Finisarea Finala Si Ambalarea Produselor Confectionate1

AUXILIAR CURRICULARCLASA a XI -a

FINISAREA FINALĂ ȘI AMBALAREA PRODUSELOR CONFECŢIONATE

DOMENIU: INDUSTRIE TEXTILĂ ȘI PIELĂRIENIVEL: 2CALIFICARE: CONFECŢIONER PRODUSE TEXTILE

Martie 2009

CUPRINS

GHID DE PRACTICĂ PENTRU ELEVIIntroducere Pag. 4Informaţii despre specificul agenţilor economici Pag. 6Departamentele în care se poate efectua practica Pag.11Descrierea locaţiei unde îşi desfăşoară activitatea agentul economicInformaţii privind plata şi obligaţiile sociale conform convenţiei cadru semnate

Pag.12

Facilităţi pe care le oferă agentul economic elevilor aflaţi în practică Pag.13Obligaţiile elevului practicant faţă de agentul economic Pag.14Modalitatea de organizare a practicii Pag.15Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitatea muncii

Pag.16

Instrumentele de lucru ale elevului necesare desfăşurării practice Pag.21 Jurnal de practică al elevului Pag.21 Fişe de observaţie Pag.22Fişe de lucru Pag.25Fişe tehnologice Pag.30Studii de caz Pag.30,33Proiectul Pag.35Portofoliul de practică Pag.37Organizarea evaluării Pag.38Îndrumări privind modalităţi de evaluare Pag.38Fişe de autoevaluare Pag.47Anexe Pag.51Glosar de termeni Pag.51Maşini de cusut pentru finisarea produselor şi tipul de cusatură realizată Pag.53Maşina de cusut butoniere Pag.55Maşina de cusut nasturi Pag.62Maşina de cusut cheiţe Pag.69Tratament umidotermic Pag.72Parametrii tratamentului umidotermic Pag.74Maşini şi utilaje utilizate la tratamentul umidotermic Pag.75Ambalarea produselor confecţionate Pag.76Convenţie cadru Pag.79Bibliografia Pag.86

Modulul 5 Finisarea finală si ambalarea produselor confecţionate

INTRODUCERE

Auxiliarul curricular pentru modulul Finisarea finală şi ambalarea produselor

confecţionate este destinat elevilor clasei a XI, an de completare, calificarea Confecţioner

produse textile, nivelul 2 de calificare, precum şi profesorilor implicaţi în pregătirea acestora.

Modulul se studiază pe parcursul a 2 săptămâni, într-un număr de 60 de ore.

În acest modul au fost agregate competenţe din unitatea de competenţă specifică 15:

finisarea finală şi ambalarea produselor confecţionate. Auxiliarul curricular a fost elaborat pe

baza acestei unităţi de competenţă, ţinând cont de conţinuturile tematice din programa

şcolară.

Acest ghid de practică la agentul economic este un material auxiliar de lucru care vine

în ajutorul elevului, stimulând creativitatea şi originalitatea acestuia.

Răsfoind acest ghid veţi descoperi:

specificul agenţilor economici la care se desfăşoară stagiul de practică

norme de sănătate şi securitate în muncă specifice domeniului de activitate în care

elevul urmează să-şi desfăşoare stagiul de practică

echipamentul de protecţie a muncii

regulamentul de ordine interioară al partenerului de practică

instrumente de lucru ale elevului necesare desfăşurării practicii (jurnal/caiet de

practică al elevului, fişe de observaţie, fişe tehnologice, studii de caz,

proiect/miniproiect, portofoliul de practică)


Formarea competenţelor cuprinse în modul se pot realiza prin utilizarea celor mai

adecvate metode de predare-învăţare, în care activitatea didactică este centrată pe elev.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţa tehnica

specializată 15: ”finisarea finală şi ambalarea produselor textile” din Standardul de pregătire

profesională în conformitate cu condiţiile de aplicabilitate.

După parcurgerea acestei unitaţi de competenţă elevii vor fi capabili să:

identifice maşinile în functie de tipul cusăturilor executate

execute butonierele, cheiţele şi coaserea nasturilor unui produs

regleze parametrii de coasere

identifice utilajele pentru tratamente umidotermice finale

stabilească parametrii de utilizare, în funcţie de caracteristicile materialului

realizeze finisarea umidotermică a unui produs confecţionat

identifice tipurile de materiale şi ambalaje utilizate în confecţii

descrie operaţiile de ambalare pentru produse confecţionate

ambaleze un produs de îmbrăcăminte.

Se pot utiliza metodele clasice de evaluare cât şi metodele alternative de evaluare:

observare sistemică, investigaţia, proiectul, portofoliul elevului, autoevaluarea.

Activităţile şi exerciţiile propuse spre rezolvare urmăresc atingerea criteriilor de

performanţă în condiţiile de aplicabilitate descrise în Standardul de Pregătire Profesională şi

în Curriculum.


Specificul agenţilor economici la care se desfăşoară stagiul de practică

Efectuarea stagiului de pregătire practică al elevilor din învăţământul profesional si tehnic se va desfăsura în baza Convenţiei cadru încheiate între unitatea de învăţământ şi întreprinderea/instituţia publică parteneră (anexa 1).

Agenţul economic (lat.”agens“ si fr.”agent”) reprezintă veriga autonomă a industriei, organizată ca regie autonomă, ca societate comercială sau altă formă, care dispune de un patrimoniu corespunzător pentru desfaşurarea de activităţi productive, în cadrul sistemului integrat al relatiilor de piaţă, cu scopul asigurării unui anumit grad de profitabilitate a capitalului investit.Agentul economic la care elevii îşi desfăşoară stagiul de practică are ca obiect de activitate producerea şi comercializarea confecţiilor pentru femei, barbaţi şi copii.

Organizarea procesului de producţieOrganizarea producţiei reprezintă ansamblu de măsuri, metode, forme şi mijloace

cu caracter economic şi tehnico-organizatoric care se referă la o astfel de alegere, asigurare şi coordonare a mijloacelor de producţie şi a forţei de muncă, încât folosirea lor să aibă eficienţă maximă.

Nivelul maxim de eficienţă se obţine printr-o fundamentare ştiinţifică adecvată a deciziilor luate.

Organizarea ştiinţifică a procesului de producţie trebuie să asigure prin metode şi tehnici de organizare folosite respectarea unor principii de organizare de bază׃

- proporţionalitatea,- ritmicitatea,- paralelismul,- linia dreaptă,- continuitatea.


Tipul de producţie se caracterizează prin nomenclatura producţiei fabricate, volumul producţiei, gradul de specializare a utilajelor, amplasarea utilajelor, respectabilitatea fabricaţiei, ritmicitatea producţiei, durata ciclului de producţie.

PROCES DE PRODUCŢIE IN CONFECŢII

ETAPE OPERAŢII DEFINIŢIE SCOP UTILAJE FOLOSITE

RE

CE

PŢI

A Ş

I DE

PO

ZITA

RE

A M

ATE

RIA

LELO

R Recepţia cantitativă

Constă în verificarea materialelor cu privire la numărul de baloţi,lungimea şi lăţimea materialului

Confruntarearezultatelor verificării cu documentele de livrare

Mese de control, rampe de control,derulator de baloturi, aparate de metrat, maşini de metrat

Recepţia calitativă

Constă în controlul materialelor în vederea evidenţierii eventualelor defecte şi efectuarea unor analize de laborator

Verificarea aspectului şi parametrilor fizico-chimici ai materialelor precum şi înlăturarea defectelor

Lupa textilă, micrometrul textil, dinamometrul, flexometrul, penetrometrul

Depozitarea materialelor

Constă în înmagazinarea materialelor în încăperi speciale numite magazii de materii prime

Păstrarea materialelor până la transferul lor în secţiile de producţie

Cărucioare pentru transport

Modulul 5 Finisarea finală si ambalarea produselor confecţionateP

RE

GĂ

TIR

EA

MA

TER

IALE

LOR

PE

NTR

U C

RO

IT

Controlul, sortarea şi relaxarea materialelor

Constă în verificarea baloturilor de material din punct de vedere dimensional, gruparea baloturilor pe lăţimi şi odihna tricoturilor după călcare

Cunoaşterea dimensiunilor fiecărui balot de material destinat croirii, înlăturarea defectelor şi folosirea raţională a materialelor

Calculul loturilor

Constă în determinarea numărului de foi de material cu lungimea egală cu cea a foii şablonate rezultă dintr-un balot şi calcularea lungimii totale de material necesară formării şpanului

Repartizarea judicioasă a baloturilor de material pe şpanuri aşa încât să nu rezulte cupoane

Şablonarea materialelor

Constă în aşezarea şi conturarea şabloanelor pe suprafaţa materialului ce urmează a fi croit

Obţinerea foii şablonate şi stabilirea consumului de material

Mese de lucru, calculatoare

Şpănuirea materialelor

Constă în aşezarea materialului în straturi suprapuse cu lungimi şi lăţimi egale

Multiplicarea foii şablonate

Maşina de şpănuit, dispozitive de tăiat şi fixat şpanul

Modulul 5 Finisarea finală si ambalarea produselor confecţionateC

RO

IRE

A M

ATE

RIA

LELO

R

Secţionarea şpanului

Constă în tăierea în secţiuni mai mici a şpanului

Transportarea cu uşurinţă a şpanului la maşina de decupat

Maşini mobile de secţionat şpanul

Decuparea detaliilor

Constă în detaşarea prin tăiere a detaliilor conturate pe şpan

Obţinerea detaliior componente ale produsului de îmbrăcăminte

Maşina de decupat detalii

Controlul şi formarea pachetelor

Constă în rihtuirea detaliilor (verificarea şi corectarea contururilor şi dimensiunilor detaliilor)marcarea semnelor (însemnarea marginilor şi poziţiei unor detalii), numerotarea detaliilor şi formarea pachetelor (împachetarea tuturor detaliilor care au acelasi număr şi aparţin aceluiaşi produs)

Inlăturarea abaterilor de formă şi dimensiune a detaliilor, poziţionarea corectă a detaliilor,Uşurarea operaţiei de asamblare şi obţinerea unor produse de calitate

Maşini de rihtuit, aparat de lipit timbre autoadezive, maşini de numerotat, dispozitive de punctat

Modulul 5 Finisarea finală si ambalarea produselor confecţionateC

ON

FEC

ŢIO

NA

RE

A P

RO

DU

SE

LOR

Prelucrarea detaliilor

Constă în executarea operaţiilor de coasere şi tratare umidotermică pentru fiecare detaliu şi asamblarea detaliilor principale cu detaliile secundare ce-i aparţin

Obţinerea detaliilor principale confecţionate

Maşini de cusut, maşini de surfilat, prese pentru termolipit, maşini de călcat

Asamblarea detaliilor

Constă în îmbinarea prin coasere a detaliilor principale

Obţinerea produsului de îmbrăcăminte

Maşini de cusut simple sau specialemaşini de călcat, maşini pentru finisarea produselor (maşini de butoniere, maşini de cusut cheiţe, maşini de cusut nasturi)

FIN

ISA

RE

A P

RO

DU

SE

LOR

Curăţirea de aţe şi scame

Constă în îndepărtarea capetelor de fire şi a eventualelor scame existente pe produs

Definitivarea aspectului final al produsului

Călcarea finală

Constă în executarea unor lucrări de netezire fixare, aburire şi modelare a detaliilor ce compun produsul

Definitivarea formei, aspectului şi valorii estetice a produsului finit

Maşini de călcat, prese de călcat

Controlul tehnic de calitate

Constă în verificarea aspectului şi dimensiunilor produsului

Confruntarea rezultatelor verificării cu produsul etalon

Centimetru de croitorie, manechin


Ambalarea şi depozitarea produselor

Impachetarea produselor sau

aşezarea pe umeraşe şi

păstrarea lor în depozite

Păstrarea calităţii

produselor în timpul

transportului sau depozitării

Cărucioare, ştendere,

transportoare

DEPARTAMENTELE UNDE SE POATE DESFĂŞURA PRACTICA

SECŢIILE SOCIETĂŢII COMERCIALE

SECŢII DE BAZĂ

SECŢII AUXILIARE

SECŢII DE SERVIRE

PR

EG

ĂTI

TOA

RE

PR

LUC

RĂ

TOA

RE

MO

NTA

J-FI

NIS

AJ

PR

OB

E-ÎN

CE

RC

ĂR

I

RE

PAR

AŢI

I

ÎNTR

EŢI

NE

RE

EN

ER

GE

TIC

Ă

TRA

NS

PO

RT

AP

RO

VIZ

ION

AR

E

DE

PO

ZITA

RE


Descrierea locaţiei unde îşi desfăşoară activitatea agentul economic1

Plata si obligaţiile sociale

Stagiul de pregătire practică se efectuează:

- în cadrul unui contract de muncă,cei doi parteneri putând să beneficieze de prevederile legii

nr. 72/2007

- în cadrul unui contract de muncă

- în cadrul unui proiect finanţat prin Fondul Social European

- în cadrul proiectului ………………………….

În cazul angajării ulterioare, perioada stagiului nu va fi considerată ca vechime în

situaţia în care convenţia nu se derulează în cadrul unui contract de muncă.

Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practică care-l

primeste în stagiul de pregătire practică, cu excepţia situaţiei în care practicantul are statut de

angajat.

Partenerul de practică poate, totusi, acorda practicantului o indemnizaţie, gratificare,

primă sau avantaje în natură, precizate

la art. 8.

Partenerul de practică se angajează să achite integral cotizaţiile sociale conform

reglementărilor în vigoare.

(1)

1 Amplasarea in mediul urban Organizarea producţiei în flux, caracterizată prin specializarea locurilor de muncă în executarea

anumitor operaţii, necesitate de fabricarea unui produs, a unor piese sau a unui grup de produse sau

piese asemănătoare prin amplasarea locurilor de muncă în ordinea impusă de succesiunea executării

operaţiilor şi prin deplasarea produselor sau pieselor de la un loc de muncă la altul, cu mijloace

adecvate de transport; întregul proces de producţie desfăşurându-se sincronizat, pe baza unui model

unic de funcţionare, stabilit anterior.

Instalaţii de ventilare a aerului

Lucrul individual şi în grup

Locuri speciale pentru repaus in pauze

Iluminare naturală şi artificială


FACILITĂŢI PE CARE LE OFERĂ AGENTUL ECONOMIC ELEVILOR AFLAŢI ÎN PRACTICĂ

să deţină o dotare corespunzătoare - logistică, tehnică şi tehnologică - necesară

valorificării cunoştinţelor teoretice primite de practicant în cadrul procesului de

instruire;

să asigure o invăţare activă individuală si pe grupuri, bazată pe rezolvarea unei

sarcini concrete

să antreneze elevii la acţiunile de producţie în vederea formarii profesionale

să desfăşoare programul de activitate astfel încât să permită realizarea activităţii

de practică a elevilor în condiţii normale, fără a se depăşi ora 20,00.

să asigure documentele de evidenţă si control specifice meseriei

de a desemna persoanele care se ocupă de îndrumarea şi urmărirea activităţii de

practică a elevilor.

de a-l ajuta pe practicant să îşi urmărească programa analitică/portofoliul de

practică, punându-i la dispoziţie mijloacele necesare.

să instruiască practicantul cu privire la normele de protecţie a muncii şi de apărare

împotriva incendiilor, specifice activităţilor pe care le va desfăşura.


OBLIGAŢIILE ELEVULUI PRACTICANT FAŢĂ DE AGENTUL ECONOMIC

Practicantul are obligaţia, ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică, să

respecte programul de lucru stabilit si să execute activităţile solicitate de tutore după o

prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la volumul si

dificultatea acestora (conform Codului Muncii). În cazul nerespectării obligaţiilor se

aplică sancţiunile conform Regulamentului de organizare si funcţionare al unităţii de

învăţământ.

Pe durata stagiului de practică, practicantul respectă regulamentul de ordine interioară

al partenerului de practică. În cazul nerespectării acestui regulament, directorul

întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică), îsi rezervă

dreptul de a anula convenţia referitoare la pregătirea practică, după ce în prealabil a

înstiinţat directorul unităţii de învăţământ la care elevul (practicantul) este înscris ( Art.

263/1 si Art. 264/1 din Codul muncii).

Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate si sănătate în muncă pe

care si le-a însusit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea

stagiului de practică.

Practicantul se angajează să nu folosească, în nici un caz, informaţiile la care are

acces în timpul stagiului despre partenerul de practică sau clienţii săi, pentru a le

comunica unui terţ sau pentru a le publica, chiar după terminarea stagiului, decât cu

acordul respectivului partener de practică.


DEOSEBIRILE DE ORGANIZARE A PRACTICII COMASATE FAŢĂ DE PRACTICA CURENTĂ

PERIOADA ÎN CARE SE DESFĂŞOARĂ PRACTICA

Practica = activitatea desfăşurată de elevi, în conformitate cu planul de învăţământ,

care are drept scop verificarea aplicabilităţii cunoştinţelor teoretice însuşite de aceştia în

cadrul programului de instruire.

Practicantul = elevul care desfăşoară activităţi practice pentru consolidarea

cunoştinţelor teoretice şi pentru formarea abilităţilor, spre a le aplica în concordanţă cu

specializarea pentru care se instruieşte.

Practica comasată se poate efectua în totalitate la sfârşitul anului şcolar sau se poate

fragmenta la sfârşitul celor două semestre.

Activităţile de învăţare propuse pentru această perioadă vor urmări

formarea/consolidarea competenţelor descrise în standardul de pregătire profesională.

Practica comasată se poate desfăşura în atelierele şi laboratoarele tehnologice din

şcoală, dacă dotarea acestora este adecvată cerinţelor şi/sau la agenţi economici parteneri ai

şcolii.

Se recomandă ca acest tip de instruire să se efectueze cu precădere la agenţii

economici, cu care să se stabilească relaţii de parteneriat care să faciliteze în final şi

integrarea elevilor la terminarea şcolii.

Practica curentă se desfăşoară fie în atelierele şcoala fie la agenţii economici de

profil in timpul saptamanilor de curs, in scopul consolidării cunostinţelor teoretice din cadrul

modulului oferind posibilităţi pentru a dezvolta gândirea elevilor şi deprinderile lor de muncă

independentă.


RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SANATATE ŞI SECURITATE A MUNCII

INSTRUCTAJ GENERAL DE PROTECŢIE A MUNCIINorme de protecţie a muncii

Conform legii 319/2006, protecţia muncii constituie un ansamblu de activităţi

instituţionalizate, avand ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului

de muncă, apărarea vieţii, integrităţii corporale si sănătaţii salariaţilor si a altor personae

participante la procesul de muncă.

Normele de protecţie a muncii reprezintă un sistem de măsuri şi reguli aplicabile

tuturor participanţilor la procesul de muncă.

Normele de protecţie a muncii se aplică salariaţilor, elevilor, studenţilor in perioada

efectuării practicii profesionale.

Persoanele care desfaşoara astfel de activităţi sunt obligate:

Să-şi însuşeasca şi să respecte normele de protecţie a muncii specifice domeniului

in care îşi desfaşoară activitatea

Să aducă la cunostinţă conducatorului locului de muncă orice defecţiune tehnică

sau altă situaţie care constituie un pericol de accidentare sau imbolnavire

profesională

Să desfaşoare activitatea în aşa fel încât san nu se expună la pericol de

accidentare sau imbolnavire profesională atât ca persoana proprie, cât şi pe

celelalte persoane participante la procesul de muncă.

Să oprească lucrul la apariţia unui pericol iminent de producere a unui accident şi

să informeze de îndată conducatorul locului de muncă

Să respecte regulile proprii de protecţie a muncii, corespunzator condiţiilor in care

se desfaşoară activitatea la locul de muncă


În afara normelor generale, la fiecare loc de muncă, participanţii la procesul de muncă

sunt obligaţi să respecte norme specifice de securitate

a muncii.

După instruire, fiecare salariat, persoană

angajată, elev sau student aflaţi in perioada efectuării

practicii profesionale completează şi semnează o fişă

de protecţie a muncii ca în imaginea următoare:

Pentru a evita accidentele de muncă locurile

periculoase sunt marcate cu simboluri de avertizare. Se

prezintă mai jos spre exemplificare, câteva simboluri:


1.2 ECHIPAMENTUL DE LUCRU ŞI DE PROTECŢIE A MUNCII

Echipamentul individual de protecţie reprezintă mijloacele cu care este dotat fiecare

prticipant în procesul de muncă pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc.

Echipamentul de protecţie a muncii poate fi orice dispozitiv sau mijloc destinat purtării

de fiecare participant la procesul de muncă pentru a-l proteja împotriva unuia sau mai

multor factori de risc, de accidentare sau îmbolnăvire profesională.

Echipamentul individual de lucru reprezintă totalitatea mijloacelor individuale pe care

persoanele care participă la procesul de muncă le folosesc pentru protejarea

îmbrăcămintei şi încălţămintei împotriva uzurii şi murdăririi excesive.Acest echipament

nu îndeplineste funcţii de protecţie.

Factori de risc-factori (însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente) proprii

elementelor implicate în procesul de muncă şi care pot provoca accidente şi boli

profesionale.

Accidentele de muncă reprezintă vătămarea violentă a organismului precum şi

intoxicaţia acută profesională, care are loc în timpul procesului de muncă sau în timpul

indeplinirii îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă

de cel puţin 3 zile, invaliditate ori deces, precum şi accidentele suferite de elevi în

timpul efectuării practicii profesionale.

Bolile profesionale sunt afecţiunile care se produc ca urmare a exercitării unei meserii

sau profesii, cauzate de factori nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristicile locului

de muncă, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe în procesul de muncă,

precum şi afecţiunile suferite de elevi în timpul efectuării practicii profesionale.


În domeniul textile-pielărie, echipamentul individual de protecţie este compus din:

Halat confecţionat din ţesătură de bumbac, încheiat cu nasturi şi cordon, având

mânecile strânse cu nasturi sau elastic

Halat de protecţie

Basma, suficient de mare care să strângă integral părul

Încălţăminte comodă şi care să nu permită alunecarea.

PREZENTAREA REGULAMENTULUI DE ORDINE INTERIOARĂ A PARTENERULUI DE PRACTICĂ

CAPITOLUL III - NORME DE IGIENĂ SI DE SECURITATEA MUNCII

Art.21 (1) Fiecare salariat are obligaţia să asigure aplicarea măsurilor referitoare la

securitatea si sănătatea sa in munca, precum si a celorlalţi salariaţi.

(2) Pentru desfăşurarea activităţii în condiţii de securitate si sănătate, personalul are

următoarele obligaţii:

a. să îşi însuşească si să respecte normele si instrucţiunile de protecţia muncii si

măsurile de aplicare a acestora;

b. să desfăşoare activitatea în aşa fel încât să nu se expună la pericol de accidentare sau

îmbolnăvire profesională, atât persoana proprie cât si a colegilor;

c. să aducă la cunoştinţă conducătorilor orice defecţiune tehnică sau altă situaţie care

constituie un pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională;


d. să utilizeze corect echipamentele tehnice din dotarea instituţiei;

e. să nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrară a dispozitivelor

de securitate a echipamentelor tehnice;

(3) Pentru desfăşurarea activităţii în condiţii de securitate si sănătate, conducerea are

următoarele obligaţii:

a. să asigure si să controleze cunoaşterea si aplicarea de către toţi angajaţii a

prevederilor legale în domeniul protecţiei muncii;

b. să asigure cercetarea si evidenta accidentelor de muncă si a accidentelor uşoare

suferite de personal;

c. să asigure materialele igienico-sanitare specifice activităţii desfăşurate;

Art.22 (1) În caz de evenimente deosebite, de accidente la locul de muncă, fiecare salariat va

informa de urgentă administratorul companiei.

(2) Toate accidentele survenite în timpul serviciului mai ales cele cu consecinţe grave,

vor fi imediat aduse la cunoştinţa administratorului companiei.

(3) Aceleaşi reguli vor fi respectate si în cazul accidentelor survenite pe traseul

domiciliu - loc de muncă si invers.

Art.23 (1) Pentru a asigura securitatea la locul de muncă, salariaţii ________________ SRL

au următoarele obligaţii:

a. salariaţii răspund pentru respectarea normelor de igienă si de tehnica securităţii muncii

b. fumatul este permis numai în locurile special stabilite si semnalizate corespunzător,

fără a fi afectată buna desfăşurare a activităţii companiei;

c. se interzice păstrarea, distribuirea sau vânzarea de substanţe sau medicamente al

căror efect pot produce dereglări comportamentale, în incinta companiei sau in

mijloacele auto ale acesteia;

d. se interzice introducerea, distribuirea sau înlesnirea introducerii băuturilor alcoolice în

incinta companiei sau in mijloacele auto ale acesteia.


Exemplu:JURNAL DE PRACTICĂ

Elev:Perioada: Locaţie (Agent economic şi departament):Modul:Tema:Sarcina de lucru:

În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi observat sau le-aţi desfăşurat?

2. Ce lucruri noi aţi învăţat?

3. Care au fost evenimentele sau lucrurile care v-au plăcut? Motivaţi.

4. Ce lucruri/ evenimentele care nu v-au plăcut? Motivaţi.


COMPETENŢA: 15.1 Execută operaţii de coasere a butonierelor, cheiţelor nasturilor

FIŞA DE OBSERVARE 1

PROCESUL TEHNOLOGIC DE COASERE A BUTONIEREI SIMPLE

1. Supuneţi atenţiei unul din produsele vestimentare la care aţi executat butoniera simplă.

Observaţi cu atenţie procesul tehnologic de coasere a butonierei.

2. După încheierea activităţii de observare, completaşi fişa de mai jos:

Care sunt operaţiile pregătitoare ce au fost executate?

Ce dimensiuni ai parametrilor de coasere(lungimea, lăţimea, pasul) aţi stabilit?

Cum ati reglat parametrii de cosere?

Cum trebuie să arate produsul final?

Ce defecte de coasere pot apărea?

Ce remedieri putem folosi?

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică _______________________________________________________________________________________________


COMPETENŢA: 15.2 Execută operaţii de tratament umidotermic ale produselor confecţionate


TRATAMENTUL UMIDOTERMIC AL CONFECŢIILOR

Sunteţi la ora de instruire practică comasată,la agentul economic şi tutorele de

practică va repartizat la calcarea finală a produselor vestimentare realizate pe flux.

Observaţi cu atenţie maşinile şi utilajele pe care le-aţi folosit.

Sarcini de lucru:

1.Identificaţi în imaginile de mai jos utilajele pe care le-ţi folosit.

2.Precizaţi scopul operaţiilor efectuate de fiecare maşină sau utilaj folosit la călcarea finală.

După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos:

Care sunt operaţiile pregătitoare ce au fost executate?

Care sunt operaţiile tratamentului umidotermic pe care le-aţi efectuat?

Cum trebuie să arate produsul final?

Ce defecte ale produsului pot apărea la călcarea finală?

Ce remedieri putem folosi?



Competenţa 15.3 Ambalează produse confecţionate


În timpul orelor de desfăşurare a stagiului de practică la agentul economic observaţi cu

atenţie modul de ambalare a produsului vestimentar confecţionat:”cămaşa pentru bărbaţi”.

După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos:

Care sunt operaţiile

pregătitoare în

vederea ambalării

produsului?

Ce tipuri de

ambalaje şi

materiale auxiliare

aţi folosit?

Descrieţi operaţiile

de ambalare a

produsului

confecţionat.

Cum ar trebui să

arate produsul ?




FIŞA DE LUCRU 1 Lucraţi individual Timp de lucru: 30 min

Sarcini de lucru:

1. Precizaţi maşinile de cusut folosite la finisarea produselor.2. Identificaţi cusăturile din imaginile de mai jos:

3.Completaţi tabelul:

Maşina de cusut folosite la finisarea

produselorCusături Parametrii de

coasere

Reglarea parametrilor de

coasere

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


4. Pentru rezolvarea careului de mai jos folosiţi-vă de cunoştinţele dobândite

despre maşinile utilizate în confecţii, la finisarea finală a produselor.

Prin completarea careului, veţi descoperi pe verticala A-B numele

deschizăturii tivite pe margine, la lenjerie sau îmbrăcăminte, la care se încheie un

nasture.

A

123456789

B

1. Maşina care execută butoniera este maşina de cusut……………………….

2. Organ de lucru care prinde bucla formată de ac şi o împleteşte cu firul de la suveică.

3. Fixează materialul în timpul coaserii.

4. Fir folosit la coaserea butonierei întărite.

5. Cuţitul se allege în funcţie de …………………butonierei.

6. Poartă firul inferior şi il tensionează.

7. Organul cu ajutorul căruia se taie butoniera.

8. Folosite la coaserea butonierei.

9. Distanţa dintre două puncte de coasere.



FIŞA DE LUCRU 2 Lucraţi individual Timp de lucru: 30 min

1. Precizaţi maşinile şi utilajele folosite la operaliile de tratament umidotermic ale

produselor confecţionate.

2. Completaţi tabelul de mai jos:

Produsul vestimentar Operaţiile tratamentului

umidotermic

Parametrii tratamentului

umidotermic(temperatură,

presiune, timp)

Cămaşă pentru bărbaţi din

ţesătură de lână

Bluză pentru femei din

ţesătură de bumbac

4. Pentru rezolvarea careului de mai jos folosiţi-vă de cunoştinţele dobândite despre

tratamentul umidotermic al produselor confecţionate.

Prin completarea careului, veţi descoperi pe verticala A-B operaţia de tratare

umidotermică prin care produsele şi detaliile produselor vestimentare se modelează prin

călcare.


A

123456789

B

1. Parametrul tratamentului umidotermic care se alege în funcţie de natura materialului,

felul operaţiei, timpul şi presiunea de călcare.

2. Se folosesc pentru operaţii de modelare, descălcare sau aburire a produselor

confecţionate.

3. Cantitatea de apă necesară materialelor în tratamentul umidotermic.

4. Operaţie de călcare care are ca scop uniformizarea suprafeţei materialului şi

eliminarea denivelărilor determinate de şifonare.

5. Operaţie a tratamentului umidotermic care are ca scop fixarea prin călcare a rezervelor

cusute mecanizat.

6. Umezirea prin călcare a detaliilor şi a produselor confecţionate.

7. Operaşie a tratamentului umidotermic prin care produsele sau detaliile se subţiază.

8. Mobilier pentru asezarea materialelor şi produselor în procesul de călcat.

9. Utilaj pentru tratament umidotermic.



FIŞA DE LUCRU 3 Lucraţi individual

Timp de lucru: 30 minSarcini de lucru:

1. Identificaţi tipurile de ambalaje utilizate în confecţii.

2. Specificaţi importanţa operaţiilor de ambalare a produselor confecţionate.

3. Din lista de ambalaje şi produse auxiliare enumerate mai jos selectaţi pe cele necesare la

ambalarea produselormenţionate în tabel. Scrieţi în rubrica respectivă ordinea logică de

realizare a operaşiilor de ambalare a produsului.

Lista: punga, sac, cutie, etichetă, umeraş, ace cu gămălie,suport pentru guler, suport pentru

carton.

Produse confecţionate Materiale necesare la

ambalare

Operaţii de ambalare

Cămaşa de noapte pentru

femei

Cămaşa pentru bărbaţi

Rochie pentru femei

Palton



FIŞA TEHNOLOGICĂ 1

COASEREA BUTONIEREI SIMPLE

Sarcini de lucru:

1. Completaţi fişa tehnologică de cosere a butonierei simple, urmărind criteriile din grila

de mai jos.

2. Comparaţi observaţiile făcute în fişa voastra cu cele ale colegilor care au realizat

aceaşi fişă tehnologică ca şi voi. Unde apar diferenţe?

Caracteristici generale ale butonierei simple

Materii prime si materiale necesare

Ustensile şi utilaje folosite

Indici de calitate ai materiilor prime

Operaţii pregăti-toare

Obţinerea butonierei simple (coasere)

Verificarea calităţii produsului finit

STUDIU DE CAZ 1

Sunteţi la ora de instruire practică şi executaţi operaţii de pregătire pentru coaserea la maşina de cusut butoniere.La efectuarea probei de coasere constataţi că festonul butonierei este înşirat.

Precizaţi: 1. Care sunt cauzele posibile care au generat acest defect de coasere?

2.Modul cum remediaţi aceasta defecţiune.

Completaţi raspunsurile în tabelul de mai jos:

Cusătura defectă Cauze Remedieri

Festonul butonierei este înşirat




TRATAMENTUL UMIDOTERMIC AL CONFECŢIILOR

Sarcini de lucru:

3. Completaţi fişa tehnologică de călcare finală a produsului vestimentar:”cămaşa pentru

bărbaţi” urmărind criteriile din grila de

mai jos.

4. Comparaţi observaţiile făcute în fişa

voastra cu cele ale colegilor care au

realizat aceaşi fişă tehnologică ca şi voi.

Unde apar diferenţe?

Caracteristici generale ale produsului

(compoziţie (grosime, structură, aspect)

Materii prime si

materiale necesare

Ustensile şi utilaje folosite

Indici de calitate ai materiilor

prime

Operaţii pregăti-

toare

Obţinerea produsului(operaţii ale tratamentului

umidotermic)

Verificarea calităţii

produsului finit




Sarcini de lucru:

1. Completaţi fişa tehnologică pentru ambalarea produsului vestimentar: „cămaşă pentru

bărbaţi”, urmărind criteriile din grila de mai jos.

2. Comparaţi observaţiile făcute în fişa voastră cu cele ale colegilor care au realizat

aceaşi fişă tehnologică ca şi voi. Unde apar diferenţe?

Caracteristici

generale ale

produsului.

Ambalaje

şi produse

auxiliare

folosite la

ambalare

Ustensile

şi utilaje

folosite la

ambalare

Indici de

calitate ai

materiilor

prime

Operaţii

pregătitoar

e

Obţinerea

produsului

ambalat

(operaţii)

Verificarea

calităţii


STUDIU DE CAZ 2

Sunteţi la ora de instruire practică şi executaţi călcarea finală a unui produs

vestimentar: „bluza pentru femei”, dintr-o ţesătură de bumbac.

În timpul operaţiilor pe care le efectuaţi la

călcarea finală a produsului, observaţi

următoarele aspecte:

1. Funcţionarea defectuoasă a utilajului prin

creşterea temperaturii peste limita admisă.

2. Apariţia pe suprafaţa detaliului mânecă a unei

pete de culoare galben-brun.

Cum soluţionaţi aceste defecte?

Sarcina de lucru:

Completaţi tabelul de mai jos, bifând acţiunile corecte pe care trebuie să le efectuaţi.

Fişă de observaţie da nu observaţii

1 Notaţi în caiete cele observate

2 Mergeţi în sala de croit ţi croiţi alt detaliu

3 Încercaţi să îndepărtaţi pata de pe produs

4 Vă consultaţi cu tutorele de practică sau cu maistrul

5 Opriţi utilajul

6 Încercaţi să reparaţi utilajul

7 Luaţi legătura cu mecanicul de întreţinere



STUDIU DE CAZ 3

1 Observaţi cu atenţie următoarele imagini şi identificaţi ambalajele şi materialele auxiliare

pe care le-ţi folosit la ambalarea produselor confecţionate.

2. Întocmiţi un album cu modele de ambalaje şi materiale auxiliare şi prezentaţi

destinaţia utilizării lor.


TEMA: Realizarea documentaţiei tehnice pentru încheierea detaliilor faţă la produsul vestimentar”bluză pentru femei”

PLAN TEMATICInformare- vă selectaţi informaţii din:

specificaţiile agentului economic, manuale şi reviste de specialitate, internet,pliante şi publicaţii, ghid de utilizare a maşinilor de cusut pentru finisarea produselor textile.

Planificare- vă pregătiţi planul de acţiune prin:constituirea grupelor de lucrualegerea operaţiilor din procesul tehnologic pe care le veţi urmări şi verificastabilirea impreună cu maistrul sau tutorele de practică de sarcini şi termene

Decizia- Cu ajutorul maistrului sau tutorelui de practică vă selectaţi informaţiile şi elaboraţi planul de lucru.Implementarea- urmaţi independent sarcinile de lucru prin:

studiul caracteristicilor generale ale produsuluiselectarea caracteristicilor tehnico-funcţionale ale maşinilor.precizarea parametrilor de coasere(lungimea butonierei, lăţimea butonierei, pasul cusăturii, lungimea cheiţei, lăţimea cheiţei, distanţa dintre orificiile nasturilor).precizarea organelor de lucru, rolul şi mişcarea acestora.specificarea tipului de cusătură realizat la coaserea butonierelor.

Controlul- vă evaluaţi rezultatul munciicomparaţi rezultatele cu cele ale colegilor şi cu valorile din Norma internă.

Evaluare- elevii şi maistrul sau tutorele de practică evaluează în comun procesul şi rezultatele obţinute.

completează fişele de observaţierealizează butoniere simple şi coase nasturii la produs.

BibliografieManuale: „Utilajul şi tehnologia meseriei”Pliante şi publicaţii de specialitateInternetulUnitatea comercială unde efectuaţi practica comasată.


TEMA: Tehologii şI echipamente pentru tratamentul umidotermic la realizarea produsului vestimentar: “bluză pentru femei”.

PLAN TEMATICInformare- vă selectaţi informaţii din:

specificaţiile agentului economic, manuale şi reviste de specialitate, internet, pliante şi publicaţii, ghid de utilizare a maşinilor şi utilajelor pentru tratament umidotermic.

Planificare- vă pregătiţi planul de acţiune prin:constituirea grupelor de lucrualegerea operaţiilor din procesul tehnologic pe care le veţi urmări şi verificastabilirea impreună cu maistrul sau tutorele de practică de sarcini şi termene

Decizia- Cu ajutorul maistrului sau tutorelui de practică vă selectaţi informaţiile şi elaboraţi planul de lucru.Implementarea- urmaţi independent sarcinile de lucru prin:

studiul caracteristicilor generale ale produsuluiselectarea caracteristicilor tehnico-funcţionale ale maşinilor.Precizarea operaţiilor tratamentului umidotermicprecizarea parametrilor tratamentului umidotermic(umiditate,temperatură, presiune, timp)precizarea maşinilor şi utilajelor pentru tratamentul umidotermic, părţi componente,deservire.

Controlul- vă evaluaţi rezultatul munciicomparaţi rezultatele cu cele ale colegilor şi cu valorile din Norma internă.

Evaluare- elevii şi maistrul sau tutorele de practică evaluează în comun procesul şi rezultatele obţinute.

completează fişele de observaţierealizează operaţiile tratamentului umidotermic la bluza pentru femei.

BibliografieManuale: „Utilajul şi tehnologia meseriei”Pliante şi publicaţii de specialitateInternetulUnitatea comercială unde efectuaţi practica comasată.


PortofoliuModulul .............................

MAISTRUL

ELEV................... .................. ...................

An scolar

Am lucrat cel mai uşor când………………..

………………………………………….

Rezultatul muncii în echipă mă satisface / nu mă satisface pentru că………………….....

.............................................

............................Produsele alese pentru portofoliul meu mă reprezintă !?……………...........................Azi, comparativ cu data trecută,

am.....................................................................

Teste de autoevaluaremostre de cusăturiSchiţefise tehnologice

Fişe de lucruReferate EseuriFişe de observaţieFotografiistudii de caz

Comentarii ale maistruluiRemarci ale părinţilor

Reflecţii personale

,,CARTEA DE VIZITĂ A ELEVULUI”


ÎNDRUMĂRI PRIVIND MODALITĂŢI DE EVALUARE

Formarea competenţelor se poate realiza prin folosirea celor mai adecvate metode de

predare-învăţare, în care acticitatea didactocăeste centrată pe elev.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţa tehnică

specializată „Finisarea finală şi ambalarea produselor confecţionate” din Standardul de

pregătire profesională în conformitate cu condiţiile de aplicabilitate.

Se pot utiliza atât metodele clasice de evaluare, cât şi metodele alternative de

evaluare: observarea sistematică, investigaţia, proiectul,portofoliul elevului, autoevaluarea.

Autoevaluarea este una din metodele care capătă o extindere tot mai mare datorită

faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.

Procesul de evaluare ce vizează atingerea competenţelor şi abilităţilor cu caracter

practic se realizează prin întocmirea fişelor de observaţie.

TIPURI DE EVALUARE : FORMATIVĂ (CONTINUĂ) SUMATIVĂ (FINALĂ)

INSTRUMENTE DE EVALUARE:TRADIŢIONALE:

PROBE SCRISE PROBE ORALE PROBE PRACTICE

ALTERNATIVE (MODERNE): OBSERVAREA SISTEMATICĂ A ELEVILOR INVESTIGAŢIA PROIECTUL PORTOFOLIUL TEMA PENTRU ACASĂ TEMA DE LUCRU ÎN CLASĂ AUTOEVALUAREA


PROBA – ORICE INSTRUMENT DE EVALUARE PROIECTAT, ADMINISTRAT ŞI CORECTAT DE CĂTRE PROFESORITEM – ELEMENT COMPONENT AL UNEI PROBE

TIPURI DE ITEMI ITEMI OBIECTIVI (cu alegere duală, de tip pereche, cu alegere multiplă) ITEMI SEMIOBIECTIVI (cu răspuns scurt, de completare, întrebări

structurate) ITEMI SUBIECTIVI (rezolvarea de probleme, itemi de tip eseu – structurat,

semistructurat sau liber)

METODE ALTERNATIVE (MODERNE) DE EVALUARE observarea sistematică a elevilor proiectul portofoliul autoevaluarea

OBSERVAREA SISTEMATICĂ A ELEVILOR Poate fi făcută pentru a evalua performanţele elevilor dar mai ales pentru a evalua comportamente afectiv – atitudinale.

Caracteristicile ce pot fi evaluate sunt:concepte şi capacităţi organizarea şi interpretarea datelor selectarea şi organizarea corespunzătoare a instrumentelor de lucru descrierea şi generalizarea unor procedee, tehnici, relaţii utilizarea materialelor auxiliare pentru a demonstra ceva identificarea relaţiilor utilizarea calculatorului în situaţii corespunzătoare

atitudinea elevilor faţă de sarcina dată concentrarea asupra sarcinii de rezolvat implicarea activă în rezolvarea sarcinii punerea unor întrebări pertinente profesorului completarea / îndeplinirea sarcinii revizuirea metodelor utilizate şi a rezultatelor

comunicarea discutarea sarcinii cu profesorul în vederea înţelegerii acesteia

PROIECTUL

Activitatea mai amplă decât investigaţia care începe în clasă prin definirea şi înţelegerea sarcinii (eventual şi prin începerea rezolvării acesteia), se continuă acasă


pe parcursul câtorva zile sau săptămâni (timp în care elevul are permanente consultări cu profesorul) şi se încheie tot în clasă, prin prezentarea în faţa colegilor unui raport asupra rezultatelor obţinute şi dacă este cazul, a produsului realizat. Proiectul poate fi individual sau de grup. Titlul / subiectul va fi ales de către profesor sau elevi.

Criteriile de alegere a proiectului. Elevii trebuie:I. Să aibă un anumit interes pentru subiectul respectivII. Să cunoască dinainte unde îşi pot găsi resursele materialeIII. Să fie nerăbdători în a crea un produs de care să fie mândriIV. Să nu aleagă subiectul din cărţi vechi sau să urmeze rutina din clasă

Capacităţile / competenţele care se evaluează în timpul realizării proiectului: metodele de lucru utilizarea corespunzătoare a bibliografiei utilizarea corespunzătoare a materialelor şi a echipamentului corectitudinea / acurateţea tehnică generalizarea problemei organizarea ideilor şi materialelor într-un raport calitatea prezentării acurateţea cifrelor / desenelor, etc

Fazele metodei proiectActivităţile proiectului pot fi grupate în faze. Paşii care conduc la planificarea proiectului ca strategie de învăţare sunt următorii:


InformareaÎn prima fază, elevii colectează informaţia necesară rezolvării problemei propuse sau sarcinii, folosind surse disponibile de informaţie: manuale, cărţi de specialitate, publicaţii, site-uri Internet, etc.Obiectivele proiectului/sarcinile trebuie definite în acord cu experienţa elevilor şi urmărind participarea tuturor membrilor grupului, pentru a asigura un nivel ridicat de motivare.Familiarizarea elevilor cu metoda proiect reprezintă prima sarcină a profesorului. Propunerea proiectului poate aparţine elevului. Metoda proiect poate aparţine elevului. Metoda proiect reprezintă o mare oportunitate de a sparge ciclul individualismului şi de a conduce la muncă în colaborare pentru găsirea de soluţii la problema propusă. O activitate de succes presupune o atmosferă cordială şi un climat deschis care să faciliteze

activităţile.


PROIECTUL reprezintă: O sarcină sub formă de problemă pentru elevi, reflectând o activitate din viaţa reală; O modalitate de a rezolva o situaţie sau o problemă ce necesită a fi rezolvată; O modalitate de lucru în echipă (grupuri de maxim 5 elevi); O invitaţie pentru elevi de a identifica nai informaţii, de a integra noi conţinuturi de

învăţare; O modalitate de poziţionare a elevului în rol de conducător al propriului proces de

învăţare (învăţare activă); Un mediu de integrare a diferitelor discipline, conţinuturi de învăţare şi abilităţi; Un mediu de stimulare a încrederii în sine, de asumare a respo9nsabilităţii şi formării

abilităţilor de antreprenoriat şi cetăţenie; Un triunghi de aur al educaţiei:

o sistem coerent de obiective de învăţare;o activităţi de învăţare;o evaluare.

PROIECTUL obligă elevii să dobândească abilităţi (competenţe) cheie, ca de exemplu: rezolvarea de probleme; comunicarea şi negocierea; planificarea şi organizarea, lucrul în echipă; asigurarea calităţii; creativitate;

Rolul profesorului în învăţarea prin metoda proiectului

Acest model de învăţare cere profesorului să aibă un rol diferit de cel din învăţarea tradiţională. Profesorul încetează să mai fie un transmiţător de cunoştinţe, devenind un facilitator, un sfătuitor (consilier) şi un designer al învăţării.

Profesorii provoacă, organizează şi stimulează situaţiile de învăţare. Elevii sunt conduşi către autoînvăţare şi sunt motivaţi să planifice independent şi colectiv şi să implementeze şi evalueze procesul de învăţare.

Schimbările în rolul profesorului:- trebuie să pregătească meticulos procesul de învăţare;- trebuie să răspundă întrebărilor pe tot parcursul derulării proiectului;- trebuie să încurajeze elevii să înveţe ei înşişi şi să formuleze corect întrebările;- trebuie să încurajeze elevii să-şi autoevalueze munca;- trebuie să acorde o atenţie specială cooperării, organizării sarcinilor şi

metodologiilor de lucru în echipă, fiind într-o comunicare permanentă cu elevii.

PROIECTUL

Metodă de învăţare

Instrument de evaluare


responsabilitate; utilizare TIC pentru informare şi comunicare.

FIŞA DE MONITORIZARE A PROGRESULUI PROIECTULUI

1 . Numele si prenumele elevului/grupei:…………………………………………………….2. Tema proiectului: ……………………………………………………………………………3. Data începerii activităţilor la proiect: ……………………………………………………..4. Competenţe vizate /implicate în realizarea /execuţia proiectului: - ………………………………………………………………………………………………… - ………………………………………………………………………………………………… - ………………………………………………………………………………………………… - …………………………………………………………………………………………………

I. Planul de activitate pentru proiect stabilit de elev/grupă

1. Repartizarea sarcinilor individuale, în cazul în care, activitatea de proiect se desfăşoară pe grupe.

Nr. crt.

Numele şi prenumele

elevuluiActivităţi

individualeTermene

de realizare

Semnătura elevului

Semnătura profesorul

uiObservaţi

i

1.2.3.….

2. Stabilirea planului de redactare a proiectului – suport scris:- perioada ……………………………………- revizuit ……………………………………..- forma finală acceptată de către îndrumător …………………………………………

3. Întâlniri pentru monitorizarea proiectului(cel puţin 5 întâlniri): Nr. crt. Data Observaţii Semnătura

elevuluiSemnătura profesorului

1.2.3.…

II. Aprecierea calităţii activităţii elevului /grupei


Nr. crt. Criteriul DA/NU Observaţii

1.Abordarea temei proiectului a fost făcută dintr-o perspectivă personală, elevul demonstrând reflecţie critică.

2. Realizarea sarcinilor de lucru stabilite prin planul proiectului a fost făcută conform planificării iniţiale.

3. Activităţile practice întreprinse în cadrul proiectului se raportează adecvat la tema proiectului.

4. Activităţile practice întreprinse sub supravegherea îndrumătorului de proiect.

5. Documentarea pentru proiect a fost făcută sub supravegherea îndrumătorului de proiect.

6. Identificarea bibliografiei necesare redactării părţii scrise a proiectului a fost realizată integral.

7. Referinţele bibliografice utilizate la redactarea părţii scrise a proiectului au fost prelucrate corespunzător.

8.Situaţiile problemă cu care s-a confruntat elevul pe parcursul executării proiectului au fost rezolvate cu ajutorul profesorului.

9.

La realizarea sarcinilor de lucru din cadrul proiectului elevul a făcut dovada:- efortului personal,- originalităţii soluţiilor propuse;- imaginaţiei în abordarea sarcinii.

10.Soluţiile găsite de către elev pentru rezolvarea problemelor practice au o bună transferabilitate in alte contexte practice.

Profesor îndrumător, Data,

III. Aprecierea calităţii proiectului


1.

Proiectul /produsul are validitate în raport de:- temă;- scop;- obiective;- metodologie abordata.

2. Proiectul / produsul demonstrează completitudine şi acoperire satisfăcătoare în raport de tema aleasă.

3.Elaborarea proiectului şi redactarea părţii scrise a proiectului au fost făcute într-un mod consistent şi concomitent conform planificării.

4. Opţiunea elevului pentru utilizarea anumitor resurse


este bine justificată şi argumentată în contextul proiectului.

5. Redactarea părţii scrise a proiectului demonstrează o bună logică şi argumentare a ideilor.

6.Proiectul/produsul reprezintă, în sine, o soluţie practică personal, cu elemente de originalitate în găsirea soluţiilor.

7. Proiectul/produsul are aplicabilitate practică şi în afara şcolii.

8.Realizarea proiectului/produsului a necesitat activarea unui număr semnificativ de unităţi de competenţe, conform S.P.P.-ului pentru calificarea respectivă.

Profesor îndrumător, Data,

IV. Aprecierea susţinerii orale a proiectului


1. Comunicarea orală a elevului este clară, coerentă, fluentă.

2. Prezentarea a fost structurată echilibrat în raport cu tema proiectului şi cu obiectivele acestuia.

3. Elevul a demonstra putere de sinteză şi adaptarea prezentării la situaţia de examinare.

4. Elevul şi-a susţinut punctul de vedere şi opiniile într-un mod personal şi bine argumentat.

5.Elevul a utilizat în prezentare elemente de grafică, modele, aplicaţii TIC, în scopul accesibilizării informaţiei şi al creşterii atractivităţii prezentării.

Profesor, Data,


PORTOFOLIUL Reprezintă o colecţie exhaustivă de informaţii despre progresul şcolar al unui elev, obţinut printr-o varietate de metode şi tehnici de evaluare.

Utilitatea portofoliilor: elevii devin parte a sistemului de evaluare şi pot să-şi urmărească, pas cu

pas, propriul progres elevii şi profesorul pot comunica (oral sau în scris) calităţile, defectele şi

ariile de îmbunătăţire a activităţilor elevii, profesorii şi părinţii pot avea un dialog concret despre ceea ce elevii

pot realiza, atitudinea faţă de o disciplină şi despre progresul care poate fi făcut la acea disciplină în viitor

factorii de decizie, având la dispoziţie portofoliile elevilor, vor avea o imagine mai bună asupra a ceea ce se petrece în clasă

AUTOEVALUAREA Reprezintă o metodă care permite elevilor să se autocunoască, să capete încredere în sine şi îi motivează pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare.

Utilitatea autoevaluării:întrebări pe care elevii ar trebui să şi le pună: Există şi un alt mod (metodă) de a rezolva această sarcină? Am rezolvat sarcina suficient de bine? Ce ar trebui să fac în pasul următor? Ce produs, care mă reprezintă, ar trebui să-l pun în portofoliu?

condiţii necesare pentru formarea deprinderilor autoevaluative la elevi: prezentarea obiectivelor pe care elevii trebuie să le atingă încurajarea elevilor în a-şi pune întrebările de mai sus şi a da răspunsul în

scris încurajarea evaluării în cadrul grupului completarea la sfârşitul unei sarcini importante a unor propoziţii de genul:

Am învăţat ………… Am fost surprins de faptul că ………………….. Am descoperit că …………………………….. Am folosit metoda ……………………….. deoarece ………….…. În realizarea acestei sarcini am întâmpinat următoarele dificultăţi

……………

PROBA PRACTICĂ Este o activitate prin care se poate evalua capacitatea elevilor de a aplica cunoştinţele în practică, precum şi gradul de stăpânire a priceperilor şi deprinderilor. Criteriile / baremele de evaluare a probelor pot fi pentru aprecierea globală a probelor, pentru calitatea lucrărilor efectuate, pentru modul de organizare a locului de muncă, pentru respectarea normelor de protecţie a muncii.



Timp de lucru: 20 min Lucraţi individual

În coloana a doua a tabelului de mai jos sunt prezentate nouă enunţuri în care lipseşte

un cuvânt. Completaţi în coloana a treia cuvântul potrivit corespunzător fiecărui enunţ, astfel

încât enunţul să fie adevărat.

Verificaţi răspunsurile date de voi cu cele prezentate de către profesor şi bifaţi în

rubrica „realizat” dacă aţi dat un raspuns gresit.

Pentru fiecare raspuns corect veţi primi câte un punct, iar din oficiu încă un punct, putând totaliza astfel zece puncte.

Nr. crt.

Enunţ Răspuns Realizat Nerealizat Punctaj

1 Butonierele cu cap rotund sunt

cusături feston la care cusătura

se intăreşte cu (.............)

(1p)

2 Cuţitul este organul de lucru

care taie (.........) la terminarea

festonării marginilor.

(1p)

3 (.............) presează produsul

de transportorul maşinii şi

fixează nasturele în poziţia de

coasere

(1p)

4 Formarea festonului este

asemănătoare cusăturii zig-

zag, iar paşii de coasere au

poziţia(………….)pe marginea

deschizăturii

(1p)

5 La maşina de cusut nasturi (1p)

TEST DE AUTOEVALUARE


(.........) şi (............)

funcţionează împreună, având

funcţia de a prinde bucla

formată de ac şi de a o lărgi

pentru a fi împletită la

împunsătura următoare cu firul

de la ac.

6 Butonierele cu cap rotund se

festonează pe partea(...........) a

produsului.

(1p)

7 Cheiţa este o cusătură de

(...........) cu rol funcţional şi

ornamental aplicată la capetele

butonierelor,buzunarelor,

cutelor sau la alte deschizături

şi detalii.

(1p)

8 Coaserea cheiţei se realizează

prin puncte de coasere ce se

depun paralel pe lungimea

cheiţei, care se acoperă cu

puncte de tighel scurte ce

formează (.............)

(1p)

9 La maşina de cusut nasturi acul

realizează miscări în plan

vertical şi mişcari(...........)

(1p)


Competenţa 15.2 Execută operaţii de tratament umidotermic ale produselor confecţionate

Lucraţi individual

I Încercuiţi literele corespunzătoare răspunsului corect:

1.Operaţia tratamentului umidotermic este:

a) temperatura

b) presiunea

c) modelarea

d) presa

2. Parametrul tratamentului umidotermic este:

a) aburirea

b) netezirea

c) presiunea

d) descălcarea cusăturilor

II Completaţi spaţiile rămase libere:

1. Tratamentul umidotermic reprezintă………(1)…………..a confecţiilor textile în

condiţii de ………(2)………., ………(3)……….., ……(4)…………..

2. Modelarea este operaţia prin care produsele şi detaliile se……(5)………..prin

călcare.

TEST DE AUTOEVALUARE

0,5

0,5p

2,5


III Analizaţi imaginea de mai jos:

1. Identificaţi utilajul

2. Precizaţi parametrii de utilizare pentru călcarea finală a

produselor confecţionate.

IV Apreciaţi valoarea de adevăr a următoarelor enunţuri, trecând în dreptul lor

litera A pentru cele pe care le consideraţi adevărate şi litera F pentru cele pe care le

consideraţi false.

1. Mobilierul de călcat este reprezentat de maşinile de călcat.

2. Tratamentul umidotermic reprezintă procesul de prelucrare a confecţiilor textile în

condiţii de temperatură, umiditate şi presiune.

3. Modelarea are drept scop fixarea prin călcare a rezervelor cusute mecanizat.

Total 10 puncte; din oficiu 1 punct.

Timp de lucru 30 min.

2,5

3


ANEXE

aburirea umezirea prin calcare a detaliilor si produselor confectionate

ambalarea este operatia prin care se asigura cu ajutorul ambalajului, protectia temporara a produsului, in timpul manipularii, transportului, depozitarii, vanzarii contribuind si la inlesnirea acestor operatii.

ambalajul este un obiect destinat sa inveleasca sau sa contina temporar un produs sau un ansamblu de produse in timpul manevrarii, transportului, depozitarii, vanzarii, in scopul protejarii sau prezentarii acestora.

butoniera simpla deschizatura mica tivita pe margine,la lenjerie sau imbracaminte, in care se incheie un nasture.Se formeaza printr-o cusatura feston cu 2 sau 3 fire de ata.

cheita cusatura care intareste capatul unei taieturi facute intr-o stofa pentru a impiedica destramarea materialului. Se formeaza cu ajutorul cusaturii feston

cusatura feston se poate forma prin puncte de cusatura aplicate pe marginea detaliilor sau in interiorul acestora.Este destinata pentru acoperirea marginilor la detaliile care sunt expuse la destramare.

Această listă de termeni va fi folositoare elevului la absolvirea modulului.Elevii vor găsi şi alţi termeni care nu sunt incluşi şi-i vor adăuga la sfârşitul listei.Glosarul va fi atasat portofoliului personal al elevului

GLOSAR DE TERMENI


drapare capacitatea materialelor textile de a forma falduri mobile sub acţiunea propriei greutăţi

eticheta - reprezinta orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat care contine elemente de identificare a produsului si care insoteste produsul sau se afla pe ambalajul acestuia.

flexibilitate proprietatea tesaturii/tricotului de a se indoi fara a se deforma permanent

forpas fir de ata folosit la coaserea butonierelor intarite

modelarea este operatia de tratare umidotermica prin care produsele si detaliile imbracamintei se modeleaza prin calcare.

netezirea este o operatie a tratamentului umidotermic care are ca scop uniformizarea suprafetei materialului si eliminarea denivelarilor determinate de sifonare

presa dispozitiv, unelata, masina cu care se executa operatia de presare asupra unui material.

termostat(termoregulator) aparat special cu care se face incalzirea masinilor de calcat la temperaturile impuse de tehnologia prelucrarii materialelor.

tratament umidotermic reprezinta procesul de fixare a confectiilor textile in conditii de temperatura, umiditate sau presiune.


Competenţa 15.1 Execută operaţii de coasere a butonierelor, cheiţelor, nasturilor, a tivurilor

DENUMIREA CUSATURII

CUSĂTURA DENUMIREA MAŞINII DOMENII DE UTILIZARE

BUTONIERA SIMPLĂ

Realizarea butonierelor simple, pentru încheierea produselor din ţesături şi tricoturi.

MAŞINI DE CUSUT PENTRU FINISAREA PRODUSELOR ŞI TIPUL DE CUSATURĂ

REALIZATĂ

MAŞINI DE BUTONIERE

MAŞINI DE CUSUT CHEIŢE

MAŞINI DE CUSUT

NASTURI

MAŞINI DE CUSUT

ASCUNS

COASEREA CHEIŢELOR

BUTONIERA CU CAP ROTUND

COASEREA NASTURILOR

CUSĂTURA ASCUNSĂBUTONIERA

SIMPLĂ


BUTONIERE CU CAP ROTUND

Realizarea butonierelor simple, pentru încheierea produselor din ţesături şi tricoturi.Butonieră de ornament

CHEIŢACusături de întărire şi de ornament

COASEREA NASTURILOR

Coserea nasturilor pentru încheierea produselor din ţesături şi tricoturi.

CUSĂTURA ASCUNSĂ

Execuţia tivurilor la produse


MAŞINA DE CUSUT BUTONIERE

Caracteristici tehnico-funcţionale

Maşinile de cusut butoniere pot executa butoniere cu cheiţe la ambele capete sau

butoniere cu un orificiu la un capăt si cheită la celalalt, precum si butoniere cu fir de intarire

numit forpas.

Maşina de cusut butoniere simple funcţionează cu două fire înfilate unul la ac şi

celălalt la suveică. Butonierele realizate cu această maşină au formă dreaptă şi pot fi întărite

la unul sau la ambele capete cu câte o cheiţă. Lungimea butonierei simple confecţionată cu

această maşină este cuprinsă între (8 – 45)mm, iar lăţimea festonului între (1,5 - 3,5) mm.

Maşina funcţionează cu o turaţie de 1800 rot./min. Prin schimbarea roţilor de curea se

poate obţine o viteză de coasere de 2000-2800 împunsături/min şi o producţie de circa 4000

butoniere pe schimb. Este prevăzută cu un disc de comandă cu came, de la care sunt

acţionate diversele mecanisme şi organe de lucru.

CLASIFICAREA MAŞINILOR DE CUSUT BUTONIERE1.Dupa constructia organelor de lucru:- maşini de butoniere cu suveica şi apucator- maşini de butoniere cu apucator2.Dupa numarul firelor de ata:- cu un fir- cu doua fire- cu trei fire3.După modul de formare a cusăturii:- cu cusătură în zig-zag- cu cusătură în lanţ- prin sudare cu ajutorul ultrasunetelor4. După modul de tăiere al butonierei:- cu tăiere înaonte de executarea butonierei- cu tăiere după executarea butonierei5. După natura ţesăturilor şi tricoturilor:- maşini uşoare pemtru ţesături şi tricoturi subţiri- maşini grele pentru ţesături şi tricoturi groas


AC CONDUCĂTORDE FIR APUCĂTOR SUVEICA

RO

L

Transportă firul superior prin straturile de material şi formează bucla de împletire

Conduce firul superior şi îl tensionează

Prinde bucla formată de ac şi o împleteşte cu firul de la suveică

Poartă firul inferior şi îl tensionează

MIŞ

CA

RE

Efectuează atât mişcări de ridicare şi coborâre cât şi mişcări laterale în zig-zag. Mişcarea laterală serveşte la formarea festonului pe marginea butonierei.

Mişcare complexă

Apucătorul efectuează două rotaţii pentru fiecare rotaţie a arborelui principal, în care la prima rotaţie prinde bucla şi o înfăşoară pe suveică, iar la a doua rotaţie iese din buclă şi merge în gol.

Nu efectuează mişcare în timpul coaserii

Organe de lucru

AculConducătorul de firApucătorulSuveicaTransportorFixatorulCuţitul


Transportorul(fig a) este compus din suportul 1, ce susţine transportorul 2 care,

împreună cu fixatorul, realizează deplasarea materialului în timpul coaserii. Pe transportorul 2

sunt prevăzute locaşul de coasere 3 şi de tăiere a butonierei. Locaşul are forma şi

dimensiunile determinate de cursa laterală a acului şi de mărimea cuţitului utilizat la tăierea

butonierei.

Transportorul maşinii de cusut butoniere este acţionat de la discul de comandă şi

efectuează un ciclu de mişcări compus din mişcări de înaintare şi retragere pe lungimea

butonierei şi mişcări laterale pe lăţimea butonierei. Prin mişcările longitudinale, transportorul

realizează deplasarea butonierei cu cele două laturi prin faţa acului pentru festonarea

marginilor. Mişcările laterale se efectuează la terminarea festonării fiecărei margini a

butonierei şi sunt necesare pentru deplasarea butonierei în faţa acului cu marginea ce

urmează a se festona.

Fixatorul de material(fig b) 2, este montat pe suportul 1, fiind acţionat pentru fixare de

către un arc, iar pentru deschidere, prin pedală. Partea centrală a fixatorului este prevăzută

cu un decupaj prin care pătrunde acul de cusut şi cuţitul de tăiere a butonierei. Pentru

asigurarea stabilităţii materialului pe transportor, fixatorul este reliefat pe suprafaţa de

contact, iar în timpul coaserii se deplasează odată cu transportorul pe direcţia de lungime a

butonierei.

Cuţitul(fig c) este organul cu ajutorul căruia se taie butoniera. Tăierea este efectuată

la terminarea fazei de festonare a marginilor. Cuţitul maşinii de butoniere este compus din

lamela 1 şi suportul 2. În corpul suportului este prevăzut orificiul 3 prin care se face montarea

în tija-cuţit. Partea inferioară 4 a lamelei este ascuţită şi oblică faţă de suprafaţa de lucru a

maşinii. Prin această înclinaţie, cuţitul înţeapă locul de tăiere la capătul din spate a butonierei

şi apoi continuă tăierea prin mişcarea de coborâre.


Mărimea cuţitului este cuprinsă între 8 şi 45 mm, în funcţie de lungimea butonierei.

Pentru tăierea butonierei, cuţitul efectuează o mişcare de coborâre şi apoi se retrage spre

partea superioară în poziţia de repaus.

Defecte Cauze care le produc RemedieriRuperea acului - acul a fost montat

defectuos- acul nu corespunde fineţii firului- acul strâmb- apucatorul loveste acul

- se montează acul în poziţie corectă-se montează un ac potrivit- se montează un ac bun- se corectează poziţia apucătorului

Ruperea firului superior -firul este supratensionat- firul nu corespunde calitativ- conducatoarele de fir sunt uzate

- reglarea tensiunii firului- se schimba firul de aţă- se recondiţionează sau se schimbă conducătoarele

Scăpări de cusătură - acul este montat defectuos- apucătorul este uzat la vârf- acul şi apucătorul nu sunt corelate în funcţionare

- se elimină defecşiunea de montare la ac- se înlocuieşte apucătorul- corelarea acului cu apucătorul în funcţionare

Festonul butonierei este înşirat

- firul superior este supra sau subtensionat- firul inferior tensionat defectuos- noduri şi scame între discurile de tensionare a firului

- reglarea tensiunii firului superior- reglarea tensiunii firului inferior- curăţirea discurilor de noduri şi scame

Butoniera este tăiată defectuos

- cuţitul nu taie butoniera- cuţitul este montat prea sus- presiunea cuţitului prea mică pe material- tăişul cuţitului este necorespunzător datorită ascuţirii defectuoase

- ascuţirea cuţitului- coborârea cuţitului mai jos- reglarea presiunii cuţitului pe material- înlocuirea cuţitului sau recondiţionarea celui defect


Părţi componente:

Butonierele simple

Se formează din 2 fire şi se aplică la îmbrăcămintea subţire şi de lenjerie

Au forma dreaptă şi pot fi întărite la unul sau ambele capete cu câte o cheiţă

Formarea festonului este asemănătoare cusăturii zig- zag, iar paşii de coasere au poziţia perpendiculară pe marginea deschizăturii

Butonierele cu cap rotund

Sunt cusături feston la care cusătura se întăreşte cu forpas

Se formează cu 3 fire, 2 fire pentru cusătură, iar al 3-lea pentru întărire

Se festonează pe faţa interioară a produsului

Coaserea butonierei. Prin acţionarea pedalei din dreapta se cuplează arborele principal cu motorul electric, acţionându-se organele de lucru ale maşinii. Coaserea începe din faţă spre spate, pe latura stângă a butonierei, iar transportorul efectuează trecerea pe latura din dreapta, unde se continuă coaserea.

Evacuarea produsului din maşină prin ridicarea pedalei fixatorului


Procesul de coasere al butonierei

Tăierea butonierei. Tăierea se efectuează automat la terminarea coaserii. La efectuarea ultimei împunsături, cuţitul (ridicat în timpul coaserii) este declanşat şi coborât pe material, realizând tăierea butonierei, după care se retrage în poziţia de repaus până la tăierea butonierei următoare.

Introducerea produsului în maşină şi fixarea lui pe trasportor pe transportor.

Se acţionează pedala din stânga pentru ridicarea fixatorului şi se introduce produsul pe transportor în poziţia de coasere


ANEXA 2

PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE ŞI REGLARE A MAŞINII DE CUSUT

BUTONIERE SIMPLE

Execuţia butonierei necesită următoarele mânuiri şi faze de lucru:

- cuplarea motorului la reţeaua de alimentare cu curent electric

- acţionarea pedalei 1 şi introducerea produsului pentru coasere sub transportorul-fixator de material

- acţionarea pedalei 2 pentru cuplarea arborelui principal cu motorul

- festonarea butonierei, în care organele lucrătoare ale maşinii sunt puse în funcţiune şi execută coaserea. În cadrul acestei faze acul 4 şi conducătorul de fir execută mai multe cicluri de mişcări pentru coaserea unei butoniere. Celelalte organe lucrătoare: cuţitul 6, fixatorul-transportor 7 şi dispozitivul de tăiat firul de aţă 8 efectuează câte un singur ciclu de mişcări pentru fiecare butonieră. Apucătorul 9 execută câte 2 cicluri de mişcări pentru fiecare ciclu executat de ac. Numărul de împunsături este în funcţie de lungimea butonierei.

- Tăierea butonierei de către cuţit se face odată cu executarea ultimei împunsături executate de ac.

Principiul de funcţionare şi reglare a maşinii de cusut butoniere simple

Reglarea organelor de lucru are ca scop asigurarea sincronizării mişcărilor şi a funcţiilor tehnologice ale acestora.

- Acul se reglează ca nivel şi poziţie faţă de placa acului la fel ca la maşina de cusut în zig-zag. Conducătorul de fir şi apucătorul se reglează la fel ca la maşina Super.

- Fixatorul-transportor se reglează ca poziţie, prin suportul 17, care se poate scurta sau lungi în funcţie de mărimea butonierei. Reglarea cursei fixatorului se face prin articulaţia 18, care culisează pe pârghia 19.

- Cutitul se poate regal ca poziţie prin ridicarea sau coborârea brăţării 20 montata pe tija portcuţit. Lungimea butonierei se poate asigura prin schimbarea cuţitului la mărimea impusă de butoniera.

- Reglarea numărului de împunsături se obţine prin roţile dinţate 21 şi 22, care diferă ca mărime şi număr de dinţi, în funcţie de lungimea butonierei.


MAŞINA DE CUSUT NASTURI

CARACTERISTICI TEHNICO-FUNCTIONALE

Părţi principale: masa de lucru şi corpul maşinii.Masa de lucru este asemanătoare cu a

maşinii de cusut butoniere simple. Corpul maşinii este montat perpendicular pe masa de

lucru, locul de muncă fiind prevăzut în partea frontală a maşinii.

Acţionarea maşinii se face de la un motor electric cu o putere de 0,25kW şi o turaţie de

1400rot/min, asigurându+se o viteză de coasere de (1200-1500) impunsături /min.

ORGANE DE LUCRU

AculConducătorul de firApucătorul LărgitorulTransportorulFixatorul de nasture şi materialCuţitul de tăiat aţă


Acul efectuează mişcări în plan vertical şi mişcări laterale în zig-zag. Mişcările în plan vertical

asigură transportul firului prin nasture şi material, precum şi formarea buclei, iar prin mişcările

laterale se realizează prinderea nasturilor la produs prin fiecare pereche de orificii.

Conducătorul de fir este de tipul cu tijă şi articulaţii şi funcţionează la fel ca cel al maşinii

simple.

ORGANE DE LUCRU


Apucătorul şi lărgitorul funcţionează împreună având funcţia de a prinde bucla formată de ac

şi de a o lărgi pentru a putea fi împletită la împunsătura următoare cu firul de la ac.

Apucătorul 1, având forma unui fluture, în mişcarea sa de rotaţie prinde bucla 2, formată de

acul 3 pe care o reţine în jurul său pâna când acul efectuează o noua împunsătură.Lărgitorul

4 are funcţia să lărgească bucla reţinută de apucător şi să o depună în faţa acului pentru

împletire. Pentru prinderea buclei, lărgitorul este prevăzut cu furculiţa 5, cu ajutorul căreia

realizează prinderea şi deplasarea buclei.

În timpul funcţionării, apucătorul efectuează o mişcare de rotaţie pentru fiecare ciclu de

ridicare-coborâre a acului. În acelaşi timp lărgitorul efectuează o mişcare oscilatorie în care

prinde bucla şi o depune în faţa acului.

a - apucătorul şi lărgitorul

b – fixatorul de nasture

1-

1-

1-1- fălci2- nasture3- limitator

Transportorul execută transportul produsului şi nasturilor cu patru orificii, unde este necesară

deplasarea perechilor de orificii în faţa acului. Este format dintr-o placă metalică ce

efectuează mişcarea de translaţie în plan orizontal. Mărimea cursei de deplasare este

determinată de distanţa între perechile de orificii de coasere de la nasture.


Fixatorul presează produsul de transportorul maşinii şi fixează nasturele în poziţia de

coasere. Nasturele se fixează în fălcile 1 si 2, care exercită o presiune elastică pe marginile

acestuia cu ajutorul arcului 3. Poziţia nasturelui pe fixator se realizează de limitatorul 4, care

poate fi reglat în funcţie de mărimea nasturelui. Presiunea nasturelui pe produs şi pe

transportorul 5 se realizează cu arcul lamelar 6, montat pe transportor. În timpul coaserii

nasturelui, fixatorul efectuează aceleaşi mişcări ca şi transportorul, fiind montat solidar pe

acesta.

Cuţitul are rolul de a tăia firul de aţă la terminarea coaserii nasturelui. În timpul coaserii cuţitul

efectuează mişcări cu transportorul şi fixatorul nasturelui şi execută tăierea firului odată cu

acţionarea pedalei pentru fixator.


PROCESUL DE COASERE A NASTURELUI-Faze-

a- transportul firului 1 de către acul 2 prin orificiul din stănga al nasturelui 3 şi prin materialul 4, formând la începutul cursei de retragere bucla5.

b- Prinderea buclei 5 de către apucătorul 6c- Înfăşurarea buclei 5 pe apucătorul 6 şi reţinerea acesteia pâna la împunsătura

următoared- Trecerea firului de la ac prin orificiul din dreapta al nasturelui şi lărgirea buclei 5 de

către lărgitorul 6e- Coborârea acului prin orificiul din dreapta şi rotirea apucătorului reţinând bucla 5 în

continuaref- Prinderea buclei 8 nou formate de apucătorul 6g- Trecerea buclei 5 prin bucla 8 nou formată şi împletirea lor alcătuind astfel punctul de

cusăturăh- Rotirea apucătorului cu bucla 8 şi tensionarea firului pentru formarea cusăturii

Cusătura poate fi formată dintr-un fir sau din două fire de aţă.


Vezi anexa 3

Dereglări şi defecţiuni Cauze care le produc Remedieri

Alimentarea maşinii cu nasturi şi produse. În acest sens se acţionează pedala 2 şi se

introduce nasturele în fixatorul 1 după care se asează produsul între fixatorul 1 şi

transportorul 3

Punerea maşinii în stare de funcţionare

Coaserea propriu zisă a nasturelui efectuată de catre ac, apucătorul 8, lărgitorul 9, transportorul 3 şi cpnducătorul de fir

Evacuarea produsului


Scăparea ochiurilor de cusătură

-acul este montat prea sus sau prea jos- vârful apucătorului este departe de ac- întinzătorul buclei acţionează cu întârziere- detensionarea firului de la ac se face cu întârziere

- reglarea acului la nivelul apucătorului- reglarea apucătorului lângă ac- reglarea cursei întinzătorului- reglarea tensiunii firului la ac

Cusătura se deşiră şi cade nasturele

- închiderea cusăturii este necorespunzătoare- împletirea firului necorespunzător

- verificarea împunsăturilor finale şi reglarea coaserii- corelarea apucătorului cu acul

Ruperea nasturelui în coasere

- acul nu este centrat în locaş- fixatorul de nasture dereglat- nasturii au defecte de fabricaţie

- centrarea acului la montare- reglarea fixatorului- eliminarea nasturilor cu defecte

Maşina face mai multe împunsături

- frânarea este necorespunzătoare- arcul de frânare este slab- coma de pornire este montată incorect

- reglarea frânei- se recondiţionează arcul- se corectează montajul camei


ANEXA 3


MAŞINA DE CUSUT CHEIŢE

Caracteristici tehnico-funcţionale

Maşina de cusut cheiţe funcţionează pe principiul maşinii simple, cu deosebirea ca

transportul şi fixarea produsului pentru coasere sunt diferite. Maşina funcţionează cu suveică

şi apucător rotativ,realizând o cusătură cu puncte tighel formată din doua fire de aţă. Este

acţionata de un motor electric, având puterea P=0,25 kw şi turaţia n=1400 rot/min.

Cheiţa este o cusătură de întărire cu rol funcţional sau

ornamental aplicată la capetele butonierelor, buzunarelor,

cutelor sau la alte deschizături sau detalii.

Cheiţa se obţine prin cusătura formată din doua fire în care

paşii de cusătură se depun atât pe lungimea cât şi pe lăţimea

cheiţei. Firele 1 depuse pe direcşia lungimii se numesc fire longitudinale, iar cele depuse pe

lăţime se numesc fire transversale. Se depun în paralel 5 sau 6 fire longitudinale cu lungimea

de (3-15)mm, în funcţie de lungimea cheiţei.

Firele tranversale 2 se depun perpendicular pe firele longitudinale, având rol de consolidare

(festonare) şi de întărire a firelor longitudinale. Aceste fire se rulează p longitudinale pe care

le fixează pe materialul produsului. Numărul firelor transversale este de 15-30, în funcţie de

lungimea cheiţei.

ORGANE DE LUCRU

AculConducător

de firApucătorSuveica

TransportorFixator


Organele de lucru ale maşinii de cusut cheiţe funcţionează pe acelaşi principiu cu cele ale

maşinii simple, cu excepţia transportorului şi a fixatorului care prezintă o serie de deosebiri.

Transportorul (fig a) efecuează mişcări transversale, faşă de arborele principal ce corespund

depunerii firului longitudinal şi mişcări paralele cu arborele ce corespund festonării cheiţei.

Transportorul este format din rama metalică 1, pe care este montat braţul 2, ce susţine

fixatorul de material. La capătul din spate este prevăyută culisa 3, care conduce transportorul

propriu-zis în timpul funcţionării.

Fixatorul de material (fig.b) este format din picioruşele 1 şi 2 care au rolul de a exercită o

presiune elastică pe material,cu ajutorul arcurilor 3 şi 4.

Defecte Cauze care le produc Remedieri

Cusătură cu scăpări - apucătorul este dereglat

faţă de ac

- apucătoul este uzat

- reglarea apucătorului

faţă de ac

- recondiţionarea

apucătorului

Cheia are feston

neuniform

-transportorul este dereglat

- fixatorul nu fixează

materialul

- reglarea transportorului

- reglarea presării

materialului

PROCESUL DE COASERE AL CHEIŢEI


Coaserea cheiţei se realizează prin puncte de coasere ce se depun paralel pe

lungimea cheiţei, care se acoperă cu puncte de tighel scurte ce formează festonul cheiţei.

Dispozitiv de fixare a cheiţei1 material2 fixator care limitează locul de formare al cheiţei 3.

Introducerea şi fixarea produsului în maşină

Coaserea propriu zisă care cuprinde depunerea firelor pe lungimea cheiţei şi festonarea acesteia

Evacuarea produsului din maşină


Competenţa 15.2 Execută operaţii de tratament umidotermic ale produselor confecţionate

FIŞA DE DOCUMENTARE NR.2

TRATAMENUL UMIDOTERMIC

TRATAMENTUL UMIDOTERMIC, cunoscut sub numele de călcare, reprezintă procesul de

prelucrare a confecţiilor textile în condiţii de tempetatură, umiditate şi presiune. Acesta se

desfaşoară pe parcursul operaţiilor şi al fazelor tehnologice de execuţie, respective pe

parcursul prelucrării, al asamblării detaliilor şi al finisării produsului. Reprezintă 10-30% din

totalul timpului destinat confecţionării unui produs, în funcţie de cpmplexitate şi material

primă.

OPERAŢIILE PROCESULUI

Netezirea- operaţie de călcare, care are ca scop uniformizareasuprafeţei materialului şi eliminarea denivelărilor determinate de şifonare.Descălcarea cusăturilor – are ca scop fixarea prin călcare a rezervelor cusute mecanizat.Presarea şi subţierea – se aplică la detaliile îmbrăcămintei îmbinate pron cusături, care se dublează, formând margini îngroşate, Aceste margini, ca şi detaliile, in general, se subţiază prin presare cu maşina de călcat manual sau cu prese speciale de călcat. Exemple: presarea gulerului, reverelor, buzunarelor, marginilor produsului, mănecilor, etc.Modelarea- este operaţia prin care produsele şi detaliile se modelează prin călcare.Exemple: gulere, piepţi, umeri.Aburirea- constă în umezirea prin călcare a detaliilor şi a produselor confecţionate. Se aplică în faza finală, cu scopul de a definitiva forma şi aspectul final al produsului. Se asigură un tuşeu plăcut, eliminarea tensiunilor şi luciul apărut la operaţiile de călcare.


Îmbrăcămintea confecţionată din materiale textile tip lânâ necesită o tratare

umidotermică mai intensă, iar îmbrăcămintea din materiale tip bumbac necesită o tratare mai

uşoară. Materialele din fire sintetice, faţă de cele din lână şi bumbac, necesită o călcare

uşoară, la temperaturi şi presiuni reduse.

Descălcarea cusăturilor

Modelarea


PARAMETRII TRATAMENTULUI UMIDOTERMIC

Umiditatea estecantitatea de apă necesară materialelor în procesul umidotermic

W1= umiditate chimică; este cantitatea de apă, ce se găseşte în compoziţia chimică a fibrelor. Nu se poate elimina în timpul prelucrării

W=W1+W2+W3

W2= umiditate relativă: este cantitatea de apă, determinată de higroscopicitatea fibrelor şi umiditatea mediului

W3 = umiditatea tehnologică; este cantitatea de apă, care se adaugăîn timpul tratamentului

Temperatură estedeterminată de natura materialului, felul operaţiei, timpul şi presiunea de călcare.

Pentru materialele de lână 150-220 C

Pentru materialele de bumbac 110-150 C

Pentru materialele de mătase 90-120 C

Pentru materialele de in şi cânepă 115-150 C

Pentru materialele din fire sintetice 40-120 C

Presiunea este forţa de presare pe suprafaţa materialului. Depinde de natura operaţiei.

Operaţii de netezire p=0,1-0,5 daN/cmp

Operaţii de modelare p=0,5-1,0 daN/cmp

Operaţii de aburire p=0,5-1,0 daN/cmp

Operaţii de presare p=1,1- 10 daN/cmp

Timpul este durata de expunere a materialului tratamentului. Depinde de natura operaţiei, şi de ceilalţi parametrii

Operaţii de netezire t= 5-20 s

Operaţii de modelare t= 10-25 s

Operaţii de aburire t= 5-10 s

Operaţii de presare t= 20-30 s


MAŞINI ŞI UTILAJE UTILIZATE LA TRATAMENTUL UMIDOTERMIC

FIER DE CĂLCAT

Maşina de călcat simplăMaşina de călcat cu termostatMaşina de călcat cu abur

PRESE DE CĂLCATClasificare:a. poziţia organelor de lucru:prese orizontaleprese verticaleb. destinaţia:prese pentru călcat lenjerieprese pentru îmbrăcăminte subţireprese pentru îmbrăcăminte groasăc.sistemul de acţionare:prese mecaniceprese pneumaticeprese hidrauliceprese cu abur

d. suportul de călcat:prese cu perne suportprese cu ramă suportprese cu manechin

MOBILIER DE CĂLCAT Mese ca călcat cu abur – produse plane şi tubulareForme de călcat pe suport şi rabatabile



Ambalarea produselor confecţionateAmbalarea are rolul de a conserva produsele confecţionate, în timpul transportului şi

depozitării acestora. Asigurarea unei prezentări cât mai estetice a mărfurilor cu ambalaje

atragătoare determină creşterea valorii mărfurilor.

Confecţiile se ambalează în funcţie de natura produsului, de destinaţie, de locul depozitării şi

de mijlocul de transport.

Tipuri de ambalaje:

pungi cutiihărtie

ştender

umeraş

etichete


Ambalarea produselor de lenjerie

Sortimentul de lenjerie este compus din: maiouri,bluze, cămăşi, pijamale.etc.

Ambalarea cămăşilor

Ambalarea cămăşilor se face manual sau mecanizat, cu mese speciale de împachetat

cămăşi. Pentru împachetare sub gulerul cămăşii se asează o bandă de carton sau material

plastic la dimensiunile gulerului, pentru a se menţine formatul în timpul conservării.

Plierea cămăşii se face pe un carton avănd formă dreptunghiulară cu prelungire la găt.

Pe carton cămaşa se strănge, se fixează cu ace şi se introduce în punga de polietilenă sau în

cutia de ambalat. Manşetele şi manşetele se fixează cu două cleme de material plastic sau

cu ace şi le menţine întinse pe carton.Cămăşile se asează în cutii de carton, după care se

leagă cutia şi se aplică eticheta cu toate datele privind produsul (mărime, calitate, model).

Masa de pliat cămăşi este prevăţută cu o serie de dispozitive necesare operaţiilor de

pliat (fig3.3 b). Pentru pliat se asează cămaşa pe masa 1, iar gulerul acesteia se fixează cu

clema 2. În prelungirea clemei este prevăzut şanţul 3 care protejează nasturii şi asigură

simetria cămăşii împachetate. Plierea se face cu ajutorul şablonului 4 care prin oscilare pe

suprafaţa mesei, fixează spatele şi piepţii în regiunea centrală.


Pentru pliere, părţile laterale se răsfrâng peste şablon cu ajutorul braţelor 5 şi 6 fiin

puse în mişcare prin pedala7 sau prin maneta 8. Acestea prin acţionare rasfrâng părţile

laterale ale cămăşii peste şablon. Pliera în lungime se face manual, fie cu dispozitivul care

răsfrânge cămaşa spre stănga, la dimensiunea şablonului. Cămăşile călcate sau accesoriile

necesare plierii sunt depuse în coşul 9.

Ambalarea bluzelor bărbăteşti

După ce s-au călcat şi au fost pliate bluzele se introduc în pungi şi se aşează in cutii

de câte zece bucăţi.

Ambalarea îmbrăcămintei subţiri:a. Ambalarea rochiilor şi a bluzelor pentru femei

Rochiile pentru femei sunt transportate pe umeraşe, iar bluzele se împachetează în

cutii de carton, numărul lor fiind în funcţie de volum şi de calitatea produsului.

b.Ambalarea fustelor plisateFustele plisate sunt confecţionate din ţesături tergal, care necesită un ambalaj

corespunzător. Ambalajul destinat fustei plisate este o cutie din carton, având dimensiuni

potrivite, în care fusta se aşează învelită în foiţă de ambalaj.

Ambalarea îmbrăcămintei exterioare:Costumele bărbăteşti se ambalează împachetând pantalonul împreună cu haina.

Pentru livrare costumul se aşează pe umeraşe sau se pliază şi se împachetează în cutii în

care se aşează în lăzi sau containere după aceleaşi reguli ca şi celelalte produse.

Ambalarea pardesiurilor şi a paltoanelor se face pe umeraşe sau în cutii speciale.

Ambalarea pe umeraşe sau în cutii se face individual, produsele fiind învelite cu hârtie sau

introduse în pungi de polietilenă.


Anexa nr. 1 la OMECT 1702

CONVENŢIE CADRUprivind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică

de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic

Prezenta convenţie se încheie între:

Unitatea de învăţământ ……………………………………………………………… (denumită în

continuare organizator de practică) reprezentată de Director Dl/Dna

……………………………………………..

Adresa organizatorului de practică: ………………………………………………………………

email:…………………………………. Telefon: ………………………………….

şi

Întreprinderea, instituţia, societatea comercială, etc …………..……………………. (denumită în

continuare partener de practică)

reprezentată de (numele şi calitatea) Dl/Dna……………………………………………. Adresa

partenerului de practică: ………………………………………………………………………………

email:…………………………………. Telefon: ………………………………….

Perioada pentru care se încheie convenţia: ………………………..

Art. 1 Obiectul convenţiei

Convenţia stabileşte cadrul în care se organizează şi se desfăşoară stagiul de pregătire

practică în vederea învăţării la locul de muncă, ca parte a programului de pregătire

profesională prin învăţământ profesional şi tehnic, efectuat de:

Elev (denumit în continuare practicant)………………………………………………………

CNP………………………………………înscris în clasa ………. , în anul şcolar …………..

calificarea ………………………………………………………, nivel de calificare ………….

Stagiul de practică este realizat de practicant în vederea dobândirii competenţelor

profesionale menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă a prezentei Convenţii cadru,

în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi curriculumul aprobate prin Ordin al

Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr. .......

Modalităţile de derulare şi conţinutul stagiului de pregătire practică sunt descrise în prezenta

Convenţie şi în Anexa pedagogică.

Art. 2 Statutul practicantului


Practicantul rămâne, pe toată durata stagiului de pregătire practică, elev al unităţii de

învăţământ.

Art. 3. Plata şi obligaţiile sociale

Stagiul de pregătire practică (se bifează situaţia corespunzătoare):

- se efectuează în cadrul unui contract de muncă,

cei doi parteneri putând să beneficieze de prevederile legii nr. 72/2007 □-nu se efectuează în cadrul unui contract de muncă □- se efectuează în cadrul unui proiect finanţat prin Fondul Social European □- se efectuează în cadrul proiectului ……………………. □- În cazul angajării ulterioare, perioada stagiului nu va fi considerată ca vechime în situaţia în

care convenţia nu se derulează în cadrul unui contract de muncă.

-Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practică care-l primeşte

în stagiul de pregătire practică, cu excepţia situaţiei în care practicantul are statut de angajat.

-Partenerul de practică poate, totuşi, acorda practicantului o indemnizaţie, gratificare, primă

sau avantaje în natură, precizate la art. 8.

Partenerul de practică se angajează să achite integral cotizaţiile sociale conform

reglementărilor în vigoare.

Art. 4. Sănătatea şi securitatea în muncă. Protecţia socială a practicantului Partenerul de

practică are obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la sănătatea şi securitatea în

muncă a practicatului pe durata stagiului de instruire practică.

Practicantului i se asigură protecţie socială conform legislaţiei în vigoare. Ca urmare, conform

dispoziţiilor capitolului II, articolul 5, paragraful e al Legii nr. 346/2002 modificat de OUG

107/24.10.2003 despre asigurările pentru accidente de muncă şi boală profesională,

practicantul beneficiază de legislaţia privitoare la accidentele de muncă pe toată durata

efectuării pregătirii practice.

În cazul unui accident suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul deplasării la

lucru, partenerul de practică se angajează să înştiinţeze asiguratorul cu privire la accidentul

care a avut loc (conform capitolului V din legea 346/2002 modificată de OUG

107/24.10.2003).

Art. 5. Responsabilităţile practicantului Practicantul are obligaţia, ca pe durata derulării

stagiului de pregătire practică, să respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile


solicitate de tutore după o prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire

la volumul şi dificultatea acestora (conform Codului Muncii). În cazul nerespectării obligaţiilor

se aplică sancţiunile conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de

învăţământ.

Pe durata stagiului său, practicantul respectă regulamentul de ordine interioară al

partenerului de practică. În cazul nerespectării acestui regulament, directorul întreprinderii,

instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică), îşi rezervă dreptul de a anula

convenţia referitoare la pregătirea practică, după ce în prealabil a înştiinţat directorul unităţii

de învăţământ la care elevul (practicantul) este înscris (Art. 263/1 şi Art. 264/1 din Codul

muncii).

Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în muncă pe care şi

le-a însuşit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de începerea stagiului de

practică.

De asemenea, practicantul se angajează să nu folosească, în nici un caz, informaţiile la care

are acces în timpul stagiului despre partenerul de practică sau clienţii săi, pentru a le

comunica unui terţ sau pentru a le publica, chiar după terminarea stagiului, decât cu acordul

respectivului partener de practică.

Art. 6. Responsabilităţile partenerului de practică Partenerul de practică va stabili un tutore

pentru stagiul de practică, selectat dintre salariaţii proprii şi ale cărui obligaţii sunt menţionate

în Anexa pedagogică, parte integrantă a Convenţiei.

Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face practicantului

instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă în conformitate cu

legislaţia în vigoare.

Printre responsabilităţile sale, partenerul de practică va lua măsurile necesare pentru

securitatea şi sănătatea în muncă a practicanţilor, aşa după cum acestea sunt definite în

particular prin art. 5, litera a), art. 13 , literele d, f, h, q şi r, din Legea nr. 319/2006 securităţii

şi sănătăţii în muncă , precum şi pentru comunicarea regulilor de prevenire asupra riscurilor

profesionale (art. 173/1, art. 174/1, art. 176/1 din Codul muncii).

Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia practicantului toate mijloacele necesare

pentru dobândirea competenţelor precizate în Anexa pedagogică.


Partenerul de practică trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta securitatea şi

sănătatea practicanţilor (Art. 177/1 din Codul muncii).

Partenerul de practică are obligaţia de a asigura practicanţilor accesul liber la serviciul de

medicina muncii, pe durata derulării pregătirii practice (Art. 182/1 din Codul muncii).

Partenerul de practică trebuie să comunice şi practicanţilor ansamblul de reguli interne pe

care l-a adoptat de comun acord cu sindicatul sau cu reprezentanţii de personal, după caz

(Art. 257, Art. 258 şi Art. 259 din Codul muncii).

Partenerul de practică certifică faptul de a fi asigurat în materie de responsabilitate civilă, în

funcţie de dispoziţiile legale şi reglementările în vigoare. Această dispoziţie nu se aplică

partenerilor de practică scutiţi prin statutul lor de această asigurare.

Partenerul de practică are obligaţia de a informa practicantul asupra riscurilor profesionale (în

cazul muncii de laborator este necesară existenţa unui proces verbal de protecţia muncii)

articolul 171-178 din Codul muncii şi articolul 56 din legea 346/2002 asupra asigurărilor

accidentelor de muncă (Capitolul V, Art.51/1 şi Art. 55 al legii 346/2002 modificată de OUG

107/24.10.2003).

Partenerul de practică este obligat, prin normele şi principiile responsabilităţii civile

contractuale, să despăgubească practicantul în situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu

material din vina partenerului de practică pe durata îndeplinirii obligaţiilor ce derivă din

derularea stagiului de pregătire practică (Art. 269/1 din Codul muncii).

În cazul în care, din vina partenerului de practică , contribuţia de asigurare contra

accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale nu a fost plătită, costul prestărilor de servicii

de asigurare prevăzute de legea aici prezentată va fi suportat de către partenerul de practică

(Art. 14 al legii 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).

Art. 7. Obligaţiile organizatorului de practică În cazul în care derularea stagiului de pregătire

practică nu este conformă cu angajamentele luate de către partenerul de practică în cadrul

prezentei convenţii, directorul unităţii de învăţământ (organizator de practică) poate decide

întreruperea stagiului de pregătire practică conform convenţiei, după informarea prealabilă a

responsabilul întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică) şi

primirea confirmării de primire a acestei informaţii.

Organizatorul de practică desemnează un cadru didactic responsabil cu planificarea,

organizarea şi supravegherea desfăşurării pregătirii practice. Cadrul didactic împreună cu


tutorele desemnat de partenerul de practică stabilesc tematica de practică şi competenţele

profesionale care fac obiectul stagiului de pregătire practică în conformitate cu Standardul de

pregătire profesională şi programa şcolară corespunzătoare.

Art. 8. Condiţii de desfăşurare a stagiului de pregătire practică Gratificări sau prime acordate

practicantului:

Avantaje eventuale (plata transportului de la şi la întreprindere, tichete de masă, acces la

cantina partenerului de practică,etc.):

Alte precizăriArt. 9. Persoane desemnate de organizatorul de practică şi partenerul de practică:

Tutorele (persoana care va avea responsabilitatea practicantului din partea partenerului de

practică): Dl/Dna …………………………………………...

Funcţia …………………………………

Tel: …………………… Fax:…………………… Email: …………………………………………

Cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică din partea

organizatorului de practică:

Dl/Dna …………………………………………….

Funcţia …………………………………………….

Tel: ……………………. Fax: ………………….. Email: ………………………………………….

Art. 10 Evaluarea stagiului de pregătire practică În timpul derulării stagiului de pregătire

practică, tutorele împreună cu cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de

pregătire practică vor evalua practicantul în permanenţă, pe baza unei Fişe de

observaţie/evaluare. Vor fi evaluate atât nivelul de dobândire a competenţelor tehnice, cât şi

comportamentul şi modalitatea de integrare a practicantului în activitatea întreprinderii

(disciplină, punctualitate, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului

de ordine interioară al întreprinderii/instituţiei publice, etc.).

La finalul modulului / stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic

responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică, evaluează nivelul de

dobândire a competenţelor de către practicant pe baza fişei de observaţie/evaluare, a unei

probe orale/interviu şi a unei probe practice. Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării

elevului de către cadrul didactic responsabil cu derularea stagiului de pregătire practică.


Art. 11. Raportul privind stagiul de pregătire practică Periodic şi după încheierea stagiului de

pregătire practică, practicantul va prezenta un caiet de practică care va cuprinde:

- denumirea modulului de pregătire

- competenţe exersate

- activităţi desfăşurate pe perioada stagiului de pregătire practică

- observaţii personale privitoare la activitatea depusă Caietul de practică va fi parte din

portofoliul elevului.

Alcătuit în triplu exemplar la data: ……………………

DirectorUnitate de învăţământ

(Organizator de practică)

ReprezentantÎntreprindere, instituţie, societate

comercială,etc (Partener de practică)Numele şi

prenumeleData

Semnătura

Ştampila

Am luat la cunoştinţă,

Nume şi prenume SemnăturaElevPărinte elev (pentru elevii minori)Cadru didactic responsabil pentru stagiul de practică

TutoreData:

Anexa pedagogică

a Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie

publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic

1. Durata totală a pregătirii practice

2. Calendarul pregătirii

3. Perioada stagiului, timpul de lucru şi orarul (de precizat zilele de pregătire practică în cazul

timpului de lucru parţial):


4. Adresa unde se va derula stagiul de pregătire practică (dacă este diferită de cea indicată

în Convenţie):

5. Deplasarea în afara locului unde este repartizat practicantul vizează următoarele locaţii:

6. Condiţii de primire a elevului în stagiul de practică

7. Modalităţi prin care se asigură complementaritatea între pregătirea dobândită de elev la

şcoală şi în întreprindere

8. Numele şi prenumele cadrului didactic care asigură supravegherea pedagogică a

practicantului pe perioada stagiului de practică

9. Drepturi şi responsabilităţi ale cadrului didactic din unitatea de învăţământ – organizator al

practicii, pe perioada stagiului de pregătire practică

10.Numele şi prenumele tutorelui desemnat de întreprindere care va asigura respectarea

condiţiilor de pregătire şi dobândirea de practicant a competenţelor profesionale planificate

pentru perioada stagiului de pregătire practică

11.Drepturi şi responsabilităţi ale tutorelui de practică desemnat de partenerul de practică

12.Definirea unităţilor de competenţe şi a competenţelor care vor fi dobândite pe perioada

stagiului de practică în conformitate cu standardul de pregătire profesională şi curriculumul

aprobat prin OMECT nr. ..................

Unitatea de competenţe Competenţa

Modulul de

pregătire

Locul de muncă

Activităţi planificate Observaţii

13. Modalităţi de evaluare a pregătirii profesionale dobândite de practicant pe perioada

stagiului de pregătire practică

Cadru didactic Tutore PracticantDataSemnătura


Ciontea Gheorghe,1992, Utilajul şi tehnologia meseriei, vol I, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică.

Potoran I, Predoiu C.,1985, Procese şi maşini în confecţii, Editura tehnică. Curelaru, M., Brătoi, E., „Dicţionar de termeni de specialitate din industria textilă-

pielărie. Neagu, G., 2000, Utilaje şi tehnologii de profil, Bucureşti, Editura Preuniversitaria. Ţiglea Lupaşcu, R., 2000, Pregătire de bază în industria uşoară - instruire

teoretică, Bucureşti, Editura Oscar Print. Ţiglea Lupaşcu, R., 2000, Pregătire de bază în industria uşoară – instruire

practica, Bucureşti, Editura Oscar Print. Standarde de Pregătire Profesională, domeniul Textile-pielărie, calificarea „Confecţioner produse textile”, Curriculum clasa a XI-a, calificarea „Confecţioner produse textile” Auxiliare curriculare de specialitate Reviste de specialitate; Pliante cu diferite utilaje din domeniul textile

Date post:	14-Apr-2017
Category:	Documents
Upload:	ursan-theona
View:	296 times
Download:	3 times

Finisarea Finala Si Ambalarea Produselor Confectionate1

Documents