fiședeobservare;• reflecțiialeelevuluipediverseteme;• decupajedinreviste,reproduceridepeinternet;• listebibliograficeșicomentariicuprivirelaanumitelucrări;• hărțicognitiveetc.

2.Informațiireferitoarelaactivitateaînafaraclasei:– participarealaconcursurișcolare;– exempledesubiectedelaconcursurietc.Existămaimultenivelurideanalizăaleportofoliului[3,pag.150]:• fiecareelementînparte,utilizândmetodeleobișnuitedeevaluare;• niveluldecompetențăaelevului,prinraportareaproduselorrealizatelascopulpropus;• progresulrealizatdeelevpeparcursulîntocmiriiportofoliului.

Evaluareaportofoliului:1)Structura,componența,diversitateaprobelor–3puncte;2)Calitateaconținutuluiștiințificalcomponentelor–3puncte;3)Dimensiuneaestetică–1punct;

140

4)Graduldeorganizare,decreativitate–1punct;5)Calitateaprezentării,asusțineriiportofoliuluișiaopiniilorpersonale-1punct.Profesorulvaprezentaelevilorunmodeldeportofoliușivaprecizacriteriileînfunc-

țiedecarevarealizaapreciereaacestuia.– Avantajele utilizării portofoliului:• permite aprecierea unor tipuri variate de rezultate școlare și a unor produsecare,deregulă,nufacobiectulniciuneievaluări;

• evidențiazăcuacuratețeprogresulînactivitateadeînvățareaelevilor,prinra-portarelaoperioadămaiîndelungată;

• facilitează exprimarea creativă și manifestarea originalității specifice fiecăruielev;

• determinăangajareașiimplicareaefectivăaelevilorîndemersulevaluativ;• permiteidentificareapunctelorfortealeactivitățiifiecăruielev,darșiaaspecte-lorcepotfiîmbunătățite;

• constituieunreperrelevantpentrudemersuriledediferențiereșiindividualizarealeinstruirii;

• cultivă responsabilitatea elevilor pentru propria învățare și pentru rezultateleobținute;

• nuinducestăriemoționalenegative,evaluareaavândcascopîmbunătățireaac-tivitățiișiaachizițiilorelevilor;

• faciliteazădescoperireapersonalitățiielevuluișiautocunoașterea;• contribuieladezvoltarea:– capacitățiideautoevaluare;– competențelormetacognitive;– capacitățiideautilizatehnicispecificedemuncăintelectuală;– capacitățiideautiliza,aasocia,atransferadiversecunoștințe;– capacitățiiargumentative;– capacitățiidearealizaunprodus;– competențelordecomunicare;– încrederiiînpropriileforțeetc.

Dezavantajele utilizării portofoliului:• dificultățiînidentificareaunorcriteriipertinentedeevaluareholistică;• risculpreluăriiunorsarcinispecificeelaborăriiportofoliuluidecătrepărințietc.

141

Particularitățile evaluării/manifestării competențelorla diferite etape de învățare

Evaluareaunitățilordecompetențăcurriculareoferă informațiiesențialecadruluididactic,elevuluișipărințilordespreprocesuldeînvățare,carepotfiutilizatepentruafacilitadezvoltareaînprogresaelevului.Evaluareapoateserviuneilargivarietățideobiective,printrecaremenționăm:

– pentru a obține o descriere și înțelegere a progresului elevilor în dezvoltareacompetențelorlor;

– pentruaidentificaprogreseleactualealeelevilorșistabilireaobiectivelorulteri-oarealeînvățării,astfelîncâtpredareaulterioarăsăpoatăfiadaptată,permițândelevilorsăatingăacesteobiective;

– pentru a identificadificultățile specificede învățarepe care elevii le-ar puteaîntâmpina,astfelîncâtprogramululteriorsăpoatăfiadaptatpentruaajutaeleviisăledepășească.

Evaluareaunitățilordecompetențăestepartecomponentăaprocesuluideînvățare.Prinurmare,aceastavareflectavaloriledemocratice,varespectaîntotdeaunademni-tateașidrepturileelevului.Evaluareavafighidatădeurmătoarelereguligenerale:

• eleviinutrebuiesăfiesupușiunuistrespermanentprinevaluărilanesfârșit;• eleviiaudreptul la intimitateșiconfidențialitate, înspecial înceeacepriveștevalorileșiatitudinilelor;

• comunicareacuprecauțiearezultatelorevaluării,astfelîncâtsă-lîncurajezesăcontinueurmătorulniveldedezvoltare;

• feedbackuloferitelevilorartrebuisăseconcentrezemaidegrabăasuprarezulta-telorpozitivedecâtasupracelornegative;potexistacazurișisituațiiîncarenuartrebuiefectuateevaluări,deoarecesubiectelesuntpreasensibilepentruuniielevi.

Particularitățile evaluării prin descriptori de performanțăPentruacreșteobiectivitateașipreciziaevaluării,încadrulstudieriidisciplinei,este

oportună utilizarea „Referențialului de evaluare al competențelor specifice formateelevilor”(Chișinău,2014,p.220-248).Documentulvineînajutorulprofesoruluidefizicăcuprodusediverse,princaresevorconcretiza/măsuracompetențelespecificediscipli-nei.Acestaconținecriteriiledeevaluareșiindicatoriideevaluarealproduselor.Pentruevaluareacompetențelorspecificedisciplinei,sevaaplicasistemuldenotarealrezul-tatelorcunotadela1–10.Descriptoriideperformanțăsuntenunțurilenormativ-va-loricececonținactivitățileșiperformanțeleelevilor.Dacăounitatedecompetențăsestudiazăpeparcursulmaimultorlecții,măsurareaacesteiasevarealizaprinmaimulteactivități(verificareorală,probescrise,testeetc.)

142

Pentru evaluarea competențelor au fost elaborați descriptori pentru toate cele 4competențespecificefizicii.Descriptoriioferăunsetdedescrieripozitivealecompor-tamentelor observabile, care indică faptul că o persoană a atins un anumit nivel deexperiențăîntr-oanumităcompetență/grupdecompetențe.Descriptoriiaufostformulațiînmodsimilarcumoduldeformularea„rezultatelorînvățării”.Evaluărilebazatepeob-servareacomportamentelorspecificateîndescriptoripotdezvăluicompetențeleelevilor,dacăau loc într-operioadărezonabilăși îndiferitesituații.Oastfeldeevaluarepoateindicaunitățiledecompetențălacareprofesoriitrebuiesămailucreze.Deci,evaluareabazatăpedescriptoripoatefifolosităatâtînscopsumativ,câtșiformativ.

143

Bibliografie

1. Cadrul de Referinţă al Curriculumului Naţional,2017.2. Codul Educaţiei al Republicii Moldova,2014,modificatLPnr.138din17.06.16,

MO184-192/01.07.16art.401,intratînvigoaredin23.11.2014.3. Concepţia educaţiei în Republica Moldova,2000.4. Evaluarea curriculumului naţional în învăţământul general. Studiu. Chișinău:

MECC,IȘE,2018.5. Evaluarea în învăţământul preuniversitar /coord.:J.Vogler.Iaşi:Polirom,20006. Fizica. Curriculum pentru învăţământul gimnazial: clasele a VI-a – a IX-a.Chișinău:

Lyceum,2010.7. Programul de modernizare a sistemului de învăţământ din Republica Moldova,

aprobatprinHotărâreadeGuvernnr.863din26august2005.8. Standarde de dotare minimă a cabinetelor la disciplinele şcolare în instituţiile de

învăţământ secundar general (aprobateprinordinulMECCnr.193din26.02.2019).9. Standarde de eficienţă a învăţării,MinisterulEducațieialRepubliciiMoldova,2012.10. Strategia de dezvoltare a educaţiei pentru anii 2014-2020 ,,Educaţia 2020”,

publicată:21.11.2014înMonitorulOficialnr.345-351,art.nr.1014.11. Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităţilor şi competenţelor parentale

pentru anii 2016-2022,MECC,publicată:07.10.2016înMonitorulOficialnr.347-352,art.nr.1198.

12. Strategia Moldova Digitală 2020,publicată:08.11.2013înMonitorulOficialnr.252-257,art.nr.963.

13. Strategia Naţională Educaţie pentru toţi, publicată: 15.04.2003 înMonitorulOficialnr.070,art.nr.441.

14. Bal,C.Didactica specialităţii tehnice.ClujNapoca:UTPRES,2007.15. Berinde,A.Instruirea programată.Timişoara:Facla,1979.16. Bucun, N., Guțu, Vl., Ghicov, A. [et al.] Evaluarea curriculumului şcolar. Ghid

metodologic.Chișinău:IȘE,2017.17. Cerghit,I.Metode de învăţământ.Iași:Polirom,200618. Cerghit,I.Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă.Bucureşti:Ed.did.şiped.,

198319. Cerghit,I.,Metode de învăţământ.Bucureşti:Ed.did.şiped.,198020. Cerghit,I.,Neacşu,I.,Dobridor,I.et.al.Prelegeri pedagogice.Iași:Polirom,200121. Cucos,C.Pedagogie. Iaşi:Polirom,1998

144

22. Ionescu,M.Demersuri creative în predare şi învăţare.Cluj-Napoca:PresaUniv.Clujeană,2000

23. Manolescu,M.Evaluarea şcolară: metode, tehnici, instrumente.Bucureşti:Me-teorPress,2005

24. Stan,C.Autoevaluarea şi evaluarea didactică. Cluj-Napoca:PresaUniv.Clujeană,2000

25. Stoica,A.,Mihail,R.Evaluarea educaţională. Inovaţii şi perspective.Bucureşti:Humanitas,2006

26. Дик,Ю.И.,Кабардин,О.Ф.,Орлов,В.А.идр.Физический практикум для классов с углубленным изучением физики: 9-11 кл.М.:Просвещение,1993

27. Дик,Ю.И.,Кабардин,О.Ф.,Орлов,В.А.идр.Физический практикум для классов с углубленным изучением физики: 10-11 кл.М.:Просвещение,2002

28. Усова,А.В.Теория и методика обучения физике. Общие вопросы: Курс лек-ций.Санкт-Петербург:Медуза,2002