Fisa Igiena

Date post:21-Dec-2015
Category:
View:106 times
Download:2 times
Share this document with a friend
Description:
fisa igiena
Transcript:

3.1. JURNAL DE PRACTIC

Clasa :__________________

Elev:_____________________________________

Perioada:___________________

Locaie (Agent economic i departament): _________________________________

Modul: IGIENA, SECURITATEA MUNCII I PROTECIA MEDIULUI

Tema/ Teme: Aplic msuri de protecie a mediului

n jurnalul de practic, elevul va completa urmtoarele informaii:

1. Care sunt principalele activiti relevante pentru modulul de practic pe

care le-ai observat sau le-ai desfurat ?

Activiti observateActiviti desfurate

2. Ce ai nvat s faci pentru atingerea competenelor?

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

3. Care au fost activitile practice care v-au plcut? Motivai.

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

4. Ce activiti practice nu v-au plcut? Motivai.

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________3.9. Miniproiectul

Msuri de protecie a mediului

Realizai un miniproiect cu tema: Msuri de protecie a mediului, organizai n echipe formate din 2- 3 elevi.

Pentru realizarea cerinei formulate avei de ndeplinit urmtoarele sarcini de lucru:

Identificai sursele de poluare de la locul de munc i din vecintatea acestuia;

Stabilii mijloacele pentru ndeprtarea surselor de poluare i a efectelor;

Evaluai activitatea echipelor privind protecia mediului;

Pe baza urmtoarei fie autoevaluai-va miniproiectul i munca desfurat pentru realizarea acestuia.

Fi de autoevaluare a proiectului

Organizarea propriei nvri

Am identificat scopurile; Mi-am definit sarcinile de lucru;

Documentarea practic

Am efectuat investigaii pentru realizarea proiectului;

Am analizat situaia real la locul de munc;

Am solicitat clarificri din partea maistrului instructor/ tutorelui de practic;

Am determinat realizarea eficient a proiectului n echip

Am sugerat msuri optime pentru protejarea mediului;

M-am oferit voluntar cnd trebuia ndeplinit o sarcin;

ncurajarea spiritului de echip

Am ncurajat manifestarea originalitii, opiniei personale;

Mi-am susinut punctele de vedere i opiniile ntr-un mod personal;

Rezolvarea problemelor

Am cutat soluii alternative; Am ajutat echipa s ia decizii corecte.

Observaii ale profesorului de specialitate/ sau tutorelui de practic: ________

FISA DE DOCUMENTARE

Masuri de protectie a mediului Realitatile zilelor noastre arata ca secolul XXX este perioada celor mai mari descoperiri si transformari ale civilizatiei omenesti, dar si cele mai complexe si uneori nebanuite efecte asupra vietii.

Pna nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile omenirii. n prezent, ca urmare a exploziei demografice si a dezvoltarii fara precedent a tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie prima si energie pentru productia de bunuri a crescut mult, iar exploatarea intensa a resurselor pamntului releva, tot mai evident, un dezechilibru ecologic.

Perfectionarea si modernizarea proceselor tehnologice, utiliznd cele mai noi cuceriri stiintifice, au redus mult consumurile specifice de materii prime, dar nu si pe cele energetice. Ca urmare a industrializarii si cresterii productiei de bunuri au sporit mult materialele ce afecteaza mediul ambiant.

Tot mai des, o parte din materiile prime intermediare sau finale, produse deosebit de complexe, se regasesc n aer, apa si n sol. Ploile acide sunt tot mai dese, ca urmare a prezentei dioxidului de sulf din aer, datorita dezvoltarii proceselor termice si a utilizarii unor combustibili inferiori; sunt evacuate n atmosfera importante cantitati de oxizi de azot, de carbon, negru de fum, saruri si oxizi ai metalelor, antrenate de gazele de ardere, produse cu efecte daunatoare asupra vegetatiei, n general, si direct sau indirect asupra omului.

La acest nceput de mileniu, lumea se afla n efervescenta. Schimbarile care au avut loc si vor avea loc, creeaza, ntr-o viziune optimista, sperante si pentru remedierea fie si treptata a mediului nconjurator. n tumultul generalizat al schimbarilor, trebuie sa tragem nca un semnal de alarma legat de mediul nconjurator si de supravietuirea omului si a existentei vietii pe Terra.

"Mediul natural", adica aerul, oceanele, marile, lacurile, apele curgatoare, solul si subsolul si formele de viata pe care aceste ecosisteme le creeaza si le sustin este imaginea cea mai comuna pe care omul obisnuit si-o face atunci cnd vorbeste despre mediul nconjurator.

O padure, un lac, de exemplu, formeaza fiecare n parte un "ecosistem" care se interconditioneaza reciproc si se readapteaza continuu n cautarea unui anumit echilibru. Totalitatea factorilor naturali, determina conditiile de viata pentru regnurile vegetale, animale si pentru exponentul sau rational - omul, reprezentnd mediul natural. n mediul natural distingem componente fizice naturale - elemente abiotice: aer, apa, substrat geologic, relief, sol.

Componentele biotice reprezinta viata, organismele ce le dezvolta pe fundalul sportului ecologic. Ele apar sub forma vegetatiei si animalelor depinznd att de factori terestri, ct si cosmici (radiatia solara de exemplu) ceea ce ne ajuta sa ntelegem implicatiile care pot urma unor modificari fie terestre, fie cosmice, sau ambele n acelas timp.

Mediul nconjurator apare ca o realitate pluridimensionala care include nu numai mediul natural, dar si activitatea si creatiile omului, acesta ocupnd o dubla pozitie: de "component" al mediului si de "consumator", de beneficiar al mediului.

Conceptul actual de "mediu nconjurator" are un caracter dinamic, care cauta sa cunoasca, sa analizeze si sa urmareasca functionarea sistemelor protejate n toata complexitatea lor.

Prin "resurse naturale" se ntelege: totalitatea elementelor naturale ale mediului nconjurator ce pot fi folosite n activitatea umana:

" resurse neregenerabile - minerale si combustibili fosili;

" resurse regenerabile - apa, aer, sol, flora, fauna salbatica;

" resurse permanente - energie solara, eoliana, geotermala si a valurilor.

n ntreaga activitate a mediului nconjurator se urmareste nu numai folosirea rationala a tuturor aceste resurse, ci si corelarea activitatii de sistematizare a teritoriului si localitatilor cu masuri de protejare a factorilor naturali, adoptarea de tehnologii de productie cat mai putin poluante si echiparea instalatiilor tehnologice si a mijloacelor de transport generatoare de poluanti cu dispozitive si instalatii care sa previna efectele daunatoare asupra mediului nconjurator, recuperarea si valorificarea optima a substantelor reziduale utilizabile.

Astfel notiunea de "mediu nconjurator" cuprinde de fapt, toate activitatile umane n relatia om-natura, n cadrul planetei Terra.

Cnd se vorbeste de progres sau de saracie, se vorbeste de fapt, n termenii cei mai globali, de mediul nconjurator care caracterizeaza planeta noastra la un moment dat, caci ntre toate acestea si poluarea, degradarea apei si a aerului, amenintarea paturii de ozon, desertificarea, deseurile toxice si radioactive si multe altele, exista o strnsa interdependenta.

n toate civilizatiile care s.au dezvoltat pna n secolul al XVII-lea, de natura predominant agricola,"pamntul era baza economiei, vietii, culturii, structurii familiei si politicii", viata era organizata n jurul satului, economia era descentralizata, astfel ca fiecare comunitate producea aproape tot ce i era necesar. Energia chieltuita corespundea n esenta lucrului fortei musculare, umana sau animala, rezervelor de energie solara nmagazinata n paduri, utilizarii fortei hidrauliuce a rurilor sau mareelor, fortei eoliene.

Natura reusea pna la urma sa refaca padurile taiate, vntul care unfla velele, rurile care puneau n miscare rotile, deci sursele de energie utilizate de civilizatiile agricole erau regenerabile.

Odata cu sporirea populatiei globului, ce a decurs paralel cu perfectionarea organizarii sociale si, n special odata cu dezvoltarea industriei, a transporturilor mecanizate din ultimele doua secole, ncercarea omului de a domina n lupta aspra cu natura, de a-i smulge lacom bogatiile ascunse, ncepe sa aiba tot mai mult succes. Peste un miliard si jumatate din populatia actuala a Terrei apartine civilizatiei industriale.

Industrialismul a fost mai mult dect cosuri de fabrica si linii de asamblare. A fost un sistem social multilateral si bogat care a influentat fiecare aspect al vietii omenesti. Cresterea economica, enorm accelerata, se bazeaza n majoritate nu pe surse regenerabile de energie, ci pe energia cheltuita prin folosirea combustibililor fosili, neregenerabili: carbuni, titei, gaze naturale.

Alvin Toffler observa cu sarcasm: "Pentru prima data o civilizatie consuma din capitalul naturii, n loc sa tra