Home >Documents >''fitoterapia segmentului

''fitoterapia segmentului

Date post:15-Dec-2015
Category:
View:78 times
Download:2 times
Share this document with a friend
Transcript:

INTRODUCERE

Din aprecierile de zi cu zi, de a lungul secolelor, s a constatat, valoarea inestimabila a unui organism viu complex, a unui miracol, a carui creator isi pastreaza inca bine ferecate tainele, a unui computer in continua miscare, prelucrarea si eliberarea de soluti utile, acesta fiind ''Valoarea si viata plantelor medicinale''.Omul primitiv lua cele necesare din mediu inconjurator si cauta sa vindece toate bolile cu ajutorul plantelor pe care le avea la indemana. Omul cauta mijloace curative in mod emperic , de aceea numeroase plante medicinale , folosite de medicina stintifica actuala au o istorie foarte veche.Omul modern dar si cel antic in simplitatea lui le afla misterul lecuitor pe parcusul istoriei si existentei sale, a incercat sa le cunoasca si sa le stapaneasca, si pana intr un final sa le introduca in practica medicinala.Terapia experimentata in mii de anii, bazata pe plante cu terapii naturiste care au principii si interpretari materialiste, se numeste ''fitoterapie''.Fitoterapia moderna a devenit astazi o stiinta interdisciplinara , ea presupune o colaborare cat mai stransa intre medic, farmacist, chimist , biolog ,matematician, psiholog, inginer sau tehnolog avand un unic scop>gasirea si aplicarea remediului cel mai potrivit bolnavului.ARGUMENTFitoterapia este ramura terapeutica care utilizeaza plantele medicinale si preparatele medicinale ca mijloace de prevenire si tratarea A bolilor.Motivul care ma determinat sa aleg tema ''fitoterapia segmentului gastrointestinal''este acela de a aduce la cunostinta atat cat se poate, ca plantele medicinale pot face miracole asupra aparatului digestiv avand in vedere ca este foarte eficient in multe boli ale segmentului gastrointestinal, planta influentand favorabil vindecarea naturala a acestora. Fitoterapia segmentului gastrointestinal contine un numar mare de plante, cu actiune asupra glandelor intestinale si a secretiilor lor, asupra mucoaselor, florei microbiene patogene, a sintezei enzimatice , a resorbtiei substantelor nutritive.UN ALT MOTIV CARE MA DETERMINAT SA ALEG ACESTA TEMA,ESTE boala suferita de o persoana din familia mea,la nivelul intestinului subtire,care la randul sau a apelat la medicina naturista.folosind plantele medicinal naturiste,rezultatul tratamentului a fost unul excetional,neajunganduse la tratamentul medicinii moderne.Recomand tuturor pacientilor care sufera de afectiuni usoare sau mai severe sa apeleze cu incredere la medicina naturista deoarece rezultatele sunt uimitoare.Cred intro vindecare lenta dar singura cu ajutorul acestor plante care nu dauneaza organismului si nu genereaza alte boli .In urma studilor efectuate asupra temei problemaTICE legatura cu fitoterapia segmentului gastrointestinal, am structurat tema in urmatoarele capitole mai importante cum ar fi> descrierea si anatomia segmentului gastrointestinal continand descrierea stomacului , descrierea intestinului subtirea , descrierea intestinului gros , descrierea duodenului , continuand cu fiziologia stomacului, duodenului ,intestinului gros si intestinului subtire, si suferintele aparatului digestiv care se preteaza cel mai bine la terapia cu plante si produse din plante rezultatele fiind evidente de cele mai multe ori spectaculoase.In tema a mai structurat si afectiunile mai frecvente ale segmentului gastrointestinal SI A ApRATULUI DIGESTIV si plante utilizate in fitoterapia acestora afectiunISi nu in ultimul rand formele farmaceutice sub care se administreaza produsele vegetale in bolile frecvente la nivelul stomacului, duodenului a intestinului gros si a intestinului subtire.Tema prezinta remedii naturale ce nu dau reactii adverse, efecte secundare nedorite, sau dependenta si se pot folosi cu incredere de oricine.Contine tehnologii simple dar sigure a unor produse si forme fitoterapeutice ce se pot obtine in farmacia casei, care sunt usor de obtinut , usor de administrat , manipulat si pastrat.

CApITOLUL I ANATOMIA SEGMENTULUI GASTROINTESTINALSistemul digestiv reprezinta ansamblul morfologic si functional de organe ce realizeaza digestia si absorbtia alimentelor ingerate precum si evacuarea tuturor rezidurilor care nu le asimileaza.I.I ANATOMIA STOMACULUIStomacul ( ventriculus sau gaster)este situat in loja gastrica si care ocupa cea mai mare parte din regiunea subfrenica stanga si corespunde epigastrului si hipocondrului stang.Stomacul este organul principal al tubului digestiv superior fiind situat intraperitoneal, in etajul supramezocolic, la nivelul lojei subfrenice stangi.

Stomacul, la acest nivel, este fixat in principal de presa abdominala exercitata prin contractia, in mod direct a muschilor peretilor abdominali, asemena interpozitia delimitata superior de esofag si inferior de duoden, formatiunile peritoneale care leaga stomacul de organele din proximitate, si pachetele vasculo-nervoase ce traverseaza regiunea constitue alte mijloace de fixare la acest nivel.In situatia indivizilor normostenici in ortostatism, stomacul cu pereti reciproc aplicati are lungimea de 18 cm si 7cm latime , are forma unei litere ''J''.In cazul in care stomacul este plin latimea creste pana la 12cm iar latimea la 25cm. Configuratie externa pune in evidenta stomacului 2 pereti (anterior si posterior) 2 orifici superior si inferior si 2 margini dreapta si stanga.Mica curburaCurbura mica sau margine dreapta (cuvatura , venticuli minor)continua marginea dreapta a esofagului. Concativitatea curburi mici, este descrisa de segmentul orizontal si vertical ascendent usor catre partea dreapta, intersectia acestor indentificandu-se cu incizura angulara (incizura angularis) sau unghiul gastric.Segmentul orizontal prezinta succesiv incizura duodenopilorica superioara si incizura pilorica superioara, corespunzatoare limitei exteriora dintre duoden si stomac. Curbura mica impreuna cu bulbulduodenal delimiteaza regiunea celiaca a lui luscka in posterior prin intermediul peritoneului .Marea curbura gastricaMarginea stanga sau curbura mare (curvatura ventriculi major) continua marginea stanga a esofagului. Initial descrie o traiectorie ascendenta, delimitand la exterior versantul drept al fornixului gastric care impreuna cu marginea stanga a esofagului constituie bratele incizurii cardiace (incisura cardica) sau unghiul lui His. Ulterior, limiteaza pe rand fornixul si corpul stomacului, avand un traiect descendent, dupa care de la nivelul antrului se incurbeaza intr-o traiectorie usor ascendenta catre partea dreapta. La acest nivel, sunt prezente succesiv incizura pilorica inferioara si incizura duodenopilorica inferioara, corespunzatoare limitei exterioare dintre stomac si duoden. Prin intermediul ligamentului gastrocolic, curbura mare vine in raport cu colonul transvers. Marginile stomacului reprezinta limitele de separatie intre peretele anterior si cel posterior. Peretele gastric anterior(paries anterior) si prezinta o portiune toracica si una abdominala. La acest nivel se defineste spatiul semilunar Traube, corespunzator proiectiei toracice a fornixului gastric la baza hemitoracelui stang. Astfel, convexitatea limitei superioare desfasoara un arc de cerc care trece prin varful cordului unind extremitatea anterioara a cartilajului 8 costal stang de extremitatea anterioara a coastei 11 stanga, iar inferior, spatiul Traube este delimitat rectiliniu de extremitatile liniei arcuate. La nivelul spatiului semilunar al lui Traube, prin percutie este identificat timpanismul stomacal. Portiunea abdominala este subimpartita la randul sau in doua regiuni, mediala acoperita de fata viscerala a ficatului, corespunzatoare lobului patrat si stang al ficatului si laterala, care vine in raport direct cu fibrele musculare ce structureaza peretele abdominal anterior la acest nivel. Clinic, zona laterala este recunoscuta ca triunghiul lui Labbe, delimitat la stanga de rebordul costal stang, la dreapta de linia care se suprapune marginii inferioare a ficatului, iar inferior corespunde liniei trasata prin cartilajul coastelor 9 de fiecare parte. Peretele gastric posterior(paries posterior) constituie peretele anterior al bursei omentale, prin intermediul careia stomacul vine in raport cu structurile prezente la acest nivel si peretele abdominal posterior. Cardia si pilorul Stomacul comunica superior cu esofagul si inferior cu duodenul prin cate un orificiu de forma circulara si anume orificiul cardic si respectiv orificiul piloric In mod conventional, avand in vedere criterii anatomice, fiziologice si radiologice, stomacul este impartit in doua portiuni, verticala si orizontala, separatia dintre acestea fiind desemnata de incizura angulara si depresiunea formata de sfincterul antrului. Portiunea verticala sau regiunea fundico-corporeala Reprezinta aproximativ 2/3 din stomac si care este la randul sau subimpartita in fornix si corpul stomacului. asemenea, la acest nivel este sesizata portiunea cardiaca (pars cardiaca), ce corespunde orificiului cardic si se caracterizeaza prin prezenta glandelor cardiace.Fundul stomacului reprezinta camera cu aer a stomacului, orientata catre diafragm, prin intermediul caruia vine in raport cu cordul, pleura si plamanul stang. Delimitarea inferioara a acestuia se face prin linia orizontala care strabate unghiul cardic. De la acest nivel stomacul se continua cu corpul pana la nivelul de separatie cu portiunea orizontala, indicat de linia aproximativ verticala trasata prin unghiul gastric si depresiunea determinata de sfincterului antrului. Portiunea orizontala sau regiunea antro-pilorica Continua corpul stomacului de la planul ce intersecteaza unghiul gastric si depresiunea determinata de sfincterului antrului pana la santul duodenopiloric, in care in mod inconstant se plaseaza vena prepilorica (vena praepylorica) ce marcheaza limita de separatie dintre stomac si duoden. La randul sau, portiunea orizontala este divizata in antrul si canalul piloric. Antrul piloric este segmentul mai dilatat al portiunii orizontale, iar canalul piloric es

Embed Size (px)
Recommended