+ All Categories
Home > Documents > Fisc Averii in Romania

Fisc Averii in Romania

Date post: 17-Jan-2016
Category:
Upload: irina-stefania-florea
View: 26 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Description:
fiscalitate
75
CUPRINS INTRODUCERE______________________________________________2 1. ELEMENTE DE TEORIA FISCALITĂŢII_______________________4 1.1. Caracteristicile sistemului fiscal_________________4 1.1.1.___Conceptul de fiscalitate şi structura acesteia 4 1.1.2._____Obiectivele, funcţiile şi rolul fiscalităţii 5 1.2. Evaluarea fiscalităţii_____________________________5 1.3. Prelevările fiscale________________________________7 1.3.1._____Definirea şi conţinutul prelevărilor fiscale 7 1.3.2.__________Elementele constitutive ale impozitului 8 1.3.3._________________________Clasificarea impozitelor 9 1.4. Aşezarea impozitelor______________________________10 1.5. Elemente specifice fiscalităţii persoanelor fizice 12 2. FISCALITATEA VENITURILOR PERSOANELOR FIZICE__________13 2.1. Caracteristici generale___________________________13 2.2. Fiscalitatea separată a veniturilor persoanelor fizice 13 2.3. Fiscalitatea globală a veniturilor________________14 2.4. Fiscalitatea veniturilor persoanelor fizice în România 15 2.4.1.___________Veniturile din activităţi independente 16 2.4.2.______________________Veniturile din salarii (V sal ) 18 2.4.3.___Venituri din cedarea folosinţei bunurilor (V cfb ) 18 2.4.4.__________Veniturile realizate în străinătate de persoanele fizice române (V s )______________________________19 2.4.5.___________________________Pierderea fiscala (Pf) 19 1
Transcript
Page 1: Fisc Averii in Romania

CUPRINS

INTRODUCERE_______________________________________________________21. ELEMENTE DE TEORIA FISCALITĂŢII______________________________4

1.1. Caracteristicile sistemului fiscal___________________________________41.1.1. Conceptul de fiscalitate şi structura acesteia_______________________41.1.2. Obiectivele, funcţiile şi rolul fiscalităţii___________________________5

1.2. Evaluarea fiscalităţii_____________________________________________51.3. Prelevările fiscale_______________________________________________7

1.3.1. Definirea şi conţinutul prelevărilor fiscale_________________________71.3.2. Elementele constitutive ale impozitului___________________________81.3.3. Clasificarea impozitelor_______________________________________9

1.4. Aşezarea impozitelor___________________________________________101.5. Elemente specifice fiscalităţii persoanelor fizice______________________12

2. FISCALITATEA VENITURILOR PERSOANELOR FIZICE______________132.1. Caracteristici generale__________________________________________132.2. Fiscalitatea separată a veniturilor persoanelor fizice___________________132.3. Fiscalitatea globală a veniturilor__________________________________142.4. Fiscalitatea veniturilor persoanelor fizice în România_________________15

2.4.1. Veniturile din activităţi independente____________________________162.4.2. Veniturile din salarii (Vsal )____________________________________182.4.3. Venituri din cedarea folosinţei bunurilor (Vcfb)_____________________182.4.4. Veniturile realizate în străinătate de persoanele fizice române (Vs)____192.4.5. Pierderea fiscala (Pf)_________________________________________192.4.6. Deducerile personale (Dp)____________________________________192.4.7. Perioada impozabilă şi cotele de impunere________________________202.4.8. Determinarea şi plata impozitului datorat_________________________202.4.9. Veniturile agricole__________________________________________23

2.5. Studiu de caz_________________________________________________253. FISCALITATEA AVERILOR PERSOANELOR________________________31

3.1. Impozitele pe averea propriu-zisă_________________________________313.1.1. Impozitul pe proprietatea imobiliară_____________________________313.1.2. Impozitul pe terenuri_________________________________________333.1.3. Taxa asupra mijloacelor de transport____________________________34

3.2. Impozitele pe transferul de avere__________________________________383.2.1. Impozitul pe transferul de avere cu titlul gratuit____________________383.2.2. Impozitul pe transferul de avere cu titlul oneros___________________393.2.3. Impozitele asupra creşterii averii_______________________________393.2.4. Impozitul asupra plusvalorii imobiliare__________________________403.2.5. Impozitul asupra plusvalorii mobiliare___________________________40

3.3. Studiu de caz_________________________________________________40CONCLUZII_________________________________________________________45

1

Page 2: Fisc Averii in Romania

INTRODUCERE

Stratificarea societăţii pe clase sociale şi interese diferite a determinat odată cu apariţia statului, instituţie supremă a guvernării sociale şi apariţia multor instituţii sub coordonarea acestuia ca de exemplu: armata, justiţia, mai târziu poliţia, parlamentul, instituţii sociale ca învăţământul şi sănătatea.

Apare astfel un însemnat număr de membrii ai colectivităţii umane ce părăsesc sfera producţiei de bunuri materiale şi se ocupă cu apărarea integrităţii teritoriale, a clarificării litigiilor determinate de interese diferite, instruirii, asigurării sănătăţii, a căror existenţă este condiţionată de redistribuirea veniturilor din sfera productivă.

Separarea statului şi a instituţiilor sale de societate în sfera relaţiilor economice, obligă statul la asigurarea veniturilor, cheltuielilor şi împrumuturilor sale proprii. Procurarea resurselor necesare îndeplinirii funcţiilor şi sarcinilor sale se face pe calea constrângerii pe care o exercită asupra membrilor societăţii ce realizează venituri.

Aşadar în procesul procurării şi repartizării resurselor de care are nevoie statul pentru îndeplinirea funcţiilor şi sarcinile sale se nasc anumite relaţii sociale.

Acestea sunt de natură economică şi exprimă repartizarea unei părţi din produsul intern brut, prin intermediul statului între diferite categorii sociale. Relaţiile acestea, apărute în procesul de formare şi repartizare a resurselor necesare statului în formă bănească sunt relaţii financiare sau pe scurt finanţe.

Existenţa finanţelor este indisolubil legată de existenţa statului şi de folosirea banilor şi a formelor valorice în repartizarea produsului intern brut. În toate cele patru orânduiri social economice care au existat, finanţele au îmbrăcat fără excepţie forma valorică bănească dar în fiecare dintre acestea ele au îndeplinit un anumit rol, corespunzător condiţiilor economice, politice şi sociale în care au fiinţat, caracterizându-se prin câteva trăsături economice:

Resursele mobilizate la dispoziţia statului sunt produsul muncii celor ocupaţi în sfera producţiei materiale şi a serviciilor şi care sunt cedate în folosul statului;

Prelevările (preluările) de resurse la dispoziţia statului, au caracter obligatoriu şi nu benevol, iar neîndeplinirea acestor obligaţii atrage sancţiunea legii celor ce nu le respectă;

De pe urma cheltuielilor publice, există un beneficiu direct al celor implicaţi (funcţionarii, medicii, profesorii etc sub formă de salarii) dar şi un beneficiu indirect general (starea de sănătate, cultură, ordine publică, drumuri etc.)Ca origine etimologică, cuvântul Finanţe îşi are provenienţa din

limba latină. Expresiile folosite încă din secolele XII-XIV finantio, finacias, finacia, pecuniaria, toate aveau sensul de “plată în bani”. La baza tuturor

2

Page 3: Fisc Averii in Romania

acestor expresii se presupune a sta cuvântul finiş, cu sensul de “termen de plată”. Nuanţele acestor expresii deşi difereau de la ţară la ţară se refereau în esenţă la acelaşi lucru, respectiv o sumă şi termenul de achitare a acesteia.

Cu timpul cuvântul Finanţe a căpătat un sens foarte larg incluzând în momentul de faţă noţiuni ca: bugetul statului, creditul, operaţiile bancare şi de bursă, relaţiile şi operaţiunile băneşti, creanţe şi obligaţii de plată în bani indiferent de subiectul acestora.

Trebuie remarcat însă că nici măcar concepţiile specialiştilor despre finanţe nu sunt la unison, înţelesurile folosite de economişti fiind diferite ca de exemplu:

Fonduri băneşti la dispoziţia statului;Mijloace de intervenţie a statului în economie;Metode de gestionare a banului public;Act juridic între stat şi membrii societăţii;Relaţii sociale, de natură economică care apar în procesul constituirii

fondurilor publice de resurse băneşti şi repartizării acestora în scopul satisfacerii nevoilor generale ale societăţii.

În aceste interpretări, accentul cade pe acea latură a finanţelor pe care specialistul o foloseşte ca idee centrală în analiza sa. În realitate între resursele băneşti prelevate de stat pentru satisfacerea nevoilor generale, modalităţile prin care se procură şi distribuie aceste resurse, instrumentele de intervenţie ale statului în economie, metodele de gestionare a fondurilor publice şi formele juridice pe care le îmbracă toate acestea există legături strânse. O anumită latură a finanţelor nu numai că nu înlătură pe celelalte, ci chiar le presupune.

Prelevările şi redistribuirile de resurse băneşti au loc între persoane fizice şi juridice, prin intermediul autorităţilor publice şi afectează direct sau indirect întreaga economie naţională şi pe toţi membrii societăţii.

Dintre prelevările de resurse băneşti, cele mai vechi sunt prelevările de la indivizi (persoane fizice). Din cele mai vechi timpuri, de la începuturile finanţelor publice, impozitele pe avere au fost prelevate de la persoane fizice. Pentru prima oară, impozitul pe venit a fost introdus în Marea Britanie, la sfârşitul secolului al VIII-lea, asupra veniturilor persoanelor fizice. După o scurtă existenţă a fost abolit, iar pe la mijlocul secolului al XIX-lea a fost reintrodus. În celelalte ţări dezvoltate, impozitele pe venituri au fost adoptate în jurul perioadei primului război mondial. Impozitarea veniturilor persoanelor fizice este comodă, numărul contribuabililor este considerabil, iar resursele atrase la dispoziţia statului, în special pe seama impozitului pe venituri de natură salarială, au o pondere crescută în totalul impozitelor directe.

Toate aceste circumstanţe impun studierea detaliată a ansamblului de impozite aşezate asupra individului, ca interesantă şi utilă.

3

Page 4: Fisc Averii in Romania

1. ELEMENTE DE TEORIA FISCALITĂŢII

1.1. CARACTERISTICILE SISTEMULUI FISCAL

1.1.1. Conceptul de fiscalitate şi structura acesteia

În cadrul economiei naţionale, scopul fiscalităţii este de a asigura finanţarea economiei publice pe calea prelevărilor fiscale, alături de alte mijloace de acoperire a nevoilor publice şi de a permite autorităţii publice intervenţii în economia naţională, pentru corectarea fluctuaţiilor nedorite ale ciclurilor economice care apar în economia de schimb.

Prelevările fiscale au apărut odată cu apariţia puterii publice a Statului şi a relaţiilor de schimb, iniţial în natură, ulterior în etalon monetar, în scopul îndeplinirii sarcinilor şi funcţiilor sale.

În perioada contemporană, prelevarea fiscală se realizează prin intermediul impozitului. Acesta constituie mijlocul normal şi cel mai important de finanţare a nevoilor publice, şi elementul de referinţă în teoria şi practica fiscală.

Într-o abordare financiară, conceptul de fiscalitate este definit ca “un sistem de percepere a impozitelor”, iar într-o abordare juridică “un sistem de legi referitoare la fisc, la perceperea impozitului”.

Într-o abordare sistemică, sistemul fiscal este definit astfel:“Sistemul fiscal cuprinde un ansamblu de concepte, principii, metode, procese, cu

privire la o mulţime de elemente (materie impozabilă, cote, subiecţi fiscali) între care se manifestă relaţii care apar ca urmare a proiectării, legiferării, aşezării şi perceperii impozitelor şi care sunt gestionate conform legislaţiei fiscale, în scopul realizării obiectivelor sistemului.”1

O definire într-un sens mai restrâns este :“Fiscalitatea constituie ansamblul obligaţiilor către fisc, precum şi mijloacele de

percepere a lor, reglementările şi practicile relative la acestea.”2

Sistemul fiscal este structurat pe trei elemente componente, şi anume impozitele şi taxele fiscale ca venituri ale statului ( prelevările fiscale), mecanismul fiscal şi aparatul fiscal.

Impozitele şi taxele reprezintă veniturile bugetului de stat care provin de la persoane fizice sau juridice. Veniturile fiscale se compun din veniturile din impozite directe, indirecte, din taxe şi contribuţii.

Mecanismul fiscal este ansamblul de metode şi tehnici de impunere privind veniturile fiscale ale statului, precum şi instrumentele impunerii. Impunerea constă în identificarea tuturor categoriilor de persoane fizice sau juridice care deţin sau realizează un anumit obiect impozabil, în determinarea exactă a cuantumului acestuia. Tehnicile de impunere sunt variate, printre ele amintind: autoimpunerea, impunerea directă, impunerea forfetară. Instrumentele impunerii sunt documentele fiscale, şi anume declaraţiile de impunere şi decontul.

Aparatul fiscal este compus din instituţiile autorităţii publice: parlamentul (îndeplineşte partea legislativă a activităţii fiscale a statului) şi guvernul, care îndeplineşte latura executivă a activităţii fiscale, prin instituţiile administraţiei publice de specialitate în structura cărora se include şi aparatul fiscal (Ministerul Finanţelor). Prezentarea schematică a aparatului fiscal este următoarea: Sistemul fiscal este delimitat de anumite trăsături sau principii, strâns corelate cu conceptul de fiscalitate3.

Principiile care stau la baza conceptului de sistem fiscal sunt:

1 Carmen Corduneanu, Sistemul fiscal în ştiinţa finanţelor, Ed. Codecs, Bucureşti 19982 Florian Cătinianu – Finanţe publice, Ed. Marineasa, Timişoara, 20023 A se vedea anexa nr. 1

4

Page 5: Fisc Averii in Romania

Principiul universalităţii sistemului fiscal, care presupune ca un impozit să fie plătit de către toate persoanele care realizează venituri din aceeaşi sursă sau deţin acelaşi tip de avere şi să cuprindă întreaga masă impozabilă.

Principiul unităţii, conform căruia aşezarea impozitelor trebuie să se facă după criterii unitare pentru toate persoanele fizice sau juridice care posedă acelaşi obiect impozabil, fără discriminare de natură socială sau subiectivă.

Principiul echităţii sistemului fiscal, care presupune dreptate socială în materie de impozite, fără discriminare pentru contribuabili.

Principiul teritorialităţii, conform căruia un stat deţine suveranitatea fiscală de a institui impozite şi taxe pe teritoriul naţional. Prezintă importanţă în cazul evitării dublei impuneri internaţionale.

Principiul anualităţii impozitelor, conform căruia impozitele sunt instituite anual, pe baza anualităţii exerciţiului financiar şi al instituţiei bugetare, corelată cu cazurile de retroactivitate prevăzute de lege.

1.1.2. Obiectivele, funcţiile şi rolul fiscalităţii

Principalele obiective ale fiscalităţii sunt de finanţare a instituţiei publice (alocarea resurselor), de a acţiona în sens de reglare a economiei de schimb (anticiclic) şi de a-şi realiza rolul social (redistribuirea bogăţiei şi protecţia persoanelor defavorizate).

Funcţiile fiscalităţii în cadrul finanţelor publice sunt:de participare la formarea fondurilor publice, prin impozite şi taxe;de redistribuire a veniturilor între membrii societăţii, determinând atenuarea unor

inegalităţi cu privire la venituri între cetăţeni;de educare civică şi dezvoltare a responsabilităţii prin obligarea la respectarea unor

termene de plată;de stimulare a agenţilor economici care investesc sau reinvestesc;de control fiscal pentru combaterea faptelor ilicite, concurenţei neloiale, evaziunii

fiscale.

1.2. EVALUAREA FISCALITĂŢII

Efectul fiscalităţii este grevarea veniturilor. De aceea, este important, pentru politica fiscală, măsurarea (evaluarea) fiscalităţii.

În principiu, nivelul fiscalităţii este dat de volumul prelevărilor fiscale, dar o astfel de evaluare este puţin relevantă, căci priveşte fenomenul desprins de orice context şi nu îngăduie comparaţii în timp şi spaţiu. Evaluarea fiscalităţii prin metode indirecte, folosind indicatori caracteristici, este singura modalitate de stabilire a mărimii, structurii şi dinamicii ei. Explicit, în practică, pentru caracterizarea fiscalităţii se foloseşte indicatorul presiune fiscală sau rata fiscalităţii4

Rata presiunii fiscale sau rata prelevărilor obligatorii este egală cu raportul dintre ansamblul impozitelor şi contribuţiilor sociale efectiv încasate de administraţia publică şi produsul intern brut5.

, unde

p = rata presiunii fiscaleF = totalitatea prelevărilor fiscale;PIB = produsul intern brut

4 Florian Cätinianu – Finanţe publice, Ed. Marineasa, Timişoara, 20025 Petre Brezeanu, Fiscalitate-concepte, metode, practici, Editura Economică, Bucureşti, 1999

5

Page 6: Fisc Averii in Romania

Indicatorul „presiunea fiscală” este foarte des utilizat în comparaţii temporale şi internaţionale, ceea ce produce adesea interpretări eronate, tocmai ca urmare a multiplelor condiţionări ale acestuia.

Nivelul presiunii fiscale este în dependenţă de gradul de dezvoltare economică, de structura economiei ţării, de structurile sociale (mentalităţi, comportamente), precum şi de cele politice. În general, în ţările dezvoltate presiunea fiscală este mai mare, datorită diversităţii serviciilor sociale, chiar dacă baza de impunere (produsul intern brut) este mai mare.

Pe lângă o presiune fiscală obiectivă determinată tehnic în funcţie de necesităţile de finanţare a cheltuielilor publice, există şi o presiune fiscală psihologică (resimţită) care măsoară pragul toleranţei la impozit. Cel mai adesea, aceasta din urmă ia forma presiunii fiscale individuale care este raportul între totalul prelevărilor suportate de către contribuabil şi totalul veniturilor obţinute de acesta înainte de impozitare.

Rata presiunii fiscale poate avea la nivel macroeconomic, cel mai adesea, o dublă accepţiune:

presiunea fiscală în sens strict egală cu raportul dintre mărimea impozitelor încasate de către stat şi produsul intern brut (PIB)

presiunea fiscală în sens larg egală cu raportul dintre ansamblul impozitelor ţi contribuţiilor sociale pe de o parte şi PIB pe de altă parte.

În practica fiscală, însă, se folosesc şi alţi indicatori derivaţi de măsurarea presiunii fiscale, dintre care putem menţiona:

rata fiscalităţii consolidate care elimină anumite prelevări cu caracter redondant în scopul de a exprima mai bine partea de venituri destinate finanţării activităţii administraţiilor publice. Primul nivel de consolidare constă în eliminarea cotizaţiilor sociale (în ţara noastră CAS) şi a impozitelor plătite de administraţiile publice.

Al doilea nivel de consolidare se obţine prin eliminarea tuturor prelevărilor obligatorii autofinanţate (adică nu numai cele care sunt suportate de administraţiile publice, ci şi cele care sunt alimentate prin veniturile vărsate de administraţiile publice);

rata fiscalităţii nete care se obţine eliminând din prelevările obligatorii partea redistribuită direct agenţilor economici, în special sub forma prestaţiilor sociale pentru familii şi a subvenţiilor pentru întreprinderi. Se obţine astfel suma prelevărilor obligatorii necesare propriei funcţionări a administraţiei publice.

alte tipuri de rate ale fiscalităţii rezultă din diverse combinaţii posibile ale criteriilor de definire a numărătorului relaţiei.

Rata presiunii fiscale reprezintă aşadar un indicator de comensurare a părţii de venituri provenite din producţie care tranzitează printr-un proces de afectare, obligatorie şi publică, în loc să fie lăsată la libera dispoziţie a iniţiativei private.

Variaţiile în ceea ce priveşte presiunea fiscală reprezintă la noi un factor de descurajare a proiectării reformei în domeniul fiscal. Modificările în structura sistemului de impozitare şi în volumul şi rata acestora influenţează echilibrele existente în economia naţională şi au repercusiuni finale asupra nivelului inflaţiei.

De aceea, orice modificare necesită evaluări privind efectul noilor impozite şi taxe sau al creşterii celor existente asupra fiscalităţii agregate sau a sarcinii fiscale, precum şi a adecvării acesteia la posibilităţile de suportare a lor de către titularii de venituri.

La nivel de firmă, presiunea fiscală are în vedere nu numai impozitul pe profit, ci tot ce se prelevează pentru societate şi pentru stat din rezultatele activităţii agenţilor economici, şi anume: impozit pe profit, impozit pe salarii, impozite şi taxe locale, TVA, taxe vamale, impozit pe dividende, contribuţii pentru asigurări sociale etc. Toată această masă de impozite şi taxe afectează agenţii economici6.

6 Petre Brezeanu, op. citate

6

Page 7: Fisc Averii in Romania

1.3. PRELEVĂRILE FISCALE

1.3.1. Definirea şi conţinutul prelevărilor fiscale

Prelevările fiscale se realizează prin intermediul impozitelor şi taxelor fiscale. Etimologic, impozit vine de la latinescul “impositum”, iar taxă de la grecescul “taxis”, ambele având sensul de obligaţie publică.

În dicţionarul Larousse, Paris, 1940, impozitul apare definit ca “prelevare pecuniară obligatorie, definitivă şi fără contraprestaţie imediată, asupra resurselor persoanelor fizice şi morale pentru acoperirea cheltuielilor de interes general ale unei colectivităţi”.

Printre abordările conceptuale ale noţiunii de impozit, Gaston Jeze7 a emis o definiţie devenită celebră:

“Impozitul este o prestaţie pecuniară impusă particularilor de către autorităţi, cu titlul definitiv şi fără contraprestaţie, în vederea acoperirii obligaţiilor publice.”

În acelaşi sens, dar cu câteva rectificări, se exprimă Florian Cătinianu8:“Impozitul este considerat o prelevare pecuniară de la particulari, în virtutea

autorităţii Statului, cu titlu definitiv şi fără o contraprestaţie directă şi imediată, pentru acoperirea cheltuielilor publice.”

Caracteristicile fundamentale ale impozitului sunt:caracterul pecuniar – în perioada contemporană, impozitul este în general o prelevare

bănească, deşi există în practica unor ţări posibilitatea ca impozitul pe succesiune să fie plătit în opere de artă, sau alte impozite în titluri obligatare emise de Stat, iar în trecut se percepea impozit în natură;

caracterul coercitiv (forţat) – impozitul este o prelevare impusă şi încasată de autoritatea publică în virtutea puterii sale de constrângere;

caracterul fără contraprestaţie directă şi imediată – impozitul nu este preţul unui serviciu primit, dar există o contraprestaţie indirectă prin intermediul serviciilor publice gratuite; în acelaşi sens, nu există o proporţie sau o corelaţie între mărimea impozitului şi serviciile publice oferite de Stat;

caracterul definitiv - impozitul este nerambursabil din punct de vedere financiar (în fluxuri financiare), adică niciodată contribuabilul nu va primi înapoi banii aferenţi impozitului;

caracterul financiar – impozitul serveşte la acoperirea globală a unei părţi din cheltuielile publice în diferite proporţii date de politica de formare a resurselor publice a fiecărui stat.

Teoria şi practica fiscală utilizează noţiunea de taxă alături de cea de impozit. Deşi etimologic cele două cuvinte au acelaşi sens, din punct de vedere semantic, noţiunea de taxă are mai multe sensuri:

sumă de bani care se percepe la anumite mărfuri sub formă de impozit;plată efectuată în favoarea bugetului de stat de către diferite persoane fizice sau

juridice în cazul în care acestea se bucură de anumite servicii sau drepturi;sumă de bani care se plăteşte unor instituţii (publice) în schimbul unor servicii prestate

sau al anumitor drepturi.Taxele fiscale, care nu se deosebesc de impozite, fiind sinonime conceptual cu acestea,

sunt stabilite prin lege, au caracter obligatoriu, nu au contraprestaţie directă pentru cei care le suportă şi nici o destinaţie specială, constând în fluxuri fiscale care finanţează bugetul de stat şi bugetele locale.

7 citat în Sistemul fiscal în ştiinţa finanţelor, Carmen Corduneanu, Ed. Codecs, Bucureşti, 19988 Florian Cätininanu, op. citate

7

Page 8: Fisc Averii in Romania

În categoria prelevărilor fiscale sunt incluse alături de impozitele şi taxele cu caracter fiscal, un ansamblu de prelevări cu caracter special cunoscute sub denumirea de contribuţii. Contribuţia apare ca un produs de natură financiară, ca şi impozitele şi taxele, cu caracteristici intermediare între impozit şi taxe cu caracter fiscal. Astfel, contribuţiile se aseamănă cu impozitele, şi se deosebesc de taxe, deoarece au un caracter obligatoriu, caracteristicile lor fiind stabilite de către stat. Se aseamănă u taxele fiscale, deosebindu-se de impozite, prin existenţa unei legături cu o contraprestaţie tangibilă cu caracter specific.

Prelevările fiscale pot să apară şi să existe în condiţiile îndeplinirii următoarelor cerinţe cumulative:

existenţa în societate a unor nevoi care să nu fie finanţate în mod tradiţional prin buget;

crearea unor organisme care să satisfacă cererea, prin oferirea unor servicii specifice, distincte de cele asigurate de instituţiile administraţiei de stat şi ale colectivităţilor publice locale;

existenţa unui cadru legal general care să permită instituirea acestora;crearea tehnicilor de finanţare a nevoilor existente în societate, capabile să asigure

oferirea de utilităţi bine determinate şi delimitate de restul utilităţilor publice.

1.3.2. Elementele constitutive ale impozitului

Impozitele, oricare ar categoria din care fac parte, se caracterizează prin însuşiri comune, care sunt elementele lor.

Elementele constitutive ale impozitului sunt:obiectul impozitului sau materia impozabilă este materia supusă impunerii (venitul,

imobilul, terenul, serviciile prestate, produsul destinat vânzării)baza de impunere (de calcul) este elementul în funcţie de care se evaluează impozitul,

are determinare cantitativă, cuantum al materiei impozabile (venituri, cifra de afaceri, preţuri, tarife). De obicei coincide cu obiectul impozabil, dar există şi excepţii (la impozitele pe avere, de exemplu, când obiectul impozitului este averea, iar baza de impunere este valoarea averii)

subiectul impozitului identificat prin persoana fizică sau juridică care deţine, realizează sau consumă venitul (obiectul impozitului). Subiectul impozitului este contribuabilul obligat prin lege la suportarea impozitului.

plătitorul impozitului este persoana fizică sau juridică ce efectuează decontarea impozitului cu Statul, adică acel contribuabil care este obligat prin lege la plata impozitului. De cele mai multe ori plătitorul impozitului coincide cu subiectul impozitului, însă există cazuri în care diferă (în special în cazul impozitelor reţinute la sursă, precum impozit pe salarii, TVA)

sursa impozitului este sursa din care se plăteşte impozitul (venitul sau, în mod excepţional, averea).

unitatea de impunere este unitatea de exprimare (măsură), servind la evaluarea bazei de impunere (unităţi monetare, m2, ha, etc)

cota impozitului este impozitul aferent unei unităţi de impunere:cotă fixă = o sumă absolută, invariabilă pe unitatea de măsurăcotă procentuală = un procent de impozit asupra bazei de calcul:

proporţională (rămâne neschimbată în raport cu baza de calcul)progresivă (creşte odată cu baza de calcul)regresivă (descreşte cu creşterea bazei de calcul)

asieta (modul de aşezare) impozitului este ansamblul măsurilor cu privire la identificarea subiecţilor şi a obiectului impozabil şi la evaluarea materiei impozabile.

8

Page 9: Fisc Averii in Romania

termenul de plată este data până la care (sau la care) impozitul trebuie achitat faţă de stat. Apare fie ca interval de timp în care sumele trebuiesc vărsate la buget, fie ca o dată fixă la care obligaţiile trebuiesc achitate.

înlesnirile acordate la plată sunt reglementate prin lege şi apar sub forma unor scutiri, bonificaţii, reduceri, amânări, eşalonări.

drepturile plătitorului de impozite, precum compensarea atunci când la scadenţă a plătit o sumă mai mare decât cea normală,

plătitorul are dreptul să compenseze suma plătită în plus cu o parte sau integral din suma ce trebuie plătită la scadenţa următoare.

dreptul de restituire atunci când nu este posibilă compensarea.dreptul la contestaţie atunci când plătitorul se consideră nedreptăţit în urma

controlului.obligaţiile plătitorului de impozite privind calcularea şi vărsarea la timp a impozitelor,

organizarea evidenţei impozitelor şi taxelor din care să rezulte modul de calcul, baza de calcul, sumele de plată, modul în care s-au făcut plăţile la buget, evidenţa contabilă a impozitelor şi taxelor.

sancţiunile sunt consecinţele nerespectării termenului legal de plată a impozitelor sau de neplata obligaţiilor fiscale (majorări de întârziere, sau amenzi contravenţionale).

1.3.3. Clasificarea impozitelor

După criteriul avut în vedere, impozitele se ordonează în categorii distincte cum sunt:După forma în care se percep

impozite în natură (nu sunt specifice activităţii financiare)impozite în bani (constituie baza fiscală a statului modern)

După obiectul impuneriiimpozite pe avere (venitul acumulat)impozite pe venit (venitul obţinut)impozite pe consum (venitul consumat)

După scopul urmăritimpozite fiscale, instituite în vederea procurării de venituri la bugetul statuluiimpozite de ordine, introduse cu intenţia atingerii de scopuri nefiscale

După frecvenţa realizării lorpermanente – se instituie şi se încasează periodicincidentale – se introduc şi se percep o singură dată

După instituţia care le administreazăimpozite de statîn statele de tip federal ale federaţiei, ale statelor, provinciilor, regiunilor acestora)în state de tip unitar ale administraţiei de stat centraleimpozite localecomunaleale organului administrativ teritorial (în România judeţ, municipiu, oraş)

În funcţie de aria de cuprindereimpozite sintetice (generale), instituite asupra întregii materii impozabile

aparţinând unei persoaneimpozite analitice (particulare), stabilite asupra fiecărei părţi a materiei impozabile

aparţinând unei persoaneDupă incidenţa asupra contribuabililor

impozite directe (convenţionale), asupra veniturilor şi averilorimpozite indirecte (neconvenţionale), pe vânzări sau asupra preţurilor (cum mai

sunt numite)

9

Page 10: Fisc Averii in Romania

1.4. AŞEZAREA IMPOZITELOR

Aşezarea impozitelor constă în a determina şi evalua materia impozabilă, în vederea stabilirii bazei de impozitare asupra căreia se va aplica cota impozitului. Pentru aşezarea impozitelor este necesara derularea succesivă a următoarelor operaţiuni:

stabilirea mărimii obiectului impozabil; determinarea cuantumului impozitului; perceperea (încasarea) impozitului.

1. Stabilirea mărimii obiectului impozabil are ca scop principal constatarea si evaluarea materiei impozabile.

Pentru ca veniturile sau averea să poată fi supuse impunerii este necesară constatarea existentei acestora de către organele fiscale si apoi evaluarea lor.

Evaluarea materiei impozabile, care vizează determinarea mărimii acesteia, se poate realiza apelând fie la metoda evaluării indirecte (bazata pe prezumţie), fie la metoda evaluării directe (bazata pe probe), aşa cum este prezentat in figura 1.1.

Figura 1.1 – Metode de evaluare a materiei impozabileEvaluarea pe baza semnelor exterioare ale obiectului impozabil se utilizează, în

special, in cazul impozitelor reale si consta in stabilirea cu aproximaţie a valorii obiectului impozabil de natura terenurilor, clădirilor, activităţilor industriale etc., fără să se ia în consideraţie situaţia persoanei care deţine obiectul respectiv.

Aceasta evaluare prezintă avantajul că este simplă şi puţin costisitoare, dar conduce la o impunere aproximativă, ceea ce se răsfrânge negativ asupra echităţii fiscale.

Evaluarea forfetară presupune atribuirea unei valori obiectului impozabil de către organele fiscale, cu acordul subiectului impozabil, fără a se avea pretenţia de exactitate.

Evaluarea administrativa se realizează pe baza datelor pe care organele fiscale le au la dispoziţie. Valoarea materiei impozabile stabilită de către fisc este comunicată subiectului impozitului, iar dacă acesta nu este de acord cu evaluarea făcută, are dreptul să o conteste prezentând argumentele necesare.

Evaluarea pe baza declaraţiei unei terţe persoane se efectuează atunci când mărimea obiectului impozabil este cunoscută de o altă persoană decât subiectul impozitului, iar această persoană este obligată prin lege să depună la organele fiscale o declaraţie în acest scop.

Deşi aplicabilitatea sa este limitată, ea prezintă avantajul eliminării, într-o anumita măsura, a posibilităţii sustragerii de la impunere a unei părţi din materia impozabilă, deoarece terţa persoană care declara venitul impozabil nu este interesata sa-l subevalueze.

Evaluarea pe baza declaraţiei contribuabilului (plătitorului) se realizează cu participarea directă a subiectului impozitului, care este obligat să ţină evidenţa veniturilor şi cheltuielilor ocazionate de activitatea pe care o desfăşoară, să întocmească un bilanţ fiscal şi

10

Page 11: Fisc Averii in Romania

să prezinte organelor fiscale o declaraţie specifică, din care sa rezulte veniturile sau averea aflate sub incidenţa fiscalităţii.

    Pe baza declaraţiei primite, organele fiscale determină mărimea materiei impozabile, uzând de prezumţia sincerităţii contribuabililor.

    Deşi are cea mai largă aplicabilitate, aceasta modalitate de realizare a evaluării mărimii materiei impozabile prezintă dezavantajul că face posibilă sustragerea de la impunere a unei părţi din materia impozabilă datorită întocmirii unor declaraţii nesincere.

2. Determinarea cuantumului impozitului presupune stabilirea: persoanei care efectuează calculul (contribuabilul de drept sau organul fiscal); cota de impunere; reducerile si majorările acordate; procedeul de calcul. Pentru a determina cuantumul prelevării fiscale este necesară opţiunea între recurgerea

la cote cu tarife specifice (fixe) sau la cote procentuale. Cu câteva excepţii, cotele de impunere actuale sunt sub formă procentuală şi reprezintă o formă de manifestare a personalizării impozitului.

Fiecărui impozit îi sunt specifice nivelul şi numărul cotelor de impunere. În practica fiscală se poate utiliza fie o cota de impunere generală, fie o cotă standard şi un anumit număr de cote inferioare sau superioare acesteia, fie o cota adiţională faţă de cota standard, în funcţie de anumite obiective ale politicii fiscale.

De asemenea, este necesară precizarea procedeului de calcul, alegându-se între procedeul impunerii proporţionale, a progresivităţii simple sau a progresivităţii compuse.

Conform procedeului de calcul ales, în urma aplicării cotei asupra bazei de impozitare se obţine cuantumul prelevării fiscale. În cazul anumitor impozite directe se pot opera fie reduceri, fie majorări. După aplicarea acestor reduceri sau majorări legale, se determină cuantumul final al prelevării fiscale datorate.

3. Perceperea impozitelor Reprezintă ultima operaţiune din cadrul aşezării impozitelor. După determinarea

mărimii impozitului, organele fiscale trebuie să aducă la cunoştinţa contribuabililor atât cuantumul impozitului datorat statului, cât şi termenele de plată a acestuia şi ulterior se trece la încasarea lui.

În timp, s-au utilizat mai multe metode de percepere a impozitelor, cum sunt: strângerea acestora de către unul din contribuabilii fiecărei localităţi; încasarea impozitelor prin intermediul unor concesiuni; perceperea impozitelor printr-un aparat specializat al statului cunoscut sub denumirea

de fisc sau de aparat fiscal. În prezent, s-a generalizat metoda încasării impozitelor printr-un aparat fiscal

propriu, folosindu-se următoarele modalităţi: direct de către organele fiscale de la plătitori; prin stopajul la sursă; prin aplicarea de timbre fiscale. Încasarea impozitelor de către organele fiscale direct de la plătitori se realizează prin: prezentarea contribuabilului la sediul organelor fiscale şi achitarea impozitului datorat

din proprie iniţiativă (aceste impozite se numesc portabile); deplasarea încasatorilor la domiciliul plătitorilor şi încasarea impozitelor datorate

(aceste impozite se numesc cherabile). Stopajul la sursa constă în reţinerea şi vărsarea impozitului datorat statului de către o

terţă persoană. Perceperea prin aplicarea de timbre fiscale se practică în cazul taxelor datorate

statului pentru acţiunile în justiţie şi, de asemenea, pentru taxele privind actele, certificatele şi diferitele documente elaborate de notariate şi de organele administraţiei de stat.

11

Page 12: Fisc Averii in Romania

Figura 1.2 – Metode de percepere a impozitelor

1.5. ELEMENTE SPECIFICE FISCALITĂŢII PERSOANELOR FIZICE

La impunerea persoanelor, materia impozabilă este venitul şi averea acestora aflate sub incidenţa prevederilor legii finanţelor.

Venitul, din punct de vedere fiscal, este orice sumă de bani provenind dintr-o sursă permanentă, în mod frecvent.

Averea constituie ceea ce posedă o persoană, totalitatea bunurilor aflate în proprietatea acesteia.

În principiu, fiscalitatea persoanelor se extinde asupra persoanelor fizice care au domiciliul într-un anumit stat, precum şi asupra străinilor care obţin venituri sau deţin averi în acel stat (legea prevede imunitate fiscală pentru unele persoane).

Asupra veniturilor, respectiv averilor aparţinând unei persoane se pot institui tot atâtea impozite cât reprezintă numărul acestora sau un singur impozit (impozit sintetic, global), pe cumulul lor, fără consideraţiuni privind sursa ori felul acestora.

Impozitele pe venitul şi cele pe averea persoanelor prezintă multe caracteristici comune dar şi numeroase particularităţi, motiv pentru care, obişnuit, sunt analizate autonom.

12

Page 13: Fisc Averii in Romania

2. FISCALITATEA VENITURILOR PERSOANELOR FIZICE

2.1. CARACTERISTICI GENERALE

Fiscalitatea veniturilor deţine ponderea covârşitoare în ansamblul impozitelor directe în sarcina persoanelor.

Obiectul (materia) impunerii îl constituie venitul, indiferent de formă:salariul, pentru angajaţi, precum şi participaţiile acestora la profit;dividendele din profit obţinute de către acţionari;beneficiile întreprinderilor individuale, ale micilor producători şi liberi profesionişti;dobânzile la sumele împrumutate;chiriile, arenzile, rentele, primele, câştigurile, comisioanele, pensiile, altele după

particularităţile sistemului fiscal din fiecare ţară.Venitul impozabil nu se identifică cu venitul brut realizat de o persoană fizică. Din

aceasta din urmă sunt efectuate anumite scăzăminte, potrivit legii, iar partea rămasă este venit impozabil. Nu se iau în calcul, în cele mai multe ţări, fiind exceptate: minimul neimpozabil (o sumă prag sub care nu se impune), unele alocaţii şi indemnizaţii cu caracter social (alocaţii familiale, alocaţii de la asigurările sociale, ajutoare de şomaj etc.), dobânzile la unele împrumuturi de stat şi la unele instrumente de economisire, cotizaţiile la asigurările sociale, pierderile de orice fel, cheltuielile de producţie etc.

Impunerea veniturilor persoanelor fizice, în general, este individuală, dar poate fi şi colectivă, adică pe un grup (de obicei pe familie, sau pe cămin), nediferenţiată.

Sub aspect tehnic, impunerea veniturilor persoanelor fizice poate acţiona fie asupra veniturilor particulare provenind din fiecare sursă (este impunere separată), fie asupra venitului global nediferenţiat (impunere globală). În primul caz, este vorba de impozite analitice (sau particulare pe venit), iar în al doilea caz, sunt instituite impozite sintetice (generale pe venit). În finanţele publice se mai întâlneşte şi o impunere mixtă, în care se utilizează impunerea globală, dar există şi venituri care se impun separat.

La impozitele particulare pe venit (analitice), veniturile persoanelor se impun separat, fiecare contribuabil plăteşte atâtea impozite câte venituri realizează în cursul anului fiscal. Constituie primul sistem de impunere a veniturilor persoanelor practicat, caracteristic perioadei clasice şi liberalismului timpuriu. Astăzi, ţările dezvoltate nu-l mai folosesc. În România, sistemul a fost practicat până în anul 2000, de când a fost introdusă impunerea globală a veniturilor persoanelor fizice.

2.2. FISCALITATEA SEPARATĂ A VENITURILOR PERSOANELOR FIZICE

La impozitele particulare pe venit fiecare persoană fizică plăteşte atâtea impozite câte venituri realizează. Este întâlnită însă şi varianta aplicării unui impozit unic pe venit, care permite impunerea diferenţiată pe grupe de venituri. În această variantă, impozitul unic este suma impozitelor calculate pe fiecare grupă de venit (în Anglia sunt denumite celule de venit) după reguli şi cote de impunere specifice. Impozitele analitice nu au în vedere orice venit, ci numai categoria marilor venituri (stabile şi repetabile),de pildă salariile, beneficiile industriale, comerciale sau veniturile din valori mobiliare (dividende, dobânzi, prime).

Sistemul impunerii veniturilor particulare este avantajos în multe privinţe:

13

Page 14: Fisc Averii in Romania

permite impunerea diferenţiată a veniturilor obţinute de o anumită persoană fizică, adaptată specificului materiei impozabile;

este mai lejer comparativ cu sistemul impunerii venitului global, pentru că nu este afectat de efectele progresivităţii impunerii;

pentru plătitor este mai comodă.Pentru fisc însă, impozitele particulare au un randament mai scăzut, implică o

activitate mai laborioasă şi mai costisitoare pentru stabilirea asietei şi încasarea impozitelor, nu permite cunoaşterea situaţiei de ansamblu a plătitorului, defavorizează persoanele care realizează un singur venit.

Din aceste motive, în tot mai multe ţări, practica impunerii separate a veniturilor este în restrângere.

2.3. FISCALITATEA GLOBALĂ A VENITURILOR

Impunerea globală a veniturilor este forma caracteristică de impozitare a veniturilor persoanelor în economiile moderne. Conţinutul său constă în aşezarea unui impozit singur asupra veniturilor însumate (totalul acestora) deţinute de o persoană fără considerente privind sursa lor. Un astfel de impozit este numit global sau sintetic.

Condiţiile practicării impunerii globale sunt: existenţa, pentru fiecare persoană, a mai multor venituri (din surse diverse), de

nivel ridicat şi stabile; veniturile să fie cunoscute şi declarate, implicând atât o educaţie financiară

adecvată a cetăţeanului, cât şi o dotare cu mijloace avansate de control şi administrare a impozitelor;

veniturile să nu fie susceptibile de evaziune, fenomenul având nivel redus, iar disciplina financiară să fie severă;

introducerea sistemului să nu deregleze fluxurile de venituri adresate de plătitori altor sectoare;

implementarea sistemului să genereze spor de randament fiscal comparativ cu impunerea separată a veniturilor.

La impunerea globală a veniturilor, elementele de aplicare, introduse prin reglementări sunt:

obiectul impunerii, constituit din ansamblul veniturilor realizate de persoane; contribuabilii, adică subiecţii de impozit, reprezentând persoanele rezidente

pentru veniturile realizate în ţara de origine a acestora; baza de impozitare, semnificând venitul global net stabilit prin cumulul

veniturilor particulare, la care se aplică deduceri şi corective legale; cota (tariful) de impozit, care este progresivă pe tranşe. Prin aplicarea sa la

venitul global net (baza de calcul) se stabileşte cuantumul impozitului unic datorat de persoană pentru suma veniturilor sale particulare, adică impozitul global (sintetic);

perioada impozabilă, o constituie anul fiscal, care corespunde anului calendaristic, sau nu, după particularităţile sistemului fiscal din fiecare ţară;

regimul juridic, conţinând temeiul legal al impozitului, principiile de urmat şi destinaţia vărsământului.

Dintre toate elementele implicate în impunere cel mai laborios şi având prin excelenţă conţinut tehnic este baza de calcul. Evaluarea ei este precedată de delimitarea şi determinarea categoriilor de venituri care urmează a fi însumate. Succesiunea operaţiunilor de parcurs este:

determinarea veniturilor nete pe fiecare categorie de venituri care intră în sfera impozitului (categoriile de venituri, la rândul lor, pot fi alcătuite din mai multe venituri, de pildă veniturile salariale pot însemna salarii din surse diferite);

14

Page 15: Fisc Averii in Romania

determinarea venitului global, care reprezintă suma tuturor veniturilor nete pe categorii de venituri obţinute de o persoană;

determinarea venitului global brut, semnificând venitul global (de mai sus) din care s-au dedus deficitele ce pot fi imputate asupra sa;

determinarea venitului global net ca diferenţă între venitul global brut (anterior) şi elementele deductibile fiscal (reprezintă obligaţiile personale ale contribuabilului) şi abateri cu caracter social. Această mărime fiscală este venit impozabil (bază de calcul). Pentru a fi reală mai trebuie să fie şi disponibil, adică să fi fost încasat de contribuabil.

Avantaje impunerii globale a veniturilor: permite aplicarea progresivităţii tarifului, asigurând la “venituri egale”

“impozite egale”; face posibilă personalizarea impozitului; permite observarea ansamblului materiei impozabile a contribuabilului; diminuează sustragerea de la plată. are randament fiscal ridicat.

Dezavantaje: nu permite diferenţierea sarcinii fiscale în funcţie de natura venitului; defavorizează persoanele care realizează venituri din mai multe surse. implică volum mare de lucrări pentru întocmirea declaraţiilor şi pentru control

2.4. FISCALITATEA VENITURILOR PERSOANELOR FIZICE ÎN ROMÂNIA

În România se practică actualmente şi se prevede practicarea în continuare, conform proiectului Codului Fiscal, o impunere mixtă a veniturilor persoanelor fizice, unele venituri fiind excluse de la globalizare.

Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit sunt următoarele: venituri din activităţi independente venituri salariale venituri din cedarea folosinţei bunurilor venituri din investiţii venituri din pensii venituri din activităţi agricole veniturile din premii şi câştiguri din jocuri de noroc venituri din alte surse.

Venitul anual global impozabil este reprezentat de suma veniturilor anuale nete realizate din activităţi independente, din salarii, din cedarea folosinţei bunurilor, din care se scad pierderile fiscale , deducerile personale, deducerile pentru reabilitarea termică şi amenajarea locuinţei de domiciliu, prime de asigurare pentru locuinţa de domiciliu, contribuţii la scheme facultative de pensii şi asigurări de sănătate, ambele în limita echivalentului în lei a 200 euro pe an.

Veniturile persoanelor fizice care nu se globalizează, fiind supuse unui impozit final separat, sunt veniturile din investiţii, cele din pensii, din premii şi câştiguri din jocuri de noroc.

De asemenea există şi venituri care nu se impozitează, deci care nu trebuie declarate şi nu vor fi impuse, precum: bursele; sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizare; sumele încasate din asigurări cu titlu de compensaţie pentru pagubele suportate; veniturile din agricultura şi silvicultura în condiţiile impuse de lege; premii, indemnizaţii, prime realizate la concursuri internaţionale sau desfăşurate în România de sportivi, antrenori, tehnicieni, elevi, studenţi; veniturile veteranilor de război, a văduvelor acestora precum şi a victimelor regimului comunist; ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială

15

Page 16: Fisc Averii in Romania

acordate din bugetul public, cu excepţia indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă.

Impozitul pe venitul global este suma datorată de contribuabil pentru toate veniturile supuse globalizării realizate în anul fiscal.

Venitul anual global impozabil se poate determina după relaţia:unde:

Vai – venituri nete din activităţi independente;Vsal – venituri nete din salarii;Vcfb – venituri nete din cedarea folosinţei bunurilor;Vs – venituri de aceeaşi natura, obţinute din străinătate;Pf – pierderi fiscale reportate;Dp – deduceri personale;AD – alte deduceri conform legii.

2.4.1. Veniturile din activităţi independente

Veniturile din activităţi independente (Vai) provin din trei surse principale:activităţi comerciale; profesii liberale (medici, avocaţi, contabili autorizaţi etc); drepturi de proprietate intelectuală (brevete, mărci, drepturi de autor etc).

Veniturile nete din activităţi independente se determină astfel:A. În sistem real - venitul impozabil se determină pe baza relaţiei:

Vai = Venituri brute încasate– Cheltuieli aferente deductibileVenitul brut cuprinde sumele încasate, precum şi echivalentul în lei a veniturilor în natură obţinute

din desfăşurarea activităţii independentevenitul din dobânzi din creanţe comerciale sau alte creanţe care au legătură cu

activitatea independentăcâştigul din transferul activelor din patrimoniul afacerii utilizate în activitatea

independentă, inclusiv cele realizate la lichidarea afaceriivenitul din angajamentul de exclusivitate sau de neconcurenţăvenitul din anularea sau scutirea unor datorii de plată care au legătură cu

activitatea independentăCondiţiile generale de deductibilitate pentru cheltuielile aferente veniturilor din

activităţi independente sunt:să fie efectuate în cadrul activităţii desfăşurate în scopul realizării venitului; să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar în cursul căruia au fost plătite; să fie justificată cu documente;cheltuielile cu prime de asigurare să fie efectuate pentru active din patrimoniul

afacerii, boli şi riscuri profesionale.Între cheltuielile deductibile limitat sunt:cheltuielile de sponsorizare şi mecenat în limita a 5% din baza de calcul;cheltuielile de protocol în limita a 2% din baza de calcul;cheltuielile cu indemnizaţia de delegare şi detaşare care depăşesc de 2,5 ori nivelul

stabilit pentru instituţii publice;cheltuielile sociale, în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de maxim 2% din

fondul anual de salarii;cheltuielile cu bunurile perisabile sunt deductibile în limitele legii;cheltuielile reprezentând tichete de masă acordate de angajatori, conform legii;contribuţiile efectuate în numele angajaţilor la scheme facultative de pensii, conform

legislaţiei în vigoare, în limita echivalentului în lei a 200 euro anual, pentru o persoană.

16

Page 17: Fisc Averii in Romania

cheltuielile cu dobânzi la credite în limita nivelului dobânzii de referinţă a BNRBaza de calcul se determină ca diferenţă între veniturile brute şi cheltuielile

deductibile, altele decât cheltuieli de sponsorizare, mecenat şi cheltuieli de protocol.Contribuabilii care în desfăşurarea activităţii independente efectuează angajări pot să-

şi mai deducă, limitat de condiţiile legii, şi cheltuieli aferente utilizării de forţă de muncă angajată.

Există însă şi cheltuieli care nu sunt deductibile din punct de vedere fiscal, şi dintre acestea prezentăm :

sumele utilizate de contribuabili pentru uzul personal;impozitul pe venit datorat pentru veniturile realizate în ţară sau străinătate;amenzi şi penalităţi, altele decât cele de natură contractuală; donaţiile de orice fel; valoarea bunurilor constatate lipsă din gestiune sau degradate şi neimputabile, precum

şi sumele care reprezintă depăşirea limitelor de perisabilităţi stabilite conform legii;

dobânzile aferente creditelor angajate pentru imobilizări, în cazul în care dobânda este inclusă în valoarea de intrare a imobilizării;

impozitul pe venit suportat de plătitorul impozitului în contul beneficiarului de venitPersoanele fizice care obţin venituri din activităţi independente şi optează pentru

sistemul real de impunere sunt obligate să organizeze şi să conducă evidenţa contabilă în partidă simplă, cu respectarea reglemetărilor în vigoare privind evidenţa contabilă, şi să completeze Registrul-jurnal de încasări şi plăţi, Registrul inventar şi alte documente contabile prevăzute de legislaţia în materie.

B. Pe bază de norme anuale de venit, stabilite prin reglementări legale publicate de Direcţiile Finanţelor Publice, în funcţie de perioada de timp lucrată. În acest caz nu se menţine obligativitatea organizării contabilităţii în partidă simplă.

C. În cazul veniturilor din proprietate intelectuală şi asimilate1. În cazul drepturilor de proprietate intelectuală:

Vai = Venituri brute încasate (inclusiv echivalentul în lei al veniturilor în natură)– Cheltuieli deductibile în cotă de 60% aplicată la venitul brut – Contribuţiile sociale obligatorii

2. Pentru opere de artă monumentale:Vai = Venituri brute încasate (inclusiv echivalentul în lei al veniturilor în natură)–

Cheltuieli deductibile în cotă de 70% aplicată la venitul brut – Contribuţii sociale obligatorii3. În cazul exploatării de către moştenitori a dreptului de proprietate intelectualăVai = Venituri brute încasate (inclusiv echivalentul în lei al veniturilor în natură)–

Comisionul cuvenit organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de asemenea drepturi

Contribuabilii care obţin venituri impuse pe bază de normă de venit sau din proprietate intelectuală pot opta pentru determinarea venitului net în sistem real. Opţiunea odată făcută este obligatorie pentru cel puţin 2 ani fiscali.

Plătitorii de venituri din activităţi independente sunt obligaţi a reţine şi a vira impozit cu reţinere la sursă, ca plăţi anticipate în contul impozitului pe venit:

aplicând o cotă de 15% la venitul brut pentru veniturile din proprietate intelectuală;aplicând cota prevăzută pentru impozitul pe profit pentru venitul persoanei fizice

asociate ;aplicând o cotă de 10% la venitul brut pentru activităţi desfăşurate pe bază de

contracte civile, expertiză contabilă şi tehnică.Contribuabilii care optează pentru sistem real şi cei impuşi pe bază de norme

de venit sunt obligaţi să efectueze plăţi anticipate în contul impozitului pe venit, stabilite de organul fiscal funcţie de normele de venit sau de venitul realizat în anul fiscal precedent.

17

Page 18: Fisc Averii in Romania

2.4.2. Veniturile din salarii (Vsal )

Conform legii de aprobare a codului fiscal, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură, obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă.

Conform prevederilor legale, există sume care nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt supuse impozitării, precum ajutoarele de înmormântare, transportul la şi de la locul de muncă, tichete de masă şi drepturi de hrană acordate conform legii, indemnizaţii de instalare, plăţile compensatorii, venituri din salarii realizate în urma activităţii de programare, conform prevederilor legii şi altele.

În vederea determinării venitului net impozabil, din venitul brut din salarii se scad o serie de cheltuieli deductibile:

contribuţiile obligatorii datorate de contribuabili, după cazo contribuţia la fondul de şomaj (1%); o contribuţia la asigurări sociale – începând cu ianuarie 2003 9,5% o contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate - din ianuarie 2003 6,5%

o cotă de cheltuieli profesionale (15% din deducerea personală de bază, o dată cu aceasta şi la acelaşi loc de muncă) se prevedea p.Vsal = Venituri obţinute în baza unui contract de muncă (în bani sau natură) –

Cheltuieli deductibileBeneficiarii de venituri din salarii datorează lunar impozit, reprezentând plăţi

anticipate, calculate şi reţinute la sursă de către plătitorii de venituri, astfel:la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea baremului lunar de impozit asupra

bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul net din salarii aferent unei luni şi deducerile personale acordate pentru luna respectivă

pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar la venitul net din salarii determinat ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile obligatorii

Venitul net anual impozabil se determină de către plătitorii de venituri ca diferenţă între venitul net anual, pe de o parte, şi deducerile personale, precum şi cotizaţiile de sindicat plătite conform legii, pe de altă parte. Impozitul pe venitul anual din salarii se calculează prin aplicarea baremului anual de impunere asupra venitului net anual impozabil realizat din salarii.

Plătitorii de venituri au obligaţia să completeze şi să transmită organelor fiscale competente informaţiile cu privire la calculul impozitului pe veniturile din salarii, cuprinse în fişele fiscale.

2.4.3. Venituri din cedarea folosinţei bunurilor (Vcfb)

Veniturile din cedarea drepturilor de folosinţă a bunurilor reprezintă în fapt, închirieri de bunuri mobile sau imobile, subînchirieri, arenzi, etc. Conform proiectului de cod fiscal, sunt definite ca venituri în bani şi/sau în natură, provenind din cedarea folosinţei bunurilor mobile şi imobile, obţinute de către proprietar, uzufructar sau alt destinatar legal, altele decât veniturile din activităţi independente.

Venitul net impozabil se obţine scăzând din venitul brut cheltuielile aferente deductibile.

Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură stabilite pe baza chiriei sau arendei prevăzute în contract, pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării. Venitul brut se majorează cu cheltuielile ce cad, conform dispoziţiilor legale, în sarcina proprietarului, dacă sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.

Cheltuielile deductibile se stabilesc după cum urmează:

18

Page 19: Fisc Averii in Romania

în cazul construcţiilor, se acordă o cotă de cheltuieli de 50% din venitul brut;în celelalte cazuri, se acordă o cotă de 30% din venitul brut.

Prin excepţie, contribuabilii pot opta pentru determinarea venitului net din cedarea folosinţei bunurilor în sistem real.

Vcfb = Venituri brute încasate in bani şi/sau natura + Cheltuieli efectuate de chiriaş care cad în sarcina proprietarului - Cheltuieli deductibile

2.4.4. Veniturile realizate în străinătate de persoanele fizice române (Vs)

Veniturile obţinute în străinătate de persoane fizice rezidente în România sunt cumulate veniturilor de aceeaşi natură obţinute în România. Pentru impozitul plătit în străinătate se acordă credit fiscal extern, pe baza documentului justificativ eliberat de autoritatea fiscală a statului respectiv. Pentru transformarea veniturilor şi creditului fiscal extern în lei se utilizează cursul mediu anual comunicat de BNR din anul de realizare a venitului.

2.4.5. Pierderea fiscala (Pf)

În cazul activităţilor independente, dacă veniturile brute sunt mai mici decât cheltuielile aferente deductibile, se înregistrează o pierdere fiscală. Aceasta se poate compensa cu rezultatele pozitive de la celelalte categorii de venit cuprinse în globalizare, cu excepţia veniturilor din salarii şi asimilate salariilor, obţinute în cursul aceluiaşi an fiscal. Dacă nu poate fi compensată, pierderea fiscală se poate reporta pentru anul următor. Pierderea fiscală necompensată se poate reporta timp de cinci ani fiscali.

Pierderile fiscale provenind din străinătate ale persoanelor fizice rezidente se compensează cu veniturile de aceeaşi natură, din străinătate, pe fiecare ţară în parte, înregistrate în decursul aceluiaşi an fiscal. Pierderea neacoperită se reportează pentru o perioadă de maxim 5 ani fiscali consecutivi şi se compensează numai cu veniturile de aceeaşi natură din statul unde a fost obţinută iniţial pierderea.

2.4.6. Deducerile personale (Dp)

Deducerile personale care se acordă personalului îmbracă două forme: deduceri personale de bază şi deduceri personale suplimentare.

Deducerea personală de bază reprezintă o sumă neimpozabilă acordată contribuabilului. Ea se stabileşte anual prin ordin al ministrului finanţelor, împreună cu baremul de impunere. Începând cu luna ianuarie 2003 aceasta a fost în sumă de 1.800.000 lei/lună.

Deducerile personale suplimentare se acordă în funcţie de situaţia proprie, de persoanele aflate în întreţinere şi de alţi factori, calculându-se după cum urmează:

0,5 înmulţit ce deducerea personală de bază pentru soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie aflaţi în întreţinere;

1,00 înmulţit cu deducerea personală de bază pentru invalizii de gradul I şi persoanele cu handicap grav;

0,50 înmulţit cu deducerea personală de bază pentru invalizii de gradul II şi persoanele cu handicap accentuat.

Suma tuturor deducerilor personale nu poate depăşi de 3 ori înmulţit cu deducerea personală de bază şi se acordă în limita venitului realizat.

19

Page 20: Fisc Averii in Romania

2.4.7. Perioada impozabilă şi cotele de impunere

Perioada impozabilă este anul fiscal, care corespunde în România anului calendaristic. Impozitul anual se determină prin aplicarea asupra venitului anual impozabil a unui barem anual de impunere. Impunerea veniturilor din salarii şi asimilate se realizează pe baza unui barem lunar.

Atât baremul anual, cât şi cel lunar, sunt stabilite prin reglementări legale. Pentru anul fiscal 2004, acestea se prezintă astfel:

Tabel 2.1

Baremul lunar de impozitare valabil pentru 2004

- lei -

Transe de venit lunar impozabil Impozit lunar

Până la 2.400.000 18%

2.400.001 – 5.800.000 432.000 + 23% pentru ceea ce depăşeşte 2.400.000

5.800.001 – 9.300.000 1.214.000 + 28% pentru ceea ce depăşeşte 5.800.000

9.300.001 – 13.000.000 2.194.000 + 34% pentru ceea ce depăşeşte 9.300.000

Peste 13.000.000 3.452.000 + 40% pentru ceea ce depăşeşte 13.000.000

Baza de calcul a venitului supus impozitului se rotunjeşte la 1000 lei în favoarea contribuabilului.

Tabel 2.2

Baremul anual de impozitare valabil pentru 2004

- lei -

Transe de venit anual impozabil Impozit anual

Până la 28.800.000 18%

28.800.001 – 69.600.000 5.184.000 + 23% pentru ceea ce depăşeşte 28.800.000

69.600.001 – 111.600.000 14.568.000 + 28% pentru ceea ce depăşeşte 69.600.000

111.600.001 – 156.000.000 26.328.000 + 34% pentru ceea ce depăşeşte 111.600.000

Peste 156.000.000 41.424.000 + 40% pentru ceea ce depăşeşte 156.000.000

Sumele şi tranşele de venituri impozabile din baremul pentru anul 2004 sunt calculate prin rotunjire la suta de mii de lei, în sensul că fracţiunile sub 100.000lei se majorează la 100.000lei.

2.4.8. Determinarea şi plata impozitului datorat

În baza datelor din declaraţia de venit global, însoţită de fişele fiscale FF1 şi FF2, precum şi alte documente justificative, organul fiscal determină venitul anual impozabil după formula prezentată mai sus.

Decizia de impunere a organului fiscal stabileşte:impozitul datorat pentru anul precedent;diferenţele de impozit anual rămase de achitat sau de restituit;plăţile anticipate cu titlu de impozit pentru anul curent.

Venituri a căror impunere este finală

20

Page 21: Fisc Averii in Romania

În această categorie se cuprind veniturile care nu se globalizează şi sunt impozitate separat. Impozitul în aceste cazuri se reţine la sursă de către plătitorul acestui fel de venit în momentul calculării sale şi se virează până la termenul stabilit.

Astfel, beneficiarul venitului nu are nici un fel de obligaţie privind declararea acestuia.Veniturile a căror impunere este finală sunt reprezentate de:veniturile nete din investiţii:veniturile din dividende - impozitate cu 5%; veniturile din dobânzi - impozitate cu 1%; câştigurile din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare şi din

operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută - impozitate cu 1%; veniturile nete din pensii, determinate prin scăderea unei sume lunare deductibile (de

6.400.000 lei pentru 2004) – impozitate conform baremelor de impunere;veniturile nete din activităţi agricole, determinate pe norme de venit sau în sistem real

– impozitate cu 15% ;veniturile nete din premii şi jocuri de noroc (sumele sub 7.600.000, încasate într-o zi

de la acelaşi organizator sau plătitor, sunt scutite de impozit):veniturile nete din premii din concursuri - impozitate cu 10%;veniturile nete din jocuri de noroc – impozitate cu 20%;alte venituri - impozitate cu o cotă de 10% asupra venitului brut.

Impozitul pe veniturile din dobânziRegimul fiscal al veniturilor din această categorie presupune aplicarea unei cote de

impozit proporţionale dar diferenţiată după scopul urmărit (fiscal sau nefiscal, în orice caz, tariful de impozitare la dobânda la creanţe este mai ridicat); obişnuit se practică stopajul la sursă însă impozitul se recuperează sub forma creditului de impozit; se aplică exonerări în limita unei anumite sume anual; vărsămintele sunt venituri la bugetul de stat.

Fiscalitatea dobânzilor la obligaţiunile de stat este comparativ mai lejeră pentru a stimula plasamentele în împrumuturi publice. La împrumuturile negociabile cotele de impozit sunt ridicate şi, în notă generală, cresc la dobânzile pe celelalte instrumente. În unele ţări pentru uşurarea sarcinii fiscale asupra dobânzilor se practică sistemul “prelevării liberatorii”. Acesta constituie o opţiune a contribuabilului dacă depăşeşte tranşa impozabilă de 25%, solicitând să beneficieze de prelevare forfetară în loc să fie supus procedurii reţinerii la sursă care îl dezavantajează datorită efectelor progresivităţii.

În sistemul fiscal românesc, dintre veniturile mobiliare se impozitează dobânzile.Regimul juridic este Legea nr. 571/2003 privind codul fiscal şi normele de aplicare a

codului fiscal, reglementate prin HG nr. 44/2004.Subiecţii impozitului sunt persoanele fizice care obţin venituri din dobânzi, iar

plătitorii acestuia sunt entităţile care datorează dobânzi, ele având obligaţia de a calcula, reţine şi vărsa impozitul aferent acestora.

Excepţie de la impunere fac dobânzile la titlurile de stat şi cele la depunerile la vedere în conturi la bănci şi la casele de ajutor reciproc.

Cota legală este de 1%. Când se obţin venituri repetate de la aceeaşi unitate plătitoare de venit, impozitul se calculează de către unitatea plătitoare, pentru fiecare dobândă achitată, la momentul plăţii dobânzii.

Vărsarea impozitului se face de unitatea plătitoare, folosind unul din instrumentele obişnuite, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare plăţii dobânzii.

Pentru nerespectarea legislaţiei se aplică sancţiuni.

Impozitul pe dividendeÎntre veniturile variabile aduse de capitalul mobiliar, dividendele sunt reprezentative.

Ele sunt sume distribuite proporţional cu ponderea fiecărei acţiuni în capitalul societăţii.

21

Page 22: Fisc Averii in Romania

Aceste sume (dividendele) sunt parte din beneficiile unei societăţi de capitaluri atribuită fiecărui acţionar.

Celelalte venituri variabile de natură financiară (participaţiile) sunt de asemenea părţi din beneficiile sociale, dar nu produs al acţiunilor ci al unui alt titlu de participare (parte socială, parte de fondator) ce revine persoanei deţinătoare a unui astfel de titlu. Regimul lor fiscal este asemănător cu al dividendelor.

Baza de impunere o constituie sumele primite cu titlu de dividende.Impozitul datorat este proporţional, cotele sunt diferite după particularităţile politicii

fiscale din fiecare ţară (de la 10% până la 30-40%). Pentru nerezidenţi, de regulă, se practică tarife (cote) de impozit mai reduse.

Calculul impozitului pe dividende şi reţinerea are loc la sursă (îl varsă bugetului întreprinderea care efectuează distribuţii din profit). Deoarece, obişnuit, societăţile de capital sunt impozitate pe întregul profit (înainte de distribuire), înseamnă că dividendele mai sunt impuse încă o dată la acţionari, intrând în baza de impunere a acestora. Pentru atenuarea efectelor dublei impuneri a dividendelor, în practică, sunt folosite anumite tehnici, uzuală fiind tehnica “averii fiscale” sau a “creditului de impozit”.

Vărsarea impozitului pe dividende are loc la data plăţii efective a acestora.În România se practică impozitul pe dividendele cuvenite persoanelor. Sensul ce se

dă noţiunii depăşeşte sfera produsului acţionarilor, incluzând şi veniturile asociaţilor.Temeiul juridic al impozitării dividendelor cuvenite persoanelor fizice este

actualmente Legea nr 571/2003 de aprobare a Codului Fiscal şi HG 44/2004 privind normele de aplicare a codului fiscal.

Dividendele încasate de persoane fizice sunt supuse impozitării, prin reţinere la sursă, cu o cotă de 5% din suma acestora.

Calculul, reţinerea şi vărsarea impozitului pe dividende revine persoanelor juridice o dată cu plata dividendelor către acţionari sau asociaţi. Aceasta înseamnă că reţinerea impozitului deschide calea unui credit de impozit (avere fiscală) pentru contribuabil dacă acesta mai are de plătit impozit asupra altor venituri.

Obligaţiile fiscale generate de plata dividendelor sunt venituri ale bugetului de stat.Constatarea, controlul, urmărirea şi încasarea impozitului pe dividende, precum şi

majorările de întârziere cad în sarcina organelor fiscale locale, subordonate direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat.

Impozitul pe dividende şi majorările de întârziere care nu au fost plătite la termen sunt recuperate potrivit prevederilor legale. Dacă se fac vărsăminte în plus, la cerere pot fi restituite sau organul fiscal poate compensa cu alte obligaţii ale persoanei fizice. Nu se admit compensări ale impozitului pe dividende cu eventuale creanţe deţinute de persoana juridică asupra statului, altele decât cele de natură fiscală.

Contestaţiile privitoare la impunerea dividendelor se soluţionează pe cale administrativă (de către organele direcţiei generale a finanţelor publice), iar pentru perioada de soluţionare (30 de zile şi peste când sunt implicate organele ierarhice) se suspendă executarea silită a 50% din impozitul pe dividende de contestat.

Pensiile şi rentele Pensiile şi rentele sunt ataşate fiscal salariilor. Obişnuit, legea acordă reduceri în

procente, care diferă de la o ţară la alta (mai des este întâlnită cota de deducere de 10%, dar deducerea este plafonată).

Reglementările în materie prevăd exonerări, de pildă: pensiile de război, alocaţiile pentru accidente de muncă etc.

Din punct de vedere tehnic, impunerea pensiilor şi rentelor este similară celei salariale. În general, se aplică sistemul progresiv de impunere, dar se practică şi formele combinate, chiar tarife proporţionale.

22

Page 23: Fisc Averii in Romania

În România actualmente veniturile din pensii fac obiectul impunerii separate, iar din 1 ianuarie 2004 impozitarea lor este reglementată prin Codul Fiscal.

Conform Legii 571 cu privire la Codul Fiscal şi a HG nr. 44/2004 cu privire la normele metodologice de aplicare a acestuia, veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la fondurile înfiinţate din contribuţiile sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din schemele facultative de pensii ocupaţionale, şi cele finanţate de la bugetul statului.

Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin scăderea unei sume neimpozabile lunare (începând cu 1 ianuarie 2004 8.000.000 lei) din venitul din pensii.

Impozitul se calculează prin aplicarea baremului lunar de impunere, prevăzut şi pentru venitul din salarii, la venitul impozabil lunar din pensii.

Impozitul se calculează, reţine şi varsă la bugetul de stat de către plătitorii veniturilor din pensii şi este un impozit final.

2.4.9. Veniturile agricole

În România veniturile funciare sunt supuse globalizării, dar cele agricole sunt impuse separat Sfera acestor venituri este restrânsă comparativ cu cea din economiile concurenţiale de piaţă tradiţionale.

Veniturile din activităţi agricole sunt, conform Legii 571 cu privire la Codul Fiscal, venituri din următoarele activităţi:

cultivarea şi valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor, în sere şi solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat;

cultivarea şi valorificarea arbuştilor, plantelor decorative şi ciupercilor;exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole şi altele asemenea

Plătitor este orice persoană care deţine în proprietate teren agricol şi obţine venituri precum cele enumerate mai sus.

Impunerea poate fi administrativă, dar venitul impozabil se poate determina şi în sistem real

Baza de calcul pentru impunerea administrativă. Venitul anual se determină în funcţie de categoria de folosinţă (felul culturii, plantaţiei etc.), zona de fertilitate (de la a I-a la a V-a) pentru teren arabil şi grădini de legume şi zarzavat, zonă de favorabilitate pentru vii, livezi, păşuni, fâneţe, norma de venit pentru terenuri forestiere şi alte terenuri agricole (ape, bălţi, heleştee).

Fiecărei categorii de teren îi corespunde o anumită normă de venit exprimată în mii lei pe hectar. Normele de venit se stabilesc de către direcţiile teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Apelor şi Mediului şi se aprobă de Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice teritoriale. Din înmulţirea normei de venit cu suprafaţa deţinută de contribuabil se obţine venitul anual, care este baza de impunere. Relaţia de calcul folosită are forma:

Vai = Vn x Nhaunde:Vai, este venitul anual impozabil;Vn, reprezintă norma de venit (venit normat);Nha, este numărul de hectare.Asupra venitului anual net determinat pe bază de norme de venit se aplică o cotă de

15% şi se stabileşte impozitul de plată, adică:Iva = Vai x ci

în care:Iva, este impozitul pe venitul agricol;Vai, are înţelesul de mai sus;ci, este cota (tariful) de impozit.

23

Page 24: Fisc Averii in Romania

Dacă se optează pentru sistem real, venitul anual net din agricultură se determină pe baza contabilităţii în partidă simplă

Exigibilitate:în cursul anului fiscal contribuabilul este obligat la efectuarea unor plăţi anticipatepână la 31 mai anul fiscal următor, plăţile anticipate vor fi regularizate cu organul

fiscal competentPlăţile se fac pe baza declaraţiei de venit depusă de contribuabil la organul fiscal

competent, până la 30 iunie inclusiv a anului fiscal în curs, sau în termen de 15 de zile de la data la care contribuabilul începe să desfăşoare activitatea.

Impozitul pe veniturile obţinute din premii şi câştiguri în bani şi natură.Este categorie specifică de impozit. În sistemul nostru, de la 1 ianuarie 2004 sunt

reglementate prin Codul Fiscal. Veniturile din premii şi câştiguri nu sunt şi nu vor fi, după prevederile proiectului de cod fiscal, supuse globalizării.

Subiecţii de impozit sunt persoanele care obţin venituri sub forma premiilor şi câştigurilor, altele decât cele realizate ca urmare a participării la jocuri de tip cazino, maşini electronice şi câştiguri scutite de impozit.

Obiectul impozitului îl constituie premiile şi orice câştiguri în bani sau în natură acordate de către o entitate plătitoare ce depăşesc o anumită sumă minimă (actualmente de 6 mil. lei, de la 1 ianuarie 2004 7,6 mil. lei).

Plătitorii sunt unităţile care acordă venituri de acest fel, iar procedeul este reţinerea la sursă. Vărsarea impozitului se face la data acordării premiilor ori câştigurilor.

Venitul net (impozabil) este diferenţa dintre valoarea premiilor sau câştigurilor şi plafonul neimpozabil mai sus enunţat. La impozitul de plată se ajunge aplicând asupra bazei de calcul cota de 10%, legal stabilită. Începând cu 1 ianuarie 2004, cota de impunere este de 10% pentru premii şi 20% pentru jocuri de noroc, aplicate la venitul net.

Sancţiunile aplicate în cazurile de încălcare a legislaţiei sunt asemănătoare celor de la fiscalitatea dobânzilor, în plus fiind introduse amenzi cuprinse între 100.000 - 300.000 lei pentru calcularea eronată a impozitelor ce produc efecte de diminuare a creanţei fiscale a statului, precum şi răspunderea penală pentru sustragerea de la plată.

Impozitul pe veniturile persoanelor fizice nerezidenteEste obligaţie fiscală în sarcina persoanelor fizice nerezidente care obţin venituri din

activităţile pe cont propriu şi din activităţi economice desfăşurate în România.Cadrul juridic al impozitării îl constituie Legea 571/2003 privind aprobarea

prevederilor Codului Fiscal, şi HG 44/2004 cu privire la Normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal.

Subiecţii impunerii sunt persoanele fizice nerezidente care obţin venituri în RomâniaPlătitorul impozitului este persoana care remunerează venitul către persoanele

nerezidente.Obiectul impozitului poate fi:veniturile realizate de orice persoană fizică (după caz juridică) nerezidentă din

activităţi desfăşurate pe teritoriul României;veniturile obţinute de persoane fizice române autorizate să desfăşoare activităţi pe cont

propriu, activităţi producătoare de venit, indiferent dacă sumele sunt încasate în România sau în străinătate.

Baza de calcul şi cotele aferente sunt:veniturile din dobânzi plătite nerezidenţilor, impozitate cu cote de 5%;veniturile din jocuri de noroc tarifate cu o cotă de 20%;

24

Page 25: Fisc Averii in Romania

veniturile din comisioane plătite nerezidenţilor, prestări de servicii, transporturi internaţionale, redevenţe şi orice alte venituri impozabile obţinute în România, tarifate cu 15%.

Oricare din aceste venituri sunt în sumă brută, transformate în lei la cursul valutar comunicat de BNR pentru ziua precedentă celei în care s-a făcut ordonanţarea plăţii către nerezidenţi.

Instrumentul fiscal folosit este declaraţia de impunere întocmită de plătitor. Reţinerea este la sursă. Impozitul constituie vărsământ la bugetul central.

Sancţiuni: neplata la termen a obligaţiei către fisc se sancţionează conform legislaţiei în vigoare, iar nereţinerea la sursă a impozitului şi/sau nevărsarea acestuia la buget se sancţionează cu o penalitate de 100% din impozitul datorat.

2.5. STUDIU DE CAZ

Anghel Constantin, domiciliat în Deva, str. Zamfirescu, Bl. B7, sc.1, ap. 15, este angajat cu contract de muncă la o instituţie de învăţământ preuniversitar. El realizează norma de bază, pe parcursul anului 2004, ca profesor de contabilitate, fiind încadrat cu un salariu tarifar de 5.400.000 lei, sporuri cu caracter permanent 45%.Ca expert contabil, el desfăşoară activităţi independente din exercitarea unei profesii liberale, obţinând un venit brut lunar de 15.600.000 lei. În determinarea impozitului aferent veniturilor din activităţi independente, el a optat pentru impunerea în sistem real. Cheltuielile lunare pentru realizarea veniturilor sunt:

cheltuieli cu materiale consumabile 1.100.000 lei;cheltuieli cu servicii telefonice 1.000.000 lei;cheltuieli cu combustibil 1.000.000 lei;cheltuieli cu întreţinerea locuinţei unde biroul are sediul – medie lunară - 800.000 lei;cheltuieli de protocol – medie lunară – 400.000 lei.În vederea exercitării profesiei, Anghel Constantin achită o cotizaţie anuală CECCAR

Hunedoara în sumă de 5.600.000 lei, şi o cotă asupra veniturilor realizate de 0,1% la venitul anual brut.

Contribuţia la asigurări sociale de pensii, datorată conform legislaţiei în vigoare, şi asupra veniturilor din activităţi independente, este de 31,5% (22% contribuţia angajatorului + 9,5% contribuţia angajatului) aplicată asupra venitului brut înscris în contractul de asigurări.

Contribuţia la fondul de asigurări sociale de sănătate este de 6,5% aplicată asupra venitului net din activităţi independente.

Pentru desfăşurarea activităţii şi deplasarea în teren, persoana fizică utilizează autoturismul proprietate personală, pentru care nu se poate aprecia cota de participare la realizarea veniturilor din activităţi independente.

În cursul anului 2004, persoana achită cu titlu de impozit anticipat, stabilit pe bază de declaraţie9, funcţie de veniturile realizate în 2003, 6.525.800 lei.

Anghel Constantin, în afara locuinţei de domiciliu şi a celei în care-şi desfăşoară activitatea independentă, mai deţine un apartament, închiriat unei terţe persoane, pe tot parcursul anului 2004, pentru suma de 4.000.000 lei lunar.

La finele anului 2003, a efectuat o depunere în cont de depozit la BCR Deva, în sumă de 100.000.000 lei, dobânda anuală pentru depozitele la termen de 1 an fiind de 20%.

Anghel Constantin obţine în cursul anului 2004 un venit din agricultură, de pe urma unui teren situat în zona a doua de fertilitate, în următoarele condiţii:

a) suprafaţa deţinută este de 8 ha cultivată astfel: 4 ha grâu, 2 ha floarea soarelui (teren arabil), 0,5 ha grădină de legume şi 1,5 ha livezi de pomi;

9 A se vedea anexa nr. 1

25

Page 26: Fisc Averii in Romania

b) venitul obţinut (normat) de pe un ha teren arabil este 141.000 lei, cel din comercializarea legumelor este de 945.000 lei iar din comercializarea fructelor din livezi de 975.000 lei;

Anghel Constantin are în întreţinere, pe tot parcursul anului, soţia şi un copil minor.

Venitul net anual global se determină prin însumarea veniturilor particulare supuse globalizării obţinute din diversele activităţi.

Astfel, ca salariat, Anghel Constantin obţine un venit din salarii, care va fi supus globalizării. Venitul lunar net din salarii se determină în funcţie de venitul brut din salarii, pe baza relaţiei de calcul:

Vsal = Vbrut – Reţineri obligatorii – Cheltuieli profesionale

Reţinerile obligatorii din salarii, pentru anul 2004, au fost stabilite prin lege astfel:CAS contribuţia asiguratului 9,5%Ajutor de şomaj contribuţia asiguratului 1%FASS contribuţia asiguratului 6,5%

Venitul impozabil se determină scăzând din venitul net deducerile personale. Acestea se acordă o singură dată pentru o persoană, la locul de muncă unde are funcţia de bază, adică la instituţia de învăţământ, în cazul de faţă.

Anghel Constantin beneficiază de următoarele deduceri personale:deducere personală de bază0,5 din deducerea personală de bază pentru soţia în întreţinere;0,5 din deducerea personală de bază pentru copilul minor în întreţinere;

Total deduceri personale = 1+0,5+0,5 = 2* deducerea personală de bază. Cuantumul deducerilor se încadrează în limita legală de maxim 3*deducerea de bază,

prin urmare salariatul va beneficia de întreg cuantumul deducerilor, în sumă totală de

Dp = 2 * 2.000.000 = 4.000.000 lei, unde Dp = deduceri personale

Cheltuielile profesionale se acordă oricărui angajat, o singură dată, odată cu deducerea personală de bază, la locul de muncă unde are norma de bază. Ele sunt stabilite, conform legii, la 15% din deducerea personală de bază, ceea ce înseamnă că, pentru anul 2004, cuantumul lor este de 2.000.000 lei * 15% = 300.000 lei.

Grila de impozitare utilizată în determinarea impozitului lunar este cea prezentată în Tabelul 2.1.

Venitul net lunar, precum şi impozitul lunar pe venitul din salarii, se determină astfel:

Tabel 2.3Determinarea impozitului pe venitul lunar din salarii

- lei -Nr. Crt. Explicaţii Sume

1 Salariu tarifar de încadrare 5.400.000,002 Sporuri cu caracter permanent 2.430.000,003 Salariu brut lunar 7.830.000,004 Reţineri obligatorii  

26

Page 27: Fisc Averii in Romania

5 CAS 9,5% 743.850,006 Ajutor şomaj 1% 78.300,007 FASS 6,5% 508.950,008 Total reţineri obligatorii 1.331.100,009 Cheltuieli profesionale 300.000,00

10 Venit lunar net 6.198.900,0011 Deducere personală de bază 2.000.000,0012 Deduceri suplimentare 2.000.000,0013 Total deduceri 4.000.000,0014 Venit lunar impozabil 2.198.000,0015 Impozit pe salarii 395.640,00

Venitul net, cel impozabil, precum şi impozitul anual pe veniturile din salarii se determină astfel:

Tabel 2.4Determinarea impozitului anual pe venitul din salarii

- lei -Nr. Crt. Explicaţii Lunar Nr. luni Total an

1 Venit net 6.198.900,00 12 743868002 Deducere personală de bază 2.000.000,00 12 240000003 Deduceri suplimentare 2.000.000,00 12 240000004 Total deduceri 4.000.000,00 12 480000005 Venit impozabil 2.198.000,00 12 263760006 Impozit pe salarii 395.640,00 12 4747680

Impozitul astfel determinat este reţinut la sursă şi virat la Bugetul de Stat, în cursul anului, cu titlul de plăţi anticipate de impozit. La finele anului, venitul din salarii va fi supus globalizării. Instituţia de învăţământ unde Anghel Constantin are norma de bază va completa în trei exemplare, la începutul anului 2005, fişa fiscală FF110. Un exemplar rămâne la instituţie, un exemplar este depus la organul fiscal teritorial, iar un exemplar se acordă salariatului, pe baza lui urmând să se completeze declaraţia de impunere.

În cursul anului Anghel Constantin obţine şi venituri din profesii libere. Venitul net, fie el lunar sau anual, se determină pe baza următoarei relaţii de calcul:

Vai = Venit brut – Cheltuieli deductibile

Tabel 2.5Determinarea venitului lunar din activităţi independente

Nr. Crt. Explicaţii Sume1 Venit brut lunar 15.600.000,002 Cheltuieli aferente venitului  3 Materiale consumabile 1.100.000,004 Servicii telefonice 1.000.000,00

10 Modelul este prezentat în Anexa 2

27

Page 28: Fisc Averii in Romania

5 Combustibil 1.000.000,006 Întreţinere 800.000,00

  Total cheltuieli aferente venitului 3.900.000,007 CAS 31,5% 4.914.000,007 FASS 13,5% 1.579.500,00

  Cheltuieli de protocol deductibile 104.130,008 Total cheltuieli lunare 10.497.630,00

10 Venit lunar net 5.102.370,00

Cheltuielile de protocol deductibile din punct de vedere fiscal au fost determinate aplicând procentul de deductibilitate 2% asupra venitului net lunar, neinfluenţat de cheltuielile de protocol.

Tabel 2.6

Determinarea venitului anual din activităţi independente- lei -

Nr. Crt. Explicaţii Lunar Nr. luni Total an1 Venit lunar 15.600.000,00 12 187.200.000,002 Materiale consumabile 1.100.000,00 12 13.200.000,003 Servicii telefonice 1.000.000,00 12 12.000.000,004 Combustibil 1.000.000,00 12 12.000.000,005 Întreţinere 800.000,00 12 9.600.000,006 CAS 31,5% 4.914.000,00 12 58.968.000,007 FASS 13,5% 1.579.500,00 12 18.954.000,008 Total cheltuieli aferente venitului 10.393.500,00 12 124.722.000,009 Venit net + chelt cu protocol 5.206.500,00 12 62.478.000,00

10 Cotizaţie anuală CECCAR     5.600.000,0011 Cotizaţie suplimentară CECCAR 0,1%     187.200,0012 Cheltuieli de protocol deductibile     1.133.816,0013 Venit net anual     55.556.984,00

Cotizaţia suplimentară la CECCAR se determină aplicând cota de 0,1% la veniturile brute realizate de Anghel C. în anul 2004. Cheltuielile de protocol deductibile anual se determină aplicând cota de 2% asupra venitului net anual, neinfluenţat de cheltuielile de protocol.

Pentru venitul din activităţi independente, persoana fizică achită în cursul anului 2004, la termenele de scadenţă, următoarele sume:

1.631.450 lei până la 15 martie 2004;1.631.450 lei până la 15 iunie 2004;1.631.450 lei până la 15 septembrie 2004;1.631.450 lei până la 15 decembrie 2004.

Venitul anual net din activităţi independente va fi supus globalizării. La începutul anului 2005 contribuabilul va depune la organul fiscal teritorial declaraţia de impunere pentru veniturile din activităţi independente11, completată pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă.

Venitul anual net din chirii, încasat de subiectului actualului studiu pentru apartamentul închiriat, este determinat forfetar, pe baza următoarei relaţii de calcul:11 Modelul este prezentat în Anexa 4

28

Page 29: Fisc Averii in Romania

Vcfb = Venituri brute încasate in bani şi/sau natura + Cheltuieli efectuate de chiriaş care cad în sarcina proprietarului - Cheltuieli deductibile

Cheltuielile deductibile se stabilesc după cum urmează:în cazul construcţiilor, se acordă o cotă de cheltuieli de 50% din venitul brut;în celelalte cazuri, se acordă o cotă de 30% din venitul brut.

Tabel 2.7

Determinarea venitului anual din cedarea folosinţei bunurilor- lei -

Nr. Crt. Explicaţii Lunar Nr. luni Total an1 Venit lunar 4.000.000,00 12 48.000.000,008 Cheltuieli deductibile 50% 2.000.000,00 12 24.000.000,009 Venit net lunar/anual 2.000.000,00 12 24.000.000,00

Pentru veniturile din chirii, contribuabilul va achita trimestrial, cu titlul de plăţi anticipate de impozit, stabilite pe baza declaraţiei de venituri estimate din chirii 12, se achită în cursul anului 2004 următoarele sume, determinate de organul fiscal teritorial, conform datelor înscrise în contractul de închiriere:

1.080.000 până în 15 martie 2004;1.080.000 până în 15 iunie 2004;1.080.000 până în 15 septembrie 2004;1.080.000 până în 15 decembrie 2004.

Impozitul datorat este determinat de organul fiscal pe baza baremului anual de impunere. Venitul din cedarea folosinţei bunurilor este supus globalizării. Odată cu declaraţia de venit global, persoana care obţine venituri din cedarea folosinţei bunurilor are obligaţia de a depune, la organul fiscal competent, şi declaraţia specială cu privire la veniturile din chirii13.

În cursul anului 2004 contribuabilul mai încasează venituri din dobânzi, supuse unui impozit final de 1% asupra dobânzii. impozitul are regimul reţinerii la sursă, prin urmare banca va reţine şi va vira Bugetului de Stat impozitul.

Venit din dobânzi2004 = Depozit perioada cota de dobândă = 100.000.000 lei 1 an 20% = 20.000.000 lei

Impozit pe venitul din dobânzi = 20.000.000 1% = 200.000 lei

În cursul anului 2004, Anghel Constantin mai obţine venituri şi din activitatea agricolă, venituri care nu sunt supuse globalizării, impozitl calculat fiind unul final

Calculul venitului anual impozabil (bază de calcul) implică aplicarea relaţiei:

Vag2004 = (Vn x Nha) = 141000 x 6 ha +945000 x 0,5 ha + 975000 x 1,5 ha = 2781000 lei

Dimensionarea impozitului pe baza relaţiei:

Ivag2004 = Vag ci = 2.781.000 15% = 417.150 lei

12 A se vedea Anexa 313 Modelul în Anexa 5

29

Page 30: Fisc Averii in Romania

La începutul anului 2005, contribuabilul va completa şi depune, pe baza fişelor fiscale şi declaraţiilor speciale, declaraţia de impozit pe venitul global14. Veniturile realizate în cursul anului, supuse globalizării, sunt:

venitul din salariivenitul din activităţi independente;venitul din chirii.Impozitul pe venitul anual global datorat este calculat de organul fiscal competent, pe

baza declaraţiei de venit global, prin aplicarea baremului anual de impunere asupra venitului anual global impozabil din anul fiscal 2004. Venitul anual impozabil se determină pornind de la venitul net anual global, obţinut prin însumarea veniturilor nete supuse globalizării.

Tabel 2.8Determinarea venitului net global anual

Nr. Crt. Explicaţii Sume1 Venit net din activităţi independente 55.556.984,002 Venit net din salarii 74.386.800,003 Venit net din chirii 24.000.000,004 Venit net global anual 153.943.784,00

Venitul impozabil se determină prin acordarea deducerilor personale, o singură dată,

global:deducerea personală de bază – 2000.000 lei lunar;deduceri suplimentare 0,5 + 0,5 din deducerea de bază – 2.000.000 lei lunar;În momentul determinării venitului impozabil, deducereile personale sunt actualizate,

funcţie de rata inflaţiei (se înmulţesc cu rata inflaţiei corectată cu ½). În lipsa datelor cu privire la rata medie a inflaţiei pentru anul 2004, vom lua în considerare, pentru calcule, deducerile la nivel nominal, adică 4.000.000 lei/lună 12 luni = 48.000.000 lei

Venitul impozabil anual = Venit net global – Deduceri personale = = 153.943.784 lei – 48.000.000 lei = 105.943.784 lei

Impozitul anual se determină pe baza baremului anual de impozitare. Tranşele de venit anual impozabil se rotunjesc la 100.000 lei, după actualizare funcţie de rata inflaţiei.

Venitul anual impozabil, de 105.943.784.lei, se rotunjeşte în favoarea contribuabilului, conform legislaţiei, la 105.940.000 lei. Impozitul, stabilita pe baza baremului de impozitare stabilit la începutul anului, pe baza datelor din Tabelul 2.2, în lipsa datelor cu privire la inflaţia pentru 2004, se determină:

Impozit anual = 14.568.000 + 34% (105.940.000 – 69.600.000) == 14.568.000 + 12.355.600 = 26.923.600 lei

Din impozitul total stabilit pentru anul 2004, contribuabilul a achitat sume cu titlu de plăţi anticipate, astfel:

pentru venitul din salarii 4.747.680 lei;pentru venitul din activităţi independente 6.525.800 leipentru venitul din cedarea folosinţei bunurilor 4.320.000 lei

Prin urmare mai are de achitat în cursul anului 2005, în termen de 60 de zile de la data primirii deciziei de impunere, un impozit în sumă de

14 Modelul prezentat în Anexa 6

30

Page 31: Fisc Averii in Romania

26.923.600 – 15.593.480 = 11.330.120 leiDacă Anghel Constantin efectuează investiţii la locuinţa proprie, el beneficiază de o

deducere din venitul net global anual de 15.000.000. De asemenea, sunt deductibile fiscal contribuţiile la schemele facultative de pensii şi asigurări de sănătate, fiecare până la limita maximă de 200EUR, echivalent în lei.

În ipoteza că persoana fizică efectuează investiţii la locuinţa de domiciliu, în valoare de 58.000.000 lei, el beneficiază de deducerea aferentă din venitul net global. Deşi deducerea este minoră, dacă luăm în considerare natura cheltuielii (investiţională), ea reprezintă o îmbunătăţire a sistemului fiscal actual, faţă de cel aplicabil până la 31 decembrie 2003. Ţin să menţionez că proiectul de cod fiscal, rămas nemodificat în acest sens până în decembrie 2003, prevedea deducerea, fără limită superioară, a cheltuielilor cu investiţii la locuinţa de domiciliu, deducere larg răspândită în practica fiscală a statelor avansate.

Astfel, venitul impozabil în cazul efectuării unor investiţii de 58.000.000 lei va fi:

Venitul impozabil anual = Venit net global – Deduceri personale – 15.000.000 = = 153.943.784 lei – 48.000.000 lei – 15.000.000 = 90.943.784 lei

Venitul anual impozabil, de 90.943.784.lei, se rotunjeşte în favoarea contribuabilului, conform legislaţiei, la 90.940.000 lei. Impozitul, stabilita pe baza baremului de impozitare stabilit la începutul anului, pe baza datelor din Tabelul 2.2, în lipsa datelor cu privire la inflaţia pentru 2004, se determină:

Impozit anual = 14.568.000 + 34% (90.940.000 – 69.600.000) == 14.568.000 + 7.255.600 = 21.823.600 lei

Din impozitul total stabilit pentru anul 2004, contribuabilul a achitat sume cu titlu de plăţi anticipate, astfel:

pentru venitul din salarii 4.747.680 lei;pentru venitul din activităţi independente 6.525.800 leipentru venitul din cedarea folosinţei bunurilor 4.320.000 lei

Prin urmare ar mai avea de achitat în cursul anului 2005, în termen de 60 de zile de la data primirii deciziei de impunere, un impozit în sumă de

21.823.600 – 15.593.480 = 6.301.120 lei

31

Page 32: Fisc Averii in Romania

3. FISCALITATEA AVERILOR PERSOANELOR

Practicarea impozitelor pe avere derivă din existenţa dreptului personal de proprietate. Impozitele de acest fel se aşează asupra bunurilor imobile şi mobile aparţinând unor persoane fizice şi juridice. Aici, în atenţie rămân doar impozitele pe averea cetăţenilor (persoane fizice). Sunt impozite locale în cea mai mare parte.

Baza de impunere la impozitele pe avere o constituie venitul adus de elementele avuţiei consolidate aflată în patrimoniul contribuabilului, după caz, valoarea atribuită acestora, bunurile în proprietate, sau unele caracteristici ale acestora.

Procedurile de impunere sunt acelaşi ca şi la impozitele pe venituri. Se impune, aşadar, fie ansamblul averii (impozit unic, sintetic), fie pe elemente de patrimoniu (impozite analitice sau particulare). Totuşi, obişnuit, este impunerea pe elemente ale avuţiei.

După natura elementelor de patrimoniu şi a operaţiunilor la care sunt supuse, sunt întâlnite mai multe impozite. Este de avut în vedere sistemul românesc.

3.1. IMPOZITELE PE AVEREA PROPRIU-ZISĂ

3.1.1. Impozitul pe proprietatea imobiliară

Cele mai cunoscute impozite din această subgrupă sunt cele pe clădiri: locuinţe, anexe, alte destinaţii. În prezent aceste impozite sunt reglementate prin Legea 571/2003 de aprobare a Codului Fiscal şi HG. nr. 44/2004 privind normele metodologice de aplicare a Codului fiscal.

Impozitul pe clădiri este datorat de orice persoană fizică sau juridică ce are în proprietate o clădire situată în România.

De la plata acestui impozit se acorda anumite înlesniri. Astfel, în ce priveşte persoanele fizice, sunt scutite de plata impozitului clădirile invalizilor şi veteranilor de război, ale persoanelor cu handicap grav şi ale peroanelor persecutate pe motive politice sau etnice, precum şi ale eroilor martiri ai revoluţiei şi urmaşilor acestora; de asemenea sunt scutite de plata impozitului pe clădiri, pe perioadă determinată, persoanele care reabilitează sau modernizează termic clădirile de locuit pe care le deţin în proprietate.

Impozitul se aşează asupra valorii locative a clădirilor şi se percepe în beneficiul autorităţilor locale. Valoarea impozabilă a clădirilor (Vi) se determină de inspectorul fiscal prin înmulţirea suprafeţei construite în metri pătraţi (S) cu normele (Ns) valorice pe unitate de suprafaţă şi coeficientul de corecţie funcţie de amplasarea clădirii (c).

Suprafaţa construită desfăşurată a clădirii, supusă impozitului, se determină prin însumarea suprafeţelor secţiunilor tuturor nivelurilor clădirii, inclusiv, balcoane, logii, sau suprafeţe aflate la subsol, mai puţin suprafaţa posurilor care nu sunt utilizate ca locuinţă şi a scărilor şi teraselor neacoperite.

32

Page 33: Fisc Averii in Romania

Tabel 3.1

Normele valorice pe unitate de suprafaţă

Tipul clădirii Clădire cu instalaţii de apa, canalizare, electrice si încălzire (lei/m2) [condiţii cumulative]

Clădire fără instalaţii de apa, canalizare, electricitate sau încălzire (lei/m2)

Clădiri cu pereţi sau cadre din beton armat, cărămidă arsă, piatra naturală sau alte materiale asemănătoare

5.300.000 3.100.000

Clădiri cu pereţi din lemn, cărămida nearsă, paianta, vălătuci, şipci sau alte materiale asemănătoare

1.400.000 900.000

Construcţii anexe corpului principal al unei clădiri, având pereţii din beton, cărămidă arsa, piatra sau alte materiale asemănătoare.

900.000 800.000

Construcţii anexe corpului principal al unei clădiri, având pereţii din lemn, cărămidă nearsă, vălătuci, şipci sau alte materiale asemănătoare sau alte materiale asemănătoare

500.000 300.000

Subsol, demisol sau mansarda utilizata ca locuinţă

75% din suma care s-ar aplica clădirii

75% din suma care s-ar aplica clădirii

Subsol, demisol sau mansarda utilizata cu alte scopuri decât cel de locuinţă

50% din suma care s-ar aplica clădirii

50% din suma care s-ar aplica clădirii

Valoarea impozabilă a clădirii se ajustează în funcţie de amplasarea acesteia cu un coeficient de corecţie

Tabel 3.2

Coeficienţi de corecţie pentru ajustarea valorii impozabile a clădirii

Zona în cadrul

localităţii

Rangul localităţii

0 I II III IV V A 1,30 1,25 1,20 1,15 1,10 1,05 B 1,25 1,20 1,15 1,10 1,05 1,00 C 1,20 1,15 1,10 1,05 1,00 0,95 D 1,15 1,10 1,05 1,00 0,95 0,90

Rangul localităţii este stabilit prin Legea 351/2001 de aprobare a Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV-a, iar zonele în cadrul localităţii sunt stabilite de consiliul local.

În cazul unui apartament amplasat într-un bloc de locuinţe cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente, coeficientul de corecţie se reduce cu 0,10. În cazul unei clădiri finalizate înainte de 1 ianuarie 1951, valoarea impozabilă se reduce cu 15%. În cazul unei clădiri finalizate după 31 decembrie 1951 şi înainte de 1 ianuarie 1978, valoarea impozabilă se reduce cu 5%.

Vi = S · NS · c

33

Page 34: Fisc Averii in Romania

Impozitul se stabileşte pe bază de declaraţie anuală depusă în cursul lunii ianuarie sau în termen de 30 de zile de la data dobândirii clădirii de către proprietarul sau deţinătorul imobilului la unitatea fiscală teritorială în raza căreia se află situată construcţia.

Cota de impozit este fixă de 0,2% pentru clădirile din mediul urban şi 0,1% pentru cele din mediul rural, aplicată la valoarea impozabilă a clădirii. Plata impozitului este trimestrială, în rate egale, până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, cu excepţia trimestrului IV, pentru care termenul de plată este 15 noiembrie.

Dacă o persoană fizică deţine două sau mai multe clădiri utilizate ca locuinţă, care nu sunt închiriate unei alte persoane, impozitul pe clădiri se majorează, în funcţie de data dobândirii clădirii, după cum urmează:

cu 15% pentru prima clădire, în afara celei de domiciliu;cu 50% pentru cea de-a doua clădire, în afara celei de domiciliu;cu 75% pentru cea de-a treia clădire, în afara celei de domiciliu;cu 100% pentru cea de-a patra clădire şi următoarele, în afara celei de domiciliu;Pentru întârzieri în vărsarea impozitului se percep majorări conform legislaţiei în

vigoare, pentru fiecare zi scursă de la data când impozitul a devenit exigibil, dar penalităţile nu pot depăşi debitul datorat.

3.1.2. Impozitul pe terenuri

Este obligaţie fiscală pentru proprietarii de terenuri situate în mediul urban sau rural în România, iar plata se face în contul bugetului local (orăşenesc sau comunal) trimestrial în rate egale (până la data de 15 a ultimei luni din trimestru).

De la plata impozitului există scutiri şi reduceri. De exemplu sunt scutite de impozit terenurile aferente unei clădiri, deţinute de culte religioase, cimitire, crematorii, instituţii publice, instituiţii de învăţământ autorizate sau acreditate, cu excepţia celor aferente unor activităţi economice, terenuri ocupate de iazuri, bălţi, lacuri de acumulare, terenuri legate de sisteme hidroenergetice, ocupate de autostrăzi, drumuri europene, naţionale, principale, terenurile parcurilor industriale. Este redus cu 50% impozitul pe terenurile aparţinând persoanelor cu handicap grav sau accentuat.

Pentru terenul intravilan, înregistrat la registrul agricol la categoria de folosinţă terenuri cu construcţii, impozitul se stabileşte anual în sumă fixă (este impozit real) pe metrul pătrat de teren, diferenţiat pe localităţi după rang, conform Legii 351/2001, în cadrul acestora pe zone, astfel15:

Tabel 3.3

Impozitul anual pe metrul pătrat de teren

Zona din cadrul

localităţii

Rangul localităţii(lei/m2)

0 I II III IV V A 5,900 4,900 4,300 3,700 500 400 B 4,900 3,700 3,000 2,500 400 300 C 3,700 2,500 1,900 1,200 300 200 D 2,500 1,200 1,000 700 200 100

Pentru terenul intravilan, înregistrat la registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, impozitul pe teren se stabileşte înmulţind suprafaţa în metri pătraţi (S) cu suma corespunzătoare din tabel (V), iar apoi rezultatul cu un coeficient de corecţie (c).15 Toate datele din tabele corespund prevederilor Codului Fiscal.

34

Page 35: Fisc Averii in Romania

Tabel 3.4Barem de impozitare a terenului agricol

Nr. crt.

Categoria de folosinţă Zona (lei/m2) I II III IV

1 Teren arabil 15 12 10 8 2 Păşune 12 10 8 6 3 Fâneaţa 12 10 8 6 4 Vie 25 20 15 10 5 Livada 30 25 20 15 6 Pădure sau alt teren cu

vegetaţie forestiera 15 12 10 8

7 Teren cu apa 8 6 4 X 8 Drumuri şi căi ferate X X X X 9 Teren neproductiv X X X X

Coeficientul de corecţie este precizat prin legislaţia în vigoare:

Rangul localităţii Coeficientul de corecţie0 8.00 I 5.00 II 4.00 III 3.00 IV 1.10 V 1.00

În cazul terenurilor situate în extravilan, indiferent de categoria de folosinţă şi zona unde este situat, impozitul pe teren este de 10.000 lei/ha.

Impozitul pe terenul ocupat de un drum sau o cale ferată se stabileşte după cum urmează:

în cazul unui drum, 200.000 lei/km;în cazul unei căi ferate normale, 390.000 lei/km;în cazul unei căi ferate înguste, 200.00 lei/km

Declararea impozitului, precum şi vărsarea sa se face la fel ca şi în cazul impozitului pe clădiri şi este venit la bugetul local.

3.1.3. Taxa asupra mijloacelor de transport

Impropriu numită taxă, căci este un impozit direct (de tip real), este datorată bugetului local de către posesorii mijloacelor de transport cu tracţiune mecanică înmatriculate în România (Legea 571/2003şi HG 44/2004).

Conform prevederilor Codului Fiscal, există înlesniri de la plata taxei asupra mijloacelor de transport, în sensul că ea nu se aplică pentru mijloacele de transport aparţinând persoanelor cu handicap locomotor adaptate handicapului; navelor fluviale de pasageri destinate transportului persoanelor fizice cu domiciliul în Delta Dunării, Insula Mare a Brăilei sau Insula Ialomiţei; mijloacelor de transport ale instituţiilor publice; mijloacelor de transport ale persoanelor juridice destinate transportului public de pasageri în regim urban sau suburban, dacă tariful este stabilit în regim de transport public.

La acest impozit obiectul impozabil este mijlocul de transport, care nu coincide cu baza de impunere (de calcul) reprezentată de capacitatea cilindrică a motorului (exprimată în cm3) sau numărul de axe şi masa totală autorizată.

35

Page 36: Fisc Averii in Romania

Impozitul (taxa) se calculează diferit în funcţie de tipul mijlocului de transport şi masa lui totală autorizată. Astfel, pentru mijloacele de transport destinate transportului de persoane şi cele destinate transportului de mărfuri, cu masa totală sub 12 tone, impozitul este în sumă fixă pentru fiecare 500 cm3 sau fracţiune din aceasta, în felul următor:

Tabel 3.5Taxa aasupra mijloacelor de transport pentru 500cmc

Mijloc de transport Valoarea taxei Lei/500cm3 sau

fracţiune Autoturisme cu capacitatea cilindrică de până la

2000 cm3 inclusiv

58.000

Autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 2000 cm3

72.000

Autobuze, autocare, microbuze 117.000 Alte vehicule cu tracţiune mecanică cu masa totală maxima autorizată de până la 12 tone inclusiv

126.000

Tractoare înmatriculate 78.000 Motociclete, motorete şi scutere 29.000

În cazul unui ataş, taxa pentru mijlocul de transport este 50% din taxa pentru motociclete, motorete şi scutere.

Calculul puterii motorului în funcţie de unitatea de impunere (500 cm3), adică jumătăţi litru cilindre cum se mai foloseşte, se face raportând capacitatea cilindrică a autovehiculului la unitatea de impunere. Dacă câtul nu este un număr întreg, atunci la rezultat se adaugă cifra unu şi se obţine puterea motorului, astfel:

p = [x+0,99]

unde:p, este puterea motorului în funcţie de unitatea de impunere (jumătăţi litru cilindre);[x], reprezintă raportul dintre capacitatea cilindrică a autovehiculului şi unitatea de

impunere (500 cm3).

Mai departe, aplicând cifra lui p la impozitul fix pe unitatea de impunere stabilit prin reglementări (If) se determină nivelul taxei de plată (T), respectiv:

T = p x If

În cazul autovehiculelor de transport marfă cu masa totală peste 12 tone, taxa pe mijlocul de transport se stabileşte în cote fixe, funcţie de numărul de axe:

Tabel 3.6

Taxa asupra mijloacelor de transport marfă cu masa de peste 12 to

Numărul axelor şi masa totala maxima autorizata Taxa (lei)

36

Page 37: Fisc Averii in Romania

Vehicule cu sistem de suspensie pneumatica sau un echivalent recunoscut

Vehicule cu alt sistem de suspensie

I. Vehicule cu doua axe 1. Masa peste 12 tone, dar nu mai mult de 13 tone 1.000.000 1.100.000 2. Masa peste 13 tone, dar nu mai mult de 14 tone 1.100.000 1.200.000 3. Masa peste 14 tone, dar nu mai mult de 15 tone 1.200.000 1.400.000 4. Masa peste 15 tone 1.400.000 2.800.000 II. Vehicule cu trei axe 1. Masa peste 15 tone, dar nu mai mult de 17 tone 1.100.000 1.200.000 2. Masa peste 17 tone, dar nu mai mult de 19 tone 1.200.000 1.300.000 3. Masa peste 19 tone, dar nu mai mult de 21 tone 1.300.000 1.600.000 4. Masa peste 21 tone, dar nu mai mult de 23 tone 1.600.000 2.500.000 5. Masa peste 23 tone, dar nu mai mult de 25 tone 2.500.000 3.800.000 6. Masa peste 25 tone 2.500.000 3.800.000 III. Vehicule cu patru axe 1. Masa peste 23 tone, dar nu mai mult de 25 tone 1.600.000 1.700.000 2. Masa peste 25 tone, dar nu mai mult de 27 tone 1.700.000 2.500.000 3. Masa peste 27 tone, dar nu mai mult de 29 tone 2.500.000 4.000.000 4. Masa peste 29 tone, dar nu mai mult de 31 tone 4.000.000 6.000.000 5. Masa peste 31 tone 4.000.000 6.000.000

În cazul unei combinaţii de autovehicule de transport marfă cu masa totală de peste 12 tone, taxa asupra mijlocului de transport de determină conform tabelului:

Tabel 3.7

Taxa asupra combinaţiilor de autovehicule transport marfă peste 12 tone

Numărul axelor si masa totala maxima autorizata Taxa (lei)

Vehicule cu sistem de suspensie pneumatica sau un echivalent recunoscut

Vehicule cu alt sistem de suspensie

I. Vehicule cu 2 + 1 axe 1. Masa peste 12 tone, dar nu mai mult de 14 tone 1.000.000 1.100.000 2. Masa peste 14 tone, dar nu mai mult de 16 tone 1.100.000 1.200.000 3. Masa peste 16 tone, dar nu mai mult de 18 tone 1.200.000 1.300.000 4. Masa peste 18 tone, dar nu mai mult de 20 tone 1.300.000 1.400.000 5. Masa peste 20 tone, dar nu mai mult de 22 tone 1.400.000 1.500.000 6. Masa peste 22 tone, dar nu mai mult de 23 tone 1.500.000 1.600.000 7. Masa peste 23 tone, dar nu mai mult de 25 tone 1.600.000 2.000.000 8. Masa peste 25 tone 2.000.000 3.400.000

Tabel 3.7

Taxa asupra combinaţiilor de autovehicule transport marfă peste 12 tone

37

Page 38: Fisc Averii in Romania

Numărul axelor si masa totala maxima autorizata Taxa (lei) Vehicule cu sistem de suspensie pneumatica sau un echivalent recunoscut

Vehicule cu alt sistem de suspensie

II. Vehicule cu 2 + 2 axe 1. Masa peste 23 tone, dar nu mai mult de 25 tone 1.200.000 1.300.000 2. Masa peste 25 tone, dar nu mai mult de 26 tone 1.300.000 1.600.000 3. Masa peste 26 tone, dar nu mai mult de 28 tone 1.600.000 2.000.000 4. Masa peste 28 tone, dar nu mai mult de 29 tone 2.000.000 2.300.000 5. Masa peste 29 tone, dar nu mai mult de 31 tone 2.300.000 3.700.000 6. Masa peste 31 tone, dar nu mai mult de 33 tone 3.700.000 5.200.000 7. Masa peste 33 tone, dar nu mai mult de 36 tone 5.200.000 7.900.000 8. Masa peste 36 tone 5.200.000 7.900.000 III. Vehicule cu 2 + 3 axe 1. Masa peste 36 tone, dar nu mai mult de 38 tone 4.200.000 5.700.000 2. Masa peste 38 tone 5.700.000 8.000.000 IV. Vehicule cu 3 + 2 axe 1. Masa peste 36 tone, dar nu mai mult de 38 tone 3.500.000 5.000.000 2. Masa peste 38 tone, dar nu mai mult de 40 tone 5.000.000 7.000.000 3. Masa peste 40 tone 7.000.000 7.900.000 V. Vehicule cu 3 + 3 axe 1. Masa peste 36 tone, dar nu mai mult de 38 tone 2.800.000 3.100.000 2. Masa peste 38 tone, dar nu mai mult de 40 tone 3.100.000 3.700.000 3. Masa peste 40 tone 3.700.000 7.500.000

În cazul unei remorci, al unei semiremorci sau rulote care nu face parte dintr-o combinaţie de autovehicule, taxa pe mijlocul de transport este egală cu suma corespunzătoare din tabel:

Tabel 3.8Taxa pe remorci şi semiremorci

Masa totala maxima autorizata Taxa (lei) a. Pana la 1 tona inclusiv 59.000 b. Peste 1 tona dar nu mai mult de 3 tone 194.000 c. Peste 3 tone dar nu mai mult de 5 tone 292.000 d. Peste 5 tone 370.000

În cazul mijloacelor de transport pe apă, taxa asupra mijlocului de transport este egală cu suma din tabelul următor:

Tabel 3.9Taxa asupra mijloacelor de transport pe apă

Mijlocul de transport pe apa Taxa (lei) 1. Luntre, bărci fără motor, scutere de apa, folosite pentru uz si agrement 100.000

38

Page 39: Fisc Averii in Romania

personal 2. Bărci fără motor, folosite in alte scopuri 300.000 3. Bărci cu motor 600.000 4. Bacuri, poduri plutitoare 5.000.000 5. Şalupe 3.000.000 6. Iahturi 15.000.000 7. Remorchere si împingătoare a) Pana la 500 CP inclusiv 3.000.000 b) Peste 500 CP dar nu peste 2.000 CP 5.000.000 c) Peste 2.000 CP dar nu peste 4.000 CP 8.000.000 d) Peste 4.000 CP 12.000.000 8. Vapoare – pentru fiecare 1.000 tdw sau fracţiune din acesta 1.000.000 9. Ceamuri, şlepuri şi barje fluviale: a) Cu capacitatea de încărcare pana la 1.500 tone inclusiv 1.000.000 b) Cu capacitatea de încărcare de peste 1.500 tone dar nu peste 3.000 tone 1.500.000 c) Cu capacitatea de încărcare de peste 3.000 tone 2.500.000

Impunerea se face de către organul fiscal teritorial pe bază de declaraţie depusă de contribuabili în cel mult 30 de zile de la data dobândirii mijlocului de transport. Taxa se datorează începând cu data de întâi a lunii în care mijlocul de transport a fost dobândit. Vărsarea acesteia se face trimestrial până la inclusiv 15 martie, iunie, septembrie şi noiembrie. Pentru plata cu anticipaţie a taxei pentru întregul an, de către persoanele fizice, se acordă o bonificaţie de maxim 10%.

Scăderea taxei din debitul contribuabilului se face în cazul înstrăinării şi radierii din evidenţele organelor de poliţie, cu data de întâi a lunii următoare.

În toate cazurile neplata impozitului atrage sancţiuni: pentru întârzieri se aplică majorări pe fiecare zi întârziere, iar pentru sustragere de la plată se aplică amenzi.

3.2. IMPOZITELE PE TRANSFERUL DE AVERE

La aceste impozite, obiectul impunerii îl constituie trecerea dreptului de proprietate asupra unor bunuri de la o persoană la alta. Transferul poate fi cu titlul gratuit sau cu titlul oneros. Plata impozitului se face prin aplicare de timbru fiscal.

3.2.1. Impozitul pe transferul de avere cu titlul gratuit

Fac parte din această categorie impozitele instituite asupra dreptului de succesiune şi asupra donaţiilor (transfer între vii), având regim fiscal asemănător.

Baza de calcul a impozitului este valoarea succesiunii, respectiv a averii donate.Cotele de impozit sunt progresive, diferenţiate în funcţie de valoarea patrimoniului

transferat, de gradul de rudenie dintre persoane şi momentul transferului. Există, prin urmare, situaţii diferite.

În România, regimul fiscal al transferului gratuit de avere este reglementat prin O.G. nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială. Plătitorii de taxă sunt persoanele fizice care solicită autentificarea actelor de drepturi succesorale şi de donaţii.

Impozitul (taxa) se stabileşte pe întreaga materie succesorală (din care se scade pasivul succesoral dovedit prin înscrisuri), în cote progresive, astfel:

Tabel 3.10

39

Page 40: Fisc Averii in Romania

Taxa pe transferul de avere cu titlu gratuita) până la 10.000.000 lei 3%, dar nu mai puţin de 10.000 lei pentru fiecare moştenitor

b) de la 10.000.001 lei la 50.000.000 lei

300.000 lei + 2% pentru suma care depăşeşte 10.000.000 lei

c) de la 50.000.001 lei la 100.000.000 lei

1.100.000 lei + 1% pentru suma care depăşeşte 50.000.000 lei

d) peste 100.000.001 lei 1.600.000 lei + 0,5% pentru suma care depăşeşte 100.000.000 lei.

Taxa asupra transferului gratuit de drept de proprietate (cesiune de drepturi de orice fel) se taxează, conform legislaţiei în vigoare, cu 0,5% din valoarea declarată de părţi, dar nu mai puţin de 25.000 lei.

Taxele de timbru pe succesiuni şi donaţii se varsă la bugetul de stat. Plata cade în sarcina succesorului (moştenitor), respectiv a donatarului (cel care primeşte donaţia).

3.2.2. Impozitul pe transferul de avere cu titlul oneros

Se instituie cu prilejul vânzării-cumpărării de bunuri mobile şi imobile. Cunoscute sunt impozitele pe circulaţia de bunuri imobile (case, terenuri), impozitele pe tranzacţii cu hârtii de valoare, impozitul pe tranzacţii la bursă, impozitul pe transferul bunurilor mobile.

Baza de impunere o constituie valoarea bunurilor care fac obiect al tranzacţiilor.Cotele de impozit sunt proporţionale sau progresive în funcţie de natura tranzacţiilor.Este impozit local şi se varsă de cumpărător. Sursa vărsămintelor este venitul

capitalizat în acest scop sau venitul pe titlurile negociate.În principiu, la tranzacţiile cu bunuri, oricare ar fi natura lor, regimul fiscal este

asemănător. Oricum, impozitele de acest fel nu sunt prea ridicate pentru a nu îngrădi libera circulaţie a averii şi pentru a nu deregla pieţele de tranzacţii. Caracteristice rămân impozitele pe tranzacţiile cu bunuri imobile. Sunt singurele care se practică în România.

La vânzările de imobile, obişnuit, se plăteşte impozit numit taxă de publicitate funciară.

Cotele de impozit sunt proporţionale, uneori descompuse după organul fiscal care încasează taxa (stat, cea mai mare parte, departamente, comune).

Baza de calcul este valoarea declarată (după certificatul de asigurare).În sistemul fiscal românesc, taxarea vânzărilor la imobile se face în funcţie de

valoarea declarată de părţi, dar nu mai mică decât valoarea construcţiilor şi a terenurilor ocupate de acestea, avută în vedere la stabilirea impozitelor aferente. Impunerea este progresivă (pe tranşe, dar cu cote procentuale descrescătoare), iar taxa aplicată este de timbru.

3.2.3. Impozitele asupra creşterii averii

Sunt considerate impozite excepţionale a căror obiect este majorarea valorii la unele bunuri într-o perioadă de timp fără să fi avut loc transformări intrinseci a acestora. Rezultatul deci, este o plusvaloare. Noţiunea fiscală de plusvaloare se sprijină pe constatarea unui câştig real sau contabil cu ocazia unor operaţiuni de cesiune sau de reevaluare a unui element primordial.

Organizarea fiscalităţii creşterii averii este dificilă. Din acest motiv nu se practică decât în ţările cu sisteme fiscale dezvoltate. În România nu se impozitează încă creşterea averii.

40

Page 41: Fisc Averii in Romania

3.2.4. Impozitul asupra plusvalorii imobiliare

Originea plusvalorii, în acest caz, este creşterea valorii bunului imobiliar de la data achiziţiei şi până la înstrăinare, fără ca proprietarul să fi acţionat în acest scop.

Baza de impunere, care este plusvaloarea imobiliară, este diferenţa dintre preţul de cesiune şi preţul de cumpărare la care se adaugă taxe şi unele cheltuieli făcute de proprietar.

Impozitul se calculează pe baza unor cote proporţionale şi se suportă de proprietar, care este subiect de impozit, în momentul vânzării.

Legislaţia cu caracter fiscal (s-a avut în vedere sistemul francez) face distincţie între plusvalori speculative şi plusvalori nespeculative, astfel:

la plusvalorile speculative caracteristicile sunt: profiturile trebuie să fie ocazionale şi să rezulte din cesiunea unui imobil achiziţionat cu titlul oneros cu mai mult de 2 ani în urmă (dar să nu depăşească 5 ani); profitul trebuie să pună în lumină natura sa speculativă (această natură este prezumată, contribuabilul având libertatea s-o conteste dacă poate); calculul plusvalorii speculative are la bază majorarea elementelor: cheltuielile de achiziţie se multiplică cu o cotă forfetară (de regulă 10%), preţul de revenire se multiplică cu cheltuielile de ocupare a terenului în cotă de 3% pentru fiecare an încheiat şi cu 5% pentru fiecare an suplimentar, începând cu al 5-lea.

la plusvalorile nespeculative, caracteristici: nu trebuie să se justifice cheltuielile efectuate pentru achiziţionarea terenului; preţul de achiziţie şi eventualele majorări se revizuiesc proporţional cu indicele creşterii preţurilor; profitul este firesc iar nu ocazional (este datorat eroziunii monetare - inflaţie); impozitul este mai redus (pentru a descuraja speculaţiile cu imobile).

3.2.5. Impozitul asupra plusvalorii mobiliare

Se aşează asupra sporului de valoare dobândit din cesiunea valorilor mobiliare. Cotele de impozit sunt proporţionale. Se practică un nivel impozabil. Reţinerea este la sursă (întreprinderea plătitoare de venituri financiare) sau prin vărsământ direct, după caz.

La tranzacţiile la bursă, interes prezintă plusvaloarea speculativă. Profitul obţinut din speculaţii se impune în una din variantele:

dacă plusvaloarea obţinută este mai mare decât suma veniturilor din alte surse ale speculatorului, atunci impunerea este pe venitul global, în sistemul progresiv;

dacă plusvaloarea obţinută este mai mică comparativ cu totalul veniturilor din alte surse, se practică impunerea forfetară la profitul speculativ, în cotă proporţională.

În România a fost introdus impozitul pe plusvaloarea mobiliară pentru persoanele fizice, ca impozit final, nesupus globalizării, din 1 ianuarie 2004, conform prevederilor Codului Fiscal. Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra câştigului (plusvalorii) din transferul titlurilor de valoare , se reţine la sursă şi se achită bugetului de stat până la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare.

3.3. STUDIU DE CAZ

Anghel Constantin deţine în proprietate o locuinţă de domiciliu în mediul urban cu o suprafaţă de 75 m2. Locuinţa se situează în localitate cu rangul II – Deva - , zona B – str. Zamfirescu - , într-un bloc de apartamente cu patru etaje construit din cărămidă arsă, cu instalaţii electrice, apă, canalizare şi încălzire. Mai deţine în proprietate o garsonieră, situată în aceeaşi localitate, zona A, cu o suprafaţă de 56 m2, în care-şi desfăşoară activitatea independentă în calitate de expert contabil, şi un apartament în zona C, cu o suprafaţă de 84

41

Page 42: Fisc Averii in Romania

m2, închiriat unei terţe persoane. Toate cele trei clădiri se află în imobile cu mai mult de 8 apartamente. La 20 martie 2004 intră în proprietatea unei clădiri de 310 m2, din cărămidă arsă, cu instalaţii de apa, canalizare, electrice, în mediu rural, localitate de rang V, zona A, printr-o moştenire. Clădirea este evaluată la 865.000.000 lei. Din suprafaţa integrală a clădirii 10% o constituie un pod nelocuit, iar 10% un demisol. Apartamentul de domiciliu şi clădirea dobândită au fost finalizate între anii 1951 şi 1978, iar garsoniera şi apartamentul închiriat au fost finalizate după anul 1980.

Anghel Constantin mai deţine în proprietate un autoturism cu o capacitate cilindrică de 2.100 cmc, teren intravilan cu construcţii, dobândit odată cu construcţia în mediu rural, cu suprafaţa de 0,2 ha şi teren agricol, suprafaţa deţinută fiind de 8 ha situată în localitate de rang V, astfel:

0,5 ha intravilan, zona II, ;7,5 ha extravilan

I. Calculul impozitului datorat pentru clădiri şi termenele scadente se face astfel:Pentru locuinţa de domiciliu:

S= 75 m2

Ns = 5.300.000leic = 1,15-0,10 = 1,05

Vi = S · Ns · c = 75 · 5300000 · 1,05 = 417.375.000 leiclădire finalizată înainte de 1978, deci

Vi = Vi – Vi · 5% = 417.375.000 – 20.868.750 = 396.506.250 lei

Impozit anual datorat

I = Vi 0,2% = 396.506.250 0,2% = 793.015 lei

Pentru garsonieră :

S= 56 m2

Ns = 5.300.000leic = 1,20-0,10 = 1,10

Vi = S · Ns · c = 56 · 5300000 · 1,10 = 326.480.000 leiclădire finalizată înainte de 1978, deci

Vi = Vi – Vi · 5% = 326.480.000 – 16.324.000 = 310.156.000 lei

Impozit anual datorat, ţinând seama că este a doua locuinţă, şi nu este obiectul unui contract de închiriere (impozitul se majorează în acest caz cu 15%):

I = Vi 0,2% 1,15 = 310.156.000 0,2% 1,15 = 713.359 lei

Pentru locuinţa închiriată :

S= 84 m2

Ns = 5.300.000leic = 1,10-0,10 = 1,00

Vi = S · Ns · c = 84 · 5300000 · 1,00 = 445.200.000 leiclădire finalizată înainte de 1978, deci

Vi = Vi – Vi · 5% = 445.200.000 – 22.260.000 = 422.940.000 lei

42

Page 43: Fisc Averii in Romania

Impozit anual datorat, ţinând seama că este a treia locuinţă, dar este obiectul unui contract de închiriere (impozitul se majorează în acest caz cu 15%):

I = Vi 0,2% 1,15 = 422.940.000 0,2% = 845.880 lei

Pentru locuinţa achiziţionată în cursul anului:

S1= 310 m2 – 310 · 20%= 310m2 – 62m2 = 248m2

pentru demisol:S2 = 10% · 310 m2 = 31 m2

Ns1 = 5.300.000Ns2 = 5.300.000 · 75% = 3.975.000lei

pentru pod:S3 = 10% · 310 m2 = 31 m2

Ns1 = 5.300.000Ns3 = 5.300.000 · 50% = 2.650.000lei

c = 1,05Vi = S1 · Ns1 · c + S2 · Ns2 · c = 248 · 5.300.000 · 1,05 + 31 · 3.975.000 · 1,05 + 31

· 2.650.000 · 1,05 = 1.595.763.750 lei

clădire finalizată înainte de 1978, deci

Vi = Vi – Vi · 5% = 1.595.763.750 – 79.788.188 = 1.515.975.562 lei

Impozit anual datorat, având în vedere că este a treia clădire de locuinţă, pe care o deţine, în afara celei de domiciliu, şi nu este închiriată:

I = Vi 0,1% 1,75 = 1.515.975.562 0,1% 1,75 = 2.652.957 lei

Impozit datorat pentru perioada de deţinere

I = 2.652.957 9/12 = 1.989.718 lei

Impozit datorat pentru clădiri în anul fiscal 2004:

I = 793.015 + 713.359 + 845.880 + 1.989.718 = 4.341.972 lei

Termene de plată

15 martie I = (793.015 + 713.359 + 845.880)/4 = 588.064 lei

15 iunie I = (793.015 + 713.359 + 845.880)/4 + 1.989.718/3 = 1.251.303 lei

15 septembrie I = (793.015 + 713.359 + 845.880)/4 + 1.989.718/3 = 1.251.303 lei

15 noiembrie I = (793.015 + 713.359 + 845.880)/4 + 1.989.718/3 = 1.251.303 lei

43

Page 44: Fisc Averii in Romania

II. Impozitul pe teren se determină astfel:Pentru terenul cu construcţii, dobândit la 20 martie 2004, impozitul aferent perioadei

de deţinere se determină:

Ian = 0,2ha 10.000m2/ha 400lei/m2 =2.000m2 400lei/m2 = 800.000 leiI1 = 800.000 9/12 = 600.000 lei

Pentru terenul intravilan, utilizat ca grădină (încadrat la teren agricol):

I2 = S · V · c = 0,5 10.000 12 1,00 = 60.000 lei

Pentru terenul extravilan:

I3 = 7,5ha 10.000lei/ha = 75.000 lei

Total impozit pe teren:

I = I1 + I2 + I3 = 600.000 + 60.000 + 75.000 = 735.000 lei

Termene de plată:

15 martie I = (60.000 + 75.000)/4 = 33.750 lei

15 iunie I = (60.000 + 75.000)/4 + 600.000/3 = 233.750 lei

15 septembrie I = (60.000 + 75.000)/4 + 600.000/3 = 233.750 lei

15 noiembrie I = (60.000 + 75.000)/4 + 600.000/3 = 233.750 lei

III. Impozitul asupra mijloacelor de transport:Calculul puterii motorului în funcţie de unitatea de impunere:

Cota fixă de impozit pentru autoturisme cu capacitate cilindrică de peste 2000cmc

If = 72.000lei

Taxa anuală:

Tan = p · If = 5 72.000 = 360.000 lei/an

Termene de plată şi sumele aferente:15 martie I = 360.000/4 = 90.000 lei

15 iunie I = 360.000/4 = 90.000 lei

15 septembrie I = 360.000/4 = 90.000 lei

15 noiembrie I = 360.000/4 = 90.000 lei

44

Page 45: Fisc Averii in Romania

IV Taxa asupra transferului de avere :În ce priveşte taxa asupra transferului de avere, în cazul lui Anghel Constantin

transferul are loc cu titlu gratuit, iar datele se prezintă astfel :Valoarea patrimoniului lăsat moştenire este de 865.000.000 lei. Există un singur succesor.

Pentru autentificarea actului de cesiune de drepturi succesorale, taxa de timbru are nivelul:

T = 1.600.000 + (865.000.000 – 100.000.000) 0,5% == 1.600.000 + 3.825.000 = 5.425.000 lei

Pentru impozitele locale, declaraţiile de impunere se întocmesc de către contribuabil şi se depun la primării, până la data de 15 ianuarie exerciţiu financiar în curs16.

Interesant ar fi de determinat presiunea fiscală exercitată de impozitele şi taxele datorate de Anghel Constantin Bugetului de Stat şi Bugetului Local. Cantitativ, presiunea fiscală se exprimă ca o relaţie între prelevarea fiscală suportată de colectivitate (poate fi şi persoană ori grup social) şi venitul de care acesta dispune:

În cazul de faţă, dispunem de următoarele date :Venitul net real de care dispune Anghel Constantin este format din:

74.386.800 + 3.600.000 (cheltuieli profesionale calculate) = 77.986.800 lei din salarii;

55.556.984 lei din activităţi independente;48.000.000 lei din chirii;20.000.000 lei din dobânzi;2.781.000 lei venituri agricole

Impozitele achitate în cursul anului 2004 sau pentru acesta sunt:impozit pe venitul global 26.923.600 lei:impozit pe veniturile din dobânzi 200.000 lei;impozit pe venitul agricol 417.150 lei;impozit pe clădiri 4.341.972 lei;impozit pe teren 735.000 lei;taxa auto 360.000 lei;taxa de timbru 5.425.000 lei.

Faţă de media ratei de presiune fiscală din ultimii ani din România, putem aprecia că Anghel Constantin suportă o presiune fiscală lejeră. Această presiune fiscală, însă, reflectă doar ponderea fiscalităţii centrale şi locale în veniturile subiectului, şi nu conţine presiunea exercitată de contribuţiile sociale, care la nivelul individului, ca şi la nivelul societăţilor de capital, este rificată.

16 Modele de declaraţii pentru impozitele locale sunt redate în Anexele 7,8 şi 9

45

Page 46: Fisc Averii in Romania

CONCLUZII

Orice persoană fizică ce obţine un venit, adică de când intră pe piaţa muncii sau a serviciilor, sau de când devine major, şi titular de drepturi şi obligaţii derivate din dreptul civil, este supusă la două categorii de impozite:

impozite pe avere;impozite pe venit.

În urma analizării detaliate a celor două categorii de impozite, se pot constata următoarele:

ponderea cea mai mare în veniturile persoanelor fizice o au impozitele pe venit, în principal din cauza comodităţii în aşezarea lor, siguranţei şi randamentului fiscal ridicat pe care aceste impozite îl au pentru stat. Ele, în fapt, sunt cele care contribuie la formarea resurselor financiare centrale.

impozitele pe avere au pierdut din importanţa şi ponderea pe care o aveau în trecut în formarea resurselor statului, ele fiind prelevate în prezent în folosul comunităţilor locale.

La rândul lor, impozitele la care este supusă persoana fizică se pot încadra astfel:impozitul pe venit este un impozit personal;impozitul pe avere este un impozit real.

Evaluarea materiei impozabile în cazul persoanelor fizice se realizează pe baza declaraţiilor unei terţe persoane (angajatorul care întocmeşte fişa fiscală pentru fiecare salariat şi declară lunar impozitele pe salarii, banca declară lunar dobânzile achitate şi impozitl pe dobânzi reţinut în favoarea statului), pe baza declaraţiei contribuabililor (pentru veniturile obţinute din activităţi independente, chirii şi venituri agricole), şi o evaluare indirectă pe baza indiciilor exterioare ale obiectului impozabil, în cazul impozitelor pe avere.

Impozitarea persoanelor fizice în România a devenit laborioasă, în special după adoptarea impozitării venitului global, ceea ce va impune, în curând formarea unor consilier fiscali specializaţi pe fiscalitatea individului şi va presupune, în acelaşi timp, majorarea, pentru individ, a costurilor impunerii.

În acelaşi sens, cotele de impunere destul de ridicate utilizate în ţara noastră, aplicate la modelul venitului global, favorizează orientarea persoanelor fizice către zona „gri” a pieţei muncii, şi căutarea de subtrefugii pentru evitarea impunerii excesive a averii, şi în specail a transferului de avere.

46


Recommended