1
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
Aria curricularăMATEMATICĂ ȘI ȘTIINȚE
FIZICĂ. ASTRONOMIE
Clasele X-XII
GHID de implementare a curriculumului
Chişinău, 2019
2
COORDONATORI:• Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECC• Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator
al managementului curricular• Victor PĂGÎNU, consultant principal, MECC, coordonator al grupului de
lucru
EXPERŢI-COORDONATORI: Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator general Anatol GREMALSCHI, dr. hab., prof. univ., Institutul de Politici Publice, ex-
pert-coordonator pe ariile curriculare Matematică și științe și Tehnologii
GRUPUL DE LUCRU: Viorel BOCANCEA, (coordonator), dr., conf. univ., UST Victor CIUVAGA, grad did. superior, IPLT „Constantin Stere”, Soroca Tamara RUSU, grad did. superior, IPLT „Gheorghe Asachi”, Chișinău
3
Introducere
Ghidul de implementare a curriculumului la disciplina ”Fizică. Astronomie” clasele a X-a – a XII-a, alături de manualul școlar, ghidul metodologic, culegeri de probleme, softuri educaționale etc. face parte din ansamblul de produse/documente curriculare și reprezintă o componentă esențială a Curriculumului Național.
Rolul acestui document este de a facilita procesul de implementare a Curriculumului disciplinar la „Fizică. Astronomie” în clasele liceale. Ghidul orientează activitatea ca-drului didactic, facilitează abordarea creativă a demersurilor de proiectare didactică de lungă durată și de scurtă durată, dar și de realizare propriu-zisă a procesului de predare-învățare-evaluare.
În procesul de elaborare a Ghidului de implementare a curriculumului la disciplina ”Fizică. Astronomie” s-a ținut cont de:
• direcțiile dezvoltării curriculumului disciplinar;• elementele de noutate ale curriculumului disciplinar, care urmează a fi imple-
mentate de cadrele didactice; • rolul elementelor de structură ale curriculumului în formarea competențelor
specifice fizicii;• necesitatea suportului acordat profesorilor de fizică în procesul de implementare
a curriculumului în învățământul gimnazial.Ghidul de implementare a curriculumului la disciplina ”Fizică. Astronomie” cuprinde
următoarele componente structurale: Introducere, referințe conceptuale/teoretice, referințe proiective, referințe metodologice și procesuale ale curriculumului la disci-plina ”Fizică. Astronomie”.
Ghidul de implementare a curriculumului are următoarele funcții:• de orientare a procesului de învățământ conform reperelor conceptuale ale cur-
riculumului la disciplina ”Fizică. Astronomie”;• de asigurare a coerenței procesului de predare-învățare-evaluare conform repe-
relor metodologice ale curriculumului la disciplina ”Fizică. Astronomie”;• de proiectare a demersului educațional la nivel de clasă concretă;• de evaluare a rezultatelor învățării etc.Ghidul de implementare a curriculumului la disciplina ”Fizică. Astronomie” este adre-
sat cadrelor didactice, autorilor de manuale, metodiștilor, altor persoane interesate.
4
1. Referințe conceptuale/teoretice ale curriculumului la disciplina
FIZICĂ. ASTRONOMIE
1.1. Conceptul de curriculum la disciplina ”Fizică. Astronomie”. Curriculumul disciplinei “Fizică. Astronomie” este parte componentă a Curriculu-
mului Național, elaborat în conformitate cu prevederile Codului Educației al Republicii Moldova și reprezintă un document reglator preconizat pentru a fi implementat în cla-sele liceale.
Actualul curriculum este a patra generație de acest tip de documente și a doua ge-nerație de curricula centrate pe competențe. Dezvoltarea acestui curriculum a dema-rat printr-un proces de evaluare sistemică și holistică a ediției anterioare, în baza unei metodologii aprobate. Pe parcursul funcționării curriculumului anterior (2010-2019) au fost promovate noi politici educaționale și curriculare cu referire la dezvoltarea siste-mului de învățământ pe plan național și internațional. Demersul dezvoltativ s-a axat pe paradigma curriculară construită în Cadrul de Referință al Curriculumului Național, 2017. Au fost reformulate competențele specifice disciplinei, conform sistemului reac-tualizat de competențe transdisciplinare, corelate cu competențele cheie/transversale din Codul Educației al Republicii Moldova și recomandările Consiliului Europei privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (Bruxelles, 2018).
Curriculumul disciplinei “Fizică. Astronomie” dezvoltat realizează două funcții prin-cipale:
• funcția reglatoare – vizată prin componenta teleologică; • funcția strategică – vizată prin componentele conținutală și procesuală.Funcțiile strategice și reglatoare ale curriculumului determină următoarele categorii
de beneficiari: autori de curriculum, autori de manuale și ghiduri de implementare, au-tori ale diverselor auxiliare, manageri și cadre didactice implicate în procesul de instru-ire, elevi de gimnaziu și liceu, părinți, alte persoane interesate.
Autorii manualelor și diverselor suporturi didactice la fizică vor respecta unitățile de competențe, unitățile de conținuturi, terminologia, activitățile de învățare și produsele școlare recomandate în prezentul curriculum elaborat. Manualele școlare vor fi total-mente integrate în concepția curriculară.
5
1.2.1. Demersuri inovative ale curriculumului la disciplina ”Fizică. Astronomie” privind conceptul teoretic
În anul 2010 are loc modernizarea curriculumului școlar în termeni de competenţe. Ca model pedagogic, curriculumul modernizat este centrat pe: • achizițiile finale ale învățării – competențe specifice disciplinei școlare;• dimensiunile acționale ale activității de formare ale personalității elevului;• cerințele școlii în raport cu interesele, aptitudinile elevului și cu așteptările sociale.În conformitate cu Cadrul de Referință al Curriculumului Național [2], Curriculumul
include toate experiențele planificate riguros pentru a fi formate elevilor în școală, spre a atinge finalitățile învățării la cele mai înalte standarde de performanță permi-se de posibilitățile lor individuale. Curriculumul disciplinei “Fizică. Astronomie” pentru învățământul liceal este parte componentă a Curriculumului Național și reprezintă un sistem de concepte, procese, produse și finalități care, împreună cu curricula pentru alte disciplini, asigură funcționalitatea și dezvoltarea acestui nivel de învățământ. Acest document se axează pe următoarele abordări:
• psihocentrică;• sociocentrică. Centrarea curriculumului pe elev, prin luarea în considerație a particularităților și
nevoilor sale, a ritmului propriu de învățare și dezvoltare, are loc în cadrul abordării psihocentrice. Asimilarea sistemului de valori promovate de societate are loc în cadrul abordării sociocentrice.
Pentru un sistem de învățământ deschis, aflat în proces de dezvoltare și aprofundare a reformelor, cum este sistemul de învățământ din R. Moldova, conceptul de competență oferă o cale sigură de dezvoltare și modernizare a curriculei școlare deoarece acestea inte-grează în structuri superioare domeniile cognitiv, psihomotor și atitudinal, combină obiec-tivele pedagogice cu cele sociale și culturale, vizând pregătirea elevilor pentru viața socială.
1.2.2. Demersuri inovative ale curriculumului la disciplina ”Fizică. Astronomie” privind sistemul de competențe
Necesitatea de a proiecta, a forma și a dezvolta competențe în cadrul procesului educațional este astăzi unanim acceptată și privită ca imperioasă în majoritatea siste-melor de învățământ din UE. Specialiștii Comisiei pentru Educație din Uniunea Europea-nă au formulat următoarele obiective specifice învățământului preuniversitar:
• ameliorarea nivelului de competență al personalului didactic;• dezvoltarea la elevi a unui sistem de competențe-cheie;• deschiderea învățământului către social și funcțional;• creșterea atractivității educației [10].
6
Sistemul de competențe în cadrul Curriculumul disciplinar la ”Fizică. Astronomie” este format din:
• Competențe-cheie/transversale;• Competențele specifice disciplinei;• Unitățile de competențe.Competențe-cheie/transversale, care sunt o categorie curriculară importantă cu
un grad înalt de abstractizare și generalizare, marchează așteptările societății privind parcursul școlar și performanțele generale care pot fi atinse de elevi la încheierea școlarizării. Ele reflectă atât tendințele din politicile educaționale naționale, precizate în Codul Educației (2014), cât și tendințele politicilor internaționale, stipulate în Reco-mandările Comisiei Europene (2018).
Codul Educației al Republicii Moldova, Art. 11(2), stipulează următoarele competențe-cheie:
a. competenţe de comunicare în limba română; b. competenţe de comunicare în limba maternă; c. competenţe de comunicare în limbi străine;d. competenţe în matematică, știinţe și tehnologie;e. competenţe digitale; f. competenţa de a învăţa să înveţi; g. competenţe sociale și civice; h. competenţe antreprenoriale și spirit de iniţiativă;i. competenţe de exprimare culturală și de conștientizare a valorilor culturale.Formarea competențelor-cheie derivă din idealul educaţional, stipulat în Art. 6 al
Codului Educației al Republicii Moldova, care constă în ”formarea personalităţii cu spirit de iniţiativă, capabile de autodezvoltare, care posedă nu numai un sistem de cunoștinţe și competenţe necesare pentru angajare pe piaţa muncii, dar și independenţă de opinie și acţiune, fiind deschisă pentru dialog intercultural în contextul valorilor naţionale și universale asumate.”
Competențele-cheie/transversale se referă la diferite sfere ale vieții sociale și poar-tă un caracter pluri-/inter-/transdisciplinar.
Competențele specifice disciplinei derivă din competențele-cheie/transversale. Acestea reprezintă sisteme integrate de cunoștințe, abilități, valori și atitudini, care se preconizează a fi atinse până la finele clasei a IX-a. Competențele specifice disciplinei “Fizică. Astronomie” sunt:
1. Identificarea și descrierea fenomenelor fizice și a manifestărilor acestora prin observații directe și analize ale surselor de informații, manifestând curiozitate și atenție.
7
2. Investigarea fenomenelor fizice prin observare și experimentare, manifestând perseverență și precizie.
3. Analiza și interpretarea datelor și informațiilor privind fenomene, legi, teorii fizi-ce și aplicațiilor tehnice ale acestora, manifestând gândire critică.
4. Gestionarea cunoștințelor și a capacităților din domeniul fizicii prin rezolvarea de probleme și situații-problemă cotidiene, manifestând atenție și creativitate.
În linii generale se pune accent pe:– identificare și descriere, ce dezvoltă competența de comunicare în limba maternă;– investigare prin observare și experimentare, care este specifică științelor naturii;
8
1. Id
entifi
care
a și
desc
riere
a fe
nom
enel
or fi
zice
și a
man
ifest
ărilo
r ace
stor
a pr
in o
bser
vații
dire
cte
și an
alize
ale
surs
elor
de
info
rmaț
ii, m
anife
stân
d cu
riozit
ate
și at
enție
.
2. In
vesti
gare
a fe
nom
enel
or fi
zice
prin
obs
erva
re
și ex
perim
enta
re, m
anife
stân
d pe
rsev
eren
ță și
pr
ecizi
e.
3. A
naliz
a și
inte
rpre
tare
a da
telo
r și i
nfor
maț
iilor
pr
ivin
d fe
nom
ene,
legi
, teo
rii fi
zice
și ap
licaț
iilor
te
hnic
e al
e ac
esto
ra, m
anife
stân
d gâ
ndire
criti
că.
4. G
estio
nare
a cu
noști
nțel
or și
cap
acită
ților
din
do
men
iul fi
zicii
prin
rezo
lvar
ea d
e pr
oble
me
și sit
uații
-pro
blem
ă co
tidie
ne, m
anife
stân
d at
enție
și
crea
tivita
te.
a. c
ompe
tenț
e de
com
unic
are
în
lim
ba ro
mân
ă;
b. c
ompe
tenț
e de
com
unic
are
în
lim
ba m
ater
nă;
c. c
ompe
tenț
e de
com
unic
are
în
lim
bi st
răin
e;
d. c
ompe
tenț
e în
mat
emati
că,
știin
țe și
tehn
olog
ie
e. c
ompe
tenț
e di
gita
le;
f. co
mpe
tenț
a de
a în
văța
să în
veți;
g. c
ompe
tenț
e so
cial
e și
civi
ce;
h. c
ompe
tenț
e an
trep
reno
riale
și
spiri
t de
iniți
ativă
;
i. co
mpe
tenț
e de
exp
rimar
e cu
ltura
lă
și de
con
știen
tizar
e a
valo
rilor
cul
tura
le.
Fig. 1.1. Corelarea competențelor specifice fizicii cu competențele-cheie
9
– Analiză și interpretare a informațiilor, ce asigură o bună pregătire pentru aplica-rea acestora în diverse contexte; – Gestionare a cunoștințelor și a capacităților prin rezolvarea de probleme și
situații-problemă.Elementul de noutate la formularea competențelor specifice constă în referința la
atitudini, manifestate de elevi:• curiozitate și atenție;• perseverență și precizie;• creativitate;• gândire critică.
Un exemplu de corelare a competențelor specifice fizicii cu competențele-cheie este reprezentată în fig. 1.1.
Unitățile de competențe facilitează formarea competențelor specifice, reprezen-tând etape în achiziționarea acestora. Unitățile de competențe sunt structurate și dez-voltate pe parcursul unei unități de învățare.
Exemplu de corelare a competențelor specifice fizicii cu unitățile de competență este reprezentată în fig. 1.2.
2. Investigarea fenomenelor fizice prin observare și experimentare, manifestând
perseverență și precizie.
Investigarea experimentală a mișcării rectilinii
uniforme și a mișcării rectilinii uniform
variate.
Înregistrarea în tabel a valorilor mărimilor fizice măsurate cu calcularea
erorii absolute și a erorii relative.
Analizarea rezultatelor măsurărilor efectuate
și formularea concluziilor prin
evaluarea rezultatului obținut.
Proiectarea activităților de investigație experimentală
pentru/și soluționarea situațiilor-problemă.
Investigarea experimentală a dependenței alungirii
corpurilor elastice de forța deformatoare, a legilor
frecării la alunecare.
Fig. 1.2. Exemplu de corelare a competențelor specifice fizicii cu unitățile de competență
10
1.2.3. Demersuri inovative ale curriculumului la disciplina ”Fizică. Astronomie” privind sistemul de conținuturi
Printre obiectivele majore ale dezvoltării curriculumului la “Fizică. Astronomie” se regăsesc:
• descongestionarea reală a conținuturilor, reieșind din relevanța acestora și contribuția la formarea competențelor specifice fizicii;
• implementarea și utilizarea noilor tehnologii în actul didactic, facilitând demersul didactic și orientarea acestuia spre formarea competențelor.
Descongestionarea reală a conținuturilor a fost realizată prin:– trecerea unor conținuturi dificile la extinderi (la solicitarea elevilor sau a părin-
ților);– înlocuirea unor informații teoretice cu informații interesante despre aplicații
practice ale fenomenelor studiate;– prezentarea elementelor noi de limbaj specific disciplinei.
Conținuturile au fost reactualizate prin introducerea unor aplicații practice (LED-ul, telemetrul, filtre de culori, ecolocația etc.), dar și prin intermediul proiectelor cu tema-tică interdisciplinară, care sunt recomandate în fiecare semestru.
REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR PE UNITĂŢI DE CONŢINUTURIProfil real
Clasa Unități de conținuturi Nr. de ore
X
Cinematica 21Dinamica 21Impulsul mecanic. Lucrul și energia mecanică 20Elemente de statică 8Oscilații și unde mecanice 14Lucrări practice 10Ore la discreția cadrului didactic 8
XI
Termodinamică şi Fizică Moleculară:Teoria cinetico-moleculară a gazului ideal 15Bazele termodinamicii 20Lichide și solide. Transformări de fază 9Electrodinamica:4.Electrostatica 175.Electrocinetica 156.Curentul electric în diferite medii 8Lucrări practice 10Ore la discreția cadrului didactic 8
11
XII
Electromagnetism 15Curent electric alternativ 14Oscilații și unde electromagnetice 18Elemente de teoria relativității restrânse 6Elemente de fizică cuantică 10Elemente de fizică a atomului 6Elemente de fizică a nucleului atomic. Particule elementare 10Elemente de astronomie 20Tabloul științific al lumii 2Lucrări practice 10Recapitulare 13Ore la discreția cadrului didactic 8
Profil umanistClasa Unități de conținut Nr. de ore
X
Cinematica 14Dinamica 16Impulsul mecanic. Lucrul și energia mecanică 12Elemente de statică 8Oscilații și unde mecanice 14Ore la discreția cadrului didactic 4
XI
Termodinamică şi Fizică Moleculară:Noțiuni termodinamice de bază. Teoria cinetico-moleculară a gazului ideal 122. Bazele termodinamicii 12Electrodinamica:3.Electrostatica 164.Electrocinetica 165.Curentul electric în diferite medii 8Ore la discreția cadrului didactic 4
XII
Electromagnetism 8Curent electric alternativ 6Oscilații și unde electromagnetice 8Elemente de fizică cuantică 6Elemente de fizică a atomului a nucleului atomic. 10Elemente de astronomie 16Tabloul științific al lumii 2Recapitulare 6
Ore la discreția cadrului didactic 4
12
Profesorul este liber de a stabili ordinea studierii compartimentelor, de a reparti-za orele alocate prin planul de învățământ, respectând condiția parcurgerii integrale a conținutului și realizarea competențelor stabilite. Profesorul are responsabilitatea de a adapta curriculumul la condițiile și la ritmul fiecărui elev sau al fiecărei clase în parte.
Pentru asigurarea conexiunilor interdisciplinare, la sfârșitul fiecărui an, sunt enu-mărate elementele comune cu matematica, pentru a ține cont de nivelul pregătirii elevilor în acest domeniu.
1.2.4. Demersuri inovative ale curriculumului la disciplina ”Fizică. Astronomie” privind sistemul de activități de învățare și evaluare
Activitățile de învățare din varianta nouă a curriculumului au fost completate cu produse școlare recomandate. Acestea pot servi repere pentru elaborarea probelor de evaluare. Printre activități se evidențiază un număr suficient de teme pentru co-municări elaborate de elevi, pentru a descoperi diverse aplicații ale fizicii. Scopul aces-tor comunicări este de a trezi și a menține interesul față de fizică prin observarea și înțelegerea aplicațiilor diverse în lumea contemporană.
Un alt element de noutate reprezintă abordarea STEM/STEAM, care reprezintă un concept educațional ce se bazeaza pe ideea de educare a elevilor în următoarele dome-nii: știință, tehnologii, inginerie, artă si matematică. Mai degrabă decât a preda aceste discipline separat și distinct, STEAM le integrează într-o paradigmă de învățare coeren-tă, bazată pe aplicații din lumea reală. Circa 5% din ore se recomandă proiectelor comu-ne cu alte disciplini, exemple fiind: Protecţia fonică în viaţa cotidiană, Surse alternative de energie, Protecţia și corecţia vederii etc.
13
2. Referințe proiective ale curriculumului La disciplina
„FIZICĂ. ASTRONOMIE”2.1. Curriculumul la disciplina ,,Fizică. Astronomie” ca proiect didactic (sursa de proiectare didactică)
În contextul Curriculumului la ,,Fizică. Astronomie” conceptul proiectării curriculare este proiectarea didactică personalizată. Din perspectiva organizării funcționării proce-sului de învățământ, proiectarea didactică este activitatea principală a cadrului didac-tic. Profesorul își asumă responsabilitatea de a asigura elevilor parcursuri școlare indivi-dualizate în funcție de condițiile și cerințele concrete. Proiectarea didactică reprezintă premisa și condiția necesară pentru realizarea demersului instructiv-educativ eficient.
Documentele de proiectare didactică realizate de profesori și aprobate în cadrul instituției de învățământ sunt:
– proiecte de lungă durată: proiectul anual/semestrial, proiecte ale unităților de învățare; – proiecte de scurtă durată: proiecte didactice zilnice pentru lecții sau activități didactice.
Curriculumul disciplinar la ,,Fizică. Astronomie” constituie reperul, documentul re-glator pentru proiectarea personalizată a profesorului cu privire la activitățile didactice la clasă. Acesta are următoarele elemente de structură:
• Competențele specifice disciplinei ”Fizică. Astronomie”; • Unitățile de competență;• Unitățile de conținut;• Activități de învățare şi produse şcolare recomandate;• Elemente noi de limbaj specific disciplinei;• Repartizarea orientativă a orelor pe unități de conținut.
Competențele specifice disciplinei ”Fizică. Astronomie” se realizează pe tot parcur-sul studierii disciplinei. Prin urmare acestea urmează să fie permanent în vizorul cadru-lui didactic. În linii generale, profesorul va tinde ca elevul:
– să explice fenomene fizice și aplicațiile acestora;– să investigheze fenomene fizice;– să analizeze date și informații în scopul formulării de concluzii;– să aplice cunoștințele și capacitățile obținute la rezolvarea problemelor/situații-
lor – problemă.Pentru a reuși formarea acestor competențe, la elaborarea proiectului de lungă
durată este necesar să se parcurgă următorul algoritm.
14
Pasul 1. Stabilirea corespondenței dintre competențele specifice disciplinei şi unitățile de competență proiectate pentru fiecare unitate de învățare. De exemplu, unitatea de competență 1˶.7. Investigarea experimentală a mișcării rectilinii uniforme și a mișcării rectilinii uniform variate” va conduce la formarea competenței - Investiga-rea fenomenele fizice prin observare şi experimentare, manifestând perseverență şi precizie.
Pasul 2. Stabilirea corespondenței dintre unitatea de competență şi unitatea de conținut (în exemplul dat, unitatea de competență se referă la Mișcarea rectilinie uni-formă și Mișcarea rectilinie uniform variată). La unitățile de conținut se referă și ele-mentele noi de limbaj specific disciplinei care trebuie să fie asimilate de elevi, pentru a dispune de vocabular specific fizicii. Misiunea profesorului este de a proiecta demersul didactic, fără a apela la alți termeni fizici, pentru a nu complica procesul de asimilare a cunoștințelor cu memorarea terminologiei, lăsând mai mult timp pentru exersarea, aplicarea în diverse contexte a elementelor de limbaj specificate.
Pasul 3. Alegerea strategiei de realizare a unității de competență. Aici profesorul va apela la activitățile de învățare recomandate. În exemplul dat, va implica elevii în efectua-rea lucrării de laborator „Studiul mișcării rectilinii uniforme” și „Verificarea experimentală a uneia din formulele caracteristice mișcării rectilinii uniform variate a unui corp”. Se va ține cont de achizițiile dobândite la studiul altor discipline, inclusiv la matematică. Pentru aceasta în curriculum sunt specificate elementele comune cu matematica.
Pasul 4. Evaluarea nivelului de formare a unității de competență. În calitate de reper va servi produsul școlar (în exemplul dat - raportul pentru lucrare de laborator prezentat). La fiecare pas se va ține cont și de atitudinile și valorile manifestate de elev. Acestea sunt prezente pentru fiecare treaptă.
Astfel, activitățile de învățare și produsele școlare recomandate prezintă liste de manifestare a unităților de competențe proiectate pentru formarea, dezvoltarea și eva-luarea în cadrul unității de învățare. Profesorul are libertatea să aplice listele cu produ-se în mod personalizat la nivel de proiectare și realizare a lecției, ținând cont de specifi-cul clasei, de resursele materiale și didactice disponibile. Unitățile de competențe sunt ținte pentru evaluarea formativă și evaluarea sumativă la sfârșitul unității de învățare.
2.2. Proiectarea didactică de lungă duratăProiectarea didactică reprezintă ansamblul operațiilor de anticipare a obiectivelor,
a conținuturilor, a strategiilor instrucției și a educației, și a strategiilor de evaluare, a modalității orientative în care se va desfășura activitatea de instruire și autoinstruire în condițiile în care s-a optat pentru un anumit mod de organizare a procesului de învățământ. Realizarea, în practică, a proiectării, realizarea abordărilor intra- și interdisciplinarității și
15
atingerea competențelor specifice disciplinei este elementul central. Pentru organizarea unei proiectări didactice eficiente este necesar de parcurs trei demersuri principale:
1. lectura personalizată a curricumului și a manualelor școlare;2. elaborarea proiectării didactice de lungă durată;3. elaborarea proiectelor unităților de învățare sau proiectarea lecțiilor/activităților
didactice.Proiectul de lungă durată:
• include antetul, administrarea disciplinei; • este un document managerial care se întocmește de către cadrul didactic la înce-
putul anului școlar pentru fiecare disciplină de învățământ și admite operarea unor ajustări, dezvoltări pe parcursul anului, în funcție de dinamica reală a clasei de elevi;
• trebuie să constituie un instrument funcțional care să asigure un parcurs ritmic al conținuturilor și al evaluărilor, punctat pe structura anului școlar și orientat spre realizarea finalităților curriculare de către elevii clasei;
• este oportun să poarte un caracter personalizat, realizând o confluență a normativității didactice cu creativitatea și competența profesională a pedagogu-lui – benefică, întâi de toate, pentru elev.
Model de proiect didactic de lungă durată (Fizica, clasa a X-a):Instituția:............................................ profesor..................................................................Disciplina: Fizică. AstronomieClasa: a X-a Numărul de ore pe săptămână: 3 oreAnul de studii___________Planificate-102 ore, inclusiv: probe de evaluare-5, lucrări de laborator–8, lucrări
practice–10
Competențele specifice disciplinei “Fizica. Astronomia”1. Identificarea și descrierea fenomenelor fizice și a manifestărilor acestora prin
observații directe și analize ale surselor de informații, manifestând curiozitate și atenție.
2. Investigarea fenomenelor fizice prin observare și experimentare, manifestând perseverență și precizie.
3. Analiza și interpretarea datelor și a informațiilor privind fenomene, legi, teorii fizice și a aplicațiilor tehnice ale acestora, manifestând gândire critică.
4. Gestionarea cunoștințelor și a capacităților din domeniul fizicii prin rezolvarea de probleme și situații-problemă cotidiene, manifestând atenție și creativitate.
16
Uni
tăți
de c
ompe
tenț
eU
nită
ți de
con
ținut
uri
Nr.
ore
Dat
a(s
ăptă
-m
âna)
Ob
ser
vații
MEC
ANIC
A
I. Ci
nem
atica
(21
ore)
1.1.
Des
crie
rea
miș
cării
cor
puril
or, f
olos
ind
mod
elel
e și
conc
epte
le: p
unct
mat
eria
l, m
obil,
solid
rigi
d, c
orp
de
refe
rință
, sis
tem
de
coor
dona
te, s
iste
m d
e re
ferin
ță,
trai
ecto
rie, d
epla
sare
, dis
tanț
ă pa
rcur
să, c
oord
onat
ă,
vite
ză, v
iteză
med
ie, a
ccel
eraț
ie, p
erio
adă,
frec
venț
ă,
vite
ză u
nghi
ular
ă, a
ccel
eraț
ie c
entr
ipet
ă.1.
2.Id
entifi
care
a co
ndiți
ilor î
n ca
re u
n co
rp p
oate
fi d
e-sc
ris: c
a un
pun
ct m
ater
ial,
ca u
n m
obil.
1.3.
Expl
icar
ea re
lativ
ității
miș
cării
mec
anic
e.1.
4.Id
entifi
care
a pa
rticu
larit
ățilo
r miș
cării
recti
linii
unifo
rme,
miș
cării
recti
linii
unifo
rm v
aria
te și
a m
ișcă
rii
circ
ular
uni
form
e.1.
5.Re
prez
enta
rea
în fo
rmă
anal
itică
și g
rafic
ă a:
1) l
egii
miș
cării
în m
ișca
rea
recti
linie
uni
form
ă; 2
) leg
ii m
ișcă
rii
și le
gii v
iteze
i în
miș
care
a re
ctilin
ie u
nifo
rm v
aria
tă.
1.6.
Aplic
area
form
ulel
or v
iteze
i, vi
teze
i med
ii, a
cce-
lera
ției,
acce
lera
ției c
entr
ipet
e, p
erio
adei
, fre
cven
ței,
vite
zei u
nghi
ular
e, le
gii m
ișcă
rii re
ctilin
ii un
iform
e, le
gii
vite
zei ș
i leg
ii m
ișcă
rii re
ctilin
ii un
iform
var
iate
la re
zol-
vare
a pr
oble
mel
or în
situ
ații
conc
rete
.1.
7.In
vesti
gare
a ex
perim
enta
lă a
miș
cării
recti
linii
uni-
form
e și
a m
ișcă
rii re
ctilin
ii un
iform
var
iate
.1.
8. În
regi
stra
rea
în ta
bel a
val
orilo
r măr
imilo
r fizic
e m
ăsur
ate
cu c
alcu
lare
a er
orii
abso
lute
și a
ero
rii re
lati-
ve.
1.1.
Con
cept
ele
de b
ază
ale
cine
mati
cii
1
1.2.
Măr
imi v
ecto
riale
. Ope
rații
cu
vect
orii
1
1.3.
Rez
olva
rea
prob
lem
elor
1
1.4.
Miș
care
a re
ctilin
ie u
nifo
rmă.
Vite
-za
. Leg
ea m
ișcă
rii re
ctilin
ii un
iform
e1
1.5.
Rez
olva
rea
prob
lem
elor
1
1.6.
Rel
ativi
tate
a m
ișcă
rii m
ecan
ice
1
1.7.
Rep
reze
ntar
ea g
rafic
ă a
legi
i m
ișcă
rii re
ctilin
ii un
iform
e. E
roar
ea
rela
tivă.
Apl
icaț
ii1
1.8.
Luc
rare
de
labo
rato
r: nr
.1„S
tudi
ul m
ișcăr
ii re
ctilin
ii un
iform
e”1
1.9.
Miș
care
a un
iform
var
iată
. Ac
cele
rația
. Leg
ea v
iteze
i1
1.10
. Leg
ea m
ișcă
rii re
ctilin
ii un
iform
va
riate
1
1.11
. Rez
olva
rea
prob
lem
elor
1
17
1.9.
Ana
lizar
ea re
zulta
telo
r măs
urăr
ilor e
fect
uate
și fo
r-m
ular
ea c
oncl
uziil
or p
rin e
valu
area
rezu
ltatu
lui o
bțin
ut.
1.10
.Pro
iect
area
acti
vită
ților
de
inve
stiga
ție e
xper
imen
-ta
lă p
entr
u/și
solu
ționa
rea
situa
țiilo
r-pr
oble
mă.
1.11
. For
mar
ea c
ompo
rtam
entu
lui s
iste
mic
al
parti
cipa
nțilo
r la
trafi
cul r
utier
(tra
vers
area
stră
zilor
și
a lin
iilor
de
cale
fera
tă, d
epla
sare
a cu
mijl
oace
le d
e tr
ansp
ort ș
.a.),
arg
umen
tând
prin
rezo
lvar
ea d
iferit
or
situa
ții-p
robl
emă
fapt
ul c
ă la
oric
e vi
teză
veh
icul
ul p
ar-
curg
e un
anu
mit
drum
(spa
țiu) d
e fr
ânar
e, c
are
treb
uie
luat
per
man
ent î
n co
nsid
eraț
ie.
1.12
. Luc
rare
de
labo
rato
r: N
r.2.
„Ver
ifica
rea
expe
rimen
tală
a u
neia
din
fo
rmul
ele
cara
cter
istice
mișc
ării
recti
li-ni
i uni
form
var
iate
a u
nui c
orp”
1
1.13
. Miș
care
a co
rpur
ilor p
e ve
rtica
lă1
1.14
. Rez
olva
rea
prob
lem
elor
1
1.15
. Rep
reze
ntar
ea g
rafic
ă a:
legi
i m
ișcă
rii re
ctilin
ii un
iform
var
iate
, a
legi
i vite
zei
1
1.16
. Rez
olva
rea
prob
lem
elor
1
1.17
. Miș
care
a cu
rbili
nie.
Miș
care
a ci
r-cu
lară
uni
form
ă. A
ccel
eraț
ia c
entr
ipet
ă1
1.18
. Rez
olva
rea
prob
lem
elor
1
1.19
. Rez
olva
rea
prob
lem
elor
1
1.20
. Gen
eral
izare
și si
stem
atiza
re1
1.21
. Eva
luar
e su
mati
vă N
r.11
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: e
roar
e re
lativ
ă, v
iteză
mom
enta
nă, v
iteză
abs
olut
ă/re
lativ
ă/de
tran
spor
t, ac
cele
rația
, acc
eler
ație
ce
ntrip
etă,
vite
ză u
nghi
ular
ă, e
cuaț
ia/le
gea
miș
cării
/vite
zei.
II. D
inam
ica
(21
ore)
2.1.
Gen
eral
izare
a re
zulta
telo
r obs
ervă
rilor
exp
erim
en-
tale
în fo
rmul
area
prin
cipi
ilor d
inam
icii.
2.2.
Form
ular
ea/e
xpun
erea
prin
cipi
ilor/
legi
lor d
inam
icii
în b
aza
rela
ței c
auză
-efe
ct.
2.3.
Dete
rmin
area
car
acte
ristic
ilor p
erec
hi d
e fo
rțe
care
ex
istă
într
-o in
tera
cțiu
ne.
2.1.
Leg
ile/p
rinci
piile
din
amic
ii.Pr
inci
piul
iner
ției.
Sist
eme
de re
ferin
ță
iner
țiale
1
2.2.
Prin
cipi
ul fu
ndam
enta
l al d
inam
icii
1
2.3.
Rez
olva
rea
prob
lem
elor
1
18
2.4.
Aplic
area
prin
cipi
ilor m
ecan
icii
new
toni
ene,
a le
gii
atra
cție
i uni
vers
ale,
a fo
rmul
elor
forț
ei e
lasti
ce și
a
forț
ei d
e fr
ecar
e/re
ziste
nță
în si
tuaț
ii co
ncre
te.
2.5.
Iden
tifica
rea
parti
cula
rităț
ilor m
ișcă
rii re
ctilin
ii un
iform
e a
miș
cării
recti
linii
unifo
rm v
aria
te și
miș
cării
ci
rcul
ar u
nifo
rme
în c
onte
xtul
prin
cipi
ilor d
inam
icii.
2.6.
Expl
icar
ea in
tera
cțiu
nii c
orpu
rilor
din
Uni
vers
prin
fo
rțe
de a
trac
ție g
ravi
tațio
nale
, car
e de
pind
de
mas
ele
corp
urilo
r și d
ista
nța
dint
re e
le.
2.7.
Inte
rpre
tare
a fo
rței
de
greu
tate
ca
forț
ă de
atr
ac-
ție u
nive
rsal
ă m
anife
stat
ă în
vec
inăt
atea
Păm
ântu
lui,
a ac
cele
rație
i gra
vita
ționa
le c
a in
tens
itate
a c
âmpu
lui
grav
itațio
nal.
2.8.
Inve
stiga
rea
expe
rimen
tală
a d
epen
denț
ei a
lung
irii
corp
urilo
r ela
stice
de
forț
a de
form
atoa
re, a
legi
lor f
re-
cării
la a
lune
care
.2.
9.De
scrie
rea
calit
ativă
și c
antit
ativă
a m
ișcă
rii c
or-
puril
or su
b ac
țiune
a m
ai m
ulto
r for
țe în
sist
eme
de
refe
rință
iner
țiale
(pe
plan
oriz
onta
l, pe
pla
n în
clin
at, p
e ci
rcum
ferin
ță).
2.10
.Înre
gist
rare
a în
tabe
l a v
alor
ilor m
ărim
ilor fi
zice
măs
urat
e cu
cal
cula
rea
eror
ii ab
solu
te și
a e
rorii
rela
ti-ve
.2.
11.A
naliz
area
rezu
ltate
lor m
ăsur
ărilo
r efe
ctua
te și
fo
rmul
area
con
cluz
iilor
prin
eva
luar
ea re
zulta
tulu
i ob
ținut
.2.
12. P
roie
ctar
ea a
ctivi
tățil
or d
e in
vesti
gație
exp
eri-
men
tală
pen
tru/
și so
luțio
nare
a sit
uații
lor-
prob
lem
ă.
2.4.
Prin
cipi
ul a
cțiu
nii ș
i rea
cțiu
nii
1
2.5.
Rez
olva
rea
prob
lem
elor
1
2.6.
Leg
ea a
trac
ției u
nive
rsal
e. C
âmpu
l gr
avita
ționa
l. In
tens
itate
a câ
mpu
lui
grav
itațio
nal
1
2.7.
Rez
olva
rea
prob
lem
elor
1
2.8.
Rez
olva
rea
prob
lem
elor
1
2.9.
Miș
care
a co
rpur
ilor c
ereș
ti (c
ali-
tativ
)1
2.10
. For
ța e
lasti
că1
2.11
. Luc
rare
de
labo
rato
r: N
r.3. “
De-
term
inar
ea m
asei
cor
pulu
i nec
unos
cut
cu a
juto
rul r
esor
tulu
i și a
unu
i cor
p cu
m
asa
cuno
scut
ă”
1
2.12
. Rez
olva
rea
prob
lem
elor
1
2.13
. For
ța d
e fr
ecar
e. F
orța
de
rezis
tenț
ă1
2.14
. Rez
olva
rea
prob
lem
elor
1
2.15
. Luc
rări
de la
bora
tor:
Nr.4
. “De
-te
rmin
area
coe
ficie
ntul
ui d
e fr
ecar
e la
al
unec
are”
1
2.16
. Miș
care
a co
rpul
ui su
b ac
țiune
a m
ai m
ulto
r for
țe (p
e pl
an o
rizon
tal).
Ap
licaț
ii1
19
2.13
. For
mar
ea c
ompo
rtam
entu
lui s
iste
mic
al
parti
cipa
nțilo
r la
trafi
cul r
utier
(tra
vers
area
stră
zilor
și
a lin
iilor
de
cale
fera
tă, d
epla
sare
a cu
mijl
oace
le d
e tr
ansp
ort ș
.a.),
arg
umen
tând
prin
rezo
lvar
ea d
iferit
or
situa
ții-p
robl
emă
fapt
ul c
ă la
oric
e vi
teză
veh
icul
ul p
ar-
curg
e un
anu
mit
drum
(spa
țiu) d
e fr
ânar
e, c
are
treb
uie
luat
per
man
ent î
n co
nsid
eraț
ie.
2.17
. Miș
care
a co
rpul
ui su
b ac
țiune
a m
ai m
ulto
r for
țe (p
e pl
an în
clin
at).
Aplic
ații
1
2.18
. Miș
care
a co
rpul
ui su
b ac
țiune
a m
ai m
ulto
r for
țe (p
e ci
rcum
ferin
ță).
Aplic
ații
1
2.19
. Rez
olva
rea
prob
lem
elor
1
2.20
. Gen
eral
izare
și si
stem
atiza
re1
2.21
. Eva
luar
e su
mati
vă n
r.21
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: s
iste
m d
e re
ferin
ță in
erția
l/nei
nerț
ial,
acțiu
ne și
reac
țiune
, sup
rafa
ță n
eted
ă/id
eală
, fir i
deal
, scr
i-pe
te id
eal.
III. I
mpu
lsul
mec
anic
. Luc
rul ş
i ene
rgia
mec
anic
ă (2
0 or
e)
3.1.
Des
crie
rea
calit
ativă
și c
antit
ativă
a c
once
ptel
or: l
u-cr
u m
ecan
ic, p
uter
e m
ecan
ică,
ene
rgie
cin
etică
, ene
rgie
po
tenț
ială
, luc
rul f
orțe
lor c
onse
rvati
ve, l
ucru
l for
țelo
r de
frec
are,
impu
ls m
ecan
ic, l
egea
con
serv
ării
ener
giei
m
ecan
ice,
lege
a co
nser
vării
impu
lsulu
i. 3.
2. Id
entifi
care
a co
ndiți
ilor î
n ca
re e
nerg
ia m
ecan
ică
și im
pulsu
l mec
anic
se c
onse
rvă.
3.3.
Util
izare
a m
ărim
ilor fi
zice
lucr
u m
ecan
ic, p
uter
e și
ener
gie
mec
anic
ă, im
puls
mec
anic
, a te
orem
ei v
aria
ției
impu
lsulu
i, a
teor
emei
var
iație
i ene
rgie
i cin
etice
, a le
gii
cons
ervă
rii im
pulsu
lui ș
i a le
gii c
onse
rvăr
ii en
ergi
ei m
e-ca
nice
la re
zolv
area
pro
blem
elor
/situ
ațiil
or-p
robl
emă.
3.4
Inve
stiga
rea
expe
rimen
tală
a fe
nom
enel
or b
azat
e pe
apl
icar
ea le
gilo
r con
serv
ării
ener
giei
mec
anic
e și
a im
pulsu
lui m
ecan
ic.
3.5.
Înre
gist
rare
a în
tabe
l a v
alor
ilor m
ărim
ilor fi
zice
mă-
sura
te cu
cal
cula
rea
eror
ii ab
solu
te și
a e
rorii
rela
tive.
3.1.
Impu
lsul m
ecan
ic. T
eore
ma
vari-
ație
i im
pulsu
lui m
ecan
ic a
l pun
ctul
ui
mat
eria
l1
3.2.
Rez
olva
rea
prob
lem
elor
1
3.3.
Leg
ea c
onse
rvăr
ii im
pulsu
lui m
e-ca
nic.
Cio
cnire
a pl
astic
ă.M
ișca
rea
reac
tivă
1
3.4.
Rez
olva
rea
prob
lem
elor
1
3.5.
Rez
olva
rea
prob
lem
elor
1
3.6.
Luc
rul m
ecan
ic. P
uter
ea m
ecan
ică
1
3.7.
Rez
olva
rea
prob
lem
elor
1
3.8.
Ene
rgia
cin
etică
. Teo
rem
a va
riație
i en
ergi
ei c
ineti
ce1
20
3.6.
Ana
lizar
ea re
zulta
telo
r măs
urăr
ilor e
fect
uate
și fo
r-m
ular
ea c
oncl
uziil
or p
rin e
valu
area
rezu
ltatu
lui o
bțin
ut.
3.7
Proi
ecta
rea
activ
itățil
or d
e in
vesti
gație
exp
erim
en-
tală
pen
tru/
și so
luțio
nare
a sit
uații
lor-
prob
lem
ă,pr
oble
mel
or/s
ituaț
iilor
-pro
blem
ă.3.
9 Ex
plic
area
miș
cării
reac
tive
în b
aza
legi
i con
serv
ării
impu
lsulu
i.
3.9.
Rez
olva
rea
prob
lem
elor
1
3.10
. Rez
olva
rea
prob
lem
elor
1
3.11
. For
țe c
onse
rvati
ve. L
ucru
l fo
rțel
or c
onse
rvati
ve. E
nerg
ia p
oten
ți-al
ă gr
avita
ționa
lă1
3.12
. Rez
olva
rea
prob
lem
elor
1
3.13
. Ene
rgia
pot
enția
lă e
lasti
că1
3.14
. Luc
rare
de
labo
rato
r: N
r.5“C
ompa
rare
a lu
crul
ui fo
rţei
de
elas
-tic
itate
cu
varia
ţia e
nerg
iei c
ineti
ce a
co
rpul
ui”
3.15
. For
ța d
e fr
ecar
e. L
ucru
l for
ței d
e fr
ecar
e/de
rezis
tenț
ă1
3.16
. Luc
rare
de
labo
rato
r: N
r.6. „
De-
term
inar
ea c
oefic
ient
ului
de
frec
are
de
alun
ecar
e, a
plic
ând
teor
ema
varia
ţiei
ener
giei
cin
etice
”
1
3.17
. Leg
ea c
onse
rvăr
ii și
tran
sfor
măr
ii en
ergi
ei m
ecan
ice.
Apl
icaț
ii1
3.18
. Rez
olva
rea
prob
lem
elor
1
3.19
. Gen
eral
izare
și si
stem
atiza
re1
3.20
. Eva
luar
e su
mati
vă n
r.31
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: i
mpu
ls m
ecan
ic, t
eore
ma
varia
ției i
mpu
lsulu
i mec
anic
, leg
ea c
onse
rvăr
ii im
pulsu
lui m
ecan
ic, t
eore
-m
a va
riație
i ene
rgie
i cin
etice
, ene
rgia
pot
enția
lă e
lasti
că, c
iocn
ire p
lasti
că/*
elas
tică,
miș
care
reac
tivă/
de re
cul.
21
IV. E
lem
ente
de
stati
că (8
ore
)
4.1.
Iden
tifica
rea
cond
ițiilo
r în
care
cor
pul e
fect
ueaz
ă o
miș
care
de
tran
slație
sau
de ro
tație
.4.
2.St
abili
rea
cond
ițiilo
r în
care
cor
pul s
e afl
ă în
ech
ili-
bru
de tr
ansla
ție sa
u în
ech
ilibr
u de
rota
ție.
4.3.
Aplic
area
con
diții
lor d
e ec
hilib
ru în
situ
ații
conc
rete
.4.
4.De
term
inar
ea p
oziți
ei c
entr
ului
de
greu
tate
al fi
gu-
rilor
pla
ne.
4.5.
Expl
icar
ea le
gătu
rii în
tre
ener
gia
pote
nția
lă și
star
ea
de e
chili
bru
mec
anic
în c
âmp
grav
itațio
nal.
4.6.
Înre
gist
rare
a în
tabe
l a v
alor
ilor m
ărim
ilor fi
zice
mă-
sura
te c
u ca
lcul
area
ero
rii a
bsol
ute
și a
eror
ii re
lativ
e.4.
7.An
aliza
rea
rezu
ltate
lor m
ăsur
ărilo
r efe
ctua
te și
for-
mul
area
con
cluz
iilor
prin
eva
luar
ea re
zulta
tulu
i obț
inut
.4.
8.Pr
oiec
tare
a ac
tivită
ților
de
inve
stiga
ție e
xper
imen
-ta
lă p
entr
u/și
solu
ționa
rea
situa
țiilo
r-pr
oble
mă.
4.1.
Ech
ilibr
ul u
nui c
orp
acțio
nat d
e fo
rțe
copl
anar
e co
ncur
ente
. Ech
ilibr
ul
de tr
ansla
ție1
4.2.
Rez
olva
rea
prob
lem
elor
1
4.3.
Mom
entu
l for
ței.
Echi
libru
l de
rota
ție. A
plic
ații
1
4.4.
Rez
olva
rea
prob
lem
elor
1
4.5.
Cen
trul
de
greu
tate
.Ec
hilib
rul î
n câ
mp
grav
itațio
nal
1
4.6.
Rez
olva
rea
prob
lem
elor
1
4.7.
Gen
eral
izare
și si
stem
atiza
re1
4.8.
Eva
luar
e su
mati
vă n
r.41
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: f
orte
con
cure
nte,
ech
ilibr
u de
tran
slație
, ech
ilibr
u de
rota
ție, c
entr
ul d
e gr
euta
te, m
omen
tul f
orțe
i.
V. O
scila
ții şi
und
e m
ecan
ice
(14
ore)
5.1.
Ana
liza
feno
men
elor
osc
ilato
rii, u
tilizâ
nd m
ărim
ile
cara
cter
istic
e al
e m
ișcă
rii o
scila
torii
și o
ndul
ator
ii (p
eri-
oadă
, fre
cven
ță, f
ază,
pul
sație
, elo
ngaț
ie, a
mpl
itudi
ne,
lung
ime
de u
ndă)
.5.
2.De
scrie
rea
canti
tativ
ă a
osci
lații
lor p
endu
lelo
r ela
s-tic
și g
ravi
tațio
nal.
5.3.
Inve
stiga
rea
expe
rimen
tală
a o
scila
țiilo
r mec
anic
e.5.
4.De
scrie
rea,
din
pun
ct d
e ve
dere
ene
rgeti
c, a
osc
ila-
țiilo
r am
ortiz
ate
și a
osci
lații
lor f
orța
te.
5.1.
Pro
cese
osc
ilato
rii în
nat
ură
și în
te
hnic
ă. M
ărim
i car
acte
ristic
e m
ișcă
rii
osci
lato
rii. P
endu
lul g
ravi
tațio
nal
1
5.2.
Luc
rare
de
labo
rato
r: N
r.8.
„Stu
diul
pen
dulu
lui g
ravi
taţio
nal ș
i de-
term
inar
ea v
alor
ii in
tens
ităţii
câm
pulu
i gr
avita
ţiona
l/acc
eler
aţie
i căd
erii
liber
e”
1
5.3.
Pen
dulu
l ela
stic.
M
odel
ul „
osci
lato
r arm
onic
”1
22
5.5.
Aplic
area
măr
imilo
r car
acte
ristic
e (p
erio
adă,
fr
ecve
nță,
fază
, pul
sație
, elo
ngaț
ie, a
mpl
itudi
ne, l
un-
gim
e de
und
ă) a
le m
ișcă
rii o
scila
torii
și o
ndul
ator
ii la
re
zolv
area
pro
blem
elor
.5.
6.Es
timar
ea c
onse
cinț
elor
feno
men
ului
de
rezo
nanț
ă.5.
7.În
regi
stra
rea,
în ta
bel,
a va
loril
or m
ărim
ilor fi
zice
măs
urat
e cu
cal
cula
rea
eror
ii ab
solu
te și
a e
rorii
rela
ti-ve
.5.
8.An
aliza
rea
rezu
ltate
lor m
ăsur
ărilo
r efe
ctua
te și
for-
mul
area
con
cluz
iilor
prin
eva
luar
ea re
zulta
tulu
i obț
inut
.5.
9.Pr
oiec
tare
a ac
tivită
ților
de
inve
stiga
ție e
xper
imen
-ta
lă p
entr
u/și
solu
ționa
rea
situa
țiilo
r-pr
oble
mă.
5.10
.Ana
liza
calit
ativă
a fe
nom
enel
or d
e in
terf
eren
ță și
di
frac
ție a
und
elor
mec
anic
e și
cond
ițiilo
r de
prod
ucer
e al
e ac
esto
r fen
omen
e.5.
11.E
xplic
area
pro
duce
rii și
a e
fect
elor
unu
i sei
sm (n
i-ve
l cal
itativ
).5.
12.A
plic
area
uno
r măs
uri d
e pr
even
ire și
pro
tecț
ie în
ra
port
cu
posib
ilele
efe
cte
ale
seism
elor
, de
prot
ecție
fo
nică
la u
tiliza
rea
dife
ritor
surs
e so
nore
și în
div
erse
sit
uații
.5.
13.U
tiliza
rea
cuno
știnț
elor
teor
etice
în e
xplic
area
un
or a
plic
ații
prac
tice
(pen
dula
, am
ortiz
orul
aut
o et
c.)
5.4.
Luc
rare
de
labo
rato
r: N
r.7. “
Stud
iul
pend
ulul
ui e
lasti
c și
dete
rmin
area
con
-st
ante
i ela
stice
a u
nui r
esor
t”1
5.5.
Con
serv
area
și tr
ansf
orm
area
en
ergi
ei m
ecan
ice
în m
ișca
rea
osci
la-
torie
1
5.6.
Rez
olva
rea
prob
lem
elor
1
5.7.
Osc
ilații
am
ortiz
ate
și os
cila
ții fo
r-ța
te. R
ezon
anța
. Apl
icaț
ii1
5.8.
Und
e m
ecan
ice.
Cla
sifica
rea
unde
-lo
r mec
anic
e (u
nde
tran
sver
sale
și u
nde
long
itudi
nale
). Ca
ract
eris
ticile
und
elor
1
5.9.
Prin
cipi
ul lu
i Huy
gens
. Refl
exia
și
refr
acția
und
elor
mec
anic
e (c
alita
tiv)
1
5.10
. Int
erfe
renț
a un
delo
r mec
anic
e (c
alita
tiv).
Difr
acția
und
elor
mec
anic
e (c
alita
tiv)
1
5.11
. Ele
men
te d
e ac
ustic
ă. U
ltra-
sune
te. I
nfra
sune
te. U
nde
seism
ice.
Ap
licaț
ii1
5.12
. Rez
olva
rea
prob
lem
elor
1
5.13
. Gen
eral
izare
și si
stem
atiza
re1
5.14
. Eva
luar
e su
mati
vă n
r.51
23
Elem
ente
noi
de
limba
j spe
cific
disc
iplin
ei: o
scila
tor a
rmon
ic, o
scila
ții a
rmon
ice,
fază
, pul
sație
, elo
ngaț
ie, a
mpl
itudi
ne, r
ezon
anță
, osc
ilații
am
ortiz
ate
și fo
rțat
e, u
nde
tran
sver
sale
/long
itudi
nale
, refl
exie
, ref
racț
ie, i
nter
fere
nță,
difr
acție
, prin
cipi
ul lu
i Huy
gens
.
Lucr
ări p
racti
ce (e
xem
ple)
(10
ore
= 5
l.p. x
2 o
re)
Dete
rmin
area
acc
eler
ație
i căd
erii
liber
eSt
udiu
l def
orm
ațiil
or e
lasti
ceDe
term
inar
ea d
ensit
ății
corp
ului
solid
Dete
rmin
aea
coefi
cien
tulu
i de
frec
are
dint
re ri
gla
de le
mn
și su
praf
ața
mes
eiVe
rifica
rea
cond
iției
de
echi
libru
de
rota
ție
2 2 2 2 1 1
Ore
la d
iscre
ția c
adru
lui d
idac
tic -
8 or
e
Not
e:
1. T
emel
e cu
ast
erisc
(*),
din
curr
icul
um, s
unt r
ecom
anda
te p
entr
u pr
ofes
orii
care
, în
rezu
ltatu
l rea
lizăr
ii tr
unch
iulu
i com
un, î
și pr
opun
să fa
că e
xtind
ere,
în a
cest
caz
repa
rtiza
rea
dată
treb
uie
să fi
e co
mpl
etat
ă cu
tem
ele
resp
ectiv
e.2.
Ore
le la
disc
reția
cad
rulu
i did
actic
se
vor
utiliz
a la
pre
zent
area
rez
ulta
telo
r pr
oiec
telo
r, se
siuni
lor
de c
omun
icăr
i și a
alto
r ac
tivită
ți ed
ucaț
iona
le.
24
Proiectarea unității de învățareUnitatea de învățare - activitatea didactică, desfășurată într-o perioadă determina-
tă de timp, care are ca scop formarea la elevi a unui comportament generat de forma-rea unor competențe.
Unitatea de învățare:• este coerentă în raport cu competențele; • are caracter unitar tematic; • are desfășurare continuă și sistematică pe o perioadă de timp; • operează prin intermediul unor modele de învățare/predare, care facilitează for-
marea competențelor;• subordonează lecția, ca element operațional; • este finalizată prin evaluare sumativă, care depistează nivelul de achiziții pentru
a interveni adecvat.
Se recomandă utilizarea următorului format:Instituția…………….. Clasa………….Disciplina…………………. , Profesorul ...................................... Numărul de ore: săptămânal................anual...................Proiectul unității de învățare….. .....................(titlul), numărul de ore alocate........... .Obiective operaționale:O1 -O2 -
Unități de competențe
(UC)
Unități deconținut
Ob.op.
Activități de învățare
Resurse: materiale, procedurale, de
timpEvaluare
• În rubrica Unităţi de competenţe se trece numărul unităților de competențe din curricumulul școlar.
• Unităţi de conţinut: apar inclusiv detalieri de conținut necesare în explicitarea anumitor parcursuri, respectiv în cuplarea lor la baza proprie de cunoaștere a elevilor.
• În rubrica Obiective operaţionale (Ob. op.) se trece numărul obiectivului operațional.
25
• Activităţile de învăţare pot fi cele din curriculumul școlar, completate, modificate sau chiar înlocuite de altele, pe care profesorul le consideră adecvate pentru atingerea obiectivelor propuse.
• Rubrica Resurse cuprinde specificări de timp, de loc, forme de organizare a clasei, material didactic folosit etc.
• În rubrica Evaluare se menționează instrumentele sau modalitățile de evaluare aplicate la clasă.
Finalul fiecărei unități de învățare presupune Evaluare sumativă. Deși denumirea și alocarea de timp pentru unitățile de învățare se stabilesc la începutul anului școlar prin planificare, este recomandabil ca proiectele unităților de învățare să se completeze rit-mic pe parcursul anului, având în avans un interval de timp optim pentru ca acestea să reflecte cât mai bine realitatea.
Model de proiect al unității de învățare (secvență)Instituția…………….. Clasa a X-aDisciplina: Fizică. Astronomie Profesorul ....................................... Numărul de ore: săptămânal – 3 oră, anual – 102 oreTitlul: Oscilații şi unde mecanice (14 ore)Obiective operaționale:O1 – să definească mărimile fizice: perioadă, frecvență, fază, pulsație, elongație, am-
plitudine;O2 – să descrie, cantitativ, oscilațiile pendulelor: elastic și gravitațional;O3 – să cerceteze, experimental, oscilațiile mecanice;O4 – să aplice mărimile caracteristice (perioadă, frecvență, fază, pulsație, elongație,
amplitudine) ale mișcării oscilatorii la rezolvarea problemelor.O5 – să înregistreze, în tabel, valorile mărimilor fizice măsurate cu calcularea erorii
absolute și a erorii relative;O6 – să analizeze rezultatele măsurărilor efectuate prin formularea concluziilor și
evaluarea rezultatului obținut.
26
Uni
tăți
de c
om-
pete
nțe
Uni
tăți
deco
nţin
utO
b. op.
Activ
ități
de în
văța
reRe
surs
e: m
ater
iale
, pr
oced
ural
e, d
e tim
pEv
alua
re
5.1
5.2
5.3
5.5
5.1.
Pro
cese
osc
ila-
torii
în n
atur
ă şi
în
tehn
ică.
Măr
imi c
a-ra
cter
istic
e m
işcă
rii
osci
lato
rii (p
erio
adă,
fr
ecve
nță,
elo
ngaț
ie,
ampl
itudi
ne).
Pend
ulul
gr
avita
ţiona
l.
O1
O2
O3
O4
O5
- Act
ualiz
area
cun
oștin
țelo
r din
cla
sa
a VI
II-a:
Pro
feso
rul p
ropu
ne sp
re
vizio
nare
secv
ențe
vid
eo. E
levi
i id
entifi
că m
ișcă
rile
osci
lato
rii și
, fii
nd a
sista
ți de
pro
feso
r, de
fines
c m
ărim
ile c
arac
teris
tice
miş
cării
osc
il-at
orii
(per
ioad
ă, fr
ecve
nță,
elo
ngaț
ie,
ampl
itudi
ne).
- Prin
dem
onst
rare
a os
cila
țiilo
r pen
-Pr
in d
emon
stra
rea
osci
lații
lor p
en-
dulu
lui g
ravi
tațio
nal,
prof
esor
ul
cere
ele
vilo
r să
desc
rie c
antit
ativ
osci
lații
le p
endu
lulu
i gra
vita
ționa
l, să
de
ducă
fapt
ul c
ă pe
rioad
a os
cila
țiilo
r nu
dep
inde
de
mas
a bi
lei s
uspe
n-da
te și
să d
educ
ă re
lația
pen
tru
acce
lera
ția c
ăder
ii lib
ere.
- Rez
olva
rea
prob
lem
elor
: Ele
vii r
ezol
-Re
zolv
area
pro
blem
elor
: Ele
vii r
ezol
-vă
indi
vidu
al p
robl
ema
(sun
t pro
puse
tr
ei p
robl
eme,
dife
renț
iat)
și pr
ezin
tă
solu
ția la
tabl
ă.
- pro
iect
or, s
ecve
nțe
vide
o;- p
reze
ntar
e SM
ART
Not
eboo
k;- e
xplic
ație
, disc
uție
.(5
min
)
- exp
erim
ent d
emon
stra
tiv:
oscil
ația
pen
dulu
lui g
ravi
tațio
nal
(pen
dul,
cron
omet
ru, r
iglă
);- î
nreg
istr
area
dat
elor
în ta
bel,
calc
ule;
- pro
blem
atiza
re;
- for
mul
area
con
cluz
iilor
, ded
u-ce
rea
rela
țiilo
r.(1
5 m
in)
- rez
olva
rea
prob
lem
elor
(c
uleg
ere
de p
robl
eme
[2, p
. 66
-67]
);- a
ctivi
tate
indi
vidu
ală.
(20
min
)- a
ctivi
tăți
inte
racti
ve S
MAR
T N
oteb
ook.
- Eva
luar
e in
ițial
ă.
Ofe
rire
de fe
ed-
back
.
- Obs
erva
rea
sis-
Obs
erva
rea
sis-
tem
atică
a c
om-
port
a m
entu
lui
elev
ilor.
Ofe
rire
de fe
ed-
back
.
- Obs
erva
rea
sis-
Obs
erva
rea
sis-
tem
atică
a c
om-
port
a m
entu
lui
elev
ilor.
Ofe
rire
de fe
ed-
back
.
5.7
5.8
5.9
5.2.
Luc
rare
de
labo
-ra
tor:
„Stu
diul
pen
dulu
lui
grav
itaţio
nal ș
i de-
term
inar
ea v
alor
ii ac
cele
raţie
i căd
erii
liber
e”
O2
O3
O5
O6
- Luc
rare
de
labo
rato
r (an
exa
1).
Punc
tele
din
mod
ul d
e lu
cru
mar
cate
cu
ast
erisc
(*) s
unt p
ropu
se p
entr
u el
evii
dota
ți la
exti
ndre
.
- mat
eria
le n
eces
are:
stati
v cu
cl
ește
, pen
dul g
ravi
tațio
nal,
riglă
mili
met
rică
(rule
tă d
e m
ăsur
at),
cron
omet
ru;
- fișa
de
lucr
u (a
nexa
1)
(40
min
)
Eval
uare
a lu
crăr
ii de
labo
rato
r.- O
bser
vare
a sis
te-
Obs
erva
rea
siste
-m
atică
a co
mpo
rta
men
tulu
i ele
vilo
r.O
ferir
e de
feed
-ba
ck.
27
5.2
5.3
5.5
5.3.
Pen
dulu
l ela
stic.
M
odel
ul „
Osc
ilato
r ar
mon
ic”.
Lege
a m
ișcă
rii o
scila
torii
ar
mon
ice.
Pul
sația
. Fa
za o
scila
ției
O2
O3
O4
- Ver
ifica
rea
tem
ei p
entr
u ac
asă,
la
tabl
ă es
te p
reze
ntat
ă so
luția
pro
ble-
mei
.- P
rofe
soru
l pro
pune
spre
vizi
onar
e se
cven
țe v
ideo
– o
silaț
iile
pend
ulul
ui
elas
tic. D
emon
stre
ază
form
ula
pen-
tru
perio
ada
osci
lații
lor p
endu
lulu
i el
astic
(fig.
5.4
[1, p
. 131
]) și
dedu
c le
gea
miș
cării
osc
ilato
rii a
rmon
ice.
Rezo
lvar
ea p
robl
emel
or: e
levi
i re-
zolv
ă în
gru
p pr
oble
me
(dife
renț
iat),
un
ele
v di
n gr
up p
rezin
tă so
luția
la
tabl
ă.
(5 m
in)
- Pro
iect
or;
- Exp
erim
ent d
emon
stra
tiv:
osci
lația
pen
dulu
lui e
lasti
c (p
endu
l, cr
onom
etru
, rig
lă);
- Înr
egis
trar
ea d
atel
or în
tabe
l, ca
lcul
ează
;- P
robl
emati
zare
;- F
orm
ular
ea c
oncl
uziil
or, d
edu-
cere
a re
lații
lor.
(15
min
)- R
ezol
vare
a pr
oble
mel
or
(cul
eger
e de
pro
blem
e [2
, p.
66-6
7]);
- Acti
vita
te în
gru
p.(1
5 m
in)
- Obs
erva
rea
sis-
Obs
erva
rea
sis-
tem
atică
a c
om-
port
amen
tulu
i el
evilo
r.O
ferir
e de
feed
-ba
ck.
- Obs
erva
rea
sis-
Obs
erva
rea
sis-
tem
atică
a c
om-
port
a m
entu
lui
elev
ilor.
Ofe
rire
de fe
ed-
back
.
Bibl
iogr
afie:
1.
Mar
inci
uc, M
., Ru
su, S
. Fizi
că. M
anua
l pen
tru
clas
a a
X-a.
Ch.
: Știi
nța,
201
22.
Mar
inci
uc, M
. ș.a
. Fizi
că. C
uleg
ere
de p
robl
eme
clas
ele
a 10
-12.
Ch.
: Lyc
eum
, 201
2
28
ANEXA 1Fișa de lucru a elevului pentru lucrarea de laborator
Tema: Studiul pendulului gravitaţional și determinarea valorii acceleraţiei căderii libere
Materiale necesare stativ cu clește; pendul gravitațional (cu lungime de 80 - 120 cm);cronometru;riglă gradată (ruletă de măsurat).
Repere teoretice
Pentru α < 100: Tlg
tN
g N lt
� ��
� ��
24
2 2
2� �
Mod de lucrumăsurați lungimea pendulului;prin scoaterea pendulului din poziția de echilibru (un unghi foarte mic, α < 10o)
puneți pendulul în mișcare oscilatorie;măsurați timpul în care sistemul efectuează N oscilații (minim 20);calculați perioada acestor oscilații (T = t/N);repetați experimentul pentru lungimi diferite ale firului, înregistrând datele ex-
perimentale;calculați valoarea accelerației căderii libere cu ajutorul datelor experimentale;*reprezentați grafic T2 = f (l), determinând, și prin metodă grafică, valoarea ac-
celerației gravitaționale (tga = panta dreptei, g = 4p2/tga);*comparați rezultatul obținut prin cele două metode de prelucrare a datelor;indicați sursele de erori;calculați eroarea absolută și cea relativă;prezentați rezultatul final;formulați concluzia.
Prezentarea datelor experimentale
Măsurări Rezultate obținute
l (m) Dt (s) N T(s)g
(m/s2)gmed
(m/s2)Dg
(m/s2)Dgmed (m/s2)
εg (%)
Rezultat finalg*(m/s2)
1,2 20
1,0 20
0,8 20
29
Exemplu de calcul:Concluzie:*Extindere:*Concluzie:
2.3. Proiectarea didactică de scurtă durată. Proiectul de lecție/activitate didacticăProiectul didactic al unei lecții reprezintă produsul final al activității de proiectare
didactică, se prezintă, în cele din urmă, sub forma unei reprezentări a profesorului cu privire la un ansamblu de situații de instruire, aflate într-o anumită succesiune, despre care cadrul didactic estimează că vor înlesni elevilor realizarea unor obiective, explicit formulate.
Proiectarea unei lecții implică următoarele demersuri de bază: • formularea obiectivelor operaționale; • identificarea resurselor; • stabilirea strategiilor didactice; • construirea instrumentelor de evaluare.
O lecție se proiectează după următorul algoritm: – Stabilirea formei de organizare a activității instructiv-educative și încadrarea ei
în unitatea de învățare; – Stabilirea obiectivelor operaționale; – Selectarea și prelucrarea conținutului științific; – Elaborarea strategiei de instruire și autoinstruire; – Stabilirea structurii procesuale a lecției/a activității didactice; – Stabilirea strategiei de evaluare și a strategiei de autoevaluare a elevilor.
Proiectarea activității didactice răspunde la 4 întrebări esențiale pentru reuşita procesului instructiv-educativ:
• Ce voi face? – se finalizează cu precizarea obiectivelor ce trebuie realizate;• Cu ce voi face ce mi-am propus? – implică precizarea conținuturilor și a resurse-
lor folosite pentru realizarea obiectivelor;• Cum voi face? – presupune elaborarea strategiilor de predare – învățare, de re-
alizare a obiectivelor;• Cum voi ști că ceea ce mi-am propus s-a realizat? - conduce la conceperea acți-
unilor și modalităților de evaluare.
30
Rezultă că prin proiectare :• se definesc obiectivele urmărite;• se selectează conținuturile cu ajutorul cărora acestea vor fi realizate;• se determină condițiile și resursele folosite; • se anticipează desfășurarea procesului și interacțiunea componentelor;• se elimină acțiunile inutile, necontrolate; • se previne apariția fenomenelor, a factorilor perturbatori.
Greşeli de formulare ale obiectivelor operaționale:• raportarea la activitatea profesorului (ex.: să explic elevilor modul de utilizare al
aparatului): acestea trebuie să indice schimbări în comportamentul elevilor;• utilizarea unor verbe generale (a cunoaște, a ști, a înțelege) (ex.: elevul să cu-
noască definiția puterii active): acestea nu denumesc comportamente observa-bile;
• referirea la mai multe operații (ex.: elevul să recunoască și să clasifice aparatele de măsură): acestea ar fi dificil de evaluat;
• numărul prea mare al obiectivelor: acestea n-ar putea fi atinse într-o singură lecție.
Proiectarea unei lecții se finalizează cu elaborarea proiectului de lecție. În literatu-ra de specialitate sunt prezentate diferite modele de proiecte de lecții, toate vizând aceleași aspecte de bază. Cadrul didactic va opta pentru acel model pe care-l conside-ră mai util și eficient.
Model orientativ de proiect de lecție:A. Date generale• Data:• Clasa:• Disciplina:• Subiectul lecției:• Tipul lecției:• Unități de competențe:• Obiective operaționale:• Metode de învățământ:• Mijloace de învățământ:• Timp:• Bibliografie:
31
B. Desfășurarea lecției (scenariul didactic)
Etapele activității didactice (durata)
Ob.op.
Activitatea profesorului
Activitatea elevilor
Evaluarea activității şi alte
observații
Evocarea (_min)
Realizarea sensului (__min)
Reflecția(__min)
Tema pentru acasă – (_min)
Tipuri de lecții ce vor fi utilizate în cadrul desfăşurării orelor de fizică:
Tipuri de lecții centrate pe formare de competențe
Scenariu posibil de desfăşurare a lecțiilor
de formare a capacităților de dobândire a cunoștințelor
1. Organizarea clasei.2. Verificarea temei de acasă. 3. Reactualizarea cunoștințelor și capacităților de la lecția/lecțiile pre-
cedente.4. Predearea-învățarea temei noi.5. Consolidarea materiei studiate și formarea capacităților la nivel de
reproducere.6. Evaluarea formativă pentru materia nouă.7. Bilanțul lecției. Concluzii.8. Tema pentru acasă.
de formare a capacităților de înţelegere a cunoștințelor
1. Organizarea clasei.2. Verificarea temei de acasă. 3. Reactualizarea cunoștințelor și a capacităților de la lecția/lecțiile pre-
cedente.4. Consolidarea materiei studiate și formarea capacităților la nivel: re-
producere și productiv.5. Evaluarea formativă pentru materia nouă.6. Bilanțul lecției. Concluzii.7. Tema pentru acasă.
de formare a capacităților de aplicare a cunoștințelor
1. Organizarea clasei.2. Verificarea temei de acasă. 3. Reactualizarea cunoștințelor și capacităților de la lecția/lecțiile prec-
edente.4. Consolidarea materiei studiate și formarea capacităților la nivel: pro-
ductiv și de transferuri în alte domenii.5. Evaluarea formativă instructivă.6. Bilanțul lecției. Concluzii.7. Tema pentru acasă.
32
de formare a capacităților de analiză-sinteză a cunoștințelor
1. Organizarea clasei.2. Verificarea temei de acasă. 3. Analiza-sinteza materiei teoretice studiate (sistematizarea, clasifica-
rea, generalizarea).4. Analiza-sinteza metodelor de rezolvare a problemelor la nivel: pro-
ductiv, cu transfer în alte domenii, creativ.5. Evaluarea formativă instructivă.6. Bilanțul lecției. Concluzii.7. Tema pentru acasă.
de formare a capacităților de evaluare a cunoștințelor
1. Organizarea clasei.2. Instrucțiuni privind realizarea testului de evaluare.3. Realizarea testului de evaluare.4. Prezentarea răspunsurilor/rezolvării itemilor din test.5. Bilanțul lecției. Concluzii.
de formare a capacităților de realizare a lucrării de labo-rator
1. Organizarea clasei.2. Instrucțiuni privind realizarea lucrării de laborator.3. Realizarea lucrării de laborator.4. Prezentarea rezultatelor lucrării de laborator.5. Bilanțul lecției. Concluzii.
Mixtă 1. Organizarea clasei.2. Verificarea temei de acasă. 3. Reactualizarea cunoștințelor și a capacităților.4. Predarea-învățarea temei noi.5. Consolidarea materiei studiate și formarea capacităților la nivel: re-
producere, productiv cu unele transferuri în alte domenii.6. Evaluarea formativă instructivă.7. Bilanțul lecției. Concluzii.8. Tema pentru acasă.
Model de proiect al lecțieiData:____________Clasa: a X-aDisciplina: Fizică. AstronomieSubiectul lecției: Lucrul mecanic. Puterea mecanicăTipul lecției: de formare a capacităţilor de dobândire a cunoștinţelorDurata lecției: 45 minute
Unități de competențe curriculare: • Descrierea calitativă și cantitativă a conceptelor: lucru mecanic, putere mecanică. • Utilizarea mărimilor fizice, lucru mecanic, putere mecanică la rezolvarea proble-
melor/situațiilor-problemă.
33
Obiective operaționale, la sfârșitul activității elevii vor fi capabili:O1 – să definească mărimile fizice, lucrul mecanic și puterea mecanică, p
